Stenogramă plen

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ºi privatizare a unor societãþi naþionale, companii naþionale ºi societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 28 martie 2003. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 20 din Codul muncii, iniþiatã de 3 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

4. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 27 din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

5. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 13 alin. 2 ºi alin. 3 din Codul muncii, iniþiatã de 14 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

6. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 186 alin. 2 din Codul muncii, iniþiatã de 14 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

7. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 41 din Codul muncii, iniþiatã de 4 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

8. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 31 din Codul muncii, iniþiatã de 4 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

9. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 182 din Codul muncii, iniþiatã de 14 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003. 10. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 17 din Codul muncii, iniþiatã de 15 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

11. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 22 alin. 2 din Codul muncii, iniþiatã de 15 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

12. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 39 alin. 1 din Codul muncii, iniþiatã de 13 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003. 13. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 40 alin. 2 din Codul muncii, iniþiatã de 15 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

14. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 48 din Codul muncii, iniþiatã de 14 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã se propun a fi sesizate, în vederea avizãrii, urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

15. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 119 ºi 120 din Codul muncii, iniþiatã de 16 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

16. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 123 din Codul muncii, iniþiatã de 16 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

17. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 137 din Codul muncii, iniþiatã de 14 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

18. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 216 din Codul muncii, iniþiatã de 13 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

19. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 235 alin. 2 din Codul muncii, iniþiatã de 13 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

20. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 264 din Codul muncii, iniþiatã de 13 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

21. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 276 din Codul muncii, iniþiatã de 14 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003. 22. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 287 din Codul muncii, iniþiatã de 13 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

23. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 296 din Codul muncii, iniþiatã de 15 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

24. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 16 alin. 1 ºi 2 din Codul muncii, iniþiatã de 7 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003. 25. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 28 din Codul muncii, iniþiatã de 7 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

26. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea articolului 21 alin. 2 ºi 4 din Codul muncii, iniþiatã de 5 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

27. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea articolelor 68, 70 alin. 1, 71, alin. 1, 73 alin. 1 ºi 79 alin. 4 din Codul muncii, iniþiatã de 6 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

28. Propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea art. 48 din Codul muncii, iniþiatã de 4 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 26 mai 2003.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi avizare în fond a acestui proiect de lege, a beneficiat de avizele favorabile ale Consiliului Legislativ ºi ale Comisiei pentru politicã externã ºi a hotãrât, cu unanimitate de voturi, supunerea acestui proiect de lege pentru dezbatere ºi adoptare cu douã amendamente.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Titlul legii. Vã rog sã priviþi cã în raportul comisiei se propune o anumitã modificare. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Se propune, de asemenea, la punctul 2 din raportul comisiei o anumitã modificare. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Legea în totalitatea ei.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere între Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind Programul FU+6, semnat la Bucureºti la 17 mai 2002.

Din partea iniþiatorului, doamna ministru Puwak.

## **Doamna Hildegard Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul asistenþei bilaterale de care beneficiazã România în procesul de pregãtire a aderãrii din partea þãrilor membre, în luna mai a fost semnat acest memorandum de finanþare pentru susþinerea unor forme de pregãtire în domenii de interes pentru noi Ñ instruirea personalului din administraþia centralã ºi localã, piaþã internã, fonduri prestructurale, agriculturã ºi alte domenii.

Cei care gestioneazã în fapt acest program sunt Guvernul Danez împreunã cu autoritãþile române, care stabilesc prioritãþile în cadrul acestui memorandum de finanþare.

Procedura prevede ratificarea oricãrei asistenþe financiare de cãtre Parlamentul României. În acest sens, vã rog sã adoptaþi proiectul de lege în forma care a fost adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, În ºedinþa din 13 martie 2003, Comisia pentru politicã externã a analizat pe fond acest proiect de lege ºi a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în plenul Camerei Deputaþilor în forma prezentatã.

Menþionez faptul cã, prin obiectul de reglementare ºi conþinutul sãu juridic, prezentul proiect de lege are caracterul unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Proiectul de legea în integralitate.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Convenþiei complementare dintre Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã privind continuarea finanþãrii lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi dotãri cu mobilier ºi material didactic a localului ªcolii de aplicaþii a Jandarmeriei Române, semnatã la Bucureºti la 9 iulie 2002.

Din partea iniþiatorilor, doreºte cineva sã ia cuvântul? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul dezvoltãrii relaþiilor internaþionale ale Ministerului de Interne, dupã anul 1990, s-a încheiat Convenþia între Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã privind continuarea finanþãrii lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi dotãri cu mobilier ºi materiale didactice a localului ªcolii de aplicaþie a Jandarmeriei Române, semnatã la Bucureºti la 25 iulie 2000, prin care partea francezã s-a angajat sã acorde sprijin Jandarmeriei Române în punerea în funcþiune a unei ºcoli de aplicaþie a Jandarmeriei Române cu vocaþie regionalã, destinatã sã pregãteascã ofiþeri de jandarmi.

Întrucât estimãrile privind amploarea lucrãrilor ºi a fondurilor alocate iniþial au fost subestimate, a fost nevoie de încheierea unei noi convenþii complementare, semnatã la Bucureºti la 9 iulie 2002, care are ca obiectiv finalizarea lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi dotarea cu mobilier ºi material didactic a ªcolii de aplicaþie a Jandarmeriei.

Faþã de aceste motive, vã adresãm rugãmintea sã aprobaþi proiectul de act normativ. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi avizare în fond în procedurã obiºnuitã, a avut avizele favorabile de la Consiliul Legislativ ºi de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi a hotãrât, în 18 martie 2003, sã supunã acest proiect de lege plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi aprobare în forma adoptatã de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic al ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Înþeleg cã s-a fãcut o prezentare din partea iniþiatoru-

lui.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã s-a gãsit în faþa a douã propuneri legislative. Au fost analizate în paralel ºi în prezenþa iniþiatorilor ºi, din analiza comparativã a celor douã iniþiative legislative, membrii comisiei au constatat faptul cã, în general, existã redactãri identice ale articolelor ºi existã numeroase asemãnãri de conþinut prin frecvenþa de interferare a normelor ºi prin înþelesuri corespondente.

Prevederile cu caracter de noutate cuprinse în propunerea legislativã se referã la înfiinþarea unui consiliu al detectivilor ºi la stabilirea principalelor drepturi ºi obligaþii ale acestora într-un cod deontologic, urmând ca respectivul cod sã fie supus aprobãrii Parlamentului.

Proiectul de lege ºi propunerea legislativã fac parte din categoria legilor ordinare, deci sunt în procedurã obiºnuitã.

Comisia, în urma dezbaterilor, a hotãrât cu unanimitate de voturi sã solicite plenului Camerei Deputaþilor respingerea propunerii legislative privind exercitarea profesiei de detectiv particular ºi, în cadrul aceleiaºi ºedinþe, s-a hotãrât propunerea cãtre plenul Camerei Deputaþilor pentru dezbatere ºi adoptare a proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de detectiv particular.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doreºte nimeni.

Intrãm în dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/4.IV.2003

La art. 1, vã rog sã priviþi în raport la poziþia 3, unde sunt o serie de modificãri aduse de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Art. 1 a fost adoptat în varianta propusã de comisie.

La art. 2 sunt, de asemenea, propuse o serie de modificãri la punctul 4 al raportului comisiei. Dacã faþã de aceste modificãri sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 2 a fost adoptat în forma propusã de comisie.

Art. 3. Dacã faþã de acest articol ºi faþã de modificãrile propuse de comisie sunt obiecþii? Nu sunt. Art. 3 a fost adoptat.

Titlul capitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. A fost adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Poftiþi.

În urma examinãrii în final a textului de lege, s-a ajuns la concluzia cã, la art. 10 lit. g), referirea la exercitarea nemijlocitã de fapte de comerþ trebuie eliminatã deoarece textul ar apãrea în contradicþie cu prevederea de la art. 2 alin. 1 potrivit cãreia ”Societãþile specializate ºi cabinetele individuale se înfiinþeazã conform legislaþiei comercialeÒ.

Deci varianta finalã pe care o propunem pentru lit. g) este: ”Exercitarea nemijlocitã de fapte de comerþ, cu excepþia celor conforme obiectului de activitate ºi îndeplinirii atribuþiilor specificeÒ.

Deci aceasta este propunerea de modificare de text. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptatã aºa cum s-a propus de cãtre comisie.

Titlul capitolului III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum s-a modificat de cãtre comisie.

Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum s-a modificat de cãtre comisie.

Art. 12. Dacã sunt obiecþii? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este vorba de art. 12 lit. c). În esenþã, aici este vorba despre faptul cã, în timpul ºedinþei comisiei, eu am propus ca detectivul sã fie obligat sã pãstreze secretul, cu excepþia situaþiilor în care instanþa îi cere sã vorbeascã. Articolul în sine al iniþiatorului cuprinde ºi alte situaþii care pot fi: procurorul Ñ de ce nu organele de cercetare penalã? Ñ, poliþia, ºi credem cã este corect ºi necesar ca detectivul particular sã fie obligat sã vorbeascã numai ºi numai la cererea instanþei.

De aceea, rog colegii din salã ºi pe dumneavoastrã, domnule reprezentant al comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, sã luaþi în considerare

aceastã propunere care este ºi poate fi cotatã ca fiind democraticã pentru perioada care urmeazã în aceastã þarã.

Dacã este cazul, voi reveni cu alte elemente. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Opinia iniþiatorului. Poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Þinând cont cã urmãrirea ºi cercetarea penalã se desfãºoarã de organele specializate ale poliþiei sub supravegherea procurorului, noi apreciem cã aceste date trebuie puse ºi la dispoziþia organului de cercetare penalã pentru a putea afla adevãrul ºi pentru a putea întocmi dosarul care sã se prezinte instanþei. Dacã aceste date sunt puse direct la dispoziþia instanþei, organele de cercetare sunt lipsite de posibilitatea de a stabili concret ºi corect adevãrul, ºi nu suntem de acord cu aceastã modificare.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia îºi menþine pãrerea formulatã în raport ºi aduce ca explicaþie suplimentarã pentru clarificarea cazului cã observaþia care a fost aici propusã este cuprinsã de altfel în prevederile art. 3 alin. 2.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule Stroe.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur, eu am exprimat o dorinþã, o rugãminte faþã de reprezentanþii comisiei ºi faþã de reprezentanþii Ministerului de Interne. Nu aveam nici o speranþã cã vor retracta din cele ce au scris în proiect. Speranþa mea este la dumneavoastrã, colegii noºtri din Parlament. Dar, dacã, totuºi, lucrul acesta nu se va întâmpla, vreau sã ºtiþi cã comiteþi o eroare. Nu puteþi pune aceastã nouã meserie de detectiv particular la discreþia multora dintre organele care nu întotdeauna lucreazã cu mijloacele cele mai ortodoxe. Lãsaþi numai instanþa sã se pronunþe. Vã mulþumesc.

Întâi trebuie sã supun varianta comisiei la vot. Cine este pentru varianta comisiei? Vã rog sã numãraþi. 42 voturi pentru.

Voturi contra? 23 contra.

Abþineri? Nu sunt.

S-a adoptat varianta comisiei.

Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Sunt obiecþii? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Propunerea comisiei, în urma analizei finale a raportului, ar fi ca: sintagma ”ºi art. 6 lit. h)Ò sã se înlocuiascã cu sintagma ”precum ºi declararea de date false privind actul prevãzut la art. 6 lit. h)Ò. Nu se schimbã nimic în conþinut, în esenþa acestei precizãri. Motivaþia se datoreazã faptului cã trebuie evitatã o trimitere la o altã normã de trimitere ºi pentru o individualizare mai corectã a faptei.

Vã mulþumesc.

Aveþi obiecþii faþã de aceastã completare facutã de colegul nostru? Nu. S-a adoptat aceastã variantã.

Titlul capitolului IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

- Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 24, comisia propune eliminarea unor alineate. Observaþi poziþia 29 Ñ varianta comisiei.

- Sunt obiecþii?

Aveþi de fãcut o precizare. Vã rog sã faceþi precizarea.

La art. 24 alin. 3, comisia propune eliminarea. Justificarea este: pentru a crea calea de exercitare de atac prevãzutã de dreptul comun ºi de Ordonanþa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Da. De asemenea, observaþi cã se introduce un alineat, cel de la poziþia 29.

Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. S-a adoptat aceastã variantã.

Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Observaþi cã art. 25 se eliminã. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt.

**Domnul Virgil Popescu**

**:**

Domnule preºedinte...

Comisia, dacã sunt atât de multe modificãri, dumneavoastrã puteþi sã faceþi un raport suplimentar din proprie iniþiativã, nesolicitat, pentru ca sã ia cunoºtinþã colegii noºtri ºi sã ºtie ce voteazã.

Poftiþi.

La art. 25, comisia susþine formularea iniþialã: ”Controlul activitãþii specifice desfãºurate de societãþile de detectivi ºi cabinetele individuale se efectueazã de poliþiºti anume desemnaþi de cãtre Inspectoratul General al Poliþiei, cu avizul Ministerului PublicÒ.

Vã mulþumesc.

Nu este chiar formularea iniþialã; aþi mai introdus acest aviz.

Dacã sunt obiecþii faþã de aceastã variantã? Nu sunt. Adoptat.

Art. 26. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 28. Vã rog sã priviþi ºi la poziþia 34 din raport, unde se introduce un alineat nou. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege, adoptând variantele propuse din raportul comisiei.

Proiectul în integralitate se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Înþeleg cã s-a solicitat amânarea proiectelor de lege de la punctele 10 ºi 11.

La punctul 12 este propunerea legislativã pentru înfiinþarea comunei Poiana Ilvei, judeþul Bistriþa-Nãsãud, prin reorganizarea comunei Mãgura Ilvei.

Din partea iniþiatorilor, vã rog.

Nu sunt, o amânãm.

Propunerea legislativã pentru înfiinþarea comunei Dochia, judeþul Neamþ.

Iniþiatorul. Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare înfiinþarea comunei Dochia din judeþul Neamþ.

Comuna Dochia din judeþul Neamþ a fost desfiinþatã în anul 1968, iar satele acesteia Ñ Dochia ºi Boruºeºti Ñ au fost înglobate în comuna Jirov.

Urmare a dorinþei locuitorilor de reînfiinþare a comunei Dochia, a fost iniþiatã aceastã propunere legislativã.

Noua unitate administrativ-teritorialã va avea în componenþã satele Dochia ºi Boruºeºti, cu o populaþie de 2.448 de locuitori.

Viitoarea unitate administrativ-teritorialã dispune de dotãri, ca: sediu de primãrie, trei ºcoli, dispensar uman, cãmin cultural, spaþiu pentru post de poliþie, complexe comerciale ºi staþii de transport auto.

La referendumul organizat ºi desfãºurat cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000, în ziua de 23 iunie 2002 au participat la vot 70,25% din numãrul locuitorilor cuprinºi în listele electorale, iar 99,33% dintre aceºtia s-au exprimat în favoarea înfiinþãrii comunei Dochia.

Documentaþia care însoþeºte propunerea legislativã a avut în vedere ºi prevederile înscrise în anexa nr. 4 din Legea nr. 351 din 2002 referitoare la elementele ºi nivelul de dotare a localitãþilor rurale, precum ºi condiþiile înscrise la punctul 4, care trebuie îndeplinite atât de comuna Dochia, care se înfiinþeazã, cât ºi de comuna Jirov, care rãmâne dupã reorganizare.

Având în vedere cã sunt îndeplinite condiþiile prevãzute de legislaþia în vigoare pentru înfiinþarea de noi comune, precum ºi avizele favorabile existente de la Consiliul Legislativ ºi de la Guvern, vã rog sã susþineþi promovarea propunerii legislative de înfiinþare a comunei Dochia, judeþul Neamþ.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/4.IV.2003

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a fost sesizatã cu propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Dochia din judeþul Neamþ.

La dezbaterea care a avut loc la nivelul comisiei s-a luat în considerare ºi punctul de vedere al Guvernului, care este favorabil, precum ºi cel al Consiliului Legislativ, care avizeazã favorabil propunerea respectivã.

S-a apreciat cã sunt întrunite toate condiþiile prevãzute de Legea nr. 351/2001.

În consecinþã, s-a întocmit un raport favorabil acestei propuneri ºi vã rugãm sã îl susþineþi. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Vã rog sã observaþi cã s-a fãcut o modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 1. De asemenea, vã rog sã observaþi cã, în raport, la poziþia 2 s-a fãcut o modificare de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu. Art. 1 a fost adoptat în varianta comisiei.

Se introduce de cãtre comisie un articol, art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Acel articol suplimentar a fost adoptat.

Art. 2 din raport devine art. 3, ºi renumerotarea va continua pe tot parcursul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3 din lege care devine 4. Vã rog sã priviþi la poziþia 5 din raport. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4 care devine 5. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 5 care devine 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Revenim la poziþia 12. Înþeleg cã este iniþiator chiar domnul preºedinte al comisiei, domnul Oltean.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Vã cer scuze, pentru cã eram pe holÉ Îngãduiþi-mi, în câteva cuvinte, sã-mi susþin propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Poiana Ilvei, din judeþul BistriþaNãsãud, prin desprinderea acesteia din comuna Mãgura Ilvei.

Aº sublinia doar câteva elemente care sunt de naturã sã îndreptãþeascã susþinerea acestei propuneri legislative. Satul Poiana Ilvei este un sat cu aproape 2.000 de locuitori, ce face parte din comuna Mãgura Ilvei, localitate ce se situeazã pe Valea Ilvelor, la o distanþã de aproximativ 60 de km de municipiul Bistriþa. Pânã la apariþia Legii de reorganizare teritorialã a României, acest sat s-a constituit într-o comunã distinctã, existând, în acel moment, în mod evident, o dorinþã exprimatã de populaþie, în urma referendumului organizat, de a se reface, de a se reconstitui comuna respectivã, având în vedere cã, din satul Poiana Ilvei pânã în centrul de comunã, sunt peste 10 km, o distanþã extrem de mare care face greoaie deplasarea cetãþenilor la centrul de comunã pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntã ºi pune în dificultate, de multe ori, exercitarea serviciului public.

Sunt îndeplinite toate condiþiile prevãzute de lege în privinþa aceasta ºi de aceea v-aº ruga foarte mult sã fiþi amabili ºi sã o susþineþi. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei. Vorbiþi tot dumneavoastrã?

Îngãduiþi-mi, domnule vicepreºedinte, sã exprim ºi punctul de vedere al comisiei, care este unul favorabil. A luat în evidenþã toate elementele legale care vin în susþinerea acestei propuneri legislative ºi raportul întocmit de comisie este unul favorabil ºi v-aº ruga ºi în calitate de preºedinte al comisiei sã îl susþineþi. Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raport. Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat în varianta comisiei.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2002 privind stingerea unor obligaþii de platã ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanþelor organizaþiilor internaþionale acreditate în România, precum ºi ale personalului acestora.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. 3 din Regulamentul Camerei, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Vã rog sã propuneþi timpii pentru dezbatere.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2002 privind stingerea unor obligaþii de platã ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanþelor organizaþiilor internaþionale acreditate în România, precum ºi ale personalului acestora, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi aprobarea în forma prezentatã de Senat.

Propunem timp total 5 minute ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Mulþumesc.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea alin. 3 al art. I din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

Poftiþi, domnule secretar de stat.

## **Domnul Constantin Corega** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În Ordonanþa de urgenþã nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare s-a prevãzut cã finanþarea cheltuielilor de la bugetul de stat aferente facilitãþilor acordate elevilor ºi studenþilor pentru transportul pe calea feratã ºi cu metroul sã se facã, începând cu 1 ianuarie 2002, pe baza foilor de drum eliberate prin unitãþile de învãþãmânt preuniversitar ºi universitar. Imediat dupã punerea în aplicare, aceastã reglementare a atras nemulþumiri din partea tuturor unitãþilor de învãþãmânt universitar ºi preuniversitar, precum ºi din partea studenþilor. Din numeroasele sesizãri ale acestora, s-a desprins concluzia cã actuala reglementare, prin eliberarea foilor de drum pentru cãlãtorie, reprezintã o amplificare a birocraþiei, o premisã pentru naºterea unor acte de corupþie, îngreunarea liberei circulaþii a elevilor ºi studenþilor, precum ºi îngreunarea activitãþii de secretariat din unitãþile de învãþãmânt, perturbarea programului de învãþãmânt.

Pentru rezolvarea acestei situaþii, considerãm cã soluþia care se impune este revenirea la forma iniþialã a legii, respectiv eliberarea biletelor de cãlãtorie pe baza carnetului de elev ºi a legitimaþiei de student pentru a beneficia de facilitãþile cuvenite.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei?

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea alin. 3 al art. I din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea ºi adoptarea în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind aprobarea participãrii Jandarmeriei Române ca membru cu drepturi depline la Asociaþia Forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie Europene ºi Mediteraneene cu statut militar.

Din partea iniþiatorului. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Având în vedere cã este vorba despre o cooperare militarã între Jandarmeria Românã ºi Asociaþia Forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie Europene ºi Mediteraneene cu statut militar care se înscrie în prevederile Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã rugãm sã aprobaþi acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea participãrii Jandarmeriei Române ca membru cu drepturi depline la Asociaþia Forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie Europene ºi Mediteraneene cu statut militar.

Proiectul de lege prevede implicarea Jandarmeriei Române în iniþierea, organizarea ºi participarea la toate acþiunile Asociaþiei Forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie Europene ºi Mediteraneene cu statut militar. Face parte din categoria legilor organice. Cu 21 de voturi, din 22 de membri participanþi, comisia a hotãrât sã supunã acest proiect de lege plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de iniþiator.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Dacã Grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Da.

Domnul deputat Brudaºca, din partea Grupului P.R.M.

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã vorbesc ca membru al Comisiei de politicã externã, care a avut spre avizare acest proiect de lege ºi a acordat aviz favorabil, având în vedere faptul cã face parte din procesul de integrare a structurilor instituþionale în cele europene, respectiv mediteraneene, sã susþin aprobarea acestui proiect de lege având în vedere faptul cã aceastã integrare nu presupune costuri suplimentare, ci doar cele care sunt legate de organizarea pe teritoriul României a unor manifestãri comandate de cãtre Asociaþia Forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie.

Consider cã prezenþa forþelor de Poliþie ºi Jandarmerie în aceastã structurã, la nivel european ºi mediteranean, este o ºansã în plus pentru materializarea politicii noastre de integrare euroatlanticã.

Mulþumesc.

Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Este o lege ordinarã, aºa cum scrie în raport. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea art. 95 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 534/22 iulie 2002, ºi propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 11 ºi art. 42 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Din partea iniþiatorilor dacã doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu e nimeni din partea iniþiatorilor? Se amânã.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încãlzirea locuinþei, precum ºi a unor facilitãþi populaþiei pentru plata energiei termice.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Propunem un minut pentru dezbateri, total 10 minute.

Cine este pentru aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului II. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi salarizaþi potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000.

Suntem în procedurã de urgenþã. Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Propunem 5 minute total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Doriþi sã participaþi sã vã spuneþi cuvântul din partea grupului, da?

Da.

Domnul Brudaºca, din partea Grupului P.R.M.

Domnule preºedinte,

Constat cu surprindere, în ultima perioadã, o tentativã a Executivului de încãlcare sistematicã a ceea ce el însuºi a stabilit. S-a stabilit cã pentru bugetari, în anul financiar 2003, vor exista douã majorãri, deci o majorare salarialã în douã tranºe. Constat însã cã, prin ordonanþã de urgenþã, Guvernul vine ºi creeazã anumite caste în categoria funcþionarilor publici. Una din aceste tentative este cea care se aflã în dezbatere în acest moment, prin care se încearcã sã se creeze drepturi suplimentare ºi diferite de restul funcþionarilor publici. Pe ce criterii? Probabil pentru a-ºi putea subordona ºi mai mult Curtea de Conturi, ca ea sã fie cât se poate de criticã cu adversarii politici ºi cât se poate de obedientã cu reprezentanþii propriei puteri.

Prin urmare, consider cã este imoral sã se facã asemenea diferenþieri între funcþionarii publici, atâta vreme cât Guvernul însuºi susþine cã nimeni nu este mai presus de lege, lucru care este consfinþit ºi în Constituþia României. A crea asemenea excepþii care, mâinepoimâine, vor fi reluate ºi prin Legea sau Ordonanþa nr. 23 de salarizare a poliþiºtilor ºi prin alte ordonanþe pentru salarizãri sectoriale dovedeºte lipsa de consistenþã a atitudinii Guvernului faþã de ceea ce el însuºi a stabilit.

Cred cã trebuie sã se aplice legea, una ºi egalã pentru toþi, fãrã nici un fel de excepþii, iar aceastã tentativã a Guvernului de a ne bãga pe uºa din dos o ordonanþã reprezintã, de fapt, o subminare, pe de o parte, a propriei sale politici ºi, pe de altã parte, o lipsã de consistenþã a politicii pe care o promoveazã.

Explicaþia este foarte simplã. Cei de la Secþia jurisdicþionalã a Curþii de Conturi sunt asimilaþi magistraþilor ºi au salarii foarte mari, în schimb salariaþii Curþii de Conturi, cei care fãceau verificãrile, controlorii, ºi aduceau materialul pentru Secþia jurisdicþionalã, aveau salarii foarte mici. Deci, prin asta, s-a încercat aducerea la acelaºi nivel a personalului din interiorul Curþii.

Dacã alte grupuri au comentarii de fãcut? Nu, nu au. Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa IA. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Anexa IB. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa IIA. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Anexa IIB. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România.

Dacã din partea iniþiatorului se doreºte a lua cuvântul? Poftiþi.

## **Domnul Gheorghe Þiplica** _Ñ secretar de stat în Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 27/2003, se aduc unele precizãri ºi completãri referitoare la dispoziþiile Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã a României, modificãri care se referã, în principal, la: 1) stabilirea unui termen de 30 de zile, în cadrul cãruia consiliile judeþene ºi consiliile locale sã adopte hotãrâri referitoare la aplicarea hotãrârilor adoptate de Consiliile pentru dezvoltare regionalã; 2) aprobarea statutului Agenþiilor pentru dezvoltare regionalã sã se facã de cãtre Consiliul Naþional de Dezvoltare Regionalã cu avizul consultativ al Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei; 3) auditarea fondurilor gestionate de Agenþiile pentru dezvoltare regionalã sã se facã de cãtre Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, prin aparatul propriu.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã a fost sesizatã în vederea dezbaterii în procedurã obiºnuitã ºi a întocmirii raportului asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2003, prin care se urmãrea modificarea ºi completarea Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regionalã în România.

La întocmirea raportului ºi în timpul dezbaterilor membrii comisiei au avut în vedere ºi avizele favorabile emise de cãtre Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi de cãtre Consiliul Legislativ, cu amendamentele pe care comisia le-a formulat ºi pe care reprezentantul Guvernului le-a acceptat.

Noi solicitãm plenului Camerei sã adopte acest proiect de lege în forma în care comisia l-a adoptat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Poftiþi, domnule Brudaºca.

Neîndoielnic, doamnelor ºi domnilor colegi, Stimate domnule ministru,

Este necesarã o atenþie deosebitã ºi în ceea ce priveºte dezvoltarea regionalã. Este, oarecum, o chestiune care este impusã pe plan extern, este o practicã la nivel european ºi, mai devreme sau mai târziu, ea va fi însuºitã, probabil, ºi la noi. Ceea ce mã surprinde însã în acest caz este tentativa Guvernului de a subordona absolut tot ce miºcã sub soare. Nu vãd logica pentru care aceste Agenþii pentru dezvoltare regionalã sã fie subordonate Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, al cãrui aviz consultativ este consemnat într-unul dintre amendamentele admise ca fiind de actualitate.

Cred cã aceste Agenþii pentru dezvoltare regionalã au fost gândite tocmai pentru ca sã se scape de aceastã idee a economiei planificate ºi este normal ca ea sã rãmânã în continuare aºa cum a funcþionat. Nu se aduce nici un fel de îmbunãtãþire, dimpotrivã, pentru mine, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei este un nou Consiliu de Stat al Dezvoltãrii Economico-Sociale care era pe timpul lui Ceauºescu ºi nu produce nici un efect pozitiv în economia româneascã. Prin urmare, nu consider cã este justificatã ºi potrivitã adoptarea acestui amendament care subordoneazã activitatea Agenþiilor pentru dezvoltare regionalã, într-o formã directã, Guvernului aflat la conducerea þãrii.

Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

ªi pentru noi acest proiect de lege nu reprezintã decât o limitare a autonomiei locale. Aceste Consilii de dezvoltare regionalã, de fapt, reunesc Consiliile judeþene ºi locale alese democratic, dar, acum, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, care, probabil, îºi cautã obiectul muncii, doreºte sã subordoneze atât Consiliile, cât ºi Agenþiile de dezvoltare, acest lucru neavând nici o legãturã cu ceea ce înseamnã viziunea europeanã sau a Uniunii Europene despre dezvoltarea regionalã, ci cu ceea ce a fost pânã acum, cu 13Ñ 14 ani, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare. E aceeaºi mentalitate, aceeaºi direcþie, cu ghilimelele de rigoare, ”de dezvoltareÒ.

Alte intervenþii? Nu mai sunt alte intervenþii.

Titlul ordonanþei. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Preambulul articolului unic. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de cãtre comisie.

Punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie.

Punctul 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, în integralitate. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se va supune votului final în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice.

Din partea iniþiatorilor.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Programul de mãsuri pentru intensificarea ºi accelerarea pregãtirilor în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã, la punctul 10 al capitolului 24 ”Justiþie ºi afaceri interneÒ, prevede obligativitatea asumatã de þara noastrã de a modifica Legea nr. 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice. Acest act normativ a devenit necorespunzãtor în raport cu sarcinile conferite Jandarmeriei Române în domeniul ordinii publice, prin Legea nr. 116/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Jandarmeriei Române.

Prin proiectul de lege se propun reglementãri referitoare la declararea în prealabil a adunãrilor publice cu caracter sportiv, internaþional, înfiinþarea comisiilor de avizare a cererilor de declarare a adunãrilor publice, introducerea infracþiunilor cu privire la adunãrile publice reglementate în Legea nr. 169/2002 privind modificarea ºi completarea Codului penal, a Codului de procedurã penalã ºi a unor legi speciale.

În considerarea acestor aspecte, vã adresez rugãmintea de a adopta, în forma prezentatã, textul actului normativ adoptat de Guvernul României. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi avizare în fond, a avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Proiectul de lege a fost dezbãtut în 27 februarie 2003. S-a adoptat ca hotãrâre, cu 15 voturi pentru ºi un vot împotrivã, supunerea, cu modificãri, plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare a acestui proiect de lege, cu modificãrile propuse la amendamente. Vã mulþumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacã doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Titlul legii. Poftiþi.

Domnul Stroe, din partea P.N.L.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã spun de la bun început cã acest proiect de lege este necesar. În acelaºi timp însã vreau sã vã aduc la cunoºtinþã faptul cã preluarea, pentru cã despre aceasta este vorba, atribuþiilor primarului în aceastã materie a aprobãrii de mitinguri, de demonstraþii, deci, preluarea acestor atribuþii de cãtre o comisie, comisie care este formatã din primar, din secretarul primãriei sau de cãtre reprezentanþii jandarmilor sau ai poliþiei, dupã caz, reprezintã o mare eroare, o mare eroare în principiu, dar ºi faþã de vechea Lege nr. 60 din 1991 când, pe vremea aceea, nu se îndrãznea ca primarului sã-i fie luate atribuþiile pe care le avea în aceastã materie, singurul care era în mãsurã, fiind ales cu vot popular, sã decidã

dacã un miting poate sau nu sã aibã loc, o demonstraþie poate sau nu sã aibã loc într-un oraº sau altul.

De aceea noi, Grupul parlamentar liberal, am susþinut ideea de a nu se înfiinþa aceastã comisie, am depus amendament în acest sens ºi de aceea am considerat cã este necesar sã participãm la dezbaterile generale, cu rugãmintea faþã de ceilalþi colegi parlamentari sã ia în considerare propunerea noastrã la momentul când vom discuta articol cu articol, spre a susþine ideea de a nu fi înfiinþatã aceastã comisie.

Mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Domnul Stuparu, poftiþi.

## Domnule preºedinte

Aº face o referire numai la ceea ce a prezentat aici domnul Radu Stroe. Discuþiile au fost purtate ºi în comisie. Este nevoie de o participare cât mai largã la actul decizional democratic în cadrul unei comunitãþi locale ºi, de aceea, cu câtã responsabilitate are primarul în acea comunitate, trebuie înfiinþatã aceastã comisie de avizare, tocmai pentru a participa cât mai multe autoritãþi locale la actul decizional în asemenea situaþii destul de importante pentru localitatea respectivã, atunci când au loc asemenea adunãri publice ce comportã un mare risc.

De aceea cred cã este bine sã menþinem aceastã prevedere ºi aceastã inserþie în economia legii, a comisiei de avizare, mai ales cã existã ºi o practicã europeanã, chiar este ºi o solicitare a Consiliului Economic ºi Social.

Din partea ministerului, poate detaliaþi practica aceasta europeanã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi am apreciat cã, prin înfiinþarea acestei comisii, aºa cum de fapt a anticipat ºi domnul deputat Ana, se creeazã premise suficient de puternice pentru a stãpâni ºi pentru a organiza mai bine adunãrile publice decât un singur funcþionar public, cum este primarul. Poate sã analizeze ºi de aceea vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege aºa cum l-am propus, prin înfiinþarea acestei comisii care preia în activitatea ei o serie întreagã de atribuþii ºi în acest sens ne-am inspirat ºi noi, cum s-a arãtat aici, ºi din unele experienþe ºi practici europene, aºa cum sunt în þãrile Uniunii Europene.

Vã mulþumesc.

Bun. Acesta este rãspunsul pe care îl avem. Dacã alte grupuri doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc. Titlul legii. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. La art. I, preambulul. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Sunt obiecþii? Vã rog sã priviþi ºi în raportul comisiei, se propune altã modificare. Nu sunt. Adoptat aºa cum s-a modificat de cãtre comisie.

Punctul 2. Sunt obiecþii? Nu sunt.

Punctul 3. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 5. Comisia a fãcut niºte modificãri. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat aºa cum a fost modificat de comisie. Punctul 4. Vã rog sã priviþi în raport la punctul 6, la modificarea fãcutã de cãtre comisie. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dupã punctul 4, comisia introduce un nou punct. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5, care urmeazã, devine punctul 6 ºi are o anumitã redactare cuprinsã în raportul comisiei la punctul 8. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6, care devine punctul 7. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7, care devine punctul 8. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8 care devine punctul 9. Vã rog sã priviþi la punctul 11 din raport. Dacã sunt obiecþii? Poftiþi. Suntem la punctul 8, care devine 9. Despre art. 10.

Pãi nu, la art. 8.

Care art. 8?

Îmi pare rãu cã sunt pus în situaþia aceasta sã-mi spuneþi cã nu sunt atent, dar la art. 8 aveam eu, domnule preºedinte.

Domnule, punctul 6 iniþial, care se referã la art. 8, a fost votat. Am întrebat: ”Sunt obiecþii?Ò ºi nu a zis nimeni nimic. La acesta aveþi o obiecþie?

Domnule, care punct? Pentru cã tocmai aceasta este... cred cã trebuie sã ne referim la articolele din lege, nu la punctele din numãrul curent ºi la punctele din lege.

Nu, nu, nu mã refer la articole din lege, pentru cã în proiectul de lege de modificare nu sunt întotdeauna modificate la rând toate articolele. Deci eu mã refer la punctele numerotate cu cifre arabe din conþinutul acestei ordonanþe. Deci dumneavoastrã aveaþi o problemã cu punctul 6, al cãrui conþinut este urmãtorul: ”Art. 8 va avea urmãtorul cuprins...Ò ºi este vorba de acea comisie de avizareÒ.

Exact acesta era ºi este adevãrat cã ºi art. 10... Dacã nu îmi permiteþi sã mã refer la art. 8...

Bine, am trecut de el, dar uite, vã...

Vreau sã leg, nu am încotro, acest art. 10 cu art. 8, în care propuneam practic eliminarea, adicã eliminarea constituirii acestei comisii de avizare. Sigur cã o sã fac referirea numai la art. 10, dar, indiferent de faptul cã dumneavoastra veþi lua sau nu în considerare spre vot eliminarea acestui punctul 10, vreau sã vã informez cã în aceastã situaþie dumneavoastrã faceþi ca primarii sã rãmânã fãrã atribuþii în aceastã materie, fãrã atribuþii de a decide.

Explicaþiile pe care colegii mei le-au dat, atât cei de la comisie, cât ºi de la Guvern, cum cã aºa este în Europa la ora actualã vreau sã vã spun cã nu se susþin. Nu a fost nominalizat ºi precizat actul extern care stã la baza acestui amendament, nici nu existã un asemenea amendament formulat. Este adevãrat cã se poate lãrgi comisia care sã decidã asupra adunãrilor publice, dar ea nu poate fi lãrgitã cu reprezentanþi ai poliþiei, cu reprezentanþi ai jandarmilor, nu puteþi sã militarizaþi aceastã comisie, pentru cã astfel de acþiuni pot fi fãcute ºi de sindicate, pot fi fãcute ºi de cãtre partide ºi nu puteþi împinge în mâna poliþiei ºi jandarmilor dreptul de a se aproba sau nu un miting.

În cazul în care, evident, veþi respinge acest articol, vã asumaþi o mare responsabilitate ºi aþi uitat cã au trecut cam repede cei 13 ani. Mulþumesc ºi, încã o datã, scuze, domnule preºedinte, cã nu am fost eu pe fazã la punctul 6.

Da. Deci domnul Stroe propune eliminarea acestui articol. Comisia nu este de acord.

Ia spuneþi! Asta este altceva, cã a fost supusã...

## Domnule preºedinte,

Domnul deputat Stroe, într-adevãr, a avut o asemenea propunere în cadrul comisiei, de eliminare a art. 10, dar aºa cum se vede ºi din raport, aceastã propunere de eliminare a fost respinsã, deci, se menþine art. 10.

Aº vrea sã dau totuºi un rãspuns la nedumerirea domnului deputat Stroe. Domnia sa este îngrijorat cã se iau din atribuþiile primarului, cã dacã sunt reprezentanþi ai poliþiei ºi jandarmeriei sau secretarul unitãþii administrativteritoriale, toþi aceºtia vor decide, ºi nu decide primarul.

În aceastã comisie de avizare, rolul decident îl are numai primarul. Este ajutat juridic de cãtre secretarul unitãþii administrativ-teritoriale ºi se cere pãrerea de specialitate a reprezentanþilor poliþiei ºi jandarmeriei. Atât! Aceºtia dau informaþiile necesare la solicitarea primarului, dar decizia este luatã numai de cãtre primar.

Poftiþi, poftiþi, domnule Stroe!

O sã mã refer la art. 10, da?

Da, art. 10, poftiþi.

Da. În timpul ºedinþei de comisie am propus ca art. 10 sã fie eliminat. Art. 10, aºa cum probabil aveþi rapoartele în faþã de la comisie, se referã la faptul cã aceste comisii de avizare pot sã interzicã organizarea de adunãri publice dacã..., dacã..., cele douã puncte.

Îl rog pe colegul meu, domnul deputat, sã-mi citeascã ºi mie din textul proiectului de lege paragraful, propoziþia, sintagma care spune _expressis verbis_ cã primarul este cel care ia decizia, ºi nu comisia. Vã atrag atenþia, domnule deputat, cã art. 10 tocmai asta face: comisia poate sã ia decizii ºi sã modifice eventuale propuneri ale primarului. Îmi pare foarte rãu, noi am discutat foarte serios în comisie lucrul acesta. Vã rog sã citaþi textul respectiv.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Deci aþi auzit punctul de vedere al domnului deputat, aþi auzit opinia comisiei, care nu era de acord cu elimi- narea ºi, de asemenea, reprezentantul ministerului nu este de acord cu eliminarea. Totuºi,

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

În redactarea propusã existã o parte care este de prisos. Art. 281 spune: ”Constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani...Ò, ºi acum urmeazã o enumerare: ”introducerea sau portul de arme de cãtre persoane participante în locurile destinate desfãºurãrii adunãrilor publice, a armelor de orice fel...Ò Eu aº adãuga aici ”ºi a materialelor explozibile sau incendiareÒ sau, la sfârºit, ”ºi a substanþelor iritant lacrimogene sau cu efect paralizantÒ. Ceea ce urmeazã în continuareÉ, ultimele douã rânduri sunt de prisos: ”...ori a altor asemenea materiale, substanþe sau obiecteÒ. Dacã sunt ”asemeneaÒ ºi le-am enumerat, nu are sens sã mai adaug aceastã precizare finalã, care nu este o precizare. Este absolut în plus.

În final, repet, propun sã punem în faþa lui ”a substanþelorÒ conjuncþia ”ºiÒ ºi sã eliminãm ultimele douã rânduri din text. Deci textul pe care-l propun sã-l eliminãm este urmãtorul: ”ori a altor asemenea materiale, substanþe sau obiecteÒ.

Mulþumesc.

Da, reprezentantul iniþiatorului, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Formularea textului este corectã, pentru cã asemenea materiale nu se referã la cele enumerate anterior, ci asemenea materiale se referã la categoria din care fac parte ºi cele enumerate anterior, în sensul de efecte pe care le pot produce aceste materiale. De aceea, susþinem rãmânerea textului aºa cum este iniþial.

Vã mulþumesc.

Respingerea propunerii mele nu cred cã este justificatã, numai în cazul în care sunt alte efecte ºi, atunci,

dacã am fãcut enumerarea ºi este incompletã enumerarea, trebuie revãzut textul. Dar în categoria efectelor enunþate am spus totul când am zis: ”substanþe, materiale, arme etc.Ò Sau ”a altorÒ este în plus. Nu am descoperit efecte noi prin ultimele douã rânduri introduse în text.

Comisia, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Considerãm cã justificarea datã aici de iniþiator este acoperitoare, pentru cã, în cadrul unei categorii de materiale, spre exemplu cele explozive, sunt unele care pot produce efecte foarte puternice ºi altele care pot provoca efecte, dar de altã naturã, spre exemplu: provoacã panicã, zgomot foarte puternic º.a.m.d.

O observaþie însã pe care am vrea sã o facem este introducerea a douã puncte dupã ”2 aniÒ ºi, de asemenea, la ceea ce urmeazã, înainte de enumerare trebuie douã puncte, întrucât în cadrul art. 281 s-a fãcut o fragmentare, cum era împãrþit iniþial pe literele a) ºi b), s-a trecut fãrã litere enumerarea.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Acum, ce pot sã spun? Textul este redactat puþin stângaci. Pe de altã parte, este adevãrat cã, dacã excludem aceastã precizare de la sfârºit, este vorba nu numai de arme, este vorba de obiecte care pot fi utilizate ca arme, ceea ce în cadrul unei manifestãri publice este un fapt destul de periculos. Deci s-a încercat, într-un fel, sã se dea un factor comun la sfârºit, însã pentru cã s-a dat prea la sfârºit, exprimarea este uºor confuzã. Dar ºi substanþele nu sunt neapãrat chiar atât de... toate aºa de periculoase, mã rog, nu ºtiu dacã ar trebui sã mai lucraþi la el sau... nu.

Bine, dacã am elimina acest lucru, ar avea loc anumite consecinþe juridice. Deci trebuie sã aplicãm regulamentul, sã spunem cã dacã domnul profesor nu a fãcut un amendament scris anterior, rãmâne doar o obiecþie formulatã. Da.

Dacã sunt ºi alte obiecþii? Nu sunt. Adoptatã aceastã variantã.

Art. I, în integralitate. Sunt obiecþii? Nu sunt. Art. II. Obiecþii? Nu sunt.

Am parcurs textul legii, se va supune votului final într-o ºedinþã specialã de vot.

Totuºi, mai multã atenþie pentru text!

Deci la poziþia 22 s-a solicitat amânarea.

Proiectul de Lege privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene.

Din partea iniþiatorilor, poftiþi.

Doamna secretar de stat Tarcea.

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã, la capitolul V Ñ ”Dreptul societãþilor comercialeÒ, România ºi-a asumat angajamentul de a completa ºi moderniza cadrul legislativ pentru a transpune Regulamentul Consiliului nr. 44/2001 privind competenþa jurisdicþionalã, recunoaºterea ºi executarea hotãrârilor judecãtoreºti în cauzele civile ºi comerciale pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene.

Proiectul de lege este structurat în 5 capitole care urmãresc structura regulamentului. Ele se referã la domeniul de aplicare a proiectului de lege, precum ºi la înþelesul unor termeni folosiþi în cadrul acestuia. De asemenea, la norme de competenþã, atât generale, cât ºi competenþe speciale, la proceduri de recunoaºtere ºi executare a hotãrârilor pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, proiectul conþine ºi dispoziþii cu privire la executarea actelor autentice ºi a tranzacþiilor judiciare.

Prin urmare, pentru toate aceste considerente, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi proiectul de lege în forma în care, de altfel, a fost adoptat ºi de cãtre Comisia juridicã a Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi, vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene. Senatul a adoptat acest proiect de lege în ºedinþa din 6 februarie 2003. Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceastã iniþiativã legislativã.

De asemenea, Comisia pentru politicã externã a transmis comisiei juridice avizul sãu favorabil la 27 februarie 2003. Membrii comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au examinat proiectul de Lege privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã pronunþatã în statele membre ale Uniunii în ºedinþa din 13 martie 2003. În urma examinãrii proiectului de lege, a expunerii de motive la acesta ºi a avizului Consiliului Legislativ, membrii comisiei ºi reprezentantul Ministerului Justiþiei ºi-au exprimat opiniile favorabile adoptãrii legii. S-a hotãrât cu unanimitate de voturi sã se propunã plenului Camerei Deputaþilor, spre dezbatere ºi adoptare, proiectul de Lege privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã. Vã mulþumim.

Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

- Titlul legii. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului I. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 1. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 2. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului II. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea I. Titlul. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a II-a. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 7. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 11. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 12. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a III-a. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 14. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 15. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 16. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a IV-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 17. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 18. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 19. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 20. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a V-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 21. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 22. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 23. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 24. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 25. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 26. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 27. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a VI-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 28. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 29. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a VII-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 30. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a VIII-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 31. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 32. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 33. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 34. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului III. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Secþiunea I, titlul. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 35. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 36. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 37. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 38. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 39. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 40. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a II-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 41. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 42. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 43. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 44. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 45. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 46. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 47. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 48. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 49. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 50. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 51. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 52. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 53. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 54. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul secþiunii a III-a. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 55. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 56. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 57. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului IV. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 58. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 59. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Titlul capitolului V. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 60. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 61. Obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare a fost creatã prin Legea nr. 99/1999 ºi a început sã funcþioneze în luna decembrie 2000.

Fiind un sistem informatizat de evidenþã a unor operaþiuni juridice þinut de cãtre persoane fizice sau juridice de drept privat, Ministerul Justiþiei, în calitate de autoritate de supraveghere, trebuie sã vegheze permanent ca sistemul sã funcþioneze la standarde de calitate ºi sã se asigure cã operatorii autorizaþi presteazã acest serviciu de utilitate publicã cu respectarea dispoziþiilor legale în vigoare.

Prezenta ordonanþã urmãreºte întãrirea rolului Ministerului Justiþiei în autorizarea operatorilor ºi controlului acestora pe parcursul desfãºurãrii activitãþii. Astfel, operatorii ºi agenþii acestora trebuie sã îndeplineascã, conform proiectului de act normativ, criteriile de autorizare nu numai la momentul autorizãrii, dar ºi pe toatã durata de funcþionare.

De asemenea, activitatea operatorilor, avându-se în vedere cã este o potenþialã cauzatoare de prejudicii materiale, trebuie asiguratã împotriva acestor riscuri prin subscrierea unei poliþe de asigurare profesionalã.

De asemenea, prin mãsurile propuse, operatorilor li se solicitã o vigilenþã sporitã în ceea ce priveºte activitatea personalului propriu sau a agenþilor împuterniciþi sub sancþiunea revocãrii autorizaþiei.

Avându-se în vedere faptul cã prin Legea nr. 455/2001 privind semnãtura electronicã s-a recunoscut valoarea juridicã a înscrisurilor în format electronic, sigur, acest lucru trebuie avut în vedere, motiv pentru care s-a prevãzut posibilitatea de a se transmite operatorului formularele de avize de garanþie în formã electronicã.

Acesta este motivul pentru care vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi legea în forma în care a fost adoptatã de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, deoarece Guvernul este de acord cu amendamentul formulat atât de aceasta, cât ºi de Comisia pentru tehnologia informaþiei.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Din partea comisiei sesizate în fond. Poftiþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a fost sesizatã spre dezbaterea în fond cu acest proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 12 din 2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 89 din 2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, s-a primit aviz favorabit atât de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cât ºi de la Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor.

Ordonanþa Guvernului supusã aprobãrii prin proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 89 din 2000 privind unele mãsuri pentru autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare, în scopul întãririi rolului Ministerului Justiþiei în autorizarea operatorilor ºi efectuarea înscrierilor în arhiva electronicã de garanþii reale mobiliare ºi controlul acestora pe parcursul desfãºurãrii activitãþii.

Proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastrã face parte din categoria legilor ordinare.

Membrii comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi au examinat acest proiect de lege ºi amendamentul comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor în ºedinþa din 13 martie 2003 ºi, cu unanimitate de voturi, au hotãrât sã supunã dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor pentru adoptare acest proiect de lege, cu un amendament, amendament care a fost admis de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, tocmai pentru a se recunoaºte din punct de vedere juridic confirmarea în formã electronicã a înregistrãrii formelor ºi pentru o mai bunã sistematizare a textului.

Amendamentul admis se aflã în anexã la raportul înaintat.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

- Titlul ordonanþei. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Preambulul la art. I. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 1. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat.

- Punctul 11. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14.

- Vã rog sã priviþi în raport. Se propune o anumitã

- modificare.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat, aºa cum a fost modificat de comisie, la douã poziþii din interiorul acestui punct.

- Punctul 15. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. I, în integralitate.

- Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. II. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Art. III. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Titlul legii.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Articolul unic. Obiecþiuni? Nu sunt. Adoptat. Am parcurs întregul proiect de lege.

Se va supune votului în ºedinþã specialã de vot. Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare ºi dezvoltare.

Din partea iniþiatorului? Poftiþi.

Vã rog sã vã prezentaþi.

## **Domnul Gheorghe Asãnicã** _Ñ secretar general-adjunct în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Sunt secretarul general-adjunct de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Gheorghe Asãnicã.

Prezenta ordonanþã statueazã misiunea de interes naþional a specialiºtilor din sistemul naþional de cercetare ºi principiile care stau la baza activitãþii lor.

Sunt reglementate categoriile de personal implicat în activitatea de cercetare-dezvoltare, funcþiile ºi gradele ºtiinþifice, unele dintre acestea regãsindu-se ºi în alte sectoare de activitate sau în diferite prevederi ale unor acte normative existente care vizeazã activitatea de cercetare-dezvoltare.

Eu am în faþã, aici, o lege, domnule! Nu scrie ”ordonanþãÒ pe ea. Hai sã clarificãm lucrurile!

## **Domnul Gheorghe Asãnicã:**

E legea de aprobare a ordonanþei.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu**

**:**

Domnule preºedinte, îmi daþi voie?

Da, poftiþi, domnule profesor.

Cred cã este o confuzie creatã de ..., nu ºtiu, cei care au fãcut ordinea de zi.

Comisia a primit douã. A primit un proiect de Lege pentru statutul personalului din cercetare-dezvoltare în 28 ianuarie 2002, pe care l-a luat în dezbatere ºi l-a

lucrat, ºi, ulterior, a primit ºi Ordonanþa nr. 65/2002 privind statutul personalului din cercetare.

Comisia a elaborat douã rapoarte. Deci pe ordinea de zi trebuiau sã fie douã puncte: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2002, unul pe care comisia l-a respins dintr-un motiv foarte simplu, pentru cã era elaborat statutul, ºi punctul care este Legea privind statutul personalului de cercetare ºi dezvoltare.

Ca urmare, noi ar trebui sã supunem ambele rapoarte în discuþie. Deci, primul, de respingere a ordonanþei, ºi, al doilea, de aprobare a Legii statutului personalului din cercetare ºi dezvoltare, aºa cum a fost elaborat de cãtre Guvern, de cãtre minister, cu îmbunãtãþirile fãcute de Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, cu sugestiile primite de la Comisia de industrii ºi servicii, de la Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi aºa mai departe.

Eu v-aº ruga sã corectãm, nu ºtiu dacã putem noi în plen. Sã supunem întâi Legea pentru aprobarea Ordonanþei nr. 65/2002 privind statutul personalului de cercetare ºi dezvoltare, care, în fond, a preluat în cea mai mare parte stadiul lucrãrilor care existau în comisie, iar comisia a considerat cã nu este oportun sã-ºi însuºeascã munca altcuiva ºi a propus respingerea acestei ordonanþe ºi, în continuare, aprobarea Legii privind statutul personalului din cercetare ºi dezvoltare.

Domnule profesor, dacã acea ordonanþã are propunere de respingere ºi este în ordinea de zi aici, pe la punctul 50 ºi ceva...

Este?

Este, sigur cã da. Atunci, n-are rost sã vorbim despre o ordonanþã. Deci, noi vorbim acum despre legea cãreia dumneavoastrã i-aþi fãcut un raport favorabil de aprobare. Da?

De acord cu dumneavoastrã. Ce a spus domnul Asãnicã este valabil ºi pentru lege.

Da, poftiþi.

Într-adevãr, textele celor douã acte normative, atât proiectul de ordonanþã a Guvernului, cât ºi proiectul de lege, sunt, din punct de vedere al nostru, al elaboratorului, identice. Diferenþa dintre ele rezultã numai din amendamentele aduse de comisia de specialitate.

Domnule Asãnicã, noi, aici, când dorim sã aflãm punctul de vedere al iniþiatorului, dorim sã vedem dacã dumneavoastrã sunteþi de acord ºi cu modificãrile aduse de comisie. Poate, dumneavoastrã, din partea ministerului, ne spuneþi cã doriþi ca textul ordonanþei sã fie votat de noi ºi aprobat, ºi nu respins, iar sã fie respinsã legea asta. Hai sã fim foarte clari! Ce doriþi dumneavoastrã, ca reprezentant al Guvernului? Sã treacã prin Camera Deputaþilor? Cu ce sunteþi de acord? Cã nu puteþi sã fiþi de acord cu amândouã, dacã unul dintre actele astea normative a fost respins de comisie.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/4.IV.2003

Noi am discutat în comisie proiectul de lege ºi am înþeles ºi amendamentele fãcute de comisii. Deci suntem de acord cu ele.

Deci sunteþi de acord cu respingerea ordonanþei.

Da, da, da!

Bine. OK.

Da. Poftiþi, din partea comisiei.

Raportul.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond cu avizarea pentru proiectul de Lege privind statutul personalului din cercetare ºi dezvoltare.

Proiectul de lege a fost avizat de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi de Consiliul Economic ºi Social.

De asemenea, proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege menþionat a fost analizat împreunã cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2002 privind statutul personalului de cercetare ºi dezvoltare.

Pentru acest proiect de lege, comisia, aºa cum am spus, a fãcut un raport de respingere, întrucât diferenþele de text au fost preluate în proiectul de lege pentru care se întocmeºte prezentul raport.

Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare reglementeazã rolul, competenþele, responsabilitãþile, drepturile ºi obligaþiile specifice, precum ºi condiþiile ºi modalitãþile de încadrare ºi promovare a personalului de cercetare-dezvoltare.

De asemenea, statueazã misiunea de interes naþional a specialiºtilor din sistemul naþional de cercetare ºi principiile care stau la baza activitãþii lor.

Sunt reglementate categoriile de personal implicate în activitatea de cercetare-dezvoltare, precum ºi funcþiile ºi gradele ºtiinþifice.

Proiectul stabileºte mãsuri pentru asigurarea stabilitãþii, formarea profesionalã ºi pregãtirea personalului de cercetare-dezvoltare, pentru a dezvolta potenþialul uman existent în þarã, concomitent cu mãsuri pentru mobilitatea specialiºtilor în interiorul þãrii ºi în spaþiul european.

Prevederile acestui proiect de lege se doresc a constitui baza legalã prin care Guvernul susþine elitele, stimuleazã formarea, dezvoltarea ºi motivarea resurselor umane, pentru asigurarea competenþei naþionale în cercetare-dezvoltare ºi pentru întãrirea autonomiei în domeniul ºtiinþei ºi tehnologiei, în cadrul Comunitãþii europene.

## Vã mulþumesc.

Dacã grupurile parlamentare doresc sã participe la dezbateri?

Da, poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Din 1972 sau Õ73, practic, cercetarea româneascã s-a condus dupã un statut care a fost dintr-o greºealã, dintr-o greºealã, abrogat în 1998 de Guvernul Ciorbea. De atunci, cercetarea româneascã nu are nici un fel de statut, nu se pot face promovãri, nu se pot face evaluãri.

Deci iatã cã astãzi se încearcã sã se repare o greºealã fãcutã în 1998 ºi, prin acest material, cu amendamentele aduse de comisie, sperãm sã se poatã reveni la un regim normal în cadrul unitãþilor de cercetare-dezvoltare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt ºi alte grupuri care doresc sã participe la dezbateri generale?

Cine doreºte? Mai doreºte cineva? Nu.

Finalizãm aici dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Dezbaterea pe articole va continua mâine, pentru cã trecem la partea a doua a ºedinþei noastre de astãzi.

## Stimaþi colegi,

Trecem la partea a doua a ºedinþei noastre de astãzi, destinatã rãspunsurilor la întrebãri.

Prima întrebare o adreseazã domnul Mircea Costache pentru domnul ministru Cazan.

Domnule Mircea Costache, doriþi sã repetaþi întrebarea sau aºteptaþi rãspunsul?

Aºtept rãspunsul.

Domnule ministru Cazan, vã rog sã formulaþi rãspunsul ºi, în raport de ceea ce conþine acesta, colegul nostru deputat va solicita precizãri suplimentare sau se va declara mulþumit. ## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan** _Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea care mi-a fost adresatã sunã în felul urmãtor: în ce an estimaþi cã va ajunge România la producþia agricolã ºi industrialã din anii 1980-1990?

Înþeleg cã rãspunsul pe care vi l-am dat, stimate domnule deputat, în interpelarea anterioarã v-a deranjat. Cred, totuºi, cã v-am ajutat sã înþelegeþi cã perioadele de guvernare P.S.D. au fost perioade de creºtere economicã. De aceea, n-o sã rãspund insinuãrii cum cã nu v-am rãspuns direct la întrebare.

Pentru cã insistaþi asupra caracterului precis al întrebãrilor ºi rãspunsurilor, vã rog sã recitiþi întrebarea pe care mi-aþi pus-o ºi sã reflectaþi dacã formularea sa este precisã. Eu o citesc din nou. Deci: în ce an va ajunge România la producþia agricolã ºi industrialã din anii 1980-1990? Din formulare, ar rezulta cã vã referiþi la producþia dintr-o perioadã de 20 de ani Ñ anii Õ80 ºi Õ90; aºa scrieþi.

Puteam sã vã rãspund foarte simplu: niciodatã, pentru cã o astfel de comparaþie este cel puþin aberantã. Este posibil sã vã referiþi fie la producþia medie obþinutã în anii Õ80-Õ90 sau, poate, la producþia din ultimul an al perioadei. Prin urmare, poate întrebaþi în ce an estimez cã România va ajunge la producþia agricolã ºi industrialã din anul 1990? Întrucât anul Õ90 este primul an de tranziþie ºi, pentru a vã veni în întâmpinare, colegi fiind în Camera Deputaþilor, ar rezulta cã doriþi o comparaþie prin raportare la anul 1989.

În cazul producþiei agricole nu mai este nevoie sã facem estimãri, pentru cã deja în anul 2001 s-a atins nivelul din anul 1989. Producþia agricolã totalã a fost în anul 2001 cu 5% superioarã celei din 1989.

În ceea ce priveºte producþia industrialã, nivelul actual se situeazã la circa 55% din cel realizat în anul 1989. Dar, în aprecierea acesteia, nu trebuie sã se facã abstracþie de evoluþia anualã a producþiei industriale.

Domnule deputat, doriþi sã comentaþi acest rãspuns? Un minut aveþi, potrivit regulamentului.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Rãspunsul este, de data aceasta, mai aplicat ºi mai ferm faþã de cel anterior. Se poate înþelege cã, indiferent de alternanþele la guvernare, pe care domnul ministru le diferenþiazã, pe unele asumându-ºi-le, pe celelalte nu, din punct de vedere al cetãþeanului român, scãderea dramaticã a producþiei agricole ºi industriale, ca ºi a nivelului de trai este globalã ºi caracterizeazã întreaga perioadã de dupã 1990.

Aºa cum bine preciza domnul ministru Cazan, în aceeaºi perioadã, alte þãri care au trecut prin aceleaºi transformãri, pe care dânsul le numea Ñ Cehia, Polonia, Ungaria Ñ, au înregistrat ritmuri de 60-70% faþã de anii anteriori schimbãrilor de regim politic, în timp ce la noi se cifreazã doar la 46%.

Decalajul dintre noi ºi alte þãri care au trecut prin situaþii similare cred cã se datoreazã ºi faptului sau în principal faptului cã guvernãrile noastre sunt cu totul ºi cu totul deosebite ºi cã diminuarea, pulverizarea patrimoniului public, fraudarea finanþelor publice au fost un sport naþional ºi de aici vine ºi scãderea dramaticã a producþiei industriale ºi agricole ºi a nivelului de trai.

Când vom stopa scurgerile ºi când vom administra mai eficient ºi cu mai mult bun-simþ civic resursele materiale ºi umane ale þãrii, o vom duce cu toþii mai bine. Dar vãd cã lucrurile astea se cam ocolesc în rãspunsurile pe care le aºtept eu la unele întrebãri.

Domnule ministru Cazan, ºi dumneavoastrã aveþi dreptul la o precizare.

Este necesarã o precizare. Cifrele la care s-a referit domnul deputat nu sunt ritmuri, sunt ponderi, iar dacã operãm cu asemenea indicatori îmi este limpede cum este înþeleasã problema economicã ºi dezvoltarea respectivã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Urmãtoarea întrebare ar trebui sã o adreseze doamna Mona Muscã tot domnului ministru Cazan. Doamna deputat nu este, o sã-i comunicaþi rãspunsul scris, domnule ministru.

A treia întrebare tot doamna Mona Muscã o are de adresat domnului secretar de stat Jelev. Nu este doamna deputat, vã rog sã-i transmiteþi în scris rãspunsul, domnule Jelev.

Urmãtoarea întrebare, domnul Florin Iordache. Este? Vã rog sã prezentaþi pe scurt întrebarea dumneavoastrã, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Având în vedere anvergura desfãºurãrii lucrãrilor de la Roºia Montanã, vã rog sã-mi precizaþi care este punctul de vedere oficial al Uniunii Europene faþã de responsabilitatea acestor lucrãri ºi în ce mãsurã þine cont Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului de aceste recomandãri.

Domnule ministru Jelev, vã rog sã rãspundeþi.

## **Domnul Ioan Jelev** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ _**:**_

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi parlamentari,

## Domnule deputat Florin Iordache,

Noi am pregãtit un rãspuns mai larg, detaliat, la aceastã întrebare a dumneavoastrã. Aº dori, cu permisiunea dumneavoastrã, sã prezint aici, numai în sintezã, câteva elemente. Noi am abordat aceastã problemã extrem de complexã pe baza unei, aº putea spune chiar, strategii privind cum se va proceda în aceastã problematicã a investiþiei de la Roºia Montanã. Foarte pe scurt, aceastã strategie a cuprins în primul rând o analizã detaliatã privind constituirea unor comisii de experþi la nivelul þãrii; apelarea la un numãr de experþi internaþionali de mare prestigiu în domeniul activitãþilor miniere ºi a tehnologiilor miniere; de asemenea, am reuºit sã obþinem o finanþare PHARE pentru a susþine o echipã de consultanþi de mare prestigiu care sã asiste ministerul în acest proces. De asemenea, s-a hotãrât ca, având în vedere complexitatea acestei probleme, sã fie dat acordul de mediu, în final, printr-o aprobare printr-o hotãrâre de guvern.

Aº dori sã subliniez faptul cã, ºi ca urmare a unor analize la nivelul comisiei de specialitate din Camera Deputaþilor, ºi la recomandarea Birourilor permanente, s-a constituit o comisie de parlamentari care vor participa alãturi de comisiile de experþi, alãturi de un grup desemnat la nivelul Executivului în acest proces de analizã a

întregii situaþii existente la Roºia Montanã. Referitor strict la punctul de vedere al Uniunii Europene, noi ne-am adresat atât doamnei comisar Valstrom, care este comisarul pentru mediu al Uniunii Europene, cât ºi la nivelul experþilor din cadrul comisiei Uniunii Europene, am primit punctul de vedere al acestei comisii ºi al doamnei comisar Valstrom. În acesta se precizeazã cã deocamdatã nu existã o legislaþie a Uniunii Europene în acest domeniu care sã interzicã astfel de activitãþi, cã decizia este a Guvernului României ºi cã, în aceastã privinþã, se apreciazã modul ºi etapele pe care ni le-am propus de a analiza acest proiect în concordanþã strictã cu procedurile Uniunii Europene ºi cu legislaþia Uniunii Europene referitoare la activitãþile de minerit ºi din punct de vedere al protecþiei mediului.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Doriþi sã faceþi un comentariu? Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul pe care l-a prezentat Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului. Întrebarea mea s-a referit la Roºia Montanã þinând cont cã într-un trecut nu prea îndepãrtat colegii de la România Mare au avut ºi o moþiune pe tema Roºiei Montane, iar aceste precizãri, consider eu cã sunt necesare pentru toatã lumea, pentru a înþelege cã Guvernul României a fãcut totul ºi face în continuare totul pentru rezolvarea acestei probleme. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Tot domnul deputat Florin Iordache are o întrebare adresatã Ministerului Justiþiei, cu privire la dotãri materiale ale instanþelor ºi parchetelor.

Doriþi sã dezvoltaþi sau comentaþi apoi? Vã rog, pe scurt, v-aº ruga sã prezentaþi conþinutul acestei întrebãri.

## Doamnã ministru,

Având în vedere cã sistemul judiciar este presat de numãrul mare de acþiuni în justiþie, în condiþiile în care baza materialã, mã refer cã la dotãrile tehnice nu s-a ridicat la nivelul cerinþelor, doresc sã cunosc ce mãsuri a luat Ministerul Justiþiei pentru îmbunãtãþirea dotãrilor materiale ale instanþelor ºi parchetelor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna secretar Cristina Tarcea, vã rog sã rãspundeþi la aceastã întrebare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulatã de dumneavoastrã adresatã ministrului justiþiei, referitoare la îmbunãtãþirea dotãrilor materiale a instanþelor ºi parchetelor, vã comunicãm urmãtoarele. Unul dintre obiectivele principale ale procesului de reformã în cadrul Ministerului Justiþiei constã în asigurarea fondurilor necesare pentru achiziþionarea dotãrilor unei bune funcþionãri a instanþelor judecãtoreºti. Respectiv, tehnicã de calcul ºi programe aferente, mobilier specific instanþelor, centrale termice, instalaþii antiincendiu ºi antiefracþie.

În ceea ce priveºte sistemul informaþional existã o preocupare constantã pentru dotarea tuturor instanþelor cu tehnicã de calcul ºi includerea tuturor într-o reþea pentru facilitarea accesului cât mai rapid la informaþie ºi decizie. De asemenea, se urmãreºte asigurarea fondurilor pentru dotarea birourilor de carte funciarã în cofinanþare din programele derulate împreunã cu Banca Mondialã. Sumele alocate fondurilor pentru dotãri de la bugetul de stat pentru anul 2003 sunt în creºtere faþã de anii anteriori, respectiv 39 de milioane, faþã de 28 de milioane în 2002. La acestea se adaugã 130.700 de milioane din Programul PHARE, respectiv 24.765 milioane din credite externe de la Banca Mondialã. Precizãm cã, începând cu anul 2003, conform bugetului aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2003, Ministerul Justiþiei nu mai beneficiazã de venituri extrabugetare.

Cu stimã, ministrul justiþiei, Rodica Mihaela Stãnoiu.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã faceþi un comentariu, domnule Iordache? Poftiþi.

## Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Vã mulþumesc pentru rãspunsul detaliat pe care l-a oferit doamna ministru a justiþiei ºi constat preocuparea permanentã a ministrului justiþiei ºi a conducerii ministerului pentru dotarea instanþelor judecãtoreºti ºi aceasta vine în concordanþã cu Programul de guvernare al Guvernului Adrian Nãstase.

Vã mulþumesc încã o datã.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca are o întrebare adresatã tot doamnei Cristina Tarcea.

Doriþi sã ascultaþi direct rãspunsul?

Poftiþi, doamnã secretar de stat. Rãspunsul la întrebarea domnului Damian Brudaºca.

Înainte de ºedinþã am discutat cu domnul deputat... se amânã rãspunsul acestei întrebãri.

Mai am încã ceva aici, în afarã de rãspunsul acesta. Am discutat înainte cu doamna ministru ºi am înþeles cã de câteva luni de zile s-a rãtãcit prin nefericita Poºtã Românã memoriul trimis de cãtre cel în numele cãruia m-am adresat ministerului. Dar, domnule preºedinte, aº ruga sã reþineþi cã tot pe ordinea de zi de astãzi mai este prevãzut sã mi se dea rãspunsuri la poziþiile 25, 26, 27 ºi 28. Constat însã o practicã ce n-aº dori sã se generalizeze, ºi dumneavoastrã aveþi obligaþia sã nu-i permiteþi sã se generalizeze, în sensul precizãrii seci ”se va trimite rãspunsul în scrisÒ. Am o experienþã foarte

tristã, din nefericire, în cei doi ani de guvernare a actualului Guvern... când o serie de rãspunsuri nu au...

Domnule deputat, v-aº ruga sã nu nedreptãþim colegii dumneavoastrã care sunt înscriºi înaintea dumneavoastrã...

Daþi-mi voie sã-mi exprim, totuºi, protestul pentru aceastã practicã de a se trimite rãspunsuri în scris, când eu solicitam ºi rãspunsuri orale. Pentru cã ºtiu cu cine am de-a face. Asta e!

Doamna deputat Liana Naum are o întrebare pentru Ministerul Culturii ºi Cultelor cu privire la sprijinirea cultelor religioase.

Domnule secretar de stat Tãnase, vã rog sã oferiþi rãspunsul.

**Domnul Laurenþiu Tãnase** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã deputat,

Ca rãspuns la întrebarea dumneavoastrã aº dori sã subliniez faptul cã pentru sprijinirea cultelor s-au întreprins o serie de mãsuri legislative ºi administrative care au rolul de a elimina manifestãrile de inegalitate sau intoleranþã regilioasã sau confesionalã. Pe baza prevederilor art. 29 din Constituþie, referitoare la sprijinirea de cãtre stat a cultelor religioase, au fost adoptate o serie de acte normative, legi, ordonanþe de urgenþã, hotãrâri ale Guvernului României pentru acordarea de facilitãþi materiale din partea statului tuturor cultelor religioase care solicitã acest sprijin în urmãtoarele domenii: construirea a peste 1.500 de lãcaºuri de cult; conservarea ºi restaurarea celor mai importante construcþii ecleziale care fac parte din patrimoniul naþional, cu contribuþia financiarã majorã din partea statului, repararea vechilor lãcaºe de cult ºi asigurarea unei contribuþii de la buget pentru cheltuielile de întreþinere a unitãþilor de cult, retrocedarea bunurilor confiscate de stat în perioada 1948-1989. Recent a fost adoptatã o lege, Legea nr. 501/2002 cu privire la retrocedarea bunurilor bisericeºti care au fost preluate de stat în perioada 1945-1989, lege care se aflã în faza de aplicare.

În învãþãmântul public, începând încã din anul 1990, s-au introdus orele de religie pentru elevi ca obiect facultativ ºi opþional. S-a luat mãsura acordãrii asistenþei religioase în armata românã, în spitale ºi aºezãmintele de asistenþã socialã, iar în acest sens a fost elaboratã legea clerului militar ºi asistenþei religioase în armatã, precum ºi un regulament de organizare ºi funcþionare a acestui cler, precizându-se cã participarea militarilor la activitãþile religioase este facultativã ºi cã asistenþa religioasã va fi acordatã þinându-se cont de apartenenþa confesionalã a militarilor.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Liana Naum este mulþumitã de acest rãspuns? Da.

Doamna deputat Bšndi Gyšngyike are o întrebare pentru Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. De fapt întrebarea aceasta se repetã ºi în cazul colegului dumneavoastrã Kov‡cs Csaba, da? Nu.

Domnule Ciotlos, v-aº ruga sã rãspundeþi întâi doamnei deputat Bšndi Gyšngyike ºi pe urmã lãmuriþi-vã cu Ministerul Apãrãrii Naþionale cine rãspunde pentru domnul deputat Kov‡cs Csaba-Tiberiu

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la întrebarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre doamna deputat Bšndi, cu privire la aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, formulãm urmãtorul rãspuns.

Art. 1 din Legea nr. 309/2002 stabileºte categoria de beneficiari ai drepturilor acestei legi, ºi anume persoana cetãþean român care îndeplineºte concomitent urmãtoarele douã condiþii: sã fi efectuat stagiul militar în detaºamentele de muncã din cadrul Direcþiei generale a serviciului muncii ºi sã fi efectuat acest stagiu în perioada 19501961. În practicã s-au întâlnit situaþii în care o persoanã se încadreazã, ca perioadã, în prevederile Legii

nr. 309/2002, însã nu a efectuat stagiul militar într-un detaºament din Direcþia generalã a serviciului muncii.

În aceastã situaþie este justificatã motivaþia de respingere a cererii persoanei în cauzã, deoarece perioada în care aceasta a efectuat stagiul militar, deºi se situeazã în intervalul 1950Ð1961, neîndeplinind ambele condiþii ale art. 1 din lege, nu se încadreazã în prevederile acesteia. În concluzie, motivaþia de respingere din formularul-tip al hotãrârii pentru stabilirea drepturilor prevãzute în Legea nr. 309 trebuie corelate ºi cu celelalte prevederi din cuprinsul hotãrârii.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat, doriþi sã faceþi vreun comentariu? Nu.

## Vã mulþumesc.

Domnul Sorin Encuþescu, din partea Ministerul Apãrãrii Naþionale, vã rog sã-i rãspundeþi domnului deputat Kov‡cs Csaba-Tiberiu.

**Domnul Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Legea nr. 309/2002 privind recunoaºterea ºi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcþiei generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961 a fost rezultatul unei propuneri legislative a unei grup de senatori care au vizat acordarea unor drepturi specifice cu titlul de mãsuri reparatorii unei categorii distincte de persoane. Prevederile art. 6 alin. 2 din lege stabilesc obligaþia pentru UM 02405 Piteºti ºi pentru centrele militare judeþene de a elibera adeverinþe din care sã rezulte cã persoanele în cauzã au efectuat stagiul militar în Direcþia generalã a serviciului muncii, cu toate cã aceastã instituþie nu a fãcut parte din Ministerul Apãrãrii Naþionale, fiind subordonatã Ministerului Construcþiilor. Eliberarea adeverinþelor de cãtre unitatea militarã din Piteºti s-a dovedit a fi dificilã ºi în unele cazuri imposibil de rezolvat, în condiþiile în care întreaga documentaþie creatã de structurile din compunerea Direcþiei generale a serviciului muncii se gãseºte exclusiv la Arhivele Naþionale. Singurele informaþii care se gãsesc în Ministerul Apãrãrii Naþionale, incomplete ºi de mai multe ori precare, despre persoanele respective se aflã numai în fiºele de evidenþã arhivate de centrele militare judeþene sau de sector. S-a constatat cã, la vremea respectivã, autoritãþile militare judeþene nu au considerat necesar sã conlucreze cu detaºamentele acestei direcþii din afara Ministerului Apãrãrii Naþionale, astfel cã multe din consemnãrile fãcute sunt incomplete, incorecte, cu prescurtãri neinteligibile, fãrã sã se prezinte toate situaþiile pe care cetãþenii respectivi le-au trecut în cei 3 ani în care au prestat serviciul muncii.

În aceste condiþii, Arhivele Militare nu au la dispoziþie altã posibilitate decât a executa copii identice ale fiºelor de evidenþã care reflectã starea în care au fost completate la vremea respectivã ºi de a le înmâna solicitanþilor.

Domnule deputat, aveþi dreptul la un comentariu asupra rãspunsului.

## Domnule preºedinte,

Mie birocraþia care existã în acest sistem îmi este foarte clarã. Întrebarea a fost pusã punctual pe urmãtoarele douã chestiuni. Eu am vãzut chitanþe de încasare a sumei de 220.600 de lei, pe care scrie taxã de cercetare. De asemenea, am constatat cã aceastã cercetare

nu a constat în altceva decât sã se scrie ce scrie în livretul militar, anume cã X, Y în perioada de... a efectuat stagiul militar la detaºament de muncã. Exact cât scrie în livretul militar. Deci nici mãcar nu s-a obosit sã se uite în arhivã. Pur ºi simplu a repetat ce scrie în livretul militar ºi în plus a adãugat la urmã cã ”Prezenta serveºte la stabilirea vechimii în muncãÒ. Deci eu la asemenea elemente aiuristice mã refer când acestui om care a fost dus la muncã forþatã, þinut acolo 2, 3, 4 ani, chinuit destul ºi acum, în acest moment, în loc sã fie ajutat ca sã primeascã aceastã micã compensaþie materialã, el de fapt constatã cã a plãtit aproape un sfert de milion din pensia micã pe care o are ºi nu ºi-a putut rezolva problema, pentru cã ceea ce i s-a cerut nu i s-a comunicat. Iar vizavi de întrebarea pusã domnului ministru al muncii, acolo mai sunt douã aspecte în afarã de cea care vizeazã Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Primul aspect, ºi doresc rãspuns mãcar în scris, priveºte acea listã cu unitãþile de muncã care este incompletã ºi care în teritoriu a provocat mai mult haos ºi dezordine decât dacã n-ar fi existat. ªi întrebarea pusã este dacã se intenþioneazã sã se completeze aceastã listã a unitãþilor de muncã ºi, dacã da, când anume. Sau mai aºteptãm ca cei vizaþi, eventual, sã dea ortul popii? Iar celãlalt aspect este cã atunci când rezultã elementele necesare, la nivelul local, cã persoana în cauzã a efectuat serviciul militar la detaºament de muncã, printr-o lãmurire suplimentarã, textul legii este clar, casa teritorialã de pensii trebuie sã cearã relaþii suplimentare. Or, prin instrucþiuni, prin ordine ºi nu ºtiu ce minuni, de fapt, s-a încãlcat textul legii ºi toþi aceºti oameni sunt puºi pe drumuri ºi sã plãteascã niºte taxe aiurea.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Petre Ciotloº, faceþi dumneavoastrã precizarea pe care a solicitat-o expres, de la dumneavoastrã, de la Ministerul Muncii, domnul deputat.

## Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nu a fost iniþiatorul Legii nr. 309, aceasta fiind iniþiativã parlamentarã susþinutã de Asociaþia foºtilor soldaþi în detaºamentele de muncã forþatã din cadrul Direcþiei generale a serviciului de muncã din România, care a stabilit, în mod exact, categoria de beneficiari, documentele pe care trebuie sã le prezinte solicitantul în vederea acordãrii drepturilor, drepturile care se acordã, precum ºi instituþia care stabileºte ºi plãteºte drepturile.

Rolul instituþiei noastre, Casa Naþionalã de Pensii, este acela prevãzut de art. 6 din legea sus-amintitã, respectiv de stabilire ºi de platã a drepturilor conferite de aceasta prin casele teritoriale de pensii, ºi nu de obþinerea documentelor doveditoare pentru acordarea drepturilor, acesta intrând în sarcina solicitanþilor de drepturi. Acest aspect rezultã ºi din prevederile art. 6 alin. 2 din legea susamintitã, potrivit cãrora stabilirea drepturilor prevãzute de lege se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare sau din adeverinþele eliberate de centrele militare judeþene sau de U.M. 02405 Piteºti.

Mai mult, în scopul soluþionãrii mai multor aspecte determinate de aplicarea Legii nr. 309 din 2002 a fost trimisã adresa nr. 4087 din 15.11.2002 a Casei Naþionale de Pensii, transmisã caselor teritoriale de pensii, potrivit cãreia în toate cazurile în care existã neclaritãþi cu pri- vire la înscrisurile din documentele prezentate de solicitant, casele teritoriale de pensii vor face corespondenþã cu centrele militare judeþene sau U.M.02405 ori, dupã caz, cu filiale teritoriale ale Arhivelor Naþionale. Deci aceastã adresã a fost trimisã încã din 15.11.2002. Aceastã mãsurã are ca efect ºi reducerea numãrului celor care, în vederea clarificãrii situaþiei lor, se adreseazã instituþiilor amintite mai sus, achitând contravaloarea serviciului prestat.

Legat de acest aspect precizãm cã nu este stipulat în cuprinsul legii faptul cã eliberarea documentelor doveditoare cãtre beneficiar se face fãrã achitarea contravalorii serviciului prestat, singura soluþie în acest caz fiind elaborarea eventualã a unui act normativ de completare.

## Mulþumesc.

Domnul Ion Bozgã are de pus o întrebare Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în legãturã cu învãþãmântul universitar. Domnul secretar de stat Corega vã va rãspunde, stimate coleg.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Întrebarea adresatã se referã la acþiunile pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii le are în domeniul învãþãmântului universitar.

Aº vrea sã vã spun cã rãspunsul scris cuprinde nouã pagini ºi o sã-l primiþi normal, în forma scrisã. În sintezã, mãsurile se referã la întãrirea funcþiei strategice prin promovarea politicilor de învãþãmânt superior cu respectarea autonomiei universitare, îmbunãtãþirea coerenþei sistemului naþional de învãþãmânt prin realizarea continuitãþii învãþãmânt preuniversitar-învãþãmânt universitar-învãþãmânt postuniversitar, analiza învãþãmântului superior privat ºi demararea procesului de integrare a acestuia în sistemul naþional universitar, elaborarea legislaþiei pentru asigurarea calitãþii procesului educaþional de cercetare ºi managerial în sistemul de învãþãmânt superior din România, îmbunãtãþirea sistemului de sprijin financiar pentru studenþi, relansarea programului de investiþii ºi reparaþii capitale în cãminele studenþeºti, corelarea acþiunilor Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii cu cele ale Consiliului Naþional pentru Evaluare Academicã ºi Acreditare în domeniul evaluãrii ºi asigurãrii calitãþii învãþãmântului superior, dezvoltarea spiritului antreprenorial ºi promovarea iniþiativei în cadrul procesului de

educaþie a studenþilor, creºterea participãrii învãþãmântului superior la programele universitare internaþionale, stimularea formãrii unei reþele de cercetare de tipul universitateinstitut de cercetare public sau privat, respectiv universitate-agent economic, stimularea dezvoltãrii formelor noi de învãþare, precum învãþãmântul la distanþã ºi cu frecvenþã redusã, creºterea rolului universitãþii în realizarea dimensiunii europene a educaþiei, cuprinderea studenþilor în programe de formare postlicenþã, studii aprofundate, masterat ºi doctorat ºi de cercetare ºtiinþificã universitarã, centre de excelenþã, de transfer tehnologic, creºterea contribuþiei studenþilor la revitalizarea activitãþilor social-culturale din universitãþi.

Materialul cuprinde în detaliu fiecare element în parte.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnul deputat Bozgã.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Permiteþi-mi sã-i mulþumesc domnului ministru. Consider cã e important ce a prezentat. Realizãrile ministerului sunt o parte din mãsurile propuse de Ministerul Învãþãmântului vizavi de învãþãmântul universitar.

Consider cã era important sã le ºtim ºi sã le adâncim. Dacã Domnia sa mi le prezintã în continuare în detaliu, scris, îi mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule coleg.

Domnul Adrian Moisoiu are o întrebare legatã de situaþia burselor din municipiul Reghin ºi situaþia unei foste clãdiri din Târgu Mureº.

Sunteþi aici, domnule deputat, da? Da. Aºteptaþi întâi rãspunsul ºi pe urmã eventualele comentarii.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul sã-i rãspundeþi. V-aº ruga sã faceþi totuºi o sintezã a acestui rãspuns.

## Domnule preºedinte,

Ceea ce am prezentat înainte era sinteza sintezei. Acum am sã fac sinteza sintezei sintezei.

Sunt trei întrebãri în cadrul acestei interpelãri.

La prima întrebare, din informaþiile furnizate de Inspectoratul ºcolar al judeþului Mureº, rezultã cã în municipiul Reghin nu s-au achitat bursele ºcolare pentru perioada corespunzãtoare lunilor octombrie-decembrie 2002, întrucât fondul de burse alocat de cãtre Consiliul judeþean Mureº a fost cheltuit în totalitate pe luna septembrie a anului 2002. Aceasta, din motive de nefixare corectã a cuantumului burselor pe care le-au avut, în funcþie de sumele aflate în buget.

Referitor la punctul al doilea din întrebare, precizãm cã, în conformitate cu prevederile Legii învãþãmântului, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, terenurile ºi clãdirile în care îºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unitãþilor administrativ-teritoriale pe a cãror razã îºi desfãºoarã activitatea ºi sunt în administrarea consiliilor locale. Ca urmare, inspectoratelor ºcolare le revine numai administrarea procesului.

În aceste condiþii, inspectoratele nu mai pot avea calitatea procesualã activã pentru a demara o acþiune în justiþie. Referitor la punctul al treilea din întrebarea dumneavoastrã, facem precizarea cã reþeaua unitãþilor de învãþãmânt nu este încã definitivatã, aceasta fiind în curs de definitivare la nivelul ministerului, pe baza propunerilor inspectoratelor ºcolare.

Domnule deputat Adrian Moisoiu, dacã doriþi sã comentaþi acest rãspuns care de fapt cuprinde trei rãspunsuri.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea în primul rând sã remarc faptul cã s-a depãºit foarte mult termenul de rãspuns la aceastã întrebare care a fost pusã în data de 17 februarie. Astãzi, dupã cinci sãptãmâni. Contravine Regulamentului Camerei ºi aº spera ca pe viitor sã fie mai multã punctualitate din partea ministerului.

Doi. Sunt foarte nemulþumit de modul cum s-au dat rãspunsurile la cele trei întrebãri, pentru cã ºtiam ºi eu cã la Reghin nu s-au plãtit bursele. Nu asta era întrebarea. Cum apreciazã ministerul aceastã situaþie ºi ce mãsuri va lua? Aceasta era întrebarea, domnule secretar de stat.

În ceea ce priveºte clãdirea respectivã care, în clipa de faþã, se face cadou sindicatelor ”FrãþiaÒ, ºi eu am anumite puncte de vedere, colegul meu, domnul deputat Tudoran, a fost preºedinte la ”FrãþiaÒ, în felul ãsta, s-a ales cu o clãdire de care inspectoratul ºcolar ar fi avut nevoie, ºi vãd cã în clipa de faþã se renunþã cu foarte multã uºurinþã spunându-se cã acesta se transferã în sarcina primãriilor. Deci, iarãºi era întrebarea: Ce vã propuneþi dumneavoastrã, ministerul, pentru ca aceastã clãdire sã se întoarcã în patrimoniul iniþial? Cred cã n-am fost bine înþeles ºi sper cã amândouã punctele vor primi rãspuns ulterior din partea ministerului, în mãsura în care nu s-a înþeles rãspunsul.

ªi, în sfârºit, cel de al treilea punct este cã planul de ºcolarizare pe anul 2003Ð2004 s-a fãcut încã din luna decembrie. Vãd cã se amânã acest rãspuns exact pentru ca sã se vinã pe urmã cu un rãspuns de genul cã e prea târziu în clipa de faþã sã mai intervenim pentru ca sã se dea cifrã de ºcolarizare la Liceul Bolyai, la secþia românã, în Târgu Mureº, ºi, în consecinþã, trãiascã protocolul dintre P.S.D. ºi U.D.M.R.!

Deci eu cred ºi am sperat ºi îmi exprim încrederea cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii n-o sã mai încerce sã mai ducã cu preºul, ci va încerca ºi va veni din nou peste o sãptãmânã sã dea un rãspuns punctual ºi corespunzãtor.

Mulþumesc.

Domnule ministru, dacã doriþi sã faceþi un nou comentariu la cele precizate de domnul deputat. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Un foarte scurt comentariu. Ne place sau nu ne place, legea trebuie respectatã. Ca urmare, în administrarea celor de la local se aflã clãdirile, acolo se distribuie bursele. Problema este monitorizatã de cãtre minister ºi doar atât.

Cât priveºte cea de-a treia observaþie, ºtiþi foarte bine, domnule coleg, ºi vã mulþumesc pentru insistenþa cu care

puneþi problemele învãþãmântului în prim-plan în Parlamentul României, la nivelul ministerului se adunã numai cifrele totale. Modul în care se distribuie complet pe unitãþi de învãþãmânt se face la nivelul inspectoratului ºcolar.

Mulþumesc.

Domnul deputat Gheorghe Barbu are de pus o întrebare domnului Ciotloº. Domnul deputat nu este. Va primi rãspunsul în scris.

Domnul deputat Dumitru Bentu are o întrebare pentru Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în legãturã cu învãþãmântul rural.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Corega, sã rãspundeþi.

Domnule preºedinte,

În domeniul dezvoltãrii învãþãmântului rural, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a pregãtit un rãspuns de peste ºase pagini pe care am sã vi-l adresez în scris. Vreau sã vã spun numai ultima noutate, cã sãptãmâna trecutã am semnat cu reprezentanþii Bãncii Mondiale acordul de principiu pentru noul împrumut de 60 de milioane pentru dezvoltarea învãþãmântului rural. Gãsiþi toate elementele componente ale programelor în descrierea pe care o facem pe larg în materialul scris.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Emil Boc are o întrebare pentru Ministerul Sãnãtãþii. Domnul deputat nu este. V-aº ruga sã-i transmiteþi în scris acest rãspuns, domnule secretar de stat Sorin Simion.

Doamna deputat Carmen Moldovan nu este. Îi comunicaþi ºi dumneaei rãspunsul. Dânsa are douã întrebãri.

Domnul deputat Boc are o întrebare pentru Ministerul Lucrãrilor Publice. Va primi rãspunsul în scris, întrucât nu se aflã în salã.

Domnul deputat Mircea Costache are douã întrebãri adresate Ministerului Justiþiei ºi Ministerului Finanþelor Publice.

De la Ministerul Justiþiei am primit rãspuns scris.

Ministerul Finanþelor v-a trimis rãspunsul în scris. Nu l-aþi primit?

Nu.

Poftiþi!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sunt anumite aspecte ale dialogului nostru cu Executivul total neplãcute. La o interpelare adresatã Ministerului Finanþelor, mi s-a întârziat rãspunsul cu o lunã de zile, din 17 februarie pânã în 19 martie, l-am primit numai în scris, nu de la microfonul Camerei Deputaþilor, iar la aceastã întrebare de astãzi, din nou, Ministerul Finanþelor strãluceºte prin absenþã.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/4.IV.2003

Aº ruga sã aducem modificãrile de rigoare Regulamentului Camerei, sã nu ne aducem unii altora reproºuri gratuite. Pentru cã Ministerul Finanþelor nu se aflã de faþã nici de data aceasta, eu aºtept mãcar din partea dumnealor o precizare, o motivare sau un termen în care sã mã aºtept la un rãspuns, ca sã nu stau searã de searã sã aºtept rãspuns de la niºte oameni care nu-ºi onoreazã responsabilitãþile.

Mulþumesc, domnule deputat.

Pentru domnul deputat Nicolae Enescu. Aþi primit rãspunsul în scris. Mulþumesc.

Pentru domnul deputat Petre PoseaÉ O sã primiþi rãspunsul în scris.

Domnul Dezideriu, o sã primiþi rãspunsul în scris.

Domnul Damian Brudaºca, de asemenea. De la Ministerul Finanþelor. Aþi ºi comentat aceastã cerere în mod negativ. Ca ºi urmãtoarele.

ªi ultima întrebare, doamna Mitzura Arghezi va primi, de asemenea, rãspuns de la Ministerul de Interne.

Trecem la prezentarea pe scurt a interpelãrilor la care se va rãspunde în ºedinþa urmãtoare.

Vã reamintesc, în aceastã procedurã, nu se citeºte interpelarea, se prezintã doar rezumatul ei. Domnul Ioan Miclea.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare este adresatã primului-ministru, domnului Adrian Nãstase, ºi se referã la evenimentele din 14 martie 2003 cu ocazia întrunirii organizate de episcopul L‡szl— Tškes, întrunire la care s-au pus bazele unei miºcãri maghiare care are drept scop obþinerea autonomiei teritoriale.

A doua interpelare se adreseazã domnului Miron Mitrea, ministrul transporturilor, ºi în ea am prezentat câteva nereguli care pot sã fie înlãturate dacã ministerul este interesat în aºa ceva.

A treia interpelare se referã la niºte nereguli din cadrul Consiliului judeþean ºi am adresat-o domnului ministru Octav Cozmâncã.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca a depus trei interpelãri deja. Domnul Adrian Moisoiu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

O primã interpelare este adresatã domnului primministru Adrian Nãstase ºi se referã la faptul cã, în ultimul timp, la Târgu Mureº, am fost vizitaþi de o serie de membri ai Cabinetului Nãstase, cum e doamna ministru Ecaterina Andronescu, doamna ministru Hildegard Puwak ºi, mai nou, domnul ministru Mircea Geoanã.

Date fiind eforturile comune pe care puterea ºi opoziþia le fac împreunã pentru a fi acceptaþi cât mai curând în Uniunea Europeanã, întrebarea este dacã la aceste întâlniri cu organele administraþiei publice locale n-ar trebui invitaþi ºi parlamentarii opoziþiei. Rãmâne numai la nivelul parlamentarilor puterii?

O a doua întrebare este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu. O rog în primul rând sã defineascã separatismul ºcolar promovat de U.D.M.R. ºi sã arate în ce mãsurã ºi-a pãstrat opiniile Domniei sale de pe vremea când era secretar al Comisiei de învãþãmânt

din cadrul Camerei Deputaþilor ºi prezenta un alt punct de vedere privind separatismul ºcolar decât astãzi. Mã refer la Liceul ”BolyaiÒ din Târgu Mureº, Liceul ”Aprily LajosÒ din Braºov, diverse ºcoli generale. Parcã altfel pune problema.

ªi, în sfârºit, dacã în clipa de faþã învãþarea limbii române se face la nivelul cerut de actuala Constituþie a României în judeþele Harghita ºi Covasna.

Deci, în sintezã, care este adevãrata doamna ministru Ecaterina Andronescu?

Domnul ministru Georgiu Gingãraº, ministrul tineretului ºi sportului, mi-a dat un rãspuns, în data de 31 ianuarie, ca urmare a unei interpelãri din 16 decembrie ºi este total necorespunzãtor ºi superficial. Întrebarea era dacã se impun mãsuri radicale pentru îmbunãtãþirea activitãþii conducerii Federaþiei de ºah. Nici pânã azi n-am primit rãspunsul. La cel de-al doilea, un rãspuns în care în acest moment analizãm memoriile depuse ºi urmeazã sã ne pronunþãm.

Întrebarea este, domnule preºedinte, aºa cum ºi dumneavoastrã aþi primit un rãspuns din partea domnului senator Adrian Pãunescu: oare ºi domnul Gingãraº îºi mãsoarã timpul cu eternitatea?

În sfârºit, o altã întrebare adresatã domnului ministru Octav Cozmâncã: dacã existã vreo lege sau act normativ care prevede cã, atunci când un parlamentar, în cadrul activitãþii sale în circumscripþia sa electoralã, doreºte sã ia legãturã cu cetãþenii dintr-o anumitã comunã, are obligaþia sã informeze sau sã cearã permisiunea primarului din comuna respectivã pentru o întâlnire publicã cu aceºtia?

Stimaþi colegi, constat cã încã se fac uºoare asimilãri forþate Ñ de fapt, nu uºoare Ñ între întrebare ºi interpelare ºi pentru cã colegii de la P.R.M. au pus deja vreo 15 interpelãri, le aduc aminte cã la ºedinþa de dezvoltare a interpelãrilor se dã cuvântul pentru o singurã interpelare sau cel mult pentru douã. Acum, la prezentãri, aveþi dreptate, puteþi sã prezentaþi câte vreþi, dar sã nu-mi cereþi data viitoare sã dau cuvântul tuturor.

ªi, pentru toþi colegii, încã o datã v-aº ruga sã faceþi distincþie între interpelare ºi întrebare, ca sã nu mai existe între ele mici confuzii.

Domnul ªtefan Baban.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Voi fi scurt ca de obicei.

Aº vrea sã subliniez cã de fapt noi punem aceste interpelãri ºi întrebãri în ideea de a ajuta guvernarea înspre bine, înspre mai bine a P.S.D.-ului.

Prima interpelare este adresatã domnului Miron Mitrea în legãturã cu cei cãtre care se îndreaptã locuinþele sociale. Chiar aºa se intituleazã: ”Sunt sãraci cu adevãrat cei care au primit locuinþe sociale?Ò Iar a doua este ”Criza sistemului românesc de sãnãtateÒ, care continuã. Rog pe doamna ministru Daniela Bartoº ºi pe domnul preºedinte al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, Eugen Þurlea, sã ne rãspundã.

Aº mai avea încã o chestiune, domnule preºedinte. Aº vrea sã primesc ºi eu rãspuns la niºte interpelãri mai vechi. Mã refer la una adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase: ”Taxa TV ºi radiotaxe fanarioteÒ, la care nu am primit nici un rãspuns, ºi ”Învãþãmântul de la 6 ani, între obligativitate ºi permisivitateÒ, adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Rog secretariatul tehnic cu reprezentanþii Ministerului pentru Relaþia cu Parlamentul sã analizeze rãspunsurile care n-au fost primite pentru domnul deputat ªtefan Baban.

Doamna Liana Naum doriþi sã prezentaþi pe scurt interpelarea? Poftiþi!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Subiectul interpelãrii mele se referã la supravegherea activitãþilor nucleare ºi a radioactivitãþii factorilor de mediu ºi este adresatã domnului ministru Petru Lificiu.

Obiectul interpelãrii: energia atomicã este un domeniu în care România a realizat progrese importante în vederea implementãrii de mãsuri eficiente pentru obþinerea de energie în condiþii de maximã securitate conform cu standardele europene în domeniu.

În aceste condiþii, doresc sã cunosc detalii în legãturã cu activitatea pe care Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului o întreprinde în sensul supravegherii activitãþilor nucleare ºi a radioactivitãþii factorilor de mediu. Vã mulþumesc.

Domnul SzŽkely Ervin, doriþi sã dezvoltaþi interpelarea? Nu s-o dezvoltaþi, ci sã prezentaþi cuprinsul ei pe scurt, sinteza. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Adrian Nãstase, primul-ministru al României.

Obiectul interpelãrii este restrângerea drepturilor persoanelor beneficiare ale Decretului-lege nr. 118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul Dan Coriolan Simedru. Nu este. Domnul Radu Stroe. Nu este. Domnul Ilie Merce.

Poftiþi, domnule Merce!

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Ea se referã

la politica de pedeserizare forþatã a instituþiilor statului ºi a administraþiilor publice locale. Efectele acestei politici brutale s-au resimþit ºi în judeþul Dâmboviþa. Recent, un viceprimar din comuna Lunguleþu a fost somat ºi avertizat sã treacã la P.S.D., cã altfel va avea de suferit.

Mai înaintea lui, primarul acestei comune a fost forþat de cãtre mafia localã, de asemenea, sã treacã la P.S.D., deºi era primar independent ºi avea, evident, alte opþiuni.

Întrebãm, aºadar, pe domnul ministru Cozmâncã dacã în concepþia P.S.D.-ului ”democraþia originalãÒ pe care o promoveazã poate fi compatibilã cu pluripartitismul consacrat în Constituþie, pentru cã altfel nu înþelegem de ce puterea nu-i lasã pe primari sã-ºi facã datoria conform mandatului pentru care au fost aleºi.

Vã mulþumesc.

Domnul Costache Mircea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Douã interpelãri am. Una pe adresa domnilor miniºtri Mihai Tãnãsescu ºi Ovidiu Muºetescu ºi una pentru domnul ministru Leonard Cazan.

Prima se referã la situaþia societãþilor comerciale datoare cãtre bugetul statului. Argumentul cel mai frecvent utilizat pentru justificarea privatizãrii contra cronometru, de multe ori fãrã aºteptarea celor mai bune oferte, fãrã transparenþã, în condiþii de subevaluare patrimonialã a societãþilor comerciale româneºti, a fost optimizarea managementului în scopul eliminãrii gãurilor negre din economie ºi transformarea acestor societãþi în contributori eficienþi la bugetul statului.

Dupã aproape 14 ani de privatizare ºi de management privat, am vrea sã ºtim care este acum situaþia acestor societãþi, la cât se cifreazã scutirile ºi reeºalonãrile la plata datoriilor cãtre bugetul statului, dacã se intenþioneazã publicarea listei societãþilor comerciale, inclusiv instituþiilor media datoare la bugetul de stat ºi cu ce sume.

Cea de-a doua, adresatã domnului ministru Cazan, se referã la programele cu finanþare externã ºi aº vrea sã ºtiu scurt ºi precis câte programe cu finanþare externã au avut dânºii la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei la dispoziþie în anul 2002, câte au valorificat, câte au ratat ºi la cât se cifreazã sumele neutilizate.

Rãspunsul îl aºtept la ambele interpelãri atât în scris, cât ºi verbal, de la tribuna Camerei Deputaþilor, conform regulamentului.

Mulþumesc.

Domnul Ioan Sonea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima interpelare o adresez doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi se referã la neasigurarea conform legii a transportului pentru elevii dintr-o localitate mãrginaºã spre ºcoala de centru.

O a doua interpelare se adreseazã domnului Ovidiu Muºetescu. Priveºte nemulþumirea acþionarilor de la o întreprindere, ”HicartÒ, de la Prundul Bârgãului, judeþul Bistriþa-Nãsãud.

O a treia se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã. Priveºte folosirea nejudicioasã a fondurilor de la structuri ale administraþiei publice la un festival. ªi ultima se adreseazã doamnei ministru Rodica Stãnoiu ºi se referã la nemulþumirile unor cetãþeni, care ca proprietari ai unor imobile dobândite prin Legea nr. 112, sunt în situaþia de a fi scoºi afarã din locuinþe. Vã mulþumesc.

Domnul deputat George Moisescu. Nu este. Domnul Paul ªnaider. Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

Voi da citire numai întrebãrilor care sunt în aceastã interpelare.

1. De ce în judeþul Neamþ sunt zeci de clase de elevi ce funcþioneazã cu efective mai mari decât cele prevãzute de Legea învãþãmântului?

2. Cum se explicã faptul cã în toate ºcolile din judeþ nu se respectã planul-cadru de învãþãmânt, normarea fãcându-se pe minimum de ore pe fiecare nivel de studiu?

3. De ce Inspectoratul ªcolar al Judeþului Neamþ nu a normat orele de consiliere din ciclul gimnazial, ele fiind incluse, evident, în planul de învãþãmânt?

4. A încãlcat Inspectoratul ªcolar Neamþ Legea învãþãmântului? Vã mulþumesc. Doresc rãspuns în scris.

Poftiþi, domnule Dinu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor deputaþi,

Interpelarea mea este scurtã, o prezint succint, spre a micºora puþin timpul. Se adreseazã domnilor miniºtri Octav Cozmâncã ºi Mihai Tãnãsescu ºi este legatã de apariþia Ordonanþei Guvernului nr. 36 din 2002, prin care se impoziteazã majorat contribuabilii care deþin mai multe clãdiri cu destinaþia de locuinþe, în afara celei de domiciliu.

Dupã ce a fost o bâlbã greu de suportat, prin care termenele i s-au mutat de la o perioadã la alta, în sfârºit, în 17 februarie, prin Hotãrârea Guvernului nr. 149 se fixeazã o datã limitã, ºi anume, 28 februarie, în care cetãþeanul trebuia sã depunã o declaraþie specialã la unitãþile administrativ-teritoriale. Cu alte cuvinte, dacã avea 5 sau 6 astfel de proprietãþi, trebuia sã meargã în

toatã þara, sã-ºi depunã aceastã declaraþie de venit. Urmarea a fost cã foarte mulþi pensionari, oameni necãjiþi care, practic, aveau o singurã locuinþã, sã zicem un apartament în Bucureºti la etajul 10 ºi o jumãtate de casã pãrinteascã undeva, care se dãrâmã pe la þarã, au fost obligaþi sã meargã prin toatã þara sã-ºi depunã aceste declaraþii ºi mare le-a fost surpriza când acolo au fost ºi amendaþi cu 500.000, pentru cã au depãºit perioada de 28 februarie. Deci, în anul informaticii, în anul în care se merge pe plata impozitelor prin sistemul de internet, totuºi Ministerul Administraþiei Publice ºi Ministerul Finanþelor n-au gãsit o cale mai simplã ca cetãþeanul sã poatã sã-ºi declare proprietãþile doar la o singurã unitate administrativ-teritorialã, urmând ca aceasta sã comunice celorlalþi.

Mulþumesc.

Domnul ªtefan Lãpãdat nu este. Cu aceasta am epuizat lista celor care au dorit sã depunã interpelãri.

Eraþi ºi dumneavoastrã? Cum vã numiþi? Aici figuraþi cã aþi depus-o în scris. Dacã doriþi sã o prezentaþi succint, vã rog, dar pe listã aþi scris cã aþi depus-o ºi de aceasta nu v-am citit.

Poftiþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Inteprelarea mea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice, domnului Mihai Tãnãsescu.

Obiectul interpelãrii îl constituie compensaþiile bãneºti pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Este vorba aici despre o familie care ºi-a pierdut toate bunurile pe teritoriul bulgar, în urma acestui tratat, ºi moºtenitorii de drept nu pot sã intre în posesia acestor compensaþii bãneºti, cu toate cã au depus cererea aceasta de 5 ani de zile. Aºteaptã la infinit, sunt oameni bãtrâni, oameni nevoiaºi, nu mai au alþi urmaºi. Cred cã nu se aºteaptã ºi moartea acestor oameni ca sã nu-ºi intre, dupã tot ce au pãtimit de-a lungul vieþii pãrinþii lor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Cu aceasta, vã rog sã constataþi cã am epuizat ordinea de zi a ºedinþei de astãzi.

Declar închisã ºedinþa Camerei Deputaþilor. Ne revedem mâine.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 33/4.IV.2003 conþine 32 de pagini.**

Preþul 39.552 lei