Stenogramă plen

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Drago∫ Ujeniuc. Se preg„te∫te domnul deputat Valentin Iliescu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M-am hot„r‚t s„ fac aceast„ declara˛ie ca r„spuns la o alt„ declara˛ie a unui deputat, de∫i alte probleme, mult mai serioase, Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea.

Desfid vorb„re˛ii, mai ales pe cei din Parlament, ∫i-mi st‚rnesc dezgustul cuv‚nt„rile f„r„ substan˛„, mai cu seam„ dac„ acestea sunt dominate de agramatisme. Ur„sc deopotriv„ dela˛iunea, minciuna sfruntat„ ∫i cuv‚ntul veninos sc„pat din g‚tlej, nefiltrat de o minim„ cugetare.

Domnul deputat D„nu˛ Liga, c„ci despre acesta este vorba, se ia la tr‚nt„ cu propriile Ónchipuiri, r„s„rite pe terenul at‚t de fertil al calomniei cultivate de liderii P.S.D. din Giurgiu.

Acuzele formulate de domnul deputat pe 8 martie de la aceast„ tribun„ dezv„luie un puternic complex de inferioritate care Ól domin„, deopotriv„ cu mania persecu˛iei, care Ól macin„ Ónc„ din timpul campaniei electorale.

Afirm„ Domnia sa c„ este reprezentantul jude˛ului Giurgiu — b„nuiesc c„ Ón Parlament — ∫i Ón aceast„ calitate simte nevoia s„-∫i justifice pozi˛ia, printr-o presta˛ie programat„ pe demolarea imaginii celui mai incomod adversar al fostei puteri Ón jude˛ul Giurgiu. Œn realizarea acestui scop, preia discursul mai marilor P.S.D.-i∫ti giurgiuveni, discurs care abund„ Ón acuze care mai de care mai grave, f„r„ acoperire.

Dup„ ce Ól calific„ drept îbaron local“ pe primarul Lucian Iliescu, reprezentantul autointitulat al jude˛ului Ól atac„ frontal cu acuza˛ia de a fi patronat o fraud„ de peste 14 miliarde lei. Cu o incoeren˛„ deja caracteristic„ Ón discurs, afirm„, pe de o parte, c„ îPoli˛ia a deschis un dosar Ón acest caz, dar c„ a r„mas Ón acest stadiu...“ — care stadiu nu ne spune! — î...Óntr-un sertar pr„fuit, deoarece a fost blocat pe toate p„r˛ile de acest baron local“.

I-a∫ recomanda domnului deputat Liga D„nu˛ s„ se intereseze la mai marii P.S.D., fo∫ti ∫i actuali, despre furia cu care ace∫tia n„v„leau Ón birourile parchetelor de toate gradele pentru a ob˛ine m„car o micu˛„ Óncepere a urm„ririi penale fa˛„ de primar, pentru a-l scoate pe acesta din curs„. Tot acei lideri P.S.D. sunt Ón m„sur„ s„-l Ón∫tiin˛eze c„, spre cinstea lor, toate parchetele au rezistat presiunilor politice, d‚nd invariabilul r„spuns c„ nu exist„ nici o prob„ care s„ configureze vinov„˛ia primarului pentru vreo fapt„ penal„.

Ca ∫i c‚nd calomnia de mai sus nu era suficient„, deputatul Liga D„nu˛ Ól ia Ón primire ∫i pe prefectul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 jude˛ului, de altfel, ∫i el un om corect ∫i vertical, afirm‚nd c„ acesta este îun instrument de presiune ∫i tortur„ asupra jude˛ului“ ∫i îcel mai umil servitor al baronului local Lucian Iliescu“, ceea ce, consider„ îreputatul“ cuv‚nt„tor, înu Ónt‚mpl„tor se Ónt‚mpl„“ (sic!).

Criticul deputat nu scap„ nici controlul exercitat de primar asupra Óntregii prese giurgiuvene ∫i nici calitatea acestuia de î∫ef al bandei din jude˛“.

™i iat„ cum, devers‚nd cele de mai sus Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, domnul D„nu˛ Liga crede c„ a∫a se justific„ prezen˛a sa Ón Parlament ∫i c„ menirea unui parlamentar este de a folosi Ónalta tribun„ Ón scopul demol„rii adversarilor politici, prin insult„ ∫i calomnie.

Sper c„ at‚t primarul Giurgiului, c‚t ∫i prefectul jude˛ului nu Ól vor Ónvrednici pe delator cu procese penale pentru insult„ ∫i calomnie, de∫i insolenta filipic„ lansat„ Ón plenul Camerei Deputa˛ilor nu las„ loc Óng„duin˛ei, cu at‚t mai mult cu c‚t f„ptuitorul deputat nu are la Óndem‚n„ scutul imunit„˛ii parlamentare prev„zute de art. 72 din Constitu˛ia Rom‚niei, Óntruc‚t acel text Ól ap„r„ numai pentru voturile ∫i opiniile politice exprimate Ón exercitarea mandatului.

™i nu pot Óncheia f„r„ a-mi pune Óntrebarea: ce va spune distinsul deputat unui oarecare aleg„tor care-l va trage de m‚nec„ ∫i-i va cere s„ arate m„car o singur„ activitate specific„ mandatului s„u?

V„ mul˛umesc.

## Da, mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Valentin Iliescu. Se preg„te∫te domnul deputat ™tefan Baban.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

F„r„ a-∫i fi Óncheiat procesul de clarific„ri interne Ón s‚nul partidului, dup„ pierderea puterii politice Ón decembrie 2004, liderii locali ∫i centrali ai P.S.D. Óncep s„ scoat„ capul ∫i s„-∫i afirme tot mai îserios“ rolul de principal partid de opozi˛ie, exprim‚ndu-∫i clar inten˛ia de a depune Ón Parlamentul Rom‚niei prima mo˛iune simpl„.

Nu trebuie s„ v„ imagina˛i c„ un asemenea demers vine Ón folosul popula˛iei, al unei mari probleme ce trebuie rezolvat„ Ón Rom‚nia. N-au Ón˛eles lec˛ia dur„ dat„ P.S.D.-ului de electoratul Rom‚niei Ón toamna anului trecut, lec˛ie care a sanc˛ionat corup˛ia institu˛ionalizat„, clientelismul politic, jaful f„r„ margini al banului public, atitudinea arogant„ ∫i sfid„toare a baronilor locali ∫i centrali ai P.S.D.-ului. Liderii acestui partid vin cu o mo˛iune simpl„ Óndreptat„ Ómpotriva Guvernului T„riceanu, exprim‚ndu-∫i dezacordul fa˛„ de inten˛ia acestuia potrivit c„reia to˛i conduc„torii serviciilor deconcentrate din teritoriu trebuie s„ devin„ manageri doar pe durata mandatului Guvernului care i-a propus.

Cum s-ar spune, politica Guvernului T„riceanu, Ón viziunea P.S.D., ar trebui promovat„ ∫i implementat„ Ón teritoriu de speciali∫tii lui Cozm‚nc„, ai lui Iacobov, ai lui Opri∫an, ai lui Maz„re, oameni care, se ∫tie foarte bine, chiar Ón timpul guvern„rii Adrian N„stase nu au probat

calit„˛i mari manageriale, ci au fost ni∫te lachei devota˛i intereselor celor de la centru ∫i din teritoriu, care au politizat chiar ∫i aerul din institu˛iile pe care le conduceau, care au acaparat, prin Ónc„lcarea flagrant„ a legii, toate fondurile destinate lucr„rilor de construc˛ii, modernizare, dezvoltare, Ón folosul firmelor clientelare.

Nu de dragul ˛„rii ∫i al popula˛iei se d„ de ceasul mor˛ii ast„zi P.S.D.-ul, ci de teama c„ prin implementarea Ón teritoriu a noilor structuri guvernamentale oamenii P.S.D.-ului din jude˛e Ó∫i vor pierde influen˛a ∫i p‚rghiile prin care, Ón ultimii patru ani, au jefuit sistematic ∫i institu˛ional banul public, construindu-∫i averi colosale.

P.S.D.-ul se teme c„ prin aceast„ m„sur„ oamenii s„i nu vor mai putea controla politic ∫coala, administra˛ia local„, firmele prietenilor ∫i ale adversarilor politici, nu vor mai putea drena banul public, nu vor mai putea ascunde opiniei publice marile matrapazl‚curi ∫i ilegalit„˛i pe care le-au f„cut Ón ultimii patru ani, nu-∫i vor mai putea exercita influen˛a asupra Poli˛iei, justi˛iei ∫i Parchetului.

Corup˛ia a fost ∫i este marea problem„ a Rom‚niei. Dac„ vorbim de corup˛ie nu putem s„ nu o punem Ón leg„tur„ cu baronii locali ∫i centrali ai P.S.D.-ului ∫i cu aceast„ categorie de trep„du∫i politici pe care ini˛iativa P.S.D.-ului Óncearc„ s„-i men˛in„ Ón activitate.

Cred c„ a venit momentul, dac„ conducerea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii este cu adev„rat una credibil„ ∫i cu adev„rat Ón folosul ∫i Ón interesul acestei ˛„ri, ∫i nu al unei forma˛iuni politice, s„ prezinte rapid, f„r„ p„rtinire ∫i f„r„ echivoc, chiar p‚n„ la dezbaterea Ón Parlament a acestei mo˛iuni simple, un punct de vedere oficial despre implicarea Ón ultimii patru ani a conduc„torilor serviciilor deconcentrate din teritoriu Ón derularea unor ac˛iuni ∫i fapte asimilate unor acte grave de corup˛ie.

Cer public acest lucru, Ón condi˛iile Ón care pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, Ón calitate de pre∫edinte al Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, definea corup˛ia ca o amenin˛are important„ la siguran˛a na˛ional„.

V„ mul˛umesc.

## Da.

Are cuv‚ntul domnul deputat ™tefan Baban. Se preg„te∫te domnul Kerekes Károly.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Teoria alegerilor anticipate.

Nici bine nu s-a uscat cerneala pe actul de numire al Guvernului T„riceanu ∫i unele voci ale coali˛iei s-au ∫i g‚ndit la alegeri anticipate, ca unica posibilitate ∫i ∫ans„ de a-∫i consolida victoria c‚∫tigat„ ∫i nesperat„.

Acum, la aproape trei luni de c‚nd conducerea ˛„rii a reu∫it Ón cea mai mare parte s„ se impun„, ideea alegerilor anticipate Ól fr„m‚nt„ din nou pe pre∫edintele ˛„rii, tulbur‚nd ∫i mai mult echilibrul foarte fragil al coali˛iei de guvern„m‚nt.

Fiecare protagonist al scenei politice are propria sa p„rere despre necesitatea ∫i urgen˛a desf„∫ur„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 alegerilor anticipate. Fiecare consider„ c„ trebuie Ónl„tura˛i diletan˛ii, c„ trebuie sudat„ unitatea ∫i integritatea coali˛iei, c„ trebuie atra∫i Ón acest cerc vicios doar partenerii demni de Óncredere.

Timp de dou„ luni ∫i jum„tate, orice apari˛ie public„ a liderilor de partid din opozi˛ie sau de la guvernare a fost Ónso˛it„ de ideea alegerilor anticipate, ceea ce a diferit fiind doar data pronosticat„ pentru desf„∫urarea lor: c‚t mai repede, iulie, toamn„, anul 2006 etc.

## Stima˛i colegi,

Nu este exclus s„ vin„ ∫i vremea alegerilor anticipate. Se ∫tie foarte bine c„ de ce ˛i-e fric„ nu po˛i s„ scapi. P‚n„ atunci, indiferent c‚nd va veni momentul, actualii parteneri de guvernare ar trebui s„ se g‚ndeasc„ Ón primul r‚nd la cei ce i-au votat la alegerile generale din 2004.

Cet„˛eanul de r‚nd ∫i cel mai fidel votant a sanc˛ionat opulen˛a, birocra˛ia, nep„sarea ∫i indolen˛a fo∫tilor guvernan˛i. Cel pu˛in 50% din poporul rom‚n cu drept de vot a sperat ∫i a crezut Ón schimbare ∫i Ón sloganul îS„ tr„i˛i bine!“.

Acum, dup„ foarte pu˛in timp, afl„ din toate mijloacele de informare din ˛ara asta c„ cei pe care i-a propulsat Ón fruntea na˛iunii n-au g‚nduri dec‚t pentru alegeri anticipate, pentru a-∫i consolida puterea pe o perioad„ mai mare de timp. Œntre discu˛ii ∫i sondaje de opinie care arat„ sc„derea vertiginoas„ a gradului de Óncredere al rom‚nilor Ón actuala coali˛ie, exist„ timp pentru scumpiri, recalcul„ri de pensii, disponibiliz„ri de personal ∫i convorbiri cu reprezentantul Fondului Monetar Interna˛ional. Nu exist„ timp pentru studierea Ón profunzime a problemelor sociale ∫i economice ale ˛„rii, pentru punerea Ón aplicare a programului electoral cu care s-a c‚∫tigat Ón 2004.

Este bine de ∫tiut c„ orice teorie poate fi demonstrat„ ∫i, mai ales, demontat„. Acela∫i lucru se poate Ónt‚mpla oric‚nd Ón Rom‚nia cu teoria alegerilor anticipate, dac„ avem Ón vedere ∫i schimb„rile intervenite pe e∫ichierul politic Ón ultimele trei zile.

Tergiversarea reformelor, am‚narea deciziilor de implementare, mai mult sau mai pu˛in dureroas„, a programelor economice, sociale, politice, prelungirea acestei st„ri de nesiguran˛„ ∫i del„sare la toate nivelurile (Guvern, Parlament, ministere, institu˛ii descentralizate etc.) vor face ca tocmai cei ce sus˛in cu putere ideea alegerilor anticipate s„ fie principalii perdan˛i. De lucrul acesta ∫i-au dat seama ∫i o parte din liderii coali˛iei care mai cu jum„tate de gur„ s-au pronun˛at pentru desf„∫urarea lor cel mai t‚rziu Ón 2007. P‚n„ atunci, au o ∫ans„ nesperat„ s„ dovedeasc„ opozi˛iei, care pe zi ce trece Ó∫i revine din ∫ocul Óncasat Ón noiembrie— decembrie 2004, c„ teoria alegerilor anticipate este viabil„ ∫i Óntr-o ˛ar„ care p‚n„ acum s-a Óncadrat perfect Ón tradi˛ionalismul balcanic.

Dar ce se va Ónt‚mpla Ón cazul Ón care teoria va fi demontat„? R„spunsul va fi aflat doar la alegerile anticipate, oric‚nd se vor desf„∫ura acestea...

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Kerekes Károly. Urmeaz„ domnul deputat Ion Mocioalc„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la activitatea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii.

Œn contextul actual al vie˛ii noastre sociale, datorit„, printre altele, cerin˛elor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, domeniul drepturilor omului devine din ce Ón ce mai semnificativ.

Œn ultimii ani, Rom‚nia a depus eforturi sus˛inute pentru crearea cadrului legislativ necesar transpunerii Ón practic„ a directivelor Uniunii Europene cu privire la prevenirea ∫i combaterea discrimin„rii etnice ∫i rasiale.

Œn acest sens, s-a constituit Consiliul Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii care, printre multe alte atribu˛ii, are sarcina de a investiga, de a constata ∫i de a sanc˛iona faptele de discriminare.

F„r„ Óndoial„, Ón acest domeniu Consiliul nu poate r„m‚ne pasiv, de vreme ce Ón ˛ar„ nu sunt deloc pu˛ine la num„r manifest„rile ostile fa˛„ de minorit„˛ile etnice sau religioase.

Astfel, nu se renun˛„ la etichetarea de îbozgor“ a tinerilor maghiari Ón unit„˛ile militare sau la sloganurile îafar„, afar„ cu ungurii din ˛ar„“ la meciurile de hochei pe ghea˛„ Óntre echipele îSteaua“ ∫i îSport Club“ Miercurea-Ciuc.

Œn ultimele dou„ luni s-au remarcat c‚teva cazuri demne de a fi amintite, Ón care Consiliul a fost sesizat sau acesta s-a autosesizat.

Astfel, un membru al Consiliului Na˛ional Secuiesc a fost sanc˛ionat prompt pentru afirma˛ii antisemite.

Urmeaz„ s„ fie cercetat ∫i cazul fanilor steli∫ti care au avut manifest„ri antimaghiare la ultimul meci de hochei pe ghea˛„ îSteaua“ Bucure∫ti — îSport Club“ Miercurea-Ciuc.

De asemenea, la sesizarea Ligii îPro Europa“ este Ón cercetare ∫i cazul Gigi Becali. Patronul grup„rii F.C. îSteaua“ Bucure∫ti a declarat presei c„ Ladislau Bölöni, fotbalist cu peste 100 de selec˛ion„ri Ón na˛ionala Rom‚niei, este un îtr„d„tor ∫i jigodie, un la∫“, care nu are dreptul s„ fac„ declara˛ii despre fotbalul din Rom‚nia, Óntruc‚t îeste ungur, ∫i nu rom‚n“. Liga îPro Europa“ consider„ Óntr-un mod cu totul justificat c„ afirma˛iile f„cute de Gigi Becali reprezint„ o grav„ Ónc„lcare a dreptului la demnitate personal„ ∫i care sugereaz„ nu doar c„ Bölöni ar fi tr„d„tor, ci ∫i c„ acest comportament reprezint„ comunitatea maghiarilor din Rom‚nia.

A∫tept ca ∫i Ón aceste ultime dou„ cazuri Consiliul s„ fac„ investiga˛iile cuvenite ∫i s„ sanc˛ioneze prompt pe cei care comit astfel de acte de discriminare, de Ónc„lcare a dreptului la demnitate personal„.

De altfel, Ón cazul Becali, iubitorii fotbalului au reac˛ionat imediat ∫i ∫i-au exprimat indignarea. Pentru a ilustra acest comportament sanc˛ionator din partea societ„˛ii, este suficient s„ acces„m site-ul cotidianului îEvenimentul zilei“ ∫i s„ parcurgem comentariile trimise

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 pe internet la articolul din 4 martie a.c., intitulat îGigi Becali: «Bölöni e un tr„d„tor ∫i o jigodie!»“. Comentariile, Óntr-un num„r neobi∫nuit de mare, 71, cu 3 excep˛ii, condamn„ cu fermitate gestul lui Becali ∫i iau ap„rarea sportivului de excep˛ie Ladislau Bölöni.

Din cauza timpului limitat voi cita numai unul dintre mesajele trimise prin care s-au comentat afirma˛iile jignitoare ale lui Gigi Becali. Mesajul este urm„torul: îŒnc„ o dat„ Bölöni a f„cut dovada unui spirit superior. Da, e ungur! ™i? Care e problema lui Becali? A f„cut pentru Rom‚nia mai mult dec‚t a f„cut el, Becali, marele rom‚n. P„cat de «Steaua», o mare echip„, c„ a ajuns pe m‚na unui necioplit. Bravo, Lo˛i, s„ nu intri Ón mocirla oierului! ™i s„ ∫tii c„ rom‚nii ˛in cu tine, care e∫ti un rom‚n mult mai adev„rat dec‚t „la! (Cred c„ i-am uitat deja numele.)“.

Œns„ este de ad„ugat ∫i faptul c„ Óntr-o comun„ a∫ezat„ Ón valea T‚rnavei Mici, zon„ Ón care s-a n„scut Bölöni Laszlo ∫i unde el se bucur„ de mare popularitate, primarul, viceprimarul ∫i un consilier au fost ale∫i pe lista Partidului Noua Genera˛ie, partidul lui Gigi Becali, c‚ndva demnitari de frunte ai U.D.M.R.-ului local. Nu a∫ vrea s„ fiu Ón situa˛ia lor.

Probabil, pentru ei Ónseamn„ mai mult banii lui Gigi Becali dec‚t demnitatea na˛ional„ a lui Bölöni, a noastr„, a maghiarimii din Rom‚nia.

Mul˛umesc pentru aten˛ie.

## Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Ion Mocioalc„.

Se preg„te∫te domnul prim-ministru, domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Este cu adev„rat uimitoare pozi˛ia actualei puteri fa˛„ de libera circula˛ie a rom‚nilor din Europa. Ultimele evenimente Ón care au fost implica˛i zeci de rom‚ni care au vrut s„ intre Ón Spania sunt gr„itoare pentru o anumit„ stare de lucruri, dar mai ales pentru lipsa de reac˛ie a autorit„˛ilor, o iner˛ie endemic„, de r„u augur, care nu face dec‚t s„ alimenteze o anumit„ pozi˛ie nes„n„toas„ a Rom‚niei pe harta Europei.

Declara˛iile b‚lb‚ite ale diploma˛ilor rom‚ni din Fran˛a ∫i Spania, palida lor implicare Ón ceea ce prive∫te autocarele rom‚ne∫ti practic expulzate din Spania au ar„tat Óntregii ˛„ri c‚t de bine gestioneaz„ Ministerul de Externe astfel de situa˛ii.

E drept c„ nu o dat„ rom‚nii sau alte minorit„˛i na˛ionale ne-au cam f„cut de ru∫ine prin Europa, dar asemenea lucruri nu se Ónt‚mpl„ numai cu noi, ci cu mul˛i al˛i cet„˛eni din Europa de Est, ∫i am Óndr„zni s„ spunem nu numai din Europa de Est. De aici, Óns„, ∫i p‚n„ la a expulza pur ∫i simplu, cu acte Ón regul„, aspecte constatate, a∫a cum se ∫tie, de autorit„˛ile rom‚ne∫ti, germane ∫i austriece, c‚teva autocare, a trata oamenii ca pe ni∫te infractori care nu au voie s„ coboare

din autovehicule, a-i ˛ine nem‚nca˛i ca pe ni∫te animale este inadmisibil. Iar lipsa de reac˛ie a diploma˛iei rom‚ne∫ti Ón fa˛a respectivului afront e la fel de inadmisibil„. Nu am auzit de nici o not„ de protest Ónaintat„ de ministrul de externe sau de vreun alt oficial rom‚n.

Nu uita˛i, distin∫i domni din Ministerul Afacerilor Externe, c„ Rom‚nia este Ón acest moment o ˛ar„ cu profunde aspira˛ii europene. Suntem un stat care va semna pe 25 aprilie Tratatul cu Uniunea European„, la care vom adera Ón 2007. Suntem o ˛ar„ a NATO. Toate astea ∫i multe altele ne recomand„ ca un partener european serios, care respect„ conven˛iile europene, dar vrea s„-i fie ∫i lui respectate drepturile. De aceea, diploma˛ia rom‚neasc„ trebuie s„ fie mai ferm„. A∫a cum Ón marile decizii se impune fermitate, ∫i ceea ce ˛ine de rolul ∫i prezen˛a cet„˛enilor rom‚ni Ón Europa ∫i Ón lume trebuie ocrotit a∫a cum se cuvine de o diploma˛ie eficient„, nu de una de operet„.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul prim-ministru C„lin PopescuT„riceanu.

Se preg„te∫te domnul deputat Ioan Oltean.

## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Au trecut aproximativ 14 s„pt„m‚ni de c‚nd am fost ales Ómpreun„ cu dumneavoastr„ ca deputat Ón Parlamentul Rom‚niei. Cu aproape 10 s„pt„m‚ni Ón urm„, am primit Ón aceast„ sal„ votul de Ónvestitur„ pentru a conduce noul Guvern rezultat dup„ alegeri.

De atunci, este prima oar„ c‚nd iau cuv‚ntul Ón Parlament. Sunt onorat s„ revin Ón fa˛a dumneavoastr„, chiar dac„ o fac ca deputat. Este cel mai autentic mod Ón care Ómi pot ar„ta respectul pentru institu˛ia Legislativului. Poate c„ unii dintre dumneavoastr„ sunte˛i mira˛i s„ m„ vede˛i la aceast„ tribun„ prezent‚nd o declara˛ie politic„. Eu n-am uitat c„ m-am angajat Ón campania electoral„ s„ contribui la consolidarea institu˛iei Parlamentului, ca for de dezbatere politic„.

M-am angajat Ón egal„ m„sur„ s„ promovez ∫i s„ Ónt„resc toate institu˛iile ∫i valorile democratice, pentru a permite reconstruc˛ia Rom‚niei ∫i aderarea la Uniunea European„ prin valorile democratice. M„ refer la drepturile ∫i libert„˛ile individului, egalitatea Ón fa˛a legii, libera ini˛iativ„.

Am prezentat aceste aspecte ca s„ Ón˛elege˛i din ce perspectiv„ abordez problema care constituie tema principal„ a mesajului meu politic.

Cine Ó∫i imagineaz„ c„ schimbarea de putere duce automat la rezolvarea problemelor societ„˛ii este nerealist. Se pot schimba zece Guverne ∫i tot at‚tea Parlamente f„r„ ca nimic s„ se schimbe Ón Rom‚nia dac„ nu exist„ voin˛„ politic„. Agenda rezidual„ pe care am preluat-o dup„ alegeri are o densitate de plumb. Foarte multe sunt problemele nerezolvate de la Ónceputul anilor ’90.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 V„ supun aten˛iei dumneavoastr„ una dintre problemele-cheie, ∫i anume rela˛ia presei cu institu˛iile statului. Am analizat cu aten˛ie Ón aceste s„pt„m‚ni situa˛ia presei din ultimii ani. Am rev„zut rapoartele organiza˛iilor pentru protec˛ia presei. Am s„ v„ citesc din raportul Agen˛iei pentru Monitorizarea Presei din anul 2004: îPresa func˛ioneaz„ Óntr-un mediu economic ce nu respect„ legile economiei de pia˛„, principala cauz„ fiind interven˛ia brutal„ a reprezentan˛ilor puterii centrale sau locale pe pia˛„, folosind abuziv at‚t institu˛iile statului, c‚t ∫i banii publici, prin intermediul publicit„˛ii acordate discre˛ionar ∫i netransparent.“

Raportul Freedom House din 2004 spune, de asemenea, c„ îPublicitatea este uneori folosit„ ca un instrument pentru a face presiuni asupra organiza˛iilor media“.

Œn aprilie 2004, Organiza˛ia îReporters sans frontières“ a solicitat autorit„˛ilor s„ pun„ imediat cap„t controlului economic asupra presei, care duce la autocenzur„. Mai mult, astfel de constat„ri se reg„sesc ∫i Ón rapoartele Comisiei ∫i Parlamentului European ∫i ale Departamentului de Stat ale Statelor Unite.

Ele ridic„ semne de Óntrebare asupra func˛ionalit„˛ii statului de drept Ón Rom‚nia, iar mie, ca cet„˛ean, Ómi dau fiori.

Am mai constatat c„ Guvernul era prins Óntr-un conflict steril cu unele organiza˛ii ale societ„˛ii civile din cauza bloc„rii accesului la informa˛iile publice legate de publicitatea de stat. Am s„ dau exemplul procesului intentat de Centrul de Jurnalism Independent fostului Guvern.

Un Guvern democratic nu se lupt„ cu societatea civil„, ci construie∫te Ómpreun„ cu ea. Prin urmare, am dat Centrului pentru Jurnalism Independent toate informa˛iile pe care le-am avut, iar p„r˛ile au stins litigiul Ón instan˛„. Nu am f„cut dec‚t s„ punem Ón practic„ principiul transparen˛ei institu˛ionale, specific unui Guvern democratic ∫i responsabil.

Un cotidian central a solicitat, Ón baza Legii nr. 544 privind liberul acces la informa˛iile publice, o situa˛ie a fondurilor cheltuite de la Ónceputul anului 2000 p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2004 de c„tre ministere ∫i institu˛iile din subordine pentru publicitatea de stat. Cancelaria a respectat legea ∫i a furnizat datele cerute. Totalul acestor fonduri dep„∫e∫te 65 de milioane de euro.

Sunt preocupat Ón mod real de modul Ón care sume at‚t de mari de bani pot fi utilizate de institu˛iile statului Ón rela˛ia cu presa. C‚t„ vreme nu exist„ o reglementare clar„, corectitudinea utiliz„rii banilor publici depinde prea mult de absen˛a sau de prezen˛a voin˛ei politice.

Guvernul actual are voin˛a politic„ de a nu folosi banii publici pentru a controla presa. Este o decizie pe care am luat-o de la bun Ónceput ∫i nu ne-am ab„tut de la ea.

Consider c„ o pres„ liber„, profesionist„ ∫i responsabil„ este semnul de s„n„tate al unei democra˛ii. A da publicitate de stat pe criterii discre˛ionare Ónseamn„ s„ folose∫ti banii publici Ómpotriva cet„˛enilor, ∫i eu nu voi accepta a∫a ceva.

M-am angajat ca om politic s„ consolidez libertatea presei ∫i liberul acces la informa˛ii al cet„˛enilor. Pentru

aceasta, eu, deputatul liberal, C„lin Popescu-T„riceanu ∫i, totodat„, prim-ministru al Rom‚niei, vin Ón fa˛a Parlamentului ˛„rii cu urm„torul mesaj politic: Rom‚nia are nevoie de un sistem transparent ∫i controlabil pentru publicitatea de stat.

Vom colabora pentru transpunerea Ón practic„ a acestui proiect cu societatea civil„. Vom crea un grup de lucru format dintr-un reprezentant al Guvernului ∫i reprezentan˛ii societ„˛ii civile ∫i ai organiza˛iilor de media care s„ construiasc„ rapid un sistem eficient de utilizare a banilor publici. Centrul de Jurnalism Independent a avut o ini˛iativ„ l„udabil„ Ón acest sens ∫i va juca un rol central Ón proiectul la care m„ refer.

Sper ca Ón c‚teva s„pt„m‚ni Parlamentul s„ voteze proiectul de lege pe care-l vom Ónainta ∫i care s„ asigure gestiunea corect„ a fondurilor pentru publicitatea de stat. Cont„m Ón acest sens pe sprijinul Parlamentului.

P‚n„ la crearea noului sistem, Guvernul va prezenta public, Ón mod regulat, cum a utilizat fondurile publice date de stat. Am solicitat deja ministerelor datele pe care le au pentru primele luni ale anului Ón curs.

Mai sunt ∫i alte probleme legate de pres„, cum ar fi agresiunile Ómpotriva jurnali∫tilor. Dac„ un jurnalist este b„tut ca s„ fie jefuit, este un atac, desigur, la siguran˛a personal„. Dar dac„ un jurnalist este b„tut din cauz„ c„ este jurnalist, atunci este un atac la siguran˛a democra˛iei.

Nici una dintre situa˛ii nu este tolerabil„, dar cea din urm„, cu at‚t mai pu˛in. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ia m„suri pentru rezolvarea acestui gen de probleme.

Am venit cu aceast„ declara˛ie politic„ Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru c„ normalizarea rela˛iilor dintre institu˛iile statului ∫i pres„ este o chestiune de interes na˛ional. Œntr-o democra˛ie real„ astfel de chestiuni nu se rezolv„ cu ignorarea Parlamentului.

Œn Óncheiere vreau s„ subliniez c„ schimbarea atitudinii clasei politice ∫i a institu˛iilor statului fa˛„ de pres„ va duce la profesionalizarea rela˛iei cu mass-media, va fi semnalul c„ democra˛ia rom‚neasc„ func˛ioneaz„. Este ceea ce trebuie s„ facem ca ˛ar„ care aspir„ s„ primeasc„ pa∫aportul european Ón 2007. Altfel, vom r„m‚ne mereu la periferia Europei ∫i a istoriei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat, domnule prim-ministru.

Vreau s„ v„ rog, Ón alte situa˛ii, c‚nd ve˛i dori s„ face˛i declara˛ii politice, dac„ ve˛i considera c„ este util, s„ ˛ine˛i seama ∫i de art. 81 din regulament, care v„ permite s„ face˛i declara˛ii Ón calitate de prim-ministru, ceea ce, sigur, ne va da ocazia s„ facem ∫i dezbateri Ón leg„tur„ cu declara˛iile respective. ™i, oric‚nd dori˛i, cu prioritate, astfel de cereri vor fi puse pe ordinea de zi a Camerei.

Stima˛i colegi, Ón continuare, Ól invit pe domnul deputat Ioan Oltean, dup„ care va urma domnul deputat D„nu˛ Liga.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œng„dui˛i-mi, mai Ónt‚i, ca unul dintre parlamentarii vechi, s„ constat cu satisfac˛ie c„ pentru prima dat„ un prim-ministru vine Ón fa˛a Parlamentului ∫i recunoa∫te rolul ∫i importan˛a acestuia. Acesta este un prim semn al democra˛iei, acesta este un prim semn al faptului c„ Parlamentul este recunoscut de c„tre Guvern ca fiind principala institu˛ie legislativ„ a ˛„rii.

## Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este determinat„, Ón principal, de hot„r‚rea pe care principalul partid de opozi˛ie, P.S.D., a luat-o Ón sensul depunerii unei mo˛iuni simple privind schimb„rile pe care actuala putere le face la nivelul administra˛iei publice centrale ∫i locale.

Œn acela∫i timp, am fost determinat s„ Óncheg aceast„ declara˛ie politic„ ∫i de interven˛ia domnului deputat P.S.D. de Bistri˛a-N„s„ud, Radu Moldovan, f„cut„ la acest microfon s„pt„m‚na trecut„, o declara˛ie politic„ prin care Domnia sa a dovedit c„ este lovit de amnezie, incrimin‚nd actuala putere care produce fapte care au fost, de fapt, preocuparea Domniei sale pe parcursul celor 4 ani c‚t P.S.D.-ul a fost la guvernare.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dac„ ar fi s„ lu„m de bune declara˛iile colegilor no∫tri de la P.S.D., ar trebui s„ tragem concluzia c„ sediile partidului P.S.D. sunt inundate de lacrimile de crocodil ale celor care ap„r„ profesioni∫tii fostului partid de guvern„m‚nt.

Toat„ clientela politic„ a P.S.D., Ón∫urubat„ Ón func˛ii prin concursuri Ón majoritate trucate, toate amantele, fiii ∫i fiicele, nepo˛ii, veri∫orii, nevestele, rubedeniile ∫i tovar„∫ii de matrapazl‚curi, care au jefuit f„r„ mil„ ∫i f„r„ ru∫ine aceast„ ˛ar„ timp de 4 ani, ajun∫i celebri prin furturi, delapid„ri, incompeten˛„ ∫i dispre˛ fa˛„ de banul public, sunt califica˛i acum drept mari profesioni∫ti. Mai mult, ni se spune c„ sunt indispensabili bunului mers al lucrurilor.

Domnii de la P.S.D. fac marea gre∫eal„ de a aprecia c„ suntem pro∫ti ∫i noi, ∫i cet„˛enii acestei ˛„ri. Profesionalismul pe care-l clameaz„ P.S.D.-ul nu a Ónsemnat timp de 4 ani de zile dec‚t jaf, cumetrii mafiote ∫i incompeten˛„ cras„, cu rezultate care se v„d acum cu ochiul liber.

Dori˛i fapte? M„ refer numai la jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, jude˛ pe care eu cred c„-l cunosc suficient de bine. Œn anul 2000, Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, P.S.D.-ul ob˛inea la alegerile locale 5 primari. A reu∫it s„ termine mandatul cu 50 de primari din 62. A avut 3 consilieri municipali, a reu∫it Ón mai pu˛in de dou„ luni de guvernare s„ aib„ 14 consilieri municipali. A avut 4 consilieri jude˛eni, a reu∫it Óntr-un an ∫i jum„tate — iat„, aici, cu un efort mai mare — s„ aib„ peste 20 de consilieri jude˛eni, inclusiv pre∫edintele Consiliului jude˛ean, Gheorghe Marinescu.

De asemenea, Ón dou„ s„pt„m‚ni au reu∫it s„ Ónl„ture de la conducerea serviciilor deconcentrate pe absolut to˛i ∫efii acestor servicii ∫i s„-i Ónlocuiasc„ cu membrii partidului de guvern„m‚nt ai vremii respective, ∫i nu

Óntotdeauna, ba chiar dimpotriv„, de cele mai multe ori doar pe baza carnetului de partid, ∫i nu pe baza criteriilor de competen˛„ ∫i de profesionalism.

Situa˛ia este clar c„ este similar„ Ón oricare alt jude˛ al ˛„rii. P.S.D.-ul a luptat cu Ónd‚rjire Ómpotriva oric„rei ini˛iative legislative care ∫i-ar fi propus s„ limiteze migra˛ia politic„, Ón speran˛a c„ va reu∫i s„ jefuiasc„ ˛ara Ónc„ 4 ani, Ón folosul clientelei sale politice.

Neru∫inarea cu care P.S.D. Ó∫i pl‚nge acum armata de activi∫ti, instala˛i Ón func˛ii pe criterii politice ∫i cu Ónc„lcarea legilor, nu este egalat„ dec‚t de demagogia liderilor acestui partid, care au politizat p‚n„ ∫i gr„dini˛ele.

Stima˛i colegi,

Ar fi trebuit, Ón opinia mea, s„ da˛i dovad„ c„ v„ pas„ de legi atunci c‚nd a˛i fost la guvernare, d‚ndu-i dumneavoastr„ afar„ din func˛ii pe cei care ∫i-au Ónc„lcat statutul ∫i s-au transformat Ón activi∫ti politici ai partidului dumneavoastr„.

Spre deosebire de dumneavoastr„, noi nu-i vom schimba din func˛ii pe profesioni∫ti. Cei care au dovedit competen˛„ ∫i verticalitate vor r„m‚ne Ón func˛ii, ∫i am dat deja semnale politice clare Ón acest sens. Mai mult, consecven˛i convingerilor noastre, vom refuza cu fermitate traseismul politic ∫i nu-i vom accepta pe dezertorii dumneavoastr„. Dar nici nu ave˛i motive s„ crede˛i c„ suntem at‚t de naivi Ónc‚t s„ ne Ónchipuim c„ ˛ara poate fi guvernat„ baz‚ndu-ne pe activi∫tii pu∫i de dumneavoastr„.

Œi vom schimba din func˛ie, f„r„ menajamente, pe cei numi˛i pe criterii politice, care au dovedit incompeten˛„ ∫i care ∫i-au Ónc„lcat statutul transform‚ndu-se Ón agen˛i electorali ai P.S.D.-ului. Avem Óndrept„˛irea moral„, argumentele legale ∫i mandatul electoratului Ón acest sens.

Sigur, acest lucru Óngrijoreaz„ P.S.D.-ul, Ón primul r‚nd, pentru c„ partidul va trebui s„-∫i scoat„ m‚inile din banul public, jefuit f„r„ mil„ Ón timpul guvern„rii anterioare. Este evident c„ P.S.D.-ul va avea probleme, pentru c„ o structur„ mafiot„ nu rezist„ f„r„ obiectul muncii. A∫a Ónc‚t Ón˛elegem Óngrijorarea Domniilor voastre, precum ∫i demagogia mo˛iunilor de cenzur„, simple ∫i a declara˛iilor politice sfor„itoare.

Decuplat de la conducta banului public, P.S.D.-ul va avea mari probleme Ón a face politic„ Ón singurul mod Ón care ∫tia s„ o fac„: prin mit„, ∫antaj, promisiuni f„r„ acoperire ∫i comisioane.

C‚t despre cei Óngrijora˛i de soarta actualului ∫i vremelnicului pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Bistri˛aN„s„ud, Gheorghe Marinescu, implicat Ón numeroase scandaluri cu substraturi financiare ∫i politice, opinia public„ a∫teapt„ Ónc„ de la distin∫ii reprezentan˛i ai P.S.D. ...

Am o rug„minte, domnule deputat. A˛i dep„∫it cu mult 3 minute, deci v-a∫ ruga, dac„ se poate, s„ Óncheia˛i aceast„ declara˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005

Domnule pre∫edinte,

A˛i intervenit Óntr-un moment nepotrivit. Chiar m„ preg„team s„ Óntrerup, dar v-a∫ ruga s„ judeca˛i ∫i s„ aprecia˛i cu aceea∫i unitate de m„sur„ pe fiecare vorbitor, domnule pre∫edinte. Pentru c„ p‚n„ acum nici unul dintre intervenien˛i nu a vorbit 3 minute. ™i v„ pot demonstra acest lucru.

Ave˛i dreptate, ∫i domnul prim-ministru a vorbit aproape 10 minute, dar am considerat c„ Ón ceea ce-l prive∫te putem s„ facem o excep˛ie. Dar sunt mai mul˛i colegi Ónscri∫i ast„zi ∫i din acest motiv nu vor putea s„ ia cuv‚ntul. De aceea, v„ rog s„ Óncheia˛i.

M„ preg„tesc s„ Ónchei, spre satisfac˛ia celor din partea st‚ng„ a s„lii de ∫edin˛„.

Sigur, nu sper„m c„ argumentele pot fi f„cute publice, dar ∫i acest lucru este plin de semnifica˛ii privind moralitatea ∫i principiile politice ale fostului partid de guvern„m‚nt.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Are cuv‚ntul domnul deputat D„nu˛ Liga.

Se preg„te∫te domnul deputat Becsek-Garda Dezsö Kálmán.

## **Domnul D„nu˛ Liga:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ fac Ónt‚i o scurt„ precizare, Ónainte de a face declara˛ia mea politic„, deoarece a fost vehiculat numele meu pu˛in mai devreme de un distins coleg deputat.

Domnule deputat, v„ Ón˛eleg sup„rarea cu privire la declara˛ia mea politic„, cu o s„pt„m‚n„ Ón urm„, deoarece ∫i dumneavoastr„ face˛i parte din acele abuzuri ∫i ilegalit„˛i pe care domnul Lucian Iliescu, Ón jude˛ul Giurgiu, le practic„ la nivel Ónalt.

V„ mul˛umesc.

Dragi colegi, doresc Ón acest moment s„ prezint o scrisoare deschis„, semnat„ de cinci dintre cei ∫ase parlamentari ai jude˛ului Giurgiu, adresat„ domnului prim-ministru ∫i pre∫edinte al Partidului Na˛ional Liberal, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.

Din respect pentru Constitu˛ia Rom‚niei ∫i pentru legile existente, potrivit obliga˛iilor fa˛„ de cet„˛enii acestei ˛„ri ∫i jur„m‚ntului de credin˛„ depus la Ónvestirea Ón func˛ia de prim-ministru, v„ solicit„m, domnule pre∫edinte, s„ v„ pronun˛a˛i public cu privire la abuzurile ∫i ilegalit„˛ile s„v‚r∫ite de Lucian Iliescu, pre∫edinte al P.N.L., jude˛ul Giurgiu, ∫i primar al municipiului Giurgiu.

Œn urm„ cu aproximativ dou„ luni de zile ne-am adresat mai multor institu˛ii abilitate pentru a semnala ho˛ia, jaful ∫i deturn„rile de fonduri de care se face vinovat domnul Lucian Iliescu. De∫i de la alte autorit„˛i

am primit r„spunsuri, Ón unele chiar ni s-a confirmat faptul c„ domnul Iliescu s„v‚r∫ise abuzurile semnalate de noi, din partea dumneavoastr„ ∫i a institu˛iilor aflate Ón subordinea dumneavoastr„, ca de exemplu Corpul de Control al Primului-Ministru, nu am primit p‚n„ Ón prezent nici un r„spuns.

Din acest motiv, am ales aceast„ form„ de adresare, pentru a ob˛ine din partea dumneavoastr„ un r„spuns clar: Ól sus˛ine˛i Ón continuare pe Lucian Iliescu sau v„ desolidariza˛i Ón mod public de acesta, d‚nd totodat„ libertate organelor de anchet„ de a finaliza controalele Óncepute ∫i, de ce nu, retragerea sprijinului politic, dac„ cu adev„rat dumneavoastr„ dori˛i s„ face˛i ceea ce a˛i promis la Ónceputul mandatului dumneavoastr„ Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, ∫i am declarat Ónc„ de atunci, m„ ave˛i ca ∫i aliat Ón acest fenomen.

Œn cazul Ón care nici de aceast„ dat„ nu vom primi din partea dumneavoastr„ un punct de vedere oficial, vom Ón˛elege faptul c„ aproba˛i maniera Ón care baronul local P.N.L. Lucian Iliescu dreneaz„ banii publici c„tre anumite buzunare.

Œn acest caz, vom fi nevoi˛i a ne adresa ∫i unor ambasade, organisme ∫i institu˛ii interna˛ionale, pentru a sesiza faptul c„ Ón Rom‚nia ho˛ia are putere mai mare dec‚t legea, iar corup˛ia institu˛ional„ a ajuns la cel mai Ónalt nivel.

Semneaz„ aceast„ scrisoare: senator Irina Loghin, senator Ion R„doi, deputat Nicolae B„d„l„u, deputat Dan Iosif ∫i, cu voia dumneavoastr„, ultimul semnatar, Dan Liga.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul deputat Becsek-Garda Dezsö Kálmán.

V„ propun, dup„ aceea, s„ ne oprim cu segmentul de declara˛ii, pentru a trece la discutarea punctelor legislative de pe ordinea de zi.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Becsek-Garda Dezsö Kálmán:**

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ast„zi, Ón ziua de 15 martie, s„rb„torim ziua revolu˛iei maghiare, s„rb„toarea na˛ional„ a maghiarilor de pretutindeni.

Ca parte integrant„ a prim„verii europene, revolu˛ia maghiar„, prin programele sale, viza desfiin˛area radical„ a rela˛iilor feudale, democratizarea societ„˛ii prin acordarea drepturilor ∫i a libert„˛ilor civice nu numai pentru comunitatea maghiar„, ci ∫i pentru celelalte popoare din spa˛iul carpato-dun„rean.

Mi∫c„rile din Transilvania din luna martie prefa˛au o revolu˛ie pa∫nic„, at‚t prin programul de la Cluj, c‚t ∫i prin manifesta˛iile popula˛iei maghiare de la T‚rgu-Mure∫. Dieta Transilvaniei din ziua de 29 mai a adoptat legi importante at‚t pentru poporul maghiar, c‚t ∫i pentru na˛iunea rom‚n„, cum au fost desfiin˛area iob„giei, suportarea Ón comun de c„tre to˛i cet„˛enii a sarcinilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 publice, asigurarea drepturilor cet„˛ene∫ti ∫i religioase ale rom‚nilor ∫i noua lege a presei.

Cu toate acestea, din cauza politicii duplicitare a Cur˛ii de la Viena, s-a ajuns la un r„zboi civil Óntre cele dou„ na˛iuni. Din p„cate, momentele istorice legate de evenimentele pa∫optiste de multe ori sunt gre∫it sau tenden˛ios interpretate. Una dintre acestea ar fi teza formulat„ de unii politicieni sau pseudoistorici, care afirm„ c„, Ón timpul revolu˛iei, Ón luptele cu revolu˛ionarii maghiari ∫i-au pierdut via˛a peste 40.000 de rom‚ni.

Dup„ datele oficiale ale armatei austriece, pierderile umane ale rom‚nilor se ridic„ la 4.425 de persoane, iar ale sa∫ilor la 244 de suflete. Contemporanul evenimentelor, Gheorghe Bari˛iu, unul dintre conduc„torii de seam„ ai revolu˛iei rom‚ne, a estimat aceste pierderi la circa 6.000 de oameni.

Dup„ analiza componen˛ei etnice a diferitelor unit„˛i ale armatei revolu˛ionare maghiare, rom‚nii au luptat Óntr-un num„r de aproape de 30.000 Ón armata revolu˛ionar„ ungar„, Ón timp ce oastea lui Avram Iancu din Mun˛ii Apuseni se ridica la 30.000—40.000 de oameni.

Prin urmare, evenimentele din anii 1848—1849 prezint„ numeroase exemple care permit reconcilierea dintre cele dou„ na˛iuni, ∫i nu du∫m„nia fa˛„ de revolu˛ia maghiar„, cum se Ónt‚mpl„ ∫i Ón zilele noastre. Din p„cate, evenimentele pa∫optiste sunt tenden˛ios interpretate ∫i se Óndeamn„ la ur„ ∫i lips„ de toleran˛„ fa˛„ de popula˛ia maghiar„ din Transilvania.

Necunoa∫terea exact„ a evenimentelor Óngreuneaz„ apropierea real„ Óntre cele dou„ na˛iuni.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Cei care n-au putut lua cuv‚ntul ast„zi s„ depun„ Ón scris declara˛iile pe care le preg„tiser„ sau, dac„ nu, s„ se reÓnscrie pentru s„pt„m‚na viitoare.

Facem o pauz„ de 10 minute ∫i relu„m lucr„rile cu punctele de pe ordinea de zi.

Motivul prezentei declara˛ii politice este starea extrem de grav„ a zonei Muscel, jude˛ul Arge∫. Œn fapt, popula˛ia zonei, aproape 50.000 de locuitori, depinde de situa˛ia de la S.C. îAro“ — S.A. Œntreprinderea a trecut prin procesul de privatizare, Óns„ p‚n„ la aceast„ or„ inten˛iile ac˛ionarului majoritar sunt neclare. Cu toate c„ prevederile contractuale nu au fost respectate, se procedeaz„ la v‚nzarea unor active necesare produc˛iei de automobile. Œn acela∫i timp, conflictele sociale se amplific„ datorit„ m„ririi restan˛elor salariale fa˛„ de angaja˛i.

Principalele organiza˛ii sindicale ∫i civice din zon„ — Sindicatul Liber îAro“, Asocia˛ia îSalva˛i Muscelul“ ∫i Sindicatul Fabricii de ™tan˛e ∫i Matri˛e — au Ónaintat sesiz„ri la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputa˛ilor. Parlamentarii din comisie au Ónceput

investiga˛ia, dar pentru rezolvarea st„rii dezastruoase este nevoie ∫i de o interven˛ie guvernamental„.

O alt„ problem„ important„ a Muscelului o reprezint„ situa˛ia exploat„rilor miniere ale zonei, singurul domeniu care mai ofer„ locuri de munc„ Ón Muscel. Œn condi˛iile Ón care exist„ precedente din guvern„rile 1996—2000, solicit Guvernului tratarea cu aten˛ie a problemei exploat„rilor miniere, lu‚nd Ón calcul ∫i aspecte sociale ∫i de reconversie treptat„ a for˛ei de munc„ locale.

Prin prezenta declara˛ie politic„ solicit includerea pe ordinea de zi a Guvernului situa˛ia de la îAro“ C‚mpulung, dar ∫i elaborarea unei strategii pentru rezolvarea problemelor sociale ∫i economice ale zonei Muscel.

Œn leg„tur„ cu mult mediatizatul îsucces“ guvernamental ob˛inut pe linia colect„rii suplimentare a unor venituri la bugetul de stat pe primele dou„ luni, v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac urm„toarea declara˛ie, ce se vrea totodat„ ∫i o solu˛ie pentru ilustrarea unor viitoare îizb‚nzi“ pe linie financiar-fiscal„. Concret, m„ refer la faptul c„ Ón aceste zile am avut prilejul s„ afl„m din mass-media, pe scar„ larg„ ∫i cu o frecven˛„ mare, c„ actualul Guvern a trecut la blocarea conturilor marilor datornici ∫i c„ ac˛iunea este mult apreciat„ de popula˛ie, mai ales de contribuabilii mici, pl„titori de impozite ∫i taxe, care constat„, Ón sf‚r∫it, c„ se face un act de dreptate, c„ vor veni la buget sumele nepl„tite de marii restan˛ieri — firme cunoscute, companii ∫i asocia˛ii, societ„˛i ∫i regii na˛ionale, cluburi sportive etc.

Am spune ∫i noi la fel, am subscrie acestor aprecieri dac„ aceste m„suri de poprire de conturi ∫i instituiri de sechestre n-ar fi doar de fa˛ad„, care mimeaz„ atragerea sumelor ∫i recuperarea pl„˛ilor restante. Un argument Ón acest sens este procentul infim de transfer al acestor sume blocate c„tre buget, gradul sc„zut, de fapt, aproape inexistent, Ón care se face valorificarea activelor aflate sub sechestru.

Propunerea mea, care se circumscrie, de fapt, prezentei declara˛ii, este ca Ón rela˛iile cu presa ale Guvernului, ale Ministerului de Finan˛e, s„ fie prezentate Ón paralel sumele datorate cu sumele preluate la buget, precum ∫i cu fiecare caz de valorificare de active Ón parte. Ar fi mai elocvent, mai util ∫i mai cinstit fa˛„ de cei c„rora le-au c‚∫tigat Óncrederea prin asemenea m„suri îjusti˛iare“ care, a∫a cum am spus, sunt doar formale ∫i f„r„ finalitate.

Aceast„ interven˛ie pe care o sus˛in vizeaz„ proiectul de Ordonan˛„ de urgen˛„ ce are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucr„rilor de construc˛ii.

Cu acest proiect de lege a fost sesizat„ pentru aviz Comisia pentru industrii ∫i servicii, al c„rei membru sunt. La dezbaterile Ón comisie, plec‚nd de la obiectivele pe care ∫i le propune acest proiect de ordonan˛„, ∫i anume promovarea investi˛iilor din teritoriul administrativ al unit„˛ilor administrativ-teritoriale prin descentralizare, Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 vederea simplific„rii procedurilor de autorizare, transfer‚ndu-se competen˛e la structura cea mai apropiat„ de cet„˛ean, f„c‚nd trimitere ∫i la situa˛ia extraordinar„ prev„zut„ de art. 115 alin. (4) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, care prevede asigurarea Ón regim de urgen˛„ a autonomiei structurilor administrative locale Ón autorizarea lucr„rilor de construc˛ii, am considerat Ón mod imperios necesar completarea textului ini˛ial al proiectului de ordonan˛„ printr-un amendament care ne apropie de cerin˛ele europene ∫i de evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Acest amendament sus˛ine transferul de competen˛e Ón materie de autorizare a lucr„rilor de construc˛ii c„tre primarii comunelor, a lucr„rilor care se execut„ Ón extravilanul comunelor, pentru construc˛ii definitive ∫i construc˛ii sezoniere aferente exploata˛iilor agricole mai mici de 200 metri p„tra˛i.

Drept pentru care, stima˛i colegi, v„ expun motivele pentru care sus˛in acest amendament:

1. Transferul de competen˛e c„tre primarii de comun„ simplific„ procedura actual„ de autorizare a lucr„rilor de construc˛ii, fiind mai apropiat„ de nevoile cet„˛eanului.

2. Implic„ cre∫terea veniturilor bugetelor consiliilor locale comunale, benefic„ pentru acoperirea nevoilor comunit„˛ilor rurale.

3. Eliminarea birocra˛iei create de procedura actual„ de autorizare a lucr„rilor de construc˛ii ∫i, implicit, atragerea investitorilor ∫i a fondurilor comunitare c„tre zonele rurale.

De aceea, v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere, la dezbaterea Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, a proiectului de Ordonan˛„ de urgen˛„ pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea execut„rii lucr„rilor de construc˛ii, beneficiile reale pe care le-ar aduce amendamentul mai sus men˛ionat.

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a saluta ini˛iativa ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur, ∫i a Corpului de control al ministerului de a scoate la lumin„ dedesubturile unor contracte Óncheiate de Agen˛ia Domeniilor Statului cu diferite societ„˛i care, acum, iat„, au datorii foarte mari c„tre stat, situate Ón jurul a 3.300 de miliarde.

Œn acest sens, am convingerea c„ dosarul referitor la activitatea A.D.S., Ónaintat Inspectoratului General al Poli˛iei ∫i Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, va fi solu˛ionat Ón spiritul legalit„˛ii ∫i al drept„˛ii, astfel Ónc‚t cei vinova˛i de prejudicierea statului s„ pl„teasc„ pentru faptele comise.

De departe cazul cel mai ∫ocant este cel al firmei îTCE Trei Brazi“, societate a fostului deputat Culi˛„ T„r‚˛„. Sub protec˛ie politic„ ∫i prin Ónc„lcarea legilor, Culi˛„ T„r‚˛„ a arendat cel mai mare gr‚nar al ˛„rii, Insula Mare a Br„ilei, iar dup„ c‚˛iva ani de exploatare a celor 57.000 de hectare a ajuns s„ datoreze statului 193 de miliarde de lei. Acest lucru a fost posibil prin acte adi˛ionale la contractul de arendare, ilegal din start, prin care s-a diminuat arenda datorat„ Ón contul unor lucr„ri ce Ón realitate nu au fost efectuate ∫i prin

acordarea c„tre S.C. îTCE Trei Brazi“, f„r„ respectarea dispozi˛iilor legale Ón vigoare, a unor sume de bani ce aveau titlul de sus˛inere financiar„.

Raportul Óntocmit de Corpul de control constat„ c„ ∫irul ilegalit„˛ilor a Ónceput Ónc„ din 2001, de la selectarea poten˛ialilor investitori, o ofert„ mai avantajoas„ fiind respins„. Apoi, dup„ semnarea contractului de arend„, un act adi˛ional reduce arenda pentru p„∫uni de la 470 kilograme gr‚u la hectar pe an. Pentru destufizarea, doar pe h‚rtie, a unor suprafe˛e de teren din insul„, Ón anii agricoli 2002—2003, 2003—2004, 2004—2005, arenda a mai fost diminuat„ cu 13.942 tone de gr‚u anual. Iar pentru ca imaginea jafului din Insula Mare a Br„ilei s„ fie complet„, acela∫i raport arat„ c„ societatea lui Culi˛„ T„r‚˛„ a mai primit Óntre anii 2002— 2004, absolut nejustificat, o sus˛inere financiar„ din partea statului Ón valoare de 278 miliarde de lei.

De aceea, ca deputat de Br„ila, sper c„ Ón viitor Óncredin˛area Ón exploatare sau concesionarea celor 57.000 de hectare din Insula Mare se va face legal ∫i Óntr-o deplin„ transparen˛„, Ón beneficiul unui investitor serios ∫i cu bonitate, al br„ilenilor, dar ∫i al statului.

Declara˛ie politic„ privind rolul-cheie al Rom‚niei Ón zona M„rii Negre.

C‚nd va adera la Uniunea European„, Ón 2007, Rom‚nia va fi una dintre frontierele Europei moderne. Rom‚nia, prin ie∫irea la Marea Neagr„ ∫i apropierea sa de zona Caucazului, reprezint„ pentru Occident o platform„ militar„ optim„ pentru opera˛iunile militare contra terorismului, dar ∫i Ón ceea ce prive∫te combaterea crimei organizate. Se ∫tie foarte bine c„ avem de-a face cu multe amenin˛„ri la adresa securit„˛ii, pentru c„ regiunea M„rii Negre poate s„ devin„ un culoar al terorismului, al drogurilor ∫i al traficului de carne vie spre Uniunea European„. Este clar c„ toate aceste ac˛iuni pot deveni amenin˛„ri pentru NATO ∫i statele membre U.E., precum ∫i pentru ˛„rile din regiune.

Œn acest context, Rom‚nia este ∫i va fi un aliat puternic ∫i de n„dejde Ón r„zboiul global Ómpotriva terorismului. Cei 2.000 de militari care sunt angaja˛i Ón cinci opera˛iuni interna˛ionale au f„cut dovada capacit„˛ii armatei rom‚ne.

A∫a cum NATO are un rol din ce Ón ce mai important Ón chestiuni legate de securitatea global„, Rom‚nia trebuie s„ fie un actor important la grani˛a de est a Alian˛ei. Rom‚nia trebuie s„ aduc„ trupele americane la Marea Neagr„. Marea Neagr„ nu apar˛ine numai ˛„rilor riverane, ci are acces navigabil interna˛ional, protejat prin tratate interna˛ionale, iar trei dintre ˛„rile riverane sunt membre NATO ∫i vor fi ∫i membre ale Uniunii Europene.

Rom‚nia este ∫i un aliat european ferm al Statelor Unite. A∫a cum a declarat ∫i pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, îeste o rela˛ie special„ Óntre Rom‚nia ∫i Statele Unite ale Americii, pentru c„ Ómp„rt„∫im acelea∫i valori“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005

î11 martie 2005 — un an de la atentatul terorist de la Madrid“

Ast„zi se Ómpline∫te un an de la atentatele s‚ngeroase de la Madrid. Imaginile cu cele peste 2.000 de victime din 11 martie 2004 sunt Ónc„ vii Ón memoria noastr„. Lumea nu mai este aceea∫i din 11 septembrie 2001, iar noul val al atentatelor la siguran˛a noastr„, a tuturor, a schimbat definitiv istoria ∫i fa˛a lumii democratice.

Dac„ oamenii cu obiective divergente, dar cu atentate teroriste ca scop comun, Ó∫i acord„ reciproc asisten˛„ prin cuno∫tin˛e, tehnic„ ∫i material, este un semn c„ Ón lume se Ónfiin˛eaz„ o interna˛ional„ a terori∫tilor? Nu ar fi prima oar„, dac„ ˛inem seama c„ Ón anii ’70 Grupul îBaader-Meinhof“ din Germania, îBrig„zile Ro∫ii“ din Italia ∫i îSeptembrie Negru“ din München au comis acte de violen˛„ Ón cooperare, prin contacte personale ∫i cu serviciile secrete din a∫a-numitele state nemernice.

Mul˛i au spus, pe bun„ dreptate, c„ atentatele de la Madrid au reprezentat îun asasinat Ón mas„ pl„nuit la rece, f„r„ obiectiv politic sau religios apt a justifica un asemenea atentat monstruos“. Actele teroriste, oriunde ar avea ele loc, sunt un veritabil atentat la adresa democra˛iei, indiferent dac„ autorul se nume∫te Al Qaeda sau ETA.

Atentatele de la Madrid reprezint„ o crim„ monstruoas„ asupra umanit„˛ii ∫i, totodat„, o dovad„ c„ terorismul este o amenin˛are global„, c„ lupta Ómpotriva sa nu este doar problema unei singure na˛iuni. Terori∫tii nu respect„ frontiere na˛ionale, sisteme politice, ideologii sau religii, prin urmare combaterea lor trebuie s„ fie pe m„sura amenin˛„rii.

Primele m„suri de combatere a terorismului dateaz„ de la jum„tatea secolului al XIX-lea. Belgia a fost prima ˛ar„ care, Ón 1856, a introdus Ón legisla˛ia sa penal„ îclauza atentatului“, ce f„cea posibil„ extr„darea persoanelor implicate Ón asasinate politice. No˛iunea de îterorism“ a fost folosit„ pentru prima dat„ la cea de-a doua Conferin˛„ de unificare a dreptului penal de la Bruxelles, din 1930, ∫i era definit„ astfel: îFolosirea inten˛ionat„ a unor mijloace capabile s„ produc„ un pericol comun reprezint„ acte de terorism ce constau Ón crime Ómpotriva vie˛ii, libert„˛ii ∫i integrit„˛ii fizice a unor persoane sau care sunt Óndreptate contra propriet„˛ii private sau de stat.“

A doua faz„ Ón dezvoltarea reglement„rilor privind terorismul s-a desf„∫urat Óntre cele dou„ r„zboaie mondiale. Punctul culminant al actelor de terorism cu implica˛ii interna˛ionale l-a constituit asasinarea la Marsilia, Ón 1934, a regelui Alexandru al Iugoslaviei ∫i a ministrului de externe francez, Louis Barthou. Reac˛ia statelor fa˛„ de aceste crime a condus la aducerea problematicii terorismului Ón fa˛a Ligii Na˛iunilor ∫i adoptarea conven˛iilor din 1937.

Conven˛ia pentru prevenirea ∫i combaterea terorismului din 1937, primul instrument juridic interna˛ional Ón materie, prevedea Ón art. 1 c„ îŒnaltele p„r˛i contractante, reafirm‚nd principiul dreptului interna˛ional potrivit c„ruia este de datoria oric„rui stat de a se ab˛ine de la orice

fapt destinat s„ favorizeze activit„˛ile teroriste Óndreptate Ómpotriva altui stat ∫i s„ Ómpiedice actele prin care acestea se manifest„, se angajeaz„ s„ previn„ ∫i s„-∫i acorde Ón mod reciproc concursul“.

Œn Rom‚nia, activitatea de prevenire ∫i combatere a terorismului se organizeaz„ ∫i se realizeaz„ Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei, ale Legii nr. 51/1991 privind siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, precum ∫i ale altor acte normative cu aplicabilitate Ón domeniul antiterorismului, conform obliga˛iilor asumate de ˛ara noastr„ prin conven˛ii ∫i tratate interna˛ionale.

Potrivit Strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, adoptat„ la 18 decembrie 2001 de c„tre Parlament, combaterea factorilor de risc genera˛i de evolu˛ia fenomenului terorist interna˛ional ∫i de influen˛ele acestuia asupra st„rii de securitate a ˛„rii noastre constituie una dintre preocup„rile majore ale statului rom‚n. Acordurile Óncheiate de Rom‚nia privind cooperarea Ón prevenirea ∫i combaterea terorismului confirm„ preocuparea ˛„rii noastre de a crea un cadru legal ∫i unitar, menit s„ satisfac„ cerin˛ele impuse de amplificarea fenomenului terorist la nivel mondial.

Œn aceste condi˛ii, avertismentul la adresa societ„˛ilor democratice este clar: ∫tacheta ac˛iunilor teroriste e ridicat„ dramatic ∫i se poate afirma c„, Óntr-adev„r, la 11 septembrie 2001 ∫i 11 martie 2004 lumea s-a schimbat ∫i acum nu mai suntem siguri dec‚t Ón m„sura Ón care suntem ∫i vigilen˛i.

Aducem un pios omagiu celor 16 familii de rom‚ni care i-au pierdut pe cei dragi Ón 11 martie 2004 la Madrid.

îNep„sarea guvern„rii pe agenda integr„rii“

Ocupa˛i p‚n„ peste cap cu aranjamentele financiare proprii, cu voiajurile pe la saloane auto, cu specula˛iile pe pia˛a de capital, cu plasarea clientelei Ón posturi m„noase ∫i, Ón general, cu chiverniseala personal„, guvernan˛ii nu prea mai g„sesc r„gaz ∫i pentru rezolvarea problemelor stringente de pe agenda integr„rii europene.

Œnal˛ii demnitari care ne-au vizitat recent, domnul Josep Borrell, pre∫edintele Parlamentului European, ∫i domnul Pierre Moscovici, raportor pentru Rom‚nia, ne-au atras aten˛ia c„ avem o serie de neÓmpliniri care pot duce la un vot negativ Ón plenul Parlamentului European din 13 aprilie a.c., vot care ar putea am‚na semnarea Tratatului de aderare de la 25 aprilie a.c. pentru anul 2006 sau pentru mai t‚rziu.

Care sunt principalele neajunsuri care pot duce la aplicarea clauzei de salvgardare ∫i la am‚narea integr„rii europene cu unul sau cu mai mul˛i ani? Acestea sunt problemele grave din domeniul JAI — Justi˛ie ∫i Afaceri Interne, precum ∫i cele din domeniile mediului, concuren˛ei ∫i combaterii corup˛iei la nivel Ónalt. C‚nd se refer„ la justi˛ie ∫i afaceri interne, observatorii str„ini critic„ incapacitatea administrativ„ de utilizare corect„ a fondurilor publice, inclusiv a programelor finan˛ate de U.E. (PHARE, ISPA, SAPARD), dar mai ales haosul ∫i abuzurile din justi˛ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 Reprezentan˛ii forurilor europene constat„ c„ dincolo de practicile abuzive justi˛ia rom‚n„ este, Ón unele privin˛e, ilegal„ ea Óns„∫i. Mai precis, practican˛ii actului de justi˛ie nu Óndeplinesc Óntotdeauna condi˛iile legale. A∫a s-a ajuns ca multe cauze solu˛ionate Ón ˛ar„ s„ ajung„ pe rolul instan˛elor C.E.D.O. — Curtea European„ pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Cunosc„torii Ón materie afirm„ c„ Ón peste 100 de dosare judecate de C.E.D.O. statul rom‚n pierde aproximativ 200 milioane dolari. Mai nou, C.E.D.O. a constatat c„ magistra˛ii rom‚ni nu Óndeplinesc condi˛iile exprese cerute de legea rom‚n„ pentru a practica magistratura ∫i, judec‚nd pe excep˛ie, d„ c‚∫tig de cauz„ tuturor acelora care li se adreseaz„ din ˛ar„, Óntruc‚t hot„r‚rile ∫i sentin˛ele emise Ón aceste condi˛ii de judec„tori ∫i procurori ilegali sunt lovite de nulitate.

Astfel, una dintre condi˛iile pe care cei 2.000 de procurori ∫i 4.000 de judec„tori nu le Óndeplinesc este aceea prev„zut„ de art. 46 din Legea nr. 92/1992, modificat„, ∫i de art. 13 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul magistra˛ilor, ∫i anume aceea de a fi apt medical pentru a fi magistrat. Ordinul comun al Ministerului Justi˛iei ∫i al Ministerului S„n„t„˛ii pentru constituirea Comisiei speciale de examinare medical„ a fost emis, dar nu a fost publicat Ón îMonitorul Oficial“.

Dup„ informa˛iile noastre, majoritatea celor care practic„ azi magistratura Ón Rom‚nia nu s-au prezentat la comisie ∫i nu posed„ certificatul de apt medical pentru a fi magistrat. A∫a st‚nd lucrurile, se poate Ónt‚mpla ca destinele justi˛iabililor s„ ajung„ pe m‚na unora care, pe de o parte, nu Óndeplinesc condi˛iile legale, iar, pe de alt„ parte, nu au o stare de s„n„tate corespunz„toare. Poate de aceea unele solu˛ii date de instan˛ele rom‚ne∫ti la spe˛e identice sunt diametral opuse, pun‚nd reale semne de Óntrebare asupra deplin„t„˛ii facult„˛ilor mintale ale celor care judec„. Pentru c„, nu-i a∫a, judec„torii, Ón afar„ de a primi telefoane prin care s„ li se dicteze solu˛ia sau pe∫che∫uri felurite, ei mai trebuie ∫i s„... judece!

La interpelarea adresat„ de subsemnatul Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului S„n„t„˛ii la data 21 februarie 2005, am primit r„spunsuri edificatoare pentru starea justi˛iei ∫i a ˛„rii:

1. Ministerul S„n„t„˛ii: îNu ∫tim dac„ magistra˛ii s-au prezentat la comisia medical„ ∫i dac„ au ob˛inut certificatul de apt pentru a fi magistrat, pentru c„ aceasta e problema angajatorului care trebuie s„ solicite angaja˛ilor dosarul cu actele cerute de lege.“ R„spuns prezentat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor de domnul avocat Székely Ervin, secretar de stat, la data 28 februarie 2005.

2. Ministerul Justi˛iei: îNu ∫tim dac„ cei 6.000 de procurori ∫i judec„tori Óndeplinesc condi˛iile legale privind certificatul medical de apt pentru a fi magistrat, cerut de lege. Œntreba˛i Consiliul Superior al Magistraturii!“ R„spuns prezentat Ón plenul Camerei Deputa˛ilor de domnul Mihai Eftimescu, secretar de stat, la data de 14 martie 2005, transmis Ón direct la Radio Rom‚nia Actualit„˛i.

Prin urmare, aceast„ derobare de responsabilit„˛i a responsabililor de starea actual„ a justi˛iei rom‚ne Ói Óndrept„˛e∫te pe oficialii U.E. ∫i pe europarlamentari s„

pun„ sub semnul Óntreb„rii semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei la 25 aprilie a.c. ∫i integrarea definitiv„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Semnificativ ∫i chiar simbolic Ón acest sens este gestul doamnei ministru Monica Macovei de a r„spunde unei singure interpel„ri, adresate de liderul grupului P.P.R.M., domnul avocat Lucian Augustin Bolca∫, dup„ care a p„r„sit sala, preg„tindu-se s„ decoleze, Ón grab„, spre Bruxelles, s„ le spun„, probabil, membrilor Comisiei Europene c„ justi˛ia ∫i-a rezolvat toate problemele ∫i e gata de integrare îÓn absolut“.

Demersurile f„cute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Ón ultima perioad„, prin blocarea conturilor a 1.392 de firme cu datorii la Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, pentru recuperarea a 4.640,6 miliarde lei, Ónl„tur„ tratamentul preferen˛ial pe care fostul Guvern Ól aplica anumitor firme prin scutirea datoriilor pe care acestea le aveau la stat.

Chiar dac„ pe list„ sunt societ„˛i de mare anvergur„ ∫i care au activitate Ón cele mai diverse domenii, de la agricultur„, pres„, confec˛ii, taximetrie ∫i p‚n„ la cluburile de fotbal, conturile acestora au fost blocate p‚n„ la recuperarea sumelor datorate.

Printre r„u-platnici se num„r„ nume sonore, precum Grupul îDramiral“, îNord-Est Media“, îMedia Pro Pictures“, îCristaxi“ sau Asocia˛iile sportive îSteaua“, îSportul Studen˛esc“, îUniversitatea“ Craiova, Fotbal Club îDinamo“ ∫i îNa˛ional“, societ„˛i ale c„ror conturi vor r„m‚ne blocate p‚n„ la recuperarea integral„ a crean˛elor, urm‚nd ca Ón perioada de poprire a conturilor b„ncile s„ accepte pl„˛i doar cu aprobarea A.V.A.S., cu excep˛ia sumelor Ón contul crean˛ei de˛inute de A.V.A.S. ∫i a privilegiilor legale, categorie Ón care sunt incluse salariile angaja˛ilor.

Acest ordin bine venit emis de A.V.A.S. a fost transmis unui num„r de 38 de b„nci pentru a fi pus Ón aplicare. Din conturile debitorilor se va recupera suma de 4.640 miliarde lei, consolidat„ Ón dolari, pe baza raportului leu-dolar valabil la data prelu„rii crean˛elor.

Pe lista neagr„ figureaz„ cu cele mai mari sume primite casele de s„n„tate din jude˛ele Cara∫-Severin, Alba ∫i din Bucure∫ti, precum ∫i 11 societ„˛i aflate Ón subordinea Ministerului Transporturilor, care au datorii de 22,1 miliarde lei la Casa de Asigur„ri de S„n„tate a Transportatorilor.

De asemenea, Casa de Asigur„ri de S„n„tate a Ap„r„rii, Ordinii Publice, Siguran˛ei Na˛ionale ∫i Autorit„˛ii Judec„tore∫ti (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.) are de recuperat 9,2 miliarde lei de la ∫ase firme.

Demersurile f„cute de A.V.A.S. sunt bine venite p‚n„ Ón prezent, reu∫ind s„ recupereze datorii ale firmelor la Fondul asigur„rilor de s„n„tate Ón valoare de 1.547 miliarde lei.

Astfel, putem concluziona c„ Guvernul T„riceanu nu are clientel„ politic„, a∫a cum fostul Guvern avea, iar aceast„ interven˛ie reprezint„ o deconectare de la buget a acestei clientele politice. Numai Ón felul acesta vom reu∫i s„ avem o economie s„n„toas„. Datoriile de stat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 trebuie s„ devin„ cele mai importante, ele trebuie pl„tite regulat, Ónainte de orice, lun„ de lun„!

Am convingerea c„ Ón acest fel vor fi eliminate neregulile s„v‚r∫ite de fostul Guvern, prin favorizarea anumitor societ„˛i de anvergur„. V„ mul˛umesc.

Una dintre temele care inflameaz„ rela˛iile dintre Guvern ∫i sindicate o constituie propunerea de modificare a Codului muncii. Facem precizarea c„ adoptarea actualei legisla˛ii Ón domeniul muncii s-a f„cut Ón 2003, pe fondul unui dialog Óntre sindicate ∫i patronat, situa˛ie Ón care patronatele au f„cut concesii importante, care acum se dovedesc a fi puncte slabe Ón legisla˛ia muncii. Codul muncii a fost adoptat f„r„ dezbatere parlamentar„, prin asumarea r„spunderii Guvernului.

La aproape doi ani de la intrarea Ón vigoare a Codului muncii, au intervenit Ón aplicarea acestuia unele inadverten˛e sesizate de mediul de afaceri, organiza˛iile patronale, inspec˛ia muncii ∫i organismele interna˛ionale.

Œn Óncercarea de eliminare a acestor deficien˛e, fostul Guvern a autorizat efectuarea unui studiu, ini˛iat Ón luna august 2004, de c„tre un expert str„in, Ón vederea revizuirii Codului muncii, studiu finalizat Ón noiembrie 2004.

Componenta esen˛ial„ a acestui studiu este dedicat„ flexibiliz„rii pie˛ei muncii, Ón scopul cre∫terii competitivit„˛ii economiei na˛ionale ∫i pentru a stimula cre∫terea economic„ ∫i crearea de noi locuri de munc„.

Œn noiembrie 2003, Óntre fostul Guvern ∫i reprezentan˛ii Consiliului Investitorilor Str„ini a fost semnat un memorandum privind Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri, prin flexibilizarea for˛ei de munc„.

Œn raporturile de ˛ar„ pe anii 2003 ∫i 2004, au fost semnalate Óngrijor„ri ale U.E. fa˛„ de unele reglement„ri existente Ón actualul Cod al muncii. Modificarea Codului muncii este un angajament stabilit cu F.M.I. ∫i Banca Mondial„, asumat de fostul Guvern, av‚nd termene precise de Óndeplinire, respectiv martie 2005 pentru transmitere la Parlament ∫i 1 iulie 2005 pentru intrarea Ón vigoare. Œn consecin˛„, inten˛ia Guvernului T„riceanu de modificare a Codului muncii este o continuare fireasc„ a politicii sociale a fostului Guvern ∫i care trebuie materializat„, indiferent de cine se afl„ la guvernare.

Œn raport cu aceast„ necesitate, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei (M.M.S.S.F.) a ini˛iat o serie de dezbateri at‚t cu organiza˛iile sindicale, c‚t ∫i cu cele patronale, pentru a Óncerca modificarea Codului muncii, Ón sensul flexibiliz„rii rela˛iilor de munc„.

Precizez c„ Ón data de 31 ianuarie 2005 au fost transmise partenerilor sociali, sindicate ∫i patronate reprezentative, un set de propuneri referitoare la unele modific„ri ale Codului muncii, precum ∫i un calendar estimativ de derulare a dezbaterilor, Ón vederea finaliz„rii unui proiect de Lege de modificare a Codului muncii.

Elementele critice ale acestei modific„ri le constituie reanalizarea condi˛iilor ∫i modalit„˛ilor de Óncheiere a contractului individual de munc„ ∫i relaxarea restric˛iilor privind folosirea contractului individual de munc„ pe perioad„ determinat„.

La prima Ónt‚lnire, programat„ pentru 8 februarie 2005, confedera˛iile sindicale au anun˛at at‚t Ón scris, c‚t ∫i verbal c„ prioritatea ar fi elaborarea legisla˛iei subsecvente ce se degaj„ din dispozi˛iile Codului muncii ∫i c„ modificarea acestuia este prematur„ ∫i neproductiv„, declar‚nd c„ nu vor mai participa la Ónt‚lnirile organizate de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei referitoare la modificarea Codului muncii, f„r„ s„ ˛in„ cont c„ Guvernul are un cuv‚nt greu de spus, fie ∫i numai prin faptul c„ este principalul angajator.

Cum, de regul„, accesoriul urmeaz„ soarta principalului, consider„m c„ a urma acum aceast„ cale Ónseamn„ a ne Óndep„rta ∫i mai mult de cerin˛ele unui Cod al muncii eficace ∫i flexibil.

Confedera˛iile patronale reprezentative au considerat util„ propunerea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, fiind de acord cu dezbaterile ini˛iate ∫i manifest‚ndu-∫i disponibilitatea de negociere.

Av‚nd Ón vedere c„ organiza˛iile sindicale nu au fost de acord cu propunerile de modificare a Codului muncii, Ón scopul debloc„rii dezbaterilor, la sediul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a avut loc Ón data de 11 februarie 2005 o Ónt‚lnire cu confedera˛iile sindicale, la care s-a convenit ca Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei s„ transmit„ o list„ de probleme, spre a fi supus„ dezbaterii partenerilor sociali.

Œn 15 februarie 2005, Óntr-o nou„ Ónt‚lnire, s-a renun˛at la analiza pe text ∫i s-a stabilit c„ Óntr-o scurt„ perioad„ de timp se va Ónainta un punct de vedere comun sindicatelor ∫i patronatelor, referitor la lista de problematici ini˛iat„ de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Dup„ at‚tea am‚n„ri succesive, determinate de atitudinea ireconciliabil„ a sindicatelor, este evident c„ termenele fixate Ón memorandumul cu F.M.I. nu vor fi respectate, deoarece Ón timpul r„mas nu se poate modifica o lege de asemenea amploare. Nu cred c„ actul normativ de modificare a Codului muncii va ajunge Ón dezbaterea Parlamentului mai devreme de toamna acestui an.

Facem pe aceast„ cale un apel c„tre partenerii sociali s„ continue negocierile cu privire la modificarea Codului muncii, consider‚nd c„ aceasta constituie o necesitate pentru economia na˛ional„ ∫i pentru dezvoltarea mediului de afaceri ∫i a investi˛iilor str„ine Ón Rom‚nia.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îAtunci c‚nd interesul de grup o ia razna...“.

Atunci c‚nd Ón fruntea statului se afl„ un pre∫edintejuc„tor, a∫a dup„ cum Ói place s„ se autointituleze actualul pre∫edinte al Rom‚niei, nu ne putem a∫tepta ca via˛a social„, politic„, economic„ a Rom‚niei s„ se Óndrepte spre normalitate, spre acea stare de echilibru propice construc˛iei, dezvolt„rii.

Aceast„ stare de normalitate nu este prielnic„ nevoii primare de scandal, suspiciune ∫i b‚rf„ ridicat„ la rang de politic„ de stat. C„ci ce altceva se Ónt‚mpl„ Ón acest moment Ón ˛ara noastr„, unde b‚rfele mini∫trilor de pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 holurile Palatului Victoria ∫i scrisorile personale ale consilierilor preziden˛iali din Palatul Cotroceni se transform„ din subiecte mondene de pres„ Ón politici structurale sau planuri de viitor?

Sarabanda rotirii Ón posturi guvernamentale Ónceput„ Ón decembrie anul trecut nu a f„cut dec‚t s„ confirme nepreg„tirea profesional„ a celor impu∫i prin for˛area prevederilor Constitu˛iei Ón postura de actuali guvernan˛i.

Din p„cate, aceast„ nepricepere este dublat„ de lipsa planurilor clare de ac˛iune Ón domeniul economic ∫i financiar, fapt care a adus Rom‚nia Ón pragul unei crize a rela˛iilor cu Fondul Monetar Interna˛ional. Promisiunile electorale ale celor care formeaz„ ast„zi actualul Guvern al Rom‚niei se repercuteaz„ violent asupra economiei na˛ionale.

Situa˛ia actual„ a ˛„rii noastre reprezint„ dovada clar„ a faptului c„ propunerile Partidului Social Democrat din campania electoral„ au fost realiste, bazate pe date economice concrete.

M„surile economice ∫i fiscale necesare, impuse de obliga˛ia de a ne alinia la standardele europene, au Ón viziunea P.S.D., Ón permanen˛„, ca o component„ de egal„ importan˛„, suportabilitatea acestor m„suri de c„tre cet„˛eni. Reducerea treptat„ a impozitului pe venit era ∫i este, Ón viziunea P.S.D., o m„sur„ absolut necesar„ asigur„rii unei continuit„˛i a programelor guvernamentale, preg„tirii bazei financiare pentru m„suri ulterioare.

Dramatismul situa˛iei actuale din ˛ara noastr„ const„ Ón lipsa unei g‚ndiri de perspectiv„, pe care o consider un lucru esen˛ial al oric„rei strategii economice.

Actualul Guvern a considerat, datorit„ unui cumul de factori mai mult sau mai pu˛in subiectivi, c„ aceast„ reducere brusc„ a impozitului pe venit Ói va aduce un anume capital politic ∫i de Óncredere din partea popula˛iei. Situa˛ia actual„ dovede∫te c„ aceast„ g‚ndire este p„guboas„ pe termen mediu... Ce s„ mai vorbim de termen lung? Fondul Monetar Interna˛ional are o experien˛„ Óndelungat„ Ón gestionarea crizelor ∫i a contradic˛iilor la nivel macroeconomic Ón diverse arii. Nu departe de noi se afl„ Cehia, Polonia, chiar Turcia care a trecut nu de mult printr-o denominare a monedei na˛ionale asem„n„toare.

Pornind de la datele actuale ale economiei noastre, de la condi˛iile existente Ón acest moment pe pia˛a rom‚neasc„, cel mai clar r„spuns Ól poate oferi modelarea matematic„, iar cifrele sunt limbajul universal care nu are culoare politic„ ∫i nici interese personale. Din p„cate, cifrele nu sunt aliatul nostru Ón acest, Ónc„, dialog cu Fondul Monetar Interna˛ional. Desigur, condi˛iile impuse nu de cei care conduc F.M.I., ci de hot„r‚rile anterioare luate de actualul Guvern al Rom‚niei nu sunt cele mai prielnice dezvolt„rii economiei sau cre∫terii calit„˛ii vie˛ii cet„˛enilor no∫tri, dar trebuie s„ se Ón˛eleag„ acest lucru: guvernarea unei ˛„ri Ónseamn„ responsabilitate, seriozitate, constan˛„, un grad ridicat de profesionalism. Amatorismul nu are ce c„uta Ón actul de guvernare. Cu regret constat„m cu to˛ii c„ aceast„ latur„ lipse∫te liderilor actuali ai Rom‚niei. Stoparea Ón acest moment a Acordului cu F.M.I. va aduce grave prejudicii procesului de integrare a ˛„rii noastre, dar nici m„car acest lucru nu Ói treze∫te la realitate pe mini∫trii coali˛iei.

G„selni˛a acestui Ónceput de guvernare, emis„ de pre∫edintele ˛„rii, se nume∫te îalegeri anticipate“. Probabil c„ emo˛ia ∫i frisoanele organiz„rii unui asemenea scrutin au amor˛it capacitatea de ra˛iune clar„ a celor care, fie ∫i pentru un moment, le accept„ ca fiind benefice pentru ˛ar„.

O serioas„ publica˛ie de profil economic rom‚neasc„ f„cea recent o analiz„ a calendarului ader„rii Rom‚niei la structurile europene ∫i ajungea la concluzia logic„ ∫i perfect ra˛ional„ a certitudinii am‚n„rii acestui moment pentru ˛ara noastr„ dac„ aceast„ fantasm„, periodic v‚nturat„ de actualul pre∫edinte, va c„p„ta ∫i exprimare faptic„.

Speciali∫tii rom‚ni, cei care lucreaz„ efectiv pentru ca aceste etape succesive, obligatorii s„ fie Óncheiate la timp ∫i cu maxim„ eficien˛„ ∫i eficacitate, privesc speria˛i c„tre mofturile politicienilor, pe care microbul puterii i-a contaminat cu totul.

Œn timp ce ace∫ti oameni, Ón mare parte anonimi, privesc lucid c„tre interesul global al Rom‚niei, micul mare politicianist Boc consider„ luna septembrie ca fiind extrem de favorabil„ organiz„rii anticipatelor, adic„ chiar Ón momentul Ón care continuarea cu stricte˛e a reformelor structurale impuse de aderare va fi dovada seriozit„˛ii noastre ca ˛ar„, iar stadiul Óndeplinirii acestor obliga˛ii va reprezenta baza Raportului de ˛ar„, puternic factor de influen˛are a deciziei parlamentarilor europeni.

Dac„ interesul de grup al politicienilor coali˛iei va prima, atunci vom avea alegeri anticipate, politicienii Alian˛ei D.A. repet‚nd trista performan˛„ a fostului C.D.R. de a Óndep„rta, la fel ca ∫i Ón 1997, visul european al ˛„rii noastre. Iar aderarea va reveni Ón sarcina noului Guvern, Guvern P.S.D., care se va forma Ón urma scrutinului din septembrie.

Despre politica str‚mb„ a actualei puteri Ón domeniul educa˛iei.

Dac„ un ministru al educa˛iei Ó∫i propune s„ r„m‚n„ Ón istoria Ónv„˛„m‚ntului din ˛ara sa ca un reformator luminat, nu poate fi acuzat, dar, dac„ imediat dup„ instalarea sa, Ón loc s„ construiasc„, el Óncepe s„ demoleze de la baz„ sistemul educa˛ional al ˛„rii sale, Ón mod sigur va fi condamnat at‚t de contemporanii s„i, c‚t ∫i de urma∫ii acestora.

Ce s-a mai Ónt‚mplat pe zona reformei din Ónv„˛„m‚nt se Ónscrie, stima˛i colegi, pe linia general„ a politicii promovate de actualul Guvern, aceea a demol„rii cu orice pre˛ a tot ceea ce s-a realizat bine de c„tre vechea putere ∫i a promov„rii schimb„rii cu orice pre˛, doar de dragul schimb„rii.

Ultima g„selni˛„ a ministrului educa˛iei, un eminent specialist Ón domeniul psihologiei, de altfel, se refer„ la introducerea test„rilor na˛ionale Óncep‚nd cu elevii claselor a IV-a, f„r„ s„ ne mai surprind„ dac„, Ón scurt timp, vom afla cu stupoare, probabil, c„ domnul ministru va propune introducerea test„rilor na˛ionale Ónc„ de la gr„dini˛„, doar a∫a, pentru a-i face pe copii s„ se obi∫nuiasc„ de mici ∫i cu emo˛iile, ∫i cu metodele total nepedagogice ∫i Ómpotriva oric„ror norme ale psihologiei copilului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 Introducerea acestor test„ri cu subiecte unice pe ˛ar„, Ónc„ de la v‚rste fragede, pe care Óncearc„ s„ le promoveze Ómpotriva firii conducerea actual„ a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, nu cred s„ mai aib„ vreun precedent undeva pe mapamond ∫i, probabil, Ónsu∫i domnul ministru va trebui s„ vin„ ∫i s„ ne l„mureasc„ ∫i pe noi de unde i-a venit aceast„ Óndr„znea˛„ inspira˛ie.

Pentru elevii claselor a VIII-a ve∫tile domnului ministru sunt ∫i mai bune, pentru c„ lor li se preg„te∫te o surpriz„ ∫i mai mare. Ei nu vor mai sus˛ine teste na˛ionale la istoria rom‚nilor, nici la geografia Rom‚niei, ci — ˛ine˛i-v„ bine, stima˛i colegi! — la limbi str„ine, pentru c„, nu-i a∫a?, micu˛ii trebuie s„ devin„ cet„˛eni europeni, poliglo˛i, Ónainte de toate, Ónainte de a fi rom‚ni, Ónainte de a-∫i cunoa∫te istoria neamului ∫i geografia ˛„rii lor. Departe de noi g‚ndul c„ elevii n-ar fi trebuit s„ cunoasc„ limbi str„ine, dar acest obiectiv nu trebuie realizat Ón nici un caz Ón detrimentul cunoa∫terii istoriei ∫i geografiei Rom‚niei.

Domnul ministru, Ón marea sa generozitate, nu i-a uitat nici pe absolven˛ii de liceu, mai ales pe cei foarte buni, c„rora le-a retezat posibilitatea de a ob˛ine la probele orale ale examenului de bacalaureat note Ón func˛ie de nivelul cuno∫tin˛elor fiec„ruia, a∫a cum ar fi fost mai obiectiv, ci doar calificative pentru to˛i la fel, admis ∫i respins, indiferent dac„ unii dintre elevi au Ónv„˛at de nota 10, Ón timp ce al˛ii numai de nota 5.

Cum Ó∫i imagineaz„ domnul ministru s„ creasc„ nivelul calit„˛ii Ón educa˛ie, promov‚nd aceast„ politic„ str‚mb„ a reform„rii sistemului rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt, probabil c„ numai Domnia sa cunoa∫te ∫i tocmai de aceea Ól voi invita s„ vin„ aici, Ón Parlamentul ˛„rii, pentru a ne explica personal ce ∫i cum dore∫te s„ reformeze Ón sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt ∫i, mai ales, dac„ a luat cumva Ón calcul ∫i efectele pe termen lung ale m„surilor pe care le promoveaz„.

Pe m‚na cui d„m Ónv„˛„m‚ntul mure∫ean?

Peste c‚teva zile se Ómplinesc 15 ani de la evenimentele de trist„ amintire din 19—20 martie 1990, care au zguduit Rom‚nia Ón acea prim„var„ ce se voia liber„ ∫i democratic„. Cine ∫i cum s-au declan∫at acele evenimente? De∫i se ∫tie cine, ba, mai mult, ∫i cum, nu se vrea s„ se nominalizeze, fiindc„ aceasta ar Ónsemna excluderea U.D.M.R.-lui din îpatrulaterul negru“ care conduce ast„zi Rom‚nia!

Doresc s„ atrag aten˛ia asupra uneia dintre principalele cauze: problema ∫colar„, a alung„rii copiilor rom‚ni, _itt és most_ , adic„ îaici ∫i acum“, de c„tre udemeri∫ti, din ∫colile mixte. Separarea ∫colar„ a fost printre primele deziderate ale minoritarilor unguri, deziderat a c„rui materializare a fost atunci Ómpiedicat„ la Liceul îBolyai Farkas“ din T‚rgu-Mure∫. A fost prima st‚nc„ de care s-a izbit valul iredentismului, a fost pic„tura care a determinat rom‚nii s„ se adune ∫i s„ creeze acea uniune de suflet care a fost Uniunea îVatra Rom‚neasc„“.

Au trecut anii, politica pa∫ilor m„run˛i promovat„ de U.D.M.R. ∫i-a f„cut efectul, din var„ Liceul îBolyai“ din

T‚rgu-Mure∫ va fi total unguresc, politica dus„ de permanen˛ii alia˛i la guvernare Ó∫i face efectul ∫i este tot mai nociv„ ∫i par∫iv„ pentru statul unitar rom‚n!

Sub masca descentraliz„rii, Ón Transilvania se fac pa∫i mari spre federalizarea ˛„rii!

Iar aceast„ descentralizare se face prin schimbarea ∫efilor unor servicii, cel care dore∫te s„ conduc„ un serviciu descentralizat trebuind s„ fie, Ón primul r‚nd, membru al unui partid. ™i nu al oric„rui partid, ci al celui care este la putere. Cu alte cuvinte, angajarea se face pe baz„ de carnet de partid! Astfel, durata mandatului unor ∫efi de servicii deconcentrate se echivaleaz„ cu cea a mandatului Guvernului, urm„rindu-se facilitarea punerii Ón practic„ a Programului de guvernare. Pentru a ∫ti cine conduce ∫i cine trebuie tras la r„spundere, ace∫ti ∫efi ai serviciilor descentralizate ar trebui s„ fie îoameni ai coali˛iei de guvern„m‚nt, reprezentan˛i ai Guvernului, care s„ asigure aplicarea politicii acestuia Ón teritoriu. Ei trebuie s„ ∫tie c„ sunt dependen˛i de politica Guvernului, c„ trebuie s„ aplice acest program guvernamental, ∫i nu altceva ∫i, Ón condi˛iile Ón care acel Guvern nu se mai afl„ la guvernare, evident, activitatea Domniilor lor Ónceteaz„“, dup„ cum a ar„tat Emil Boc, actualul pre∫edinte al Partidului Democrat.

Prin aceast„ introducere am urm„rit s„ prezint situa˛ia din inspectoratele ∫colare jude˛ene. Aici, dup„ schimbarea puterii, unii ∫efi ai inspectoratelor ∫colare au renun˛at de bun„ voie la func˛iile pe care le aveau, invoc‚nd faptul c„ nu sunt compatibili din punct de vedere politic cu cei care conduc Ón prezent Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Al˛i inspectori sus˛in c„, la nivel local, asupra lor se fac presiuni s„-∫i dea demisia, al˛ii spun c„ au considerat c„ este firesc s„ renun˛e ∫i s„ cedeze locul celor care au c‚∫tigat alegerile, Ón timp ce o alt„ categorie sus˛ine c„ asupra lor nu s-au f„cut presiuni, dar li s-a sugerat: sunt Óntreba˛i ce o s„ fac„ de acum Ónainte, c‚nd o s„ plece la catedr„.

Este normal ca atunci c‚nd se schimb„ partidul de guvern„m‚nt s„ se schimbe ∫i inspectorii ∫colari, mai ales c„ ei vin cu sus˛inere politic„. Dar Óntrebarea care m„ fr„m‚nt„ pe mine este pe m‚na cui va ajunge Ónv„˛„m‚ntul mure∫ean?!

De aceea am s„ v„ prezint strategia U.D.M.R. pentru ocuparea func˛iilor de conducere din Inspectoratul ™colar Jude˛ean Mure∫:

Pasul 1. Œn cadrul primelor negocieri ale Alian˛ei de guvernare, U.D.M.R. a solicitat un post de inspector general adjunct din cele existente. Œn aceast„ prim„ etap„ s-a convenit ca postul de inspector general s„ fie acordat P.D.-ului, miz‚ndu-se, probabil, pe faptul c„ nu au un candidat viabil.

Pasul 2. Din partea P.D.-ului a fost desemnat„ doamna inginer Susana Gan˛„, cadru didactic care Óns„ nu Óndepline∫te toate condi˛iile evaluate prin art. 24 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul cadrelor didactice, care stabile∫te printre altele c„ func˛ia de inspector ∫colar general se ocup„ prin concurs de c„tre personalul didactic titular care a de˛inut func˛ii de conducere, de Óndrumare ∫i control Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt ∫i are titlul de doctor sau gradul didactic I. Sau poate Alian˛a D.A. sfideaz„ legea?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 Unul dintre posturile de inspector general adjunct, liber Ónc„ din luna decembrie, tot nu se ocup„, din lips„ de candidat corespunz„tor.

Pasul 3. La sf‚r∫itul lunii februarie s-a negociat din nou ∫i U.D.M.R. a primit de data aceasta dou„ posturi de inspector general adjunct. Pentru postul nr. 1 s-a men˛inut aceea∫i propunere, iar postul liber a continuat s„ nu fie ocupat (˛inut Ón rezerv„).

Pasul 4. Œn cursul s„pt„m‚nii trecute apare propunerea îsalvatoare“, dac„ se poate numi astfel! Dac„ tot nu exist„ un candidat viabil din partea P.D., s„ se ia Ón considerare oferta ca U.D.M.R. s„ ocupe at‚t primul post, adic„ cel de inspector general, c‚t ∫i Ónc„ unul de adjunct, rezerva p„str‚ndu-se.

Bravo, na˛iune, halal s„-˛i fie! Domnule prefect, ce spune˛i? S„ m„ mai mir c„ la ∫edin˛a de Ónvestire a dumneavoastr„ nu a˛i solicitat intonarea imnului na˛ional? Doar era vorba de Ónvestirea guvernatorului local, nu? ™i s„ nu uit„m c„ dup„ Ónlocuirea inspectorilor ∫colari urmeaz„ directorii de ∫coli, fiindc„ ∫i ei sunt implica˛i politic, chiar dac„ sunt numi˛i pe o anumit„ perioad„.

Domnule deputat Eugen Nicol„escu, este adev„rat c„ nu era˛i Ón Mure∫ la Ónceputul anului 1990, dar, deoarece a˛i acceptat s„ candida˛i deja de dou„ ori ∫i, mai mult, s„ reprezenta˛i rom‚nii mure∫eni liberali din jude˛ul Mure∫ Ón Camera Deputa˛ilor, ave˛i datoria s„ interveni˛i! Œn calitate de ∫ef al Alian˛ei D.A. pe plan local, de lider al P.N.L. Ón Camera Deputa˛ilor, sunte˛i obligat s„ ave˛i m„car acum o pozi˛ie Ón concordan˛„ cu cele declarate Ón campania electoral„, chiar dac„ aceasta ar fi Ón discordan˛„ cu Protocolul de alian˛„ Óncheiat Óntre Alian˛a D.A. ∫i U.D.M.R.!

Domnule ministru Mircea Miclea, pe m‚na cui da˛i Ónv„˛„m‚ntul Ón jude˛ul Mure∫?

Domnule prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, dac„ aceasta Ónseamn„ îvoin˛„ politic„ de gestionare a puterii“, am explica˛ia faptului de ce primul drum f„cut de dumneavoastr„ Ón str„in„tate, dup„ instalare, a fost la Budapesta.

Faptul c„ premierul C„lin Popescu-T„riceanu se afl„ Ón sal„, dorind s„ dea probabil o lovitur„ de imagine Ón vederea anticipatelor ∫i s„ arate c„ e mai interesat de soarta presei dec‚t Theodor Stolojan, care a devenit un fel de sperietoare scoas„ la fereastr„ de Traian B„sescu atunci c‚nd vrea s„-l pun„ la punct, m„ provoac„ la un subiect pentru care nu m„ preg„tisem ast„zi.

Cu toat„ condescenden˛a, a∫ vrea s„-i atrag aten˛ia Ónc„ primului-ministru T„riceanu c„, din decembrie, Rom‚nia nu este guvernat„. ™i nu la nivel de mini∫tri, care sunt o droaie, ci c„ lipsesc to˛i secretarii de stat prev„zu˛i Ón organigram„, iar directorii de direc˛ii nici nu au fost schimba˛i, dar nici nu le-a spus nimeni celor afla˛i Ónc„ pe func˛ii c„ trebuie s„ se mai prezinte la serviciu ∫i s„-∫i continue treaba.

Astfel, constat„m dup„ alegeri c„ nu s-a instaurat ordinea, ci debandada, iar ˛„r„ni∫tii pe care i-a˛i scos de la naftalin„ ∫i i-a˛i coco˛at Ón diverse posturi nu sunt preg„ti˛i, cum n-au fost nici Ón urm„ cu patru ani. P‚n„ acum, deputa˛ii, senatorii, consilierii, secretarii de stat ∫i

mini∫trii coali˛iei de la guvernare n-au prea reu∫it s„ produc„ cine ∫tie ce proiecte legislative, oblig‚ndu-ne s„ vot„m ordonan˛ele Guvernului N„stase sau aduc‚ndu-ne Ón aten˛ie plagiate.

Cont‚nd pe buna dumneavoastr„ credin˛„, v„ atrag aten˛ia la modul cel mai serios c„ eu personal v„ voi ac˛iona Ón instan˛„ pentru c„ v-a˛i Ónsu∫it ceva care nu v„ apar˛ine. Este vorba de proiectul de Lege referitor la ajutorarea tinerelor familii, pe care a∫a-zi∫ii ini˛iatori din Guvern l-au copiat f„r„ nici o jen„ ∫i au mai avut ∫i tupeul s„ afirme c„ vor s„ Ónregistreze la O.S.I.M. Programul de guvernare, unde era inclus, de∫i noi l-am depus Ónc„ din 2002.

Un gest de onoare din partea dumneavoastr„ ar fi s„ retrage˛i copia ∫i s„ sus˛ine˛i originalul care se afl„ Ón dezbatere, Ón procedur„ de urgen˛„, la Parlament, cu at‚t mai mult cu c‚t noi ofeream 100 de milioane, ∫i nu 7. Chiar a∫a, ce s„ fac„ o t‚n„r„ familie cu 7 milioane, c‚nd ea are nevoie de obiecte de folosin˛„ Óndelungat„, care cost„ minimum 50, sau s„-∫i pl„teasc„ o rat„ la apartament? S„-∫i cumpere trei ∫ireturi, o ciung„ ∫i un fier de c„lcat cu c„rbune? Nu trata˛i un subiect at‚t de important Ón b„taie de joc. Dac„ tot v-a˛i decis s„ ne fura˛i proprietatea intelectual„, m„car nu arunca˛i Ón derizoriu o idee nobil„.

Dac„ va fi nevoie, s„pt„m‚nal v„ voi atrage aten˛ia de la aceast„ tribun„ c„ a˛i s„v‚r∫it un plagiat. E posibil s„ nu ave˛i cuno∫tin˛„ de acest lucru ∫i s„ fi˛i min˛it de consilierii care v-au îredactat“ ordonan˛a c„ ei au f„cut treaba, ∫i nu c„ s-au inspirat din lucr„rile altora, ca ni∫te ∫colari care nu ∫i-au f„cut temele. Ar„ta˛i-ne c„ ave˛i onoare ∫i retrage˛i proiectul care nu apar˛ine Alian˛ei.

Œn Óncheiere, pentru c„ sunte˛i o persoan„ elegant„ ∫i nu m„ Óndoiesc c„ ave˛i stili∫ti sau consilieri de imagine, a∫ vrea s„ v„ rog s„-i Ómprumuta˛i pentru c‚teva zile o astfel de persoan„ cu gust ∫i pre∫edintelui Traian B„sescu, fiindc„ ne-am s„turat s„ fim ∫icana˛i de toat„ Europa cu ∫uvi˛a rebel„. Noi ∫tim c„ ∫i Popeye Marinarul avea trei fire flutur‚nde, dar el nu se Ónt‚lnea nici cu Blair, nici cu Bush, iar Rom‚nia nu e din desene animate.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAngaja˛ii din «Uzina Mecanic„ Sadu» cer s„ munceasc„“.

Industria de armament, ca de altfel Óntreaga industrie rom‚neasc„, se afl„ Ón prezent Óntr-un continuu proces de restructurare ∫i reorganizare, determinat Ón special de noile condi˛ii impuse de legit„˛ile economiei de pia˛„ liber„.

Dac„ p‚n„ Ón anul 1989 produc˛ia de armament a Rom‚niei destinat„ exportului se situa pe locul cinci la nivel mondial, fiind devansat„ de S.U.A., fosta Uniune Sovietic„, Anglia ∫i Fran˛a, dup„ aceast„ dat„ unele reglement„ri interna˛ionale, extrem de drastice pentru Rom‚nia, au avut ca efect pierderea Ón totalitate a pie˛elor de desfacere tradi˛ionale.

Consecin˛ele au fost multiple. Printre cele mai importante Ón plan social a fost aceea c„, dintre cei peste 220.000 de angaja˛i Ón industria de ap„rare, Ónregistra˛i la sf‚r∫itul anului 1989, mai figurau Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 anul 2001 doar 38.000, din care 11.000 lucrau Ón sectoare strategice neprivatizabile. Œn prezent, num„rul lucr„torilor din industria de ap„rare este de c‚teva mii.

Œn aceste condi˛ii, de∫i fosta guvernare, prin Ministerul Industriei ∫i Resurselor, a anun˛at m„suri deosebite, ce presupuneau investi˛ii de peste 2.000 de miliarde de lei, destinate retehnologiz„rii unora dintre uzinele de armament Ón scopul transform„rii produc˛iei acestora Ón produc˛ie civil„ ∫i apoi scoaterea la privatizare, p‚n„ Ón prezent, din cele peste 30 de societ„˛i comerciale din acest sector au fost privatizate doar ∫apte. M„sura privatiz„rii integrale a acestor unit„˛i economice ar fi fost foarte bun„ deoarece ar fi rezolvat problema disponibiliz„rilor de personal, ce s-ar fi situat la doar 9%. De∫i ac˛iunea a fost relansat„ Ón anul 2004, prin scoaterea la privatizare a unui num„r de 14 societ„˛i apar˛in‚nd Companiei Na˛ionale îRomarm“ — S.A., din cauza faptului c„ retehnologizarea c„tre produc˛ia civil„ nu a fost concretizat„, procesul se realizeaz„ cu foarte mult„ dificultate.

Una dintre aceste societ„˛i, îUzina Mecanic„ Sadu“, din jude˛ul Gorj, aflat„ Ón zona industrial„ Bumbe∫ti-Jiu se g„se∫te Ón prezent Óntr-o situa˛ie deosebit„, men˛in‚nduse cu greu la limita supravie˛uirii. îUzina Mecanic„ Sadu“ a fost ∫i a r„mas, de altfel, singura unitate din ˛ar„ profilat„ pe produc˛ia de muni˛ie de infanterie, capse miniere ∫i detonante pentru armat„, dar ∫i pe produc˛ia de frigidere de mic litraj. Œn uzin„ lucrau peste 8.000 de angaja˛i, situa˛ie ce rezolva toate problemele sociale ale acestei zone monoindustriale cu peste 20.000 de locuitori. Din p„cate, Ón cazul acestei unit„˛i economice, guvernan˛ii s-au limitat la solu˛ii paliative, const‚nd Ón acordarea de pl„˛i compensatorii personalului disponibilizat, f„r„ a institui ∫i aplica programe de reorganizare tehnic„ ∫i tehnologic„ a uzinei ∫i nici de reconversie profesional„.

Efectele acestei politici sunt dintre cele mai dezastruoase pentru locuitorii din zon„, pu∫i Ón imposibilitatea de a-∫i asigura, pentru ei ∫i familiile lor, condi˛ii minime pentru un trai decent. Practic, majoritatea fo∫tilor lucr„tori ai îUzinei Mecanice Sadu“ sunt la limita supravie˛uirii, singura surs„ de trai a acestora fiind sumele realizate din v‚nzarea fierului vechi extras dintr-o veche groap„ umplut„ cu de∫euri de tot felul. Iat„ de ce au ajuns muncitorii cu Ónalt„ calificare din industria de armament îscormonitori de gunoaie“.

Supun aten˛iei guvernan˛ilor ∫i autorit„˛ilor locale aceast„ stare de fapt a îUzinei Mecanice Sadu“, care se adaug„ altora din domeniul industriei de ap„rare, cu speran˛a c„ se vor g„si fonduri pentru retehnologizarea real„ a acestei importante unit„˛i industriale.

Se face men˛iunea c„, din discu˛iile cu speciali∫tii îUzinei Mecanice Sadu“, a rezultat c„ aceasta are capacitatea tehnic„ de a fabrica muni˛ie de infanterie, calibre NATO, dar ∫i alte produse destinate unor domenii precum industrie, agricultur„, construc˛ii ∫i altele.

Am luat act de dispari˛ia prematur„ a P.N.fi.C.D. de pe scena politic„ rom‚neasc„.

Dincolo de inerentele diferende doctrinare, am recunoscut Óntotdeauna rolul consistent asumat de

P.N.fi.C.D. Ón istoria modern„ a Rom‚niei. Reafirm‚nd respectul pentru valorile tradi˛ionale, consider c„ orientarea politic„ Ónfiin˛at„ ∫i consacrat„ de Iuliu Maniu, Ion Mihalache ∫i Corneliu Coposu era Óndrept„˛it„ la un destin mai bun pe e∫ichierul politic autohton.

Din nefericire, guvernarea catastrofal„ din perioada 1997—2000, inabilitatea liderilor actuali, strategia de alian˛e sinuciga∫„ ∫i oportunismul fo∫tilor alia˛i politici au condamnat la anonimat cel mai mare partid rom‚nesc de dreapta. De facto, P.N.fi.C.D., ca for˛„ politic„ major„ na˛ional„, a Óncetat s„ mai existe imediat dup„ alegerile parlamentare din 2000. Convulsiile politice ulterioare au constituit simptomele clasice ale unei agoniz„ri politice.

Œn mod evident, dispari˛ia P.N.fi.C.D. creeaz„ un dezechilibru politic ce nu poate fi suplinit prin unific„ri, regrup„ri ∫i reorient„ri ale unor forma˛iuni liliputane, care nu pot dep„∫i nivelul unei inconsistente influen˛e regionale.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îBunul-sim˛ european versus autocarele rom‚ne∫ti“.

Œntoarcerea din drum a cet„˛enilor rom‚ni de c„tre autorit„˛ile spaniole a monopolizat dezbaterea public„ Ón aceste zile, iar reac˛iile presei ∫i ale autorit„˛ilor nu au Ónt‚rziat s„ apar„. A∫a cum se ∫tie, accesul unui num„r de 234 de rom‚ni a fost blocat la intrarea pe teritoriul spaniol, dup„ ce autocarele care-i transportau au parcurs jum„tate din spa˛iul Schengen f„r„ a avea probleme.

Acest caz trebuie analizat cu maxim„ importan˛„, mai ales Ón perspectiva integr„rii europene a Rom‚niei. Pentru c„ este foarte grav ca cet„˛enii unei ˛„ri europene, ˛ar„ ce dore∫te s„ fie membru al Uniunii Europene cu drepturi depline, s„ fie trata˛i de o asemenea manier„ ∫i s„ nu li se ofere condi˛iile minime de asisten˛„.

Acest caz arat„ c„ standardele ∫i valorile europene spre care tindem de 15 ani Óncoace au ∫i ele limitele lor ∫i c„, uneori, las„ de dorit, produc‚nd un gust amar cel pu˛in la nivelul civiliza˛iei ∫i al comportamentului interuman.

Maniera Ón care au procedat vame∫ii spanioli este de neacceptat, din moment ce cei mai mul˛i dintre rom‚ni Óntruneau condi˛iile legale pentru a intra Ón aceast„ ˛ar„, iar controalele efectuate la grani˛ele altor state ale spa˛iului european nu au scos Ón eviden˛„ nereguli la autocarele rom‚ne∫ti. S„ fie oare spaniolii mai vigilen˛i dec‚t germanii? S„ fie oare de vin„ pentru acest comportament recentul accident provocat de un rom‚n pe o autostrad„ de l‚ng„ Madrid? Este posibil.

Nu de pu˛ine ori imaginea Rom‚niei a avut de suferit de pe urma unor ac˛iuni nu prea ortodoxe de-ale confra˛ilor no∫tri ∫i din aceast„ cauz„ am fost privi˛i ca fiind la periferia Europei.

Numai c„ aceste cazuri nu trebuie generalizate, iar vame∫ii spanioli ar fi trebuit s„ ∫tie acest lucru. Mai ales c„ vorbim de drepturi ale omului, care se presupune, cel pu˛in Ón spa˛iul european, c„ sunt garantate, indiferent de cet„˛eni ∫i cet„˛enii.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat la grani˛a spaniol„ este un lucru foarte grav, care nu trebuie s„ se mai repete. Am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 convingerea c„ demersurile Ministerului Afacerilor Externe vor contribui la clarificarea acestui caz, astfel Ónc‚t drepturile cet„˛enilor rom‚ni s„ fie respectate, indiferent de teritoriul ˛„rii pe care se afl„ sau Ó∫i propun s„ ajung„.

Œn ultimele zile, mai multe autocare ce transportau cet„˛eni rom‚ni Ón Spania au fost returnate de la grani˛a franco-spaniol„. Cet„˛enilor rom‚ni li s-au ridicat pa∫apoartele, iar autocarele, Ónso˛ite de ma∫ini ale poli˛iei de circula˛ie, au fost expulzate din Fran˛a.

Pe teritoriul Fran˛ei nu li s-a permis s„ fac„ nici o oprire, ci, precum animalele sau cei trimi∫i oarec‚nd la Auschwitz, au fost escorta˛i p‚n„ la p„r„sirea ˛inutului francez. Nimeni de la ambasad„ sau misiunea diplomatic„ nu a mi∫cat un deget. Abia pe teritoriul Germaniei, la grani˛„, s-a constatat c„ cet„˛enii rom‚ni din patru autocare Óndeplineau condi˛iile de c„l„torie Ón spa˛iul Schengen ∫i au fost ajuta˛i s„ se Óntoarc„ spre Spania, abia de acum beneficiind de ajutorul diploma˛iei rom‚ne din Fran˛a.

Alte dou„ autocare au venit spre cas„, iar la vama N„dlac s-a constatat c„ cet„˛enii din autocare Óndeplineau condi˛iile legale de c„l„torie Ón spa˛iul Schengen.

De ce, domnule ministru de externe, angaja˛ii diploma˛iei rom‚ne nu au intervenit la timp? De ce Ón Spania nu li s-a Óng„duit intrarea cet„˛enilor, mul˛i dintre ei av‚nd chiar ∫i contracte de munc„? De ce Ón Spania nu sunt recunoscute permisele de conducere auto ob˛inute Ón Rom‚nia?

Nu putem r„m‚ne pasivi la un astfel de conflict diplomatic! Parc„ mul˛i dintre angaja˛ii v„milor europene Ó∫i bat joc de noi. S„ nu uit„m c„ nu de mult timp au fost batjocori˛i conduc„torii de tiruri pe teritoriul Ungariei.

Suntem deficitari la Óntocmirea ∫i ratificarea acordurilor de colaborare cu ˛„rile din Uniunea European„?

Ce urm„resc reprezentan˛ii Rom‚niei acredita˛i peste hotare ∫i pl„ti˛i Ón valut„ forte, nu Ón bani sau lei rom‚ne∫ti?

Rom‚nii nu sunt l„sa˛i s„ circule liber Ón spa˛iul Schengen. Cine Ó∫i permite s„ nesocoteasc„ acordurile bilaterale?

Fiind reverifica˛i, doar opt rom‚ni din dou„ autocare au primit dreptul de a c„l„tori Ón Spania. Domnule ministru, c‚t vom mai fi batjocori˛i? C‚t„ vreme nu vom mai putea circula Ón Europa cu autoturisme Ónmatriculate Ón Rom‚nia?

A ajuns Rom‚nia paria Europei?

Unde este demnitatea rom‚nilor, promis„ Ón campania electoral„?

Potrivit legii, se pot bucura rom‚nii de regimul liberei circula˛ii Ón str„in„tate?

Una dintre principalele teme ale campaniei electorale sus˛inute de Alian˛a D.A. a fost îdepolitizarea administra˛iei“.

Inutil s„ amintesc culorile portocalii Ón care Alian˛a zugr„vea binefacerile pentru ˛ar„ ale respectivei depolitiz„ri.

Nu s-a stins bine tumultul campaniei electorale ∫i asist„m nu numai la un abandon total al îdepolitiz„rii“, ci la o ofensiv„ Ónver∫unat„ dus„ de Guvernul T„riceanu exact Ón sens contrar. Toate c‚∫tigurile Ónregistrate Ón ultimii ani Ón depolitizarea administra˛iei, Óndeosebi cele generate de Legea func˛ionarului public, sunt amputate sau anulate prin interven˛ii politice brutale, arbitrare, complet nemotivate.

Se pot observa cu claritate fazele succesive ale actualei politiz„ri a administra˛iei.

Prima faz„. Tirul noilor guvernan˛i a fost Óndreptat Ómpotriva agen˛iilor ∫i autorit„˛ilor centrale dependente de Guvern. Orice motiv, c‚t de pueril, era suficient pentru a schimba un conduc„tor de institu˛ie central„. Memorabil„ r„m‚ne schimbarea conduc„torului Institutului Na˛ional de Meteorologie ∫i Hidrologie, pe motivul c„ nu s-a prezis corect îtimpul probabil“.

Faza a doua. Demararea schimb„rilor Ón teritoriu, Ón principal Ón r‚ndul conduc„torilor institu˛iilor deconcentrate. Procesul a decurs greoi, dup„ îinspira˛ia“ sau îputerea de convingere“, ca s„ nu zic dup„ ∫antajul practicat de unii mini∫tri sau prefec˛i.

Faza a treia. Stabilirea celebrilor algoritmi dup„ care s„ fie ocupate posturile de conducere Ón teritoriu. Pentru a facilita aplicarea algoritmilor, coali˛ia la putere a preg„tit o m„sur„ legislativ„ care, dac„ va fi aprobat„, va transforma ∫efii serviciilor descentralizate din func˛ionari publici apolitici Ón manageri publici, numi˛i de Guvernul Ón func˛iune ∫i complet dependen˛i de acesta. Pe aceast„ cale, politizarea administra˛iei poate redeveni general„, perpetu„ ∫i cu un grad ridicat de nocivitate.

A∫ exemplifica cazul inspectorului general teritorial al Inspectoratului de Stat pentru Construc˛ii Timi∫oara, profesor universitar doctor inginer Furdui Cornel, titularul cursului îCalitatea Ón construc˛ii“, neangajat politic, c„ruia i-a fost anun˛at„ schimbarea numai pentru c„, dup„ algoritm, postul revine P.U.R. Este evident c„ la aceast„ schimbare criteriul politic primeaz„ clar fa˛„ de cel profesional.

Mai grav, dac„ analiz„m lista persoanelor pe care coali˛ia la putere le are Ón vedere pentru func˛ii de conducere Ón jude˛ul Timi∫, constat„m c„ leg„turile de rudenie sunt un criteriu la fel de important ca ∫i cel politic. ™i atunci putem s„ ne Óntreb„m cum r„m‚ne cu cealalt„ tem„ esen˛ial„ pe care Alian˛a D.A. a pedalat Ón campania electoral„: combaterea corup˛iei, a nepotismului ∫i a favoritismului Ón administra˛ia public„?!

Fiecare schimbare de macaz politic Ói Ónsufle˛e∫te pe rom‚ni ∫i le rena∫te speran˛ele de mai bine. Din p„cate, noua politic„ rom‚neasc„, demarat„ dup„ instalarea Guvernului T„riceanu, dovede∫te din plin c„ de data aceasta nu s-a schimbat nimic. Pentru a ne l„muri, se impun c‚teva explica˛ii.

Av‚nd spatele ap„rat de pre∫edintele B„sescu, era de a∫teptat ca premierul desemnat s„ se dovedeasc„ la fel de ferm, adic„ s„-∫i formeze Cabinetul doar din r‚ndurile membrilor Alian˛ei. Tem‚ndu-se c„ un asemenea Cabinet nu va fi validat de Parlament, deci el va pierde ∫ansa nesperat„ de a deveni prim-ministru, T„riceanu opteaz„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 pentru o coali˛ie guvernamental„ ad-hoc, Ómpreun„ cu U.D.M.R. ∫i P.U.R. Cele dou„ forma˛iuni politice aveau deja pe rol protocoale Óncheiate cu P.S.D. Ón vederea alc„tuirii unui Guvern al continuit„˛ii, asta dovedind clar Óncotro se Óndrepta Óncrederea ∫i sus˛inerea lor. De altminteri, nici una dintre cele dou„ forma˛iuni nu ∫i-a t„inuit simpatiile, marcate, clar, de interese. P.U.R. nici nu putea s„-∫i ascund„ op˛iunea, din moment ce a admis s„ fie codi˛a P.S.D.-ului, numai ∫i numai s„ se vad„ intrat Ón Parlament.

Turul al doilea al preziden˛ialelor a aruncat Ón aer fidelitatea alia˛ilor de conjunctur„ ∫i a spulberat aranjamentele politice prestabilite. Contrar rezultatelor din primul tur, Traian B„sescu este desemnat pre∫edintele Rom‚niei. Deoarece nici unul dintre partidele parlamentare nu a ob˛inut scorul Óndestul„tor pentru formarea Guvernului, conform Constitu˛iei, revenea pre∫edintelui datoria s„ desemneze premierul. Iar acesta, fidel angajamentelor pe care ∫i le-a asumat Ón cadrul Alian˛ei, nici m„car nu vrea s„ aud„ de un alt prim-ministru Ón afar„ de T„riceanu, amenin˛‚nd c„ va dizolva Parlamentul dac„ Guvernul format nu va ob˛ine Ónvestitura.

Dat„ fiind aceast„ realitate, T„riceanu putea s„ mearg„ aproape la sigur pe un Guvern minoritar. A∫a, merg‚nd pe m‚na unei coali˛ii c‚rpite ∫i nesigure, T„riceanu a demonstrat c„ nu a avut curajul ∫i capacitatea politic„ s„ se ridice deasupra modelului oferit de coali˛ia la guvernare din perioada 1996—2000, model care s-a dovedit penibil de neproductiv.

Conflicte, tensiuni, acuze ∫i ∫antaje au existat cu duiumul Ón s‚nul coali˛iei anterioare, iar acestea au dus p‚n„ la urm„ la dinamitarea ei ∫i la periferizarea politic„ a ˛„r„ni∫tilor. Nici acum P.N.fi.C.D., chiar dac„ ∫i-a schimbat denumirea, nu ∫i-a revenit din ∫ocul celor aproximativ 3% ob˛inu˛i la alegerile din 2000.

Tensiuni exist„ ∫i Ón cadrul actualului Cabinet, la cote Ónc„ suportabile. A∫a c‚rpit ∫i st‚ngaci cum se prezint„ actualul Guvern, n-o va duce prea mult.

Alternativa remanierilor prin men˛inerea Ón func˛ie a actualului algoritm nu va elimina tensiunile din interiorul s„u. Premierul este nevoit s„ ia Ón calcul trei variante: fie un Guvern de larg„ coali˛ie, care va beneficia permanent de sus˛inere parlamentar„, fie unul de uniune na˛ional„, al echilibrului politic, stabilit„˛ii ∫i Ónh„m„rii la treab„ a tuturor partidelor parlamentare, fie alegerile anticipate. Poate c„, la unison cu Palatul Cotroceni, p‚n„ la urm„ va fi impus„ de for˛a Ómprejur„rilor cea de-a treia variant„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

î15 martie 1848, o zi neagr„ pentru umanitate“

M„ voi opri ast„zi la semnifica˛ia real„ a datei de 15 martie 1848, s„rb„torit„ ca veritabil„ îzi na˛ional„ a ungurilor de pretutindeni“.

Œn realitate — ∫i acest lucru trebuie spus r„spicat, chiar dac„ pe unii Ói va deranja — acea zi a fost una neagr„ pentru Europa Central„ ∫i de Sud-Est ∫i pentru umanitate, Ón general. S-a pus la cale un complot Ón toat„ regula, Ón scopul anex„rii Ardealului (care, anterior,

era o provincie autonom„ Ón cadrul Imperiului Habsburgic, av‚nd o conducere proprie) la Ungaria, de∫i structura popula˛iei din Transilvania istoric„, Banat, Cri∫ana ∫i Maramure∫ ar„ta, Ón perioada respectiv„, cam a∫a: 2.400.000 de rom‚ni, 430.000 de secui, 400.000 de unguri (nobilimea apar˛inea, Ón mare majoritate, acestei etnii), 200.000 de sa∫i ∫i 100.000 de ∫vabi. La 15 martie 1848 avea s„ fie f„cut public Programul Revolu˛iei Maghiare, care prevedea, ca ultim punct, unirea Transilvaniei la Ungaria. BineÓn˛eles, f„r„ consultarea prealabil„ a majorit„˛ii rom‚ne∫ti, care reac˛ioneaz„ vehement, printr-un alt document istoric, ∫i anume Programul Revolu˛iei Rom‚ne din Transilvania, aprobat la Adunarea Na˛ional„ de la Blaj din 3/15 mai 1848. Rom‚nii respingeau alipirea Ardealului la Ungaria ∫i declarau c„, dac„ aceasta va fi, totu∫i, proclamat„ unilateral, îna˛iunea rom‚n„ va protesta solemn ∫i nu o va recunoa∫te“.

A urmat unirea for˛at„ ∫i imediat s-a declan∫at o cumplit„ prigoan„ antirom‚neasc„: cine protesta Ómpotriva îunirii“ era arestat, b„tut ∫i chiar sp‚nzurat. Rom‚nii nu s-au speriat, Óns„, de aceste abuzuri ∫i amenin˛„ri, astfel c„ au continuat s„ protesteze. Autorit„˛ile administrative maghiare au declan∫at represaliile. Primul masacru Ómpotriva rom‚nilor a fost cel de la Mihal˛, din 2 iunie 1848, c‚nd au fost uci∫i 30 de rom‚ni, al˛i 50 fiind r„ni˛i. Masacrele declan∫ate de nobilime Ómpotriva satelor rom‚ne∫ti s-au ˛inut lan˛, a∫a c„, Ón vara lui 1848, Ón sp‚nzur„tori at‚rnau o mul˛ime de rom‚ni.

Apoi, Ón decembrie 1848, a intrat Ón ac˛iune Armata Revolu˛ionar„ Maghiar„, condus„ de generalul polonez Jósef Bem, oaste de str‚nsur„ format„ din polonezi, ru∫i, austrieci, slovaci! Ace∫ti mercenari odio∫i, pu∫i pe jafuri ∫i silnicii, au m„cel„rit peste 40.000 de rom‚ni, dintre care cei mai mul˛i nu au fost uci∫i Ón lupt„, ci au fost, efectiv, executa˛i: b„rba˛i, femei, copii, da˛i mor˛ii numai pentru vina de a fi fost rom‚ni. De bun„ seam„, pe atunci nu se auzise de drepturile omului ori de conceptul de îcrime Ómpotriva umanit„˛ii“.

Ast„zi, aceste îdetalii“ ale evenimentelor din 1848— 1849 se omit cu premeditare. Se ascund crimele, iar c„l„ii sunt inocenta˛i. Se ridic„ monumente ale îlibert„˛ii“ (sic!) Ón cinstea celor care, cu sabia Ón m‚n„, din goana cailor, au spintecat femei ∫i prunci. Se scriu tomuri mincinoase prin care se Óncearc„ îdemitizarea“ istoriei adev„rate ∫i transformarea ei Óntr-un bor∫ telenovelistic, numai bun de adormit sim˛urile unui popor fl„m‚nd, trist ∫i f„r„ speran˛„. ™i, peste toate, U.D.M.R. este la guvernare, membru de seam„ al coali˛iei de la putere care, Ónc„, d„ linia directoare Ón Rom‚nia. Pentru c‚t„ vreme ∫i Ón ce condi˛ii, asta depinde de noi to˛i, de modul energic sau, dimpotriv„, blazat, Ón care vom reac˛iona la imperativele prezentului.

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei. V„ anun˛ c„ din totalul celor 332 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 264; sunt absen˛i 68, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 14 colegi.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i continu„m dezbaterea pe care am pornit-o ieri la proiectul de Lege privind

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 3/2005 pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

Rog Comisia juridic„ s„ ia loc Ón banca rezervat„ pentru comisii.

Ieri urma s„ aib„ loc o Ónt‚lnire a liderilor de grup. Domnul Cristian R„dulescu.

O parte dintre lideri am avut Ónt‚lnirea de grup ∫i am stabilit reluarea procedurii, Ón sensul respect„rii art. 112, care prevede votarea de c„tre Camer„ a unui timp de dezbatere, la propunerea dumneavoastr„, dup„ consultarea cu pre∫edintele comisiei, care f„cuse o propunere ce n-a trecut, ∫i atunci trebuie s„ reia aceast„ sau alt„ propunere.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ sugera˛i durata pentru dezbateri.

Propunerea comisiei este de 15 minute Ón totalitate ∫i dou„ minute pentru fiecare articol. Mul˛umesc.

Pe baza consult„rii cu biroul comisiei, Ón˛eleg c„ biroul comisiei este de acord cu propunerea pe care a˛i f„cut-o, da? Bun.

Deci v„ propun, pentru procedura de urgen˛„, 15 minute pentru dezbaterea de ansamblu ∫i dou„ minute pentru dezbaterea pentru articole.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„?

Ab˛ineri? Unanimitate.

Potrivit prevederilor regulamentului, urmeaz„ s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

V„ rog, domnule deputat R„dulescu, o chestiune de procedur„? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am dori s„ avem, Ónainte de intra practic Ón dezbaterea general„, punctul de vedere al ini˛iatorului.

## Sunt de acord.

V„ rog, dac„ se poate, s„ prezenta˛i punctul de vedere al ini˛iatorului.

Foarte sintetic, v„ rog.

## **Domnul Mihai Marian Eftimescu** _— secretar de stat_

## _Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor deputa˛i,

Voi fi extrem de sintetic. Œn cursul acestei dimine˛i am avut o discu˛ie substan˛ial„ cu c‚˛iva dintre membrii Comisiei juridice ∫i Ón spiritul unor observa˛ii care s-au

f„cut ieri ∫i pe care eu le consider pertinente Ón ceea ce prive∫te cadrul european al acestei legi.

Exist„ dou„ amendamente care au n„scut multe discu˛ii ∫i Ón comisie: unul a fost aprobat, cel„lalt nu. Se pare c„, repet, ∫i Ón spiritul observa˛iilor f„cute ieri, ar fi recomandabil„ o restituire a acestui proiect de lege la comisie. Repet, necesit„ o discu˛ie punctiform„, Óns„ consider„m c„ este mai bine a∫a ∫i legea aceasta trebuie s„ fie Ón spiritul a ceea ce este recomandarea Uniunii Europene.

V„ mul˛umesc.

...Dac„ se poate ∫i dac„ Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte.

Da. Nu poate s„ piard„ legea dintr-o consultare.

Sigur, Óntreb comisia cum g‚nde∫te aceste lucruri, dar este o chestiune sensibil„, Ón m„sura Ón care ini˛iatorul ∫i ceilal˛i colegi doresc acest lucru... Nu ∫tiu care este subiectul Ón discu˛ie, dar este o chestiune, un subiect sensibil. De aceea, dac„ ini˛iatorul dore∫te acest lucru, eu nu cred c„ ar trebui s„ refuz„m o astfel de retrimitere.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn consens cu dorin˛a ini˛iatorului ∫i cu convingerea c„, Óntr-adev„r, chiar num„rul de amendamente — 8 admise, 3 respinse, deci 11 amendamente — la o lege destul de restr‚ns„, Ómpreun„ cu convingerea noastr„ c„ ne putem apleca mai atent asupra textului, punem deci concluzia de restituire la comisie.

Mul˛umesc.

Domnul Cristian Dumitrescu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Suntem de acord ∫i personal sunt de acord cu aceast„ reÓntoarcere la comisie. Œns„ vreau s„ v„ reamintesc dumneavoastr„, domnilor colegi, c„ o astfel de solicitare nu se poate face la maniera Ón care a f„cut-o domnul secretar de stat, care este nou Ón Ministerul Justi˛iei, nou Ón experien˛a parlamentar„, pur ∫i simplu noi dorim s„ mearg„ Ónapoi la comisie.

Conform prevederilor regulamentare, atunci c‚nd se face aceast„ solicitare, fie c„ vine de pe banca ministerial„, fie din partea comisiei sau din partea dumneavoastr„ sau a unuia dintre deputa˛i, se face specificarea exact„ asupra problemelor, bineÓn˛eles, nu pe articole, dar, Ón orice caz, a problemelor care doresc s„ fie repuse Ón discu˛ie. Pentru c„ altfel noi suntem Ón fa˛a unui raport care a fost Óncheiat, cu amendamente respinse, cu amendamente admise, cu respectarea tuturor procedurilor.

Dac„ este vorba despre a se interveni pe altceva dec‚t pe domeniile Ón care am intrat Ón discu˛ie cu proiectul de lege, este mai dificil s„ facem acest lucru.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 De aceea, cer Ónaintea votului ca reprezentantul ministerului s„ precizeze la ce anume capitole sau probleme din ordonan˛a respectiv„ face referire atunci c‚nd dore∫te s„ o retrimitem la comisie. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnule secretar de stat, v„ rog.

## Mul˛umesc pentru Óng„duin˛„.

Œntr-adev„r, lipsa mea de experien˛„ aici ∫i-a spus cuv‚ntul. Restituirea pe care noi o solicit„m prive∫te exclusiv amendamentele ∫i textul corespunz„toare art. 24 din Legea nr. 115/1999. Sunt dou„ amendamente: unul respins ∫i unul admis. Este ∫i un amendament respins, al domnului deputat Pu∫c„. ™i noi consider„m c„ din cele dou„ amendamente se poate scoate un text mai bun ∫i din textul original al ordonan˛ei se poate scoate un text mai bun.

V„ mul˛umesc.

M„ scuza˛i, domnilor deputa˛i, Ónv„˛ din mers. V„ rog s„ ne sprijini˛i Ón cererea noastr„. V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Eugen Nicol„escu.

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Ca s„ satisfacem cerin˛ele de exigen˛„ ∫i de precizie, este vorba de punctul 7 din raportul comisiei, la amendamente admise, ∫i de punctul 3 la amendamente respinse.

Cele dou„ amendamente din cadrul comisiei ∫i care sunt prezentate Ón raport, dup„ opinia noastr„, vin s„ complice textul ordonan˛ei Ón aplicarea ei ∫i, de asemenea, tot dup„ opinia noastr„, sunt Ón neconcordan˛„ cu textul de baz„, cu Legea r„spunderii ministeriale.

De aceea, cred c„ o discu˛ie serioas„ ∫i aplecat„ punctual Ón comisie ne poate ajuta s„ avem un text corect.

V„ mul˛umesc.

Domnul Cristian Dumitrescu.

## S-au l„murit lucrurile, domnule pre∫edinte.

Este vorba, practic, despre un amendament care a fost admis Ón comisie ∫i se pare c„ acest amendament nu convine Ón economia adopt„rii ordonan˛ei respective.

Œn opinia mea, nu este un motiv faptul c„ Ón comisie un amendament a fost admis sau respins, nu este motiv pentru ca legea s„ fie retrimis„ Ón comisie. Œn mod normal trebuie s„ discut„m aici: ori adopt„m amendamentul, ori, dac„ altfel dore∫te majoritatea, putem foarte bine s„ revenim la situa˛ia ini˛ial„. Deci, dac„ l-am admis, s„-l respingem, dar aceasta nu Ónseamn„ c„

trebuie s„ mergem Ón comisie s„ realiz„m aceast„ procedur„ parlamentar„, care se poate face aici, acolo.

Domnul Victor Ponta ∫i dup„ aceea decidem.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, Ón m„sura Ón care aceast„ discu˛ie Ón comisie ar duce la eliminarea problemei de principiu, ∫i anume discriminarea Óntre cei care au f„cut parte din Executiv ∫i cei care fac parte Ón acest moment. Solicit„m, dac„ Ón aceast„ m„sur„ se schimb„ ceva, ∫i anume tratament egal, procedur„ identic„ sau nu, dac„ nu, n-are nici un sens ∫i eu cred c„ trebuie s„ dezbatem acum aceast„ lege ∫i, eventual, s„ o supunem la vot.

Mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## Stima˛i colegi,

S-a f„cut o propunere, s-au prezentat suficiente puncte de vedere, s„ nu complic„m ∫i mai mult discu˛ia. Chiar dac„ suntem Ón procedur„ de urgen˛„, s„ stabilim c„ aceast„ problem„ va trebui discutat„ cu rapiditate Ón cadrul comisiei, deci Ón aceast„ s„pt„m‚n„, urm‚nd s„ relu„m dezbaterea, s„ repunem pe ordinea de zi acest text luni dup„-amiaz„ sau mar˛i diminea˛„ cel mai t‚rziu. Dar, Ón felul acesta, repet, raportul ar trebui s„ fie preg„tit ∫i condi˛iile Óndeplinite pentru introducerea s„pt„m‚na viitoare pe ordinea de zi. Este o chestiune delicat„, sigur c„ sunt dou„ sau chiar trei abord„ri posibile. Avem tot interesul s„ cre„m un regim care s„ fie valabil nu pentru un singur ciclu politic, ci o reglementare care s„ fie Óntr-adev„r bazat„ pe principii solide, pentru o perioad„ lung„ de timp.

De aceea,

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul Ón discu˛ie a fost adoptat de ambele Camere ale Parlamentului Ón cursul anului 2004. Pre∫edintele Rom‚niei a solicitat reexaminarea textului pentru motive

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 ce vizau procedura de acordare a pa∫apoartelor diplomatice ∫i, respectiv, pentru clarificarea men˛iunilor ce trebuie Ónscrise Ón pa∫aport.

Analiz‚nd motivele cuprinse Ón cererea de reexaminare, Senatul, Ón calitatea sa de Camer„ sesizat„, a hot„r‚t s„ modifice textele respective din proiectul de lege, iar Comisia pentru politic„ extern„ a Camerei Deputa˛ilor a hot„r‚t s„ supun„ plenului spre adoptare proiectul de lege Ón forma adoptat„ de Senat la data de 21 februarie 2005.

Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate, v„ adresez rug„mintea s„ adopta˛i prezentul proiect de lege Ón forma Ón care l-a adoptat ∫i Senatul.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult. Punctul de vedere al comisiei? Doamna deputat Manuela Mitrea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn toamna anului trecut, cele dou„ Camere ale Parlamentului au adoptat Legea privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate.

O dat„ trimis„ spre promulgare, pre∫edintele Rom‚niei a cerut reexaminarea acestei legi, Óntruc‚t unele dintre dispozi˛ii contravin prevederilor Constitu˛iei Rom‚niei.

Pre∫edintele a mai cerut reexaminarea unor prevederi ce ˛in de dreptul ministrului de externe de a acorda pa∫apoarte diplomatice ∫i men˛ionarea domiciliului Ón pa∫aport. Œn spe˛„, a cerut eliminarea din art. 8 lit. v) a dreptului fo∫tilor parlamentari de a-∫i p„stra pa∫apoartele diplomatice dup„ expirarea mandatului ∫i a solicitat la lit. u) limitarea dreptului ministrului de externe de a acorda discre˛ionar pa∫apoarte diplomatice persoanelor care Óndeplinesc misiuni oficiale numai la perioada acestor misiuni ∫i pe baz„ de mandat.

Totodat„, s-a cerut eliminarea lit. e) din art. 34 alin. 1, ce se referea la men˛ionarea Ón pa∫aport a faptului c„ titularii cu domiciliu Ón str„in„tate ∫i-au p„strat acest domiciliu ∫i dup„ dob‚ndirea cet„˛eniei rom‚ne. Men˛ionarea domiciliului corespunde cu documentele tipizate din Uniunea European„.

S-a mai solicitat, de asemenea, completarea art. 28 alin. 4, pentru claritate, cu stabilirea faptului c„ interdic˛ia de a p„r„si ˛ara, instituit„ Óntr-o cauz„ penal„, condamnarea la o pedeaps„ privativ„ de libertate ∫i internarea Óntr-un centru de reeducare sau institut medical educativ opereaz„ ∫i Ón cazul posesorilor de pa∫apoarte diplomatice.

Œn ∫edin˛ele din februarie 2005 comisia sesizat„ pe fond ∫i plenul Senatului, a∫a cum a prezentat ∫i domnul secretar de stat, au adoptat raportul de reexaminare, cu amendamentele care ˛in seama ∫i rezolv„ favorabil toate aceste solicit„ri ale pre∫edintelui.

Comisia noastr„ a fost sesizat„ pentru raport de reexaminare, Ón vederea dezbaterii Ón plenul Camerei. Este vorba de o lege organic„, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Œn ∫edin˛ele din 8 ∫i 14 martie membrii comisiei au redezb„tut Legea privind regimul liberei circula˛ii Ón

str„in„tate ∫i au convenit c„ solicit„rile de reexaminare sunt pe deplin justificate. De altfel, Ón acest sens s-a pronun˛at ∫i actualul Guvern, la comisie fiind atunci prezen˛i reprezentan˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i cei de la Ministerul Afacerilor Externe.

Œn concluzie, v„ propun ∫i eu s„ vot„m acest proiect de lege Ón forma adoptat„ de Senat, care Ónglobeaz„ ∫i solu˛ioneaz„ favorabil toate aceste aspecte cerute pentru reexaminare.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Adrian Severin, din partea Grupului P.S.D.

## **Domnul Adrian Severin:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Probabil c„ Ón aceast„ faz„ a dezbaterii nu sunt prea multe lucruri de spus Ón leg„tur„ cu proiectul de lege propriu-zis. ™i Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine concluziile puse de comisie ∫i, deci, sus˛ine votarea sau revotarea acestei legi Ón forma Ón care ea a fost amendat„ dup„ dezbaterea Ón comisie.

Este vorba — ∫i de aceea Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat dore∫te s„ fac„ unele sublinieri Ón cadrul dezbaterilor generale — despre un drept fundamental. Este vorba despre un drept pe care Ónainte de Revolu˛ia din 1989 rom‚nii nu l-au avut, este un drept pe care l-au dob‚ndit dup„ aceea ∫i este un drept care nu poate fi tratat cu u∫urin˛„ de c„tre nimeni.

Dezbaterea de ast„zi are loc Óntr-un context special. Din nefericire, este vorba despre contextul creat prin trimiterea Ónapoi Ón ˛ar„, Ón condi˛ii destul de discutabile, a unui num„r mare de cet„˛eni rom‚ni. Unii dintre ei se pare c„ au p„r„sit ˛ara cu documente care nu erau conforme regulilor europene. Al˛ii, Óns„, probabil, cei mai mul˛i, au avut documentele acestea Ón regul„.

™i, din acest punct de vedere, se ridic„ o serie Óntreag„ de probleme grave pe care dezbaterea de ast„zi nu le poate escamota.

Pe de o parte, este vorba de maniera Ón care rom‚nii sunt trata˛i ∫i respecta˛i Ón str„in„tate. ™i dac„ avem a ne pl‚nge Ón leg„tur„ cu modul Ón care concet„˛enii no∫tri au fost trata˛i, acesta poate fi repro∫at autorit„˛ilor str„ine, dar poate fi repro∫at ∫i felului Ón care Rom‚nia ast„zi a reu∫it s„ fie respectat„ Ón lume. Nu putem s„ nu ne g‚ndim c„ anumite declara˛ii de politic„ extern„ care sunt sfid„toare la adresa Uniunii Europene au creat ocazia unor asemenea manifest„ri la adresa cet„˛enilor rom‚ni.

Pe de alt„ parte, nu putem dec‚t exprima Óngrijorarea fa˛„ de faptul c„ Guvernul Rom‚niei nu a luat m„surile elementare pentru protec˛ia celor care s-au g„sit, din vina sau mai ales f„r„ vina lor, Óntr-o situa˛ie delicat„.

Este absolut inadmisibil ca, Ón condi˛iile Ón care discut„m cu senin„tate despre dreptul la liber„ circula˛ie a cet„˛enilor rom‚ni, ace∫ti cet„˛eni afla˛i Ón afara grani˛elor ˛„rii s„ nu se poat„ bucura de protec˛ia propriului lor stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 Exist„ o formul„ celebr„ Ón dreptul roman sau din perioada roman„, prin care oricare cet„˛ean roman, aflat Ón afara imperiului ∫i pus Óntr-o situa˛ie delicat„, putea spune: _civis Romanus sum_ , îsunt cet„˛ean roman“, ∫i prin aceasta se sim˛ea sub protec˛ia ˛„rii sale. Din p„cate, rom‚nii no∫tri ast„zi nu pot s„ spun„ îsunt cet„˛ean rom‚n“ ∫i aceast„ afirma˛ie s„ atrag„ siguran˛a c„ Guvernul ˛„rii lor Ói protejeaz„ ∫i c„ protec˛ia acestui Guvern are ecou Ón str„in„tate.

Iat„ de ce o asemenea lege important„ Ón sine r„m‚ne o vorb„ goal„, at‚ta timp c‚t Guvernul nu este Ón stare s„ se ridice la nivelul principiilor pe care legea le consacr„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul deputat Popa, din partea Grupului parlamentar al P.U.R.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cred c„ dezbaterea proiectului de lege ast„zi nu putea s„ parvin„ Óntr-un moment at‚t de potrivit, av‚nd Ón vedere contextul Ón care s-au derulat unele evenimente ale politicii noastre ∫i m„ refer aici la problema reÓntoarcerii autobuzelor cu cet„˛eni de la frontiera Spaniei, obligate s„ fac„ cale Óntoars„. Sigur c„ este un aspect nepl„cut, dar trebuie s„ plec„m de la ideea c„, indiferent Ón ce calitate suntem, turi∫ti sau alt„ calitate, noi trebuie s„ respect„m legile ˛„rii.

Faptul acesta s-a consumat din cauza a dou„ evenimente care, sigur, au influen˛at negativ aceast„ ac˛iune. Œn primul r‚nd c„ turi∫tii no∫tri nu au respectat legisla˛ia Ón vigoare, s„ prezinte toate documentele care erau necesare ∫i, Ón al doilea r‚nd, din cauza disfunc˛ionalit„˛ilor care au ap„rut Óntre Ministerul de Externe ∫i Poli˛ia de Frontier„. Lipsa de comunicare ∫i disfunc˛ionalit„˛i Ón aceste dou„ institu˛ii au condus la aceast„ situa˛ie.

Noi nu trebuie s„-i acuz„m acum pe cei din Spania sau din alt„ ˛ar„ european„ de rea-credin˛„, c„ nu vor s„ ne primeasc„. Noi trebuie s„ fim foarte serio∫i ∫i s„ respect„m legisla˛ia, s„ prezent„m documenta˛iile care se cer Ón aceste momente.

De asemenea, nu trebuie s„ excludem din acest cerc vicios asocia˛ia c„r„u∫ilor transportatori care merg pe ideea aceasta, de a face aceste transporturi f„r„ a respecta o legisla˛ie Ón vigoare ∫i, bineÓn˛eles, chiar conduc‚nd la Ónc„lcarea ei.

Noi mergem la frontier„ ∫i avem acest parfum balcanic de a eluda legea, de a Ómprumuta valut„, de a Óncerca s„-i convingem pe cei din afar„ c„ noi avem dreptate.

De aceea, eu cred c„ la dezbaterea acestui proiect de lege trebuie s„ fim foarte aten˛i. Este foarte bine venit. Noi, Grupul parlamentar al P.U.R., Ól vom sus˛ine ∫i trebuie s„ avem Ón vedere ca pe viitor aceste aspecte s„ nu se mai Ónt‚mple, s„ func˛ioneze cele dou„ institu˛ii

care sunt vitale Ón problema aceasta ∫i, nu Ón ultim„ instan˛„, noi trebuie s„ avem Ón vedere c„ toate aceste situa˛ii nedorite care s-au petrecut ∫i zilele acestea aduc o atingere grav„ imaginii Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Emil Strung„:**

Eu a∫ vrea s„ fac doar o scurt„ precizare, pentru c„ altfel risc„m s„ ne pierdem vremea Ón mod inutil, a∫a cum am f„cut-o ∫i Ón dup„-amiaza zilei de ieri.

Aceast„ lege a fost votat„ o dat„ Ón Parlament ∫i ea, Ón principiu, a fost adoptat„.

Ceea ce se cere acum este doar reexaminarea ei Ón ce prive∫te drepturile parlamentarilor de a-∫i p„stra pa∫aportul de serviciu. Aceasta este modificarea esen˛ial„ care s-a cerut la aceast„ lege, pe care Ón principiu am adoptat-o Ón Comisia de politic„ extern„ din care fac parte ∫i care acum este supus„ aten˛iei dumneavoastr„.

Toate celelalte declara˛ii care se fac acum de la aceast„ tribun„ ∫i-ar fi avut foarte u∫or locul la dezbaterile politice, ∫i nu aici. A∫a c„, din punctul acesta de vedere, eu a∫ ruga pe domnul pre∫edinte, dac„ sunt interven˛ii strict referitoare la acest capitol, ele s„ se materializeze Ón continuare, dac„ nu, s„

## **Domnul Adrian N„stase:**

- V„ mul˛umesc pentru aceast„ interven˛ie, mai cur‚nd

- de procedur„, a∫ spune, dec‚t dezbatere general„.

- Stima˛i colegi, dac„ mai dore∫te cineva s„ participe la

- dezbateri generale? Dac„ nu, trecem la dezbaterea pe articole.

- Avem mai multe puncte asupra c„rora trebuie s„ ne

- pronun˛„m.

- La art. 8 lit. u) se propune textul adoptat de Senat. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,

Ini˛iatorul, Guvernul Rom‚niei, consider„ c„ propunerea de reexaminare este oportun„ ∫i consider„, de asemenea, c„ solu˛iile practice g„site de Comisia juridic„ corespund spiritului cererii de reexaminare, de aceea noi sus˛inem adoptarea actului normativ cu solu˛iile de tehnic„ legislativ„ g„site de comisie ∫i cu o precizare, ideea dezincrimin„rii totale a insultei ∫i calomniei r„m‚ne pe agenda legislativ„ a Guvernului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond are cuv‚ntul domnul deputat Sergiu Andon, pre∫edintele comisiei.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫a cum s-a men˛ionat, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ cu reexaminarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002.

Aceasta a creat o prim„ situa˛ie neobi∫nuit„, cu mai multe fa˛ete, ∫i anume, pe de o parte, sub aspectul dreptului substan˛ial, propunerile care vizau texte care urmeaz„ a fi aplicate p‚n„ la intrarea Ón vigoare a noului Cod penal, legiferat„ pentru 30 iunie anul acesta, iar sub aspectul dispozi˛iilor de drept procesual din ordonan˛„ situa˛ia inedit„ era aceea c„, Óntre timp, prin alt„ ordonan˛„ de urgen˛„, acelea∫i modific„ri fuseser„ abrogate.

Prima problem„ de constitu˛ionalitate care s-a pus Ón fa˛a comisiei a fost aceea dac„ limitele cererii de reexaminare trebuie respectate Óntocmai sau dac„ este vorba de o reluare a procedurii de legiferare din punctul Ón care a fost Óntoars„, Ón ansamblul ei, aceasta viz‚nd Ómprejurarea c„ respectiva cerere de reexaminare privea

numai partea de drept substan˛ial, iar noi ne sesizaser„m ∫i cu privire la partea de drept procesual.

R„spunsul argumentat al comisiei a fost Ón unanimitate acela c„ putem reexamina legea Ón totalitatea ei, ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat, motiv pentru care, cu amendamentele de rigoare, o supune aprob„rii dumneavoastr„.

Cererea se Óncadreaz„ Ón prevederile art. 77 alin. (2) din Constitu˛ie ∫i urmeaz„ a mai face men˛iunea c„, fiind vorba de o modificare anterioar„ revizuirii Constitu˛iei, urmeaz„ a se aplica Ón continuare prevederile art. 155 alin. (1) din Constitu˛ie, sub aspectul reglement„rii diferen˛elor de text Óntre cele dou„ Camere.

Mai precizez c„ acest proiect de lege viz‚nd modificarea unei legi organice se Óncadreaz„ Ón categoria legilor organice.

Comisia a reluat examinarea legii Ón ∫edin˛a din 2 martie 2005. Au participat 15 membri ai comisiei la dezbateri, deci a fost o dezbatere foarte activ„, iar raportul a fost adoptat cu o majoritate de voturi, Ón sensul c„ a existat o singur„ ab˛inere.

A∫adar, comisia a hot„r‚t s„ v„ supun„ dumneavoastr„, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii din Codul penal ∫i din Codul de procedur„ penal„, cu cele trei amendamente care rezult„ din anexa la raportul nostru ∫i care au fost distribuite.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale?

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, Ón plenul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au fost dezbateri ample, ajung‚ndu-se Ón final la un punct comun din partea majorit„˛ii comisiei noastre.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare va sus˛ine ∫i va vota toate amendamentele propuse ∫i aprobate Ón cadrul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Un singur semn de Óntrebare exist„, cel pu˛in din partea mea. Constata˛i ∫i dumneavoastr„ c„ aceast„ cerere de reexaminare este din data de 30 octombrie 2002.

Œntrebarea mea este urm„toarea: ce s-a Ónt‚mplat Ón toat„ aceast„ perioad„ cu cererea de reexaminare ∫i m„ Óntreb dac„ mai exist„ proiecte de lege care zac pe undeva, prin diverse sertare, ∫i nu sunt aduse Ón discu˛ie Ón plenul Camerei Deputa˛ilor?

Mi se pare pu˛in ciudat acest aspect ∫i cred c„ pe viitor o s„ ajungem, totu∫i, la zi, pentru c„ este cazul. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005

V„ propun s„ trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Œncepem cu titlul legii.

Dac„ sunt observa˛ii? Dac„ nu sunt observa˛ii,

Domnule pre∫edinte, biroul comisiei propune 10 minute pentru dezbateri generale ∫i un minut pentru dezbateri pe articole.

## **Domnul Adrian N„stase:**

pentru a face dovada unor alte drepturi care se iau Ón calcul la calculul pensiei, ∫i m„ refer aici la diverse sporuri sau perioade de salarizare pentru care nu s-au g„sit documente, pot s-o fac„ Óntr-o perioad„ de trei ani. Li se recalculeaz„ pensiile ∫i li se pl„tesc drepturile cu data primei recalcul„ri din acest an.

Cred c„ este un lucru important ∫i se creeaz„ o perioad„ de timp suficient de mare pentru ca to˛i pensionarii Óndrept„˛i˛i ∫i care au documente s„ aduc„.

Pe de alt„ parte, dup„ o perioad„ de trei ani, se pot aduce, p‚n„ c‚nd e∫ti beneficiarul unei pensii, astfel de documente pe parcursul Óntregii vie˛ii, doar c„ recalcularea se face ∫i se intr„ Ón drepturi cu data depunerii documentelor respective.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 Œn speran˛a c„ ve˛i sus˛ine acest proiect de lege care se adreseaz„ la aproape 4 milioane de beneficiari, v„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul deputat Giurescu.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn principiu, recalcularea este un lucru necesar, Ónceput, de altfel, din octombrie 2004. A∫ vrea, Óns„, s„ spun doar c‚teva cuvinte despre actualul proiect de lege ∫i apoi, Ón momentul Ón care se vor pune Ón discu˛ie amendamentele, s„-mi sus˛in amendamentul respins de comisie.

Cred c„ de reforma fiscal„ care este aplicat„ acum Ón Rom‚nia ar trebui s„ beneficieze Ón primul r‚nd pensionarii, pentru c„ de aceast„ reform„ beneficiaz„ Ón general cei cu venituri mari, din salariu sau din profitul propriilor firme. ™i de ce spun acest lucru? Ordonan˛a prevede ca plata pensiilor recalculate s„ fie f„cut„ e∫alonat, Óncep‚nd cu 1 martie, p‚n„ spre sf‚r∫itul sau chiar p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, c‚nd se vor recalcula probabil ultimele pensii. Mi se pare normal ∫i Ón acest sens am f„cut ∫i un amendament: ca to˛i cei care beneficiaz„ de aceast„ recalculare, ∫i aici este vorba de un num„r de 25—30% din pensionari — vorbesc de sume apreciabile, nu de sume mici —, s„ li se acorde drepturile Óncep‚nd cu 1 martie 2005. Este un drept al pensionarilor ca, pe perioada a trei ani de zile, pensionarii s„ vin„ cu documente suplimentare la recalcularea pensiei, acord‚ndu-se dreptul de recalculare, dreptul de majorare a pensiei cu data Ón care beneficiarul a intrat Ón plat„, respectiv primii la 1 martie, restul e∫alonat. A∫a se poate face ∫i acest lucru, ca to˛i pensionarii s„ primeasc„ pensii recalculate cu 1 martie 2005.

Mai ales, vreau s„ men˛ionez faptul c„ actualul Guvern a men˛inut cotele vechi de C.A.S., exist‚nd probabil sumele de bani necesare s„ se fac„ acest lucru.

Mi se pare, de altfel, moral ca plata s„ se fac„ cu 1 martie la to˛i pensionarii, ∫i nu e∫alonat.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ mai sunt comentarii? Dac„ nu mai sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare, a∫ vrea s„ ascult„m punctul de vedere al comisiei.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, Ón scopul elimin„rii inechit„˛ilor existente Óntre categorii de pensionari Ón func˛ie de data pension„rii.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege pentru asigurarea unui aport de echitate Óntre pensionarii sistemului public. Œn acest mod, toate pensiile vor fi stabilite dup„ aceea∫i lege, dup„ aceea∫i metodologie, potrivit acelora∫i principii, indiferent de data pension„rii ∫i indiferent de legisla˛ia sub inciden˛a c„reia s-a f„cut pensionarea.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 19 deputa˛i din totalul de 19 membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea din voturile celor prezen˛i.

Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„...

Domnule deputat, v„ rog s„ ˛ine˛i mai aproape microfoanele.

...iar Ón urma dezbaterii, Ón ∫edin˛a din 8 martie 2005, comisia propune admiterea cu modific„ri a proiectului de lege.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ propun s„ trecem la dezbaterea pe articole.

Œncepem cu titlul.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Se cere reformularea art. 3, spun‚ndu-se: îPlata sumelor rezultate Ón urma recalcul„rii pensiilor se va face cu 1 martie 2005“, urm‚nd ca alin. 2 ∫i 3 s„ fie abrogate. Este tocmai ideea pe care am dezvoltat-o la Ónceput, p„r‚ndu-mi-se normal ca to˛i pensionarii s„ beneficieze de acelea∫i drepturi, cu aceea∫i dat„.

V„ mul˛umesc.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005

V„ mul˛umesc. Comisia dore∫te s„ mai comenteze? Sau ini˛iatorul? Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

A∫ dori s„ men˛ionez de ce Guvernul nu sus˛ine acest amendament.

Œntr-adev„r, cotele de C.A.S. s-au men˛inut la nivelul anului 2004, respectiv cu dou„ puncte procentuale mai mari dec‚t se prev„zuse Ón Legea bugetului pe anul 2005, dar aceste sume care vin din cele dou„ puncte procentuale nu pot s„ acopere Óntreaga sum„ de care ar fi nevoie dac„ toate pensiile recalculate ar intra Ón plat„ de la 1 martie 2005 sau dac„ ar intra Ón plat„ retroactiv, de la 1 ianuarie 2006.

Deci vorbim de costuri de peste 7.000 de miliarde, dac„ intr„ Ón etape pensiile recalculate Ón acest an, ∫i vorbim de 21—23.000 de miliarde aferente anului 2003. Practic, aceast„ sum„, pe propunerea domnului deputat Giurescu, s-ar dubla Ón anul 2006, dac„ toate ar Óncepe s„ intre Ón plat„ retroactiv, pentru c„ nu sunt recalculate. Exist„ mai multe etape de recalculare. Cred c„ ∫i dumneavoastr„ v„ imagina˛i c„ milioane de dosare nu se pot face Óntr-o perioad„ foarte scurt„ de timp. P‚n„ acum s-au f„cut 206.000 ∫i au intrat Ón plat„ Óncep‚nd de ieri. Œn urm„toarea etap„ trebuie s„ se recalculeze p‚n„ Ón var„ aproximativ 1.128.000.

Pentru acest motiv nu putem sus˛ine acest amendament.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Œmpotriv„? 111 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

## **Domnul Marcu Tudor**

**:**

Motivez dou„ minute!

Da˛i-mi voie s„ anun˛ rezultatul votului. Deci amendamentul domnului deputat Giurescu nu a fost aprobat.

Da, v„ rog, domnule deputat. Explica˛ie de vot, da?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Numai un minut v„ r„pesc.

Propunerea domnului Giurescu este foarte bun„. Sunt convins c„ ∫i domnul ministru Barbu era de acord cu ea. To˛i suntem de acord, dar tot at‚t de realist trebuie s„ fiu c„ este un efort mai mare dec‚t cel pe care cred c„ poate s„-l fac„ ast„zi statul rom‚n, Ón forma Ón care se colecteaz„ veniturile la buget.

De altfel, dac„ se putea face, sunt sigur c„ o putea face ∫i P.D.S.R.-ul Ónainte, at‚ta c‚t a fost la guvernare. De aceea, votul a fost la noi, Ón grupul parlamentar, liber. Fiecare a votat a∫a cum a crezut de cuviin˛„. V„ mul˛umim.

V„ rog, domnul deputat Mihai T„n„sescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„-i r„spund colegului de la P.P.R.M., fiindc„ aceast„ m„sur„ a fost aprobat„ de c„tre dumneavoastr„, stima˛i colegi, prin Legea bugetului pe anul 2005, ∫i anume contribu˛iile sociale au fost diminuate cu dou„ puncte procentuale.

Deci varianta care a fost aprobat„ de c„tre dumneavoastr„ avea o sc„dere a impozitului cu dou„ puncte procentuale. Actuala guvernare a venit ∫i a crescut cu dou„ puncte procentuale contribu˛iile sociale. Deci este bine de ∫tiut pentru toat„ lumea ceea ce s-a Ónt‚mplat, ceea ce s-a propus ∫i ceea ce s-a votat. Mul˛umesc.

V„ rog, dreptul la replic„?

Nu, nu. Ierta˛i-m„, nu exist„ dreptul la replic„. Sunt numai chestiuni personale. Dac„ vre˛i, mai discuta˛i dup„ aceea, Ón pauz„ pe aceste subiecte.

V„ rog, domnule Oltean.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„ constata˛i c„ suntem Ón dezbaterea unei ordonan˛e de urgen˛„.

Œn conformitate cu art. 112 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, îDezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative Ón procedur„ de urgen˛„ nu poate dep„∫i durata de timp aprobat„ de Camer„ (...).

Œn situa˛ia Ón care timpul prev„zut la alin. 1 s-a epuizat, dezbaterea se Óncheie ∫i pre∫edintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins Ón raportul comisiei sesizate Ón fond ∫i fiecare articol amendat.“

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ observa˛i c„ timpul de 10 minute propus pentru dezbateri generale s-a epuizat ∫i v„ rog s„ trece˛i la respectarea prevederilor Regulamentului Camerei Deputa˛ilor.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Este corect„ observa˛ia pe care a˛i f„cut-o.

La punctul 9 din raport se propune introducerea Ón lege a unui text nou. Este propunerea comisiei.

Œmpotriv„?

Ab˛ineri? 87 de ab˛ineri.

Cu 125 de voturi pentru ∫i 87 de ab˛ineri, articolul unic a fost aprobat.

Este un proiect de lege cu caracter organic. Votul final Ól vom da s„pt„m‚na viitoare, mar˛i.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2004 privind unele m„suri pentru preg„tirea, Ón vederea privatiz„rii, unor societ„˛i comerciale produc„toare de aparatur„ ∫i instrumente medicale.

Procedur„ de urgen˛„ ∫i invit biroul Comisiei pentru politic„ economic„ s„ fac„ propunerile regulamentare. Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propun un termen de cinci minute, dat fiind faptul c„ nu au fost amendamente, nu au fost discu˛ii.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul ordonan˛ei de urgen˛„ este preg„tirea pentru privatizare a dou„ societ„˛i comerciale care se afl„ Ón subordinea Ministerului S„n„t„˛ii. Este vorba despre Societatea Comercial„ îSanevit“ — S.A. Arad ∫i îFamos“ — S.A. Suceava.

Pentru dep„∫irea unor probleme economice cu care s-au confruntat cele dou„ societ„˛i comerciale, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului particip„ cu un aport de capital de 40 de miliarde de lei pentru Societatea îSanevit“ ∫i de 20,9 miliarde de lei pentru Societatea

îFamos“ — S.A., la majorarea capitalului social al acestora.

Av‚nd Ón vedere, pe de o parte, obiectivul Guvernului de a privatiza aceste societ„˛i, pe de alt„ parte, instrumentul ales de c„tre Guvern, solicit„m adoptarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ Ón forma Ón care a fost adoptat„ de c„tre Comisia economic„, respectiv Comisia pentru buget, finan˛e.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Stima˛i colegi, eu am o rug„minte. Dup„ ce a˛i aprobat cinci minute durata total„, vreau s„ v„ rog, totu∫i, s„ ˛ine˛i cont de aceasta.

Din c‚te am Ón˛eles eu, nu sunt probleme. Dac„ sunt probleme, atunci rog Comisia s„-∫i reevalueze propunerea. Œn cinci minute nu putem s„ avem ∫i voturi, ∫i interven˛ie din partea ini˛iatorului ∫i a grupurilor politice.

Deci, rug„mintea mea, c‚te un minut pentru reprezentan˛ii grupurilor.

Doamna deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Sus˛inem propunerea a∫a, Ón forma pe care o dore∫te Guvernul, dar a∫ vrea s„ atrag aten˛ia pe aceast„ cale c„ Societatea îSanevit“ a Ónghi˛it foarte mul˛i bani de la bugetul de stat. Sper„m c„, Óntr-adev„r, reu∫im s-o privatiz„m ∫i s„ sc„p„m de una dintre g„urile negre ale economiei.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea P.R.M., ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat. ...Ierta˛i-m„, P.P.R.M.!

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Grupului parlamentar al P.P.R.M. i se pare o ciud„˛enie Ón ceea ce prive∫te acest proiect de lege, îm„suri pentru preg„tirea Ón vederea privatiz„rii“.

Ce s„ Ón˛elegem prin aceste m„suri ∫i de ce trebuie ele s„ Ómbrace forma unei legi? Este vorba de o u∫oar„ cosmetizare? Este vorba de o u∫oar„ diminuare a unor valori, Ón vederea preg„tirii privatiz„rii?

Pentru noi, cel pu˛in, este un mare semn de Óntrebare.

Mul˛umesc.

Da, v„ rog, domnule deputat. Un minut, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

S-ar p„rea, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu foarte multe dintre societ„˛ile comerciale care au fost privatizate, c„ ∫i acestea provin de dinainte de 1989 ∫i c„ sunt probleme cu ele.

Vreau s„ v„ spun, probabil nu toat„ lumea ∫tie, sunt societ„˛i noi, construite cu garan˛ia statului rom‚n dup„ 1989 ∫i care au fost aduse Ón stare de faliment datorit„ politicilor duse de Ministerul S„n„t„˛ii de-a lungul timpului, care au Óncurajat importurile de seringi, ∫i de la cele dou„ unit„˛i, at‚t cea de la Arad, c‚t ∫i cea de la Suceava, ministerul nu a mai achizi˛ionat seringile respective. Cu toate c„, la vremea c‚nd uzina de la Arad a fost construit„, s-a spus c„ trebuie o sering„ format„ din trei p„r˛i, dup„ aceea s-a revenit ∫i s-a spus c„ nu mai trebuie din trei p„r˛i, trebuie din dou„ p„r˛i, ∫i s-au Óncurajat aceste importuri. BineÓn˛eles, aceste importuri au fost Ónso˛ite ∫i de comisioanele respective vizavi de cei care s-au ocupat de aceste importuri ∫i din aceast„ cauz„ ele au fost aduse Ón situa˛ia Ón care au fost aduse.

Dac„ mai departe politicile care se vor duce vizavi de aceste unit„˛i ale Ministerului S„n„t„˛ii vor fi la fel, degeaba le privatiz„m, ele vor ajunge Ón aceea∫i situa˛ie din nou.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul de vedere al comisiei.

## Stima˛i colegi, Domnule pre∫edinte,

La discutarea proiectului de lege cu care am fost sesiza˛i am avut Ón vedere ∫i avizul Consiliului Legislativ, precum ∫i avizul Consiliului Economic ∫i Social.

Are ca obiect, a∫a cum a˛i luat la cuno∫tin˛„ deja, adoptarea unor m„suri pentru preg„tirea, Ón vederea privatiz„rii, a unor societ„˛i comerciale produc„toare de aparatur„ medical„ ∫i instrumente medicale, face parte din categoria legilor ordinare ∫i am fost sesiza˛i cu el Ón procedur„ de urgen˛„.

La lucr„ri au fost prezen˛i 23 de deputa˛i din totalul de 23 ∫i am avut doar 3 ab˛ineri, 20 de voturi pentru forma cu care am fost sesiza˛i.

Œn acest sens, v„ propunem adopt„rii, Ón forma adoptat„ ∫i de Senat, a acestei ordonan˛e. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

## V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. Œncepem cu titlul legii.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii.

Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Deci, cu 200 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, proiectul de lege a fost aprobat.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Valea Teilor, prin reorganizarea comunei Izvoarele, jude˛ul Tulcea.

Dac„ din partea ini˛iatorilor dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei, domnul ™tefan Motreanu, pre∫edintele Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Motivul principal care s-a avut Ón vedere pentru Ónfiin˛area acestei comune a fost acela c„ Óntre satul Valea Teilor ∫i actuala re∫edin˛„ a comunei era o distan˛„ foarte mare. Ceea ce este important s„ v„ spun este c„ acest sat Valea Teilor a mai func˛ionat ca ∫i comun„ p‚n„ Ón anul 1968, c‚nd s-a transformat Ón sat.

Vreau s„ v„ spun c„ s-au Óndeplinit toate cerin˛ele legii, c„ actualul sat dispune de toat„ baza necesar„ pentru a deveni comun„, c„ au sediu de prim„rie, au dispensar uman, ∫coal„, gr„dini˛„, oficiu po∫tal. De asemenea, la referendum au participat 2.032 de persoane, iar 2.012 au votat pentru transformarea satului Ón comun„.

Av‚nd Ón vedere toate aceste lucruri, comisia propune adoptarea propunerii legislative.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Da, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón cadrul dezbaterilor generale? Da.

V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

O chestiune de principiu. Dac„ mergem Ón ritmul acesta, ajungem s„ facem din toate satele patriei comune. ™i ceea ce pot s„ v„ spun este c„ autorit„˛ile locale se confrunt„ din ce Ón ce mai mult cu probleme economico-financiare la nivelul localit„˛ilor. A∫ fi de acord s„ trecem aceast„ lege prin Parlament, dar, de principiu, cel pu˛in pentru viitor, administra˛ia central„, Guvernul s„ analizeze mai bine situa˛ia, s„ vin„ chiar cu un proiect de lege s„ Ón„sprim pu˛in condi˛iile de admisibilitate a trecerii prin Parlament a statutului acestor localit„˛i. Poate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 se g‚ndesc dumnealor chiar s„ ne propun„ la comunele mai mici s„ fie ∫i o structur„ a func˛ionarilor mai redus„, poate chiar f„r„ viceprimar ∫i a∫a mai departe.

Oricum, cred c„, repet, dac„ se merge Ón ritmul acesta, poate s„ dea na∫tere Ón viitor la o situa˛ie realmente destul de dificil„ din punct de vedere economic ∫i financiar.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Am auzit de la acest microfon c„ sunt exprimate ∫i alte pozi˛ii legate de crearea acestor noi entit„˛i de unit„˛i teritoriale.

## Stima˛i colegi,

Dac„ analiz„m cu mult„ r„spundere efectele Legii nr. 2/1968, o s„ vedem c„ dezastrul Ón zona rural„ a fost produs de aceast„ lege. Am f„cut din fostele comune sate pe care le-am adus l‚ng„ re∫edin˛e care reprezint„ o treime din acele sate.

Noi nu facem ast„zi, prin aceste legi ∫i mai ales prin voin˛a exprimat„ a cet„˛enilor acestor sate, dec‚t s„ facem o dreptate, ∫i dreptatea trebuie dus„ mai departe, inclusiv prin acordarea patrimoniului care le-a apar˛inut acestor sate. Este vorba de patrimoniul funciar ∫i cel imobiliar. Nu cred c„ facem bine, chiar Ón perspectiva integr„rii europene, s„ ducem ∫i s„ comand„m comunit„˛i mari artificial, prin re∫edin˛e care au fost fixate artificial prin Legea nr. 2/1968. Haide˛i s„ l„s„m cet„˛enii s„-∫i hot„rasc„ singuri soarta, iar aceste entit„˛i nou-ap„rute sunt convins c„ pot s„ fie gospod„rite cu mai mult„ responsabilitate, cre‚ndu-∫i inclusiv posibilitatea de ob˛inere a unor surse de finan˛are a func˛ion„rii acestor entit„˛i. Este bine s„ avem responsabilitatea ∫i mai ales s„ g‚ndim c„ autonomia local„ este o realitate, ∫i nu s„ o impunem nici de la Guvern ∫i nici din alt„ parte.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat.

Sper s„ ne prezenta˛i punctul de vedere al P.P.R.M.-ului.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Opinia noastr„ este urm„toarea: ast„zi Ón Rom‚nia se Ónfiin˛eaz„ mult prea u∫or comune. Chiar dac„ cet„˛enii ini˛ial sunt entuziasma˛i, sper‚nd c„ le va fi mai bine, ei r„m‚n ulterior cu o dezam„gire profund„. Sunt situa˛ii Ón care dup„ scurt timp de la Ónfiin˛area unor comune solicit„ s„ revin„ la vechea administra˛ie, pentru c„ de multe ori comunele au pu˛ine localit„˛i Ón subordine, iar acel buget care oricum este mic se Ómparte, fapt care duce, practic, la s„r„cirea general„ a zonei respective. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Da, domnul deputat Duv„z.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Aceast„ dezbatere asupra unei situa˛ii punctuale, de fapt, a n„scut o dezbatere general„. Subscriu Óntru totul p„rerii c„ Ón 1968 s-a comis o nedreptate Óncerc‚nd s„ se centralizeze activitatea unor comune care au devenit sate, ∫i asta era f„cut„ Óntr-o perspectiv„ politic„ care s-a v„zut ce a adus satului rom‚nesc Ón perioada de p‚n„ Ón 1989. Credem cu t„rie ∫i noi c„ restituirea dreptului de a decide c‚t mai aproape de cet„˛ean este nu numai un principiu european al subsidiarit„˛ii, dar este chiar Ón spiritul nevoilor acestor comune.

De altfel, aceste cheltuieli Ón plus care se invoc„ sunt relativ mici fa˛„ de beneficiile pe care le produce aceast„ descentralizare, dac„ vre˛i, ∫i, mai ales, justificate Óntru totul, pentru c„ cet„˛enii se pot adresa cu mai mult„ u∫urin˛„ ∫i mult mai direct autorit„˛ilor locale, sunt locuri Ón care distan˛ele sunt absolut nejustificat de mari pentru ca aceste comune s„ poat„ s„ func˛ioneze, ∫i autorit„˛ile din centrul comunal foarte departe de problemele cet„˛enilor din actualele a∫a-zise sate.

Deci, din punctul nostru de vedere, sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc. V„ rog, domnule deputat.

S„ transform„m direct Ón municipiu, nu?

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn jude˛ul Ia∫i la ora actual„ se Ónfiin˛eaz„ o comun„ nou„, Ciofor„ni. Merg‚nd acolo Ón campania electoral„, oamenii de acolo au spus urm„torul lucru: nu avem sediu de prim„rie, nu avem c„min cultural, nu avem nici o unitate economic„ care s„ sus˛in„ dezvoltarea comunei.

Sunt pentru a Ónfiin˛a comune noi, dar ar trebui s„ existe ni∫te criterii care s„ arate dac„ acel sat din comuna component„ poate s„ se sus˛in„ prin ceea ce se face la nivelul comunei nou-Ónfiin˛ate.

V„ mul˛umesc.

Deci, aceasta...

Da, v„ rog, domnule deputat Ghi∫e.

## Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne ∫i stima˛i domni,

Fa˛„ de acest subiect doresc s„ aduc Ón aten˛ia dumneavoastr„ o observa˛ie, ∫i anume aceea c„ misiunea fundamental„ a administra˛iei publice are dou„ componente: aceea de autoritate a statului, reprezentat„ la nivelul comunit„˛ii locale, ∫i, respectiv, de oferta de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 31/22.III.2005 servicii publice c„tre cet„˛eni. ™i atunci vin s„ spun c„, din aceast„ perspectiv„ a misiunii administra˛iei publice locale, esen˛ial este, c‚nd lu„m astfel de decizii de Ónfiin˛are a unor comune, s„ ˛inem cont de misiunea fundamental„.

Sigur c„ exist„ un entuziasm local care dore∫te din diferite motive s„ genereze o prim„rie la nivelul unui sat. Sigur c„ exist„ impedimente legate de deplasarea cet„˛enilor la prim„rie, institu˛ia reprezentativ„ a autorit„˛ii publice locale. Œns„ este foarte important s„ ˛inem cont Ón analiz„ de resursele efective la dispozi˛ie pentru a gestiona treburile publice, pentru c„ dac„ se Ónfiin˛eaz„ comune pentru care ulterior descoperim c„ Óntreaga activitate este asistat„ financiar de c„tre consiliul jude˛ean, atunci, Ón numele frumosului principiu al descentraliz„rii ∫i subsidiarit„˛ii, nu facem dec‚t s„ cre„m o dependen˛„ total„ a comunit„˛ii locale de banii care vin de sus, de la bugetul de stat c„tre bugetele jude˛ene ∫i mai apoi de la bugetele jude˛ene c„tre comunit„˛ile locale.

™i atunci esen˛ial este de a determina ni∫te criterii fundamentate principial mult mai riguros, ca atunci c‚nd se Ónfiin˛eaz„ astfel de comune s„ nu ne trezim ulterior Ón situa˛ia c„ ele nu au resursele necesare suficiente pentru a Óndeplini serviciile publice pentru cet„˛eni, ra˛iunea, p‚n„ la urm„, final„, a Ónfiin˛„rii unor astfel de prim„rii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi, haide˛i s„ nu complic„m dezbaterea. Nu discut„m acum despre, Ón general, despre felul Ón care se transform„ satele Ón comune, comunele Ón ora∫e, ora∫ele Ón municipii ∫i pe urm„ cum, dup„ ce termin„m tot procesul acesta, satele, municipiile cele mai valoroase le transform„m Ón ora∫e, ora∫ele Ón comune ∫i dup„ aceea comunele Ón sate, pentru c„ probabil c„ vom ajunge ∫i la acest moment.

Sigur c„ exist„ ni∫te criterii, criteriile acestea sunt verificate de c„tre Guvern ∫i sunt verificate de c„tre comisie. Acum avem o situa˛ie concret„ ∫i v„ rog s„ r„m‚nem la examinarea acestei situa˛ii concrete. Restul, putem s„ discut„m despre Ia∫i, despre Bra∫ov, despre principii, dar avem acum ∫i v„ rog s„ lua˛i Ón considerare doar situa˛ia concret„ a acestui sat din jude˛ul Tulcea.

™i de aceea v„ rog s„ trecem acum la dezbaterea pe articole ∫i s„ vedem amendamentele comisiei, pe care v„ propun s„ le studiem...

Vre˛i s„ mai spune˛i ceva? Deci trecem direct la dezbaterea pe articole. La titlul legii dac„ sunt observa˛ii? Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. Ierta˛i-m„, dou„ ab˛ineri. Cu dou„ ab˛ineri, titlul legii a fost aprobat.

Dar v„ rog s„ ˛ine˛i seama c„ este vorba de propunerea comisiei de la punctul 1 din raport.

Deci Ón loc de îLege privind Ónfiin˛area...“ este îLege pentru Ónfiin˛area...“. Acesta este sensul votului.

Mai departe, Ón raport, v„ rog s„ observa˛i la punctul 4, referitor la art. 3 paragraful 2, este o modificare care ˛ine de tehnica legislativ„.

- O

- Œn aceste condi˛ii, practic, con˛inutul legii a fost validat

- de c„tre colegi.

Urmeaz„ ca votul final s„-l d„m mar˛ea viitoare. Este vorba de o lege organic„ ∫i urmeaz„ ca mar˛i s„ d„m votul Ón plen.

V„ propun s„ ne oprim aici cu dezbaterile din plen. Urmeaz„ Ón continuare s„ se desf„∫oare, conform programului, activitatea Ón cadrul comisiilor. Ne vedem luni, la ∫edin˛a Ón plen. V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007284]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 31/22.III.2005 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul: 61.600 lei vechi/6,16 lei noi