Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·8 martie 2004
MO 20/2004 · 2004-03-08
Informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente Ón termenele stabilite
Aprobarea componen˛ei comisiilor de mediere pentru solu˛ionarea textelor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere ale Parlamentului la: — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 96/1998; — proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun
Dezbaterea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Albania privind cooperarea Ón domeniul militar, semnat la Bucure∫ti la 19 noiembrie 2003 (am‚narea votului final) 5–6
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului (am‚narea votului final) 6
· other · informare
1 discurs
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ Ómi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 303; 42 sunt absen˛i, din care 19 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Œnainte de a intra Ón dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi, v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent, care urmeaz„ s„ fie transmise comisiilor permanente:
1. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bereni, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei M„gherani, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Borbély László, Kelemen Attila Béla László, Kerekes Károly, Makkai Gergely, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.
2. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Corunca, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Livezeni, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Borbély László, Kelemen Attila Béla László, Kerekes Károly, Makkai Gergely, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#90033. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Cip„eni, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei M„gherani, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Borbély László, Kelemen Attila Béla László, Kerekes Károly, Makkai Gergely, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#96164. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei M„d„ra∫, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Band, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Borbély László, Kelemen Attila Béla László, Kerekes Károly, Makkai Gergely, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru
avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.
· other
1 discurs
<chair narration>
#102255. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Emil Boc ∫i Ioan Oltean, membri ai Grupului parlamentar al P.D.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#108626. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2004 privind m„suri financiare Ón sistemul sanitar, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 23 februarie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#113457. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2004 pentru reglementarea unor m„suri financiare Ón sistemul sanitar, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 23 februarie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#118468. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 23 februarie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 31 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#123879. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2004 privind modificarea alin. (2) al art. 14 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 23 februarie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1329010. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 30/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, Ón mod gratuit, a asisten˛ei medicale, medicamentelor ∫i protezelor pentru unele categorii de persoane prev„zute Ón legi speciale, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 23 februarie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie; pentru avize, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 31 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1398711. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 32/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 112/1999 privind c„l„toriile gratuite Ón interes de serviciu ∫i Ón interes personal pe c„ile ferate rom‚ne, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 23 februarie 2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru industrii ∫i servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other · respins
169 de discursuri
Domnule pre∫edinte R„zvan Ionescu, al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, v„ rog s„ v„ prezenta˛i raportul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œn conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Albania privind cooperarea Ón domeniul militar, semnat la Bucure∫ti la 19 noiembrie 2003.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, cu unele observa˛ii ∫i propuneri.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Albania privind cooperarea Ón domeniul militar.
Prezentul acord desemneaz„ autorit„˛ile competente pentru aplicarea prevederilor sale, domeniul de aplicare, formele cooper„rii, planul anual de cooperare, protec˛ia informa˛iilor clasificate, drepturile ∫i obliga˛iile p„r˛ilor care rezult„ din alte acorduri interna˛ionale, precum ∫i modalitatea de solu˛ionare a eventualelor divergen˛e.
Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.
La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i un num„r de 19 deputa˛i, din totalul de 27 de membri ai comisiei.
Proiectul de lege, potrivit art. 75 din Constitu˛ie ∫i art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, este de competen˛a decizional„ a Senatului.
Œn urma dezbaterii Ón ∫edin˛a din 24 februarie, comisia a hot„r‚t s„ supun„ acest proiect de lege plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare Ón forma prezentat„ de ini˛iator.
V„ mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ participe la dezbateri generale? Nu.
- Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.
Cuprinsul articolului unic, care con˛ine dispozi˛ia de ratificare a acordului, acord pe care Ól ave˛i anexat. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu.
- Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului dumneavoastr„ final Ón ∫edin˛a de m‚ine.
La punctul 3 este raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului.
Domnul Bahrin, v„ a∫tept„m.
V-a∫ ruga s„ Ól asculta˛i pu˛in pe pre∫edintele Comisiei de ordine ∫i medalii, care are de semnalat o eroare.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œn economia ordonan˛ei de urgen˛„, la punctul 25 s-a strecurat o eroare material„, care a fost trecut„ cu vederea at‚t atunci c‚nd s-a pronun˛at pe fond Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic la Parlament, c‚t ∫i Ón comisia de mediere, respectiv art. 29’ propus de c„tre ini˛iator sun„ astfel: îSe instituie Semnul onorific _Œn Serviciul Poli˛iei_ care se va reglementa prin lege special„.“ Textul corect ar trebui s„ sune: îSe instituie Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ care se va reglementa prin lege special„.“
O consider o eroare material„, probabil de redactare. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Vom parcurge Ónt‚i textele raportului de mediere, dup„ care vom discuta ∫i problema acestei erori materiale.
- V„ rog s„ urm„ri˛i raportul comisiei de mediere.
- La punctul 1, textul Senatului.
- Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
- Punctul 2, varianta Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
- Punctul 3, varianta Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. La punctul 4, text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Stima˛i colegi,
Œn privin˛a erorii materiale semnalate de c„tre domnul pre∫edinte Bahrin, nu cred c„ trebuie s„
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
Márton Árpád-Francisc
#30054Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Doi senatori ∫i doi deputa˛i din jude˛ul Covasna am depus acest proiect de lege care se refer„ la o situa˛ie aparte, cea a celei mai mari comune din jude˛ul Covasna, ∫i anume comuna Malna∫, Ón care Ón vara anului trecut s-au f„cut toate demersurile pentru ca ea s„ se desprind„ Ón trei comune: comuna Bixad, comuna Micfal„u, respectiv comuna Malna∫, care ar r„m‚ne cu trei localit„˛i, Malna∫, Malna∫ B„i ∫i Valea Z„lanului, Malna∫ B„i fiind o sta˛iune balneoclimateric„ cu ap„ mineral„, cu o gar„ unde se opresc ∫i trenurile accelerat.
Nu vreau s„ discut din ce motive aceste dou„ legi, care ar fi reglementat Ónfiin˛area comunei Bixad, respectiv Ónfiin˛area comunei Micfal„u, nu au ajuns concomitent ∫i la timp la comisie.
Atunci c‚nd a fost discu˛ia legii mari, care cuprindea Ónfiin˛area mai multor comune, am ridicat aceast„ problem„ ∫i doar abia atunci am constatat c„, dup„ cum am mai spus, din _varii_ motive, care mie Ómi scap„, comisia nu a fost sesizat„ cu Legea privind Ónfiin˛area comunei Bixad. Œn comisie s-a luat decizia s„ nu se includ„ pe list„ situa˛ia comunei Malna∫ ∫i s„ nu apar„ nici o comun„ din jude˛ul Covasna, urm‚nd s„ se dezbat„ cele dou„ legi concomitent.
Am depus Ónc„ o dat„ Legea pentru Ónfiin˛area comunei Bixad, dar p‚n„ la dezbaterea acestei legi pentru desprinderea comunei Micfal„u, de∫i depus„ aceast„ lege, nu a fost Ónc„ sesizat„ comisia cu Ónfiin˛area comunei Bixad, drept pentru care, aparent, din citirea textelor depuse, a reie∫it c„ Ónfiin˛area acestei comune ar fi imposibil„, c„ nu corespunde legilor.
Œntr-adev„r, aceast„ reÓnfiin˛are a comunei Micfal„u, desprinz‚ndu-se din comuna Malna∫, ar fi chiar ilogic„ pentru c„ ar fi centrul comunei din care s-ar desprinde o comun„ separat„, iar din celelalte dou„ comune ar r„m‚ne o singur„ comun„.
## Propunerea este de respingere.
A∫ avea ∫i eu posibilitatea de a g„si chichi˛e formale ca s„ ar„t c„ de fapt am dreptate, s„ o retrimite˛i la comisie din punct de vedere procedural, dar eu v„ propun, din punct de vedere al fondului problemei, s„ o retrimite˛i la comisie, ∫i poate p‚n„ atunci va ajunge ∫i cel„lalt proiect de lege, cel cu comuna Bixad, ∫i s„ le dezbate˛i Ómpreun„, ∫i s„ decide˛i Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Œn ceea ce prive∫te cererea colegului nostru, ar trebui s„ v-o supun pur ∫i simplu votului dumneavoastr„, Óns„ sunt dator s„ v„ semnalez ∫i dumneavoastr„, ∫i colegului dumneavoastr„ c„ pe 4 martie expir„ termenul de 45 de zile ∫i atunci v-a∫ propune, ∫i s„ fie de acord ∫i domnul deputat, s„ am‚n„m dezbaterea numai p‚n„ m‚ine, pentru ca comisia s„ aib„ posibilitatea s„ o mai examineze Ónc„ o dat„, inclusiv Ón compara˛ie cu solu˛ia care se dore∫te a fi adoptat„.
M‚ine diminea˛„ avem ∫edin˛„ la Camera Deputa˛ilor; dup„-amiaz„ avem ∫edin˛„ comun„. Iar 4 martie este joi. Domnule ministru Gaspar, ve˛i s„ interveni˛i? Nu.
Œn˛eleg c„ v„ Ónsu∫i˛i propunerea aceasta, domnule deputat, s„ se am‚ne p‚n„ m‚ine ∫i m‚ine o vom dezbate oricum?
Rog comisia s„ verifice unde este propunerea cu privire la comuna Bixad ∫i Ón dup„-amiaza aceasta s„ v„ Ónt‚lni˛i ca s„ face˛i raportul.
Stima˛i colegi, sunte˛i de acord s„ se am‚ne p‚n„ m‚ine dezbaterea acestui proiect? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
Se restituie comisiei. A∫tept„m un raport suplimentar m‚ine diminea˛„.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 33/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Rom‚ne de Interven˛ii ∫i Salvare Naval„.
Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.
Rog Comisia pentru industrii ∫i servicii s„ propun„ timpii de dezbatere.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Propunem 5 pentru dezbateri ∫i un minut pentru interven˛ii, dac„ sunt.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunte˛i de acord cu propunerea f„cut„? Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Trecem la dezbaterea proiectului.
V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul de lege cu raportul comisiei.
La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate Ón formularea prezentat„.
Cuprinsul articolului unic. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2, Ón care comisia propune reformularea acestuia ∫i renumerotarea lui Ón art. I.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 2? Admis amendamentul ∫i se modific„ textul articolului, ∫i se renumeroteaz„.
Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. 1 alin. (1) ∫i (2). Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.
Votate Ón unanimitate Ón formularea din ordonan˛„.
Pentru alin. (3) ∫i (4) ale art. 1 comisia propune amendamentul de la punctul 4, pagina 4. Rog s„ urm„ri˛i cele dou„ alineate propuse a fi modificate de comisie. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La art. 2 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 5, prin care comisia propune modificarea alin. (1) ∫i eliminarea alin. (2).
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 5? Nu exist„ obiec˛iuni.
Adoptat amendamentul ∫i se modific„ Ón mod corespunz„tor aceste texte.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Prin amendamentul de la punctul 6 comisia propune introducerea a dou„ articole noi, art. 2[1] ∫i art. 2[2] .
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Admis amendamentul ∫i se introduc cele dou„ texte. La art. 3 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7. Nu ave˛i obiec˛iuni.
Se modific„ textul art. 3.
Prin amendamentul de la punctul 8 comisia propune abrogarea art. 4.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Admis amendamentul ∫i se abrog„ textul.
De asemenea, prin amendamentul de la punctul 9 comisia propune abrogarea art. 5.
Nu sunt obiec˛iuni.
Admis amendamentul ∫i se abrog„ textul.
La art. 6 comisia nu a avut obiec˛iuni.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Permite˛i-mi totu∫i s„ v„ informez c„ comisia a f„cut anumite preciz„ri privind aceast„ ordonan˛„, ∫i anume
unele preciz„ri privind recunoa∫terea Óncerc„rilor ∫i rezultatelor acestora referitoare la mijloacele de m„surare fabricate ∫i comercializate legal Óntr-un stat membru al Uniunii Europene, Ón Turcia, Óntr-un stat semnatar al Acordului privind spa˛iul economic european sau Óntr-un stat cu care Rom‚nia are un acord de recunoa∫tere Ón acest sens.
Am propus ∫i elaborarea de c„tre Biroul Rom‚n de Metrologie Legal„ a normelor prin care se stabilesc procedurile privind legalizarea fabric„rii ∫i comercializ„rii mijloacelor de m„surare, precum ∫i a echivalen˛ei cerin˛elor ∫i Óncerc„rilor acestora.
Propun 7 minute pentru dezbatere ∫i c‚te dou„ minute pentru interven˛ii dac„ sunt. V„ mul˛umesc.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Trecem la dezbaterea proiectului. Titlul proiectului.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 1? Admis amendamentul ∫i se modific„ titlul. Art. I. Urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2. Admis amendamentul ∫i se modific„ textul.
La punctul 1 al proiectului de lege v„ rog s„ urm„ri˛i
legea votat„ de la Senat. Comisia nu a intervenit. Dac„ ave˛i obiec˛ii?
Votat textul ini˛ial la punctul 1.
La punctul 2, de asemenea, comisia nu are interven˛ii. Votat punctul 2 din legea adoptat„ de Senat Ón aceea∫i variant„.
La punctul 3, de asemenea, comisia nu are obiec˛iuni. Nici dumneavoastr„.
Votat textul din legea Senatului.
La punctul 4, Ón prima parte a acestuia, cuprinz‚nd lit. a), b), c), d) ∫i e), comisia nu are amendamente. Dac„ dumneavoastr„ ave˛i obiec˛ii? Votate textele Ón formularea Senatului.
Pentru alin. 2 de la punctul 4, respectiv art. 16, comisia are un amendament pe care Ól g„si˛i la pagina 6 ∫i se sf‚r∫e∫te la pagina 7.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votate textele ini˛iale.
De asemenea, pentru alin. 3, pagina 7, care Óncepe îPentru mijloacele de m„surare fabricate ∫i comercializate Ón mod legal Óntr-un stat membru al Uniunii Europene, Ón Turcia…“, comisia are acest amendament de la pagina 7. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendament? Nu ave˛i. Se modific„ alin. 3 de la art. 16.
De asemenea, comisia propune modificarea alin. 3, cel care Óncepe cu îVerific„rile metrologice ini˛iale…“. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Adoptat amendamentul ∫i se modific„ textul.
Pentru ultima parte a art. 16 v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul comisiei, care Óncepe de la pagina 8 p‚n„ la pagina 9, prin care se introduce un text nou, care apare dup„ alin. 3 care r„m‚ne nemodificat.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt obiec˛iuni. Introdus textul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Ultima parte a punctului 4, pagina 9, se refer„ la faptul c„ prevederile alin. 2, 3 ∫i 4 se aplic„ de la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i r„m‚ne nemodificat„ Ón concep˛ia comisiei.
## V„ mul˛umesc.
Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
Stima˛i colegi,
Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ propune plenului adoptarea proiectului de lege, av‚nd Ón vedere activitatea artistic„ de importan˛„ na˛ional„ desf„∫urat„ de personalul din aceast„ unitate.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare majorarea salariilor de baz„ ∫i acordarea unui spor de 50% pentru personalul de specialitate artistic„ din cadrul Filarmonicii îGeorge Enescu“ din Bucure∫ti.
Acest proiect face parte din categoria legilor ordinare. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dac„ dore∫te cineva dintre dumneavoastr„ s„ intervin„ Ón dezbateri?
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Da!
Domnul deputat Bolca∫, Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M.
Œmi da˛i voie s„ prefa˛ez amendamentele depuse de colegii mei, Ón sensul Ón care ele au fost sus˛inute ∫i Ón fa˛a comisiei?
Este Óntr-adev„r meritorie activitatea Filarmonicii bucure∫tene îGeorge Enescu“. Œntr-adev„r, crea˛ia artistic„ trebuie s„ fie sprijinit„ ∫i Óncurajat„, dar cred c„ a alege ca ˛int„ a unor major„ri salariale numai o filarmonic„, Ón detrimentul muzicienilor din aceast„ ˛ar„, nu este lucrul cel mai echitabil, nu este lucrul cel mai indicat ∫i, pentru c„ vorbim de mediul artistic, nu este lucrul cel mai elegant.
Era necesar, ∫i acestea sunt amendamentele colegilor mei, care le vor sus˛ine, ca aceast„ majorare s„ priveasc„ tot personalul de specialitate din filarmonicile de stat ale ˛„rii, urm‚nd ca pentru Filarmonica îGeorge Enescu“ s„ se acorde alte forme de remunerare a eforturilor speciale pe care le face. Œn aceste condi˛ii exist„ ∫i procedura salariului de merit, exist„ ∫i alte proceduri care puteau s„ fie urmate.
Desigur, vom vota pentru acest proiect de lege pentru c„, Ón orice caz, arti∫tii ∫i mai ales arti∫tii de un asemenea nivel trebuie s„ fie r„spl„ti˛i, dar r„m‚nem cu am„r„ciunea neadmiterii unei situa˛ii generale pe care o merit„ to˛i arti∫tii ˛„rii.
V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea autorului sau a comisiei se dore∫te o precizare la problema ridicat„ de domnul Bolca∫ sau discut„m pe fiecare text Ón parte? Vom discuta pe text. La titlul legii dac„ sunt obiec˛iuni? Pofti˛i, domnule deputat.
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Noi cerem s„ modific„m titlul legii, a∫a cum a spus ∫i domnul lider al Grupului parlamentar al P.R.M., ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 motiv„m acest lucru cu dou„ argumente: Ón primul r‚nd, se Óncalc„ Constitu˛ia, art. 16 alin. (1), care prevede c„ to˛i cet„˛enii sunt egali Ón fa˛a legii f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri, ∫i, mai mult dec‚t at‚t, se Óncalc„ Codul muncii, art. 5 alin. (4), Ón care se trateaz„ formele de discriminare, alin. (4), îAlte forme de discriminare“.
Prin aceste dou„ argumente noi dorim, a∫a cum s-a spus anterior, ca titlul s„ fie urm„torul: Lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistic„ din cadrul filarmonicilor, Ón sensul c„, Ón situa˛ia aceasta, toate filarmonicile beneficiaz„ de aceast„ cre∫tere de 50% care este ∫i pentru Filarmonica îGeorge Enescu“.
Œn schimb, la art. 2, Filarmonica îGeorge Enescu“ beneficiaz„ de un plus fa˛„ de celelalte, de un spor de 50%, care nu se reg„se∫te la celelalte filarmonici. Prin felul acesta se explic„ ∫i faptul c„ este o unitate cu merite excep˛ionale Ón cadrul unit„˛ilor artistice din ˛ar„ ale Ministerului Culturii.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œntruc‚t toate amendamentele ridicate ∫i sus˛inute Ón cadrul comisiei de c„tre colegii de la P.R.M. sus˛in acela∫i lucru, v„ rog s„ Ómi permite˛i ca o singur„ dat„ s„ motivez votul de respingere adus de comisie Ón felul urm„tor.
Dumnealor au propus ca majorarea salarial„ s„ se adreseze Óntregului personal al tuturor filarmonicilor din ˛ar„.
Referitor la acest personal de specialitate artistic„, c„ruia Ói purt„m tot respectul, ale c„rui manifest„ri culturale le apreciem ∫i le aplaud„m nu de pu˛ine ori, a c„rui m„iestrie artistic„ ne-a bucurat ∫i, f„r„ doar ∫i poate, ne va Ónc‚nta ∫i Ón continuare, Óncerc„m de data aceasta s„ Ól pre˛uim, ∫i s„ nu gre∫im prea mult, Ón mod diferen˛iat.
Exist„ institu˛ii de importan˛„ na˛ional„, ∫i a∫ aminti cele trei mari institu˛ii de importan˛„ na˛ional„: Filarmonica îGeorge Enescu“, Teatrul Na˛ional ∫i Opera Na˛ional„, care, evident, au un statut poate mai solicitant, un statut cu un repertoriu poate mai bogat, dar Ón orice caz cu un stres ∫i o solicitare suplimentar„ fa˛„ de personalul artistic existent, iar majorarea salariilor lor este poate un Ónceput al major„rii salariilor din zona bugetar„ respectiv„.
Deci, a∫a cum am Óncercat pentru profesorii universitari, s„ m„rim Ón prim„ instan˛„ salariul, ∫i am reu∫it-o anul acesta, urm‚nd, prin p„strarea unei anumite coeren˛e, s„ m„rim Ón continuare salariile conferen˛iarilor, ∫efilor de lucr„ri ∫i nu Ól ultimul r‚nd ale asisten˛ilor ∫i preparatorilor, fiind o datorie de onoare, Óncerc„m ∫i de data aceasta s„ Óncepem ∫irul institu˛iilor artistice de importan˛„ na˛ional„ cu Filarmonica îGeorge Enescu“, care nu de pu˛ine ori ne-a adus motive de real„ m‚ndrie, Ón special legate de evenimentele îGeorge Enescu“ ∫i nu numai.
Este un Ónceput ∫i v„ rog s„ Ól trat„m ca atare cu toat„ Óncrederea, c„ este doar un Ónceput care va avea, f„r„ doar ∫i poate, urm„ri.
V„ mul˛umesc.
Pofti˛i, doamna profesor.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Referitor la discu˛iile pe marginea acestui proiect de lege, a∫ dori s„ subliniez urm„toarele.
At‚t eu, c‚t ∫i colegii mei de partid membri ai Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ Óntotdeauna am fost ∫i suntem pentru acordarea de cre∫teri salariale sau de indemniza˛ii, sau de ajutoare de orice fel pentru toate grup„rile profesionale sau categorii sociale. Dar Ón acest caz am protestat, Óntruc‚t nu suntem de acord; eu, cel pu˛in, categoric nu pot s„ votez pentru Óntruc‚t, pe l‚ng„ faptul c„ este Ón dezacord cu legisla˛ia Ón vigoare, constituind un grav abuz ∫i o discriminare, a∫a cum au prezentat domnul lider Bolca∫ ∫i domnul deputat Popescu, sunt at‚tea filarmonici Ón ˛ar„, Ia∫i, Timi∫oara, Cluj ∫i altele care presteaz„ activit„˛i la acela∫i nivel Ónalt ca ∫i Filarmonica îGeorge Enescu“, concert‚nd Ón cele mai prestigioase s„li din lume. Actualmente, cea din Ia∫i este chiar Ón Coreea, dar nu se vede.
De asemenea, ∫tiu c„ sunt acceptate sporurile salariale diferen˛iate pentru institu˛ii de acela∫i profil, dar pe baza existen˛ei unor criterii obiective de ierarhizare, or, Ón Ministerul Culturii se pare c„ nu exist„, Óntruc‚t, atunci c‚nd l-am Óntrebat pe domnul secretar de stat Hidegcuti, aici prezent, nu mi-a r„spuns la aceast„ Óntrebare, ci mi-a r„spuns doar care a fost motivul na∫terii acestui proiect de lege. Or, m„ surprinde faptul c„ Ón multe privin˛e ne ghid„m dup„ legisla˛ia unor ˛„ri din Europa, ∫i este foarte bine s„ lu„m tot ce este bun, dar de ce Ministerul Culturii p‚n„ acum nu a reu∫it s„ se uite m„car la Germania, unde sunt patru clase de filarmonic„, A, B, C ∫i D, ∫i pentru care s„ se acorde salariz„ri corespunz„toare? Nu. Noi am dat doar la Filarmonica îGeorge Enescu“, pentru c„ domnul director a avut acces la domnul premier, ∫i la ceilal˛i nu s-au mai g‚ndit.
Eu, ca ie∫eanc„, care cunoa∫te Óndeaproape activitatea Filarmonicii îMoldova“ din Ia∫i, am adresat ∫i o interpelare domnului ministru R„zvan Theodorescu, ar„t‚ndu-mi nedumerirea, suger‚ndu-i necesitatea unei ierarhiz„ri a activit„˛ii filarmonicilor din ˛ar„ ∫i totodat„ oferindu-i o informare asupra activit„˛ii filarmonicii din Ia∫i. Doar domnul ministru este senator de Ia∫i!
Pofti˛i, domnule deputat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sus˛in c„ acest proiect de lege este bun, dar, ca s„ fie totalmente Ón acord cu etica care trebuie s„ guverneze procesul legislativ, ar trebui s„ se acorde drepturi salariale tuturor acelora care presteaz„ crea˛ia artistic„ Ón filarmonicile din municipiile ˛„rii rom‚ne∫ti.
Dac„ distinsa mea coleg„ a vorbit Ón numele ie∫enilor, Ómi permit s„ vorbesc Ón numele timi∫orenilor ∫i s„ spun c„ Ónc„ o dat„ se practic„ un regim preferen˛ial Ón dou„ viteze. Doamna Smaranda Dobrescu, distinsa noastr„ coleg„, ne-a spus c„ este doar un Ónceput, dar nu ne-a spus c‚nd va veni urm„torul pas Ón termeni calendaristici ∫i care vor fi filarmonicile care vor beneficia Ón continuare de aceste drepturi salariale.
Prin urmare, cred c„ ar trebui s„ se revizuiasc„ titlul legii, s„ fie retrimis la comisie ∫i, dac„ se acord„ drepturi, s„ se acorde tuturor acelora care presteaz„ aceea∫i munc„, mai ales Ón condi˛iile Ón care nu exist„ nici un fel de categorisire a filarmonicilor din municipiile ˛„rii rom‚ne∫ti. Toate sunt de acela∫i regim ∫i presteaz„ aceea∫i munc„.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
A˛i auzit toate argumentele. Dori˛i s„ mai interveni˛i, doamna Dobrescu? Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu mai dore∫te s„ fac„ c‚teva preciz„ri.
## Stima˛i colegi,
Dac„ Ón Germania avem patru tipuri de filarmonici, deci s„ spunem c„ acolo accept„m o anumit„ discriminare, prin legisla˛ie exist„ ∫i Ón Rom‚nia institu˛ii de cultur„ de importan˛„ na˛ional„ ∫i importan˛„ jude˛ean„, local„.
Deci prin faptul c„ nu avem patru categorii, putem s„ spunem c„ este o lips„, dar poate c„ am aduce o discriminare Ón plus. Œns„, acest lucru face parte dintr-o alt„ lege — o lege-cadru privind institu˛iile de cultur„ — pe care nu trebuie s„ o trat„m noi Ón acest cadru special aparte privind Filarmonica îGeorge Enescu“.
Nu suntem de acord cu revenirea la comisie a acestui proiect de lege care ne vine de la Senat, Óntruc‚t noi, Ón urma discu˛iei, am tran∫at prin vot aceast„ problem„, av‚nd exact acelea∫i amendamente de luat Ón considerare. Extinderea major„rii salariale pentru personalul tuturor filarmonicilor din ˛ar„, inclusiv pentru personalul tehnic-administrativ, conform votului din comisie, nu au fost aprobate.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Cu aceste preciz„ri, da˛i-mi voie s„
Vot · Respins
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
Amendamentul a fost respins cu 87 de voturi Ómpotriv„, 37 pentru ∫i dou„ ab˛ineri.
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
- Titlul a fost adoptat cu 93 de voturi pentru, 41
- Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
- La art. 1 sunt acelea∫i obiec˛iuni. Colegii no∫tri de la
- P.R.M. ∫i-au motivat amendamentul dumnealor. V„ men˛ine˛i amendamentul?
## **Domnul Costel-Eugen Popescu**
**:**
Da.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Respins
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
- Deci, amendamentul a fost respins cu 94 de voturi
- Ómpotriv„, 43 de voturi pentru, nici o ab˛inere.
-
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
- Cu 95 de voturi pentru, 10 Ómpotriv„ ∫i 27 de ab˛ineri,
- s-a adoptat art. 1.
- La art. 2 exist„ amendamentul colegilor no∫tri de la
- P.R.M. Ón acela∫i sens.
-
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
- Ab˛ineri? O ab˛inere.
- Amendament respins cu 95 de voturi Ómpotriv„, 38
pentru ∫i o ab˛inere.
-
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
Textul art.2 a fost adoptat cu 95 de voturi pentru, 37 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.
La art. 3 urm„ri˛i, v„ rog, de asemenea, amendamentul 5 din tabelul cuprinz‚nd amendamente respinse, formulat de colegii no∫tri de la P.R.M.
Cine este pentru amendamentul 5? 37. Œmpotriv„? 95.
Ab˛ineri? Nu sunt.
Amendament respins cu 95 voturi Ómpotriv„, 37 pentru, nici o ab˛inere.
Supun art. 3 votului dumneavoastr„, Ón formularea Senatului.
Cine este pentru? 97 voturi pentru. Œmpotriv„? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Ab˛ineri? 39 ab˛ineri.
Textul art. 3 adoptat cu 97 voturi pentru, 39 ab˛ineri, nici un vot Ómpotriv„.
Am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune votului final m‚ine.
Urm„torul proiect Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi este cel de la punctul 9: propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 586/2002 pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordonan˛a Guvernului nr. 105/1999.
Ini˛iatorul cine este? Ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, cine este ini˛iatorul la acest proiect? A, e propunere legislativ„. Scuza˛i-m„!
Domnul deputat Dorel Dorian este? Pofti˛i!
Dumneavoastr„ sunte˛i ini˛iatorul. V„ rog s„ v„ sus˛ine˛i…
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Ini˛iativa legislativ„ a avut ∫i are, Ón inten˛ia ei, o corec˛ie la Legea nr. 189 care s-a transformat Ón Legea nr. 562. S-au omis, pe parcurs, printre cei Ónscri∫i la drepturi, la desp„gubiri, evreii care au fost evacua˛i din locuin˛ele lor Ón perioada ’41—’45. Fusese o formulare ini˛ial„, Ón care era vorba despre cei evacua˛i din locuin˛ele lor ∫i cei str„muta˛i. A r„mas Ón lege ideea cu cei str„muta˛i, dar Ón˛elegerea exact„, Ón aplicarea legii, a fost cei str„muta˛i, cei care au p„r„sit ori au fost obliga˛i s„ p„r„seasc„ o localitate. Œn felul „sta, cei evacua˛i din case nu au mai intrat Ón categoria celor c„rora li se cuvin desp„gubiri pentru evacuarea din locuin˛ele lor, timp de 4 ani de zile. Marea majoritate, evident, nu au mai intrat Ón locuin˛ele astea niciodat„, pentru c„ dup„ r„zboi au intrat Ón cu totul alt regim.
Ideea a fost ca, pe aceast„ list„ a celor care au dreptul la desp„gubiri s„ figureze cei evacua˛i din locuin˛ele lor Ón perioada respectiv„. Sigur c„ asta ar mai obliga, nu ∫tiu dac„ este prev„zut Ón ini˛iativ„, faptul ca ei s„ depun„ cereri pentru desp„gubiri p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an. Acesta este sensul modific„rii.
Ulterior s-a mai ad„ugat la aceast„ ini˛iativ„ o propunere care este corect„, dar nu ∫tiu cum se poate corecta. Este vorba despre faptul urm„tor: c„, Ónainte de instituirea statului na˛ional legionar, la 14 septembrie 1940, a mai existat, Ón Rom‚nia, un pogrom, la data de 1 iulie 1940, la Dorohoi, pogrom Ón care au fost uci∫i 70 de oameni. Au ap„rut ∫i ni∫te cereri, Ón sensul c„, mi se pare este un singur caz sau dou„ cazuri, oameni care cer, urma∫ii, desp„gubiri pentru suferin˛ele Óndurate.
Exist„ dou„ posibilit„˛i: ori s-o pune˛i Ón forma actual„ la vot, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ori, dac„ nu, de remis aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ónapoi la comisie, pentru ca s„ se fac„ ∫i modificarea termenului Ón care se poate face solicitarea desp„gubirilor, pentru c„, altminteri, este un termen dep„∫it, expirat, or, cererea de desp„gubire trebuie f„cut„ Ón cursul anului acesta, p‚n„ la data de 31 decembrie 2004.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule deputat.
Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu,
V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i cu privire la problemele ridicate de ini˛iator.
Din propunerile acestei ini˛iative legislative, comisia a p„strat ∫i a formulat dou„, iar cu una nu a fost de acord, aceea cu repara˛ia privind locuin˛ele. De ce nu a fost de acord? Pentru c„ ne-am uitat ∫i noi prin arhive ∫i prin legisla˛ie, f„r„ s„ Óncerc„m s„ spunem c„ noi ∫tim exact situa˛ia. Sunt sigur„ c„ distinsul nostru coleg o cunoa∫te mai bine, dar, at‚ta c‚t„ este ∫i la Óndem‚na tuturor, am v„zut c„ Ón ceea ce prive∫te situa˛ia bunurilor confiscate sau na˛ionalizate ca urmare a aplic„rii m„surilor discriminatorii, prin Legea nr. 641/1944, s-a dispus c„: îBunurile ∫i drepturile de orice fel intrate Ón patrimoniul statului, respectiv al Centrului Na˛ional de Rom‚nizare sau a oric„rui alt dob‚nditor, se socotesc c„ n-au ie∫it niciodat„ din patrimoniul titularilor deposeda˛i ∫i vor fi restituite acestora, f„r„ Óndeplinirea vreunei formalit„˛i de transcriere sau intabulare“.
Totodat„, exist„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor evreie∫ti din Rom‚nia, aprobat„ prin Legea nr. 140/1997. Exist„ Ordonan˛a Guvernului nr. 112/1998 privind, de asemenea, restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor —organiza˛ii, culte religioase — minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, aprobat„ prin Legea nr. 176 ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Deci o legisla˛ie reparatorie exist„.
Am putea s„ spunem, Ón privin˛a termenului, c„ prin modific„rile aduse Ón comisie a disp„rut termenul existent Ón Ordonan˛a nr. 105 modificat„, devenit„ Legea nr. 586/2002, acel termen de depunere a dosarelor, ∫i anume 31 decembrie 2003, a disp„rut din corpul legii. M„rturisim c„ am avut Óndelungate discu˛ii cu Consiliul Legislativ, cu Departamentul legislativ, cum s„ facem ca s„ nu deranj„m nici proiectele de lege care au modificat ordonan˛a ini˛ial„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu mai avem men˛iunea termenului de 31 decembrie 2003 de depunere a dosarelor. Œn acest moment nu mai exist„ acest termen, deci dosare se pot primi Ón continuare.
Domnul deputat Dorel Dorian.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
Revin la tribun„ pentru a face dou„ preciz„ri foarte importante. Prima: exist„ m„suri reparatorii pentru propriet„˛ile comunitare care au fost luate Ón diferite perioade, exist„. E vorba, Ón aceast„ ini˛iativ„, despre propriet„˛ile individuale care au fost preluate, Ón principal, Ón urma Legii de rom‚nizare din anul ’41. Nu exist„ nici o norm„ de restituire a unei propriet„˛i din care evreii au fost evacua˛i, Ón 48 de ore, din locuin˛a pe care o aveau. S-a anulat aceast„… ∫i Comisia pentru rom‚nizare, ∫i Ón normele ei, dup„ ie∫irea Rom‚niei din alian˛a hitlerist„, dar, practic, imobilele nu au fost niciodat„ redate. Aici se pune problema de o nedreptate care s-a produs Ón anul ’41 ∫i este vorba de o m„sur„ reparatorie pentru cei care au fost lipsi˛i de aceste case Óntre ’41—’44, p‚n„ la anularea legii.
Œmi pare r„u c„ nu am participat la dezbaterile Ón comisie, de aceea am propus, ca variant„, s„ se Óntoarc„ la comisie, unde s„ vin s„ explic care este aceast„ situa˛ie. Nici unul dintre cei evacua˛i din case, care se afl„ Ón Rom‚nia Ón via˛„, nu au beneficiat de o desp„gubire reparatorie pentru o nedreptate cu ni∫te consecin˛e dramatice, ∫i pentru familie, ∫i pentru copiii care fuseser„ sco∫i din ∫coli, ∫i alte lucruri.
Deci eu consider c„ aceast„ repara˛ie trebuie neap„rat f„cut„. Œnc„ o dat„, insist, pentru ca lucrul s„ se l„mureasc„ deplin, s„ aduc datele de care va mai fi nevoie, la o nou„ dezbatere la comisie, unde s„ demonstrez c„ este, Óntr-adev„r, o situa˛ie dramatic„ limit„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Se pare c„, a doua oar„, domnul Dorel Dorian a fost mai persuasiv ∫i a convins-o ∫i pe distinsa noastr„ coleg„.
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
## **Domnul Ioan Timi∫:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Timp total de dezbatere 5 minute, un minut pe interven˛ie.
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„-l chema˛i la ordine!
Dori˛i o pauz„, ca s„ purta˛i o convorbire cu domnul Boc?
Nu, dumnealui s„ tac„! Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia juridic„ v„ propune s„ aproba˛i raportul suplimentar, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate Ón anexe.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc foarte mult. Œnt‚i
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am ocazia s„ pot s„-mi exprim protestul oficial fa˛„ de expedierea, Ón 5 minute, a unui text care vizeaz„ Codul de procedur„ penal„. Probabil c„ nici o alt„ lege nu a beneficiat de un asemenea tratament, ci e vorba, totu∫i, de Codul de procedur„ penal„ al Rom‚niei, nu despre altceva.
Domnule pre∫edinte,…
Œmi sugera˛i, cumva, c„ e vorba de Óntreg Codul de procedur„ penal„ sau de un singur text, care vizeaz„ obiectul acestei ordonan˛e?
E vorba de Ordonan˛a nr. 109, care modific„ substan˛ial, Ón temeiul revizuirii Constitu˛iei, Codul de procedur„ penal„ ∫i, atunci c‚nd vorbim de libertatea persoanei, cred c„ nu ne putem permite s„ o expediem Ón 5 minute, pentru c„, aici, ne juc„m, totu∫i, cu zile, cu ani de Ónchisoare, cu proceduri constitu˛ionale, cu proceduri care pot ajunge la Curtea European„ a Drepturilor Omului ∫i credem noi c„ nu merit„ s„ fie expediate Ón 5 minute.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Repet, este decizia dumneavoastr„ ∫i o s„ m„ supun, dar nu cred c„ este firesc ca asemenea probleme s„ fie expediate, cu consecin˛e ∫i cu impact direct pentru via˛a justi˛iabilului. ™i o s„ m„ refer, acum, la con˛inutul textului.
## Domnule pre∫edinte,
Œn acest moment, ni se propune nou„, la art. 304, modificarea textului care vizeaz„ Ónregistrarea ∫edin˛elor de judecat„.
Din nefericire, asist„m la un regres. Œn luna iulie a anului trecut, atunci c‚nd am adoptat modificarea Codului de procedur„ penal„, am stabilit foarte clar, ca regul„ de principiu, c„ ∫edin˛ele de judecat„ se Ónregistreaz„ ∫i se consemneaz„ transcrierea lor, realizat„ prin mijloace audio. ™i era un pas extrem de important. Datorit„ faptului c„ Ministerul Justi˛iei nu a reu∫it Ón 6 luni de zile, p‚n„ la 1 ianuarie, c‚nd a intrat acest text Ón vigoare, s„ pun„ la dispozi˛ia instan˛elor de judecat„ instrumentele tehnice necesare Ónregistr„rii cu mijloace tehnice a ∫edin˛elor de judecat„.
## Domnule Boc,
Œmi cer scuze c„ v„ Óntrerup din nou, dar v„d c„ dumneavoastr„ nu vre˛i nici s„ intra˛i Ón subiect, Ón cele 5 minute pe care vi le-am rezervat, ∫i vorbi˛i de altceva.
Noi, aici, suntem la textul care se refer„ la: îInstan˛a are obliga˛ia ca, prin hot„r‚re, s„ se pronun˛e cu privire la luarea, men˛inerea sau revocarea m„surii“. V„ referi˛i la cu totul alt„ problem„.
Pentru ca, colegii mei s„ Ón˛eleag„ care este esen˛a acestei modific„ri, trebuie s„ prezent„m Ón dinamica lui textul, altfel nu se va Ón˛elege nimic. Textul adoptat Ón var„ spunea Ón felul urm„tor: îŒn cursul ∫edin˛ei de judecat„, grefierul consemneaz„ toate afirma˛iile, Óntreb„rile ∫i sus˛inerile celor prezen˛i, inclusiv ale pre∫edintelui completului de judecat„. Consemnarea se face prin Ónregistrarea cu mijloace tehnice, urmat„ de transcriere“. Deci orice dezbatere care avea loc Ón ∫edin˛a de judecat„ era urmat„ de transcriere, un lucru foarte important, o chestiune ce ˛ine de demnitatea Justi˛iei ∫i de respectul fa˛„ de justi˛iabil. Œn c„ile de atac, s„ nu se spun„: domnule, dar nu am spus a∫a, c„ am spus altfel, transcrierea de pe banda magnetic„, o regul„ fundamental„ de civiliza˛ie.
V„ rog s„ v„ referi˛i la obiectul discu˛iei, Ónc„ o dat„ v„ spun!
Crede˛i c„ discut despre…
Despre altceva discuta˛i! Discuta˛i despre transcrierea Ón ∫edin˛„ public„ ∫i noi discut„m, aici, de m„surile de revocare.
## Domnule pre∫edinte,
Eu Ón˛eleg disponibilitatea dumneavoastr„ de a nu m„ l„sa s„ vorbesc ∫i s„ explic ceea ce, repet, cred c„ m„ pricep, nu la fel de bine ca dumneavoastr„, dar Óncerc. Dar vorbesc de art. 304, domnule pre∫edinte, uita˛i, despre art. 304 discut„m, ∫i citesc textul actual, care este modificat. Ce gre∫esc aici?!
Vorbim de art. 350, stimate coleg.
Domnule pre∫edinte,…
De 5 minute vorbim de art. 350, uita˛i-v„, amendamentul 4.
Dumneavoastr„ a˛i spus a∫a, este textul din amendamente admise, uita˛i.
Vorbim de raportul suplimentar.
Raportul suplimentar Ól avem aici. Este vorba, dup„ punctul 32, se introduce un punct nou, punctul 32[1] , cu urm„torul cuprins, ∫i despre „sta vorbesc, e Ón raportul suplimentar, pe care-l am Ón fa˛„ ∫i pe care cred c„ ∫i colegii mei Ól au Ón fa˛„. Este singurul text, de fapt, controversat din toat„ aceast„ modificare, alte texte nu sunt controversate.
## Domnule Boc,
Nu e vorba de transcriere, Ónc„ o dat„, chiar nu pute˛i sau nu vre˛i s„ vede˛i.
## Domnule pre∫edinte,
Dac„ dumneavoastr„ o s„ m„ mai Óntrerupe˛i mult, chiar nu dori˛i s„ l„sa˛i pe colegii no∫tri s„ Ón˛eleag„ despre ce este vorba? Ave˛i dreptul s„ cobor‚˛i la microfon ∫i s„ v„ spune˛i punctul de vedere. Comisia juridic„ este aici apt„ s„-∫i apere un punct de vedere. L„sa˛i-ne s„ ne expunem un punct de vedere!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Domnule Timi∫,
V„ rog s„ l„muri˛i treaba aceasta, eu m„ refer la art. 350, dumnealui se refer„ la alt text, este vorba de amendamentul 4 aici.
## Domnule pre∫edinte,
Ca s„ ajungem la art. 350, trebuie s„ ajungem ∫i pe la 304, pentru c„ 304 e Ónainte de 350, Ón orice logic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
V„ rog Óntoarce˛i-v„ la anul 1948 ∫i sper s„ ajunge˛i, Ón cursul zilei de ast„zi, ∫i la amendamentul pe care dorim s„-l…
Domnule pre∫edinte,
Art. 304 este sau nu Ónainte de art. 350? R„spunde˛imi, s„ mergem a∫a…
™i art. 1 este Ónaintea art. 350!
Nu avem amendamente la art. 1, avem la 304 o obiec˛ie de formulat, domnule pre∫edinte.Chiar s„ fi inversat ∫i num„r„toarea, Ón ˛ara asta, P.S.D.-ul?! Eu Ón˛eleg c„ multe lucruri a f„cut, dar chiar num„r„toarea s„ o schimbe nu se poate! Acum, sunt convins c„, dup„ consultan˛a de specialitate a domnului Timi∫, domnul pre∫edinte…
M-au sf„tuit s„ v„ las s„ Óncepe˛i ∫i de la art. 1, pentru c„, oricum, nu m„ Ón˛eleg cu dumneavoastr„. Dac„ vre˛i, Óncepe˛i de la art. 1 ∫i, c‚nd o s„ ajunge˛i la art. 350, s„ ne spune˛i ∫i nou„.
Eu m„ opresc la art. 304, Óntre 1 ∫i 350, domnule pre∫edinte, ∫i, cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ sintetiza, de fapt, diferen˛a Óntre cele dou„ texte.
Œn formula actual„ a Codului de procedur„ penal„, consemnarea se face prin Ónregistrarea cu mijloace tehnice, urmat„ de transcriere, repet, a tuturor dezbaterilor din ∫edin˛a de judecat„. Ce ni se propune acum? Ni se propune ca aceast„ formul„ s„ fie Ónlocuit„ cu notele grefierului, ceea ce, dup„ p„rerea noastr„, reprezint„ un regres cu privire la administrarea Justi˛iei Ón aceast„ ˛ar„, cu privire la administrarea eficient„ a actului de justi˛ie.
Vreau s„ v„ reamintesc, domnule pre∫edinte, c„ raportul Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European, atunci c‚nd s-a referit la Capitolul îJusti˛ie“ a fost avut„ Ón vedere ∫i insuficienta dotare cu resurse materiale a Justi˛iei din Rom‚nia, pe l‚ng„ faptul c„ este supus„ influen˛elor politice. Dac„ dorim s„ adopt„m un text Ón consonan˛„ cu amendamentul Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European, acest text nu-∫i g„se∫te rolul. El ori trebuie ast„zi respins, ori retrimis la comisie, pentru c„, repet, realiz„m un regres, un pas Ónapoi fa˛„ de ceea ce am f„cut, fa˛„ de ceea ce i-am dat justi˛iabilului.
Potrivit textului vechi, pe care l-am adoptat Ón iulie, Ón cel mai scurt timp de la terminarea ∫edin˛ei de judecat„ ∫i, oricum, Ónainte de termenul urm„tor, p„r˛ile primesc c‚te o copie de pe notele grefierului sau de pe transcrierea Ónregistr„rilor. Aceast„ sintagm„ dispare ∫i este Ónlocuit„ cu urm„toarea formul„: îDup„ terminarea ∫edin˛ei de judecat„, participan˛ii la proces primesc, la cerere, c‚te o copie de pe notele grefierului“. Nu este
acela∫i lucru. Notele grefierului sunt una, transcrierea bandei magnetice este altceva ∫i ∫ti˛i bine c„, dac„ dore∫ti s„ respec˛i acurate˛ea dezbaterilor, trebuie s„ ai m„rturie transcrierea de pe banda magnetic„.
Se pune, pe bun„ dreptate, Óntrebarea: ce se va Ónt‚mpla Ón c„ile superioare, Ón c„ile de atac, la tribunal, la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, cum va mai putea un justi˛iabil s„ argumenteze faptul c„, de fapt, sus˛inerile care sunt acolo nu sunt adev„rate? ™i cei care lucra˛i Ón domeniul juridic ∫ti˛i de c‚te ori vine la dumneavoastr„ justi˛iabilul ∫i spune: dar nu am spus a∫a ceva, dar nu este corect ce scrie acolo! Nu mai po˛i avea drept m„rturie banda, transcrierea de pe banda magnetic„, care s„-˛i poat„ da ˛ie dreptate sau s„-˛i infirme sus˛inerile.
Domnul Timi∫.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Este deja o obi∫nuin˛„, pentru noi ∫i pentru domnul Boc, s„-l ascult„m spun‚ndu-ne ∫i Óncerc‚nd s„ rezolve toate problemele Justi˛iei din Rom‚nia printr-un singur articol. Ceea ce este mai sup„r„tor este faptul c„ de fiecare dat„ domnul deputat vine s„ ne dea lec˛ii, c‚nd, de fapt, Domnia sa nu Ón˛elege despre ce este vorba.
Aici ne afl„m Ón fa˛a unui raport suplimentar. Toate celelalte probleme privind Codul de procedur„ penal„, Ón urma modific„rii Constitu˛iei, a∫a cum spunea ∫i domnul deputat Boc, au fost rezolvate Ón raportul ini˛ial. Plenul s-a pronun˛at pe aceste probleme. Aici suntem chema˛i s„ ne referim doar la dou„ probleme: art. 304 ∫i 350 din Codul de procedur„ penal„. Ceea ce nu constat„ domnul deputat Boc este faptul c„, prin acest articol, introducem Ónregistrarea ∫edin˛elor de judecat„ prin mijloace tehnice. Domnia sa spunea: justi˛iabilul nu mai poate proba ce a spus. Are Óntotdeauna proba audio. L‚ng„ proba audio, ia ∫i grefierul note. Dac„ exist„ diferen˛e Óntre ceea ce sus˛ine c„ a spus justi˛iabilul ∫i ceea ce s-a Ónregistrat, lucrul acesta se poate rezolva, tot Ón cadrul ∫edin˛ei de judecat„, de c„tre p„r˛ile implicate. Doar Ón final se va definitiva nota grefierului, care poate fi eliberat„, la cerere, justi˛iabilului. Deci, p‚n„ la urm„, problemele pe care ni le spune domnul Boc sunt probleme pe care Domnia sa ∫i le imagineaz„ c„ ar fi, pentru c„ noi rezolv„m foarte clar ∫i foarte evident acest lucru prin acest text de lege.
V„ mul˛umesc.
Dreptul la replic„!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a˛i acordat dreptul regulamentar la replic„.
Distinsul meu coleg, cu o non∫alan˛„ des„v‚r∫it„ ∫i cu o siguran˛„ de sine imperturbabil„, vine ∫i ne spune nou„ c„ prin acest text am introdus Ón Codul de procedur„ penal„ Ónregistr„rile pe band„ magnetic„.
Domnule Timi∫,
Ele sunt Ónc„ din 1 iulie 2003 ∫i au intrat Ón vigoare cu 1 ianuarie 2004, dac„ cumva dumneavoastr„ nu a˛i fost prezent pe la vreo sal„ de judecat„ sau pe la vreo alt„ dezbatere; deci, nu acum au fost introduse aceste Ónregistr„ri pe band„ magnetic„. Diferen˛a const„ Ón urm„torul fapt: p‚n„ acum ∫i ast„zi, instan˛a era obligat„ s„ pun„ la dispozi˛ia p„r˛ii transcrierea benzii magnetice cu tot ce s-a consemnat acolo. Dumneavoastr„ propune˛i de aici Óncolo s„ se dea numai copia dup„ nota grefierului, de pe notele grefierului, or, orice student din anul I de la Drept ∫tie s„ fac„ o diferen˛„ Óntre notele grefierului ∫i consemnarea benzii magnetice cu transcrierea exact„ a tot ceea ce s-a dezb„tut Ón sala de judecat„ ∫i ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi reprezint„, evident, un pas Ónapoi, un pas Ónapoi Ón sensul c„ justi˛iabilul nu va mai avea la dispozi˛ie acelea∫i mijloace pe care le are acum de a se proteja Ón c„ile superioare de atac cu privire la ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i s-a desf„∫urat Ón sala de judecat„.
Repet, ∫i v„ citesc textual, domnule coleg, ca s„ fim bine Ón˛ele∫i, dup„ terminarea ∫edin˛ei de judecat„, participan˛ii la proces primesc, la cerere, c‚te o copie de pe notele grefierului, textul pe care-l propune˛i dumneavoastr„. Ce spune textul actual Ón vigoare? îŒn cel mai scurt timp de la terminarea ∫edin˛ei de judecat„ ∫i oricum, Ónainte de termenul urm„tor, p„r˛ile primesc c‚te o copie dup„ notele grefierului sau de pe transcrierea Ónregistr„rilor“. Depinde de mine, dac„ eu apreciez c„ voi avea nevoie Ón c„ile de atac, s„ solicit transcrierea Ónregistr„rilor, dac„ am posibilitatea aceasta. Dumneavoastr„ Ói anula˛i justi˛iabilului posibilitatea de a cere o copie de pe transcrierea Ónregistr„rilor. Or, asta, dup„ toate analizele ∫i Ón orice logic„, reprezint„ un regres fa˛„ de ceea ce exist„ Ón momentul de fa˛„. Deci dori˛i s„ merge˛i spre Uniunea European„ sau nu? Asta este Óntrebarea!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
V„ propun s„ mergem, totu∫i, dup„ raport ∫i atunci c‚nd vom ajunge la textul domnului Boc, v„ reiterez discu˛ia.
Deci la pct. 2 din raport, comisia se refer„ la art. 4[1] al art. 52.
Dac„ ave˛i la acest punct obiec˛iuni? Domnul Boc a f„cut obiec˛iuni la alt punct, la pct. 3. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
La pct. 3, cel cu privire la care a intervenit domnul Boc, d‚nsul nu a avut un amendament pe care s„-l
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
Œmpotriv„? 40 de voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Amendamentul 3 a fost adoptat cu 143 voturi pentru, 40 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. Amendamentul comisiei, nu al domnului deputat Boc.
Œn fine, ultimul amendament, 4, cel care vizeaz„ o simpl„ modificare de tehnic„ legislativ„, se introduce un punct (îcare va avea urm„torul cuprins“) a votat Senatul ∫i comisia propune s„ se introduc„ un punct nou îcu urm„torul cuprins“.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul comisiei? Nu. Votat Ón unanimitate.
Vom supune votului dumneavoastr„ final acest proiect de lege care, repet, ceea ce v-a spus ∫i domnul Timi∫, a fost deja dezb„tut ∫i au r„mas Ón suspensie doar cele trei puncte. Œl vom supune votului final m‚ine.
V-a∫ ruga, stima˛i colegi, s„ constata˛i c„ a venit ora mo˛iunii.
E vorba de mo˛iunea pe care au introdus-o colegii no∫tri de la P.R.M. Œnainte de a trece la informarea dumneavoastr„ cu privire la modul de repartizare a timpilor, Ómi fac datoria regulamentar„ s„ Óntreb dac„, dintre semnatari, cineva Ó∫i retrage semn„tura. Nu ∫i-o retrage nimeni, Ón schimb semnalez semnatarilor c„ au gre∫it la num„r„toare, pentru c„ n-au semnat to˛i cei Ónscri∫i Ón tabel, dar se men˛ine num„rul-limit„ pentru valabilitatea mo˛iunii.
Potrivit practicii obi∫nuite ∫i aprob„rii date de Biroul permanent ∫i de Comitetul ordinii de zi, timpii de dezbatere se Ómpart Ón acest fel: Grupul parlamentar al P.S.D. — 54 minute, Grupul parlamentar al P.R.M. — 24 minute, Grupul parlamentar al P.D. — 9 minute, Grupul parlamentar al P.N.L. — 9 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 9 minute, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale — 6 minute ∫i deputa˛i individuali — 3 minute.
Potrivit procedurii, Ónainte de Ónceperea dezbaterilor, ini˛iatorii prezint„ textul mo˛iunii ∫i apoi r„spunsul Guvernului.
Din partea ini˛iatorilor Ón˛eleg c„ domnul deputat Moi∫ va prezenta textul mo˛iunii. Sper s„ nu ne citeasc„ ∫i toate extrasele din ziarele vremii sau cele pe care se bazeaz„ mo˛iunea.
## **Domnul V„s„lie Moi∫:**
## Domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, format din 72 de deputa˛i, potrivit semn„turilor cuprinse Ón lista anex„, av‚nd Ón vedere:
— Ónc„lcarea de c„tre Guvernul Rom‚niei a moratoriului privind adop˛iile interna˛ionale;
— implicarea direct„ a primului-ministru Ón stabilirea ∫i aprobarea listelor cu adop˛ii interna˛ionale;
— lipsa total„ de transparen˛„ a m„surilor administrative luate de Guvernul Rom‚niei, care au facilitat transformarea adop˛iilor interna˛ionale Óntr-o afacere prosper„ pentru funda˛iile intermediare, patronate de clien˛ii politici ai partidului de guvern„m‚nt;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 — duplicitatea guvernan˛ilor rom‚ni, care folosesc un limbaj ∫i un discurs Ón func˛ie de organismele interna˛ionale c„rora le sunt adresate, fapt ce a dus la discreditarea autorit„˛ilor publice;
— continuarea unei politici p„gubitoare pentru imaginea Rom‚niei, de v‚nzare a cet„˛enilor ∫i copiilor ˛„rii, deveni˛i o simpl„ marf„ pentru guvernan˛i;
— atitudinea incalificabil„ a guvernan˛ilor rom‚ni fa˛„ de parlamentarii ∫i raportorii Parlamentului European, care au avut o atitudine critic„ fa˛„ de autorit„˛ile rom‚ne, Ónc‚t era c‚t pe aci s„ fie apostrofa˛i cu expresii precum îciocul mic“ ∫i înum„ra˛i-ne ou„le“, specifice unor lideri ai partidului de guvern„m‚nt;
— lipsa unei legisla˛ii la nivelul de exigen˛„ al Uniunii Europene, care s„ reglementeze adop˛iile interna˛ionale;
— amestecul brutal al puterii executive Ón Justi˛ie, instan˛ele judec„tore∫ti fiind reduse la rolul unor simple oficii de Ónregistrare a adop˛iilor interna˛ionale aprobate de primul-ministru;
— transformarea Parlamentului Óntr-un element de decor, obligat s„ asiste, Ón ultimii 3 ani, la o adev„rat„ avalan∫„ de ordonan˛e ale Guvernului Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale, Ón condi˛iile Ón care acestea erau sistate printr-un moratoriu;
Ón baza art. 112 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i art. 148 din Regulamentul de organizare ∫i func˛ionare a Camerei Deputa˛ilor, v„ Ónainteaz„ urm„toarea mo˛iune intitulat„: îPrin v‚nzarea de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“.
O problem„ de procedur„ pe care o invoc„ domnul deputat Alexandru Sassu.
## **Domnul Alexandru Sassu:**
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Œn conformitate cu regulamentul, atunci c‚nd este depus„ o mo˛iune ∫i c‚nd se Óncepe dezbaterea, din partea ini˛iatorilor, un reprezentant al celor care au semnat cite∫te textul mo˛iunii. Œmi pare r„u, dar deosebirea dintre textul pe care l-am primit noi ∫i ceea ce s-a citit Ón plen este esen˛ial„.
Œn consecin˛„, ne afl„m Ón fa˛a unei alte mo˛iuni, cea care s-a citit ast„zi, care nu are leg„tur„ cu textul pe care l-am primit. Rog, domnule pre∫edinte, s„ opri˛i dezbaterea Ón acest moment.
V„ ascult, domnule Bolca∫.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
Procedura este f„cut„ ca s„ fie respectat„, dar nu este f„cut„ pentru a se abuza de ea. Desigur, convenabil pentru cei care vor s„ plece acas„ la aceast„ or„, desigur, convenabil pentru cei care vor s„ asculte dezbaterile ce se pot face pe marginea acestei mo˛iuni.
Problema este foarte simpl„. Domnul deputat Sassu, colegul nostru, a auzit lectura mo˛iunii de cenzur„ f„cut„ sub auspiciile recomand„rii domnului pre∫edinte de ∫edin˛„, Ón sensul de a nu se insista asupra citatelor din ziare care reprezint„, Óntr-adev„r, dou„ sau trei pagini bune din aceast„ mo˛iune. Cu excep˛ia acestor citate, cuv‚nt cu cuv‚nt, mo˛iunea are reprodus textul care a fost difuzat. Dac„ dori˛i, Ón completare, v„ citesc eu aceste citate sau v„ pun la dispozi˛ie presa.
V„ mul˛umesc.
## Domnule Bolca∫,
Œntotdeauna sunte˛i foarte constructiv.Eu a∫ propune s„ fim de acord cu ceea ce sus˛ine Domnia sa ∫i s„ citeasc„ d‚nsul paginile s„rite, de la pagina 3 Óncep‚nd. Deci, de la pagina 3 am monitorizat.
Pofti˛i, domnule Bolca∫!
Nu. Problema este simpl„. Av‚nd Ón vedere c„ iau cuv‚ntul la dezbateri, v„ rog s„-mi da˛i aceast„ Óng„duin˛„ ca s„ le citesc ∫i le voi citi dup„.
Nu, nu, aceasta este o chestiune prealabil„. Dup„ regulament, trebuie s„ prezenta˛i textul mo˛iunii. Prezenta˛i acum ce nu a˛i citit.
Domnule Sassu, ave˛i cuv‚ntul!
A∫a cum bine a spus domnul Bolca∫, procedura este obligatorie. Din p„cate, este real. Sunt foarte multe citate aici. Nu ∫tiu de ce numai anumite citate au fost s„rite. Cred c„, totu∫i, pentru a vorbi despre o mo˛iune a∫a cum ne-a fost nou„ prezentat„, este cazul, dac„ se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 accept„ acest lucru, ca ele s„ fie citite Ónainte de a Óncepe dezbaterea, Ónainte de a afla punctul de vedere al Guvernului ∫i a∫a mai departe. Asta este situa˛ia normal„. Dac„ nu, Ónseamn„ c„ ne afl„m Ón fa˛a unei alte mo˛iuni ∫i nu are rost s„ mai discut„m.
Domnul ministru Gaspar.
## **Domnul Acsinte Gaspar** _— ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Potrivit Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, dezbaterile din Camer„ se stenografiaz„ ∫i se Ónregistreaz„ pe band„ magnetic„ ∫i se public„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a.
Deci, ce vom publica noi Ón Monitorul Oficial? Ce s-a Ónregistrat aici. Nu? Fa˛„ de ceea ce v-am spus, deci numai ceea ce s-a citit aici ∫i ceea ce a spus ∫i colegul meu, domnul Sassu, Ónseamn„ c„, totu∫i, ne g„sim Óntrun fel asupra unei alte mo˛iuni, cu un obiect care poate s„ fie mai apropiat sau mai Óndep„rtat de cel care a fost ini˛ial.
Nu Ón˛eleg, cred, aceast„ recomandare, n-am auzit c-ar fi f„cut pre∫edintele de ∫edin˛„ o astfel de recomandare, dar cred c„, Ón mod corect, trebuia s„ se citeasc„ mo˛iunea Ón integralitatea ei, pentru c„ Ónsu∫i punctul de vedere al Guvernului, pozi˛ia Guvernului se refer„ la mo˛iune, a∫a cum a fost difuzat„ c„tre fiecare dintre membrii Camerei Deputa˛ilor.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnul deputat ™erban Mih„ilescu.
V„ rog s„ m„ ierta˛i, stima˛i colegi, dar, realmente, este o alt„ cenzur„. Pentru c„ din textul acesta, rapid citit, apar o serie Óntreag„ de no˛iuni ∫i informa˛ii care n-au nici o leg„tur„ cu perioada 2001—2003. ™i atunci, Partidul Rom‚nia Mare ori schimb„ titlul mo˛iunii ∫i termin„ cu 20.000 de dolari, termin„ cu dosarele furate, termin„ cu cazurile care nu se cunosc ∫i face un text adaptat la situa˛ia 2001—2003, sau vrea s„ fac„ o mo˛iune pe 14 ani, cu patru guverne, ∫i atunci este cu totul altceva.
Deci, domnule pre∫edinte, efectiv este vorba de o alt„ mo˛iune. ™i, ierta˛i-m„, personal cred c„ este o m„sur„ de Ón∫elare a aten˛iei, o… nici nu ∫tiu cum s-o calific, pentru c„ au r„mas numai cuvintele domnului deputat Moi∫, iar d‚nsul n-ar fi trebuit s„ procedeze Ón felul „sta.
Noi am tratat foarte serios chestiunea, avem r„spunsul pentru fiecare acuz„ nemeritat„ ∫i absolut aberant„ ∫i nu se poate proceda ca la o gr„dini˛„.
V„ mul˛umesc.
Numai pu˛in, domnule Bolca∫, c„ mai are ∫i domnul… Dumneavoastr„ a˛i mai intervenit de dou„ ori.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
## Domnule pre∫edinte,
Lucrurile sunt simple. Œntr-adev„r, d„m curs acestei invita˛ii. Colegul Moi∫ va completa ∫i va citi.
Pofti˛i, domnule deputat!
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**
V„ spun, cu tot respectul: nu are nici un sens. Scos din context, sun„ o alt„ aiureal„ dec‚t cea pe care a citit-o p‚n„ acum.
Pofti˛i, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnilor,
M„ l„sa˛i s„ vorbesc? M„ asculta˛i? Eu ascult pe toat„ lumea ∫i nu bat din palme ∫i nici din picioare.
Stima˛i colegi,
Nu vreau s„ se cread„ c„ nu vrem s„ dezbatem mo˛iunea. V„ rog s„ fi˛i aten˛i ce spun colegii no∫tri.
## **Domnul Ion Luchian:**
Mi se pare c„ Ón momentul de fa˛„ toat„ lumea, sau Puterea, se ia de form„. Noi avem de discutat o chestiune de fond. Chestiunea de fond este c„ Rom‚nia a avut un moratoriu pe care Guvernul l-a Ónc„lcat.
Œn rest, Ón rest, nu conteaz„. Pot s„ v„ Óntreb urm„torul lucru: dac„ ne ocup„m de toate, de orice altceva, de copii cine se ocup„, domnule?! Este vorba unui coleg de-al meu ∫i este a lui Micula, nu este a mea. Este colegul meu de la liberali. Dar vreau s„ v„ spun c„, Ón momentul de fa˛„, dumneavoastr„ uza˛i de chestiuni de form„ ∫i nu vre˛i s„ discuta˛i o problem„ de fond. Asta este problema! Vre˛i s-o am‚na˛i, o am‚na˛i, c„ ave˛i ma∫in„ de vot! Ave˛i posibilitatea s-o face˛i!
Stima˛i colegi,
Pentru c„ spiritele se Óncing, eu propun o pauz„ de 5 minute pentru consult„ri Óntre liderii grupurilor parlamentare, la mine Ón birou, v„ rog frumos.
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ v„ relua˛i locurile pentru a putea continua ∫edin˛a.
Stima˛i colegi,
Potrivit Ón˛elegerii care a intervenit Óntre ∫efii grupurilor parlamentare, domnul deputat Moi∫ va reciti mo˛iunea Ón pasajele pe care le-a omis.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 V„ rog s„ v„ a∫eza˛i pe locurile dumneavoastr„, pentru a putea continua lucr„rile, stima˛i colegi.
## **Domnul V„s„lie Moi∫:**
## Domnule pre∫edinte,
Citesc, de aceast„ dat„, din exemplarul domnului deputat Sassu, pe care mi l-a dat ca s„ nu existe dubii cu privire la…, pe care mi l-a Ómprumutat domnul deputat Sassu.
Stima˛i colegi,
A˛i avut timp 5 minute pentru cafea, pentru glume, pentru celelalte aspecte colaterale.
Deci, v„ rog, cu aten˛ie, s„-l asculta˛i pe domnul deputat, pentru a continua lucr„rile.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat Moi∫.
## **Domnul V„s„lie Moi∫:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Rom‚nia de˛ine un trist record Ón ceea ce prive∫te v‚nzarea de fiin˛e umane, activitate care a devenit Ón ultimii ani o surs„ important„ de Ómbog„˛ire pentru guvernan˛i ∫i pentru clientela lor politic„.
Furnizarea de ieniceri ∫i spahii pentru armata otoman„ ∫i de cad‚ne pentru seraiuri a continuat Ón epoca modern„ cu v‚nzarea etnicilor germani ∫i evrei.
Dac„ regimul comunist Ó∫i justific„ aceast„ odioas„ Óndeletnicire prin necesitatea recuper„rii cheltuielilor de ∫colarizare, regimul postcomunist vinde copiii familiilor n„p„stuite pentru a-∫i rotunji conturile din b„nci.
Venit la putere prin manipularea opiniei publice, cu promisiuni demagogice, P.D.S.R., metamorfozat Ón P.S.D., n-a f„cut altceva dec‚t s„ continue f„r„delegile guvern„rii anterioare. Œn loc s„ fac„ lumin„ Ón afacerile tenebroase legate de exportul de copii, Cabinetul N„stase a ridicat la rangul de politic„ de stat v‚nzarea unor fiin˛e nevinovate ∫i f„r„ ap„rare.
Iat„ ce scria, la 21 februarie 1997, un cotidian central: îDup„ ce pre∫edintele Constantinescu a cerut procurorilor s„ solu˛ioneze cauzele privind traficul de copii din Rom‚nia, au disp„rut dosarele din arhivele tribunalelor. Œn 1996, aproape 3.500 de copii rom‚ni au fost exporta˛i. Œntr-o situa˛ie existent„ la Parchetul General, se arat„ c„ 934 de minori au fost trimi∫i Ón Italia, 778 Ón S.U.A., 315 Ón Spania, 217 Ón Fran˛a, 123 Ón Germania. Copiii rom‚ni au ajuns ∫i Ón Ecuador, Hong-Kong, Noua Zeeland„, 37 Ón Ungaria, 2 Ón Mexic, 2 Ón Arabia Saudit„, 2 Ón Emiratele Arabe Unite.
Fa˛„ de aceast„ situa˛ie ∫i fa˛„ de pozi˛ia Ón care a fost pus dup„ vizitele efectuate Ón mai multe state, unde a fost Óntrebat de Ónal˛i demnitari ce se Ónt‚mpl„ cu copiii Rom‚niei, pre∫edintele ˛„rii, domnul Emil Constantinescu, le-a repro∫at cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„ procurorilor din Ministerul Public tergiversarea la infinit a solu˛ion„rii unor dosare privind adop˛iile. Procurorii au solicitat arhivelor instan˛elor de judecat„ bucure∫tene dosarele principalelor cauze trimise Ón judecat„, dar, surpriz„: la Sec˛ia a III-a ∫i a IV-a Civil„ a Tribunalului Municipiului Bucure∫ti s-a constatat c„ au disp„rut cele mai multe dosare. Au disp„rut, de asemenea, condicile de ∫edin˛e, unde sunt men˛ionate solu˛iile fiec„rui dosar judecat.“
Un s„pt„m‚nal ataca direct, Ón num„rul din 24 mai 1997: îEl Ónsu∫i familiarizat cu exportul de copii, Valeriu Stoica — ministrul justi˛iei — (n.n.) a avut grij„ s„ elimine procurorii care se ocupau de adop˛ii legale. Printre ace∫tia: Cochinescu, Teodorescu“. îRom‚nia — baby machine. Stoica a fost cercetat pentru adop˛ii ilegale“.
Am f„cut acest recurs la memorie pentru a Ón˛elege toat„ lumea de ce Grupurile parlamentare ale Alian˛ei P.N.L.-P.D. au refuzat s„ semneze o mo˛iune de cenzur„ av‚nd ca obiect v‚nzarea copiilor Ón str„in„tate de c„tre Guvernul N„stase. îCorb la corb nu-∫i scoate ochii“ spune un proverb rom‚nesc.
Sesiz‚nd faptul c„ Guvernul P.S.D., instalat Ón decembrie 2000, continu„ v‚nzarea de copii, autorit„˛ile europene intervin prompt ∫i-i atrag aten˛ia asupra consecin˛elor. Dorind s„ demonstreze c‚t este de docil ∫i de cooperant, premierul N„stase se gr„be∫te s„ emit„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 121 din 8 octombrie 2001, publicat„ imediat, a doua zi, Ón Monitorul Oficial nr. 633 din 9 octombrie 2001, prin care se suspend„ temporar procedurile adop˛iilor interna˛ionale.
Prin aceea∫i ordonan˛„, Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copiilor ∫i Adop˛ii este abilitat„ s„ reanalizeze regimul juridic al adop˛iilor interna˛ionale, Ón scopul armoniz„rii legisla˛iei interne cu reglement„rile ∫i practicile interna˛ionale Ón domeniu.
Prin aceast„ m„sur„ a fost blocat„ o surs„ important„ de c‚∫tig a guvernan˛ilor ∫i a clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt ∫i, de aceea, urmeaz„ o adev„rat„ hemoragie de ordonan˛e de guvern, una mai aberant„ ∫i mai abuziv„ dec‚t cealalt„, prin care se continu„, pe fa˛„, v‚nzarea copiilor Ón str„in„tate. Aceast„ Óndeletnicire cap„t„ dimensiuni monstruoase, Guvernul sfid‚nd pur ∫i simplu principiile fundamentale ale statului de drept ∫i angajamentele interna˛ionale ale Rom‚niei.
A∫a, de exemplu, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 161/2001 se instituie dictatura Executivului Ón materie de adop˛ii interna˛ionale, instan˛ele de judecat„ fiind obligate s„ Óncuviin˛eze adop˛iile pe baza documentelor depuse de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie Ón a zecea zi de la Ónregistrarea cererii, neav‚nd posibilitatea s„ administreze nici o prob„ Ón plus.
Doamna ministru Elena Dumitru, v„ rog s„ prezenta˛i r„spunsul Guvernului.
## **Doamna Elena Dumitru** _— ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei_ **:**
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Œn practica parlamentar„, mo˛iunea, sub forma mo˛iunii simple sau a mo˛iunii de cenzur„, este instrumentul constitu˛ional pe care opozi˛ia Ól are la Óndem‚n„ pentru a cere Guvernului s„ r„spund„ Ón fa˛a Parlamentului asupra modului Ón care Ó∫i Óndepline∫te mandatul primit la Ónvestitur„.
Œn aceast„ legislatur„, Guvernul a fost confruntat cu mai multe mo˛iuni simple depuse de Grupul parlamentar al P.R.M. din Camera Deputa˛ilor, cea pe care o dezbatem azi fiind a ∫aptea mo˛iune.
f nem Óns„ s„ subliniem c„ recurgerea la mo˛iune ca mijloc de control parlamentar asupra Executivului presupune, pe l‚ng„ respectarea strict„ a normelor constitu˛ionale ∫i regulamentare stabilite pentru promovarea ∫i votarea ei, ∫i un act de mare responsabilitate politic„ ∫i civic„ din partea celor care o ini˛iaz„. Recurgerea la mo˛iune nu trebuie s„ obstruc˛ioneze derularea normal„ a activit„˛ilor parlamentare ∫i executive, s„ afecteze func˛ionarea institu˛iilor democratice ale statului ∫i, nu Ón cele din urm„, s„ reduc„ Óncrederea popula˛iei Ón for˛ele politice angajate Ón reconstruc˛ia economic„ ∫i social„ a ˛„rii, Ón accelerarea procesului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Dac„ nu se respect„ regulile democra˛iei parlamentare, mo˛iunea se transform„ automat Óntr-un instrument demagogic ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Óntr-un mijloc de manipulare a opiniei publice, a societ„˛ii Ón general. Revenind la textul mo˛iunii, vom constata c„ acesta, supus unei analize lucide, scoate Ón eviden˛„ inten˛iile r„uvoitoare ale autorilor acesteia, cu scopul clar de a ob˛ine capital politic cu orice ocazie, prin orice mijloace, f„r„ a se g‚ndi la consecin˛ele pe care le poate avea pentru ˛ar„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Mo˛iunea ini˛iat„ de 71 de deputa˛i apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M. reprezint„ o nou„ Óncercare de tip politicianist de a induce confuzie Ón r‚ndurile opiniei publice printr-un text lipsit total de
Doamna ministru, numai pu˛in! Am rug„mintea s„ v„ opri˛i pu˛in pentru c„ deranj„m Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ Óntr-o…
V„ rog frumos, pune˛i strategiile la cale Ón alt„ parte.
Este o alian˛„ Ón dificultate.
V„ rog frumos.
## **Doamna Elena Dumitru:**
Aceast„ schimbare legislativ„ a creat Óns„ o serie de probleme, pentru c„ existau Ón acel moment foarte multe cazuri Ón care procesul de adop˛ie interna˛ional„ fusese deja demarat, se parcurseser„ anumite etape, Ón conformitate cu legea anterioar„. Œn plus, era necesar„, chiar ca m„sur„ legislativ„ tranzitorie, o posibilitate de a putea respecta dreptul copilului la o familie, ca solu˛ie permanent„, atunci c‚nd interesul acestuia o impunea.
Œn aceste condi˛ii, la 6 decembrie 2001 Guvernul Rom‚niei a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 161/2001 prin care se prevede c„: îŒn situa˛ii excep˛ionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, avizat„ de Secretariatul General al Guvernului, Executivul poate aproba transmiterea unor cereri de Óncuviin˛are a adop˛iei interna˛ionale c„tre instan˛ele judec„tore∫ti“.
Œn baza acestor prevederi legale, Ón perioada octombrie 2001 — decembrie 2003 s-a aprobat transmiterea c„tre instan˛ele de judecat„ competente a unui num„r de 1.115 cereri de adop˛ie interna˛ional„, prin 12 memorandumuri. Situa˛iile respective au fost rezolvate Ón temeiul legii, dup„ o analiz„ riguroas„ a fiec„rui caz. S-au respectat Óntocmai recomand„rile Raportului independent de analiz„ a sistemului de adop˛ii interna˛ionale, raport Ónsu∫it de doamna Emma Nicholson, raportor pentru Rom‚nia al Parlamentului European.
Acest proces lent ∫i pe o baz„ legislativ„ de tranzi˛ie a creat nervozitate Ón spa˛iul european ∫i din afara Europei — Statele Unite, Israel —, din acest motiv au ap„rut ∫i solicit„ri de rezolvare a situa˛iei, interven˛ii care
s-au constituit Ón garan˛ii suplimentare, potrivit c„rora statele respective vor urm„ri cu rigurozitate evolu˛ia copilului adoptat ∫i vor respecta interesul s„u superior.
Œn prezent, situa˛ia celor 1.115 cereri aprobate de c„tre Guvern, conform prevederilor Legii nr. 347 din 2001, se prezint„ dup„ cum urmeaz„: Ón primul r‚nd, 988 de cereri au fost transmise instan˛elor judec„tore∫ti, Ón vederea Óncuviin˛„rii adop˛iei. Dintre acestea, pe baza hot„r‚rilor instan˛ei, Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie a eliberat pentru un num„r de 917 cazuri certificatul de conformitate prev„zut de Conven˛ia de la Haga, document ce consfin˛e∫te Óndeplinirea procedurii de adop˛ie interna˛ional„ a unui copil, Ón conformitate cu prevederile urm„toare: garantarea recunoa∫terii adop˛iei Ón ˛ara de origine a p„rin˛ilor adoptatori, dup„ terminarea acesteia Ón Rom‚nia; oferirea de garan˛ii din partea institu˛iilor abilitate ale statului de primire c„, o dat„ adoptat, copilul va putea intra pe teritoriul statului respectiv, unde i se vor garanta toate drepturile ∫i obliga˛iile acordate fiec„rui cet„˛ean; angajarea statului primitor de a urm„ri evolu˛ia copilului Ón familia adoptatoare pe o perioad„ de minimum 2 ani, transmi˛‚nd aceste rapoarte autorit„˛ii centrale rom‚ne.
## Stima˛i colegi,
Trecem la dezbaterea mo˛iunii de c„tre grupurile parlamentare.
Œncepem cu Grupul parlamentar al P.S.D., doamna deputat Daniela Barto∫. V-a∫ ruga s„ v„ Óncadra˛i Ón termenele care v-au fost precizate. Mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Ini˛iativa partidelor din opozi˛ie de a depune noi ∫i noi mo˛iuni Óncepe s„ devin„ aproape o tradi˛ie, ∫i noi, reprezentan˛ii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, ne Óntreb„m dac„ aceast„ tradi˛ie nu face parte, oare, dintr-o campanie r„uvoitoare menit„ doar s„ str‚ng„ capital politic Ón favoarea acestor partide.
Cu siguran˛„, demersul Partidului Rom‚nia Mare de a ini˛ia mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi se Ónscrie Ón aceast„ categorie. Este un demers care se Óndreapt„ nu numai Ómpotriva P.S.D. ori a Guvernului, dac„ cineva a crezut acest lucru, ci ∫i Ómpotriva popula˛iei ∫i a ˛„rii. Spun acest lucru Ón condi˛iile Ón care aceast„ ac˛iune politic„ este Óntr-o evident„ contradic˛ie cu m„surile luate de autorit„˛ile rom‚ne, de actualul Guvern Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i de aliniere la standardele europene.
Nu contest„m rolul opozi˛iei de a sesiza abateri, omisiuni ∫i de a ajuta la corectarea acestor gre∫eli, dar a face demersuri care nu se aliniaz„ nicidecum eforturilor Rom‚niei de integrare european„ este Ón defavoarea noastr„, a tuturor.
O analiz„ atent„ a textului mo˛iunii arat„ c„ aceasta nu vizeaz„ de fapt intervalul 2000—2004, deci cel al guvern„rii P.S.D., ci perioada 1996—2000, cea Ón care se afla la guvernare actuala coali˛ie P.N.L.-P.D., aflat„ Ón Conven˛ia Democrat„.
Nu putem trece cu vederea c„ acea perioad„ a reprezentat un adev„rat paradis pentru cei care erau interesa˛i Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale.
A fost perioada Ón care Ón Rom‚nia au func˛ionat peste 100 de agen˛ii formate din intermediari care nu f„ceau altceva dec‚t s„ identifice copii ce ulterior erau oferi˛i pentru a fi adopta˛i Ón familiile din alte ˛„ri.
Toate aceste tranzac˛ii s-au f„cut sub ochii Óng„duitori ai justi˛iei, care nu numai c„ nu s-a opus acestui proces, dar Ón perioada 1997—2000 a constatat dispari˛ia a peste 400 de dosare de adop˛ii interna˛ionale. Nu este de mirare c„ Rom‚nia a ajuns, datorit„ acestor practici, sub ochii critici ai Uniunii Europene. Nu Ón˛elegem de ce Partidul Rom‚nia Mare acuz„ Guvernul P.S.D., guvern care Ón anul 2001, prin moratoriul adoptat, a introdus criterii dure de selec˛ie sau chiar a stopat pentru o anumit„ perioad„ adop˛iile interna˛ionale.
Da. ™i eu v„ mul˛umesc.
A˛i consumat 8 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al P.S.D.
Urmeaz„ Grupul parlamentar al P.R.M., domnul deputat Lucian Bolca∫.
Domnule pre∫edinte, Distins„ doamn„ ministru,
Stima˛i colegi,
N-o s„ v„ r„pesc timpul relu‚nd lucruri care deja au fost spuse, dar a∫ vrea s„ Óncep cu ideea c„ ceea ce se dezbate ast„zi pro sau contra mo˛iune reprezint„ un lucru grav pentru fiecare dintre noi. E vorba de soarta copiilor acestei ˛„ri. Este vorba de soarta unor copii pe care noi avem obliga˛ia s„-i ocrotim, este vorba de soarta unor copii care la urma urmei reprezint„ viitorul unei na˛iuni ∫i n-avem dreptul noi, acum ∫i aici, s„ privim cu indiferen˛„ acest viitor.
Problemele sunt multiple, pentru c„ nimeni nu ∫i-a Ónchipuit c„ Ón euforia postrevolu˛ionar„ se va ajunge s„ se fac„ comer˛ cu orice, inclusiv cu suflete, ∫i cu suflete de copii.
Distinsa doamn„ ministru, ca ∫i doamna ministru Barto∫, care a luat cuv‚ntul, s-au referit la ceea ce mo˛iunea noastr„ puncteaz„ Óntr-adev„r, ∫i anume c„ Ón perioada anterioar„ guvern„rii P.S.D.-iste de ast„zi au existat probleme, ∫i probleme grave privind adop˛iile interna˛ionale. S-a vorbit despre 300 de dosare care au disp„rut. S-a vorbit despre o serie de oameni implica˛i Ón aceast„ situa˛ie. Am evocat aceast„ Ómprejurare pentru c„, inutil se mai facem mo˛iuni Ómpotriva guvern„rilor anterioare, am invocat aceast„ Ómprejurare ca fiind culpa cea mai grav„ a Cabinetului N„stase.
P„i, distins„ doamn„ ministru, v„ Óntreb personal: dac„ dumneavoastr„ recunoa∫te˛i c„ din tribunale au disp„rut 300 de dosare, v„ rog, dup„ 3 ani de guvernare, s„-mi r„spunde˛i, acum ∫i aici, unde sunt acele dosare ∫i cine este autorul acelor furturi? Œn 3 ani n-a˛i fost capabili s„ condamna˛i pe nimeni, pentru c„ a˛i Óncurajat aceast„ practic„. Asta este concluzia.
Au fost trimi∫i Ón judecat„ doi sau trei grefieri care au pus ni∫te ∫tampile ∫i cu asta am rezolvat problema adop˛iilor interna˛ionale. Nu se poate!
V„ spun c„ m-am bucurat Ón condi˛iile Ón care a fost, Ón 2001, printr-una din primele ordonan˛e de urgen˛„, nr. 12, instituit acest moratoriu pe care Ól l„uda˛i ∫i cu care v„ l„uda˛i. Œntr-adev„r, moratoriul trebuia instituit, dar dac„ v„ reaminti˛i cu exactitate, ordonan˛a a ap„rut tot ca urmare a unei interven˛ii dure a baroanei Nicholson. S-a Ónt‚mplat… baroneas„?! O rog s„ accepte scuzele mele! Dar interven˛ia a r„mas la fel de dur„, independent de rangul nobiliar.
Am rug„mintea s„ pune˛i punct dup„ ce a˛i citat Sf‚ntul Sinod, pentru c„ se pare c„ dumneavoastr„ Ói atribui˛i afirma˛ii pe care nu le-a f„cut totu∫i.
Domnule pre∫edinte, am pus punct cu dorin˛a…
Nu, nu, nu acum! Dup„ citatul exact al declara˛iei Sf‚ntului Sinod.
Domnule pre∫edinte,
Eu sunt de acord s„ discut cu dumneavoastr„ ∫i s„ glumim pe marginea oric„rui citat din pres„. Este normal ∫i am f„cut aceast„ glum„ la prezentarea mo˛iunii. Dar nu voi fi de acord niciodat„ s„ glumesc cu ceea ce a spus Sf‚ntul Sinod. Poate s„ fim de acord, poate nu, dar trebuie…
Stimate coleg…
…dar trebuie s„-l respect„m. Eu v„ mul˛umesc ∫i am Óncheiat.
™i eu Ól respect, dar dumneavoastr„ a˛i ad„ugat acolo alte comentarii dec‚t a spus Sf‚ntul Sinod. Sf‚ntul Sinod s-a oprit la un moment dat cu punctul.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
Eu v„ mul˛umesc foarte mult c„ a˛i fost atent la comentariile mele, ceea ce m„ onoreaz„, ∫i le mul˛umesc ∫i colegilor care m-au suportat.
A˛i vorbit 12 minute din timpul afectat partidului dumneavoastr„.
A˛i vorbit ∫i dumneavoastr„.
Scad minutul Ón care am intervenit eu, deci a˛i vorbit 11 minute.
Are cuv‚ntul doamna Anca Boagiu.
Ast„zi este îM„r˛i∫orul“, stima˛i colegi b„rba˛i. L„sa˛i-o pe doamna Boagiu s„ vorbeasc„!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Am asistat ∫i am ascultat criticile aduse de reprezentantul Guvernului, de doamna ministru, mo˛iunii depuse.
Spunea doamna ministru c„ suntem Ón fa˛a unor critici populiste. Bun, putem accepta, dar Ón cazul Ón care acestea vin din plan interna˛ional, c‚nd suntem acuza˛i de Ónc„lcarea unui moratoriu, m„ Óndoiesc c„ mai sunt critici populiste, ci dimpotriv„, cu at‚t mai mult cu c‚t suntem amenin˛a˛i c„ este pus Ón pericol procesul de integrare european„.
Spunea tot doamna ministru c„ suntem Óntre real ∫i senza˛ional. Da, real este faptul c„ vindem copiii. Guvernul N„stase a v‚ndut copii. Senza˛ional este faptul c„ Ón fa˛a Parlamentului, cu tupeu, reprezentan˛ii Guvernului se prezint„ ∫i acuz„ opozi˛ia.
Suntem Ón fa˛a unei situa˛ii f„r„ precedent. Cred c„ Ón acest moment cuv‚ntul ru∫ine poate fi scos din dic˛ionar, Óntruc‚t ∫i-a pierdut Ón˛elesul, ∫i-a pierdut semnifica˛ia, ∫i-a pierdut t„ria, ∫i-a pierdut for˛a, dup„ umilin˛a pe care Rom‚nia a trebuit s-o suporte, dup„ umilin˛a pe care au suportat-o cet„˛enii Rom‚niei, pentru l„comia ∫i nemernicia Guvernului N„stase.
Guvernul N„stase vinde copii, aceasta este realitatea. Ce s„ Ón˛elegem din aceast„ realitate? Putem s„ traducem: dup„ ce au fost v‚ndute societ„˛ile de stat, Ón scopul cump„r„rii recunoa∫terii interna˛ionale, Guvernul a trecut la b„tr‚ni. Au fost l„sa˛i s„ tremure de frig, s„ n-aib„ medicamente, s„ n-aib„ bani de m‚ncare. A mai f„cut Guvernul un salt: a trecut la femeile ∫i b„rba˛ii care nu mai au loc de munc„ Ón Rom‚nia. Œi vindem, pentru c„ Ón Rom‚nia nu se pot crea locuri de munc„.
™i ce ne-a mai r„mas? Ne-au r„mas copiii. BineÓn˛eles, nu puteau fi l„sa˛i deoparte, ∫i-atunci Guvernul atinge apogeul realiz„rilor sale ∫i trece la v‚nzarea, la comer˛ul cu copii.
Am Ón˛eles din expunerea doamnei ministru, printre r‚nduri, c„ ace∫ti copii chiar erau o povar„, sunt o povar„ bugetar„. M„ Óntreb dac„ Ón Rom‚nia ace∫ti copii abandona˛i sunt o povar„ bugetar„. Atunci banii care se scurg din bugetul de stat nu sunt tot o povar„ bugetar„, nu sunt tot o povar„ Ón buzunarele clien˛ilor unde ace∫ti bani se duc?
A˛i vorbit, stimat„ coleg„, 7 minute. I-a˛i mai l„sat colegului dumneavoastr„, Boc, dou„ minute.
Are cuv‚ntul domnul Napoleon Pop, reprezentantul Grupului na˛ional-liberal.
## **Domnul Napoleon Pop:**
Domnule pre∫edinte, Doamn„ ministru,
Stima˛i colegi,
Ne-am Ónv„˛at ∫i de data asta cu efortul constant de a demonta o mo˛iune simpl„, observ‚nd Ón luarea de cuv‚nt a doamnei ministru, ∫i de data aceasta, la nivelul Parlamentului care controleaz„ Executivul, aceea∫i preocupare aproape jenant„ de a face din alb negru ∫i din negru alb.
Nu suntem aici nici la declara˛ii politice, ∫i nici la comunicate de pres„, ci Ón fa˛a unui act pe care ar trebui s„-l privim cu responsabilitate.
Mo˛iunea s-a bucurat ∫i de c‚teva epitete: neconstitu˛ionalitate, instrument demagogic ∫i de manipulare, politicianism, ceva Óntre real ∫i senza˛ional. S„ lu„m la r‚nd aceste epitete ∫i s„ Óncerc„m s„ ni le explic„m Ómpreun„.
Cu privire la neconstitu˛ionalitate. Realitatea, doamn„ ministru, la care am ajuns ast„zi, demonstreaz„, Óntr-adev„r, neconstitu˛ionalitatea Ordonan˛ei nr. 161/2001, scoas„ doar la c‚teva s„pt„m‚ni dup„ Ordonan˛a nr. 121/2001, de suspendare a procedurilor legale anterioare de adop˛ie interna˛ional„, Óntruc‚t aceasta este o ingerin˛„ mai mult dec‚t evident„ a Executivului Ón justi˛ie: prin derog„ri ∫i except„ri care neag„ sensul Ordonan˛ei nr. 121, instan˛a se pronun˛„ exclusiv — ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i —, exclusiv pe baza documentelor depuse de Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului; se dau termene imperative ∫i decizii (10 zile pentru judecarea cauzei, 3 zile pentru atac, nu se mai admit probe de nici un fel). Curat neconstitu˛ional! Demagogie ∫i manipulare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Oare Ó∫i permite un parlamentar european, dac„ totul este Ón regul„ Ón aceast„ ˛ar„, s„ critice un Guvern angajat Óntr-un moratoriu pentru ceea ce a f„cut sau a f„cut r„u? Oare reac˛ia de la Bruxelles este chiar gratuit„?
Am primit cu preocupare avertismentele primite ∫i am fost ∫i noi, cei din opozi˛ie, la Bruxelles, cu colegii de la putere, ca Rom‚nia s„ nu fie pedepsit„ prin suspendarea negocierilor de aderare.
Doamna ministru, cu tot respectul, vrea printr-un text plin de demagogie ∫i manipulare s„ ne conving„ c„ la Parlamentul European nu s-a Ónt‚mplat chiar absolut nimic? Politicianism, prin inconsisten˛a faptelor reale.
A˛i vorbit 5 minute, domnule coleg.
Reprezentan˛ii Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, ai grupului parlamentar. Se exprim„ prin doamna Iulia Pataki.
Domnule pre∫edinte, Doamn„ ministru,
Stima˛i colegi,
Azi ne este dat s„ particip„m la un nou exerci˛iu democratic, prin dezbaterea acestei mo˛iuni simple ini˛iate de c„tre Grupul parlamentar al P.R.M.
Desigur, nu avem nimic Ómpotriva folosirii de c„tre membrii Parlamentului a dreptului de a aten˛iona Guvernul asupra unor lipsuri Ón activitatea sa, dar trebuie s„ declar„m c„ avem mari rezerve fa˛„ de motiva˛ia care st„ Ón spatele acestui demers.
Despre ce este vorba? Cunoa∫tem cu to˛ii ultimul ∫i, p‚n„ la aceast„ dat„, poate cel mai serios avertisment lansat Rom‚niei de c„tre Uniunea European„. ™tim cu to˛ii c„ dac„ documentul final a avut unele formul„ri mai conciliante, raportul Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului European, Ón ansamblu, a fost mult mai tran∫ant, mai dur.
Uniunea European„ ne atrage aten˛ia c„ avem mari lipsuri Ón realizarea criteriilor politice stabilite la Copenhaga pentru candida˛ii la statutul de membru plin al Uniunii. Este adev„rat c„ Ón raport se face referire ∫i la situa˛ia adop˛iilor interna˛ionale, dar Ón nici un caz nu se poate spune c„ punctul de greutate al criticilor se afl„ Ón acest domeniu.
Dar s„ analiz„m pu˛in aceast„ chestiune. Œn primul r‚nd, trebuie s„ declar c„ noi nu credem c„ o mo˛iune se poate baza pe materiale ap„rute Ón pres„. A reda citate pe larg din pres„, pe o Óntindere de 10 pagini, din cele 11 ale mo˛iunii, ni se pare de-a dreptul exagerat.
Credem c„ Grupul parlamentar al P.R.M. ar fi fost mult mai conving„tor dac„ argumentele prezentate ar fi fost citate din materiale ale Uniunii Europene sau din rapoarte ale Guvernului, ∫i nu articole din revista îRom‚nia Mare“ sau presa interna˛ional„.
Trec‚nd peste aceast„ chestiune, s„ ne aplec„m pu˛in asupra celei mai importante probleme, ∫i anume adop˛iile interna˛ionale. Este adev„rat c„ Guvernul Rom‚niei a acceptat invita˛ia Uniunii Europene de a suspenda adop˛iile interna˛ionale, decizie ratificat„ ∫i de c„tre Parlament. Dar legisla˛ia n„scut„ astfel a fost una destul de ambigu„, care necesit„ o clarificare printr-o ac˛iune legislativ„ prompt„ ∫i hot„r‚t„.
Trebuie s„ adopt„m acte normative clare ∫i f„r„ echivoc. Œn acest sens, nu putem dec‚t s„ ne exprim„m nedumerirea c„ acel pachet legislativ privind statutul copilului ∫i adop˛iile interna˛ionale, care a fost elaborat ∫i prezentat Guvernului Ón anul 2001 de c„tre exper˛i ai Uniunii Europene, Ónc„ nu a fost trimis Camerelor spre dezbatere ∫i aprobare. Œn aceste condi˛ii, suntem nevoi˛i s„ solicit„m Guvernului s„ ne Ónainteze acel pachet legislativ spre dezbatere, exprim‚ndu-ne totodat„ regretul fa˛„ de aceast„ tergiversare d„un„toare Rom‚niei.
Mul˛umesc, doamna Pataki. A˛i vorbit 4 minute.
Are cuv‚ntul, Ón continuare, doamna Ana Florea, reprezentanta Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
Ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Ana Florea:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Stima˛i colegi,
Acuza˛iile aduse Ón aceast„ mo˛iune sunt foarte grave. Copiii no∫tri reprezint„ viitorul nostru, viitorul Rom‚niei. ™i de modul cum gestion„m problematica copilului depinde ∫i viitorul nostru. Natalitatea din Rom‚nia este Ón sc„dere; aceasta are drept consecin˛„ Ómb„tr‚nirea popula˛iei, cu rezultatele cunoscute: reducerea popula˛iei active, cre∫terea necesarului de fonduri pentru asisten˛„ medical„ ∫i social„ a v‚rstnicilor.
Œn acest context, al sc„derii natalit„˛ii, fiecare copil este o bog„˛ie a Rom‚niei. Dar, la r‚ndul s„u, fiecare copil are dreptul s„ creasc„ Óntr-o familie armonioas„, s„ beneficieze de condi˛ii care s„-i permit„ dezvoltarea plenar„ a capacit„˛ilor fizice, mentale ∫i psihice.
Copiii abandona˛i sunt lipsi˛i de iubirea din familie, at‚t de necesar„ dezvolt„rii psihice ∫i fizice. Este demonstrat ∫tiin˛ific c„ evolu˛ia unui om este marcat„ de perioada copil„riei. Traumele din copil„rie se r„sfr‚ng asupra Óntregii vie˛i. Gestionarea problematicii copiilor abandona˛i este foarte delicat„. Omul, ∫i implicit copilul, nu trebuie s„ fie tratat ca o marf„. To˛i avem dreptul la via˛„ ∫i la condi˛ii decente de trai, dar Óntre vorbe ∫i fapte deseori este o distan˛„ mare.
Copilul abandonat de o mam„ care nu-l dore∫te trebuie s„ fie protejat de societate prin legi ∫i fapte. Datorit„ multiplelor acuza˛ii legate de adop˛ii, reglement„rile privind acest domeniu sunt tot mai multe ∫i mai complicate, care, de∫i au un scop nobil — asigurarea pentru copil a securit„˛ii ∫i g„sirea familiei optime Ón care s„ creasc„ —, au ca rezultat prelungirea timpului Ón care copilul nu Ó∫i g„se∫te familia ∫i, Ón consecin˛„, dezvoltarea lui psihic„ ∫i fizic„ are mult de suferit.
Cine i-a Óntrebat pe ace∫ti copii ce vor ei ∫i unde ar dori ei s„ tr„iasc„? Sigur, este o Óntrebare retoric„, deoarece ei Ónc„ nu pot r„spunde, dar sigur ar ∫ti s„ ne spun„ c„ doresc legi clare, simple ∫i s„ ne decidem mai repede ce facem cu ei, c„ci au nevoie de siguran˛a unei familii, un c„min stabil ∫i sigur. Ne-ar privi cu repro∫ c‚nd din problema lor facem un subiect de lupt„ politic„. Copiii doresc s„ nu mai fie plimba˛i dintr-un pat de spital Óntr-o alt„ institu˛ie de ocrotire a copilului, ci doresc ∫i ei s„ ∫tie cui Ói spun îmama“. Ar trebui, pentru c‚teva clipe, s„ ne transpunem Ón situa˛ia acestor copii ∫i atunci am g„si mai u∫or solu˛iile cele mai bune.
A˛i vorbit 6 minute, distins„ coleg„, ceea ce Ónseamn„
c„ a˛i epuizat timpul care a fost pus la dispozi˛ie.
- Am parcurs primul tur al lu„rilor de cuv‚nt.
Trecem la urm„torul tur, ∫i dau cuv‚ntul domnului ™erban Mih„ilescu, din partea Grupul parlamentar al P.S.D.
Domnule Raj Tunaru, dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul, v„ rog s„ aduna˛i 5 semn„turi de la colegii dumneavoastr„ independen˛i ∫i v„ dau ∫i dumneavoastr„ cuv‚ntul. V„ rog s„ Ónceta˛i discu˛iile din sal„.
## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este o dezbatere pu˛in mai special„, pentru c„ se ridic„ o serie Óntreag„ de probleme importante. O singur„ voce a f„cut discordan˛„, prin ni∫te acuza˛ii f„r„ nici un fel de temei.
Principala chestiune este c„ noi nu am ascultat cu aten˛ie ce a prezentat doamna ministru aici. ™i atunci, cu respect, trebuie s„ Óncerc foarte scurt s„ v„ dau o imagine c‚t mai apropiat„ de realitate.
Œn primul r‚nd, Guvernul Adrian N„stase a fost Ómpotriva adop˛iilor na˛ionale ∫i este Ómpotriva adop˛iilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 na˛ionale. Œn timpul Guvernului Adrian N„stase exist„ 980 de cazuri (∫i v„ voi explica cum s-a ajuns), Ón timp ce Ón timpul guvern„rii cederiste au fost 10.000 de cazuri.
Explica˛i-mi tot ce dori˛i dumneavoastr„, dar noi asta am mo∫tenit, stima˛i colegi: anun˛uri despre cum se poate cump„ra pe Internet, ∫i aici cine vorbe∫te de 20.000 dolari ∫i 25.000 dolari se refer„ la o etap„ foarte precis„. Este etapa care a creat imaginea pie˛ei de 200 milioane dolari, care provin dintr-o simpl„ Ónmul˛ire: ceea ce era prezentat pe Internet ∫i cu cele 105 organiza˛ii care se ocupau Ón exclusivitate ∫i a c„ror list„ o vom pune la dispozi˛ie imediat.
Deci aceasta era realitatea anului 2000. A face acum o Óntreag„ dezbatere, cu sentimente foarte normale, aproape emo˛ionante, cum ar fi trebuit s„ proced„m, este foarte simplu, dar noi aceasta am mo∫tenit. Din p„cate, nici situa˛ia anterioar„, nu c„ a∫ vrea s„ scuz guvernarea ’97—2000, nu a fost mai fericit„. Œntr-un elan deosebit, Ón ’90—’91 (∫i doamna ministru a prezentat foarte exact, dar auditoriul era ocupat cu propriile sale p„reri despre aceast„ chestiune) s-au aprobat legi extrem de permisive, legi care au exclus Guvernul, au exclus orice autoritate, au fost numai pe sistemul din justi˛ie ∫i au creat acea faim„ Rom‚niei, care a fost prezent„ pe toate posturile de televiziune cu imagini terifiante privind aceast„ problem„, a∫a cum a prezentat Ón raportul Guvernului. Iar„∫i nu am fost aten˛i.
Cifrele sunt, probabil, undeva, pe perioada anterioar„ anului ’97, la acela∫i nivel. Deci ne Óndrept„m spre un total de circa de 20.000 de adop˛ii. A∫a cum bine sublinia reprezentanta minorit„˛ilor, un proces de adop˛ie dureaz„ foarte mult. Deci nu s-a putut opri (domnul profesor Bolca∫ are dreptate), de∫i a existat o decizie de oprire. Ea a fost luat„ Ón decembrie 2000. De atunci nu s-a mai eliberat nici un fel de certificat pentru vreo familie adoptatoare. A existat o hot„r‚re a Comitetului de adop˛ii, luat„ Ón luna mai 2001, prin care s-au stopat adop˛iile, dar printr-o ac˛iune Ón justi˛ie a uneia din organiza˛iile intermediare, care face ∫i obiectul a cinci dosare, ∫i este justificat„ observa˛ia c„ nici p‚n„ acum nu avem r„spunsul la o serie Óntreag„ de dosare, s-a ob˛inut c‚∫tig ∫i s-a infirmat acea hot„r‚re. ™i atunci a ap„rut Ordonan˛a nr. 121, care stopa complet adop˛iile.
A˛i vorbit 7 minute, domnule coleg. Urmeaz„, din partea Grupului P.R.M., domnul deputat Mircea Ifrim.
## **Domnul Mircea Ifrim:**
Domnule pre∫edinte, Distins„ doamn„ ∫i domnule ministru, Stima˛i colegi,
Asist„m Ón prezent la o situa˛ie extrem de grav„, generat„ de ignorarea drepturilor omului ∫i, cu at‚t mai dureros, ale copilului, prin lipsa unui sistem legislativ sau Ónc„lcarea ∫i modificarea unor legi existente.
Œn ciuda faptului c„ Ón Programul de guvernare 2001—2004, la Capitolul 53, îObiective strategice pentru protec˛ia copilului“, se stipuleaz„ îreanalizarea de fond, la recomandarea Parlamentului European, a regimului adop˛iilor interna˛ionale ∫i crearea unui cadru legislativ corespunz„tor“, p‚n„ Ón prezent ne afl„m Ón situa˛ia unui haos ∫i vid legislativ, ba, mai mult, prin emiterea de acte legislative se Óncalc„ Legea nr. 11/1990, Ordonan˛a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 nr. 25/1997, care erau Ón acord cu ratificarea Conven˛iei pentru drepturile copilului.
Œncep‚nd din anul 2000 au fost emise p‚n„ Ón prezent 19 acte normative, multe, contradictorii. La mai pu˛in de o lun„ dup„ ce se emite Ordonan˛a nr. 121/2001, prin care se instituie moratoriul, se modific„ aceast„ ordonan˛„ prin Ordonan˛a nr. 161. Ordonan˛a nr. 161 nu este altceva dec‚t Ónc„lcarea principiului constitu˛ional al separ„rii puterilor Ón stat.
Prin Ordonan˛a nr. 161 puterea judec„toreasc„ devine instrument al Executivului, primind dosarul aprobat de la Guvern, avizat de Secretariatul General al Guvernului, art. 1[1] , 1[2] . ™i, mai mult, prin 1[4] instan˛a judec„toreasc„ îse pronun˛„ exclusiv pe baza actelor depuse de autoritatea pentru protec˛ia copilului ∫i adop˛ii, Ón termen de cel mult 10 zile“, Ón timp ce prin Legea nr. 11 ∫i prin Ordonan˛a nr. 25/1997 instan˛a era liber„ s„ administreze ce probe dore∫te, exista apel conform procedurilor Codului civil. Œn aceste condi˛ii, asist„m la aceast„ Ónc„lcare a separ„rii puterilor.
Dac„ facem o istorie, trebuie s„ spunem c„ Ónainte de 1989 fiin˛a Legea nr. 4/1953, conform c„reia adop˛ia numit„ Ónfiere depinde exclusiv de autoritatea statului.
Œn 1990 s-a emis, o dat„ cu ratificarea Conven˛iei O.N.U., ∫i legea, ∫i dup„ aceea Ordonan˛a nr. 25/1997, Ón concordan˛„ cu prevederile interna˛ionale, Ón care toate statele au puterea judec„toreasc„ separat„, ∫i ea decide.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
A˛i vorbit 7 minute, stimate coleg. Grupul dumneavoastr„ parlamentar mai are 5 minute.
Urmeaz„, din partea Partidului Democrat, domnul deputat Boc, pentru dou„ minute. Pentru c„ dumneavoastr„ intra˛i greu Ón subiect, o s„ facem dou„ minute ∫i jum„tate.
## **Domnul Emil Boc:**
S-ar putea s„ regreta˛i, domnule pre∫edinte, ave˛i grij„!
Domnule pre∫edinte,
Aveam un discurs preg„tit, dar domnul ministru Mih„ilescu a formulat o fraz„ ce probabil va r„m‚ne Ón antologia dezbaterilor parlamentare ∫i, Ón cele dou„ minute, o s„-mi permit doar s„ comentez aceast„ fraz„ a domnului ministru.
Spunea˛i dumneavoastr„, domnule ministru, din 2001 s-a pus cap„t corup˛iei Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale. Sincer s„ fiu, am fost emo˛ionat.
Domnule ministru, legat de ordonan˛a ∫i ordonan˛ele pe care le-a˛i adoptat dumneavoastr„ Ón privin˛a adop˛iilor interna˛ionale, dup„ ce a fost dat un moratoriu, au ap„rut ni∫te excep˛ii. Potrivit textului de lege — ∫i m„ refer la Ordonan˛a nr. 161 — prin derogare, Ón situa˛ii excep˛ionale, se admit aceste adop˛ii interna˛ionale.
Am c„utat toat„ legisla˛ia din Rom‚nia s„ g„sesc care sunt acele situa˛ii excep˛ionale, care sunt criteriile pentru evaluarea situa˛iilor excep˛ionale. ™i, dup„ Óndelungi c„ut„ri, le-am g„sit. Am g„sit un memorandum care de jos Ón sus poart„ urm„toarele semn„turi: doamna Gabriela Coman, domnul Petru ™erban Mih„ilescu ∫i domnul Adrian N„stase.
Din curiozitate m-am dus mai departe, pe prima pagin„, ∫i am g„sit c‚teva lucruri importante, care spun Ón felul urm„tor: cererile de adop˛ie au fost formulate de c„tre persoane sau familii de cet„˛enie str„in„, pentru a c„ror solu˛ionare favorabil„ au intervenit diverse personalit„˛i ale vie˛ii publice din Rom‚nia sau str„in„tate.
Alt text: unitatea familiilor adoptive este probat„ prin interven˛ia personal„ a unor oficialit„˛i rom‚ne ∫i str„ine.
M-am uitat unde este locul acestor criterii ∫i l-am g„sit: Ón Codul penal. Acesta este trafic de influen˛„!
™i atunci, domnule ministru, cum r„m‚ne cu fraza — repet — antologic„, cum r„m‚ne, domnule ministru? Nu r„m‚ne dec‚t o simpl„ vorb„, o simpl„ barier„ de h‚rtie! Era de a∫teptat ca domnul Adrian N„stase s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului ∫i s„ r„spund„ acestor provoc„ri. Domnia sa prefera s„ mearg„ la Bruxelles ∫i merge Ón continuare, sfid‚nd Parlamentul Rom‚niei!
Œn fa˛a unor asemenea demersuri, Ón fa˛a unor asemenea dezv„luiri, orice prim-ministru dintr-o ˛ar„ democrat„ ∫i-ar fi prezentat demisia. Premierul Adrian N„stase n-a f„cut acest lucru, dar Ól a∫tept„m s„ o fac„. Sau cel pu˛in putea s„ fac„ ceea ce doamna Emma Nicholson i-a recomandat. Dac„ premierul Berlusconi ar fi
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 venit la Tony Blair s„-i cear„ 100 de copii, Tony Blair l-ar fi invitat s„ stea jos, i-ar fi dat un brandy ∫i ar fi chemat un psihiatru. Asta trebuia s„ fac„ ∫i Adrian N„stase, dac„ respecta statul de drept ∫i prestan˛a ∫i prestigiul Rom‚niei.
Este p„cat c„, din nefericire, Ón loc ca Rom‚nia s„ r„m‚n„ Ón imaginea Uniunii Europene ca o ˛ar„ demn„, ca un stat de drept, din nefericire premierul Adrian N„stase r„m‚ne cu o imagine legat„ de v‚nzarea de copii ∫i trafic de copii. Aceasta este realitatea! Motiv pentru care — ∫i o s„ Ónchei — Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine aceste componente din mo˛iune, se va ab˛ine de la vot, pentru c„ o parte dintre textele formulate vizeaz„ o perioad„ unde nu exist„ nici un fel de prob„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Domnule deputat,
Dreptul la replic„ Ól d„m la sf‚r∫it. Este o cutum„ ∫i Ón mod sigur v-am Ónscris!
Urmeaz„, din partea Grupului na˛ional liberal, domnul C„t„lin Micula. Ave˛i cuv‚ntul pentru 4 minute, stimate coleg.
## **Domnul C„t„lin Micula:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Este extrem de bine venit„ aceast„ mo˛iune, chiar dac„ reprezentan˛ii puterii sunt deranja˛i Ón general de asemenea demersuri ale opozi˛iei. ™i este extrem de bine venit„ aceast„ mo˛iune, pentru c„ aceast„ mo˛iune aduce Ón aten˛ia noastr„, chiar dac„ dumneavoastr„ nu vre˛i s„ asculta˛i ∫i nu vre˛i s„ crede˛i, o problem„ esen˛ial„, nu problema adop˛iilor, ci problema copiilor. ™i c‚nd spun c„ nu problema adop˛iilor, o spun pentru c„ Ón ciuda interesului pe care dumneavoastr„ Ól manifesta˛i, din p„cate copiii au fost la fel de prost Óngriji˛i de c„tre noi, l„sa˛i la o parte de c„tre noi ∫i Ónainte ca Parlamentul European s„ cear„ acest lucru ∫i dup„ ce Parlamentul European a cerut acest lucru.
Noi, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, nu am semnat aceast„ mo˛iune, ∫i nu am semnat aceast„ mo˛iune pentru c„ este insuficient„, pentru c„ este dus„ numai ∫i numai Ón direc˛ia semnalat„ de c„tre Parlamentul European.
Dar despre copiii care au fost prezenta˛i ca v‚ndu˛i Ón ˛ara rom‚neasc„ pentru a se face bani pe seama lor nu se spune nimic Ón aceast„ mo˛iune!
Dar despre copiii despre care s-a scris c„ au murit de foame nu se spune nimic Ón aceast„ mo˛iune!
## **Doamna Viorica Afr„sinei**
**:**
De Stoica a˛i auzit?!
## **Domnul C„t„lin Micula:**
Vorbim de perioada 2003! Vorbim despre o perioad„ extrem de important„, perioada marilor realiz„ri, perioada Ón care copiii neajutora˛i au fost l„sa˛i deoparte. Este perfect adev„rat ∫i nu o s„ m„ pute˛i Óntrerupe, este perfect adev„rat faptul c„ Ón perioada 1997—2000 Rom‚nia a avut aceste probleme! Dar, Ón acela∫i timp,
problemele nu s-au rezolvat p‚n„ acum. Din p„cate, nu le lu„m Ón seam„ nici acum. Spunem c„ vom face, spunem c„ vom drege, spunem c„ vom Ómbun„t„˛i.
Dar, concret, ceea ce fac ei…
## Stima˛i colegi,
V-a∫ ruga s„-i permite˛i s„ termine interven˛ia!
## **Domnul C„t„lin Micula:**
## Ast„zi, nu spunem nic„ieri!
Am venit s„ v„ spun Ón felul urm„tor, ∫i sper c„ Ón momentul acesta ve˛i Ón˛elege. Noi cerem oficial ca Óntreaga perioad„ de dup„ 1989, Ón privin˛a adop˛iilor, s„ fie verificat„ de c„tre P.N.A. ™i 1990, 1996 ∫i 1997—2000 ∫i 2000—2001. Noi cerem ca pentru Óntreag„ aceast„ perioad„ s„ fie stabili˛i responsabilii pentru toate acuzele care s-au adus aici Ón Parlament ∫i pentru cei care au fost vinova˛i pentru 1997—2000, ∫i pentru cei din 2000—2003. Indiferent c„ sunt prim-mini∫tri, indiferent c„ sunt fo∫ti ∫efi de partid, indiferent c„ sunt ∫efi de partid, trebuie s„ r„spund„!
Pe de alt„ parte, trebuie s„ v„ spunem, domnilor parlamentari, c„ votul nostru va fi unul de ab˛inere. Va fi unul de ab˛inere, pentru c„ vrem ca Ón Parlamentul Rom‚niei s„ se dezbat„ de urgen˛„ ∫i s„ se aplice legisla˛ia f„cut„ pentru copii, dar nu suntem de acord ca Ón textul acestei mo˛iuni cerin˛ele ei s„ fie Ómpotriva, a∫a cum sunt ele scrise, Ómpotriva intereselor acestor copii. Sunt cerin˛e care nu pot fi acceptate ∫i de aceea nu o vot„m.
V„ mul˛umesc pentru bun„voin˛a cu care a˛i ascultat
- ∫i cu care prelua˛i ca idee problemele acestor copii. V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea Grupului U.D.M.R. mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.
Trecem, stima˛i colegi, la urm„toarea serie de interven˛ii. Doamna Lucia Lep„datu.
Domnule pre∫edinte,
Doamna ministru,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Ast„zi nu este numai 1 martie, Ziua M„r˛i∫orului, ci ∫i debutul sezonului de mo˛iuni!
Citind Óntregul text al mo˛iunii ini˛iate de 71 de deputa˛i apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M., m„rturisesc c„ m-am aflat Ón fa˛a unei dileme. Ori ini˛iatorii au gre∫it îandrisantul“, cum ar spune nenea Iancu, ori au f„cut, f„r„ s„ ∫tie, o c„l„torie Ón timp prin anii 1997—2000.
Se reg„sesc Ón mo˛iune informa˛ii ∫i relat„ri confuze, r„uvoitoare, de natur„ a induce Ón eroare opinia public„ ∫i de a sl„bi Óncrederea Ón institu˛iile democratice, Ón for˛ele politice angajate Ón amplul proces de reform„, Ón Ónsu∫i procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Ini˛iatorii au Ón˛eles s„ administreze ca probe relat„rile presei din diverse perioade, printre acestea figur‚nd ∫i cele din s„pt„m‚nalul îRom‚nia Mare“, f„c‚nd o îtoc„ni˛„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 de gazete“, cum ar spune cei doi simpatici c‚rcota∫i, dar ignor‚nd cu des„v‚r∫ire eviden˛a, realitatea, Óntr-o Óncercare disperat„ de a acumula procente, de a c‚∫tiga un capital electoral.
Realitatea este, stima˛i colegi, cea din centrele de plasament de ast„zi. Realitatea este grija Guvernului P.S.D. pentru asigurarea celor mai bune condi˛ii de via˛„ copiilor afla˛i temporar Ón dificultate. Realitatea const„ Ón asigurarea celei mai bune forme de protec˛ie a interesului superior al copilului.
Autorii mo˛iunii uit„, cu bun„ ∫tiin˛„, c„ Ón perioada 1997—2000 Rom‚nia era o pia˛„ bun„ de adop˛ii interna˛ionale, c„ Ón acea perioad„ s-au solu˛ionat Ón instan˛e aproape 10.000 de cereri de adop˛ii interna˛ionale, din care aproximativ 3.500 numai Ón anul 2000, c„ Ón aceea∫i perioad„ au disp„rut peste 400 de dosare de adop˛ii interna˛ionale, f„c‚nd imposibil„ verificarea legalit„˛ii acestora, c„ Rom‚nia a f„cut obiectul unor severe critici Ón aceast„ privin˛„ Ón raportul de ˛ar„ pe anul 2000.
Prin urmare, pot s„ afirm c„ Ón perioada 1997—2000 puterea de atunci ∫i C.D.R.—2004 de ast„zi au f„cut trafic de copii ∫i trafic de influen˛„.
## **Domnul Octavian Constantin Petru∫:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri, Prea nobili ∫i stima˛i colegi,
Eu v„ rog s„ m„ asculta˛i cu aten˛ie, voi spune lucruri interesante ∫i adev„rate. ™i voi fi scurt!
Doamna ministru, Ón loc s„ r„spund„ la Óntreb„rile mo˛iunii, a abordat o manier„ artistic„: ne-a recitat poemul îNevermore“ al lui Edgar Allan Poe, Óntr-o traducere pesedist„ neinspirat„ — îNiciodat„“.
Acum s„ trecem de la emo˛ii la ra˛iune. Ast„zi avem Ón dezbatere un fapt neobi∫nuit pentru lumea civilizat„. Guvernul unei ˛„ri, Guvernul Rom‚niei, se ocup„ cu exportul de copii. De ce acest Guvern, pretins socialdemocrat, este interesat Ón aceast„ activitate? Ca ∫i dumneavoastr„, am urm„rit ∫i analizat acest fenomen straniu, Ón presa rom‚n„ ∫i cea str„in„. Eu am ajuns la unele concluzii ∫i voi face c‚teva recomand„ri. Anumi˛i membri ai Guvernului se pare c„ sufer„ de ceea ce eu numesc îsindromul delapidatorului“. V-a˛i imaginat ce spune Ón sinea sa un delapidator? Activitatea de v‚nzare a copiilor este foarte b„noas„! Merit„ riscul. Eu nu voi semna nici o h‚rtie, nu o s„ m„ prind„ nimeni, pentru c„ Ón Guvern vom introduce organe de cenzur„ extrem de energice. Va ac˛iona Omerta, ∫i Ón pres„ nu va transpira nici o informa˛ie! Totul va fi O.K.
Œns„ acest tip de ra˛ionament func˛iona bine Ón practic„ acum 60 de ani, pe vremea lui Iosif Visarionovici Stalin. Ast„zi, Ón epoca comunica˛iilor, orice activitate de v‚nzare de copii, mai devreme sau mai t‚rziu, se va afla. Cine crede c„ observatorii Uniunii Europene Ón ˛ara candidat„ Rom‚nia dorm, se Ón∫al„. Serviciile de informa˛ii ale lumii civilizate Ó∫i fac datoria ∫i afl„ tot ce se afl„ cu copiii rom‚ni v‚ndu˛i Ón str„in„tate.
Eu cred c„ Parlamentul Europei din aceste surse credibile s-a informat. A∫a c„, una dintre m„surile practice pentru a stopa gre∫elile Guvernului ce calc„ zilnic Ón str„chini este renun˛area la consultan˛ii cu g‚ndire, practici ∫i atitudini staliniste Ón materie de cenzur„.
O a doua recomandare este ca acest Guvern s„ caute Ón mod cinstit s„ Ónve˛e ce Ónseamn„ cuv‚ntul tabu. C‚nd europenii au ajuns prima dat„ Ón Polinezia, Ón unele insule au observat c„, atunci c‚nd Óncercau s„ fac„ anumite ac˛iuni, b„∫tina∫ii protestau, Ói opreau Ón mod energic ∫i strigau: îTabu, tabu!“ Tabu Ónseamn„ ceva sacru, ceva ce nu ai voie s„ faci nici Ón ruptul capului. Acum Rom‚nia se afl„ Ón negocieri cu Uniunea European„. Se cuvine ca angajamentele Guvernului Rom‚niei fa˛„ de Uniunea European„ s„ constituie un tabu.
.
A˛i vorbit 5 minute, stimat„ coleg„.
Ultimul vorbitor, din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, domnul Octavian Petru∫.
Stima˛i colegi,
Ultimul vorbitor Ón cadrul dezbaterilor, nelu‚nd Ón calcul dreptul la replic„, domnul Ionel Olteanu, din partea Partidului Social Democrat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 A∫ ruga ∫efii grupurilor parlamentare s„-∫i invite colegii Ón sal„, pentru c„ Ón scurt timp vom trece la votul asupra mo˛iunii.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Olteanu!
## **Domnul Ionel Olteanu:**
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Suntem Ón dezbaterea unei mo˛iuni care, f„r„ Óndoial„, merita din partea noastr„, a tuturor, mai mult„ luciditate.
Din respect pentru semnatarii ∫i, desigur, pentru aleg„torii celor care au semnat aceast„ mo˛iune, eu cred c„ avem nevoie s„ manifest„m mai mult„ luciditate, cel pu˛in Ón ceasul al doisprezecelea, adic„ la vot.
Guvernul Rom‚niei nu a Ónc„lcat moratoriul privind adop˛iile interna˛ionale, cum Ón mod gre∫it sus˛in autorii mo˛iunii.
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 121/2001, cu modific„rile promovate prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 161/2001, ambele aprobate de Parlament, s-a instituit un moratoriu asupra adop˛iilor interna˛ionale viz‚nd copiii din Rom‚nia, suspend‚ndu-se pentru prima dat„ toate procedurile aferente acestor adop˛ii, cu excep˛ia — citez ∫i am s„ m„ limitez exact la termenii citatului — îsitua˛iilor excep˛ionale impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, avizate de Secretariatul General al Guvernului, Ón condi˛iile Ón care Guvernul a aprobat transmiterea unor cereri de Óncuviin˛are a adop˛iilor interna˛ionale c„tre instan˛ele judec„tore∫ti“.
Nu Óncerc s„ m„ refer la solicit„rile interna˛ionale la care nimeni nu s-a g‚ndit, poate c„ aveau ∫i ele o legitimitate, Ón m„sura Ón care regulile jocului se schimbau Ón timpul meciului, Ón raport de un principiu unanim cunoscut — ∫i sunt convins c„ eminen˛ii juri∫ti care figureaz„ printre semnatarii mo˛iunii Ól cunosc, f„r„ Óndoial„ — îlegea reglementeaz„ numai pentru viitor, cu excep˛ia legii penale mai favorabile“. Ordonan˛a nr. 161 a venit s„ modifice ordonan˛a precedent„, referitoare la aceea∫i materie, tocmai pentru a se da posibilitatea ca adop˛iile care aveau proceduri Ón curs la instan˛ele judec„tore∫ti s„ beneficieze, potrivit principiului men˛ionat, de regimul legii vechi, legii anterioare. Œn aceste condi˛ii, aceast„ excep˛ie, ∫i o spun cu toat„ convingerea, era necesar„, nu numai pentru respectarea acestui principiu, ci ∫i pentru respectarea Conven˛iei de la Haga asupra adop˛iilor interna˛ionale.
S-au spus foarte multe lucruri aici. Din p„cate, eu cred c„ nu s-a sesizat un lucru evident pentru oricine, c„ situa˛iile excep˛ionale la care s-a referit textul excep˛iei citate privesc un num„r mult mai mic de copii cu privire la care s-au aprobat adop˛iile respective dec‚t cele care erau Ón cauz„, la care se referea regula de suspendare a procedurilor Ón curs. Prin urmare, Guvernul Adrian N„stase nu putea fi criticat, cu legitimitate ∫i cu argumente rezonabile, dec‚t Ón situa˛ia Ón care ar fi transformat excep˛ia Ón regul„ ∫i regula Ón excep˛ie, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat, f„r„ Óndoial„, ∫i exist„ eviden˛ele care v„ stau la dispozi˛ie tuturor.
**:**
Domnule pre∫edinte, v„ propun s„-l adopt„m pe domnul Olteanu!
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog, atrage˛i-le aten˛ia colegilor dumneavoastr„, c„ se zice îceasul al unsprezecelea“, nu îceasul al doisprezecelea!“ E o grav„ gre∫eal„ de cultur„ general„, Ón Biblie se vorbe∫te de îceasul al unsprezecelea“, ca s„ mai ai timp s„ te Óndrep˛i!
## Stima˛i colegi,
Are dreptul la replic„ domnul ™erban Mih„ilescu, Ón leg„tur„ cu afirma˛ia domnului Boc.
™i apoi va r„spunde doamna ministru unor probleme ridicate de dumneavoastr„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Mih„ilescu!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
Cu tot respectul, Ómi pare r„u, nu voi repeta dec‚t ce am spus la televizor, pentru c„ aceasta este problema dumneavoastr„.
Deci legat de afirma˛ia cu corup˛ia, ea se bazeaz„ pe faptul c„ din anul 2001 s-a abrogat sistemul de puncte ∫i au disp„rut O.N.G.-urile care f„ceau oferte, deci nu a mai fost nevoie de nici un fel de tax„ pe acest domeniu.
Œn leg„tur„ cu con˛inutul memorandumului, dou„ idei. Prima idee. Œntotdeauna, aceste memorandumuri au fost prezente pe site-ul www.amca.ro, Ónc„ de la Ónceput, au fost subiectul unor articole de pres„, deci nu a fost nimic netransparent.
Ca modalitate, v„ repet, aceasta a fost sugerat„ Ón raportul Grupului independent special pentru analiza situa˛iei adop˛iei interna˛ionale Ón Rom‚nia, care a recomandat, dat fiind situa˛iile de fra˛i (speciali∫tii v„ pot explica mai bine), c„ pe parcursul unui an pot exista 3 p‚n„ la 5 memorandumuri, Ón care s„ poat„ fi aprobate asemenea cazuri, iar persoanele care au f„cut prin scrisori, prin alte formule interven˛ii, s-a apreciat c„ reprezint„ o garan˛ie suplimentar„ privind soarta copilului adoptat, Ón temeiul interesului superior al copilului.
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze ale deputa˛ilor Grupului parlamentar al P.S.D._ )
Mul˛umesc, domnule coleg. Are cuv‚ntul doamna ministru Elena Dumitru.
V„ mul˛umesc.
Am s„ v„ re˛in aten˛ia doar pentru c‚teva minute.
Œn primul r‚nd, a∫ dori s„ adresez mul˛umiri tuturor celor care au vorbit ast„zi, fiind convins„ c„ pentru fiecare fraz„ rostit„ de la acest microfon de c„tre distin∫ii membri ai Parlamentului, fiecare Ón parte a v„zut, cu siguran˛„, m„car un copil aflat Óntr-un centru de plasament ∫i a ∫tiut s„-i ofere m‚ng‚iere ∫i protec˛ie. A∫ vrea s„ r„spund la cele mai importante Óntreb„ri care s-au pus ast„zi aici.
Œn ceea ce prive∫te justi˛ia, desigur, justi˛ia este independent„, iar Guvernul Rom‚niei nu poate interveni Ón nici un fel Ón ceea ce Ónseamn„ procedurile Ón instan˛a de justi˛ie, dar am amintit Ón cuv‚ntul meu c„ sunt 64 de dosare penale ∫i lucr„ri penale referitoare la perioada 1997—2000.
Œn privin˛a colabor„rii noastre cu exper˛ii comisiei europene, eu a∫ dori s„ v„ asigur c„ Guvernul Rom‚niei salut„ interesul pe care parlamentarii europeni ∫i al˛i oficiali europeni Ól au pentru copiii Rom‚niei. Un interes Óndelungat, foarte consistent ∫i constant. S„ nu uit„m c„ Ón 1990 categoria de copii la care ne referim ast„zi a ie∫it dintr-un infern al indiferen˛ei, al indiferen˛ei noastre ca societate rom‚neasc„, ∫i consider„m legitim„ preocuparea oficialilor europeni fa˛„ de soarta acestei categorii de copii.
Desigur, nu Óntotdeauna informa˛iile sunt complete sau chiar corecte, exacte. Este motivul pentru care Guvernul Rom‚niei, premierul Adrian N„stase, au remis at‚t membrilor Parlamentului European, c‚t ∫i comisarului pentru extindere, Günther Verheugen, toate elementele ∫i
toate explica˛iile, toate informa˛iile necesare, astfel Ónc‚t zonele de nel„murire, de Óntrebare s„-∫i g„seasc„ r„spuns.
Œn ultimii doi ani ∫i jum„tate, Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, ca ∫i al˛i exper˛i rom‚ni au lucrat Ómpreun„ cu exper˛ii trimi∫i prin bun„voin˛a Comisiei Europene s„ lucreze Ómpreun„ cu noi tot pachetul legislativ referitor la protec˛ia copilului.
Ace∫ti copii, sigur, sunt copii Rom‚niei, dar noi respect„m sentimentul pe care cet„˛enii europeni Ól au, acela de a considera c„ ace∫ti copii din Rom‚nia sunt, Ón egal„ m„sur„, Ón r„spunderea moral„ a tuturor responsabililor europeni. Consider„m acest angajament al responsabililor europeni ca fiind un sprijin suplimentar pentru Rom‚nia.
Mul˛umesc, doamn„ ministru. Stima˛i colegi,
V„ propun s„ ne exprim„m votul, prin vot direct asupra mo˛iunii. De acord?
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„?
Voci din Grupul parlamentar al P.R.M.
#224894S„ vot„m cu bilu˛e, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cu aceste preciz„ri ∫i cu speran˛a c„ colegii no∫tri din Grupul parlamentar al P.R.M.-ului vor p„stra lini∫tea
m„car atunci c‚nd vom vota propria lor mo˛iune, dac„ Ón timpul dezbaterilor nu vor,
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii ini˛iate de 71 deputa˛i, cu titlul îPrin v‚nzarea a mii de copii peste hotare, Guvernul N„stase pune Ón pericol procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„“ (supunerea la vot ∫i respingerea mo˛iunii) 16–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.
Voci din Grupul parlamentar al P.R.M.
#225384Bravo!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Ab˛ineri?
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Ce mai conteaz„? Sunt la etcaetera ab˛inerile!
30 de ab˛ineri.
Deci mo˛iunea a fost respins„ cu 182 de voturi Ómpotriv„, 70 pentru ∫i 30 de ab˛ineri. ( _Aplauze sporadice._ )
- V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a de
- ast„zi a Camerei Deputa˛ilor.
- V„ mul˛umesc pentru r„bdare ∫i pentru participare.
- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 21,32._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#225924Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 20/8.III.2004 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul 76.000 lei
Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate textul ini˛ial din ordonan˛„ al art. 6.
Dup„ art. 6 comisia propune prin amendamentul de la
punctul 11 introducerea unui articol nou, art. 6[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Admis amendamentul ∫i se introduce textul respectiv. La actualul art. 7 comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastr„ nu ave˛i obiec˛iuni.
Adoptat textul ini˛ial.
Art. 8 alin. (1), (2) ∫i (3).
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Votate Ón unanimitate cele trei alineate Ón formularea din ordonan˛„.
Pentru art. 8 alin. (4) comisia propune prin amendamentul de la punctul 13 modificarea acestuia. V„ rog s„ urm„ri˛i textul de la punctul 9.
Admis amendamentul ∫i se modific„ alin. (4).
- Prin acela∫i amendament de la finele paginii comisia
- propune abrogarea alin. (5) de la art. 8.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
- Admis amendamentul ∫i se abrog„ alin. (5).
- Art. 9. Comisia nu are interven˛ii.
Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Adoptat textul ini˛ial.
La art. 10 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 15. Admis amendamentul ∫i se modific„ art. 10.
Art. 11. Comisia nu are amendamente la acesta.
Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Votat Ón unanimitate textul ini˛ial.
Dup„ punctul 16 comisia propune prin amendamentul de la punctul 17 introducerea unui articol, art. II, cu privire la republicarea Ordonan˛ei nr. 33.
- Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Admis amendamentul ∫i se introduce art. II.
- Am parcurs textele acestui proiect de lege pe care Ól
- vom supune votului final m‚ine.
La punctul 7 este proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.
Procedur„ de urgen˛„.
Domnule pre∫edinte Antal, al Comisiei pentru industrii ∫i servicii, ave˛i cuv‚ntul.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Votat textul ini˛ial.
Punctul 5 din legea votat„ de Senat.
Comisia nu are obiec˛iuni. Nici dumneavoastr„.
Votat punctul 5 Ón formularea Senatului.
De asemenea, la punctul 6, cel cu privire la art. 23, comisia nu are amendamente p‚n„ la ultimul alineat al acestui text.
Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nu ave˛i. Votate textele din Senat.
La ultimul alineat v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8, pagina 13, prin care se introduce practic Ón ecua˛ie ∫i Turcia, al„turi de statele membre ale Uniunii Europene.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Adoptat amendamentul comisiei.
Pentru punctul 9 din proiectul de lege comisia nu propune amendamente.
Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Adoptat textul Senatului.
La punctul 10, de asemenea, comisia nu are amendamente.
Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Nici dumneavoastr„. Votat textul ini˛ial.
Pentru art. II al ordonan˛ei urm„ri˛i amendamentul de la punctul 11.
Admis amendamentul ∫i se modific„ textul art. II.
Am parcurs textele acestei legi, pe care o vom supune votului final Ón cursul zilei de m‚ine. Este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992.
La punctul 8 este proiectul de Lege privind majorarea unor drepturi salariale ale personalului de specialitate artistic„ din cadrul Filarmonicii îGeorge Enescu“.
Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru Ioan Hidegcuti. **Domnul Ioan Hidegcuti** _— secretar general Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Prin proiectul de lege care se supune aten˛iei, dezbaterii ∫i aprob„rii dumneavoastr„, se aduce o repara˛ie la ceea ce cunoa∫tem cu to˛i, anume faptul c„ Filarmonica îGeorge Enescu“, care este o institu˛ie na˛ional„ de anvergur„, are o r„m‚nere Ón urm„ Ón mod paradoxal la salarizare.
Œn modul Ón care a fost conceput proiectul de lege, se aduce o aliniere la nivelul altor institu˛ii care sunt Ón m„sur„ s„ aib„ aceea∫i anvergur„, motiv pentru care m„ v„d Ón situa˛ia de a mul˛umi comisiilor care au fost al„turi de ini˛iativa legislativ„ ∫i anticipez mul˛umire ∫i pentru dumneavoastr„ pentru bun„voin˛a de a o lua Ón dezbatere ∫i a o aproba.
V„ mul˛umesc.
Œnc„ o dat„ subliniez faptul c„ proiectul de lege este discriminatoriu ∫i subiectiv!
De asemenea, domnilor colegi, fac apel la dumneavoastr„, mai ales la cei care locui˛i Ón municipii unde sunt filarmonici, s„ respinge˛i acest proiect pe motive pur subiective ∫i fiind total nedemocratic. V„ mul˛umesc.
Am re˛inut ideea ca cei care au suferit masacre Ón mas„ s„ poate s„ se constituie, urma∫ii lor direc˛i, ei sau urma∫ii lor, Ón categorie care s„ extind„ prevederile ini˛iale ale Ordonan˛ei nr. 105 ∫i Legii nr. 586. Deci am re˛inut acest lucru ca o m„sur„ de extindere reparatorie pentru aceast„ categorie: îmasacru Ón mas„“.
Cred c„ titlul generic al ordonan˛ei, respectiv al Legii nr. 586, chiar dac„ vorbim de perioada 6 septembrie 1940—6 martie 1945, Óntruc‚t avem aceast„ sintagm„, îmasacru Ón mas„“, se Óncadreaz„ ∫i va fi considerat ∫i prin norme, ∫i prin modul de interpretare al nostru, ca un titlu generic al persecu˛iilor pe motive etnice.
Œn concluzie, dac„ dorim s„ realiz„m un pas Ónainte pe calea reformei Justi˛iei Ón Rom‚nia, sub aspectul Justi˛iei din Rom‚nia, pe calea administr„rii ei, acest text adus la comisie sub presiunea unor greut„˛i materiale, probabil, trebuie s„ fie respins. Ori dorim s„ facem o Justi˛ie european„, ori, atunci, s„ nu mai avem preten˛ia de a intra Ón Uniunea European„, dac„ acest text va fi respins.
V„ mul˛umesc.
Rom‚nia de˛ine un trist record Ón ceea ce prive∫te v‚nzarea de fiin˛e umane, activitate care a devenit Ón ultimii ani o surs„ important„ de Ómbog„˛ire pentru guvernan˛i ∫i pentru clientela lor politic„. Furnizarea de ieniceri ∫i spahii pentru armata otoman„ ∫i de cad‚ne pentru seraiuri a continuat Ón epoca modern„ cu v‚nzarea etnicilor germani ∫i evrei. Dac„ regimul comunist Ó∫i justifica aceast„ odioas„ Óndeletnicire prin necesitatea recuper„rii cheltuielilor de ∫colarizare, regimul postcomunist vinde copiii familiilor n„p„stuite pentru a-∫i rotunji conturile din b„nci.
Venit la putere prin manipularea opiniei publice cu promisiuni demagogice, P.D.S.R., metamorfozat Ón P.S.D., nu a f„cut altceva dec‚t s„ ridice la rang de politic„ de stat v‚nzarea unor fiin˛e nevinovate ∫i f„r„ ap„rare. Iat„ ce scria, la 21 februarie 1997, un cotidian central: îDup„ ce pre∫edintele Constantinescu a cerut procurorilor s„ solu˛ioneze cauzele privind traficul cu copii din Rom‚nia, au disp„rut dosarele din arhivele tribunalelor!
Œn 1996, aproape 3.500 de copii rom‚ni au fost exporta˛i.
Œntr-o situa˛ie existent„ la Parchetul General se arat„ c„ 934 de minori au fost trimi∫i Ón Italia, 778 Ón Statele Unite, 315 Ón Spania, 217 Ón Fran˛a, 123 Ón Germania. Copiii rom‚ni au ajuns ∫i Ón Ecuador, Hong Kong, Noua Zeeland„, 37 Ón Ungaria, 2 Ón Mexic, 2 Ón Arabia Saudit„, 2 Ón Emiratele Arabe Unite.
Fa˛„ de aceast„ situa˛ie ∫i fa˛„ de pozi˛ia Ón care a fost pus, dup„ vizitele efectuate Ón mai multe state, unde a fost Óntrebat de Ónal˛i demnitari ce se Ónt‚mpl„ cu copiii Rom‚niei, Pre∫edintele ˛„rii le-a repro∫at procurorilor din
Ministerul Public tergiversarea la infinit a solu˛ion„rii unor dosare privind adop˛iile ilegale“.
Sesiz‚nd faptul c„ Guvernul P.S.D., instalat Ón decembrie 2000, continu„ v‚nzarea de copii, autorit„˛ile europene intervin prompt ∫i atrag aten˛ia asupra consecin˛elor. Dorind s„ demonstreze c‚t este de docil ∫i de cooperant, premierul N„stase se gr„be∫te s„ emit„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr.121 din 8 octombrie 2001, publicat„ imediat, a doua zi, Ón Monitorul Oficial 633 din 9 octombrie 2001, prin care se suspend„ temporar procedurile adop˛iilor interna˛ionale. Prin aceea∫i ordonan˛„, Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ii este abilitat„ s„ reanalizeze regimul juridic al adop˛iilor interna˛ionale Ón scopul armoniz„rii legisla˛iei interne cu reglement„rile ∫i practicile interna˛ionale Ón domeniu. Prin aceast„ m„sur„ a fost blocat„ o surs„ important„ de c‚∫tig a guvernan˛ilor ∫i a clientelei politice a partidului de guvern„m‚nt ∫i de aceea urmeaz„ o adev„rat„ hemoragie de ordonan˛e de guvern, una mai aberant„ ∫i mai abuziv„ dec‚t cealalt„, prin care se continu„ pe fa˛„ v‚nzarea copiilor Ón str„in„tate.
Aceast„ Óndeletnicire cap„t„ dimensiuni monstruoase, Guvernul sfid‚nd, pur ∫i simplu, principiile fundamentale ale statului de drept ∫i angajamentele interna˛ionale ale Rom‚niei. A∫a, de exemplu, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr.161 din 2001 se instituie dictatura Executivului Ón materie de adop˛ii interna˛ionale, instan˛ele de judecat„ fiind obligate s„ Óncuviin˛eze adop˛iile pe baza documentelor depuse de c„tre Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie Ón a zecea zi de la Ónregistrarea cererii, neav‚nd posibilitatea s„ administreze nici o prob„ Ón plus. Se ajunge astfel la situa˛ia ca, pe baza semn„turii primului-ministru, st„p‚nul discre˛ionar al partidului-stat aflat la putere, s„ se v‚nd„ Ón str„in„tate mii de copii. S„pt„m‚nalul _Rom‚nia Mare_ din 2 mai 2003 atrage aten˛ia pentru prima dat„ ∫i lanseaz„ un semnal de alarm„ cu privire la abuzurile comise de Guvern Ón acest domeniu, titr‚nd: îGuvernul P.S.D. vinde copiii Rom‚niei ca pe miei! Motto: îUn copil rom‚n se vinde cu 50.000 de dolari“. Œn articol sunt dezv„luite 3 memorandumuri ini˛iate ∫i semnate de ™erban Mih„ilescu, ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, ∫i de Gabriela Coman, secretar de stat la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, ele fiind aprobate de c„tre primul-ministru Adrian N„stase, decizii prin care au fost v‚ndu˛i Ón str„in„tate 149 de copii. Œn num„rul din 16 septembrie 2003, ziarul _Rom‚nia Liber„_ public„ articolul: îŒn timpul moratoriului adop˛iilor, 800 de copii rom‚ni au fost Ónfia˛i de str„ini“. Œn acest articol se men˛ioneaz„: îBaroana Emma Nicholson s-a pronun˛at ieri Ón favoarea men˛inerii moratoriului adop˛iilor interna˛ionale. Oficialul european a afirmat c„ acest lucru este necesar p‚n„ la finalizarea legisla˛iei privind protec˛ia copilului aflat Ón dificultate“.
Cu arogan˛a deja cunoscut„, Guvernul N„stase a sfidat aceste semnale de alarm„ ∫i primele lu„ri de pozi˛ii, consider‚ndu-se infailibil. Au fost considerate îcazuri excep˛ionale“, pentru care Guvernul a Óncuviin˛at procedura adop˛iei, o serie de cereri mai mult sau mai pu˛in ciudate.
Din listele aprobate de Cabinetul Adrian N„stase rezult„ c„ unii dintre str„ini au adoptat mai mul˛i copii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 diferi˛i care nu erau fra˛i Óntre ei. A∫adar, cade pretextul c„ ace∫tia nu puteau fi separa˛i. Totodat„, cei mai mul˛i str„ini nu formeaz„ la r‚ndul lor o familie, ceea ce infirm„ preten˛ia c„ micu˛ilor li s-ar fi oferit pacea unui c„min, ba chiar un cuplu de adaptatori este format din dou„ femei, cum este cazul doamnelor Nina Maria Scheakbor ∫i Maria Coporale care, Ón dosarul 6.714/2002 au adoptat-o pe minora Cristina Boeram. Iat„ o pereche lacom„, care vine tocmai de la cap„tul lumii pentru a Ónfia, dintr-o dat„, doi copii diferi˛i, e vorba de Mark Joseph Schülbe ∫i Mary Joanne, care, Ón dosarul 6.711/2002, o adopt„ pe minora Rodica Ro∫u, iar Ón dosarul 6.712/2002 Ól adopt„ pe minorul Mihai Zaharia, ambii Ón aceea∫i zi! La ce le-o fi trebuind?
Iat„ ∫i cazurile acelor cet„˛eni str„ini diferi˛i, care nu sunt so˛ ∫i so˛ie, dar se unesc Ón tentativa, reu∫it„, de a cump„ra copii din Rom‚nia: Hans Donald Rosacher ∫i Kimberly Erickson o adopt„ pe minora Anca Ilie, Ón dosarul 6.710/2002; Corbese Giuseppe ∫i Schetino Feresa Ól adopt„ pe minorul Mihail Reiceanu Ón dosarul 6.718/2002, ∫i toate acestea se petrec Ón condi˛iile Ón care exist„ peste 3.000 de cereri de adop˛ii, formulate de cet„˛eni rom‚ni ∫i nerezolvate p‚n„ Ón prezent, iar Biserica str„bun„, prin vocea autorizat„ a Sinodului, se opune clar adop˛iilor interna˛ionale, consider‚nd c„ Rom‚nia nu este o ˛ar„ at‚t de s„rac„ Ónc‚t s„ nu-∫i poat„ cre∫te copiii.
A urmat un alt du∫ rece, provenind din raportul Uniunii Europene pe anul 2003 asupra progreselor realizate de c„tre Rom‚nia.
Cu tot limbajul diplomatic folosit din acest document se desprinde o concluzie incontestabil„: Guvernul N„stase este incapabil s„ gestioneze procesul de aderare al Rom‚niei la Uniunea European„. Œn loc s„ solu˛ioneze gravele probleme legate de procesul anevoios ∫i complicat al ader„rii, guvernan˛ii de la Bucure∫ti au exercitat o presiune formidabil„ pe toate c„ile pentru a ob˛ine modificarea raportului. Totul s-a dovedit inutil, iar Ón consecin˛„, Ón edi˛ia electronic„ din 4 februarie 2004 a ziarului britanic _Daily Telegraph_ explodeaz„ ∫tirea: îComisia European„ a avertizat Rom‚nia s„ pun„ cap„t exporturilor de copii pentru adop˛ii, Ón caz contrar risc‚nd blocarea ader„rii la Uniunea European„ ∫i suspendarea fondurilor de ajutor“.
Comisia European„ i-a trimis o scrisoare premierului Adrian N„stase, avertiz‚nd c„ prin modul de comportare al Guvernului s„u nu a reu∫it s„ Óndeplineasc„ criteriile politice privind drepturile omului, necesare pentru aderarea la Uniunea European„. Scrisoarea, f„r„ precedent, este semnat„ de comisarul pentru extinderea Uniunii Europene, Gunther Verheugen, care amenin˛„ nu numai cu suspendarea ajutoarelor, ci se refer„ ∫i la necesitatea recuper„rii fondurilor deja cheltuite Ón cazul Ón care Guvernul de la Bucure∫ti nu poate oferi explica˛ii pentru ac˛iunile sale. Disputa are loc dup„ publicarea informa˛iilor potrivit c„rora Rom‚nia a trimis 105 copii Ón Italia, pe baza unor pretexte ridicole, confirm‚nd suspiciunile deja existente la Bruxelles cu privire la faptul c„ Adrian N„stase Ónchide ochii, ba chiar este complice la escrocheriile comise de agen˛iile de adop˛ii ∫i de oficialii corup˛i.
Potrivit acestui ziar, doamna Emma Nicholson a afirmat c„ grupuri ale crimei organizate exploateaz„ informa˛iile privind orfelinatele din ˛ar„ drept acoperire pentru o industrie mult mai vast„ a abuzurilor fa˛„ de copii. Mai multe mii de copii au fost expediate pentru adop˛ie Ón decurs de 10 ani, aduc‚nd venituri de milioane de lire sterline pentru agen˛ii ∫i pentru intermediari.
Fiecare copil a adus Óntre 20.000 ∫i 35.000 de lire sterline. Pu˛ini dintre ace∫ti copii erau orfani, unii fiind de-a dreptul fura˛i, precum cei de la o maternitate din Ploie∫ti, unde o band„ de mafio˛i le Ón∫ela pe mame, sus˛in‚nd c„ bebelu∫ii veni˛i pe lume prematur au murit la na∫tere. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ avem de-a face cu o ∫arlatanie macabr„ care dep„∫e∫te p‚n„ ∫i imagina˛ia autorilor unor filme de groaz„. Œn realitate, copiii erau efectiv Óngr„∫a˛i Ón sec˛ia de neonatologie a spitalului timp de 6 luni Ónainte de a fi exporta˛i. Œn alte cazuri, tinerele mame vulnerabile au fost determinate prin presiuni s„-∫i cedeze copiii pentru sume de numai 300 de lire sterline.
De asemenea, publica˛ia afirm„ c„ baroana Emma Nicholson a declarat: îDup„ impunerea moratoriului s-au schimbat pu˛ine lucruri. Este o ma∫in„rie bine uns„, care pare s„ se bazeze pe un parteneriat Óntre agen˛iile de adop˛ii ∫i oficialii corup˛i de la nivel Ónalt p‚n„ la baza administra˛iei. Tribunalele par a fi corupte. Un judec„tor a parafat 92 de cazuri (de Ónfieri, nota noastr„) Óntr-o singur„ diminea˛„. Nu exist„ dosare, copiii sunt numai un num„r Óntr-un computer, este r„pire, unele fete ∫i b„ie˛i se apropie de pubertate, sunt trimi∫i Ómpotriva voin˛ei lor c„tre un viitor necunoscut. M„ cutremur c‚nd m„ g‚ndesc la soarta lor. Vezi pe Internet anun˛uri despre fete virgine, Ónainte de pubertate, cu pre˛uri de 30.000 de dolari“.
Un alt oficial citat de publica˛ia britanic„ declar„: îEste un risc foarte mare ca unii dintre copii s„ ajung„ Ón m‚inile re˛elelor de pedofilie. Mult timp nu am crezut, dar toate dovezile indic„ aceast„ direc˛ie“.
Indigna˛i, parlamentarii europeni au cerut suspendarea negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Atunci c‚nd opinia public„ din Rom‚nia a aflat despre existen˛a scrisorii comisarului european, ∫eful Guvernului de la Bucure∫ti s-a lansat Ón explica˛ii delirante care ne scutesc de orice comentarii: îGuvernul este Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, de∫i la nivelul opiniei publice, Ón general, s-a creat impresia c„ autorit„˛ile rom‚ne ar sus˛ine Ón totalitate aceste proceduri. Am impresia c„ suntem Óntr-un anumit tip de capcan„, pare cumva c„ Guvernul a dorit s„ realizeze adop˛iile interna˛ionale. Eu, personal, sunt Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, dar mi s-a spus c„ exist„ o conven˛ie interna˛ional„ care ne Ómpiedic„ s„ Ónchidem complet aceste proceduri ∫i c„, din cauza condi˛iilor grele din Rom‚nia, copiii trebuie s„ primeasc„ ∫ansa de a fi adopta˛i interna˛ional. Cred c„ acum trebuie s„ spunem c„ aceast„ solu˛ie nu mai e dorit„ de societatea rom‚neasc„“.
Mistific‚nd realitatea, premierul Adrian N„stase ignor„ deliberat c„ a semnat cu m‚na lui memorandumurile prin care a aprobat v‚nzarea a sute de copii, pretext‚nd cu o perfidie histrionic„ faptul c„ i s-a spus despre existen˛a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 unei conven˛ii interna˛ionale. C‚nd a rostit Adrian N„stase adev„rul? Atunci c‚nd a afirmat c„ guvernarea lui a adus Ón ˛ar„ bun„starea, ori c‚nd justifica v‚nzarea copiilor Ón str„in„tate prin îcondi˛iile grele din Rom‚nia?“ Presat de amendamentul Oostlander-Nicholson ∫i vr‚nd s„-∫i p„streze credibilitatea, primul-ministru trimite Ón capitala Europei un îcomando“. Dup„ c‚teva zile de isterie, specific„ mediilor politice rom‚ne∫ti, provocat„ de spectrul suspend„rii negocierilor de aderare a ˛„rii la Uniunea European„, via˛a a intrat pe f„ga∫ul ei normal, revenind Ón mocirla s„r„ciei, corup˛iei, duplicit„˛ii, minciunii, anarhiei.
V‚nzarea de copii sub masca adop˛iilor interna˛ionale, aflat„ la discre˛ia unui Guvern iresponsabil ∫i ur‚t de popor, at‚rn„, precum sabia lui Damocles, asupra Rom‚niei, pun‚nd Ón pericol integritatea ˛„rii ∫i integrarea Ón structurile europene. Deznod„m‚ntul nu s-a l„sat a∫teptat. Œn ziua de 18 februarie, Parlamentul European a decis monitorizarea extrem de sever„ a Rom‚niei, pentru Ónc„lcarea unor drepturi fundamentale ale omului, politizarea Justi˛iei ∫i atentate repetate la libertatea presei, abuzuri grave s„v‚r∫ite de un Guvern care se pretinde social-democrat, dar care este doar aventurier ∫i lipsit de cel mai elementar discern„m‚nt. De aici ∫i p‚n„ la ar„tarea îcartona∫ului ro∫u“, ca s„ folosim o alt„ expresie favorit„ din bagajul lexical al premierului Adrian N„stase, nu mai este dec‚t un pas. ™i astfel s-a mai adeverit o dat„ cine pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Asta Ón˛elege Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. prin îinteres na˛ional“: v‚nzarea a mii de copii care, Ón imensa lor majoritate, au disp„rut f„r„ urm„ prin lumea larg„.
Fa˛„ de cele de mai sus, Guvernul Rom‚niei trebuie s„ ia urm„toarele m„suri:
1. publicarea listelor cuprinz‚nd copiii care au f„cut obiectul adop˛iilor interna˛ionale Ón ultimii 14 ani, p„rin˛ii adoptivi ∫i autorit„˛ile publice rom‚ne care au aprobat adop˛iile;
2. efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru ca popula˛ia ˛„rii ∫i oficialii interna˛ionali s„ afle locul exact unde se g„sesc la ora actual„ to˛i ace∫ti copii ∫i care este soarta lor;
3. efectuarea unei anchete care s„ stabileasc„ actele de Ónc„lcare a angajamentelor interna˛ionale ale Rom‚niei Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale, persoanele vinovate ∫i m„surile de restabilire a legalit„˛ii;
4. ini˛ierea unui pachet legislativ care trebuie supus dezbaterii ∫i adopt„rii, Ón procedur„ de urgen˛„, de c„tre Parlament, prin care s„ se reglementeze adop˛iile interna˛ionale la nivelul exigen˛elor Uniunii Europene;
5. prezentarea unui raport exhaustiv de c„tre primulministru Ón fa˛a Parlamentului prin care s„ dea explica˛ii complete ∫i s„ r„spund„ la Óntreb„rile senatorilor ∫i deputa˛ilor cu privire la abuzurile comise de c„tre autorit„˛ile publice Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale.
## Urmeaz„ semn„turile.
Mul˛umesc.
Œn num„rul din 26 februarie 1997, acela∫i cotidian titra: îŒn scandalul traficului interna˛ional cu copii din Rom‚nia, dispari˛ia sutelor de kilograme de dosare de la Tribunalul Municipiului Bucure∫ti — dovad„ mut„ a complicit„˛ii justi˛iei cu infractorii“, iar Ón num„rul din 15 martie 1997 a ap„rut urm„torul titlu: îMinistrul justi˛iei — domnul Valeriu Stoica — (n.n.) — Ón vizorul Procuraturii“.
Se ajunge, astfel, la situa˛ia ca, pe baza semn„turii primului-ministru Adrian N„stase, st„p‚nul discre˛ionar al partidului-stat aflat la putere, s„ se v‚nd„ Ón str„in„tate alte mii de copii.
S„pt„m‚nalul îRom‚nia Mare“ din 2 mai 2003 atrage aten˛ia pentru prima dat„ ∫i lanseaz„ un semnal de alarm„ cu privire la abuzurile comise de Guvernul N„stase Ón acest domeniu, titr‚nd: îGuvernul P.S.D. vinde copiii Rom‚niei ca pe miei“. Motto: îUn copil rom‚n se vinde cu 50 de mii de dolari“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Œn articol sunt dezv„luite trei memorandumuri ini˛iate ∫i semnate de ™erban Mih„ilescu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, ∫i de Gabriela Coman, secretar de stat la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, ele fiind aprobate de c„tre primul-ministru Adrian N„stase, decizii prin care au fost v‚ndu˛i Ón str„in„tate 149 de copii.
Œn num„rul din 16 septembrie 2003, ziarul îRom‚nia liber„“ public„ articolul: îŒn timpul moratoriului adop˛iilor, 800 de copii rom‚ni au fost Ónfia˛i de str„ini“.
Œn acest articol se men˛ioneaz„: îBaroana Emma Nicholson s-a pronun˛at ieri Ón favoarea men˛inerii moratoriului adop˛iilor interna˛ionale. Oficialul european a afirmat c„ acest lucru este necesar p‚n„ la finalizarea legisla˛iei privind protec˛ia copilului aflat Ón dificultate“.
Cu arogan˛a deja cunoscut„, Guvernul N„stase a sfidat aceste semnale de alarm„ ∫i prime lu„ri de pozi˛ie, consider‚ndu-se infailibil. Au fost considerate îcazuri excep˛ionale“ pentru care Guvernul a Óncuviin˛at procedura adop˛iei o serie de cereri mai mult dec‚t ciudate.
Din listele aprobate de Cabinetul Adrian N„stase rezult„ c„ unii dintre str„ini au adoptat mai mul˛i copii diferi˛i, care nu erau fra˛i Óntre ei. A∫adar, cade pretextul c„ ace∫tia nu puteau fi separa˛i.
Totodat„, cei mai mul˛i str„ini nu formeaz„, la r‚ndul lor, o familie, ceea ce infirm„ preten˛ia c„ micu˛ilor li s-ar fi oferit pacea unui c„min. Ba, chiar, un cuplu de adoptatori este format din dou„ femei, cum este cazul doamnei Nina Maria Sheakbor ∫i Maria Coporale, care, Ón dosarul nr. 6.714/2002, au adoptat-o pe minora Cristina Boeram. Iat„ o pereche lacom„, care vine tocmai de la cap„tul lumii pentru a Ónfia, dintr-o dat„, doi copii diferi˛i: este vorba de Marc Joseph Schulbe ∫i Mary Joann care, Ón dosarul nr. 6.711/2002, o adopt„ pe minora Rodica Ro∫u, iar Ón dosarul nr. 6.712/2002 Ól adopt„ pe minorul Mihai Zaharia, ambii Ón aceea∫i zi! La ce le-or fi trebuit? Iat„ ∫i cazurile acelor cet„˛eni str„ini diferi˛i, care nu sunt so˛ ∫i so˛ie, dar se unesc Ón tentativa — reu∫it„ — de a cump„ra copii din Rom‚nia: Hans Donald Rosacher ∫i Kimberly Ericson o adopt„ pe minora Anca Ilie, Ón dosarul nr. 6.710/2002; Corbese Giuseppe ∫i Schetino Feresa Ól adopt„ pe minorul Mihail R„iceanu, Ón dosarul nr. 6.718/2002 etc.
™i toate acestea se petrec Ón condi˛iile Ón care exist„ peste trei mii de cereri de adop˛ie formulate de cet„˛eni rom‚ni ∫i nerezolvate p‚n„ Ón prezent, iar Biserica str„bun„, prin vocea autorizat„ a Sinodului, se opune clar adop˛iilor interna˛ionale, consider‚nd c„ Rom‚nia nu este o ˛ar„ at‚t de s„rac„ Ónc‚t s„ nu-∫i poat„ cre∫te copiii.
A urmat un alt du∫ rece: Raportul Uniunii Europene pe anul 2003 asupra progreselor realizate de c„tre Rom‚nia. Cu tot limbajul diplomatic folosit, din acest document se desprinde o concluzie incontestabil„: Guvernul N„stase este incapabil s„ gestioneze procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„! Œn loc s„ solu˛ioneze gravele probleme legate de procesul anevoios ∫i complicat al ader„rii, guvernan˛ii de la Bucure∫ti au exercitat o presiune formidabil„, pe toate c„ile, pentru a ob˛ine modificarea raportului. Totul s-a dovedit inutil, iar, Ón consecin˛„, Ón edi˛ia electronic„ din 4 februarie 2004 a ziarului britanic îDaily Telegraph“ explodeaz„ ∫tirea:
îComisia European„ a avertizat Rom‚nia s„ pun„ cap„t exporturilor de copii pentru adop˛ii, Ón caz contrar risc‚nd blocarea ader„rii la Uniunea European„ ∫i suspendarea fondurilor de ajutor“.
Comisia European„ i-a trimis o scrisoare premierului Adrian N„stase, avertiz‚nd c„, prin modul de comportare a Guvernului s„u, nu a reu∫it s„ Óndeplineasc„ criteriile politice privind drepturile omului, necesare pentru aderarea la Uniunea European„. Scrisoarea, f„r„ precedent, este semnat„ de comisarul pentru extinderea Uniunii Europene, Günther Verheugen, care amenin˛„ nu numai cu suspendarea ajutoarelor, ci se refer„ ∫i la necesitatea recuper„rii fondurilor deja cheltuite, Ón cazul Ón care Guvernul de la Bucure∫ti nu poate oferi explica˛ii pentru ac˛iunile sale.
Disputa are loc dup„ publicarea informa˛iilor potrivit c„rora Rom‚nia a trimis 105 copii Ón Italia, pe baza unor pretexte ridicole, confirm‚nd suspiciunile deja existente la Bruxelles cu privire la faptul c„ Guvernul N„stase Ónchide ochii, ba chiar este complice la escrocheriile comise de agen˛iile de adop˛ii ∫i de oficialii corup˛i. Potrivit acestui ziar, baroana Emma Nicholson a afirmat c„ grupuri ale crimei organizate exploateaz„ informa˛iile privind orfelinatele din ˛ar„ drept acoperire pentru o industrie mult mai vast„ a abuzurilor fa˛„ de copii. Mai multe mii de copii au fost expedia˛i pentru adop˛ie Ón decurs de 10 ani, aduc‚nd venituri de milioane de lire sterline pentru agen˛ii ∫i intermediari. Fiecare copil a adus Óntre 20.000 ∫i 35.000 de lire sterline. Pu˛ini dintre ace∫ti copii erau orfani, unii fiind de-a dreptul fura˛i, precum cei de la o maternitate din Ploie∫ti, unde o band„ de mafio˛i le Ón∫ela pe mame, sus˛in‚nd c„ bebelu∫ii veni˛i pe lume prematur au murit la na∫tere. Trebuie s„ recunoa∫tem c„ avem de-a face cu o ∫arlatanie macabr„, care dep„∫e∫te p‚n„ ∫i imagina˛ia autorilor unor filme de groaz„! Œn realitate, copiii erau, efectiv, Óngr„∫a˛i Ón sec˛ia de neonatologie a spitalului, timp de ∫ase luni, Ónainte de a fi exporta˛i. Œn alte cazuri, tinerele mame vulnerabile au fost determinate, prin presiuni, s„-∫i cedeze copiii pentru sume de numai 300 de lire sterline.
De asemenea, publica˛ia afirm„ c„ baroana Emma Nicholson a declarat: îDup„ impunerea moratoriului s-au schimbat pu˛ine lucruri. Este o ma∫in„rie bine uns„, care pare s„ se bazeze pe un parteneriat Óntre agen˛iile de adop˛ii ∫i oficialii corup˛i, de la nivel Ónalt p‚n„ la baza administra˛iei. Tribunalele par a fi corupte. Un judec„tor a parafat 92 de cazuri (de Ónfieri n.n.) Óntr-o singur„ diminea˛„. Nu exist„ dosare. Copiii sunt numai un num„r Óntr-un computer. Este r„pire. Unele fete ∫i b„ie˛i se apropie de pubertate. Sunt trimi∫i Ómpotriva voin˛ei lor c„tre un viitor necunoscut. M„ cutremur c‚nd m„ g‚ndesc la soarta lor. Vezi pe internet anun˛uri despre fete virgine, Ónainte de pubertate, cu pre˛uri de 30.000 de dolari“.
Un alt oficial citat de publica˛ia britanic„ declar„: îEste un risc foarte mare ca unii dintre copii s„ ajung„ Ón m‚inile re˛elelor de pedofilie. Mult timp nu am crezut, dar toate dovezile indic„ aceast„ direc˛ie“. Indigna˛i, parlamentarii europeni au cerut suspendarea negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Atunci c‚nd opinia public„ din Rom‚nia a aflat despre existen˛a scrisorii comisarului european, ∫eful Guvernului de la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Bucure∫ti s-a lansat Ón explica˛ii delirante, care ne scutesc de orice comentarii: îGuvernul este Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, de∫i la nivelul opiniei publice, Ón general, s-a creat impresia c„ autorit„˛ile rom‚ne ar sus˛ine Ón totalitate aceste proceduri. Am impresia c„ suntem Óntr-un anumit tip de capcan„. Pare cumva c„ Guvernul a dorit s„ realizeze adop˛iile interna˛ionale. Eu, personal, sunt Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, dar mi s-a spus c„ exist„ o conven˛ie interna˛ional„ care ne Ómpiedic„ s„ Ónchidem complet aceste proceduri ∫i c„, din cauza condi˛iilor grele din Rom‚nia, copiii trebuie s„ primeasc„ ∫ansa de a fi adopta˛i interna˛ional. Cred c„ acum trebuie s„ spunem c„ aceast„ solu˛ie nu mai este dorit„ de societatea rom‚neasc„“. Mistific‚nd realitatea, premierul Adrian N„stase ignor„ deliberat c„ a semnat cu m‚na lui memorandumurile prin care aproba v‚nzarea a sute de copii, pretext‚nd, cu o perfidie histrionic„, faptul c„ îi s-a spus“ despre existen˛a unei conven˛ii interna˛ionale. Oare c‚nd a rostit Adrian N„stase adev„rul? Atunci c‚nd a afirmat c„ guvernarea lui a adus Ón ˛ar„ bun„starea, ori c‚nd justifica v‚nzarea copiilor Ón str„in„tate prin îcondi˛iile grele din Rom‚nia“?
Presat de amendamentul Oostlander-Nicholson ∫i vr‚nd s„-∫i p„streze credibilitatea, primul-ministru trimite Ón capitala Europei un îcomando“, format din socialdemocra˛i, liberali ∫i ˛„r„ni∫ti, s„ duc„ munc„ de l„murire ∫i, eventual, s„ fac„ ordine printre parlamentarii europeni. Delega˛ia parlamentar„ rom‚n„ s-a acoperit cu ridicol ∫i a l„sat impresia, de altfel, conform„ realit„˛ii, c„ partidul de guvern„m‚nt manipuleaz„ ∫i conduce aceste partide din opozi˛ie. Pe ce bani s-a produs acest îdesant“?
Iat„ cum a apreciat baroana Emma Nicholson acest demers al disper„rii: îLa instig„rile premierului Adrian N„stase, au venit la Parlamentul European un num„r de politicieni rom‚ni. Au f„cut turul cl„dirii, au discutat, s-au Ónt‚lnit sau au Óncercat s„ ob˛in„ Ónt‚lniri cu diver∫i parlamentari europeni. Mi s-a p„rut foarte neobi∫nuit“.
S„ vedem ∫i cum comenteaz„ un cotidian bucure∫tean ridicolul vizitei de la Bruxelles: îIronizat„ cu umor britanic de baroneas„, Alian˛a (P.D.-P.N.L.— n.n.) ˛ine coada pe sus cu interesul na˛ional, imediat ce s-a Óntors cu ea Óntre picioare de la Bruxelles. Vezi, Doamne, D.A. ap„r„ interesul na˛ional, ∫i nu guvernarea P.S.D., care o fi el. Aici Alian˛a se Óncurc„ Ón explica˛ii. S„ perpetu„m corup˛ia, s„ ne vindem copiii, s„ ajungem o na˛iune de asista˛i, s„ ne batem joc de oameni prin tribunale, Ón timp ce umbl„m — ca s„-l parafraz„m pe Adrian N„stase — cu integrarea Ón gur„? Alian˛a P.N.L.P.D. a c„zut Óntr-o capcan„ de toat„ frumuse˛ea. A adoptat exact dublul limbaj P.S.D. pe care Ól acuz„ de ani de zile: una spunem Ón ˛ar„ ∫i alta afar„. Ba, unii liberali ∫i democra˛i nu se sfiesc s„ ne amenin˛e cu pericolul Vadim Ón cazul suspend„rii negocierilor de aderare. Cli∫eul a func˛ionat Ón anul 2000, acum e fumat! Agita˛ia iscat„ de Oostlander are un rezultat nea∫teptat. Ea pune semnul egal Óntre Alian˛a P.N.L.-P.D. ∫i P.S.D. Dac„ ne uitam mai aten˛i la Duv„z, eram l„muri˛i mai demult. Nu ar fi la fel de nimerit ∫i ca purt„tor de cuv‚nt al Alian˛ei? Aceia∫i actori, aceea∫i pies„. «Eu cu cine votez?»
Sincer, dac„ ar fi alegeri duminic„, a∫ vota cu Guest, Oostlander sau Nicholson.“
Un alt cotidian comenteaz„ la fel de sarcastic: îCe caut„ opozi˛ia Ón delega˛ia P.S.D., c‚nd acas„ acuz„ Guvernul de exact acelea∫i p„cate semnalate de amendament? Nu era suficient s„ sus˛in„ continuarea negocierilor, ca unica ∫ans„ de reeducare a puterii? Cine s„ mai cread„ pl‚ngerile opozi˛iei de abuzurile puterii, c‚nd P.N.L. pleac„ Ón delega˛ie cu domnul Hrebenciuc (considerat, nu o dat„, tartorul corup˛iei), iar domnul B„sescu tab„r„ pe domnul Oostlander ∫i pe doamna Nicholson, acuz‚ndu-i de incorectitudine fa˛„ de poporul rom‚n? ™i dac„ liderii opozi˛iei Ói atac„ pe domnul Oostlander ∫i pe doamna Nicholson, de∫i ace∫tia spun adev„rul, Ói va mai sprijini un europarlamentar vreodat„, ∫tiind c„ risc„ s„ p„˛easc„ precum domnul Iliescu Ón tinere˛e, c‚nd, s„rind Ón ajutorul unei ˛ig„nci pe care o b„tea b„rbatul, s-a trezit Ónjurat: «Tu ce te bagi? E b„rbatul meu ∫i-mi face ce vrea!» Iat„ c„ «Guvernulv‚n„tor» N„stase a reu∫it, dup„ ce s-a autoÓmpu∫cat Ón zona inghinal„, s„ fie oblojit de opozi˛ia pe care o calc„ Ón picioare. Pesemne c„, dup„ ce amendamentul va fi retras sau respins la vot, Alian˛a va reÓncepe s„ critice Guvernul, amintindu-i c„ i-a ˛inut plosca, dar uit‚nd c„ facerea de bine se pl„te∫te scump. P.S.D. nu-i va ierta niciodat„ ajutorul“ — repet„m din presa ultimelor zile.
Dup„ c‚teva zile de isterie, specific„ acestor medii politice rom‚ne∫ti, provocat„ de spectrul suspend„rii negocierilor de aderare a ˛„rii la Uniunea European„, via˛a a intrat pe f„ga∫ul ei normal, revenind Ón mocirla s„r„ciei, corup˛iei, duplicit„˛ii, minciunii ∫i anarhiei.
V‚nzarea de copii sub masca adop˛iilor interna˛ionale, aflat„ la discre˛ia unui guvern iresponsabil ∫i ur‚t de popor, at‚rn„ precum Sabia lui Damocles deasupra Rom‚niei, pun‚nd Ón pericol integrarea ˛„rii Ón structurile europene. Deznod„m‚ntul nu s-a l„sat a∫teptat: Ón ziua de 18 februarie, Parlamentul European a decis monitorizarea extrem de sever„ a Rom‚niei, pentru Ónc„lcarea unor drepturi fundamentale ale omului, politizarea justi˛iei ∫i atentate repetate la libertatea presei — abuzuri grave, s„v‚r∫ite de un guvern ce se pretinde social-democrat, dar este doar aventurier ∫i lipsit de cel mai elementar discern„m‚nt. De aici ∫i p‚n„ la ar„tarea îcartona∫ului ro∫u“ — ca s„ folosim alt„ expresie favorit„ din bagajul lexical al lui Adrian N„stase — nu mai este dec‚t un pas. ™i astfel s-a mai adeverit o dat„ cine pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Asta Ón˛elege Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. prin interes na˛ional: v‚nzarea a mii de copii, care, Ón imensa lor majoritate, au disp„rut f„r„ urm„ prin lumea larg„.
Fa˛„ de cele de mai sus, Guvernul Rom‚niei trebuie s„ ia urm„toarele m„suri:
1. Publicarea listelor cuprinz‚nd copiii care au f„cut obiectul adop˛iilor interna˛ionale Ón ultimii 14 ani, p„rin˛ii adoptivi ∫i autorit„˛ile publice rom‚ne care au aprobat adop˛iile.
2. Efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru ca popula˛ia ˛„rii ∫i oficialii interna˛ionali s„ afle locul exact unde se g„sesc, la ora actual„, to˛i ace∫ti copii ∫i care e soarta lor.
3. Efectuarea unei anchete care s„ stabileasc„ actele de Ónc„lcare a angajamentelor interna˛ionale ale Rom‚niei Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale, persoanele vinovate ∫i m„surile de restabilire a legalit„˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 4. Ini˛ierea unui pachet legislativ, care trebuie supus dezbaterii ∫i adopt„rii, Ón procedur„ de urgen˛„, de c„tre Parlament, prin care s„ se reglementeze adop˛iile interna˛ionale la nivelul exigen˛elor Uniunii Europene.
5. Prezentarea unui raport exhaustiv, de c„tre primulministru, Ón fa˛a Parlamentului, prin care s„ dea explica˛ii complete ∫i s„ r„spund„ la Óntreb„rile senatorilor ∫i deputa˛ilor cu privire la abuzurile comise de c„tre autorit„˛ile publice Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale. Urmeaz„ semn„turile.
Mul˛umesc domnului Sassu pentru exemplar.
consisten˛a faptelor reale. Mo˛iunea cuprinde critici populiste bazate, Ón special, pe unele semnal„ri de genul îpotrivit presei“. Credem sincer Ón rolul mass-media Ón via˛a social-politic„ ∫i cultural„ a ˛„rii, dar consider„m c„ este necesar a se discerne Óntre real ∫i senza˛ional, Óntre informare ∫i interpret„ri partizane nefondate.
Pe baza faptelor, a realit„˛ii, Ón loc s„ se re˛in„ c„ Guvernul nostru a fost de la Ónceput Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, se ini˛iaz„ o mo˛iune Óntr-un moment Ón care Rom‚nia ob˛ine roadele unei politici coerente extrem de importante pentru evolu˛ia Ón continuare a societ„˛ii rom‚ne∫ti. De la bun Ónceput dorim s„ preciz„m c„ Ón domeniul supus ast„zi dezbaterii procedura adoptat„ Ón perioada 2001—2003 a fost, de fapt, una de tranzi˛ie, impus„ de situa˛ia pe care am mo∫tenit-o de la guvernarea anterioar„.
De altfel, o analiz„ atent„ a textului mo˛iunii arat„ c„, Ón fapt, mo˛iunea este adresat„ mai cur‚nd guvernelor anterioare, din care au f„cut parte P.N.L. ∫i P.D., care atunci erau Ón alt„ coali˛ie, coali˛ia C.D.-rist„. f nem s„ men˛ion„m faptul c„ Ón 1990 existau sute de institu˛ii ale statului Ón care locuiau sau mai degrab„ vie˛uiau de 100.000 de copiii abandona˛i, orfani sau cu handicap, Ón condi˛ii materiale extrem de precare.
Aceast„ situa˛ie dezastruoas„ a f„cut la vremea respectiv„ subiectul unor articole din presa scris„ ∫i al multor emisiuni televizate transmise de posturi de renume. Œn domeniul protec˛iei copilului Ón dificultate, Óntre 1990 ∫i 1997 s-a ac˛ionat, Ón principal, pe institu˛ionalizare ∫i izolare, interven˛iile Ón acest domeniu – cele mai multe venind din partea organiza˛iilor neguvernamentale — s-au bazat mai mult pe ajutoare umanitare ∫i reabilit„ri ale institu˛iilor existente, Óntruc‚t legisla˛ia din acea perioad„ promova institu˛ionalizarea ca solu˛ie preponderent„ pentru protec˛ia copiilor abandona˛i.
Œn domeniul adop˛iilor, prima lege ce a reglementat Óncuviin˛area adop˛iei interna˛ionale a fost Legea nr. 11 din 1990, care a liberalizat practic regimul adop˛iilor interna˛ionale Ón Rom‚nia, cre‚nd, Ómpreun„ cu Legea nr. 47/1993 privind abandonul copilului, condi˛ii pentru formarea unei pie˛e rom‚ne∫ti de adop˛ii interna˛ionale. Œn anul 1997, Guvernul de atunci al Rom‚niei a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26, care a deschis calea descentraliz„rii serviciilor de stat de protec˛ia copilului Ón dificultate.
Procesul administrativ propriu-zis, Óns„, a fost deosebit de greoi, neasigur‚ndu-se resursele necesare unei astfel de opera˛iuni la scar„ na˛ional„.
Ca urmare, Ón 1999 a devenit acut„ criza institu˛iilor de protec˛ie a copilului, confirmat„ de raportul Grupului independent pentru analiza sistemului adop˛iilor interna˛ionale. Astfel, Ón primul r‚nd, a alimentat campaniile agen˛iilor pentru adop˛ie interna˛ional„, care s-au autopromovat drept singurele Ón m„sur„ s„ asigure protec˛ia interesului superior al copilului prin adop˛ie interna˛ional„, iar Ón al doilea r‚nd, a obligat Comisia European„ s„ acorde Ón 1999 un ajutor umanitar de urgen˛„, const‚nd Ón alimente ∫i obiecte de prim„ necesitate pentru copiii din institu˛ii, caz f„r„ precedent Óntre ˛„rile incluse Ón procesul de aderare la Uniunea European„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Ajutorul umanitar de urgen˛„ a fost acordat prin anularea unui Program PHARE destinat ini˛ial sprijinirii reformei institu˛ionale Ón domeniul protec˛iei copilului. Sistemul de adop˛ie interna˛ional„ devenise Ón 1997 foarte simplu, agen˛iile interna˛ionale c„utau clien˛i prin mijloace de marketing specifice, respectiv persoane ∫i familii dispuse s„ adopte copiii din Rom‚nia. O dat„ clien˛ii g„si˛i, partenerul din Rom‚nia oferea copilul la alegere, din baza de date, ∫i s„ nu uit„m c„ la un moment dat erau autorizate 105 organiza˛ii de acest tip. Copilul era vizitat sau nu de viitorii p„rin˛i adoptivi. Actele necesare se ob˛ineau uneori Ón mai pu˛in de 3 luni de c„tre agen˛ia din Rom‚nia. Cum sistemul luase amploare, se c„utau c„i pentru cre∫terea productivit„˛ii, unele agen˛ii luau Ón Óngrijire copii din institu˛ii sau abandona˛i, organiz‚nd adev„rate îacvarii pentru adop˛ie“. Altele nu se mai oboseau s„ ob˛in„ toate actele necesare, ci pur ∫i simplu le copiau pe cele deja existente.
Pentru toate aceste comportamente exist„ cazuistic„ ∫i probe certe, confirmate de raportul Grupului independent pentru analiza sistemului adop˛iilor interna˛ionale. Nu este de mirare c„ printr-un asemenea procedeu, Ón perioada 1997—2000 Comitetul Rom‚n pentru Adop˛ii a transmis c„tre instan˛a de judecat„ un num„r de aproape 10 mii de cereri de adop˛ii interna˛ionale, cu un v‚rf inimaginabil, respectiv circa 3.500 Ón anul 2000.
Œn acela∫i context, un aspect de o gravitate extrem„ Ól constituie dispari˛ia a peste 400 de dosare de adop˛ii interna˛ionale Ón perioada guvern„rilor de dreapta din perioada 1997—2000.
P‚n„ Ón anul 2001, adop˛ia interna˛ional„ a copiilor rom‚ni a reprezentat continuu ∫i constant un subiect asociat indirect sau direct corup˛iei ∫i criminalit„˛ii. Aceste asocieri erau f„cute at‚t de c„tre voci din interiorul ˛„rii, c‚t ∫i din str„in„tate.
Comunitatea interna˛ional„ a formulat Ón diverse ocazii, mai mult sau mai pu˛in unitar, numeroase critici la adresa sistemului de adop˛ie interna˛ional„ din Rom‚nia ∫i a cadrului normativ Ón domeniu. Ne referim, Ón special, la Ordonan˛a Guvernului nr. 25 din 1997 cu privire la adop˛ie, aprobat„ ∫i modificat„ prin Legea nr. 87/1998.
Aceste critici au vizat printre altele caracterul neclar al unor prevederi legale ∫i netransparen˛a etapelor procedurale ale unei adop˛ii interna˛ionale, inclusiv din punct de vedere financiar, demonstr‚nd corup˛ia din sistem. A fost invocat„, de asemenea, neconcordan˛a flagrant„ a unor prevederi din legea rom‚n„ cu stipul„ri ale Conven˛iei O.N.U. din 1990 cu privire la drepturile copilului ∫i ale Conven˛iei de la Haga privind protec˛ia copilului ∫i cooperarea Ón materia adop˛iei interna˛ionale, merg‚nd p‚n„ la a acuza statul rom‚n de implicare Ón traficul cu copii.
Iat„ argumente ce nu pot fi puse Ón nici un fel Ón discu˛ie, demonstr‚nd, a∫a cum ar„tam, c„ aceast„ mo˛iune ini˛iat„ de Grupul parlamentar al P.R.M. este Óndreptat„, Ón fond, spre guvernele de dreapta din perioada 1997—2000.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Aspectele negative, unele deosebit de grave, pe care le-am relevat succint demonstreaz„ cu claritate, pe de o parte, incoeren˛a cadrului legislativ din perioada 1997— 2000 ∫i neadaptarea lui la standardele europene, pe de
alt„ parte, s-a manifestat o condamnabil„ indiferen˛„ fa˛„ de problemele sociale, Ón general, ∫i cu deosebire fa˛„ de protec˛ia copilului. Mai mult, pentru aceea∫i perioad„, organele abilitate ale statului au instrumentat 64 de dosare ∫i lucr„ri penale privind infrac˛iuni Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale. Toate acestea eviden˛iaz„ incompeten˛a guvernelor de dreapta, inclusiv a P.N.L. ∫i P.D., subliniat„, de altfel, ∫i de textul mo˛iunii Partidului Rom‚nia Mare.
Aspectele negative din perioada 1997—2000 au fost men˛ionate Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pentru anul 2000, Ón care o treime din con˛inut reprezint„ o critic„ sever„ asupra situa˛iei copiilor institu˛ionaliza˛i din Rom‚nia ∫i adop˛iilor interna˛ionale, printre care: îTransferul aloca˛iilor bugetare c„tre consiliile jude˛ene s-a dovedit a fi problematic“ sau îSitua˛ia finan˛„rii institu˛iilor r„m‚ne dificil„ ∫i crize financiare s-au ivit la nivelul unor jude˛e, datorit„ lipsei fondurilor. Comisia European„ va continua s„ monitorizeze situa˛ia p‚n„ c‚nd se va asigura c„ exist„ suficiente fonduri pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ din institu˛ii“ sau îInstitu˛iile de protec˛ie a copilului, continu„ s„ aib„ o dependen˛„ ridicat„ de asisten˛a umanitar„ furnizat„ de donatori str„ini. Œn multe cazuri persist„ probleme caracterizate de lipsa acut„ de fonduri, Ón mod special pentru hran„, Ónc„lzire ∫i Óntre˛inere“ ∫i, Ónc„, îCea mai mare Óngrijorare este c„ legisla˛ia referitoare la adop˛ie pare s„ acorde considera˛ii, altele dec‚t interesul superior al copilului, care s„ influen˛eze decizia asupra unei adop˛ii“.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn fa˛a unei asemenea situa˛ii, Guvernul nostru a ac˛ionat cu fermitate Ónc„ din primele zile dup„ preluarea administr„rii ˛„rii, pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i pentru stoparea adop˛iilor interna˛ionale.
Ordinea institu˛ional„ promovat„ de Guvernul Rom‚niei ∫i Óncurajarea efortului na˛ional de implicare responsabil„ Ón reglementarea domeniului adop˛iilor au impus luarea unor decizii administrative restrictive, dup„ cum urmeaz„: nu a mai fost emis„ de autoritatea central„ abilitat„, Comitetul Rom‚n pentru Adop˛ii, nici o reparti˛ie privind sarcina de identificare a unei familii adoptive pentru copiii afla˛i Ón eviden˛a sa.
Œn acela∫i timp, adop˛iile na˛ionale au continuat, num„rul acestora dubl‚ndu-se practic Ón raport cu aceea∫i perioad„ a anului precedent. Comitetul Rom‚n pentru Adop˛ii a luat decizia de a abroga, la 22 martie 2001, sistemul de puncte, Óndelung criticat, pe baza c„ruia se eliberau reparti˛iile pentru adop˛ii. M„sura a fost necesar„ ∫i justificat„ de ini˛iativele ferme ale Guvernului pentru eliminarea abuzului ∫i corup˛iei existente Ón sistemul institu˛ional al adop˛iilor interna˛ionale.
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 55 din 21 iunie 2001 a Comitetului Rom‚n pentru Adop˛ii s-a decis suspendarea pe o perioad„ de un an a primirii cererilor de adop˛ie ale persoanelor sau familiilor de cet„˛eni str„ini care doresc s„ adopte copii din Rom‚nia.
Aceast„ decizie a fost, din p„cate, anulat„ Ón justi˛ie. Ca urmare a ac˛iunii deschise de una dintre organiza˛iile private care intermediau adop˛ii interna˛ionale, constat‚ndu-se efectul limitat, interpretabil Ón juridic al deciziilor administrative care urm„reau controlul asupra
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 adop˛iei copiilor rom‚ni peste hotare, Guvernul Rom‚niei a instituit un moratoriu asupra adop˛iilor interna˛ionale, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale.
Moratoriul a fost apreciat ca necesar ∫i oportun at‚t Ón urma discu˛iilor ∫i solicit„rilor partenerilor externi, c‚t ∫i Ón urma recomand„rilor din raportul Grupului independent pentru analiza sistemului adop˛iilor interna˛ionale.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121 din 2001, prin care au fost suspendate pe o perioad„ de 12 luni de la intrarea Ón vigoare a acesteia toate procedurile av‚nd ca obiect adop˛ia copiilor rom‚ni de c„tre o persoan„ sau o familie cu cet„˛enie str„in„ ori de c„tre o persoan„ sau familie cu cet„˛enie rom‚n„ ∫i cu domiciliul sau re∫edin˛a pe teritoriul altui stat, a intrat Ón vigoare la 9 octombrie 2001.
Œn al doilea r‚nd, la un num„r de 72 de cereri de adop˛ie, familia adoptatoare a renun˛at la continuarea procedurii, din motive obiective, neimputabile autorit„˛ilor rom‚ne, iar Ón 3 cazuri familiile au renun˛at Ón fa˛a instan˛ei de judecat„ la continuarea procedurii de adop˛ie.
Œn al treilea r‚nd, pentru un num„r de 32 de cazuri se a∫teapt„ Óndeplinirea de c„tre statele de origine ale familiilor adoptatoare a procedurilor ∫i actelor specifice ulterioare aprob„rii continu„rii procedurii de adop˛ie Ón Rom‚nia, potrivit prevederilor art. 17 lit. c) al Conven˛iei de la Haga din 29 mai 1993.
Œn al patrulea r‚nd, Ón 18 cazuri, Óntre momentul aprob„rii de c„tre Guvern ∫i p‚n„ la sesizarea instan˛ei de judecat„, copiii au fost solicita˛i Ón vederea adop˛iei na˛ionale de c„tre familii de cet„˛eni rom‚ni. Pentru unul dintre cazurile aprobate prin memorandum s-a solicitat reintegrarea Ón familia natural„ a copilului respectiv, iar Óntr-unul dintre cazurile aprobate dup„ acest moment a intervenit, din p„cate, decesul copilului ce urma s„ fie adoptat.
Copiii adopta˛i Ón aceast„ perioad„ reprezint„ cazuri pentru care transmiterea acestor cereri de adop˛ii c„tre instan˛ele competente a fost aprobat„ pe baza principiului asigur„rii celei mai bune forme de protec˛ie interesului superior al copilului care, Ón aceste situa˛ii, a fost adop˛ia interna˛ional„.
Œn toat„ aceast„ perioad„, memorandumurile cu num„rul de copii, reparti˛ia cererilor pe ˛„ri de primire a copiilor, ∫i respectiv pe jude˛e de provenien˛„ a acestora au fost f„cute publice pe site-ul Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, la adresa www.copii.ro.
Œn acest fel s-a asigurat permanent, cu transparen˛„, informa˛ia legat„ de acest subiect. Orice persoan„ de bun„-credin˛„ poate Ón˛elege motivele pentru care numele copiilor sau ale familiilor adoptatoare nu sunt date publicit„˛ii. Dac„ se ignor„ cu at‚ta u∫urin˛„ legile cu privire la protec˛ia datelor cu caracter personal, precum ∫i conven˛iile Ón materia adop˛iei la care Rom‚nia este
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 parte, s„ Óncerc„m, m„car o clip„, s„ ne punem Ón situa˛ia acestor copii ∫i acestor p„rin˛i ∫i vom vedea c„ Ón aceste cazuri cet„˛enia nu mai are nici o relevan˛„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Consider„m important de subliniat c„ nu se poate vorbi despre o Ónc„lcare a moratoriului ∫i implicit a obliga˛iilor asumate de Rom‚nia Ón fa˛a partenerilor europeni. Oricine dore∫te s„ analizeze obiectiv Óntregul cadru Ón care aceste adop˛ii au avut loc va constata respectarea legii Ón toate procedurile ∫i etapele de Óncuviin˛are a lor.
Œn acela∫i timp, va constata c„ nici primul-ministru ∫i nici Guvernul nu au implicare direct„ Ón aprobarea adop˛iilor interna˛ionale ∫i, dup„ parcurgerea unui Óntreg circuit de control la nivel administrativ, ca ∫i Ón practica majorit„˛ii ˛„rilor europene, documentele se transmit spre analiz„ instan˛elor de judecat„. Instan˛a judec„toreasc„ este suveran„ ∫i apreciaz„ asupra Óncuviin˛„rii sau nu a unei adop˛ii, fie ea na˛ional„ ori interna˛ional„. Spre exemplu, exist„ un num„r de 18 cazuri, dintre cele transmise prin memorandumuri, Ón care instan˛a a apreciat c„ nu poate Óncuviin˛a adop˛ia interna˛ional„.
Œn acest context, v„ rug„m s„ re˛ine˛i c„ adop˛iile din perioada 2001—2003 au fost f„cute respect‚ndu-se legea Ón vigoare, care men˛ioneaz„, a∫a cum de altfel am ar„tat, c„: îŒn situa˛ii excep˛ionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, avizat„ de Secretariatul General al Guvernului, Guvernul poate aproba transmiterea unor cereri de Óncuviin˛are a adop˛iei interna˛ionale c„tre instan˛ele judec„tore∫ti“.
De altfel, Ministerul Afacerilor Externe francez a declarat Ón februarie 2004 c„ adop˛ia unor copii rom‚ni de c„tre familii franceze, Ón aceast„ perioad„, a fost f„cut„ respect‚ndu-se prevederile legale.
Aceea∫i pozi˛ie are ∫i Guvernul italian, men˛ion‚nd c„ Ó∫i exprim„ îdeplina solidaritate cu Guvernul rom‚n fa˛„ de criticile nejustificate ∫i tenden˛ioase aduse acestuia Ón leg„tur„ cu adop˛iile interna˛ionale. Italia este deplin con∫tient„ de eforturile ∫i de marile progrese realizate de autorit„˛ile rom‚ne Ón materie de protec˛ia copilului ∫i confirm„ c„ are Óncredere Ón seriozitatea ac˛iunilor Óntreprinse Ón favoarea ∫i Ón interesul minorilor“.
Œn acela∫i comunicat se afirm„ ∫i faptul c„ unele declara˛ii, f„cute Ón aceste zile at‚t Ón plan intern, rom‚n, c‚t ∫i interna˛ional, despre cele 105 adop˛ii autorizate de Guvernul rom‚n Ón data de 18 decembrie 2003 Ón favoarea unor familii italiene nu au ˛inut seama de interesele umanitare prioritare implicate Ón acest caz ∫i nici de obiectivul principal al Conven˛iei de la Haga din 1993 referitoare la protec˛ia minorilor ∫i cooperarea Ón materie de adop˛ii interna˛ionale, care este acela de a tutela interesul superior al minorului ∫i, Ón consecin˛„, dreptul s„u de a avea o familie.
Pentru a nu mai exista interpret„ri diferite ale cadrului legal actual, Ón baza c„ruia a fost instituit moratoriul asupra adop˛iilor interna˛ionale, Ón ∫edin˛a de guvern din data de 5 februarie anul curent a fost aprobat„ Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 1 prin care se suspend„ toate adop˛iile interna˛ionale, p‚n„ la intrarea Ón vigoare a noii legisla˛ii privind protec˛ia drepturilor copilului ∫i regimul juridic al adop˛iilor.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 1 din 2004 a fost discutat„ ∫i aprobat„ Ón Comisia juridic„ a Senatului, miercuri, 25 februarie 2004.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Mai mult dec‚t acuzele nereale de Ónc„lcare a moratoriului, au existat acuze aberante ∫i iresponsabile venite din partea unor reprezentan˛i ai partidelor din opozi˛ie.
A vorbi despre copii adopta˛i interna˛ional, folosi˛i de re˛ele de trafican˛i sau pentru b„nci de organe, este iresponsabil, nejustificat ∫i nefondat. Este un afront adus nu numai Guvernului Rom‚niei, dar ∫i guvernelor altor state, care Ón procesul de adop˛ie interna˛ional„ au responsabilitatea de a proteja copilul ajuns pe teritoriul lor.
Nu a existat nici un element de prob„ care s„ justifice abera˛iile privitoare la trafic de copii adopta˛i sau la b„nci de organe Ón care ar fi fost folosi˛i copii rom‚ni adopta˛i peste hotare. Posibile infrac˛iuni privind traficul de persoane sau a∫a-zisele v‚nz„ri de copii pe marginea drumului nu au nici o leg„tur„ cu adop˛iile, ele f„c‚nd, atunci c‚nd exist„, obiectul de cercetare al unor organe abilitate ale statului.
Este extrem de d„un„tor ∫i inacceptabil s„ se amestece no˛iunea de adop˛ie cu cea de trafic de copii, folosind acuze neÓntemeiate, f„r„ acoperire.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Eforturile sus˛inute ale Guvernului nostru Ón domeniul protec˛iei copilului au dus la rezultate remarcabile ob˛inute Ón ace∫ti trei ani, rezultate unanim recunoscute de partenerii no∫tri interna˛ionali. Niciodat„ Rom‚nia nu a asigurat condi˛ii mai bune de via˛„ copiilor institu˛ionaliza˛i, actualul Guvern m„rind aloca˛iile bugetare pentru acest domeniu, fa˛„ de cele din anul 2000, de 6,2 ori Ón 2003 ∫i, respectiv, de 8,6 ori Ón 2004.
Niciodat„ nu a existat un num„r at‚t de mic de copii Ón centrele de plasament, respectiv 37.000 la sf‚r∫itul lui decembrie 2003, fa˛„ de 57.000 la sf‚r∫itul anului 2000, ∫i fa˛„ de 120.000 la Ónceputul anilor ’90.
Niciodat„ nu a existat un num„r at‚t de mare de copii care s„ beneficieze de servicii alternative. Astfel, Ón prezent, 20.478 de copii men˛inu˛i Ón familiile naturale sau adoptive rom‚ne beneficiaz„ de servicii speciale.
Niciodat„ nu a existat un num„r at‚t de mic de copii sub v‚rsta de 3 ani abandona˛i Ón institu˛iile statului. Ast„zi ei reprezint„ 4,7% din totalul acestor copii. Niciodat„, Óntr-o perioad„ relativ scurt„, de numai 3 ani, o autoritate guvernamental„ din Rom‚nia nu a Ónchis at‚t de multe institu˛ii de tip vechi ∫i a inaugurat at‚t de multe servicii noi, Ón beneficiul copiilor. 116 institu˛ii de tip vechi au fost Ónchise ∫i 369 de servicii alternative noi au fost create Ón perioada 2001—2003.
Niciodat„ nu a existat un grup compact at‚t de mare de copii din centrele de plasament care s„ urmeze cursurile unei forme de Ónv„˛„m‚nt superior, cu ajutorul statului. Numai Ón anul universitar 2003—2004, 40 de copii au devenit studen˛i.
Niciodat„ nu a existat o capacitate at‚t de mare de absorb˛ie a fondurilor externe asigurate prin programele Uniunii Europene, ale B„ncii Mondiale, ale Programului de dezvoltare al Statelor Unite, UNICEF sau D.P.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Niciodat„ num„rul adop˛iilor na˛ionale nu a fost mai mare. Œn perioada 2001—2003, 3.756 de copii au fost adopta˛i de familii rom‚ne. Niciodat„ num„rul adop˛iilor interna˛ionale nu a fost mai sc„zut, 917 Ón perioada 2001—2003, fa˛„ de 2.038 Ón anul 1994; 1.789 Ón 1995; 1.315 Ón 1996; circa 10.000 Ón perioada 1997—2000, din care peste 3.500 numai Ón anul 2000.
Niciodat„ nu au existat at‚tea aprecieri pozitive cuprinse Ón rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene din anii 2001, 2002 ∫i 2003, din care cit„m: îProgrese semnificative s-au Ónregistrat Ón domeniul protec˛iei copilului, num„rul de copii din institu˛iile reziden˛iale s-a redus, iar condi˛iile de via˛„ din centrele de plasament sunt adecvate. Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie este un organism profesionist, cu un bun management ∫i cu un personal adecvat.
Situa˛ia copiilor cu dizabilit„˛i s-a Ómbun„t„˛it, s-au realizat progrese semnificative cu privire la elaborarea strategiilor la nivel jude˛ean“.
Pe acela∫i plan, Guvernul va Ónainta Parlamentului un pachet legislativ care va reprezenta baza unui sistem modern european de protec˛ia drepturilor tuturor copiilor, pe deplin armonizat cu tratatele interna˛ionale la care Rom‚nia este parte, Ón mod deosebit cu Conven˛ia European„ privind Drepturile Omului ∫i, respectiv, Conven˛ia O.N.U. privind Drepturile Copilului.
Œn Óncheiere, subliniez c„ prin programele ∫i legisla˛ia ce vor fi aplicate se vor crea toate premisele pentru extinderea abord„rii proactive ∫i concrete de p‚n„ acum de la problema celor c‚teva zeci de mii de copii afla˛i Ón dificultate, la aceea a drepturilor milioanelor de copii ai Rom‚niei.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Pentru considerentele prezentate, Guvernul solicit„ plenului Camerei Deputa˛ilor ca mo˛iunea prezentat„ de cei 71 de deputa˛i apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M. s„ fie respins„. Ne baz„m Ón solicitarea pe care o facem pe Ón˛elepciunea ∫i buna dumneavoastr„ credin˛„.
V„ mul˛umesc.
Ulterior, toate dosarele deferite justi˛iei pentru a fi aprobate Ón vederea adop˛iei interna˛ionale au fost Óntocmite pe baza unor criterii extrem de dure, criterii menite s„ asigure siguran˛a unei bune dezvolt„ri ∫i a unei bune educa˛ii a copilului Ón familia adoptatoare.
Problema adop˛iilor este una foarte sensibil„, pe care actualul Guvern a preluat-o la Ónceputul mandatului, cu multele sale neajunsuri ∫i erori, ∫i ∫i-a propus la acel moment s„ o rezolve prin luarea unor m„suri responsabile, potrivit standardelor europene Ón domeniu. Aceste m„suri au fost luate, cunoa∫te˛i foarte bine acest lucru, ∫i ele vor fi continuate.
A face din aceast„ problem„ a adop˛iilor un subiect de campanie de imagine este un gest cu totul inacceptabil ∫i condamnabil. Nu Ón˛elegem de ce semnatarii acestei mo˛iuni au ignorat voit m„surile pe care Guvernul Partidului Social Democrat le-a luat pentru protec˛ia copilului ∫i pentru prevenirea abandonului.
Œn domeniul prevenirii abandonului, s-au luat o serie de m„suri la nivelul maternit„˛ilor. Astfel, Ón fiecare maternitate exist„ asisten˛i sociali care au drept sarcin„ principal„ aceea de a identifica eventualele mame care din anumite motive ar dori s„-∫i abandoneze copilul Ón maternitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Mamele identificate a avea probleme sociale deosebite beneficiaz„ de asisten˛„ Ón centre maternale Ón care statul le pune la dispozi˛ie condi˛ii optime de Óngrijire a copilului.
Strategia de reabilitare a maternit„˛ilor, adoptat„ de Guvernul P.S.D., promoveaz„ crearea la nivelul tuturor maternit„˛ilor a sistemului _rooming in_ , acela Ón care mama se afl„ imediat dup„ na∫tere al„turi de copilul ei, sistem capabil s„ creeze o leg„tur„ afectiv„ Óntre mam„ ∫i noun„scut, prevenindu-se ∫i Ón acest mod abandonul.
Un alt program al Partidului Social Democrat a fost acela de atribuire gratuit„ de lapte praf copilului Ón perioada 0-1 an, care este o realizare a guvern„rii P.S.D., av‚nd drept principal rol protec˛ia copilului.
S-au luat, de asemenea, m„suri pentru ameliorarea condi˛iilor Ón centrele de plasament, Ón a∫a fel Ónc‚t pu˛inii copii care au mai r„mas Ón aceste centre s„ beneficieze de condi˛ii foarte bune de hran„ ∫i locuin˛„, la care se adaug„ ∫i o supraveghere at‚t psihologic„, c‚t ∫i educa˛ional„.
Nu trebuie s„ omitem faptul c„ s-au f„cut eforturi foarte mari pentru dezinstitu˛ionalizarea copiilor, Ón a∫a fel Ónc‚t dac„ Ón anul 2000 Ón centrele de plasament erau 57.000 de copii, la sf‚r∫itul anului 2003 mai erau doar 37.000.
S-au stimulat adop˛iile na˛ionale, familiile adoptatoare beneficiind de toate drepturile familiilor naturale, respectiv aloca˛ii pentru copii, concedii medicale pentru Óngrijirea copilului.
Copiii au reprezentat pentru Guvernul P.S.D. un punct focal Ón domeniul Óngrijirilor medicale. Anul 2003 este primul an care marcheaz„ o sc„dere a mortalit„˛ii infantile, ceea ce atest„ m„surile care s-au luat Ón acest domeniu.
Aceste m„suri pe care le-am enumerat foarte succint reprezint„ numai v‚rful aisbergului de m„suri care vizeaz„ acest domeniu delicat. Numai cei r„u inten˛iona˛i pot trece cu vederea sau pot ignora ceea ce s-a f„cut dup„ anul 2000. Urmeaz„, Ón perioada urm„toare, ca noi, parlamentarii, s„ ne aducem contribu˛ia la votarea sau amendarea legilor menite s„ statueze definitiv modalitatea de adop˛ie interna˛ional„, dar ∫i drepturile copilului, marc‚nd Ón acest fel voin˛a noastr„ politic„ de a ne integra Ón structurile europene.
C‚nd este vorba de interesul Rom‚niei ∫i de integrarea sa Ón structurile europene, ra˛ional ar fi ca toate partidele s„ participe la atingerea acestor ˛eluri. Nu dorim s„ d„m lec˛ii nim„nui despre interesul Rom‚niei, dar fiecare partid, inclusiv P.R.M., ar trebui s„ aib„ aceast„ lec˛ie Ónv„˛at„ atunci c‚nd face parte din Parlamentul Rom‚niei ∫i s„ renun˛e la ac˛iuni care aduc deservicii sau reprezint„ pur ∫i simplu un exerci˛iu politic.
Grupul parlamentar al P.S.D. Ó∫i exprim„ dezacordul total fa˛„ de demersul P.R.M. ∫i se va pronun˛a Ómpotriva acestei mo˛iuni.
V„ mul˛umesc.
Œn aceste condi˛ii, s-au impus dou„ lucruri. Œn primul r‚nd, dac„ nu a˛i pedepsit pe nimeni, ∫i nu ∫tiu de ce nu a˛i f„cut-o, cel pu˛in a˛i stopat acest procedeu. ™i Ón al doilea r‚nd, v-a˛i angajat, Guvern, cu program de guvernare, format din oameni serio∫i ∫i responsabili, ∫i am crezut, ca atare, v-a˛i angajat s„ adopta˛i o reglementare corect„ a procedurii adop˛iilor interna˛ionale. Œns„ se Ónt‚mpl„ ceva. Se Ónt‚mpl„ c„ Ónainte de adoptarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ printr-o lege apare o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„, nr. 161, care de data aceasta creeaz„ excep˛ii, creeaz„ excep˛ii tutelate de Guvernul Rom‚niei, derulate printr-un organ al Guvernului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 Rom‚niei, care este Agen˛ia Na˛ional„ a Adop˛iilor, ∫i care Óncalc„ brutal orice cenzur„ a justi˛iei Ón acest domeniu. De ce? Pentru c„ aceast„ Ordonan˛„ nr. 161, menit„ s„ ocoleasc„ justi˛ia, a ocolit de la bun Ónceput avizul ministrului justi˛iei, obligatoriu Ón promovarea ei, a devenit o afacere personal„ a celor doi semnatari, domnul prim-ministru ∫i domnul secretar general al Guvernului.
Numai a∫a se putea Ónl„tura interven˛ia juridicului, a justi˛iei Ón rezolvarea acestor cazuri. ™i acum, domnilor, e bine s„ ne asum„m cu to˛ii responsabilitatea, pentru c„ se Ónt‚mpl„ o inginerie parlamentar„. Dumneavoastr„ a˛i auzit de inginerii financiare ∫i a˛i folosit deseori acest termen, dar de inginerie parlamentar„ denun˛at„ de la tribuna Parlamentului n-a˛i mai auzit. ™i o ve˛i auzi acum.
Aceast„ Ordonan˛„ nr. 161, prin grija Comisiei juridice a Senatului, se tope∫te, fiind integrat„ Ón Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 121/2001. Este modificarea ce o aduce Senatul prin legea de adoptare a Ordonan˛ei nr. 121 privind moratoriul, introducerea acestor cazuri de excep˛ie. ™i, dintr-o dat„, ordonan˛a Guvernului care poart„ numai semn„tura primului-ministru ∫i a secretarului general nu mai exist„, ∫i exist„ numai o lege adoptat„ de Senatul Rom‚niei la ini˛iativa, repet, Comisiei juridice a Senatului, pentru c„ prin aceasta se creeaz„ un sistem institu˛ional de Ónc„lcare a legii.
Toate memorandumurile care au fost Ón continuare nu au nici un fel de justificare. Cuvintele îsitua˛ii excep˛ionale“ se potrivesc la orice, a∫a cum poate s„ fie o situa˛ie excep˛ional„ faptul c„ v„ vorbesc eu acum de la aceast„ tribun„.
Problema este Óns„ alta. Problema care s-a continuat este avalan∫a de ordonan˛e de urgen˛„ prin care moratoriul este prelungit ∫i toat„ lumea spune — vede˛i, falsele aparen˛e! — Ón Rom‚nia exist„ moratoriu ca tocmai Guvernul s„ poat„ s„-l Óncalce, s„ se fac„ din aceasta o afacere profitabil„. ™i l-a˛i tot prelungit doi ani de zile. Pentru c„ eu nu cred c„ un guvern, oric‚t de slab, oric‚t de nepreg„tit ∫i oric‚t de expus influen˛elor politice interna˛ionale, nu e Ón stare, cum nu a fost Ón stare acest guvern, timp de doi ani de zile s„ adopte o legisla˛ie corespunz„toare, a∫a cum prevedea al doilea articol al moratoriului.
N-a˛i fost Ón stare? Nu! Putea˛i fi Ón stare, dar n-a˛i vrut, pentru c„ v-a profitat, put‚nd prin aceste memorandumuri s„ Ónc„lca˛i moratoriul Ón mod sistematic. Ve˛i spune: îEste o prezum˛ie faptul c„ ace∫ti copii au avut o soart„ nepl„cut„, c„ nu au fost adopta˛i de familiile cele mai Óndrept„˛ite, c„ planeaz„ suspiciunea dispari˛iei lor!“ A˛i spus-o, doamna ministru, dar a˛i prezentat ceea ce Conven˛ia de la Haga oblig„ orice stat care permite adop˛iile interna˛ionale, ∫i anume, lista ∫i modul Ón care au fost urm„ri˛i ace∫ti copii care au fost adopta˛i. N-a˛i f„cut-o! Pentru c„ nu sunte˛i Ón stare s-o face˛i! ™i acesta este obiectul mo˛iunii de cenzur„, mo˛iunii noastre simple, v„ rog s„ m„ ierta˛i!
Este foarte simplu: soarta copiilor, pe care dumneavoastr„ a˛i periclitat-o, pe care dumneavoastr„ n-a˛i urm„rit-o ∫i pentru care dumneavoastr„ ne spune˛i vorbe, ∫i nici m„car frumoase.
A∫ vrea s„ Ónchei cu un citat din ceea ce Sf‚ntul Sinod al Bisericii str„bune a spus foarte frumos: îNu
suntem a∫a de s„raci, Rom‚nia nu este o ˛ar„ a∫a de s„rac„ Ónc‚t s„ nu poat„ s„-∫i creasc„ propriii copii.“ Dar s-ar p„rea c„ anumite cercuri de influen˛„ care vor neap„rat Ón acest joc s„ bage ∫i justi˛ia, care nu are nimic Ón acest joc, anumite cercuri de influen˛„ poate nu sunt suficient de bogate Ónc„ ∫i nu s-au Ómbog„˛it suficient de pe urma acestor copii.
Este necesar…
Sub semn„tura primului-ministru, a primului-ministru Adrian N„stase, copiii rom‚ni au fost v‚ndu˛i. Din nou se vorbea aici despre interesul Rom‚niei. Care este interesul Rom‚niei? Interesul Rom‚niei se cump„r„ cu copii? Dac„ da, atunci Guvernul N„stase s„ ne spun„ lucrurile acestea de la tribun„.
Este culmea tupeului ∫i culmea infatu„rii! Adrian N„stase spunea la un moment dat, la o videoconferin˛„ cu prefec˛ii, c„ trebuie s„ se reac˛ioneze dur Ómpotriva celor care vorbesc despre export de copii ∫i trafic de organe. Care ar trebui s„ fie reac˛ia Ón cazul v‚nz„rilor f„cute de primul-ministru, care uit„ c„ ace∫ti copii sunt copii ai Rom‚niei, sunt fiii no∫tri?! Ace∫ti copii sunt fiin˛e umane ∫i nu sunt nici activele, ∫i nici ac˛iunile de la SIDEX. Sunt copii n„scu˛i aici, care pot cre∫te aici.
™tia oare domnul N„stase — sunt sigur„ c„ ∫tia — c„ erau Ón Rom‚nia 3.000 de familii care solicitaser„ deja adop˛ii? Œn plan na˛ional se pare c„ totu∫i moratoriul
s-a aplicat, dar nu cet„˛enilor str„ini, moratoriul se aplic„ cet„˛enilor rom‚ni.
O adop˛ie, Ón acest moment, na˛ional„ dureaz„ Óntr-un caz fericit circa 6 luni. Dac„ e∫ti politician de opozi˛ie, s-ar putea s„ ai nefericita ocazie s„-˛i dureze adop˛ia 1 an, poate mai mult dec‚t 1 an. Pot s„ v„ spun c„ ∫i 1 an este insuficient pentru a adopta un copil. El are nevoie s„ se adapteze cu familia Ón care intr„. ™i atunci, m„ Óntreb: cum poate fi adoptat un copil Ón 48 de ore sau Ón 24 ore? Cum se integreaz„ el Ón noua familie Ón care intr„, mai ales c‚nd nu este o familie de rom‚ni?
Œl Óntreb pe Adrian N„stase: ce-ar trebui s„ fac„ Ón Rom‚nia un copil nevinovat, care este lipsit Ón acest moment de ap„rare, pentru a-∫i c„p„ta dreptul de a r„m‚ne aici? Cred c„ r„spunsul este simplu: acela de a-l arunca la lada de gunoi a politicienilor, pentru c„ nu-∫i merit„ titlul de politician ∫i numele de politician. Nu cred c„ Adrian N„stase ∫tie ce Ónseamn„ s„ fii tat„, interesele financiare sunt mai presus dec‚t orice.
Domnul N„stase a v‚ndut tot, inclusiv viitorul Rom‚niei. A v‚ndut copiii. Este josnic ∫i murdar _. (Aplauze din partea Alian˛ei P.D.—P.N.L. ∫i a Grupului parlamentar al P.R.M.)_
Mai toate mo˛iunile opozi˛iei au fost tratate ca Óntr-un scenariu tip Kafka. C‚nd un ministru va recunoa∫te c„ nu poate fi perfect Ón toate cele, ∫i c„ mai poate ∫i gre∫i?! Nu s-ar sup„ra nimeni dac„ ar exista aceast„ recunoa∫tere, pentru c„ suntem cu to˛ii oameni. Lipsa de modestie nu fa˛„ de unele lucruri bune, care pot fi ∫i chiar foarte multe, ci fa˛„ de pu˛ine fapte consistente, pe care noi le evoc„m Óntr-un context critic pentru Rom‚nia, devine aproape deranjant„ pentru noi to˛i.
Demontarea mo˛iunii a fost Óntr-adev„r un exerci˛iu de politicianism. Real ∫i senza˛ional.
Da, doamn„ ministru, prezen˛a dumneavoastr„ la aceast„ mo˛iune avea menirea s„ tran∫eze, Óntr-adev„r, Óntre ceea ce este real ∫i senza˛ional Ón aceast„ mo˛iune. Nu constat c„ realul absolut este cel prezentat Ón luarea dumneavoastr„ de cuv‚nt, iar mo˛iunea parlamentarilor din opozi˛ie este pur„ senza˛ie ∫i fic˛iune.
Dar oare obiectul mo˛iunii parlamentarilor, ea a creat senza˛ie la Bruxelles sau actele pu˛in nes„buite ale guvernan˛ilor? Cred c„ Óntre real ∫i senza˛ional, dac„ aceste extreme exist„! Trebuia s„ se pronun˛e justi˛ia p‚n„ acum, indiferent cine este Ón cauz„, dar Ón nici un caz Ón termenii Ordonan˛ei nr. 161/2001.
Grupul parlamentar al P.N.L. v„ cere, Ón mod oficial, Ón aceast„ sear„, lista tuturor O.N.G.-urilor implicate Ón adop˛iile interna˛ionale.
Din p„cate, doamn„ ministru, Guvernul a c„zut Ón propria capcan„, Óntins„ de propria-i ordonan˛„.
V„ mul˛umesc.
Pe ultima pagin„ a mo˛iunii, aceea f„r„ citate din ziare, ini˛iatorii prezint„ c‚teva solicit„ri. Una dintre ele ne-a frapat la modul cel mai nepl„cut. Ini˛iatorii solicit„ nimic mai pu˛in dec‚t o violare a dreptului la protec˛ia datelor personale, adic„ a unui drept recunoscut ca fiind fundamental Ón Europa, c‚nd solicit„ publicarea listelor copiilor adopta˛i Ón str„in„tate ∫i a p„rin˛ilor adoptivi.
Œn nici un caz nu putem s„ ne raliem unei astfel de ac˛iuni de instigare la comiterea unei infrac˛iuni. Av‚nd Ón vedere Óns„ gravitatea ∫i importan˛a problemei, precum ∫i posibilele ∫i probabilele efecte negative asupra procesului de integrare a Rom‚niei, consider„m c„ Guvernul ar trebui s„ prezinte Parlamentului un raport privind supravegherea postadop˛ie a copiilor adopta˛i Ón str„in„tate ∫i, reiter‚nd ideea noastr„ prezentat„ mai sus, s„ prezinte Parlamentului, Ón cel mai scurt termen cu putin˛„, pachetul de legi privind reglementarea adop˛iilor, dar ∫i s„ evite Ón viitor practicile prin care se submineaz„ credibilitatea Rom‚niei.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004
Tema adop˛iilor trebuie abordat„ cu maxim„ responsabilitate, av‚nd Ón vedere c„ este vorba despre drepturile omului, de via˛a ∫i viitorul acestor copii. Dac„ Óntr-adev„r ne pas„, este necesar„ adoptarea ∫i actualizarea c‚t mai rapid„ a legisla˛iei privind copilul aflat Ón dificultate ∫i adop˛iile ∫i reducerea num„rului copiilor care ajung s„ fie abandona˛i.
Abordarea subiectului adop˛iilor interna˛ionale este o abordare de suprafa˛„ a unei probleme mult mai complexe. Ne punem Óntrebarea: de ce ne leg„m mai mult de efecte ∫i nu c„ut„m cauzele fenomenului? Doar descoperind cauzele putem s„ g„sim solu˛ii pentru Ónl„turarea efectelor. Dac„ n-am avea copii abandona˛i, azi nu s-ar discuta o mo˛iune pe aceast„ tem„. Œntrebarea noastr„ nu este dac„ s„ fie sau nu adop˛ii interna˛ionale, ci cum s„ facem s„ avem c‚t mai pu˛ini copii abandona˛i?
Unii vor pune cauza abandonului pe seama s„r„ciei. Da, este corect, dar este vorba de s„r„cie nu numai material„, ci ∫i educa˛ional„ ∫i spiritual„.
Sf‚ntul Sinod afirm„ c„ Rom‚nia nu este o ˛ar„ at‚t de s„rac„ Ónc‚t s„ nu-∫i poat„ cre∫te copiii. Are dreptate. Rom‚nii, deseori, au fost mult mai s„raci material dec‚t acum, ∫i bog„˛ia lor cea mai de pre˛ erau copiii, pe care nu ∫i-i abandonau. Aceasta dovedea o spiritualitate ridicat„.
Din p„cate, Ón societatea noastr„ se simte tot mai mult lipsa iubirii aproapelui ∫i, Ón consecin˛„, chiar a propriilor copii. Ceea ce trebuie s„ ne propunem este sc„derea num„rului copiilor abandona˛i prin educarea tinerilor, a femeilor Ón spiritul responsabilit„˛ii pentru copii. Acest rol Ói apar˛ine ∫colii, sistemului sanitar, bisericii ∫i Óntregii societ„˛i.
Este, Ón primul r‚nd, o problem„ moral„. Tema adop˛iilor este o problem„ nu numai a Rom‚niei. Absen˛a unei directive europene privind acest subiect ∫i faptul c„ Ón ˛„rile europene legisla˛ia privind aceast„ tem„ este diferit abordat„ dovedesc c„ aceast„ problem„ este foarte sensibil„ ∫i nu s-a ajuns, Ónc„, la un punct de vedere comun.
Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale se declar„ pentru respectarea cu stricte˛e a legilor privind ap„rarea drepturilor omului ∫i, respectiv, a drepturilor copilului.
V„ mul˛umesc.
™i ca s„ facem aceast„ ordonan˛„ a existat un grup independent de analiz„, coordonat de Comisia European„, cu speciali∫ti str„ini, care a recomandat aceast„ solu˛ie; acel raport a fost publicat, acel raport a fost aprobat de Guvern ∫i la Comunitatea European„. Nu are dreptul nimeni s„ vin„ s„ ne dea lec˛ii, cum au f„cut unii, care Óncurc„ toate no˛iunile posibile ∫i imposibile. Nu v„ sup„ra˛i, trebuie ∫i pu˛in profesionalism.
Nimeni nu este atent c‚nd se vorbe∫te, toat„ lumea se ia dup„ ni∫te articole care au alte scopuri, iar noi trebuie s„ venim s„ justific„m cele mai bune rezultate pe care le-am avut Ón acest domeniu.
V„ repet: compara˛i 1.000 de cazuri care s-au f„cut Ón temeiul unei legi, indiferent cum spune un pre∫edinte de partid sau altul, c„ este bun„ sau e rea, sau inginerie, nu m„ intereseaz„. A existat un cadru legal. Am avut un temei documentar foarte clar, creat de un grup pus la dispozi˛ie de Comunitatea European„, Ón care am avut reprezentan˛i ai Comunit„˛ii Europene, cu func˛ii,
care au stat permanent Ón Rom‚nia, care au cunoscut toate eforturile noastre. Dac„ dori˛i, petrecem noaptea Ómpreun„ ∫i v„ citesc tot ce s-a scris Ón rapoartele de ˛ar„. Este inadmisibil s„ confunda˛i Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pe 2003 cu raportul Comisiei de politic„ extern„ al Parlamentului European. Este o… ierta˛i-m„, confuzie care nu are nici un fel de logic„.
V„ repet: raportul Comisiei Europene pe 2003 a fost elogios la adresa noastr„.
Ce s-a Ónt‚mplat, nu vreau s„ comentez. Dar vreau s„ v„ reamintesc c„ din 34 de amendamente la Comisia de politic„ extern„ doar 4 erau legate de copii. Din acele 4, 3 erau contradictorii. Un anumit grup de parlamentari europeni dorea s„ continu„m adop˛iile; un alt grup de parlamentari dorea s„ le sist„m din nou. ™i atunci, Guvernul a luat acea decizie, Ón luna februarie, de a stopa definitiv, practic, pentru a patra oar„, acest proces.
V„ rog foarte mult, sunt chestiuni extrem de importante. 60% dintre copiii care stau Ón centre de plasament p„rin˛ii nu i-au vizitat niciodat„ Ón 2 ani. La 35% dintre ei, semneaz„ Ón ziua na∫terii c„ n-au nevoie de ei!
De ce nu face˛i ac˛iuni de educa˛ie, de ce nu v„ g‚ndi˛i la aceste chestiuni? ™ti˛i c„ a crescut num„rul de copii Ón perioada 1997—2000 extraordinar Ón plasament, pentru c„ exista o pia˛„? Noi n-am f„cut 35%, cel mai mic nivel care a fost vreodat„, pentru c„ am fost noi foarte grozavi! A disp„rut presiunea adop˛iilor! Iar 65% din copiii din orfelinate au peste 12 ani. Deci vin dintr-o alt„ perioad„, ca s„ m„ exprim eufemistic. V„ rog foarte mult!
S-a discutat poate prea mult. Noi ne vom continua politica, dar v„ repet: no˛iunea de corup˛ie din acest domeniu a disp„rut din 2001! Cine spune c„ Guvernul N„stase a v‚ndut copii… m„ opresc aici, pentru c„ eu sunt recunoscut pentru replicile mele ∫i nu vreau din nou s„ iau fa˛a anumitor persoane!
A doua chestiune: suntem Ómpotriva adop˛iilor interna˛ionale, am dovedit-o acum ∫i o vom dovedi prin tot ce facem Ón continuare.
V„ mul˛umesc.
Ordonan˛a nr. 161 nu este dec‚t un mod de a imixtiona puterea judec„toreasc„, ∫i o Óntreb pe doamna ministru, care Ómi spune c„, Ón deplin„ suveranitate, justi˛ia hot„r„∫te. Cum este acea suveranitate, dac„ Ordonan˛a nr. 161 stipuleaz„ c„ trebuie s„ se judece exclusiv pe baza probelor de la dosar, nel„s‚nd to˛i ceilal˛i timpi pe care trebuie s„-i urmeze justi˛ia.
La aceasta ad„ug„m: condi˛ia dezastruoas„ din punct de vedere al st„rii de s„n„tate a copilului, mortalitatea infantil„ ating‚nd cel mai mare indicator din Europa — 16,4, spre deosebire de celelalte ˛„ri, Óntre 4 ∫i 6,8; mortalitatea matern„ — 0,34, Ón compara˛ie cu alte ˛„ri — 0,03 — 0,88; sporul natural negativ care se accentueaz„, Ón 2002 — minus 2,8, Ón 2003 — minus 3,4. Jum„tate din cazurile de SIDA din Europa — 6.445 fiind Ón Rom‚nia.
Aceasta explic„ de ce num„rul adop˛iilor, at‚t na˛ionale, c‚t ∫i interna˛ionale, este at‚t de mare la noi Ón ˛ar„, Ón compara˛ie cu ˛„rile vest-europene, unde aproape nu exist„, chiar cele na˛ionale, ∫i cu ˛„rile est-europene, Ón care num„rul acestora reprezint„ Ón medie o treime din cele ale Rom‚niei.
Œnchei aceast„ alocu˛iune prin a solicita necesitatea separ„rii puterilor Ón stat: executiv„, legislativ„ ∫i judec„toreasc„, numai aceasta put‚nd fi calea democra˛iei. ™i, Ón acela∫i timp, m„suri de ie∫ire din marasmul financiar Ón care se g„se∫te sistemul sanitar, cu consecin˛e at‚t de grave asupra s„n„t„˛ii popula˛iei.
Œn fapt, ∫i sorgintea acestei terifiante situa˛ii a adop˛iilor, care ne Óndep„rteaz„ de obiectivele noastre de aderare la Uniunea European„, se Ónscrie Ón acela∫i context precum îcondi˛ia bolnavilor psihici din Rom‚nia, relevat„ de situa˛ia spitalului de la Poiana Mare, datorat„ tot vidului legislativ“. Am f„cut Legea s„n„t„˛ii mintale Ón
2001, nu avem instruc˛iuni de aplicare p‚n„ ast„zi ∫i r„m‚ne inoperant„.
V„ mul˛umesc.
Guvernul Adrian N„stase a ac˛ionat cu profesionalism ∫i Ónalt„ responsabilitate, adopt‚nd ∫i aplic‚nd strategia na˛ional„ Ón domeniul protec˛iei copilului Ón dificultate, realiz‚nd restructurarea ∫i descentralizarea efectiv„ a Óntregului sistem de protec˛ie a copilului ∫i instituind suspendarea adop˛iilor interna˛ionale. Dovada cea mai clar„ c„ aceste angajamente au devenit realitate o reprezint„ aprecierile pozitive ∫i progresele evidente realizate de Rom‚nia, men˛ionate Ón rapoartele de ˛ar„ pe anii 2001, 2002 ∫i 2003.
Mo˛iunea, a∫a cum este formulat„, induce ideea, a∫ spune eu, periculoas„, c„ ˛„rile de origine ale familiilor adoptatoare au grave probleme de legisla˛ie ∫i probleme institu˛ionale Ón ceea ce prive∫te urm„rirea evolu˛iei copilului adoptat.
Or, situa˛ia este cu totul alta. Pe parcursul a doi ani, de dou„ ori pe an, la 6 luni, rapoartele sunt Ónaintate autorit„˛ii centrale rom‚ne. Aceste rapoarte cuprind informa˛ii complete ∫i se refer„ la aspecte ale dezvolt„rii ∫i evolu˛iei copiilor la care noi, ca p„rin˛i, de cele mai multe ori nu ne-am g‚ndit.
Este p„cat c„ subiectul acesta at‚t de delicat, care implic„ suflete de copii, destine ale unor copii, este folosit Ón scop politic ∫i politicianist de c„tre colegii din P.R.M., bulvers‚nd existen˛ele acestor copii.
Cred c„ noi, oamenii politici, trebuie s„ ne manifest„m ∫i s„ ac˛ion„m Ón aceast„ perioad„ cu maturitate, cu responsabilitate, cu Ón˛elepciune ∫i chibzuin˛„ ∫i s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t visurile acestor copii s„ se realizeze. Iar m‚na Óntins„ unui copil, c„minul ∫i familia s„ fie zugr„vite nu Ón alb-negru, ci Ón culorile speran˛ei.
De aceea, v„ rog, dragi colegi, s„ vota˛i Ómpotriva acestei mo˛iuni. ( _Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D._ )
Dragi guvernan˛i, haide˛i ∫i nu v„ mai juca˛i Ón mod iresponsabil cu destinele poporului rom‚n! Exist„ tabuuri pe care trebuie s„ le Óndeplini˛i.
V„ mul˛umesc.
Credeam c„ dezbaterea acestei mo˛iuni simple, care se refer„ la o problem„ important„ pentru toat„ ˛ara, pentru noi to˛i, problema adop˛iilor din Rom‚nia, merita o calitate ∫i o luciditate mai corespunz„toare, s„ spun a∫a.
Exprimarea, Óns„, exclusivist„, utilizat„ de autorii mo˛iunii, intoleran˛a terminologic„, manifestat„, de altfel, ∫i Ón lu„rile de cuv‚nt din fa˛a dumneavoastr„, Ómi amintesc de anii ’50, c‚nd clasa muncitoare mergea obligatoriu Ón paradis, iar burgheziei nu-i r„m‚nea dec‚t infernul, f„r„ s„ existe no˛iunea de purgatoriu.
G‚ndi˛i-v„ c„ lucrurile abordate astfel vor duce la un discurs intolerant ∫i la o concluzie, f„r„ Óndoial„, exclusivist„. Dintr-o asemenea perspectiv„, nu putem fi de acord cu expresii de genul, a∫a cum se afirm„ Ón mo˛iune, c„: îP.S.D. a venit la putere prin manipularea opiniei publice!“ ∫i c„: îPSD n-a f„cut altceva, dec‚t s„ continue f„r„delegile guvern„rii anterioare!“ Nu putem admite asemenea afirma˛ii, pentru c„ asemenea afirma˛ii sunt de-a dreptul jignitoare la adresa miilor, sutelor de mii de membri de partid P.S.D.! ( _Rumoare, vocifer„ri ale opozi˛iei._ ) M„ simt jignit, ∫i v-o spune unul care nu are obiceiul s„ fie flateur!
Din aceast„ perspectiv„, eu cred c„ luciditatea de care avem nevoie ast„zi Ón Parlamentul Rom‚niei trebuie s„ serveasc„ cel pu˛in interesului na˛ional, pe care, cel pu˛in la nivel declarativ, Ól recunoa∫tem ∫i Ól afirm„m cu to˛ii.
Dintr-o asemenea perspectiv„ Óncerc s„ Ónchei, f„r„, desigur, s„ trag concluzii, Óncerc un sentiment de am„r„ciune, pentru simplul fapt c„ nu am reu∫it, noi, Ón Parlamentul Rom‚niei, ast„zi, datorit„ acelor discursuri intolerante ∫i exclusiviste, s„ Ónlocuim logica conflictului cu o necesar„, at‚t de necesar„ cultur„ a dialogului Ón serviciul interesului na˛ional.
F„r„ Óndoial„, rolul opozi˛iei este s„ critice, dar s„ ∫i ofere solu˛ii alternative. Stima˛i colegi, n-am v„zut ast„zi nici o solu˛ie. Am v„zut critici din ce Ón ce mai intolerante, din ce Ón ce mai determinate, pentru a ob˛ine o vizibilitate.
Eu cred c„ cet„˛enii, electoratul, sunt cei care trebuie s„ ne judece ∫i cei care nu gre∫esc niciodat„. Dintr-o asemenea perspectiv„, cred c„ am„r„ciunea pe care o Óncerc ast„zi poate s„ fie surs„ de inspira˛ie pentru cel pu˛in c‚˛iva dintre dumneavoastr„, pentru motiv de reflec˛ie Ón leg„tur„ cu modul Ón care servim interesul na˛ional.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Anghel Stanciu**
Œn ceea ce prive∫te lista organiza˛iilor nonguvernamentale implicate Ón adop˛iile interna˛ionale Ón perioada 1997—2000, cred c„, Óntr-adev„r, ea ar trebui s„ fie public„, cu informa˛ii suplimentare, ∫i vom vedea cum, Ómpreun„ cu organele abilitate ale statului, informa˛ii suplimentare vor fi f„cute publice despre aceste 105 organiza˛ii nonguvernamentale. Mul˛umesc doamnei deputat Pataki pentru sugestia f„cut„ Ón fa˛a dumneavoastr„, de a adresa un raport referitor la supravegherea postadop˛ie. Acest raport v„ va fi prezentat Ón cel mai scurt timp posibil, pentru perioada de timp relevant„.
V„ mul˛umesc, este o sugestie important„ ∫i ave˛i dreptate, acest raport va fi f„cut public Ón fa˛a dumneavoastr„, Ón forma cea mai potrivit„.
A∫ dori, la sf‚r∫it, s„ sper c„ ne vom putea sprijini pe expertiza, pe bun„voin˛a ∫i pe prezen˛a dumneavoastr„ la dezbaterile parlamentare, fie Ón comisiile permanente, fie Ón plenul celor dou„ Camere, Ón cazul nostru, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, pentru a adopta Ón timp foarte scurt legile care fac parte din pachetul legislativ referitor la protec˛ia copilului.
A∫a cum ne-am angajat, prin vocea premierului Adrian N„stase, p‚n„ la jum„tatea acestei luni pachetul legislativ va fi remis Parlamentului pentru dezbatere ∫i adoptare.
V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru interesul ar„tat acestei problematici, chiar dac„ unele dintre interven˛ii nu le-am Ón˛eles, nici Ón fond ∫i nici Ón ton, ∫i le consider, Ón continuare, exotice sau, Ón orice caz, excentrice fa˛„ de subiect, nedrepte ∫i nefondate. Dar, trec‚nd peste aceast„ sear„ ∫i aceast„ dezbatere, aceste argumente sau nonargumente pe care le-am auzit, eu sunt convins„ c„, de fapt, cu fiecare dezbatere referitoare la copiii afla˛i Ón dificultate, ne asum„m mai mult r„spunderea care ne revine pentru soarta acestor copii.
Guvernul Rom‚niei, ca un guvern social-democrat, ∫i-a asumat r„spunderile care Ói revin ∫i a∫ vrea s„ v„ asigur c„ toate referirile publice pe care eu sau al˛i membri ai Guvernului le-am f„cut, referitor la bugetarea m„surilor de protec˛ie a familiei ∫i copilului, nu Ónseamn„ o pl‚ngere, nu spunem c„ e prea mult. Noi spunem, Ón acest fel, c„ suntem bucuro∫i c„ am fost Ón m„sur„ s„ asigur„m, prin politica economic„, o cre∫tere economic„ suficient de consistent„ pentru a avea cheltuieli rezonabile adresate protec˛iei copilului ∫i familiei.
A∫ vrea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ Ónc„ o dat„ c„ asta este deosebirea Óntre un partid de dreapta, care depl‚nge
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 20/8.III.2004 cheltuielile sociale excesive, ∫i un guvern de st‚nga, care le salut„ pe cele care sunt absolut necesare pentru dezvoltarea social„. Anul acesta avem Ón bugetele publice 2,2% din produsul intern brut pentru protec˛ia copilului ∫i familiei. V„ asigur c„ este o cot„ absolut rezonabil„ ∫i egal„ cu cota altor ˛„ri, chiar membre ale Uniunii Europene.
V„ mul˛umesc pentru interesul ar„tat dezbaterii ∫i Ómi exprim speran˛a c„ ne vom putea sprijini pe dumneavoastr„ pentru a Ónainta Ón politica de protec˛ie a copilului, Ón general, ∫i a celui aflat Ón dificultate, Ón special.
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze._ )