Stenogramă plen

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Onorat„ asisten˛„,

O dat„ cu s„rb„toarea Œn„l˛„rii Domnului comemor„m, de asemenea, ∫i Ziua Eroilor. De eroi ne aducem aminte doar la momente festive. Din lips„ de fonduri, multe morminte ale o∫tenilor rom‚ni zac Ón paragin„.

Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor a Ónceput Óns„ din 2004 restaurarea ∫i reabilitarea unor mari cimitire de r„zboi, a demarat ac˛iunea de organizare a sistemului na˛ional de cercetare ∫i eviden˛„ a mormintelor ∫i operelor comemorative rom‚ne∫ti ∫i str„ine aflate pe teritoriul Rom‚niei ∫i a celor rom‚ne∫ti din str„in„tate, a inspectat ∫i monitorizat starea acestora, a stabilit primele contacte ∫i proiecte comune cu institu˛ii similare din alte state.

Voi vorbi Ón continuare despre un caz mai mult dec‚t deosebit, semnalat de pres„. Este vorba de inginerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 geofizician Felicia Leafu, care a descoperit parcela de onoare de la Cimitirul îReÓnvierea“, Ón 1985, pe c‚nd c„uta ni∫te morminte.

Imaginea a fost ∫ocant„: o troi˛„ veche din lemn de stejar pe care se distingea Ón partea din fa˛„ un num„r, 653, reprezent‚nd eroii Ónhuma˛i Ón morm‚ntul pe care fusese a∫ezat„, iar pe verso se putea distinge o plachet„ comemorativ„ cu Ónsemnele militare specifice solda˛ilor rom‚ni din Primul R„zboi Mondial, respectiv casca, ramurile cu frunze de m„slin, spada cu v‚rful Ón jos ∫i o cruce, precum ∫i anii 1916—1919.

Alte 4 cruci din beton erau puse la Ónt‚mplare Ón diverse locuri pe suprafa˛a de p„m‚nt care fusese c‚ndva Ómprejmuit„ cu lan˛uri metalice ∫i pe ele era inscrip˛ionat num„rul altor c‚teva sute de eroi, Ón total fiind 1.005.

Pornind de la informa˛iile furnizate de doamna Leafu, s-a demarat imediat o cercetare care a f„cut lumin„ Ón acest caz. Cei 1.005 militari rom‚ni Ónhuma˛i la îReÓnvierea“ proveneau din lag„rele de la Tonola, actualul Parc al Circului, ∫i de la îSf‚nta Treime“ — Ghencea din Bucure∫ti. Ei c„zuser„ prizonieri Ón luptele din augustdecembrie 1916 din sudul ˛„rii, care culminaser„ cu ocuparea Ón 23 noiembrie 1916 a Bucure∫tiului de c„tre trupele germane ∫i retragerea Ón Moldova a Guvernului ∫i a regelui. Mor˛i Ón aceste lag„re, prizonierii-eroi au fost arunca˛i Ón mai multe gropi comune la îReÓnvierea“. Din locul de alt„dat„ mai r„m„sese neutilizat„ doar o suprafa˛„ de aproximativ 3,8—6 metri.

Oamenii au solicitat ∫i au primit locuri de veci chiar pe suprafa˛a fostei parcele de onoare. Prelu‚ndu-se spa˛iul Ónc„ neocupat, aici se vor reamenaja cele 5 morminte comune. Peste cel din mijloc se va a∫eza aceea∫i troi˛„ restaurat„ ∫i se vor p„stra ∫i cele 4 cruci impresionante prin patina timpului, care vor fi puse la c„p„t‚iul celor 4 morminte, iar la poarta Cimitirului îReÓnvierea“ se va pune o plac„ ce va semnala existen˛a parcelei de onoare, pentru c„ oamenii trebuie s„ ∫tie de existen˛a sa.

Dup„ decenii, eroii vor fi comemora˛i la s„rb„toarea Œn„l˛„rii Domnului, care va fi Ón acest an pe 1 iunie, ∫i, dup„ zeci de ani de uitare, cei 1.005 eroi vor primi din nou binemeritatul onor militar.

Av‚nd la dispozi˛ie arhivele Armatei Rom‚ne, texte memorialistice, jurnale de r„zboi, rapoarte ale preo˛ilor de regiment ∫i liste cu voluntari pleca˛i pe front, speciali∫tii de la Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor ∫i-au propus s„ definitiveze lista complet„ a eroilor neamului, Óncumet‚ndu-se la o munc„ titanic„. Cifra acestora se estimeaz„ la c‚teva sute de mii, dar acest lucru va permite fiec„rui urma∫ s„ descopere unde este Óngropat cel care a disp„rut pe front Ón urm„ cu mai bine de un veac, dup„ cum a declarat Cristian Scarlat, directorul oficiului.

™i s„ nu uit„m c„ osta∫ii rom‚ni au mers la r„zboi ∫i au murit con∫tien˛i c„ se jertfesc pentru o cauz„ dreapt„, lucru demonstrat ∫i de o scrisoare trimis„ de un anonim:

îDe-o fi s„ mor, mor pentru patria unde m-am n„scut ∫i unde ∫tiu c„ au s„ tr„iasc„ Ón pace ∫i fericire copiii, p„rin˛ii ∫i familia mea. Moartea pentru ˛ar„ este o mare cinste, fiindc„ pecetluim imn de veci Rom‚niei cu moartea noastr„.“

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul Ón continuare domnul Ilie S‚rbu, din partea P.S.D.

Domnul Mario Oprea a vorbit 7 minute.

## **Domnul Ilie S‚rbu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Motoul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îEste greu s„ te av‚n˛i cu vulturii c‚nd te complaci s„ tr„ie∫ti printre curci.“

Mai mult„ vreme am Óncercat s„-mi st„p‚nesc impulsurile — ce trebuie s„ remarc c„ aveau ∫i accente de r„utate ∫i chiar de politicianism — ∫i aceasta Ón a∫teptarea sincer„ ∫i f„r„ urm„ de ranchiun„ de a se schimba ceva, de a se Ónt‚mpla ceva.

Am crezut c„ totu∫i cineva va realiza c„ nu se mai poate, c„ lucrurile merg prost, c„ dincolo de imaginea personal„ a ministrului trebuie s„ existe o strategie serioas„, profesionalist„ ∫i bine documentat„, realizat„ Ón colaborare cu speciali∫tii ∫i exper˛ii Uniunii Europene privind aceast„ pandemie a gripei aviare care a Ónceput s„ se extind„ Ón Rom‚nia ∫i Ón lume.

De aceea, Ón declara˛ia politic„ de ast„zi am s„ sesizez c‚teva aspecte care au fost tratate cu superficialitate ∫i f„r„ o analiz„ serioas„ a fenomenului.

Ministerul Agriculturii nu a elaborat o strategie privind circula˛ia ∫i controlul animalelor Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti, Ón condi˛iile Ón care p„s„rile dorm noaptea Ón copaci ∫i ziua circul„ libere, Ón cel mai bun caz Óntr-o curte cu o suprafa˛„ minim„ de jum„tate de hectar, dar Ón cele mai multe situa˛ii circul„ libere pe drumuri, Ón spa˛ii publice sau pe izlazurile comunale.

Combaterea gripei aviare implic„ ac˛iuni ample de dezinfec˛ie care Ón acest moment se desf„∫oar„ la nivel de dezinfec˛ie psihologic„, Óntruc‚t condi˛iile Ón care sunt crescute p„s„rile Ón gospod„riile ˛„r„ne∫ti fac aproape imposibile dezinfec˛iile de combatere Ón focar.

Ac˛iunile de combatere Ón stil campanie mediatic„, de altfel, privind uciderea Ón chip sadic a p„s„rilor, merg‚nd p‚n„ la arderea lor de vii, precum ∫i celelalte m„suri luate de minister Ón mod pompieristic duc doar la costuri mari, la spectacol grotesc, dar nu la eradicarea focarului.

Au totu∫i ∫i avantaje pentru cei care le-au decis: costuri mari ∫i atribuiri de contracte firmelor de cas„. Vezi articolele ap„rute Ón pres„ Ón ultima perioad„.

Aceast„ situa˛ie se repet„ ciclic, deoarece Ón acela∫i focar, declarat stins, ˛„ranii repopuleaz„ Ón condi˛ii identice, duc‚nd la reapari˛ia bolii, la reluarea spectacolului cu masca˛i Ómbr„ca˛i Ón alb ∫i la costuri suplimentare, precum ∫i la suplimentarea trupelor de elit„ ale ˛„rii care au fost puse s„ sacrifice Ón ultima perioad„ de timp aceste p„s„ri.

P‚n„ ce p„s„rile nu vor fi crescute Ón voliere speciale, Ón spa˛ii Ónchise ∫i monitorizate, activitatea planificat„ r„m‚ne o poveste care tulbur„ ∫i min˛ile copiilor.

Se constat„ deficien˛e majore Ón organizarea activit„˛ii de supraveghere a teritoriului de c„tre medicii veterinari, comisionari ai activit„˛ii de profilaxie, ∫i de c„tre medicii Óncadra˛i la stat care inspecteaz„ teritoriul, ambele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 categorii fiind dotate necorespunz„tor ∫i fiind insuficiente din punct de vedere numeric. Nu am auzit ca cineva s„ promoveze chiar prin fantomaticul Program îFermierul“ vreo g‚ndire vizavi de gospod„ria ˛„r„neasc„, pentru convertirea ei la statutul minim de ferm„, care s„ poat„ fi controlat„ din punct de vedere sanitar-veterinar.

La ora actual„ Ón Rom‚nia avem o situa˛ie apocaliptic„, noi focare de grip„ aviar„ apar peste noapte ca ciupercile dup„ ploaie ∫i, cu siguran˛„, nebunia nu se va opri aici.

Vom asista ∫i la alte cazuri, cum de altfel zilnic se Ónt‚mpl„. A fost atins„ culmea imposibilului: gripa aviar„ a ajuns ∫i Ón Capitala ˛„rii! De∫i nici unul dintre noi nu a v„zut Ón mod obi∫nuit pesc„ru∫i pe cerul sectoarelor 2 ∫i 4 din Bucure∫ti, totu∫i bomba aviar„ a explodat ∫i cu to˛ii am asistat ieri sear„ la exodul oamenilor speria˛i precum Ón filmele cu lag„rele naziste.

Dar, dincolo de ce se poate spune Ón plan strict tehnic privind modul Ón care a fost gestionat„ criza, nu putem s„ nu ne g‚ndim ∫i s„ analiz„m fenomenul ∫i din punct de vedere economic. Sc„derea cererii pe pia˛a intern„, sistarea exporturilor, sute de miliarde cheltuite de la buget, pierderi de peste 50% Ón industria c„rnii de pas„re, sc„derea v‚nz„rii cu peste 80%, nu mai vorbim de pierderile planificate Ón turism pentru anul 2006.

Atingerea complexelor avicole Ón care totul ar fi trebuit s„ fie securizat arat„ clar sl„biciunea sistemului, lipsa controlului securizat, precum ∫i proasta implicare a autorit„˛ilor. Plec‚nd de la motoul declara˛iei, nu pot s„ nu constat, Ón tot acest timp, c„ domnul ministru Flutur face ce face ∫i, Ón loc s„ se ocupe serios de aceste probleme, Ól g„sim ag„˛at de microfoane ∫i camere de luat vederi, printre curcile, g„inile, ra˛ele ∫i g‚∫tele preg„tite pentru sacrificiu, d‚nd indica˛ii pre˛ioase ∫i ignor‚nd faptul c„ acest lucru trebuie s„-l fac„ speciali∫tii ∫i numai ei.

Panica, disperarea, nesiguran˛a sunt tr„s„turile principale ale acestor zile. Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, nici domnul Flutur, nici primul-ministru T„riceanu nu ne-au ar„tat vreun act responsabil prin care o demisie de onoare, cum se practic„ Ón general Ón toat„ lumea civilizat„, ar fi avut menirea de a ar„ta demnitate ∫i responsabilitate. Dar acest lucru nu s-a Ónt‚mplat.

Inform„m pe aceast„ cale c„ ast„zi vom depune o mo˛iune simpl„ care va analiza meticulos fenomenul ∫i, bineÓn˛eles, Ón final va cere demisia domnului Flutur, responsabil de tot ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia la aceast„ or„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Cristian Cucuian, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D.

Domnul senator S‚rbu a vorbit 8 minute.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu mul˛i dintre b„c„uani ∫tiu c„ Óntr-un parc din municipiul Moine∫ti se afl„ 3 surse de ap„ cu propriet„˛i

aproape miraculoase de tratare a bolilor de ochi ∫i de stomac. Asemenea izvoare termale mai sunt doar c‚teva Ón ˛ar„.

Œn vremea lui Ceau∫escu ele erau folosite pentru baia comunal„, care devenise alinare pentru sute de suferinzi din Rom‚nia. Ast„zi, Óns„, aceste resurse ce ar putea aduce o ∫ans„ de revigorare ora∫ului care se pr„bu∫e∫te Óncet zac Ón paragin„, al„turi de infrastructura a c„rei construc˛ie a Ónceput Ón 1990 ∫i care avea menirea de a transforma Moine∫tiul Óntr-o mic„ baz„ de tratament balneoclimateric„.

Motivul situa˛iei dezastruoase a apelor t„m„duitoare ∫i a hotelului neterminat de 16 ani ar fi, dup„ cum spun autorit„˛ile locale, lipsa de fonduri, asociat„ cu Ónc„p„˛‚narea, de ani buni, a firmei îPetrom“ de a reda infrastructura c„tre municipalitate.

Proiectul hotelului care urma s„ func˛ioneze ca baz„ de tratament, cu spa˛ii de cazare, a fost demarat Ón 1990 de administratorul de la acea vreme, Societatea îPetrom“. Cur‚nd, Óns„, lucr„rile s-au sistat, iar cl„direa neterminat„ a c„zut prad„ ho˛ilor, care au luat absolut tot ce se putea lua de pe ∫antier, ∫i intemperiilor, care au erodat Óncet, dar sigur, cl„direa.

Preocupat„ ca prin privatizarea regiei spa˛iul s„ nu capete alt„ destina˛ie ∫i exasperat„ de tergiversarea lucr„rilor, prim„ria a f„cut mai multe demersuri pentru trecerea lui Ón domeniul public, Ómpreun„ cu alte obiective precum stadionul, ∫trandul sau cinematograful.

Cu sprijinul oficialit„˛ilor jude˛ene ∫i al reprezentan˛ilor Guvernului, Prim„ria Moine∫ti a ob˛inut anul trecut hotelul abandonat, Óns„ investi˛ia ar costa aproximativ 800 miliarde lei, o sum„ imposibil de asigurat din bugetul local, care anul trecut se ridica doar la 180 miliarde lei vechi, din care numai 44 miliarde venituri locale.

Solu˛ii pentru continuarea lucr„rii exist„, totu∫i. Se poate realiza un parteneriat public-privat sau hotelul se poate vinde cu anumite clauze care s„ garanteze crearea bazei de tratament ∫i a unor locuin˛e care ar mai rezolva deficitul locativ din ora∫. R„m‚ne de v„zut Óns„ cine ar fi interesat de o astfel de loca˛ie. P‚n„ atunci, cele trei izvoare vindec„toare deservesc popula˛ia zonei, care trece des prin parc pentru a-∫i umple recipientele cu medicamentele gratuite, iar Moine∫tiul r„m‚ne singurul municipiu din jude˛ul Bac„u care nu are, nici la aceast„ or„, cum ar fi firesc, un hotel.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul senator a vorbit 3 minute.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian P„unescu, din partea Grupului P.S.D.

Urmeaz„ domnul senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Am, domnilor colegi, de comunicat un lucru mai rar fa˛„ de situa˛ia general„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, fa˛„ de at‚tea tensiuni ∫i z‚zanii care apar Óntre noi, ∫i anume am de subliniat Ómprejurarea c„ la Deva, printr-un gest inspirat, prefectul de Deva, domnul Vladu, pe care personal l-am criticat Ón mai multe ocazii de la acest

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 microfon, a avut ini˛iativa ∫i a dus la cap„t o Ónt‚lnire a factorilor de r„spundere din jude˛, Ón˛eleg‚nd prin aceasta parlamentari, senatori, deputa˛i, primari, viceprim-ministrul Pogea, ministrul Barbu ∫i ministrul Winkler.

O chestiune foarte rar„ — deocamdat„, eu nu am tr„it un asemenea eveniment — ca un prefect care face eforturi remarcabile de a se desface de culoarea de partid — el a fost membru al P.D. — s„ Óncerce ∫i s„ ∫i reu∫easc„ o prim„ ac˛iune de unire a energiilor pentru marile probleme ale celui mai n„p„stuit jude˛ din Rom‚nia, care este jude˛ul Hunedoara.

Prefectul nu a venit cu vorbe, a venit cu ni∫te statistici, a venit cu ni∫te planuri, a venit cu ni∫te propuneri privind modificarea unor acte legislative ∫i onoarea m„ oblig„, a∫a cum l-am criticat c‚nd Ói amenin˛a pe primarii P.S.D. c„ Ói d„ cu capul de pere˛i ∫i a∫a mai departe, s„ spun c„ Ón aceast„ s‚mb„t„ care a trecut am tr„it un moment exemplar de regrupare a for˛elor politice — diferite, ∫i care vor r„m‚ne diferite, ∫i vor r„m‚ne antagonice — Ón jurul ideilor mari ∫i a urgen˛elor care Ói apas„ pe oameni. Pentru c„ acesta mi se pare a fi lucrul cel mai important: s„ ne Óntoarcem, din c‚nd Ón c‚nd, din toat„ b„t„lia noastr„, noi cu noi, c„tre obliga˛ia primordial„ Ón fa˛a celor care ne-au ales.

Eu nu am a m„ scuza fa˛„ de nimeni pentru faptul c„ am fost, p‚n„ la urm„, surpriza alegerilor din jude˛ul Hunedoara, ∫i ca num„r de op˛iuni, ∫i chiar ca nume, am de salutat Óns„, repet, din sentimentul onoarei ∫i responsabilit„˛ii, acest gest care ar trebui urmat.

Ne r„m‚ne destul spa˛iu ca s„ ne contrazicem, destul spa˛iu pentru politic„. Uneori trebuie s„ ne Óntoarcem ∫i la marile probleme gospod„re∫ti, la marile probleme de supravie˛uire, ∫i jude˛ul Hunedoara nu este lipsit de astfel de probleme, dac„ ar fi s„ ne g‚ndim doar la situa˛ia criminal„ a V„ii Jiului, unde s-au petrecut, iar„∫i, fenomene ireversibile de Ónchidere a minelor ∫i de disponibilizare, f„r„ orizont, a oamenilor.

Sunt multe de spus Ón aceast„ privin˛„ ∫i, Ón m„sura Ón care vom putea conlucra Ón acel jude˛, v„ vom informa ∫i pe dumneavoastr„ ∫i v„ vom cere sprijinul.

Iar„∫i un fapt care m-a surprins este c„ la Ónt‚lnirea noastr„, a tuturor, absen˛i au fost numai c‚˛iva reprezentan˛i ai P.N.L. A fost prezent pre∫edintele P.N.L. al jude˛ului, au fost Óns„ absen˛i c‚˛iva reprezentan˛i ai P.N.L. ∫i a∫ spera ca la Ónt‚lnirile viitoare s„ fim chiar cu to˛ii, um„r l‚ng„ um„r, pentru a Óncerca rezolv„ri absolut fire∫ti ale situa˛iilor din jude˛ul Hunedoara.

A∫ vrea s„ v„ informez asupra unui aspect care ˛ine de existen˛„, ∫i mai pu˛in de cultur„. Este grav bolnav, Óntr-un spital din Chi∫in„u, marele poet rom‚n Grigore Vieru ∫i a∫ ruga pe oficialii rom‚ni din domeniul s„n„t„˛ii dac„ pot s„ se implice, al„turi de medicii de la Chi∫in„u, Ón Óncercarea de a nu-l pierde pe Grigore Vieru, s-o fac„. Uneori, este at‚t de simplu de ie∫it dintr-o situa˛ie numai prin identificarea solu˛iei tehnice care ar putea da o cheie acelei situa˛ii grave.

Grigore Vieru este foarte bolnav, ∫i c‚nd zic Grigore Vieru zic mare poet al rom‚nismului, al speran˛ei ∫i al disper„rii ∫i m„ rog pentru s„n„tatea lui.

Doamnelor ∫i domnilor,

Ceea ce n-ar trebui s„ uit„m este ∫irul de consecin˛e negative, dezastruoase ale cataclismelor din valul anterior,

care n-au g„sit Ónc„ rezolvarea ∫i, iat„, am trecut la o nou„ nenorocire.

Ne Ómpresoar„ nenorocirile ∫i orice am‚nare a atacului la adresa unor consecin˛e malefice Ónseamn„ o aglomerare de probleme cu care nu ne mai putem lupta, care ne vor Ónvinge.

Nu se terminase bine, dup„ spusele ministrului agriculturii, domnul Flutur, gripa aviar„, c„ au venit inunda˛iile, au venit alunec„rile de teren ∫i, iat„, pe nea∫teptate, gripa aviar„.

Totu∫i, cred c„ ministrul ar trebui s„ explice Parlamentului cum se face c„ a fost ridicat orice embargo legat de gripa aviar„, s-a spus c„ lucrurile s-au rezolvat, ca s„ constat„m c„ nu numai la Codlea, ci Ón toat„ ˛ara gripa aviar„ este Ón floare. Asta Ónseamn„ c„ evaluarea nu a fost corect„ ∫i c„, p‚n„ la urm„, Ón nenorocirea care s-a Ónt‚mplat pornind de la Codlea se afl„ ∫i un bine, ∫i anume binele de a c„uta cu to˛ii, Ón toat„ ˛ara, eventuale pericole ∫i de a le ∫i descoperi.

Ce se Ónt‚mpla dac„ nu se ajungea la alarma de la Codlea ∫i ne pomeneam Ón ∫ase sectoare din Bucure∫ti cu grip„ aviar„, cu carantin„ ∫i cu starea de nebunie a popula˛iei? Vreau s„ v„ cer s„ v„ g‚ndi˛i Ón ce situa˛ie este aceast„ popula˛ie ∫i vreau s„ ne aducem aminte cum am Ónjurat cu to˛ii statul contondent ∫i cum suntem obliga˛i s„ constat„m defectele de fond ale statului minimal.

Statul nu mai intervine, las„ lucrurile s„ mearg„ ∫i, c‚ndva, dup„ ni∫te consecin˛e care Óncep s„ pun„ st„p‚nire pe societate, statul Óncepe s„-i critice pe cei de pe treptele inferioare.

Cineva trebuie s„ poarte r„spunderea acestui dezastru care ne pune sub un semn al Óntreb„rii cu privire la capacitatea noastr„ de a ne feri de pericole.

Nu cred c„ exist„ vreun om care s„ cread„ c„ Uniunea European„ abia a∫teapt„ s„ primeasc„ o Rom‚nie plin„ de grip„ aviar„, plin„ de dezastrele din natur„ ∫i toate celelalte.

Sigur, putem spune: îDar nu suntem de vin„!“, dar nu este vorba de vin„, este vorba, Ón acest caz, ∫i de merite, ∫i statele puternice Ó∫i p„streaz„ meritul de a descoperi la timp ceea ce urmeaz„ s„ se Ónt‚mple.

De aceea, accentul care se pune tot mai mult pe analfabe˛i, ∫i nu pe Ónv„˛a˛i, trebuie scos din ecua˛ie, trebuie s„ ne Óntoarcem la oamenii de Ónv„˛„tur„ ∫i cred c„ Ón acest dezastru vom putea citi ∫i analfabetismul de fond al celor care iau uneori m„suri, Ón numele unui Guvern, Ón numele unui stat, Ón numele unui popor care le acord„, cu naivitate, Óncrederea.

Aceasta este, Ón esen˛„, declara˛ia mea politic„, iar eu cred c„ exemplul ini˛ial pe care l-am dat, cu privire la reuniunea reprezentan˛ilor semnificativi ai tuturor partidelor din jude˛ul Hunedoara, la Deva, ar putea s„ ne spun„ ceva despre felul cum putem Ónfrunta greut„˛ile ∫i poate chiar despre felul cum le-am putea Ónvinge.

Separa˛i, diferi˛i, dar Ómpreun„ Ón cazurile de alarm„ na˛ional„.

Are cuv‚ntul domnul senator Varujan Vosganian, urmeaz„ doamna senator Corina Cre˛u.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Vitalitatea unei societ„˛i se dovede∫te ∫i prin modul Ón care ea Ó∫i respect„ eroii. Evolu˛ia este un dialog permanent Óntre tradi˛ie ∫i modernitate. Tradi˛ia se valideaz„ prin reg„sirea valorilor Ón termenii modernit„˛ii, iar modernitatea se Óntemeiaz„ pe tradi˛ie. Ceea ce une∫te tradi˛ia ∫i modernitatea este specificul na˛ional. E drept c„ specificul na˛ional nu este parte a acquis-ului comunitar, dar tocmai de aceea integrarea european„ nu estompeaz„ specificul na˛ional, ci, dimpotriv„, Ól valorizeaz„.

Noi Ón˛elegem s„ ne integr„m Óntr-o Europ„ a na˛iunilor Ón care con∫tiin˛a na˛ional„ ∫i asumarea istoriei na˛ionale trebuie s„ se armonizeze cu dimensiunea european„. Observa˛i modul Ón care, Ón alte state ale Uniunii Europene, prin monumente, memoriale ∫i diferite solemnit„˛i este cinstit„ memoria propriilor eroi. Eroii no∫tri nu sunt nici mai glorio∫i, nici mai buni sau mai r„i ca ai altora. Ei sunt, pur ∫i simplu, ai no∫tri ∫i trebuie s„ le d„m dreapta cinstire. Anul viitor se vor Ómplini 90 de ani de la dramaticele b„t„lii de la M„r„∫e∫ti, M„r„∫ti ∫i Oituz. Nu doresc s„ m„ refer la importan˛a acestor b„t„lii pentru configura˛ia Primului R„zboi Mondial, iar despre pilda de eroism a osta∫ilor rom‚ni nu vom avea niciodat„ destule cuvinte de a le omagia curajul ∫i sacrificiul.

Declara˛ia mea de ast„zi se va referi la cu totul altceva. Cultul eroilor nu Ónseamn„ numai cuvinte de omagiu, coroane de flori ∫i delega˛ii protocolare Ón fa˛a camerelor de luat vederi. C‚t prive∫te luptele de la M„r„∫e∫ti, M„r„∫ti ∫i Oituz, dramatismul acestor Óncle∫t„ri este dovedit de mausoleele de la M„r„∫e∫ti, M„r„∫ti, Soveja, Oituz ∫i Foc∫ani, unde se afl„ osemintele a zeci de mii de solda˛i rom‚ni. Aceste mausolee se afl„ Óntr-o stare critic„. Œn starea cea mai avansat„ de degradare se afl„ chiar Mausoleul de la M„r„∫ti, unde se afl„ ∫i mormintele conduc„torilor acelor lupte: al mare∫alului Alexandru Averescu, ale generalilor Arthur V„itoianu, Alexandru M„rgineanu ∫i Nicolae Arghirescu.

Dincolo de valoarea sa memorial„, concep˛ia Mausoleului de la M„r„∫ti este considerat„ unicat Ón Europa. Starea de conservare a Mausoleului de la M„r„∫ti a fost grav afectat„, Ón timp, de alunec„rile de teren, de Ómb„tr‚nirea materialelor de construc˛ie, de seismele repetate ∫i de evenimentele naturale din vara ∫i toamna anului 2005.

Pentru oprirea st„rii de degradare a acestui panteon al eroilor, unic Ón Europa, este necesar un sprijin financiar urgent din partea Guvernului pentru finan˛area consolid„rii ∫i restaur„rii Mausoleului de la M„r„∫e∫ti, dar ∫i a celorlalte mausolee din zona Vrancei.

Apelul meu se adreseaz„, Ón egal„ m„sur„, Ministerului Culturii ∫i Cultelor ∫i Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, precum ∫i Oficiului Na˛ional pentru Cultul Eroilor.

Piatra de temelie a Mausoleului de la M„r„∫ti a fost pus„ la 10 iunie 1928, Ón cadrul unei ample comemor„ri a eroilor, de Ónsu∫i mare∫alul Averescu.

E r‚ndul nostru acum, la Ómplinirea a 90 de ani de la luptele din fiara Vrancei, s„ continu„m acest gest de

onoare de acum aproape 8 decenii ∫i s„ nu uit„m c„, dintre eroii de la M„r„∫e∫ti, M„r„∫ti ∫i Oituz, unul dintre eroi a fost ales pentru a odihni Ón Morm‚ntul Eroului Necunoscut, simbolul jertfei supreme pentru patrie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, doamna senator Corina Cre˛u. Urmeaz„ domnul senator Aron Popa.

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Stima˛i colegi,

M„ adresez dumneavoastr„ Ón dubla calitate de senator ∫i de observator Ón Parlamentul European pentru a expune un punct de vedere Ón leg„tur„ cu modul Ón care a fost receptat Ón Rom‚nia recentul Raport al Comisiei Europene.

Trebuie s„ v„ m„rturisesc c„ am r„mas Ónc„ o dat„ surprins„ de triumfalismul actualei puteri, care a prezentat drept o mare victorie am‚narea p‚n„ Ón octombrie a anun˛„rii ferme a datei de aderare.

Dup„ cum se ∫tie, Rom‚nia a Óncheiat, la finalul anului 2004, negocierile pentru Óncheierea Tratatului de aderare ∫i, de atunci Óncoace, nimeni nu a contestat progresele ˛„rii noastre Ón procesul de Óndeplinire a angajamentelor asumate Ón rela˛iile cu Uniunea European„.

Mai mult, familia politic„ european„ din care noi, Grupul P.S.D., facem parte a fost ∫i este cel mai puternic sus˛in„tor al Rom‚niei.

De altfel, dup„ cum a devenit foarte clar ∫i din lu„rile de cuv‚nt din Parlamentul Europei, f„r„ sprijinul sociali∫tilor europeni, scepticismul multora, Ón special, al deputa˛ilor din Grupul popular, ar fi determinat o am‚nare a datei de aderare. Acest lucru este foarte limpede. Problemele principale sunt Ón Grupul popular, ca ∫i Ón Grupul ecologist, îverzii“, cum Ó∫i spun ei, grupul cu care nimeni dintre oficialit„˛i nu a deschis un dialog p‚n„ acum.

Dar actualii lideri politici ∫i actuala guvernare fac o mare gre∫eal„ dac„ trec cu u∫urin˛„ peste observa˛iile oficialilor de la Bruxelles. Ele sunt multe, de substan˛„, ∫i, Ón ciuda celor afirmate de premier Ón discursul s„u ˛inut Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului, acestea privesc sl„biciuni structurale ale Rom‚niei, mai mult dec‚t probleme tehnice, punctuale.

Actualul episod cu gripa aviar„, de care s-a vorbit ∫i ast„zi, aici, vine s„ confirme caracterul structural al problemelor din agricultur„. Dac„ ministrul agriculturii crede c„ stegule˛ele ro∫ii pot fi comb„tute cu declara˛ii demagogice ∫i atacuri la adresa P.S.D., ignor‚nd tragediile umane, se Ón∫al„ profund.

Din acest punct de vedere, eu cred c„ nu doar P.S.D. ar trebui s„-i cear„ demisia ministrului agriculturii, ci ∫i alian˛a din care acesta provine.

Este Ón interesul tuturor s„ ar„t„m c„ Rom‚nia Ónl„tur„ lipsa de profesionalism ∫i pune mai presus de orice interese politice s„n„tatea ∫i via˛a oamenilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Am v„zut Ón discursul premierului ∫i un apel la stabilitate politic„. Dac„ nu sunt doar vorbe goale ∫i premierul Ó∫i dore∫te cu adev„rat stabilitate politic„ Ón ˛ar„, aceasta este o problem„ de fond a c„rei solu˛ie st„ la Óndem‚na coali˛iei guvernamentale, dar f„r„ un dialog structural cu opozi˛ia, f„r„ consult„ri cu societatea civil„ ∫i o comunicare adecvat„ cu cet„˛enii va fi greu de realizat un climat de stabilitate politic„ ∫i social„.

Se ∫tie foarte bine c„ deteriorarea rela˛iilor politice dintre pre∫edinte ∫i premier, dintre partidele din coali˛ie, mai ales dintre P.N.L. ∫i P.D., toate aceste tensiuni au generat Óngrijorare la Bruxelles, Óngrijorare exprimat„ public de mul˛i dintre oficialii europeni.

Din p„cate, a∫a cum am spus la Ónceput, semnalele severe venite de la Bruxelles pe aceast„ tem„ nu au generat reac˛ii pe m„sur„ din partea principalelor partide de guvernare.

Este, Ón primul r‚nd, datoria liderilor politici ai coali˛iei s„ Ónl„ture acest sentiment care se extinde Ón Europa, ∫i anume acela c„ politica rom‚neasc„ este un butoi cu pulbere, gata oric‚nd s„ explodeze.

Drumul Rom‚niei nu mai este predictibil ∫i aceast„ lips„ de predictibilitate a mediului politic rom‚nesc este perceput„ aici ca o sl„biciune structural„ important„. To˛i v„d ∫i observ„ luptele pentru suprema˛ie din cadrul coali˛iei guvernamentale ∫i consider„ c„ aceast„ situa˛ie nu ofer„ perspective Óncurajatoare ∫i nici garan˛ii c„ Rom‚nia este capabil„ s„-∫i respecte toate angajamentele, ∫i c„ se va concentra pe ceea ce mai are de f„cut p‚n„ la aderare.

De asemenea, actuala putere ignor„ ∫i cre∫terea nelini∫tii sociale, a nemul˛umirii opiniei publice, care are destule motive s„-∫i pun„ Óntreb„ri Ón leg„tur„ cu impactul pe care-l va avea asupra vie˛ii oamenilor procesul de aderare. Este firesc ca cet„˛enii s„ ∫tie care sunt m„surile pe care le va lua Guvernul pentru a-i ajuta s„ treac„ de ∫ocul ader„rii.

Flutura∫ii cu fotografia domnului prim-ministru, distribui˛i cu d„rnicie prin ˛ar„, nu ˛in nici de foame, nici de sete ∫i nici nu rezolv„ problema sinistra˛ilor uita˛i Ón corturi, pe c‚mpurile ˛„rii.

O alt„ problem„ o reprezint„ capacitatea noastr„ de a folosi instrumentele diploma˛iei parlamentare, ca ∫i modul Ón care se manifest„ politica extern„ rom‚neasc„, Ón general, modul Ón care aceasta lucreaz„ ∫i serve∫te interesele ˛„rii ∫i ale oamenilor.

Cred c„ Rom‚nia este destul de izolat„ pe plan interna˛ional ∫i, Ón acela∫i timp, nu cred c„ oficialit„˛ile rom‚ne dispun sau folosesc ac˛iunile externe pentru a c‚∫tiga prieteni, alia˛i ∫i sus˛in„tori de care avem at‚ta nevoie Ón acest moment. A∫ vrea s„ v„ ofer un singur exemplu ∫i s„ v„ amintesc faptul c„ pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, domnul Bogdan Olteanu, a fost prezent, chiar cu c‚teva zile Ónainte de prezentarea raportului, Ón plenul Parlamentului European, la o dezbatere care a reunit parlamentele na˛ionale ∫i, pur ∫i simplu, a asistat la aceast„ dezbatere f„r„ s„ ia cuv‚ntul pentru a sus˛ine cauza Rom‚niei, spre deosebire de omologul s„u bulgar. Era un moment Ón care parlamentarii europeni care vor vota ∫i vor decide integrarea Rom‚niei puteau afla mai multe ∫i se putea face un apel la Parlamentul Europei pentru sus˛inerea

Rom‚niei. Bulgaria s-a folosit de aceast„ oportunitate, pe c‚nd noi nu. Nu avem dreptul Ón acest caz s„ repro∫„m unora sau altora c„ ne privesc cum ne privesc, dac„ noi, atunci c‚nd ni se ofer„ ocazia s„ pled„m la cel mai Ónalt nivel cauza noastr„, nu o facem.

Pe de alt„ parte, trebuie s„ convingem o serie de parlamente din ˛„ri importante s„ ratifice Tratatul de aderare la Uniunea European„.

Cum ∫i cu cine vom face acest lucru?

Cred c„ Ón acest proces actuala putere nu-∫i poate permite luxul s„ ignore Ón continuare faptul c„ Rom‚nia are Ón Parlamentul Europei 35 de deputa˛i ∫i senatori din Parlamentul Rom‚niei, oameni care pot face deja lobby eficient pe tema ader„rii.

Sper c„ Ón perioada urm„toare Guvernul ∫i actuala putere vor ar„ta c„ au Ón˛eles semnalele transmise prin prezentarea raportului de ˛ar„ ∫i ac˛ioneaz„ Ón consecin˛„, Ón sensul a∫tept„rilor cet„˛enilor rom‚ni.

™i dac„ tot vorbim de solidaritate na˛ional„, actuala putere e datoare s„ deschid„ un dialog sincer cu cei care pot contribui la succesul integr„rii.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Aron Popa. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Aron Ioan Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn calitate de senator P.N.L. de Bac„u ∫i cet„˛ean al municipiului One∫ti am onoarea de a v„ transmite salutul participan˛ilor la cea de-a XI-a edi˛ie a Festivalului interna˛ional de muzic„ u∫oar„ pentru copii îTi amo“ 2006, desf„∫urat s„pt„m‚na trecut„ la One∫ti.

Trofeul interna˛ional îTi amo“ ∫i premiile acordate pe categorii de v‚rst„ au ajuns s„ fie dorite a exista Ón palmaresul micilor arti∫ti de pe toate meridianele globului.

îTi amo“ nu Ónseamn„ doar muzica pentru copii ∫i afirmarea sau confirmarea unor talente, ci Ónseamn„, mai ales, un mijloc de comunicare de la suflet la suflet Óntre Rom‚nia ∫i Óntreaga lume.

Ace∫ti copii sunt adev„ra˛i ambasadori ai prieteniei ce fac lobby pentru Rom‚nia Ón ˛„rile din care provin ∫i la evenimentele muzicale la care particip„, astfel Ónc‚t, m„car ∫i pentru o mic„ parte din popula˛ia planetei, ˛ara noastr„ s„ nu mai Ónsemne doar Nadia Com„neci, contele Dracula sau orfelinatele cu copii subdezvolta˛i.

Apreciez c„ prin aceast„ s„rb„toare a muzicii pentru copii municipiul One∫ti ∫i-a adus o important„ contribu˛ie la procesul de integrare Ón Uniunea European„.

De asemenea, a adus o contribu˛ie la sporirea capitalului de imagine al Rom‚niei.

Lansat pe arena muzicii interna˛ionale pentru copii, cu sprijinul prestigiosului Festival polonez îZechinno d’Oro“, îTi amo“ a ajuns s„ concureze la aceast„ or„, la nivel european, cu acest important festival italian.

M„rturie la aceste lucruri stau declara˛iile concuren˛ilor, ale Ónso˛itorilor lor, p„rin˛i ∫i profesori, reputa˛i compozitori, c‚t ∫i mass-media na˛ional„ ∫i interna˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Festivalul îTi amo“ ∫i-a c‚∫tigat prieteni de n„dejde Ón str„in„tate, cu prec„dere Ón Italia, Ón ora∫ul toscan Pistoia, Ónfr„˛it cu One∫tiul, care Ói sus˛in cre∫terea valoric„ ∫i dezvoltarea artistic„. At‚t realizatorii din One∫ti, c‚t ∫i colaboratorii din str„in„tate urm„resc s„ creeze solide pun˛i de leg„tur„ Óntre participan˛i, s„ pun„ Ón valoare talentele copiilor.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn comunit„˛ile din care proveni˛i exist„, probabil, mul˛i copii talenta˛i, iar sufletul de artist, oric‚t de fraged ar fi, ∫tie s„ transmit„ sincer ∫i deschis sc‚nteia spiritualit„˛ii mai bine ca oricine.

Urm‚nd exemplul acestor copii care au trecut peste barierele de limb„ ∫i peste ideea de competi˛ie ∫i au reu∫it at‚t de bine s„ comunice bucuria de a tr„i Óntr-o lume liber„ pe care m‚ine ei sunt cei care o vor modela, v„ invit ca noi to˛i, senatori ∫i deputa˛i, indiferent de culoarea politic„, s„ ne mobiliz„m pe viitor ∫i s„ sus˛inem desf„∫urarea viitoarelor edi˛ii ale Festivalului interna˛ional de muzic„ u∫oar„ pentru copii îTi amo“. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar. Domnul Popa a vorbit 5 minute.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sub pretextul gripei aviare, Guvernul T„riceanu ac˛ioneaz„ pentru subminarea economiei na˛ionale.

Œn luna mai 2006, luna lui Florar, mini∫trii zbur„tori ∫i cei care trebuie zbura˛i din Cabinetul T„riceanu au declan∫at isteria aviar„, respectiv b„t„lia decisiv„ pentru lichidarea aviculturii rom‚ne∫ti ∫i trecerea Ón ∫omaj a 125.000 de angaja˛i. Popula˛ia din mediul rural ∫i urban este ˛inut„ Ón stare de panic„ permanent„, de parc„ ar sta pe o bomb„ biologic„ cu ceas.

Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ avem de-a face cu o diversiune multipl„, o fars„ sinistr„ pus„ la cale de ni∫te indivizi cinici ∫i iresponsabili. Gripa aviar„ este paravanul folosit de c„tre Guvern, sus˛inut de patrulaterul negru P.N.L., P.D., P.C. ∫i U.D.M.R., pentru falimentarea fermelor avicole competitive ∫i pentru umilirea a sute de mii de cet„˛eni c„rora le-au fost violate domiciliile, spre a fi prinse ∫i omor‚te p„s„rile s„n„toase.

Guvernul condus de premierul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu a ajuns la mintea g„inilor. Œn loc ca Guvernul s„ construiasc„ mii de case pentru sinistra˛ii de dup„ inunda˛iile ∫i alunec„rile de teren, s-a ajuns ca Alian˛a D.A., Ómpreun„ cu P.C. ∫i U.D.M.R., s„ acorde prioritate cheltuirii a sute de milioane de euro din bugetul statului pentru lupta Ómpotriva virusului gripei aviare ∫i pentru desp„gubirea fermierilor ∫i a cet„˛enilor pentru p„s„rile s„n„toase, confiscate ilegal ∫i lichidate degeaba.

Dup„ ce Guvernul T„riceanu n-a avut grij„ de rom‚ni ca s„ tr„iasc„ bine, fiind peste 10 milioane de s„raci, dintre care peste dou„ milioane foarte s„raci, pe acela∫i Guvern, pus pe afaceri de tip mafiot, l-a apucat subit grija pentru p„s„rile domestice ∫i, Ónc„lc‚nd drepturile ∫i

libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, sfid‚nd Codul penal ∫i insult‚nd inteligen˛a rom‚nilor, a recurs la diversiunea botezat„ gripa aviar„, pun‚nd la cale ∫i Óntre˛in‚nd Ón realitate o isterie aviar„, de fapt o ac˛iune premeditat„ de subminare a economiei na˛ionale, lovind at‚t Ón avicultur„, c‚t ∫i Ón turism.

La Ónt‚lnirea de azi a Uniunii Cresc„torilor de P„s„ri din Rom‚nia, profesori universitari rom‚ni Ón domeniul medicinei veterinare au solicitat s„ fie l„murit„ problema: este grip„ aviar„ sau pseudopest„?

Exist„ o barier„ molecular„ Ón calea transmiterii aerogene de la om la om a virusului gripei aviare. Sunt Ón pericol numai cet„˛enii care m„n‚nc„ p„s„ri ∫i ou„ neprelucrate termic. Virusul se transmite pe cale digestiv„, ∫i nu pe cale aerogen„, sus˛in medicii japonezi ∫i rom‚ni.

Directorul Spitalului de Boli Infec˛ioase îVictor Babe∫“, profesorul universitar dr. Petru Calistru, confirm„ c„ îomul are o barier„ natural„ Ón calea transmiterii virusului aviar“. Medicii sus˛in: carnea din comer˛ nu prezint„ nici un fel de risc pentru om.

Prin aplicarea blestematului algoritm politic, primulministru ∫i liderii P.D., P.N.L., P.C. ∫i U.D.M.R. au acceptat s„ fie numi˛i Ón fruntea celor mai multe dintre direc˛iile sanitar-veterinare to˛i repeten˛ii din medicina veterinar„, iar Ón fruntea Agen˛iei Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor a fost numit un alt specialist, care a dob‚ndit o bogat„ experien˛„ la Vama Giurgiu.

Liberalii nu au aflat Ónc„ despre faptul c„ virusul gripei aviare nu cre∫te pe ro˛ile autoturismelor, trenurilor, avioanelor sau pe t„lpile de la Ónc„l˛„minte. Ca urmare, liberalii din Guvern ∫i din jude˛e au dat instruc˛iuni virusului H5N1 s„ circule numai pe acele drumuri — acolo unde filmeaz„ televiziunile — pe calea ferat„ ∫i pe unele str„zi unde firmele portocalii, apropiate puterii, ∫i masca˛ii D.S.V. au amplasat covoare pentru dezinfec˛ii ∫i unde sunt stropite contra prafului numai ro˛ile ma∫inilor, bicicletelor ∫i trenurilor. Pe celelalte p„r˛i ale autovehiculelor virusul are voie s„ sta˛ioneze. Masca˛ii D.S.V. nu au treab„ cu porumbeii, turturicile, vr„biile, ciorile, graurii ∫i nu au fugit dup„ c‚ini ∫i pisici ∫i nu le-au dezinfectat l„bu˛ele. Au uitat ∫i faptul c„ ∫oarecii ∫i ∫obolanii pot s„ r„sp‚ndeasc„ ∫i ei virusul gripei aviare, dup„ cum sus˛in speciali∫tii Guvernului care au aplicat strategiile imbecile.

P.N.L. se laud„ c„ a gestionat bine gripa aviar„, dar nu Ón curtea Spitalului nr. 9, cheltuind multe sute de milioane de euro pe desp„gubiri acordate fermierilor ∫i cet„˛enilor pentru p„s„rile s„n„toase confiscate ilegal ∫i eutanasiate.

Au cheltuit degeaba milioane de euro pentru echipamentul care a fost achizi˛ionat de c„tre prim„riile din toat„ ˛ara la sf‚r∫itul anului trecut, numai de la anumite firme, cu scop preventiv, ∫tiindu-se c„ Ón anul 2006 se d„ din nou liber la gripa aviar„.

De asemenea, s-au cheltuit sume uria∫e pentru filtrele de dezinfec˛ii ∫i lichidul — uneori ap„ de ploaie — folosit pentru stropit ro˛ile ma∫inilor ∫i trenurilor, precum ∫i, pe ici, pe colo, prin cur˛ile oamenilor.

Guvernul i-a terorizat ∫i Ói terorizeaz„ Ón continuare pe rom‚nii din focarele cu grip„ aviar„, respectiv: salaria˛ii nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 au voie s„ mearg„ la munc„ Ón alte localit„˛i ∫i, ca urmare, Ó∫i pierd slujbele; copiii nu au voie s„ mearg„ la ∫coal„; cet„˛enii nu au fost l„sa˛i de poli˛i∫ti ∫i jandarmi s„ participe la nun˛i ∫i la Ónmorm‚nt„ri; autoturismele nu au voie s„ sta˛ioneze mai mult de 15 minute Ón localit„˛ile cu grip„ aviar„, probabil pentru a nu se Ómboln„vi motoarele sau caroseriile.

Logic ∫i normal, cet„˛enii puteau s„ intre ∫i s„ ias„ din localit„˛i prin filtrele de dezinfec˛ie, cei mai mul˛i au ocolit zonele controlate de masca˛i.

Guvernan˛ii din partea P.N.L., P.D., P.C. ∫i U.D.M.R. au Ónc„lcat Constitu˛ia Rom‚niei, respectiv dreptul la proprietate ∫i la liber„ circula˛ie, precum ∫i Codul penal. Œn multe ferme avicole ∫i Ón gospod„riile cet„˛enilor s-a intrat de c„tre masca˛ii D.S.V. ∫i de c„tre jandarmi f„r„ mandat de la judec„tor.

Ca urmare, cet„˛enii c„rora le-a fost violat domiciliul ∫i le-au fost luate p„s„rile s„n„toase sunt sf„tui˛i s„ depun„ pl‚ngeri penale la Parchet. Pentru abuzul Ón serviciu s„v‚r∫it de c„tre angaja˛ii direc˛iilor sanitar-veterinare, Parchetul este necesar s„ se sesizeze din oficiu. De fapt s-a s„v‚r∫it un concurs de infrac˛iuni menite s„ submineze economia na˛ional„ ∫i, ca urmare, procurorul general al Rom‚niei trebuie s„ se autosesizeze.

Importul de carne de pas„re a crescut de la 28.000 tone Ón anul 2000 la 160.000 tone Ón anul trecut, fiind Ónso˛it de uria∫e comisioane pentru guvernan˛i. Anul trecut, importul a fost de 160.000 de tone, din care 92,8 tone din S.U.A., 42,3 tone din Brazilia, 21,6 tone din U.E., 3,3 tone din Ungaria ∫i de la al˛ii 3,3 tone. Œn anul 2005, Ón Rom‚nia s-a importat 42% din carnea de pas„re consumat„.

Œn timp ce produc˛ia intern„ de carne de pas„re a crescut Ón perioada 2000—2005 cu 81%, importul de carne de pas„re a crescut de 6 ori, iar stocul de carne de pas„re la sf‚r∫itul anului trecut a fost de 10 ori mai mare dec‚t la sf‚r∫itul anului 2000.

Pentru a preg„ti terenul pentru noi importuri uria∫e de carne de pas„re Ón afara celor aprobate prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2006, Guvernul T„riceanu a trimis aviara Ón turneu Ón jude˛ele unde sunt ferme avicole performante, respectiv au fost atacate cu isteria aviar„ jude˛ele Bra∫ov, Buz„u, Prahova, Alba, Sibiu, V‚lcea, Vrancea ∫i municipiul Bucure∫ti.

Œn programul mafio˛ilor urmeaz„ ca isteria aviar„ s„ fie dirijat„ spre jude˛ele: Bac„u, Ia∫i, Cluj, Satu Mare, Hunedoara, Gorj, C„l„ra∫i, Giurgiu, Ialomi˛a, D‚mbovi˛a ∫i Constan˛a.

Au fost ∫i vor fi cuprinse Ón programul Guvernului toate jude˛ele care sunt mari produc„toare de carne de pas„re, victime colaterale vor fi ∫i alte jude˛e.

Isteria aviar„ continu„, de∫i buletinele de analiz„ de la D.S.V. Bra∫ov atest„ colibaciloz„, o boal„ specific„ p„s„rilor, care nu afecteaz„ produsele scoase la v‚nzare.

Liberalii, Ón frunte cu premierul T„riceanu, trebuie s„ fac„ îciocul mic“ dup„ dezastrul provocat ∫i Óntre˛inut Ón avicultur„ ∫i dup„ panica pe care au instalat-o Ón Rom‚nia.

Nu trebuie uitat c„, Ón timpul gripei aviare din China, premierul rom‚n a f„cut un gest pentru Óncurajarea chinezilor s„ consume f„r„ team„ carne de pas„re, iar zilele trecute, Óntre 17 ∫i 20 mai, pre∫edintele Comitetului

Permanent al Adun„rii Na˛ionale Populare din Republica Popular„ Chinez„, domnul Wu Bangguo, a f„cut o vizit„ Ón ˛ara noastr„ ∫i a consumat, f„r„ re˛inere, alimente preparate din p„s„ri crescute Ón Rom‚nia.

Se ∫tie c„ Ón Asia de Sud-Est a fost descoperit ∫i fabricat un vaccin foarte eficient Ómpotriva gripei aviare, cu care sunt tratate p„s„rile. Œn loc s„ fie importat acel vaccin, cioclii din Guvernul T„riceanu omoar„ milioane de p„s„ri s„n„toase ∫i instituie carantina pentru sute de mii de oameni care nu se pot Ómboln„vi de grip„ aviar„.

Pentru a stopa lichidarea controlat„ a aviculturii rom‚ne∫ti de c„tre mafio˛i ∫i pentru a opri subminarea economiei na˛ionale, se impune ca pre∫edintele Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, s„ fac„ de urgen˛„ urm„toarele solicit„ri adresate:

— Ón primul r‚nd, poporului rom‚n, pentru a salva fermele avicole ∫i milioanele de p„s„ri din cur˛ile oamenilor ∫i pentru a consuma cu Óncredere carnea de pas„re preparat„ termic;

— Ón al doilea r‚nd, Guvernului, care prin ordonan˛„ de urgen˛„ s„ interzic„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2007 importul de carne de pas„re. Unii membri ai Guvernului sus˛in c„ prin importul unor p„s„ri, inclusiv din Ungaria, s-a ajuns la gripa aviar„ din acest an;

— Guvernului, care s„ achizi˛ioneze de urgen˛„ de la produc„torii rom‚ni stocurile de carne de pas„re ∫i de ou„ ∫i s„ le introduc„ la rezerva de stat;

— Ón al patrulea r‚nd, ∫eful statului s„ se adreseze Parchetului ∫i Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie pentru a stabili persoanele care au s„v‚r∫it fapte de natur„ penal„ Ón leg„tur„ cu gripa aviar„;

— ∫i, Ón final, s„ se adreseze Cur˛ii de Conturi, solicit‚ndu-i s„ stabileasc„ persoanele vinovate de cheltuirea nejustificat„ ∫i ilegal„ a sute de miliarde de lei din banii publici Ón timpul isteriei aviare de anul trecut ∫i din acest an.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Adrian Cioroianu. Domnul Funar a vorbit 10 minute. Urmeaz„ domnul Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Evident c„ nu doresc s„ intru Ón polemic„ pentru ceea ce tocmai a˛i auzit, dar v„ spun cu toat„ deschiderea c„ un asemenea discurs ∫i o asemenea cobor‚re a stachetei unui parlamentar nu ve˛i vedea niciunde Ón Europa ∫i asta reprezint„, p‚n„ la urm„, mi∫toul rom‚nesc. Mi∫toul rom‚nesc Ónseamn„ acea vorb„ lung„ f„r„ nici o solu˛ie pe care o ∫tim ∫i nu are nici o ∫ans„ s„ ne fac„ bine, ∫i nu ne-a f„cut niciodat„ bine. Acesta este subiectul la ceea ce vreau s„ v„ spun, insist‚nd asupra a doua concepte care nu sunt foarte mult prezente Ón istorie, nici Ón politologie, e vorba de ∫ans„ ∫i de ne∫ans„.

Sigur c„ Ón anii ’90, Rom‚nia, chiar ∫i printre ˛„rile din estul Europei, nu a fost printre ˛„rile cele norocoase. Nu este cazul s„ ne pl‚ngem de mil„, vedem ce se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Ónt‚mpl„ Ón Iugoslavia. Iugoslavia, ace∫ti vecini c„rora le-au r„mas caprele, dar le-a murit familia, aceast„ Iugoslavie, ˛ar„ Ón care ura a ajuns la fine˛uri de art„, Ón care pasiunile etnona˛ionaliste au dus-o la dezmembrare. ™i evident c„, fa˛„ de disensiunile din fosta Iugoslavie, disensiunile din Rom‚nia dintre majoritate ∫i minorit„˛i au fost furtuni Ón pahare de ap„ ∫i a∫a dorim s„ r„m‚n„, fa˛„ de Albania, Ón care sistemele piramidale au dus ˛ara Ón pragul r„zboiului civil, îCaritas“-ul de la noi a fost mai cur‚nd o ∫mecherie bun„ de p„c„lit credulii ∫i, evident, ∫i la noi infla˛ia a fost catastrofal„, dar nu s-a ajuns, totu∫i, la nivelul care a obligat Bulgaria s„-∫i lege soarta de marca german„.

Pe de alt„ parte, este limpede c„ Rom‚nia nu a avut ∫ansa grupului de la Vi∫egrad, acest grup care s-a oferit Occidentului ca vitrin„ a unui spa˛iu comunist, fost comunist, dispus la reform„ rapid„, la moderniz„ri de discurs ∫i la implement„ri reu∫ite.

Cam asta, Ón opinia mea, a fost povestea anilor ’90, Ón opinia mea poate al doilea obsedant deceniu al Rom‚niei Ón istoria sa contemporan„.

Despre primul obsedant deceniu, Marin Preda ∫i cei din genera˛ia sa, distinsul nostru coleg Adrian P„unescu, au scris pagini adev„rate. Ace∫ti ani ’90, Ón opinia mea, au fost al doilea obsedant deceniu al istoriei contemporane.

Ei bine, eu cred c„ Ón actualul deceniu, abia Ónceput, ∫ansa poate a fost mai aproape de noi, poate o s„ vi se par„ cinic ceea ce spun, dar permite˛i-mi s„ cred c„ este ∫i adev„rat, e discutabil de ce noi nu am fost primi˛i Ón NATO Ón 1997, pentru c„ aveam toate datele. Œn plus, cu noi Alian˛a poate ar fi g„sit o solu˛ie mai bun„ pentru spa˛iul din fosta Iugoslavie. Totu∫i, Ón 2002, am fost primi˛i Ón acela∫i NATO. De ce? Pentru c„, Óntre timp, pilo˛ii lui Osama ben Laden au f„cut pentru admiterea Rom‚niei Ón NATO ceea ce n-au f„cut to˛i mini∫trii Rom‚niei de p‚n„ Ón 2001.

La fel se pune problema ∫i Ón cazul admiterii Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Œmi pare r„u c„ nu mai este aici distinsa noastr„ coleg„, doamna senator Cre˛u, pentru c„ pot s„ spun c„ nu sunt de acord cu interpretarea Domniei sale.

Evident c„ politicienii, func˛ionarii ∫i exper˛ii Uniunii Europene nu au vrut s„ includ„ Rom‚nia pe lista din mai 2004. F„r„ Óndoial„ c„ aveau ∫i motivele lor, unele Óntemeiate, altele aflate Ón leg„tur„ cu unele cli∫ee care se ˛in de noi precum se ˛ine ghiuleaua de fier de glezna condamnatului.

Totu∫i, Ón 2005, acel proiect al unei Constitu˛ii Europene la care o comisie, Ón frunte cu fostul pre∫edinte francez Giscard d’Estaing, muncise luni ∫i luni de-a r‚ndul a fost Óngropat„ sub o lespede de scepticism major, cum ∫ti˛i, Ón Fran˛a ∫i Olanda. Practic, prin votul lor liber, Fran˛a ∫i Olanda spuneau un îNu“ categoric planurilor tehnocra˛ilor de la Bruxelles.

Ei bine, Ón lipsa acestei mize care a fost Constitu˛ia European„, singura victorie posibil„ a strategiei paneuropene r„m‚ne procesul de l„rgire. îDac„ tot nu putem s„ d„m Uniunii o Constitu˛ie, m„car s-o ducem mai aproape de grani˛ele sale“, cred c„ s-a spus la Bruxelles ∫i beneficiarii acestei schimb„ri a priorit„˛ilor au fost, Ón primul r‚nd, Rom‚nia ∫i Bulgaria.

Nu vreau s„ neg str„daniile guvernelor noastre — asta e indubitabil — dar a∫a cum atentatele din 9 septembrie 2001 au condus la extinderea NATO p‚n„ pe litoralul rom‚no-bulgar, permite˛i-mi s„ cred c„ tot a∫a e∫ecul Constitu˛iei Europene a apropiat Bucure∫tiul ∫i Sofia de Bruxelles. Sigur, exist„ detaliul numit Turcia. Nu intru Ón detalii, dar ce vreau s„ spun este c„ miza actual„ la Bruxelles ∫i la Strasbourg nu este cum se va spune îDa“ Rom‚niei ∫i Bulgariei — pentru c„ se va spune Ón ianuarie 2007 — ci, mai cur‚nd, cum se va spune deocamdat„ îNu“ Turciei ∫i, din p„cate, ∫i Croa˛iei catolice.

A∫a Ónc‚t cred c„ viitorul previzibil va cuprinde urm„toarele etape: dup„ admiterea noastr„ ∫i a bulgarilor este probabil c„ se va deschide discu˛ia asupra unui nou proiect al Constitu˛iei Europene ∫i numai dup„ aceasta, poate dup„ 2010, va ajunge pe ordinea de zi din nou ∫i tema unei viitoare extinderi.

Œnchei, stima˛i colegi, semnal‚ndu-v„ c„ aceasta este s„pt„m‚na aniversar„ pentru Partidul Na˛ional Liberal, luna mai, nu?!, 131 de ani de la Ónfiin˛area acestui partid, cel mai vechi partid politic al scenei actuale, ∫i, Ón fine, dau Ónt‚lnire tuturor celor interesa˛i dintre colegi, joi, la ora 10,30, Ón Sala îNicolae Iorga“, pentru o discu˛ie pe tema Legii lustra˛iei, o dezbatere, Ón m„sura Ón care, evident, se poate. Evident, se poate, este zi de vot ∫i pentru noi. Este o dezbatere la care vor participa politicieni, ziari∫ti, O.N.G.-uri, o dezbatere organizat„ Ón Sala îNicolae Iorga“.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc. Domnul senator a vorbit 6 minute.

Urmeaz„ domnul senator Mihail Popescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D., care mai are 4 minute, ∫i dup„ aceea domnul senator Viorel Arion.

## **Domnul Mihail Popescu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn ciuda autoaprecierilor optimiste, Guvernul contra naturii, n„∫it de pre∫edintele Traian B„sescu ∫i condus de premierul T„riceanu, Ó∫i arat„, pe zi ce trece, tot mai pregnant incompeten˛a.

Nu au existat ac˛iuni de for˛„ major„ pe care s„ le Óntreprind„ acest Guvern care s„ nu dezv„luie amatorism, st‚ng„cii, lips„ de responsabilitate ∫i chiar incon∫tien˛„ din partea unor membri ai s„i, campioni din acest punct de vedere fiind mini∫tri Gheorghe Flutur ∫i Eugen Nicol„escu, urma˛i Óndeaproape de cel al ap„r„rii, domnul Atanasiu Teodor.

Œn declara˛ia mea am s„ m„ refer numai la modul total neprofesionist Ón care s-a folosit armata Ón c‚teva interven˛ii de anvergur„.

1. Œn timpul interven˛iei la inunda˛iile de anul trecut din Banat, de∫i de la Ónceput era clar c„ for˛ele ∫i mijloacele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor sunt insuficiente, s-a tergiversat interven˛ia armatei din motive insuficient de clare, dar cu urm„ri dramatice asupra popula˛iei sinistrate.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

S„ fie vorba despre continuarea, Ón alt plan, a meciului Dinamo—Steaua? Poate.

2. La ac˛iunea de deblocare a drumului de pe Valea Oltului nu s-a dorit, la Ónceput, interven˛ia armatei, pentru a nu se periclita, probabil, interesele financiare ale unor firme preferate de autorit„˛i. Dup„ ce s-a v„zut Óns„ c„ situa˛ia este groas„ ∫i la interven˛ia pre∫edintelui ˛„rii, s-a apelat la armat„.

3. La inunda˛iile din acest an s-a apelat la armat„ ∫i s-a cooperat mai bine cu trupele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, dar nu se poate Ón˛elege ab˛inerea sau, de ce s„ nu-i spunem, refuzul Pre∫edin˛iei de a institui starea de urgen˛„ Ón unit„˛ile administrativteritoriale, care ar fi creat un cadru adecvat unei interven˛ii legale, oportune ∫i mai eficiente. S„ fie vorba de re˛inerea pre∫edintelui nostru juc„tor de a solicita Parlamentului Óncuviin˛area m„surii adoptate Ón cel mult 5 zile de la luarea acesteia? Poate.

4. Œn sf‚r∫it, dac„ p‚n„ acum a fost vorba de interven˛ii justificate logic ale armatei, interven˛ia militarilor Ón combaterea gripei aviare pare ori o glum„ nereu∫it„, ori o extindere nelegal„ a misiunilor acestora. C„ nu este o glum„ afl„m din spusele primului-ministru, c„ sunt peste 150 de militari care particip„ la aceast„ ac˛iune. Sunt informat c„ nu sunt militari din subunit„˛i NBC, care au ceva de-a face cu decontaminarea, cu dezinsec˛ia, dezinfectarea.

Œntrebarea care se pune este aceasta: ce fac militarii Ón focarele de grip„? Dac„ au misiunea s„ intre Ón cur˛ile oamenilor s„ adune p„s„rile ∫i s„ le eutanasieze, cine le d„ dreptul s„ fac„ aceasta? Dac„ sunt angaja˛i s„ ard„ p„s„rile moarte, cred c„ nu militarii sunt cei chema˛i s„ fac„ acest lucru. Ace∫ti militari sunt militari profesioni∫ti. Pentru instruirea lor se cheltuiesc anual, pentru fiecare, Óntre 8.000 ∫i 10.000 de euro.

Solicit„m Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale detalii despre aceast„ nou„ misiune a armatei.

Exist„ Ón literatura noastr„ o spumoas„ schi˛„ a lui Br„escu intitulat„ îEpizootia“, Ón care este satirizat„ participarea militarilor la combaterea unei epidemii de febr„ aftoas„, insist‚ndu-se pe ridiculul situa˛iei ∫i ineficien˛a ac˛iunii.

Aici, domnul Cioroianu a ridicat problema mi∫toului rom‚nesc. P„i, mi∫toul rom‚nesc nu-l facem noi, care vorbim Ón felul acesta, ci Ól genereaz„ performan˛ele guvernamentale!

Re˛in aten˛ia celor implica˛i c„ ac˛iunea de acum a militarilor este tot la fel ca cea a celor din perioada respectiv„, chiar dac„ acum ei sunt Ómbr„ca˛i Ón ˛inut„ de mascare, mozaic de culori ∫i ∫tiu limba englez„. Sunt total neeficien˛i, ca ∫i Guvernul care-i folose∫te astfel, neav‚nd nici cuno∫tin˛e ∫i nici vreo putere asupra virusului H5N1, ba, mai mult, sunt expu∫i degeaba contamin„rii.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Arion, dup„ acea urmeaz„ domnul senator Valentin Dinescu.

## **Domnul Viorel Arion:**

Œn primul r‚nd, da˛i-mi voie s„-l felicit pe domnul profesor R„zvan Theodorescu. Din c‚te cunosc, ast„zi este ziua Domniei sale.

Sf‚nta Biseric„ Ortodox„, ca ∫i cea Romano-Catolic„ pr„znuie∫te, la 21 mai, pe Sfin˛ii Œmp„ra˛i Constantin ∫i Elena, cei Óntocmai cu Apostolii. Via˛a Sf‚ntului Œmp„rat Constantin, ca ∫i a maicii sale Elena, ne apare pilduitoare ∫i frumoas„, fiind Ómp„ratul care a dat libertate cre∫tinismului prin cunoscutul Edict de la Milan din anul 313.

Dar nu despre aceste ilustre personaje istorice doresc s„ vorbesc ast„zi, ci despre un om politic care a purtat cu cinste numele marelui Ómp„rat, Constantin B‚rsan, om politic al Rom‚niei interbelice, deputat liberal de Hunedoara.

Pentru calit„˛ile sale a fost desemnat candidat din partea liberalilor ∫i a fost ales deputat liberal pentru Hunedoara timp de mai multe legislaturi. Œn acest fel Ón˛elegem ∫i leg„turile sale str‚nse cu ora∫ul de pe Cerna ∫i cu satele incluse Ón ceea ce era pe atunci plasa Hunedoara. Cu aceast„ con∫tiin˛„ a datoriei el a pres„rat zona cu ctitoriile sale, lucru pe care nici comuni∫tii, care l-au Ónchis mai apoi, n-au putut s„-l fac„ uitat. Cele mai importante ctitorii ale sale au fost Catedrala Ortodox„ îSfin˛ii Œmp„ra˛i Constantin ∫i Elena“, Palatul administrativ, actualul sediu al prim„riei, o ∫coal„ de ucenici, spitale, edificii ∫i a∫ez„minte sociale ∫i culturale, precum ∫i ridicarea a peste 30 de biserici Ón localit„˛ile din plasa Hunedoara.

Cea mai reprezentativ„ ctitorie a sa r„m‚ne Óns„ Catedrala cu hramul Sfin˛ii Œmp„ra˛i Constantin ∫i Elena. Potrivit istoricului bisericesc Mircea P„curariu, ea st„ cu cinste al„turi de marile monumente de art„ bisericeasc„ din perioada interbelic„, catedralele din Cluj, Alba Iulia, bisericile din Satu Mare, T‚rgu-Mure∫, Re∫i˛a, Timi∫oara.

Moartea a fost r„splata pe care contemporanii s„i, orbi˛i de iluzia unei ideologii diabolice, dezic‚ndu-se de orice credin˛„, detest‚nd valoarea ∫i pe Dumnezeu Ónsu∫i, i-au dat-o. Ceea ce a ctitorit acest om nu au putut demola nici m„car comuni∫tii. Ctitoriile sale au r„mas peste timp m„rturii ale unei d„ruiri f„r„ seam„n, ale unui devotament f„r„ margini, ale unei responsabilit„˛i duse la extrem. A d„ruit cu u∫urin˛a cu care orice om s„n„tos respir„. A construit sacrific‚ndu-∫i averea, timpul ∫i, p‚n„ la urm„, via˛a.

Poate mai mult ca oric‚nd avem azi nevoie s„ ne raport„m la astfel de valori. Poate a∫a ar trebui, poate a∫a ne-am dori ∫i noi s„ putem vorbi la prezent despre oamenii politici de azi ∫i, poate, dac„ nu o facem azi, o vom putea face m‚ine, dar p‚n„ m‚ine suntem datori s„ readucem valoarea acolo unde Ói este locul, trebuie s„ red„m istoriei adev„rata dimensiune a celor care, la vremea lor, au pus Ónaintea intereselor personale interesul comun, binele ob∫tii.

Constantin B‚rsan, om, liberal, rom‚n. Locul lui este Ón galeria marilor no∫tri Ónainta∫i, al„turi de Iancu de Hunedoara, de Matei Corvin, de cneazul Voicu sau de bravul Litovoi. Dac„ oamenii vremii l-au numit pe Iancu de Hunedoara îCavalerul Alb al Valahiei“, Constantin

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 B‚rsan poate fi denumit de noi îCavalerul Nemuritor al Credin˛ei“.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator a vorbit 4 minute. Are cuv‚ntul domnul senator Valentin Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se nume∫te îRalu Filip ∫i nostalgia Marii Adun„ri Na˛ionale“.

Œn num„rul de azi al cotidianului îJurnalul na˛ional“, Ón cadrul rubricii îPuncte de vedere“, teoretic echidistantul, Ón calitate de ∫ef al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului, domn Ralu Filip produce cu m‚nie proletar„ ∫i stalinistostahanovist„ un material de executare a subsemnatului, Ón maniera ∫i demn de vigilen˛a tovar„∫ilor Ónceputului anilor ’50, intitulat îMili˛ia ∫i procuratura, instrumente de lucru ale Securit„˛ii“.

Dup„ titlu am crezut c„, lovit de o subit„ criz„ de con∫tiin˛„, ex-tovar„∫ul Ralu Filip, t‚n„r cadru de n„dejde al Procuraturii Ón defunctul regim, Ó∫i face public„ existen˛a, autolustr‚ndu-se ∫i desemn‚ndu-se drept instrument de lucru al Securit„˛ii. Nu mic„ mi-a fost Óns„ mirarea, constat‚nd c„ excesul de testosteron sau foliculin„, dup„ caz, i-a fost provocat distinsului domn ∫i fost tovar„∫ nu de propriile amintiri, ci de un amendament propus de noi la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„.

Amendamentul incriminat se referea la titlul legii care, Ón mod obligatoriu, trebuie s„ respecte con˛inutul, motiv pentru care am propus ca forma s„ fie îLege privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„ comunist„“, cu explica˛ia: îdeoarece prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16/2006 ini˛iatorul modific„ ∫i completeaz„ Legea nr. 187/1999, ca urmare trebuie men˛inut titlul Legii nr. 187/1999“. Clar ca lumina zilei pentru orice Ónv„˛„cel la drept, nu Óns„ ∫i pentru procurorul care se pretinde ceea ce nu a fost ∫i nu va fi niciodat„: jurnalist, nu ∫i pentru func˛ionarul de stat care a uitat Ón slujba cui este ∫i se consider„ un fel de Dumnezeu al neopolitrucilor, neadmi˛‚nd alte puncte de vedere dec‚t cele ale Domniei sale ∫i ale sponsorilor Domniei sale, nu ∫i pentru activistul pro-Europa care pretinde, practic, parlamentarilor s„ se Óntoarc„ la statutul amorf de membri aplaudaci ai Marii Adun„ri Na˛ionale. Pentru c„ Óndr„zneala mea de a Ómi face datoria ca senator rom‚n, membru al opozi˛iei, Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, este taxat„ drept o Óncercare de a, citez, îinterzice accesul C.N.S.A.S. la arhivele Mili˛iei ∫i Procuraturii comuniste“, av‚nd, citez din nou, ca îscop Ómpiedicarea deconspir„rii mili˛ienilor ∫i procurorilor implica˛i Ón acte de teroare ale fostei Securit„˛i“. Am Óncheiat citatul. Halucinant!

Mai mult, func˛ionarul ajuns, nu se ∫tie cum, v„taf peste audiovizual, arunc‚nd amenzi pentru verbiaj

indecent ∫i interzic‚nd posturi de televiziune dup„ bunul plac ∫i Ón dispre˛ul legii — vezi cazul OTV — ne apostrofeaz„ Ón limbajul politrucilor ocupa˛iei ro∫ii, asigurat de faptul c„ pe Domnia sa nu are cine s„-l amendeze, scriind negru pe alb c„ Óndr„zneala noastr„ de a ne face datoria fa˛„ de electorat ∫i lege, citez, îsfideaz„ cu neru∫inare suferin˛ele Óndurate de milioane de oameni“ ∫i aceasta deoarece, citez din nou, îsenatorului Valentin Dinescu i se f‚lf‚ie de acest lucru.“

De unde ura aceasta f„˛i∫„ fa˛„ de un om pe care nu-l cunoa∫te, transpus„ Ón limbaj suburban ∫i vitriolant de politruc ro∫u abia acoperit de o substan˛„ sub˛ire, o pojghi˛„ albastr„? De la faptul c„ subsemnatul este senator P.R.M., iar echidistantul func˛ionar al statului, aflat, fie c„-i place, fie c„ nu, Ón slujba Parlamentului, Ó∫i permite s„ atace public Ón continuare un partid parlamentar?

Œn opinia Domniei sale, atitudinea subsemnatului n-ar trebui s„ mire pe nimeni deoarece, citez din nou, îP.R.M. este compus din mul˛i fo∫ti mili˛ieni, procurori ∫i securi∫ti, fiind un partid cameleonic, intrat deja Ón descompunere“ ∫i a∫a mai departe.

Dac„ am fi fost persoana descris„ de domnul Ralu Filip, i-am fi r„spuns simplu, Ón maniera Domniei sale: îDomnule, e∫ti un t‚mpit!“ Consider‚ndu-ne Óns„ un om de bun-sim˛ ∫i un senator responsabil al Rom‚niei, Ól avertiz„m pe aceast„ cale pe bizarul personaj, adus, prin discutabile jocuri politice, Ón fruntea C.N.A., Óntr-o func˛ie ale c„rei atribu˛ii nu le cunoa∫te ∫i c„reia nu-i face cinste, c„ este posibil ca, Ón solidar cu Partidul Rom‚nia Mare, s„-i cerem explica˛iile de rigoare ∫i repara˛iile pentru prejudiciul de imagine adus prin calomniile ∫i insultele proferate Ón instan˛„.

Pe cale parlamentar„ vom solicita Óns„, Ón mod sigur, analiza activit„˛ii ∫i oportunitatea men˛inerii Domniei sale Ón C.N.A.

V„ mul˛umesc.

Domnul Dinescu a vorbit 5 minute.

Urmeaz„ domnul senator Mircea Cintez„.

Dup„ domnul senator Mircea Cintez„ urmeaz„ domnul senator Cezar Str„til„.

## **Domnul Mircea Cintez„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Pentru orice om ra˛ional, gripa aviar„ este o nenorocire pe care nu ∫i-o dore∫te nimeni, iar primul lucru ce trebuie f„cut este ac˛iunea ferm„ Ón focare. Pentru cei care au drept unic scop tragerea unui profit politic din aceast„ chestiune, gripa aviar„ este doar prilej de incrimin„ri, iar primul lucru pe care ace∫ti oameni Ól fac este s„ caute vinova˛i. P‚n„ la urm„, asta e diferen˛a: cei responsabili caut„ solu˛ii, iar demagogii caut„ vinova˛i.

Œn mod cert, ministru Gheorghe Flutur a fost cinstit ∫i transparent Ón ceea ce prive∫te Óntreaga problematic„ a gripei aviare.

Œnc„ din ziua de 12 mai, prima suspiciune de grip„ aviar„, cea din Hurez de Bra∫ov, a fost anun˛at„ publicului Ón paralel cu luarea m„surilor pe plan local.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Tot atunci s-a mers Ónapoi pe fir pentru a se vedea de unde au provenit puii vii ∫i s-a ajuns pe platforma Codlea, la S.C. îDracom-Silva“. ™i aceast„ informa˛ie a fost comunicat„ prompt, iar m„surile luate pe loc.

Prin urmare, orice acuza˛ie referitoare la ascunderea gripei aviare din jude˛ul Bra∫ov sunt pure fabula˛ii ∫i sunt nedemne de parlamentari ai opozi˛iei, care se pretind serio∫i.

Œn ceea ce prive∫te lupta Ómpotriva gripei aviare, nu foarte multe p‚rghii sunt la Ministerul Agriculturii. Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ este o institu˛ie autonom„, cu buget propriu ∫i corp de control propriu, pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale o coordoneaz„ Ón ceea ce prive∫te integrarea european„. Aceast„ coordonare a fost preluat„ la sf‚r∫itul prim„verii anului 2005, c‚nd domeniul sanitar-veterinar era Ón urm„ Ón ceea ce prive∫te m„surile necesare integr„rii ∫i, sub coordonarea ministrului Gheorghe Flutur, domeniul sanitar-veterinar a ajuns, de la 4 stegule˛e ro∫ii Ón octombrie 2005, la un singur stegule˛ ro∫u Ón mai 2006.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Este important s„ nu ne am„gim c‚nd vorbim de gripa aviar„. Rom‚nia nu este Olanda. Rom‚nia are 5 milioane de gospod„rii la ˛ar„, iar aproape toate au p„s„ri Ón curte.

Œn ciuda situa˛iei dificile, mobilizarea realizat„ de autorit„˛ile centrale ∫i locale este remarcabil„. Pentru acest tip de ac˛iune, prompt, onest ∫i eficient, Rom‚nia a fost apreciat„ la nivel european at‚t de comisarul Olli Rehn, c‚t ∫i de mini∫tri ai agriculturii din ˛„rile Uniunii Europene ∫i, recent, ieri, ast„zi, domnul Jonathan Sheele a considerat c„ ac˛iunea Ómpotriva gripei aviare este mai degrab„ o bil„ alb„ dat„ Guvernului Rom‚niei.

S„ nu uit„m un lucru. Acum c‚˛iva ani, o ˛ar„ ca Olanda a eutanasiat c‚teva milioane de p„s„ri Ón doar 3 luni de zile din aceea∫i cauz„. Numai r„u-voitorii nu v„d c„ ministrul Gheorghe Flutur este foarte serios Ón aceast„ problem„ ∫i Ó∫i asum„ rolul de gestionar al crizei. Mul˛i dintre cei care Ól critic„ ar claca Ón dou„-trei zile dac„ ar avea responsabilit„˛i similare.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Institu˛iile statului func˛ioneaz„ Ón prezent, ministrul Gheorghe Flutur face eforturi serioase pentru combaterea gripei aviare, iar Grupul parlamentar al P.N.L. din Senat Ól sus˛ine pe ministrul agriculturii Ón aceste eforturi. Credem c„ toate energiile autorit„˛ilor centrale ∫i locale cu responsabilit„˛i trebuie s„ ac˛ioneze pe linia solu˛ion„rii c‚t mai grabnice a acestei probleme.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul senator a vorbit 4 minute.

Are cuv‚ntul domnul senator ™erban Cezar Str„til„, Grupul parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. Ultimul vorbitor va fi domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Eu a∫ atrage aten˛ia c„ toate grupurile au dep„∫it timpul alocat ∫i a∫ ruga colegii care fac parte din acela∫i grup s„ g„seasc„ modalitatea Óntre dumnealor s„-∫i dr„muiasc„ timpul astfel Ónc‚t to˛i s„ se poat„ exprima. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul ™erban Cezar Str„til„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Asist„m Ón ultima perioad„ la un fenomen deosebit de nociv pentru consolidarea statului democratic, ∫i anume decredibilizarea institu˛iei Parlamentului. Aproape Óntreaga mass-media, beneficiind uneori ∫i de contribu˛ia involuntar„ a unora dintre noi, desf„∫oar„ un gen de Óntrecere socialist„ Ón a Ónfiera presta˛ia parlamentarilor, laitmotivul fiind, bineÓn˛eles, privilegiile acordate prin statutul acestora.

Adoptarea statutului este, f„r„ Óndoial„, un fapt pozitiv, dar s„ nu uit„m c„ a∫a-numitele privilegii — ∫i m„ refer, Ón special, la pensiile de serviciu — reprezint„ Ón alte domenii o realitate confortabil„. Astfel, la v‚rste mult inferioare celei de pensionare Ón sistemul public, angaja˛i ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerului Justi˛iei, dar ∫i al˛ii, beneficiaz„ de pensii de lux, recordul cunoscut de mine fiind de peste 110 milioane lunar pentru un fost director de penitenciar. Trebuie precizat c„ persoanele respective nu contribuie propor˛ional pentru aceste pensii, povara finan˛„rii fiind suportat„ de sectorul privat ∫i de bugetarii de categoria a doua sau fraierii care contribuie la bugetul de stat.

Œmpreun„ cu al˛i colegi liberali am formulat, Ónc„ din iunie 2005, amendamente care vizau anularea pensiei de serviciu pentru parlamentari. Nu am procedat Ón acest fel nici din demagogie, nici pentru a-mi face imagine public„, ci din urm„toarele motive:

1. mi-ar fi fost foarte incomod s„ explic, Ón primul r‚nd, celor care mi-au acordat Óncrederea c„ nu fac parte din categoria celor care Ó∫i urm„resc doar propriile interese;

2. pentru c„ odat„ adoptat statutul cu aceste prevederi, ne-ar fi fost foarte dificil s„ mai putem interveni Ón eliminarea nedrept„˛ilor din sistemul de pensii.

Œn Óncheiere, vreau s„ anun˛ public faptul c„ am demarat, Ómpreun„ cu un grup de colegi liberali, o ini˛iativ„ care vizeaz„ unificarea tuturor sistemelor publice de pensii, astfel Ónc‚t to˛i cet„˛enii Rom‚niei s„ beneficieze de pensii de stat calculate conform unei singure legi, Legea nr. 19/2000. Pentru aceast„ ini˛iativ„ avem sprijinul partenerilor sociali, patronate ∫i sindicate, ∫i invit„m, al„turi, colegi din toate partidele parlamentare nu doar pentru Ómbun„t„˛irea imaginii noastre, ci pentru a demonstra c„ Parlamentul Rom‚niei este responsabil, puternic ∫i ata∫at principiilor Constitu˛iei.

Men˛ionez c„, o dat„ cu depunerea ini˛iativei spre dezbatere, voi comunica Secretariatului general al Senatului op˛iunea de a mi se calcula punctajul pentru pensie, pe durata mandatului, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ultimul vorbitor de la partea de declara˛ii politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ abordez o problem„ care aduce, Ón mod evident, Rom‚niei o imagine negativ„. M„ refer la faptul c„, recent, Rom‚nia a fost plasat„ pe locul al treilea din Europa ca num„r de pl‚ngeri Ónregistrate la Curtea European„ a Drepturilor Omului, dup„ Federa˛ia Rus„ ∫i Turcia. Un element important Ól constituie nu doar imaginea dezolant„ pe care acest loc Ól ofer„ Rom‚niei ∫i sistemului de justi˛ie, ci ∫i valoarea desp„gubirilor achitate de stat, care ajunge la suma de 4 milioane de euro p‚n„ Ón prezent. Conform unui raport al C.E.D.O., pe rolul instan˛ei europene pentru drepturile omului sunt Ónregistrate peste 8.000 de cereri Ómpotriva Rom‚niei. Sigur c„ nu toate aceste cereri ajung s„ se judece, pentru c„ aproximativ 90% din ele sunt respinse de C.E.D.O. ca inadmisibile, dar num„rul lor este extrem de mare. Din totalul pl‚ngerilor adresate Ón 2005 15% au vizat Rom‚nia.

Un alt aspect semnalat de C.E.D.O. prive∫te deciziile luate de autorit„˛ile locale. Statul rom‚n trebuie s„ adopte m„suri Ómpotriva unor primari ∫i membri de comisii locale care prin refuzul lor de a restitui o serie de propriet„˛i au produs statului rom‚n prejudicii la Curtea European„ a Drepturilor Omului. Exist„ 6 hot„r‚ri de condamnare a statului rom‚n emise Ón ultimii doi ani de c„tre Curtea European„ a Drepturilor Omului de la Strasbourg, hot„r‚ri viz‚nd retrocedarea de propriet„˛i sau care au obligat statul la plata unor desp„gubiri c„tre cet„˛enii reclama˛i.

Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor a Ónaintat, recent, ministrului finan˛elor publice, Sebastian Vl„descu, ca reprezentant al statului rom‚n, o scrisoare Ón care solicit„ acestuia s„ evalueze oportunitatea angaj„rii unor ac˛iuni Ón regres Ómpotriva acelor primari ∫i membri de comisii locale care n-au respectat legea. Numai aproximativ 3% dintre primarii rom‚ni au fost sanc˛iona˛i, dar cazurile de nerespectare a legii sunt mult mai numeroase.

Baza legal„ a ac˛iunilor Ón regres contra primarilor ∫i membrilor de comisii de specialitate care refuz„ retroced„rile o constituie prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea Rom‚niei la proceduri Ón fa˛a C.E.D.O. ∫i comitetelor mini∫trilor ale Consiliului Europei. Aceea∫i ordonan˛„ prevede ∫i r„spunderea civil„ a magistra˛ilor care au produs daune statului de ordinul milioanelor de euro, dar Ómpotriva acestora nu s-a ini˛iat niciodat„ vreun demers similar, Ón pofida faptului c„ la Capitolul îJusti˛ie“ al integr„rii Rom‚niei nu st„m prea bine.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn contextul integr„rii noastre Ón Uniunea European„, consider c„ justi˛ia din Rom‚nia trebuie s„-∫i fac„ datoria. Faptul c„ un num„r mare de rom‚ni Ó∫i caut„ dreptatea Ón alt„ parte dec‚t Ón ˛ar„ este alarmant ∫i se impun m„suri din partea institu˛iilor responsabile ale statului. Dac„ aceste institu˛ii ∫i cei care le conduc nu Ón˛eleg c„ trebuie s„ oferim cet„˛enilor no∫tri Óncredere Ón justi˛ie, atunci ∫ansa Rom‚niei de integrare european„ va fi mult diminuat„.

V„ mul˛umesc.

Partea de declara˛ii politice s-a Óncheiat.

Œn continuare, am s„ dau citire unei note privind un num„r de legi pentru care parlamentarii pot s„-∫i exercite dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

A∫ face apel la liderii grupurilor parlamentare, vicelideri, s„ fac„ un apel la to˛i colegii s„ intre Ón sal„, astfel Ónc‚t, dup„ ce voi da citire acestei note, s„ vot„m ordinea de zi ∫i programul, iar mai apoi s„ intr„m Ón dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi.

Deci, doamnelor ∫i domnilor senatori, pute˛i s„ v„ exercita˛i dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, pe urm„toarele legi:

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2006 privind m„surile ce se aplic„ pentru monitorizarea, combaterea ∫i eradicarea gripei aviare pe teritoriul Rom‚niei;

— Legea privind prevenirea ∫i combaterea dopajului Ón sport;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 9/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare;

— Legea serviciului de iluminat public;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na˛ional mobil;

— Legea privind Óncadrarea unor locuri de munc„ Ón condi˛ii speciale;

— Legea pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat„ cu Óncepere de la 6 martie 1945, precum ∫i celor deportate Ón str„in„tate ori constituite Ón prizonieri;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2006 privind aprobarea unor m„suri financiare pentru operatorii economici de sub autoritatea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului pe anul 2005;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2006 privind instituirea unui contingent tarifar la importul Ón Rom‚nia al unor sortimente de carne de pas„re originare din Uniunea European„;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor m„suri de reglementare a pie˛ei pe filiera cerealelor ∫i a produselor procesate din cereale;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 144/2000 privind acordarea de facilit„˛i persoanelor care au domiciliul Ón localit„˛ile rurale aflate Ón zonele montane;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 17/2006 cu privire la plata diferen˛elor salariale din perioada octombrie 2001—septembrie 2004 pentru personalul didactic din Ónv„˛„m‚ntul de stat;

— Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor m„suri privind furnizarea energiei termice popula˛iei, pentru Ónc„lzirea locuin˛ei ∫i prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termic„;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 — Legea pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii ∫i Compania Na˛ional„ de C„i Ferate îC.F.R.“ — S.A. privind finan˛area Proiectului de reabilitare a liniei de cale ferat„ Curtici—Simeria, semnat la Bucure∫ti la 22 decembrie 2005 ∫i la Luxemburg la 27 decembrie 2005;

— Legea pentru ratificarea Contractului de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i Banca European„ de Investi˛ii privind Proiectul de reconstruc˛ie a drumurilor afectate de inunda˛ii, semnat la Bucure∫ti la 22 decembrie 2005 ∫i la Luxemburg la 27 decembrie 2005;

— Legea pentru ratificarea Acordului de administrare a Fondului fiduciar dintre Guvernul Rom‚niei, Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare ∫i Asocia˛ia Interna˛ional„ de Dezvoltare privind Fondul Fiduciar, sus˛inut de mai mul˛i finan˛atori pentru sprijinirea Decadei de incluziune a romilor, semnat la Bucure∫ti la 17 noiembrie 2005.

Œn continuare, am s„ v„ Óntreb, stimate colege ∫i stima˛i colegi, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul Ón leg„tur„ cu ordinea de zi ∫i programul, a∫a cum le cunoa∫te˛i din documentele care v-au fost repartizate.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Pascu, v„ rog. Microfonul 3.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doresc s„ v„ supun aten˛iei urm„torul aspect: la punctul 4 al ordinii de zi avem o propunere legislativ„ care avea Ón vedere un raport comun al Comisiei pentru agricultur„ ∫i Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Men˛ion„m c„ acest proiect de lege s-a dezb„tut Ón Comisia pentru agricultur„, s-a dat un raport la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, care era mai ocupat„, ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a r„mas s„ ne invite la discu˛ii. Nu ne-a invitat la discu˛ii, s-a Óntocmit un raport contrar punctului de vedere din Comisia pentru agricultur„ ∫i s-a Ónaintat, cu o singur„ semn„tur„, la Biroul permanent.

V„ rog s„ aprecia˛i dac„ poate fi men˛inut pe ordinea de zi sau nu.

V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ nu este neap„rat o propunere privind ordinea de zi, ci semnalarea unei probleme la punctul 4 al ordinii de zi, pe care o s„-l discut„m c‚nd o s„ ajungem la punctul 4.

V„ rog.

Propun retragerea de pe ordinea de zi a acestui punct, care nu Óndepline∫te condi˛iile de a fi trecut pe ordinea de zi, conform hot„r‚rii Biroului permanent.

Da, numai c„ legea are termen de adoptare tacit„ pe 24.05.2006, adic„ poim‚ine.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Nu pot s„ spun, asta o hot„r„∫te plenul, Óns„, dac„ se discut„...

Deci dumneavoastr„ propune˛i retragerea de pe ordinea de zi.

...se discut„ chiar dac„ nu este Ón conformitate cu Regulamentul Senatului?

Am Ón˛eles. Dori˛i retragerea de pe ordinea de zi. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Dorea˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?

## Da, doream ∫i eu.

Eu sunt ini˛iatorul ∫i am vrut s„ sesizez ∫i eu acest lucru, pentru c„ nu este corect, nu este conform Regulamentului Senatului. Dac„ Biroul permanent a dispus s„ fie aviz comun, Comisia pentru agricultur„ ∫i Comisia juridic„, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu poate, zic eu, s„ emit„ raportul Ón numele Comisiei pentru agricultur„. Œmi pare r„u c„ trece sau nu tacit, dumneavoastr„ hot„r‚˛i, dar nu este conform Regulamentului Senatului.

## Am Ón˛eles.

Microfonul 1, pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Practic, s-au conturat dou„ puncte de vedere: unul al Comisiei pentru agricultur„ ∫i unul al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Dat fiind c„ termenul de adoptare tacit„ este, cum s„ zic, la ordinea zilei, eu cred c„ putem s„ ie∫im din aceast„ situa˛ie din moment ce cele dou„ comisii sesizate au avut puncte de vedere diferite. Plenul este acela care va decide care dintre punctele de vedere este agreat sau nu.

A∫a c„ pledez Ómpotriva scoaterii de pe ordinea de zi, c„ ar Ónsemna s-o adopt„m tacit, ceea ce nu ne st„ Ón obi∫nuin˛„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Am Ón˛eles.

Domnul senator Pascu a propus scoaterea de pe ordinea de zi din cauza acestei probleme pe care a men˛ionat-o, domnul senator Eckstein a vorbit Ómpotriva acestei scoateri.

Dac„ altcineva mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul la ordinea de zi?

Nu mai dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul la ordinea de

zi.

Am s„

Œn leg„tur„ cu programul dac„ dore∫te cineva s„ fac„ vreo propunere? Nu este cazul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i Comisia pentru politic„ extern„ au dezb„tut acest proiect de lege viz‚nd ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Republica Ungar„ privind regimul frontierei de stat ∫i au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport comun de admitere a acestui proiect.

Mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ pun„ Óntreb„ri?

Da, domnul senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului: dac„ la dezbaterea acestui proiect de lege, Ón Guvern, reprezentan˛ii U.D.M.R. au fost de acord cu actuala frontier„ de stat ∫i dac„ da, Ónseamn„ c„ de anul acesta nu mai protesteaz„ Ómpotriva Trianonului.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da, microfonul 8.

Lu„m punctul 2 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Republica Ungar„ privind regimul frontierei de stat rom‚no-ungare, cooperarea ∫i asisten˛a reciproc„, semnat la Bucure∫ti la 20 octombrie 2003.

Din partea Guvernului, care este ini˛iator, are cuv‚ntul domnul secretar de stat.

Microfonul 8.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Republica Ungar„ privind regimul frontierei de stat rom‚no-ungare, cooperarea ∫i asisten˛a reciproc„, tratat semnat la Bucure∫ti la 20 octombrie 2005.

Tratatul supus aprob„rii creeaz„ bazele unei cooper„ri bilaterale eficiente Ón domeniul regimului frontierei comune, cre‚nd un impact deosebit at‚t asupra rela˛iilor bilaterale, c‚t ∫i asupra rela˛iilor ambelor state cu Uniunea European„ ∫i vizeaz„, mai ales, angajamentele asumate de c„tre Rom‚nia cu privire la reglementarea regimului frontierei de stat. Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul pre∫edintele comisiei sesizate Ón fond. Microfonul 7, v„ rog.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ observa˛i c„ obiectul tratatului nu este grani˛a dintre cele dou„ state, ci este regimul frontierei de stat, cooperarea ∫i asisten˛a reciproc„, ∫i are Ón vedere exact cooperarea dintre cele dou„ state la frontiera de stat existent„.

Mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am Ón˛eles.

Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Raportul este un raport de admitere, care cuprinde un amendament admis ∫i dou„ amendamente respinse.

Referitor la amendamentele respinse dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul. Deci nu se sus˛in amendamentele respinse...

Atunci, am eu alt„ lege?

Scuze! M„ uitam la alt„ lege. M„ scuza˛i! M„ uitam la cea cu num„rul 3.

Raportul este de admitere, f„r„ amendamente.

Am s„

Am s„ rog Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital s„ ia loc aici.

E vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 22/2006 pentru completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.

Din partea Guvernului, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 10.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

## **Domnul Bogdan Iulian Hu˛uc„** _— vicepre∫edinte la_

_Agen˛ia Na˛ional„ pentru Administrare Fiscal„_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Procedura de executare silit„ demarat„ de Agen˛ia Na˛ional„ pentru Administrare Fiscal„ a pus unii operatori economici cu capital majoritar de stat care desf„∫oar„ activit„˛i de interes vital pentru economia na˛ional„ Ón imposibilitatea de a-∫i desf„∫ura activitatea. Œn acest scop s-a introdus Ón textul Codului de procedur„ fiscal„ posibilitatea ca pe o perioad„ de cel mult 6 luni, Ón cazuri excep˛ionale, executarea silit„ s„ se suspende, dup„ analiza fiec„rui caz Ón parte, prin hot„r‚re de guvern.

Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, sus˛ine aprobarea ordonan˛ei Ón forma amendat„ de comisia de specialitate a Senatului. V„ mul˛umesc.

Deci sunte˛i de acord cu amendamentul admis?

Da.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian. Microfonul 7.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia de buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a luat Ón discu˛ie acest proiect de lege ∫i amendamentul nostru, pe care Óntreaga comisie ∫i l-a Ónsu∫it Ón unanimitate. Este menit tocmai pentru a nu face o practic„ din acest tip de except„ri, el oblig‚nd la o singur„ exceptare, astfel Ónc‚t dup„ termenul de 6 luni societatea respectiv„ s„ fie obligat„ s„-∫i onoreze obliga˛iunile ∫i, Ón caz contrar, procedurile legale s„ continue.

Œn aceste condi˛ii, propune raport de admitere, cu amendamentele ce figureaz„ Ón anex„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Sunt dou„ amendamente respinse...

Dori˛i la dezbateri? Scuze!

La dezbateri generale, ave˛i cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Dac„ celelalte grupuri doresc s„-∫i desemneze c‚te un reprezentant?

V„ rog, domnule senator ™tefan Viorel, din partea Grupului parlamentar P.S.D., ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

A∫ vrea Ónainte de a vorbi la dezbateri generale s„ ridic o problem„ de procedur„, rug‚ndu-l pe reprezentantul Guvernului s„ se prezinte, pentru c„ Domnia sa este pentru prima dat„ Ón fa˛a Senatului ∫i cei mai mul˛i dintre colegi nu-l cunosc.

V„ rog s„ v„ prezenta˛i. Microfonul 10.

V„ rog s„ fi˛i aten˛i la dezbaterea lucr„rilor, acolo, la microfoane.

M„ numesc Hu˛uc„ Bogdan, vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale de Administrare Fiscal„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Ne afl„m din nou Ón fa˛a unei ordonan˛e de urgen˛„ ∫i, din nou, Ón expunerea de motive nu reg„sim rezolvat„ problema men˛ionat„ Ón Constitu˛ie, adic„ aceea de a se explica Ón ce const„ urgen˛a adopt„rii acestei reglement„ri. B„nuim c„ este legat de faptul c„ Óntre conducerea A.N.A.F. ∫i conducerea Guvernului exist„ un dialog nu prea fluent, fapt pentru care s-a apelat la aceast„ solu˛ie, s„ se dea o ordonan˛„ de urgen˛„ care s„ mandateze Guvernul s„ poat„ s„ emit„ prin hot„r‚re de guvern acte care s„ produc„ efecte Ón rela˛ia cu o agen˛ie guvernamental„, adic„ A.N.A.F. Ciudat„ manier„ de a guverna! Cu toate acestea, insist asupra obligativit„˛ii ca reprezentantul Guvernului s„ explice Ón ce a constat urgen˛a ∫i de ce nu se face vorbire Ón expunerea de motive despre acest lucru, pentru c„ e obliga˛ie constitu˛ional„.

Al doilea aspect pe care vreau s„-l sesizez: Óntre cele men˛ionate Ón expunerea de motive ∫i con˛inutul ordonan˛ei, de altminteri un con˛inut foarte micu˛, un alineat dintr-un articol dintr-o alt„ lege, un alineat de un singur r‚nd, dar, cu toate acestea, Óntre ce ne spune domnul prim-ministru Ón expunerea de motive ∫i ce scrie Ón acest alineat exist„ o mare deosebire. Expunerea de motive vorbe∫te despre o nou„ regul„ care s„ func˛ioneze exclusiv pe rela˛ia cu societ„˛ile comerciale cu capital de stat, ∫i nu toate, doar cele care se reg„sesc Ón sectoare vitale pentru societate ∫i economia rom‚neasc„, ∫i nu Ón permanen˛„, ci doar Ón situa˛iile excep˛ionale, c‚nd aceste societ„˛i au probleme Ón a-∫i onora obliga˛iile fiscale ∫i se afl„ Ón procedur„ de executare silit„, iar ordonan˛a de urgen˛„ ne d„ un text pe baza c„ruia orice agent economic, orice contribuabil din ˛ara rom‚neasc„, aflat Óntr-o situa˛ie de executare silit„ de c„tre A.N.A.F., poate s„ apeleze pe un canal paralel, eventual politic, folosind vreun ∫ef de partid, direct la primul-ministru sau la unul dintre mini∫tri, care s„ propun„ Guvernului s„ ob˛in„ o hot„r‚re de guvern care s„ suspende procedura de executare silit„ derulat„ ∫i gestionat„ de A.N.A.F. Nu mi se pare deloc corect. La fel de adev„rat este c„ nici ceea ce se spune Ón expunerea de motive nu este cea mai corect„ solu˛ie, pentru c„ dac„ ar fi fost… probabil f„ceam un amendament la textul ordonan˛ei ∫i propuneam ca Ón text s„ se spun„ Ón clar c„ aceast„ facilitate este direc˛ionat„ c„tre societ„˛ile comerciale cu capital de stat, cu impact vital asupra economiei rom‚ne∫ti.

Dar nici a∫a nu este corect, pentru c„ pe o astfel de solu˛ie s-ar introduce un regim discriminatoriu Óntre agen˛ii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 economici: unii ar beneficia de suspend„ri, ∫i al˛ii ar fi executa˛i, sco∫i la mezat f„r„ nici o ∫ans„.

Eu cred c„ Ón Codul de procedur„ fiscal„, a∫a cum este el Ón func˛iune acum, exist„ solu˛ia corect„ ∫i ea nu trebuie modificat„. ™i solu˛ia corect„ spune a∫a: orice contribuabil, care se afl„ Ón procedur„ de executare silit„ poate s„ apeleze la conducerea A.N.A.F.-ului s„ ob˛in„ o suspendare pe termen de 6 luni a procedurii de executare silit„, cu o condi˛ie, depunerea unei garan˛ii. Deci aceast„ formul„ este pus„ la dispozi˛ia tuturor contribuabililor ∫i este cea corect„. ™i ea nu trebuie modificat„, pentru c„ inclusiv societ„˛ile comerciale cu capital de stat din sectoarele vitale ale economiei rom‚ne∫ti, dac„ ar fi s„ ajung„ Óntr-o astfel de situa˛ie, ∫i m„ g‚ndesc aici la exemplul mult comentat Ón pres„ cu Gara de Nord sau, ∫tiu eu, alte companii na˛ionale, ∫i dac„ Guvernul Rom‚niei consider„ c„ aceasta este singura solu˛ie — suspendarea execut„rii silite —, nu are dec‚t s„-i dea o garan˛ie, ∫i atunci, pe baza unei garan˛ii emise de Guvern, ∫i acest contribuabil va avea tratament egal cu to˛i contribuabilii care, dac„ sunt priva˛i, pot ob˛ine garan˛ii de la patronii lor. Nu este nici o problem„.

Dar a∫a cum ne propune Guvernul prin aceast„ ordonan˛„, mi se pare cea mai nefericit„ solu˛ie. Nici nu vreau s„ aduc Ón discu˛ie faptul c„ s-a ajuns la aceast„ situa˛ie din cauza deprecierii situa˛iei financiare a societ„˛ilor cu capital de stat, a companiilor na˛ionale, ∫i aceast„ depreciere nu a venit a∫a, dintr-o, ∫tiu eu, voin˛„ divin„, ci este consecin˛a politiz„rii managementului, consecin˛a faptului c„ la 4 ani de zile se schimb„ garniturile Ón consiliile de administra˛ie, directorii ∫i a∫a mai departe, pe baz„ de carnet de partid, ∫i nu pe baz„ de competen˛„. Este consecin˛a faptului c„ la fiecare schimbare de garnitur„ de conducere fiecare vrea s„ fie mai generos ∫i mai d„ ni∫te bani c„tre salaria˛ii acestor entit„˛i, pentru c„ pe baza acestor salarii apare, ca o consecin˛„, salariul propriu al directorului, al membrilor consiliului de administra˛ie ∫i a∫a mai departe. Deci o politic„ salarial„ defectuoas„ asupra c„reia ne atrage aten˛ia ∫i Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Uniunea European„.

Deci, av‚nd Ón vedere aceste chestiuni, Ón opinia noastr„ aceast„ ordonan˛„ trebuie respins„ ∫i vom vota ca atare, dar probabil va fi o mobilizare din partea reprezentan˛ilor arcului guvernamental, care va conduce la un vot pozitiv, ∫i atunci, Ón acest scenariu, a∫ vrea s„ mai ridic o problem„, care s„ fie ∫i ultima, legat„ de amendamentele admise ∫i respinse.

Domnul pre∫edinte al comisiei, domnul senator Varujan Vosganian, pe bun„ dreptate a spus c„ la comisie s-a creat un consens legat de un amendament care s„ completeze textul ∫i care s„ permit„ unui contribuabil, Ón mod excep˛ional, o singur„ dat„ s„ beneficieze de aceast„ facilitate.

Din p„cate, eu, uit‚ndu-m„ pe h‚rtie ast„zi, am v„zut c„ acest amendament este respins ∫i Ón locul lui, la amendamente admise, s-a introdus o chestie care mi se pare de-a dreptul stranie. Adic„ îs„ fie o singur„ dat„ pe an“, s„ beneficieze. V„ pute˛i imagina cum sun„ asta? Deci Ón fiecare an, de la 1 ianuarie p‚n„ la jum„tatea anului, se suspend„ procedura de executare; Ón semestrul al II-lea A.N.A.F.-ul demareaz„ o nou„

procedur„, care se suspend„ la 1 ianuarie anul urm„tor. ™i ob˛inem a∫a vreo sut„ de ani!

Domnule pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, Stima˛i colegi,

V„ rog din suflet s„ nu fi˛i de acord cu o astfel de chestiune, pentru c„ aici nici m„car nu putem vorbi despre descalificare ca profesie, ci este o chestie elementar„! A∫a ceva nici un copil de clasele primare nu poate s„ accepte!

V„ mul˛umesc.

Imediat! Deci… numai o secund„...

Am s„-i rog pe cei care doresc s„ ridice Óntreb„ri s„ o fac„. Deci s„ se Ónscrie la cuv‚nt ∫i s„ pun„ Óntreb„rile respective ∫i, dup„ aceea, o s„ continu„m cu cei care doresc s„ exprime punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte.

Deci, la Óntreb„ri, domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Av‚nd Ón vedere ampla ordonan˛„ de urgen˛„ de un r‚nd, permite˛i-mi s„ formulez 4 Óntreb„ri pentru reprezentantul Guvernului.

O prim„ Óntrebare, de ce a˛i propus numai 6 luni de zile, de ce nu a˛i propus un termen mai scurt sau mai lung?

Cea de-a doua Óntrebare, ce garan˛ii ave˛i c„, dup„ 6 luni, societatea sau societ„˛ile comerciale...

Domnule senator Marinescu,

V„ rog s„ l„sa˛i acolo… ca s„-∫i noteze Óntreb„rile, ca s„ poat„ s„ r„spund„!

Deci, prima Óntrebare, de ce numai 6 luni ∫i nu mai mult sau mai pu˛in?

A doua Óntrebare, ce garan˛ii ave˛i c„ dup„ cele 6 luni societ„˛ile comerciale respective nu vor fi executate silit?

Cea de-a treia Óntrebare, ce c‚∫tig„ Guvernul din prelungirea agoniei societ„˛ilor comerciale respective, aflate Ón pragul execut„rii silite?

™i ultima Óntrebare, ce c‚∫tig„ A.N.A.F.-ul de pe seama acestei ordonan˛e?

Da. Dac„ cineva dore∫te s„ mai pun„ Óntreb„ri? Nu mai este cazul.

V„ rog s„ r„spunde˛i la Óntreb„ri.

- Dup„ aceea, o s„-i dau cuv‚ntul domnului senator

- Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar P.N.L.-P.D., pentru dezbateri generale. Ave˛i cuv‚ntul, microfonul 10.

O s„ Óncerc s„ r„spund la Óntreb„rile ambilor senatori ∫i sper c„ le-am re˛inut pe toate ∫i r„spunsul meu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 acoper„ solicit„rile Domniilor lor. Deci, Ón primul r‚nd, a∫ dori s„ men˛ionez c„ societ„˛ile care au generat aceast„ ini˛iativ„ au fost operatorii economici cu capital majoritar de stat care desf„∫oar„ o activitate de interes vital pentru economie, executarea silit„ pun‚ndu-i Ón imposibilitatea de a-∫i desf„∫ura aceast„ activitate. Pentru a evita intrarea Ón colaps financiar a activit„˛ii acestor categorii de societ„˛i comerciale, ceea ce ar putea genera consecin˛e at‚t sociale, c‚t ∫i economice, am sim˛it nevoia… agen˛ia a sim˛it nevoia unei perioade de gra˛ie Ón care agen˛ii economici s„ nu fie supu∫i execut„rii silite.

De asemenea, a∫ dori s„ men˛ionez c„ termenul de 6 luni care s-a specificat mai devreme deja exist„ Ón Codul de procedur„ fiscal„, face referire numai ∫i numai la executarea silit„ prin poprire. De aceea, ne-am g‚ndit tot la un termen de 6 luni, dar care s„ fie acoperitor pentru absolut toate formele de executare silit„, inclusiv pentru bunurile mobile, inclusiv bunurile imobile, termenul de 6 luni fiind cel similar celui prev„zut deja Ón Codul de procedur„ fiscal„ referitor la popririle bancare.

A∫ dori, de asemenea, s„ men˛ionez c„ executarea silit„ prin poprire creeaz„ o imposibilitate a agen˛ilor economici, mai ales c‚nd se manifest„ pe absolut toate conturile bancare, de a-∫i mai achita creditele ∫i datoriile semnificative c„tre al˛i operatori economici cu capital majoritar de stat ∫i de interes pentru economia na˛ional„, astfel cre‚ndu-se un blocaj asupra unui agent economic vital pentru economie, cu consecin˛e asupra mai multor agen˛i cu care acesta interac˛ioneaz„. Cam acesta ar fi interesul A.N.A.F.-ului, o colectare controlat„ la bugetul general consolidat al statului.

Sper ca r„spunsul, a∫a cum a fost dat, s„ fi acoperit toate Óntreb„rile.

Da.

Are cuv‚ntul domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului parlamentar P.N.L.-P.D., pentru dezbateri generale.

V„ rog, lua˛i cuv‚ntul, domnule senator. Apoi am s„-i dau cuv‚ntul ∫i domnului senator ™tefan Viorel.

Mul˛umesc foarte mult.

De la bun Ónceput pot s„ v„ spun c„, Ón principiu, nu sunt de acord cu acest tip de m„suri fiscale, ∫i pledoaria mea nu este Ón favoarea sau Ón defavoarea unui astfel de proiect, ci este, Ón principal, legat„ de abordarea care a fost f„cut„ de onorabilul nostru coleg Viorel ™tefan, Ón perspectiva actului de guvernare din ultimii ani. Acest act guvernamental porne∫te de la o realitate, ∫i anume c„ suntem Ónc„ Óntr-o economie mixt„ Ón care coexist„ formele de proprietate ∫i Ón care mo∫tenind un proces de tergiversare Ón ceea ce prive∫te privatizarea, suntem Óntr-o situa˛ie limit„ Ón leg„tur„ cu anumite unit„˛i economice de stat.

Stima˛i colegi, dojenile care ne-au fost aduse aici de reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D. nu mi se par Óntemeiate. ™i anume de ce? Fa˛„ de perioade anterioare Ón care se permiteau scutiri ∫i ree∫alon„ri diverse, observa˛i c„ acest proiect de lege merge pe ideea

Ónceput„ Ón anul 2005 de a interzice astfel de proceduri, ∫i nu se refer„ la u∫urarea poverii fiscale a contribuabililor, ∫i nu intervine discriminatoriu Ón legile competi˛iei economice, ci presupune doar o perioad„ de p‚n„ la 6 luni de oprire a execut„rii silite. A vorbi despre acest proces ca despre o tentativ„ de a cau˛iona, de a acoperi nereguli de natur„ financiar„ sau o strategie economic„ precar„ a unor companii cu capital de stat mie mi se pare pu˛in excesiv, venind din partea reprezentan˛ilor guvern„rii anterioare, care au procedat, Ón mod copios, la anul„ri ∫i ree∫alon„ri tocmai pentru a cau˛iona acest tip de proceduri. Noi nu mergem pe aceea∫i idee.

De altminteri, ne-am ∫i angajat fa˛„ de Uniunea European„ s„ stop„m astfel de practici, este vorba numai de cazuri limit„ Ón care proced„m la stoparea execut„rii silite, iar scenariul care v-a fost descris, cum c„ dup„ 6 luni vom Óncepe s„ elabor„m o nou„ strategie pentru a scuti din nou pe 6 luni, nu func˛ioneaz„, pentru c„ dup„ oprirea acestei perioade de 6 luni executarea silit„ urmeaz„ s„ se fac„. Ea nu poate fi stopat„, pentru c„, noi, ulterior, facem din nou strategii care s„ ne duc„ p‚n„ la anul fiscal ulterior.

Spiritul acestui act normativ, inclusiv cu modificarea f„cut„ de comisia senatorial„, este tocmai Ón acest sens, s„ nu permit„ o perpetuare a acestei practici, stop‚nd-o la un moment dat ∫i oblig‚nd firma ori s„ vin„ la zi cu obliga˛iile, ori s„ intre Ón procedura de lichidare.

Sugestia f„cut„ cu un iz c„ ar fi corect s„ se fac„ numai pentru societ„˛ile cu capital de stat este extrem de periculoas„, pentru c„ Ón situa˛ia Ón care noi am fi venit cu astfel de formul„ sunt convins c„ acela∫i coleg — de a c„rui competen˛„ ∫i bun„-credin˛„ nu m„ Óndoiesc — ne-ar fi dojenit c„ facem un proiect numai pentru societ„˛ile cu capital de stat, ceea ce Ónseamn„ o nedemn„ abordare a spiritului egal al propriet„˛ii Ón fa˛a legii.

Deci nu puteam veni cu un proiect Ón care s„ ne referim numai la societ„˛ile cu capital de stat, pentru c„ Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale ar fi fost o prad„ u∫oar„ ca un miel nevinovat.

De aceea, acest proiect de lege, care, repet, nu este Ón spiritul unei economii de pia˛„, dar r„spunde unei realit„˛i Ón care noi suntem Ónc„ la limita dintre dou„ tipologii economice, ofer„ cea mai corect„ dintre solu˛ii pentru o situa˛ie de criz„, anume nu procedeaz„ la ree∫alon„ri ∫i la scutiri, procedeaz„ la o situa˛ie care este limitat„ Ón timp ∫i care nu face dec‚t s„ ofere o ultim„ ∫ans„ de cur„˛ire a situa˛iei economice, de onorare a datoriilor ∫i Ón acest fel s„ nu blocheze circuitul economic.

Motive pentru care — de altminteri, noi am avut aceast„ discu˛ie ∫i Ón comisii — m„ simt onorat c„ prea onorabilul coleg Viorel ™tefan mi-a permis ∫ansa de a-mi dezvolta argumentele ∫i Ón fa˛a dumneavoastr„.

Este, a∫adar, motivul pentru care Grupul parlamentar

P.N.L.-P.D. va vota Ón favoarea acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da.

Domnule senator, o problem„ de... procedur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 ## **Domnul Viorel ™tefan**

**:**

Drept la replic„ ∫i o problem„ de procedur„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ rog. Un drept la replic„ ∫i o problem„ de procedur„.

V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog ∫i v„ promit c„ voi fi foarte scurt. Œn dreptul la replic„ vreau s„ spun domnului senator Varujan Vosganian c„ nici eu nu sunt de acord cu varianta s„ avem re˛ete discriminatorii ∫i am spus-o de la acel microfon ∫i criticam acea variant„. ™i pun punct ∫i probabil avem dou„ zile la comisie s„ continu„m dezbaterea Óntre noi.

A∫ vrea s„ declar c„ r„spunsurile reprezentantului Guvernului sunt departe de a fi r„spunsuri la Óntreb„rile pe care le-am pus eu. De aceea vreau, foarte pe scurt, punctual, s„ repet Óntreb„rile, cu rug„mintea s„ le re˛in„ ∫i s„ r„spund„ la fel de scurt ∫i punctual.

1. Expunerea de motive nu explic„ urgen˛a. Este obliga˛ie constitu˛ional„. De ce nu s-a respectat prevederea constitu˛ional„?

2. Expunerea de motive vorbe∫te de un text de lege care se aplic„ exclusiv societ„˛ilor cu capital de stat cu activitate Ón domenii vitale. Rezultatul, ordonan˛a, textul este un text aplicabil Ón egal„ m„sur„ tuturor contribuabililor, indiferent de capital.

Œn îMonitorul Oficial“ va ap„rea ∫i va r„m‚ne pentru posteritate ∫i textul din expunerea de motive, ∫i textul din ordonan˛„ ∫i, probabil, c‚ndva, cineva se va lovi de aceast„ chestiune ∫i vreau s„ o clarific„m aici.

3. Mai aveam o Óntrebare referitoare la amendamentul admis—respins.

Domnul senator a pledat din nou pe ideea pe care am pledat ∫i eu: o singur„ dat„ la 6 luni, nu Ón fiecare an. Or, amendamentul cu o singur„ dat„ Ól reg„sim la respinse, iar acesta cu 6 luni Ól reg„sim la admise. A∫ vrea un punct de vedere clar din partea Guvernului Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

Suntem serio∫i ∫i ce spunem a∫a g‚ndim ∫i vom face, adic„ d„m o singur„ dat„ la 6 luni ∫ansa s„ se redreseze sau facem aceast„ afirma˛ie ∫i Ón textul de lege introducem posibilitatea ca 6 luni pe an s„ fie procedura suspendat„?

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Cu men˛iunea c„ doamnele ∫i domnii senatori pun Óntreb„rile a∫a cum doresc, iar reprezentan˛ii Guvernului r„spund a∫a cum consider„ de cuviin˛„ s„ r„spund„, v„ rog dac„ ave˛i ceva de ad„ugat, microfonul 10.

La Óntrebarea 1: expunerea de motive face referire la operatorii economici cu capital majoritar de stat, cu impact mare Ón economie. De aici a venit urgen˛a, dat fiind num„rul de operatori Ónregistra˛i afla˛i Ón situa˛ii de colaps generat de astfel de opera˛iuni de executare silit„.

La Óntrebarea 2, Óntr-adev„r, se face referire la agen˛i economici cu capital majoritar de stat, pentru c„ ei au fost cei care au generat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, dar, din dorin˛a de a nu diferen˛ia prevederile, se refer„ la to˛i agen˛ii economici.

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte al comisiei sesizate Ón fond, a˛i putea s„ explica˛i, la Óntrebarea domnului senator, cum este: cu o singur„ dat„ pentru acela∫i debitor sau Ón fiecare an c‚te 6 luni?

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Da. Ra˛ionamentul nostru a fost urm„torul. Dac„ o firm„ aflat„ Óntr-o astfel de situa˛ie este capabil„ ca Ón perioada aceasta de 6 luni s„ se redreseze financiar, este foarte posibil s„ nu mai intre Óntr-o astfel de procedur„. Dac„ nu se redreseaz„ Ón 6 luni, ea intr„ Ón procedura de lichidare, ∫i atunci nu se mai pune problema s„-i mai d„m astfel de facilit„˛i. Acesta este motivul pentru care, pentru a evita Ón Ón˛eles o tautologie, nu am mers dec‚t pe formula care este prev„zut„ Ón text.

M„ bucur c„ domnul Viorel ™tefan nu a fost foarte atent ∫i nu ∫tie dac„ s„ replice sau nu.

V„ mul˛umesc.

Nu, dar Ón˛eleg c„ nu este nici o gre∫eal„ Ón redactarea raportului.

Nu. Repet. Ra˛iunea asta a fost urm„toarea: dac„ o firm„ se redreseaz„ Ón acele 6 luni, ea nu va mai avea nevoie de astfel de proceduri. Dac„ nu se redreseaz„, intr„ Ón lichidare, ∫i atunci orice alt„ tentativ„ este zadarnic„. Acesta a fost motivul pentru care am mers pe aceast„ formul„, ∫i nu pentru a da posibilitatea unor permanente facilit„˛i pentru acelea∫i companii.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ v„ uita˛i...

R„m‚ne pe varianta comisiei.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œnc„ o dat„. Deci ceea ce spune˛i dumneavoastr„ este foarte pe Ón˛eles, numai c„ ceea ce scrie aici este altceva.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

E acela∫i lucru. îPe perioade de cel mult 6 luni“ este Óntr-un an, merg‚nd pe ideea c„ dac„ Ón 6 luni se redreseaz„ nu va mai fi nevoie alt„ dat„, iar dac„ nu se redreseaz„ moare ∫i oricum nu va mai fi nevoie. Deci nu avea rost s„ punem Óntr-un an pentru acela∫i... pe o singur„ dat„...

Œn˛elege˛i?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

Nu. Nu, domnule pre∫edinte, eu personal nu Ón˛eleg, dar vom ajunge la amendamentul respectiv. Eu Ón˛eleg aici c„ e o diferen˛„ mare...

E doar o singur„ dat„ pentru acela∫i debitor...

...Óntre faptul c„ o singur„ dat„ i se poate Ónt‚mpla chestiunea asta ∫i faptul c„ Ón fiecare an 6 luni poate s„ beneficieze de a∫a ceva. Dar, Ón sf‚r∫it, vom ajunge la amendamentul respectiv.

Fiind vorba de o procedur„ de lichidare, dup„ 6 luni urmeaz„ lichidarea. Dac„ nu face treab„, nu mai ai c‚nd s„-i dai a doua oar„. E acela∫i con˛inut. Dac„ dori˛i, putem inversa.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am Ón˛eles. Dar dup„ 6 luni el pl„te∫te chestiunea aia, dup„ care iar nu mai pl„te∫te, iar anul urm„tor iar mai vin 6 luni de gra˛ie ∫i tot a∫a. Deci merge Ón alt sens dec‚t Ón sensul pe care l-a˛i prezentat, dar, repet, nu e menirea mea s„ fac toate aceste comentarii. Vom ajunge la amendamentul admis respectiv.

Œn leg„tur„ cu amendamentele respinse...

Domnule Funar, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul la primul amendament respins. V„ rog, domnule senator.

P„i, dac„ dore∫te, este amendamentul dumnealui!

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Amendamentul meu este Ón spiritul proiectului de lege care urm„re∫te s„ vin„ Ón sprijinul acelor societ„˛i comerciale care au nevoie de o perioad„ de gra˛ie pentru a nu fi supuse procedurii de executare silit„, dar, spre deosebire de ini˛iator care a propus o perioad„ de cel mult 6 luni, amendamentul meu vizeaz„ ca aceast„ perioad„ s„ fie de cel mult 24 de luni.

Nu Ónt‚mpl„tor am pus Óntrebarea cu agonia la care nu am primit r„spuns. Dup„ opinia mea, dac„ suntem reali∫ti, perioada de 6 luni, Ónscris„ de ini˛iator, nu ajut„ firma respectiv„ s„ se redreseze, ci, dimpotriv„, Ói prelunge∫te agonia.

Cea de a doua parte a amendamentului meu ˛ine seama de o parte a discursului primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu, discurs pe care l-a prezentat Ón fa˛a Camerelor reunite ale Parlamentului nostru Ón 17 mai ∫i Ón care domnul prim-ministru spunea c„: îPentru Guvernul pe care Ól conduc, lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i reforma sistemului judiciar sunt ireversibile“ ∫i ca prim-ministru solicit„ s„ fie votate acele acte normative necesare continu„rii reformei judiciare ∫i combaterii corup˛iei.

™i pentru a fi Ón spiritul solicit„rii primului-ministru ∫i pentru a veni Ón sprijinul Guvernului ∫i a-l ajuta s„ nu p„c„tuiasc„, am propus ca, pe l‚ng„ prelungirea

perioadei de la 6 luni la 24 de luni, Ón cazuri excep˛ionale aceast„ hot„r‚re s„ fie luat„ de c„tre Parlament prin lege, ∫i nu prin hot„r‚rea Guvernului. Altfel, se ajunge la cazuri de corup˛ie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œn leg„tur„ cu acest prim amendament v-a∫ atrage aten˛ia c„ se pun dou„ probleme: mai Ónt‚i perioada, 6 luni sau 24 de luni, ∫i, Ón al doilea r‚nd, dac„ s„ fie prin hot„r‚re de guvern sau prin lege.

Œn leg„tur„ cu acest amendament, Guvernul nu sus˛ine, am Ón˛eles din ceea ce a˛i spus la Ónceput.

Comisia mai dore∫te s„ fac„ vreo precizare? Nu. Voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul propus de domnul Funar ∫i respins de comisie, Guvernul nedorind includerea acestui amendament.

Cine voteaz„ îDa“, voteaz„ pentru includerea amendamentului.

V„ rog s„ vota˛i.

Domnule Puskás, nu ∫tiu dac„ a˛i votat vreunul dintre dumneavoastr„.

Am‚ndoi.

Am‚ndoi. M„ bucur.

Cu 25 de voturi pentru, 47 Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, amendamentul a fost respins.

Cel de al doilea amendament respins, domnii Mihai fi‚buleac ∫i Cezar Str„til„.

V„ rog, microfonul 2.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

f n‚nd cont de faptul c„ am observat c„ dumneavoastr„ a˛i Ón˛eles foarte bine esen˛a acestui amendament, Ól sus˛in.

Ideea este ca acest termen de 6 luni de gra˛ie s„ reprezinte o ∫ans„ suplimentar„ fa˛„ de ceea ce prevede actualul Cod de procedur„ fiscal„, dar o ∫ans„, nu s„ devin„ o regul„.

Œmi exprim p„rerea c„ dac„ acest amendament respins s-ar pune Ón locul acelui amendament admis, atunci legea ar putea foarte bine s„ fie apreciat„ ca o lege constructiv„.

Œn glum„, pun ∫i eu o Óntrebare retoric„. De ce nu s-a scris Ón acel amendament admis, bun„oar„, s„ se acorde un termen de gra˛ie de maximum 12 luni Ón fiecare an?

Sus˛in amendamentul ∫i consider c„ acesta ar trebui s„ fie spiritul acestui proiect de act normativ.

## V„ mul˛umesc.

A∫ Óntreba comisia care a fost Ómpotriva acestui amendament, c„ Ón˛eleg c„ este respins cu majoritate de voturi, ∫i, Ón consecin˛„, la amendamentul admis zice îamendament propus de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital“, atunci Ól rog pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 reprezentantul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital s„ ne explice exact cum este amendamentul acesta propus.

## Domnule pre∫edinte,

Pentru a nu mai relua a treia oar„ aceea∫i explica˛ie, doresc s„ v„ spun c„ din punctul nostru de vedere consecin˛ele de natur„ economic„ au fost acelea, dar dac„ plenul socote∫te c„ cea de a doua formul„ este mai conving„toare pentru a ar„ta spiritul legii, noi suntem de acord s„ alegem varianta aceea.

Pentru noi, formula îÓntr-un an“ era acoperitoare ∫i mai concis„, dar dac„ socoti˛i c„ exist„ pericolul ca Ón fiecare an s„ existe aceea∫i practic„ noi putem accepta ∫i varianta a doua.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Am Ón˛eles.

V„ rog, amendamentul care este respins ∫i amendamentul care este admis sunt referitoare la acela∫i lucru, numai c„ au ni∫te formul„ri dintre care una d„ na∫tere la posibile interpret„ri. Amendamentul respins sun„ foarte clar, chiar dac„ este ceva mai lung.

îPe o perioad„ de cel mult 6 luni, Ón cazuri excep˛ionale, ∫i doar o singur„ dat„ pentru acela∫i debitor, prin hot„r‚re de guvern...“

Deci sunt cele 3 lucruri clare, cele 3 reguli clare care se aplic„. îcel mult 6 luni“, îÓn cazuri excep˛ionale, ∫i doar o singur„ dat„“ ∫i îprin hot„r‚re de guvern“.

Cealalt„ formulare poate, pe undeva, Ónseamn„ acela∫i lucru, dar nu cred c„ e foarte corect exprimat„ ∫i, Ón orice caz, Óntr-un an se scrie cu un singur îu“, ∫i nu cu doi.

Drept urmare, eu am s„

Œn consecin˛„, nu mai

Raportul a fost adoptat.

Trecem la punctul 4, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ∫i faunei s„lbatice, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond se afl„ domnul senator Corneliu Pascu, pre∫edintele Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, ∫i domnul senator Eckstein Kovács Péter, pre∫edintele Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Ini˛iatorul este prezent la microfonul nr. 5.

Din partea Guvernului, de la microfonul 8, o s„ ne vorbeasc„ reprezentantul Guvernului.

Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, de la microfonul 5.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ a pornit de la o situa˛ie real„ a Rom‚niei anului 2006, Ón care Guvernul, prin hot„r‚re, poate, peste noapte, cum am spus eu, s„ stabileasc„ o arie natural„ protejat„ pe terenul proprietatea personal„ a persoanelor juridice sau a persoanelor fizice.

Eu am considerat ∫i consider c„ nu este acceptabil ca prin asemenea proceduri, peste noapte, s„ ni se schimbe destina˛ia terenului proprietate ∫i s„ constat„m c„ pe un teren care avea o destina˛ie — forestier„ sau p„∫une, f‚ne˛e — a doua zi diminea˛a, c‚nd dore∫ti s„ mergi la fa˛a locului, nu mai po˛i intra, pentru c„ printr-o hot„r‚re de guvern a fost constituit„ o arie natural„ protejat„, cu toate interdic˛iile care decurg din lege.

Ordonan˛a prin care Guvernul poate dispune asemenea m„suri este Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 236/2000, aprobat„ prin Legea nr. 462 din 2.08.2001.

La art. 7 din aceast„ ordonan˛„ se spune: îRegimul de protec˛ie se stabile∫te indiferent de destina˛ia terenului ∫i de˛in„tor, iar respectarea acestuia este obligatorie...“ Eu am venit cu o propunere legislativ„ de completare a acestui articol, Ón care s„ se treac„ obligatoriu ∫i acordul proprietarului de teren.

Ini˛iativa mea mai vizeaz„ ∫i modificarea art. 11 din ordonan˛„, articol care prive∫te documenta˛ia care trebuie s„ stea la baza valid„rii acestei arii protejate. Acolo sunt mai multe documente, printre care ∫i acordul proprietarilor de teren, a∫a cum am cerut ∫i la art. 7.

Œn prezent Ón ordonan˛„ se prevede obligativitatea unui tabel cu de˛in„torii de terenuri. Deci, Ón prezent, ordonan˛a prevede acest tabel.

Sincer, sunt m‚hnit c„ Ón raportul pe care l-a elaborat, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a f„cut trimitere la acest articol ∫i spune c„ este foarte greu, Ón ziua de ast„zi, s„ avem o eviden˛„ cu de˛in„torii de terenuri agricole. Eu nu cred c„ este greu. Dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 invoc„m acest lucru Ón Rom‚nia anului 2006 Ónseamn„ c„ nu merit„m, la 1 ianuarie 2007, s„ facem parte din Uniunea European„, pentru c„ nu vom putea accesa fondurile. Vede˛i dumneavoastr„, avem stegule˛ acolo, Ón acea zon„. Deci nu suntem corec˛i cu noi prin ceea ce facem.

Deci a∫ vrea ca dumneavoastr„, to˛i cei din sal„, s„ v„ reg„si˛i Ón pozi˛ia unor cet„˛eni proprietari de terenuri care, peste noapte, sunt incluse Ón arie protejat„.

Nu sunt Ómpotriva acestor arii protejate, departe g‚ndul, ele s„ fie f„cute, dar cu respectarea propriet„˛ii. Dup„ p„rerea mea, se Óncalc„ un principiu al propriet„˛ii: dispozi˛ia asupra bunului.

Trebuie s„ precizez c„ Guvernul a transmis punct de vedere negativ. P„rerea mea este c„ argumentele sunt nejustificate. Simplul argument c„ Ón anul 2006 noi trebuie s„ Ónfiin˛„m mai multe arii protejate, pentru c„ a∫a ne-am asumat un angajament fa˛„ de Uniunea European„, eu nu cred c„ st„ Ón picioare, s„ ∫ti˛i.

Nu vreau s„ spun mai multe, m„ opresc aici...

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a explica punctul de vedere. V„ rog.

## **Domnul Constantin Popescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Noi nu sus˛inem ini˛iativa. P‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006 trebuie s„ realiz„m re˛eaua na˛ional„ de arii protejate îNatura 2000“, cu dou„ elemente — habitate ∫i p„s„ri. Avem c‚teva milioane de proprietari, este foarte complicat, practic imposibil, s„ lu„m acordul fiec„rui proprietar pentru a accepta sau nu s„ fie introdus Ón re˛eaua na˛ional„ de arii protejate.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ prezenta˛i, mai Ónt‚i, punctul de vedere al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia noastr„ a dezb„tut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, a analizat, Ón am„nunt, aceast„ solicitare de modificare a articolelor de lege ∫i a ajuns la concluzia c„ a∫a cum se pot construi autostr„zi Ón ˛ar„ ∫i alte obiective de interes na˛ional cu acordul proprietarilor ∫i cu desp„gubirea acestora, tot a∫a se pot constitui ariile protejate, ∫i Ón nici un caz ˛in‚nd cont ∫i de politica actual„ a Guvernului ∫i de Constitu˛ie, care prevede c„ proprietatea este garantat„ de lege. Nu se poate intra pe proprietatea cuiva, s„ se dispun„ alte m„suri, f„r„ acceptul sau desp„gubirea legal„ a proprietarului.

Œn acest sens, avem ∫i avizul favorabil al Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

De aceea, ∫i Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„ a dat un raport favorabil. V„ mul˛umesc.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a g„sit aceast„ propunere legislativ„ deosebit de important„ ∫i i-a acordat toat„ aten˛ia. Astfel, Ón ∫edin˛a din 5 aprilie, plenul Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptare, respectiv de respingere a propunerii legislative, de la 45 la 60 de zile.

De altfel, nu a existat nici o r„utate din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, a fost pur ∫i simplu o necorelare de program Óntre cele dou„ comisii, care nu ne-a permis s„ ne Óntrunim Ón plenul celor dou„ comisii.

Pe fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri propune un raport de respingere ∫i aici o s„ citesc c‚teva pasaje din motiva˛ie, pentru c„ eu cred c„ sunt relevante:

îPotrivit art. 35 din Constitu˛ie, «Statul recunoa∫te dreptul oric„rei persoane la un mediu Ónconjur„tor s„n„tos ∫i echilibrat ecologic.»“

De asemenea, îstatul asigur„ cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.“

Totodat„, Constitu˛ia prevede Óndatorirea persoanelor fizice ∫i juridice de a proteja ∫i a ameliora mediul Ónconjur„tor.

P‚n„ la sf‚r∫itul anului 2006, Ón Rom‚nia trebuie s„ fie constituit„ re˛eaua de arii naturale protejate îNatura 2000“.

Instituirea de noi arii protejate ar putea Ónt‚mpina dificult„˛i majore prin refuzul proprietarilor de a-∫i da acordul, mai ales c„ pentru multe terenuri nici nu se cunosc proprietarii de drept. Este cauza titlurilor de proprietate, c‚te au fost date ∫i c‚te sunt contestate.

Regimul legal Ón vigoare precizeaz„ c„ instituirea regimului de arie protejat„ ∫i de zon„ de protec˛ie este prioritar„ Ón raport cu orice alte obiective. Excep˛ie fac asigurarea securit„˛ii na˛ionale, asigurarea s„n„t„˛ii oamenilor ∫i animalelor, prevenirea unor catastrofe naturale.

Ceea ce a spus domnul pre∫edinte Pascu, cu autostrada, este o situa˛ie cu totul ∫i cu totul diferit„. Aici, cei care au terenuri Ón arii care vor fi declarate protejate nu Ó∫i pierd dreptul de proprietate. Dincolo, la autostr„zi, unde trece autostrada, acolo statul Ó∫i exercit„ dreptul constitu˛ional de a expropria, cu unele desp„gubiri.

Deci, ca atare, Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s-a considerat c„ a cere acordul pentru fiecare proprietar care urmeaz„ s„ intre cu terenul Ón aria protejat„, practic, ar face imposibil„ constituirea de arii naturale protejate la care noi ne-am obligat prin tratate interna˛ionale. Dac„ un singur proprietar dintr-o zon„ nu este de acord, atunci zona deja nu mai este una compact„ ∫i eficient„.

Ca atare, noi am considerat c„ este necesar un raport de respingere. Oricum, Ón raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

Mul˛umesc.

Dac„ are cineva Óntreb„ri? Nu are nimeni Óntreb„ri. Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale?

Domnul senator Petre Daea. V„ rog.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. are cuv‚ntul, de la microfonul 4, domnul senator Petre Daea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sigur, ne-am Ónt‚lnit, ne Ónt‚lnim ∫i ast„zi ∫i probabil c„ ne vom mai Ónt‚lni cu dificultatea de armonizare ∫i, Ón acela∫i timp, de decizie Óntr-un domeniu de interes na˛ional.

Interesele Óntotdeauna exist„ ∫i vor exista, iar obliga˛ia de a reglementa raportul acestora r„m‚ne Ón sarcina noastr„, a Parlamentului Rom‚niei, motiv pentru care ∫i noi, Ón Comisia pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i dezvoltare rural„, ne-am aplecat cu aten˛ie asupra propunerii colegului nostru, care dorea, zic eu, firesc, natural, s„ pun„ sub protec˛ia Constitu˛iei acele ac˛iuni, fie ele guvernamentale, fie ele legislative, aflate Óntr-un mar∫ al timpului, aici g‚ndindu-m„ la ordonan˛a de urgen˛„ care vizeaz„ Ómplinirea unei ac˛iuni stabilite Ón graficul nostru de integrare Ón Uniunea European„.

Evident c„ de aici a decurs ∫i decurge ∫i ast„zi dificultatea de a decide unde putem t„ia, juridic, ca s„ nu s‚ngereze, pe de o parte, nici Constitu˛ia, nici programul nostru de integrare Ón Uniunea European„.

Poate tocmai de aceea este nevoie de dezbatere Ón comisie, ∫i nu numai Ón plen, ∫i pentru a face trimitere direct„ la ceea ce sus˛inea colegul nostru ast„zi, dat„ fiind procedura care ne-a Óndemnat s„ ajungem ast„zi Ón Parlament cu un asemenea act normativ...

Domnul senator, v„ rog s„ m„ scuza˛i o secund„. Dac„ continu„m Ón acest fel, ∫i aceast„ lege, ∫i urm„toarele dou„ vor trece prin aprobare tacit„, pentru c„ mai avem un sfert de or„.

Domnule pre∫edinte, a˛i intervenit la timp.

Probabil a˛i v„zut c„ eu o s„ termin ∫i doresc s„ supun aten˛iei colegilor din Senatul Rom‚niei c„ Ón urna de vot, Ón˛eleg‚nd aici aparatul pe care vom butona, noi vom sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

Am Ón˛eles. Mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te vreun grup parlamentar s„-∫i exprime pozi˛ia?

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul senator Pascu, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trebuie totu∫i s„ ar„t c„ instituirea unor arii protejate sau a oric„rui fel de alte m„suri f„r„ acordul proprietarilor de teren sau cu o dreapt„ desp„gubire pentru nivelul c‚∫tigurilor lor nu este corect„.

S„ ne imagin„m c„ sunt 200 de familii de ˛„rani la poalele F„g„ra∫ului, care ast„zi taie iarba, cresc ni∫te animale, ∫i de m‚ine nu le mai pot cre∫te. Cine le d„ aceste desp„gubiri? Ei nu au din ce tr„i. Trebuie s„ existe o desp„gubire pentru astfel de ac˛iuni ∫i mai trebuie pentru astfel de ac˛iuni totu∫i s„ le ia acordul.

Dac„ nu le ia acordul, Ón sistemul Ón care se face orice proiect de mediu, se stabile∫te Ón 30 de zile s„ existe o dezbatere public„. Cine nu este de acord intr„, totu∫i, sub inciden˛a legii, dar i se dau ni∫te desp„gubiri.

Nu se poate trece a∫a peste proprietate, f„r„ nici un... Ne Óntoarcem din nou la comunism... Eu cred c„ nu este corect.

V„ mul˛umesc.

Drept urmare, Grupul Partidului Conservator va... Ne-a˛i l„sat ∫i nu ne-a˛i spus...

Grupul Partidului Conservator va vota pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva la dezbateri generale? Nu mai este cazul.

Am s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ mai Ónt‚i amendamentul care... Nu Ón˛eleg de cine a fost respins sau de cine a fost admis, pentru c„ aici scrie îamendamentul a fost respins de cele dou„ comisii.“

De care comisie a fost respins ∫i de care comisie a fost admis? Cum este?

Amendamentul dumneavoastr„. Microfonul 6, v„ rog.

Amendamentul a fost admis la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i, Ón fapt, el se refer„ la acordul prealabil al proprietarilor, spre deosebire de textul ini˛ial, îacordul prealabil al de˛in„torului“.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Bun. Eu Ón˛eleg a∫a, c„ exist„ un amendament pe care-l ave˛i aici, care nu este nici admis, nici respins, pentru c„ o comisie l-a admis ∫i alt„ comisie l-a respins.

Deci o s„-l pun la rubrica amendamente neutre ∫i o s„-l

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 List„ pentru grupurile parlamentare.

Deci am s„

Procedur„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, pe procedur„.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œmi pare foarte r„u, dar trebuie s„ atrag aten˛ia c„ suntem Ón afara Regulamentului Senatului. Absolut suntem Ón afara regulamentului!

Uita˛i-v„, v„ rog, ∫i indica˛i-mi text din regulament Ón care s„ se vin„ cu dou„ rapoarte distincte. S„ vot„m pe un raport îDa“, pe un raport îNu“. Un amendament admis de la o comisie, respins de alta. V„ rog foarte mult, un pic de respect pentru Regulamentul Senatului! V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ rog frumos.

Eu la Ónceputul ∫edin˛ei am tran∫at aceast„ problem„ prin votul dumneavoastr„.

Deci dumneavoastr„ a˛i decis s„ discut„m, Ón aceast„ situa˛ie, acest proiect de lege, pentru c„ altfel trece prin aprobare tacit„ ∫i e mai corect s„ ne exprim„m noi un vot, cel pe care Ól dori˛i, dec‚t s„ treac„ prin aprobare tacit„.

Drept urmare, am s„

A fost respins proiectul de lege.

Deci s-a adoptat raportul de respingere, proiectul de lege a fost respins.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind reforma unor profesii juridice. Are aprobare tacit„ pe 24 mai ∫i are tot un raport de respingere.

V„ rog, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este domnul pre∫edinte. Ini˛iatorul, v„ rog s„ ne prezenta˛i punctul de vedere.

## **Domnul Mircea Grosaru** _— deputat_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Sunt ini˛iatorul proiectului de lege.

V„ rog s„-l prezenta˛i.

V„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamn„ secretar de stat Katalin Kibedi, Stima˛i colegi,

Œntruc‚t suntem presa˛i de timp, v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac un rezumat al acestui proiect de lege.

Proiectul de Lege privind unificarea unor profesii juridice Ó∫i propune rea∫ezarea avocaturii din Rom‚nia pe criterii noi ∫i c‚t mai aproape de profesia de avocat din Uniunea European„.

Unificarea celor dou„ profesii juridice, de ap„r„tor, respectiv avocat, ∫i consilier juridic, Óntr-un singur corp profesional ar da str„lucirea de alt„dat„ genera˛iei profesiei de avocat, ar curma disensiunile existente, c‚t ∫i umilin˛ele profesionale cotidiene Óntre cele dou„ corpuri profesionale existente, Ón beneficiul cet„˛eanului.

Consacrarea legislativ„ a dreptului legitim al magistratului, procurorului sau notarului de a accede, de drept, Ón corpul profesional al avoca˛ilor este o tez„ curajoas„ care ar genera o interpretare profesional„ real„ a acestei profesii, supus„, f„r„ dorin˛a noastr„, de multe ori, la presiuni insuportabile.

Prezenta ini˛iativ„ legislativ„ este o lege de tranzi˛ie, cu efect imediat, de unificare a profesiilor juridice de ap„r„tor ∫i legea-cadru r„m‚ne, pentru c„ altfel nici nu ar fi posibil, Legea nr. 51/1995, republicat„, pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.

Domnul deputat, noi avem expunerea de motive, am citit-o cu to˛ii, dac„ dori˛i s„ mai ad„uga˛i ceva… dac„ nu, am s„ dau cuv‚ntul comisiei.

V„ rog, comisia, microfonul 7.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a adoptat cu majoritate de voturi raport de respingere.

Motiva˛ia este destul de consistent„ ∫i porne∫te de la Constitu˛ia Rom‚niei.

Ar fi Ónc„lcate art. 125 alin. (3) ∫i art. 132 alin. (2) din Constitu˛ie, precum ∫i art. 5 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judec„torilor ∫i procurorilor.

Œn esen˛„, consilierii juridici asigur„ ap„rarea drepturilor ∫i intereselor legitime ale statului, ale autorit„˛ilor publice centrale ∫i locale, ale institu˛iilor publice de interes public, ale celorlalte persoane juridice ∫i de drept public, precum ∫i ale persoanelor juridice de drept privat.

Avoca˛ii, Ón schimb, sunt o profesie liberal„ ∫i nicicum nu pot fi asimila˛i cu func˛ionarii publici sau cu al˛i salaria˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Da, am Ón˛eles.

Dac„ nu dore∫te nimeni s„ pun„ Óntreb„ri sau s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale, raportul este de respingere, am s„-l

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 514/2003 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de consilier juridic.

E acela∫i lucru. E aceea∫i materie.

Din partea ini˛iatorilor dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul ™tirbe˛ este? Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Fa˛„ de ini˛iativa ini˛ial„ pentru care dumneavoastr„ a˛i dat un vot negativ, Ón plus a∫ dori s„ atrag aten˛ia c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ are un punct de vedere negativ din partea Guvernului ∫i, pentru c„ Óncalc„ dispozi˛iile privind Legea societ„˛ilor comerciale, Ón˛eleg‚nd s„ organizeze profesia de consilier juridic pe sistemul S.R.L.-urilor, ceea ce este inadmisibil.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Raportul este de respingere ∫i am s„-l

Dori˛i s„ trecem la punctul 7, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale judec„torilor, procurorilor ∫i altor categorii de personal din sistemul justi˛iei?

Punctul 7 a fost am‚nat pentru ast„zi, este un vot final, dup„ c‚te Ón˛eleg.

Da, v„ rog.

Deci atunci v„ propun ca cei care au Óntreb„ri s„ le pun„ acum ∫i, eventual, vom face ∫i dezbaterile generale, urm‚nd ca dup„ aceea s„ trecem la partea care este radiodifuzat„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator, pentru Óntreb„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am formulat doar cinci Óntreb„ri ∫i secretarul de stat are ∫ansa, pentru Ónt‚lnirea de joi, s„ preg„teasc„ ∫i r„spunsul la aceste Óntreb„ri u∫oare.

Prima Óntrebare:

De ce s-a dat aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ cu Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei?

Tot la prima Óntrebare:

De ce s-a dat ordonan˛a de urgen˛„ Ón 29 martie 2006, ca s„ intre Ón vigoare ∫i s„ se poat„ pl„ti aceste drepturi b„ne∫ti de la 1 aprilie?

A fost o p„c„leal„ din partea Guvernului pentru judec„tori ∫i procurori sau a fost un lucru serios?

Cea de-a doua Óntrebare:

De ce a˛i acceptat prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 27/2006 discriminarea pozitiv„ Óntre puterea judec„toreasc„, pe de-o parte, ∫i puterea legislativ„ ∫i executiv„, pe de alt„ parte, respectiv de ce a˛i instituit prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ un sistem de salarizare ∫i alte drepturi diferit de cele Ónt‚lnite la puterea legislativ„ ∫i executiv„?

Cea de-a treia Óntrebare:

Œn care dintre ˛„rile membre ale Uniunii Europene judec„torii au c‚∫tiguri nete lunare de cel pu˛in dou„ ori mai mari dec‚t ∫eful statului ∫i mai mari de cel pu˛in trei ori dec‚t parlamentarii ∫i mini∫trii, a∫a cum se prevede prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„?

Cea de-a patra Óntrebare:

Ce temei legal a˛i avut c‚nd a˛i stabilit pentru judec„torii de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie c‚∫tiguri nete pe lun„ mai mari de dou„ ori dec‚t cel al pre∫edintelui Rom‚niei ∫i de trei ori mai mari dec‚t cele ale senatorilor, deputa˛ilor ∫i mini∫trilor?

Ultima Óntrebare:

De ce a˛i prev„zut la art. 25 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 27/2006 c„ judec„torii ∫i procurorii beneficiaz„ Ón mod gratuit de asisten˛„ medical„, medicamente ∫i proteze, Ón condi˛iile Ón care ei sunt cel mai bine pl„ti˛i din Rom‚nia ∫i to˛i ceilal˛i cet„˛eni ai Rom‚niei nu beneficiaz„ de aceste gratuit„˛i?

Mul˛umesc ∫i a∫tept r„spunsurile la Ónt‚lnirea de joi.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ adreseze Óntreb„ri? Nu mai dore∫te nimeni. Atunci Óntrerupem aici.

™edin˛a plenului se va relua joi cu partea de dezbateri generale la aceast„ lege.

A∫ ruga colegii s„ se preg„teasc„, pentru c„ vom trece la partea de Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri care este radiodifuzat„.

Am s„ rog to˛i colegii s„-∫i formuleze Óntreb„rile ca atare, adic„ o fraz„ care se termin„ cu semnul Óntreb„rii, ∫i nu o diserta˛ie foarte, foarte lung„ pe o anumit„ tem„. Aceea este interpelare!

Pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. are 10 minute, P.S.D., 9 minute, P.R.M., 5 minute, Partidul Conservator, 3 minute, U.D.M.R., 3 minute ∫i domnii senatori independen˛i, 2 minute.

Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

Urmeaz„, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul Ilie Petrescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 La Óntreb„ri, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, microfonul 3.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Dou„ Óntreb„ri.

Prima este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.

Œntreprinderile mici ∫i mijlocii se confrunt„ cu o cre∫tere a birocra˛iei, cu modific„ri dese ale declara˛iilor ce sunt o problem„ a micilor Óntreprinz„tori.

Dup„ modelul european, unde plata se face Óntr-un loc centralizat, f„r„ a se mai completa nici o declara˛ie, Óntreprinz„torii mici ∫i mijlocii solicit„ Ón acest sens anularea tuturor declara˛iilor, ˛inerea eviden˛ei ∫i urm„rirea lor pe baza pl„˛ii tuturor impozitelor ∫i taxelor, lucru posibil prin crearea unui soft performant, executat de un profesionist, ∫i nu de diletan˛i.

Œntrebarea este urm„toarea: cunoa∫te˛i aceast„ situa˛ie a Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii ∫i ce ve˛i face concret pentru a diminua birocra˛ia la care sunt obligate I.M.M.-urile?

Œn ce fel ve˛i ˛ine seama de sugestiile micilor Óntreprinz„tori?

A doua Óntrebare, adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.

Programul na˛ional de diabet are o problem„ ce ˛ine de lipsa acut„ de medicamente ∫i materiale necesare determin„rii glicemiei at‚t la nivelul Spitalului Jude˛ean din Arad, al farmaciei, c‚t ∫i al policlinicii de specialitate. Exist„ un decalaj de timp de cel pu˛in o lun„ Ón asigurarea celor necesare bolnavilor lua˛i Ón eviden˛„.

V„ Óntreb, domnule ministru, cunoa∫te˛i de existen˛a acestui decalaj, respectiv o Ónt‚rziere Ón asigurarea medica˛iei, ∫i ce m„suri ve˛i dispune astfel Ónc‚t bolnavii de diabet din jude˛ul Arad s„ beneficieze de medica˛ia necesar„ ∫i celelalte materiale?

Solicit r„spuns scris ∫i oral la ambele Óntreb„ri. Mul˛umesc.

Œn continuare are cuv‚ntul domnul Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Nu este.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Nu este prezent. Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Am revenit.

Cam t‚rziu, domnule Petrescu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Funar.

Interpelarea sau Óntreb„rile?

Œntreb„rile, v„ rog.

La Óntreb„ri am o prim„ Óntrebare adresat„ ministrului s„n„t„˛ii.

Pentru o corect„ informare a cet„˛enilor Rom‚niei, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru perioada 1 ianuarie 2005 — 1 mai 2006, c‚te opera˛ii de hernie de disc au fost efectuate la spitalele din Bucure∫ti ∫i la spitalele jude˛ene ∫i dintre aceste opera˛ii c‚te nu au fost reu∫ite?

Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ premierului Rom‚niei, domnul C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu ∫i ea se refer„ la Ro∫ia Montan„.

V„ solicit s„-mi comunica˛i dac„ sunte˛i dispus s„ reconsidera˛i pozi˛ia Guvernului Rom‚niei Ón leg„tur„ cu exploatarea Ón interesul statului rom‚n ∫i al cet„˛enilor rom‚ni a celui mai mare z„c„m‚nt de aur din Europa, aflat la Ro∫ia Montan„, Ón Mun˛ii Apuseni, Ón condi˛iile Ón care a crescut foarte mult pre˛ul aurului pe pia˛a mondial„.

Œn cazul Ón care sus˛ine˛i Ón continuare interesele S.C. îGold Corporation“ Ro∫ia Montan„ Ómpotriva statului rom‚n, ca urmare a unei afaceri dubioase sus˛inute de c„tre Partidul Democrat, v„ solicit s„-mi comunica˛i care sunt argumentele dumneavoastr„?

Mul˛umesc.

Solicit r„spunsuri Ón scris ∫i oral.

Are cuv‚ntul domnul senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M..

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Prima Óntrebare este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.

Localitatea Ro∫iu˛a ∫i Plo∫tina, care apar˛in municipiului Motru, sunt traversate de p‚r‚ul Plo∫tina.

Dup„ precipita˛i abundente, acesta se umfl„ ∫i inund„ terenul arabil ∫i gr„dinile cet„˛enilor din zon„.

V„ solicit, doamna ministru, s„ dispune˛i amenajarea ∫i regularizarea acestui p‚r‚u pe por˛iunea care traverseaz„ aceste localit„˛i, pentru ca cet„˛enii din aceast„ zon„ s„ nu mai suporte daune provocate de rev„rsarea lui.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.

Œn data de 20.02.2006 am adresat o interpelare Ministerului Justi˛iei ∫i Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor referitoare la S.C. îCMM - Lemnul Construc˛iei - Novaci“ din ora∫ul Novaci, jude˛ul Gorj.

Au trecut trei luni ∫i situa˛ia prezentat„ Ón interpelare este neschimbat„.

Societatea amintit„ nu poate pune Ón execu˛ie o hot„r‚re judec„toreasc„ ∫i nu poate p„stra patrimoniul care const„ Ón cl„dirile construite legal pe domeniul public.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Œn interpelarea din 20.05.2006 am anexat ∫i memoriul sus-men˛ionatei societ„˛i.

V„ Óntreb, domnule ministru, dac„ Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, prin institu˛ia prefectului, poate s„ rezolve aceast„ problem„?

C‚te Óntreb„ri ∫i interpel„ri mai trebuie s„ adresez ministerului pentru ca s„ se analizeze acest caz ∫i s„ se ia m„suri legale?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul Ilie S‚rbu, dac„ dore∫te.

Nu.

Nu dore∫te. O depune Ón scris. Are cuv‚ntul domnul Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, ∫i vizeaz„ autostrada Bucure∫ti—Constan˛a, starea ei, c‚nd, cine ∫i cu ce fonduri va reu∫i s„ o Óntre˛in„ fa˛„ de modul Ón care ea se afl„ Ón momentul de fa˛„?

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Are Ón continuare cuv‚ntul domnul Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmeaz„ domnul Valentin Dinescu.

Microfonul 1, v„ rog.

Œntrebarea este adresat„ Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului ministru Mihai H„rd„u. Obiectul Óntreb„rilor:

Se ∫tie c„ dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ vor fi alineate taxele din Ónv„˛„m‚nt. V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i:

— care vor fi taxele pe care le vor pl„ti elevii ∫i studen˛ii la Ónv„˛„m‚ntul de stat rom‚nesc dup„ aderarea Rom‚niei Ón Uniunea European„?

— care este punctul de vedere al Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii privind dublele specializ„ri ce nu se reg„sesc Ón formele actuale ale specializ„rilor din Rom‚nia?

A∫tept r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul Valentin Dinescu, urmeaz„ domnul Adrian P„unescu.

Microfonul 1, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Prima Óntrebare este adresat„ domnului Vasile Balga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Œn baza principiului transparen˛ei Ónscris Ón Programul de guvernare 2005—2008, v„ solicit s„-mi comunica˛i, domnule ministru, c‚˛i cet„˛eni rom‚ni au murit Ón str„in„tate Ón perioada 1990—2005, Ón care dintre ˛„ri ∫i care au fost principalele cauze?

A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru T„riceanu.

Œn ultimele dou„ s„pt„m‚ni rom‚nii au asistat la o adev„rat„ isterie Ón ceea ce prive∫te carnea de pas„re aflat„ Ón unele magazine sau cump„rat„ de c„tre cet„˛eni, precum ∫i Ón leg„tur„ cu bietele p„s„ri de curte din numeroase localit„˛i ∫i din c‚teva jude˛e din zonele centrale ale ˛„rii. S-a trecut la confiscarea din magazine ∫i din depozite a c„rnii de pas„re care nu era contaminat„ cu virusul gripei aviare.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce a˛i permis aceste ilegalit„˛i, la care se adaug„ ∫i Ónc„lcarea dreptului la liber„ circula˛ie al cet„˛enilor, ∫i de ce nu a˛i solicitat ministrului s„n„t„˛ii s„ recomande, prin mass-media, popula˛iei s„ preg„teasc„ carnea de pas„re la temperaturi de peste 70 grade.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Are cuv‚ntul domnul Adrian P„unescu. Urmeaz„ domnul senator Petru Stan, ultima Óntrebare. S-a epuizat timpul repartizat.

Œntrebarea este adresat„ premierului. Œntrebarea este urm„toarea:

Dup„ dezastrul l„sat de inunda˛iile din acest an, cele mai multe pe malurile Dun„rii, mai bine de 10.000 oameni au r„mas f„r„ case, devenind sinistra˛i ∫i tr„ind ∫i acum drama inunda˛iilor.

Ce a f„cut, concret, Guvernul pe care Ól conduce˛i pentru reconstruc˛ia caselor afectate de inunda˛ii Ón ultimele s„pt„m‚ni, astfel Ónc‚t ace∫ti oameni lovi˛i de soart„ s„ nu r„m‚n„ Ón iarn„ caza˛i doar Ón corturile puse la dispozi˛ie de c„tre autorit„˛i?

Solicit r„spuns oral, neÓnsemn‚nd Óns„ c„ nu este nevoie ∫i de un r„spuns scris.

Precizez asta pentru c„, Óndeob∫te, ni se trimit ni∫te r„spunsuri scrise ∫i Ón acest fel mi se ia posibilitatea de a fi nemul˛umit Ón mod public ∫i de a cere l„muriri Ón plus.

O a doua Óntrebare este adresat„ aceluia∫i domn premier.

Peste 3.000 de cl„diri din ˛ar„, dintre care 350 Ón Bucure∫ti, sunt Ón pericol de pr„bu∫ire la primul cutremur de amploare.

Cu toate acestea, autorit„˛ile au reu∫it s„ consolideze Ón ultimii ani doar 7 imobile.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, v„ solicit, domnule prim-ministru, informa˛ii cu privire la strategia actualului Guvern de reabilitare a cl„dirilor cu risc seismic ridicat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Fi˛i de acord sa adresez ∫i interpelarea.

Nu, la rubrica interpel„ri.

Mai sunt colegi ai no∫tri care sunt Ónscri∫i la rubrica Óntreb„ri.

Acestea sunt transmise la radio ∫i to˛i colegii au acela∫i drept.

O s„ adresa˛i interpelarea la rubrica îInterpel„ri“. Are cuv‚ntul domnul Petru Stan, urmeaz„ domnul Viorel Dumitrescu.

Idealul dumneavoastr„ de egalitate m„ emo˛ioneaz„.

V„ rog, microfonul 1.

Conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2006, produc„torii agricoli de cereale trebuie s„ p„streze produc˛ia destinat„ comercializ„rii numai Ón spa˛iile de depozitare autorizate.

Œntrebare:

1. C‚te spa˛ii de depozitare au fost autorizate p‚n„ Ón prezent Ón fiecare jude˛ ∫i ce capacit„˛i de depozitare au aceste spa˛ii?

2. Dac„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a emis Regulamentul cu privire la condi˛iile tehnice minime pe care trebuie s„ le Óndeplineasc„ spa˛iile de depozitare?

Œntrebarea mea a fost adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur.

Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu. Microfonul nr. 2. Urmeaz„ domnul senator Ioan Corodan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Sebastian Gheorghe Vl„descu.

Dup„ cum ∫ti˛i, f„r„ ∫tiin˛a ∫i aprobarea Parlamentului, la b„nci din Statele Unite ale Americii este p„strat„ rezerva valutar„ a Rom‚niei, de aproape 20 de miliarde dolari, pentru care se acord„ o dob‚nd„ anual„ de circa 1%. Ca urmare, Rom‚nia contribuie la prosperitatea poporului american.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce sum„ pierde anual Rom‚nia ca urmare a faptului c„ rezerva valutar„ a ˛„rii nu este p„strat„ la b„nci din ˛„ri care acord„ o dob‚nd„ mult mai mare.

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, recent au fost majorate substan˛ial c‚∫tigurile lunare ale prefec˛ilor.

V„ rog, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care a fost, Ón luna aprilie, c‚∫tigul lunar al prefectului general al Capitalei ∫i al prefectului jude˛ului V‚lcea, cu defalcarea lor, respectiv indemniza˛ia lunar„, sporul de conducere,

sporul de vechime, alte sporuri ∫i premii prev„zute de lege.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Ioan Corodan. Microfonul nr. 1. Urmeaz„ domnul senator Nicolae Iorga.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Av‚nd Ón vedere c„ bugetele consiliilor locale nu sunt suficient de consolidate pentru a permite reabilitarea ∫i men˛inerea st„rii de viabilitate a Óntregii re˛ele de drumuri jude˛ene ∫i comunale, degradarea acestora a ajuns p‚n„ la a le face impracticabile. Din aceste motive, programele de reabilitare pe aceste drumuri necesit„ sume foarte mari de bani. De aceea, nici programele regionale, care se ridic„ la 20 de milioane euro pe jude˛, pe perioada 2007—2013, nu permit reabilitarea suficient„ a acestor drumuri.

Ce proiecte sau programe ar putea fi accesate cu sprijinul Guvernului ∫i Ón timp c‚t mai scurt pentru reabilitarea drumurilor jude˛ene ∫i comunale, c‚t ∫i pentru amenajarea suprastructurii auxiliare?

A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Gheorghe Barbu, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Œn conformitate cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/3.11.2005, elaborat„ din necesitatea Ómbun„t„˛irii echilibrului socioeconomic al familiilor prin sus˛inerea acestora Ón vederea cre∫terii ∫i educ„rii copilului, Ón scopul stimul„rii cre∫terii natalit„˛ii ∫i diminu„rii fenomenului de abandon al copiilor, familiile monoparentale, ∫i nu numai, care sunt prin∫i Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt, Ón spe˛„, studen˛i, nu pot beneficia de aceast„ lege pentru c„ nu au vechime Ón munc„ de cel pu˛in un an, de∫i facultatea se consider„ vechime Ón munc„, iar Guvernul nu a f„cut nici o men˛iune referitoare la aceste cazuri.

Ce strategie are Ón vedere Guvernul Ón sprijinirea acestor mame care nu beneficiaz„ de concediu de maternitate, de indemniza˛ie pentru cre∫terea copilului sau de ajutor social, de∫i nu au nici un venit?

- V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Domnul senator Iorga va depune Óntrebarea Ón scris. Urmeaz„ domnul senator Claudiu T„n„sescu, ultimul la rubrica Óntreb„ri. Microfonul central.

Pofti˛i!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Obiectul Óntreb„rii este urm„torul. Dup„ cum ∫ti˛i, Ón 16 mai 2006, la Strasbourg, cu ocazia prezent„rii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Raportului de monitorizare privind Rom‚nia Ón procesul de aderare la Uniunea European„, ˛ara noastr„ a mai primit o bil„ neagr„ din cauza num„rului uria∫ de ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului.

Anul trecut Guvernul a dat 209 ordonan˛e de urgen˛„, iar Ón acest an, Ón primele 4 luni, Ónc„ 34 de ordonan˛e de urgen˛„.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i c‚te ordonan˛e de urgen˛„ v-a˛i propus s„ mai adopta˛i p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an?

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Trecem la partea de interpel„ri.

Pe lista mea, din partea P.S.D., figureaz„ numai domnul senator Ilie S‚rbu, Ón˛eleg c„ ave˛i o interpelare, ∫i domnul senator Daea.

Atunci am s„ dau cuv‚ntul domnului Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Interpelarea este adresat„ premierului.

Primarul comunei B„i˛a, jude˛ul Hunedoara, Dini∫ Damian, semnaleaz„ faptul c„, de mai multe ori, a solicitat Guvernului trecerea Ón administrarea consiliului local a carierei M„gulicea—Cr„ciune∫ti.

Care este Ón acest moment situa˛ia carierei M„gulicea— Cr„ciune∫ti ∫i cum vede Guvernul Rom‚niei rezolvarea acestei ∫i acestor solicit„ri?

Am ∫i o revenire. Primarul ora∫ului Aninoasa, Ilie Botgros, ne aduce la cuno∫tin˛„ c„ mina din localitate s-a Ónchis pe data de 15 aprilie ∫i c„ au r„mas pe drumuri Ónc„ 600 de mineri. Programul de Ónchidere ∫i conservare a minei a reu∫it s„ rezolve problemele de munc„ doar pentru 215 mineri.

Ce are de g‚nd Guvernul Rom‚niei s„ aduc„ Ón Valea Jiului, ca investitori strategici, pentru a se putea rezolva problema social„, av‚nd Ón vedere c„ f„r„ aceast„ interven˛ie Ón Valea Jiului bugetele consiliilor locale vor deveni doar bugete sociale din care se vor achita venitul minim garantat ∫i ajutoarele de urgen˛„? Situa˛ia este extrem de grav„.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul senator Ilie Petrescu, urmeaz„ domnul senator Daea.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Transporturilor, Comer˛ului ∫i Turismului, domnului Gheorghe Dobre.

De mai multe ori am intervenit de la tribuna Senatului cu privire la alocarea de bani pentru jude˛ul Gorj, pe infrastructur„, Capitolul — îDrumuri comunale ∫i jude˛ene“.

La nivelul jude˛ului Gorj mai multe ziare relateaz„, de la unele partide, c„ vor fi distribui˛i bani pentru acest capitol.

V„ solicit s„ m„ informa˛i Ón mod concret, pentru a transmite Ón mod oficial punctul de vedere al Ministerului

Transporturilor, Comer˛ului ∫i Turismului Ón leg„tur„ cu urm„toarele lucruri:

a) C‚˛i bani Ói revin jude˛ului Gorj la rectificarea de buget?

b) Ce drumuri se vor executa Ón anul 2006, comunale, jude˛ene?

c) Ce drumuri vor fi executate Ón perioada 2006— 2008?

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Are cuv‚ntul domnul senator Daea, urmeaz„ domnul senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea mea este adresat„ doamnei Anca Boagiu, ministru al integr„rii europene.

Cu respectul cuvenit, v„ adresez urm„toarea interpelare:

Œn Circumscrip˛ia electoral„ nr. 27, pe care o reprezint Ón Senatul Rom‚niei, exist„ obiectivul dezvoltare durabil„ a ariei Ilovi˛a—Bahna—Cire∫u—Marga, jude˛ul Mehedin˛i, pentru care s-a Óncheiat contractul pe infrastructura mare PHARE 2002, pentru care autoritatea contractant„, respectiv Ministerul Integr„rii Europene, autoritatea de implementare, Agen˛ia de Dezvoltare Regional„ Sud-Vest Oltenia ∫i constructorul au obliga˛ii specifice pentru punerea Ón oper„ a acestui obiectiv. Ritmul de execu˛ie, reprezentat prin 11,83% din contract, ca lucr„ri executate ∫i decontate, ∫i termenul de finalizare, 24 iunie 2006, m„ determin„, doamna ministru, s„ apelez la autoritatea dumneavoastr„ ∫i a institu˛iei pe care o coordona˛i pentru a interveni Ón vederea realiz„rii acestui obiectiv.

V„ adresez respectuos rug„mintea de a-mi transmite m„surile luate ∫i termenul de punere Ón func˛iune a acestui obiectiv. Pentru o bun„ cunoa∫tere, v„ ata∫ez un exemplar din informarea privind stadiul fizic al lucr„rilor.

V„ mul˛umesc.

A∫tept r„spuns scris ∫i oral.

Domnul senator Ilie S‚rbu depune Ón scris interpelarea.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, urmeaz„ doamna senator ™erb„nescu Viorica.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Interpelarea este adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

Marea majoritate a cet„˛enilor Rom‚niei ∫i Ón special conduc„torii auto sunt foarte nemul˛umi˛i de infrastructura rutier„.

V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, cu referire la data de 1 mai 2006, care este starea drumurilor europene, na˛ionale, jude˛ene ∫i comunale, respectiv din totalul kilometrilor c‚˛i sunt Ón stare foarte

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 bun„, bun„, proast„, foarte proast„ ∫i extraordinar de proast„.

V„ mul˛umesc.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Are cuv‚ntul doamna senator ™erb„nescu Verginia, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.P.D. Urmeaz„ domnul senator Eugen Mih„escu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu.

Dup„ cum se ∫tie, Sala sporturilor îRomeo Iamandi“, din municipiul Buz„u, se afl„ Óntr-o stare deplorabil„. Din aceast„ cauz„ aici nu se pot organiza competi˛ii na˛ionale ∫i interna˛ionale de handbal, volei sau alte jocuri de sal„.

De∫i exist„ mai multe solicit„ri privind desf„∫urarea unor evenimente sportive interne sau interna˛ionale, Direc˛ia de sport a jude˛ului Buz„u, institu˛ie Ón administrarea c„reia se afl„ baza respectiv„, nu le poate onora. Din neglijen˛„ sau rea-voin˛„, fosta conducere a D.S.J. Buz„u nu a solicitat, prin bugetul pe 2006, de la A.N.S. nici un leu pentru reabilitarea S„lii sporturilor îRomeo Iamandi“. Ca atare, A.N.S. nu acord„ anul acesta nici un leu pentru repara˛iile extrem de necesare la Sala sporturilor îRomeo Iamandi“, iar o serie de competi˛ii interne sau interna˛ionale nu se pot desf„∫ura Ón Buz„u.

Œn acest context, v„ solicit s„ identifica˛i solu˛iile de finan˛are cu aproximativ 2 miliarde lei vechi a unor lucr„ri pentru repara˛iile la du∫uri, izola˛ie acoperi∫, suprafa˛„ de joc, scaune ori pentru Ónlocuirea geamurilor sparte din fondul de rezerv„ aflat la dispozi˛ia Guvernului.

Pe marginea chestiunilor prezentate solicit r„spuns oral ∫i Ón scris.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Are cuv‚ntul domnul senator Eugen Mih„escu, urmeaz„ domnul senator Paul P„curaru.

Domnule pre∫edinte,

Am o interpelare adresat„ ministrului afacerilor externe, Excelen˛ei sale domnul Mihai R„zvan Ungureanu.

## Domnule R„zvan Ungureanu,

Imediat dup„ alegerile din 2004, ca nou ministru al afacerilor externe, a˛i promis o restructurare a diploma˛iei rom‚ne∫ti, pentru a face fa˛„ negocierilor de pe ultima sut„ de metri a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. Sunt curios, Ón calitatea mea de observator la Parlamentul European ∫i de membru al Comisiei pentru politic„ extern„ a Parlamentului European, s„ aflu ast„zi, c‚nd ne afl„m Ón fa˛a unui rezultat mediocru reflectat Ón raportul Comisiei Europene, dac„, domnule R„zvan Ungureanu, v„ asuma˛i m„car o parte din acest e∫ec? Pentru c„ e∫ec se nume∫te un traseu pres„rat cu

îstegule˛e ro∫ii“, traseu pe care ˛ara noastr„ Ól parcurge asemenea m„garului ademenit de morcov!

A˛i luat vreodat„ Ón considerare, domnule ministru al afacerilor externe, o eventual„ evaluare economic„ a eficien˛ei misiunilor Rom‚niei Ón str„in„tate? Diploma˛ia este o activitate costisitoare. Se justific„ oare o misiune permanent„ pe l‚ng„ Uniunea European„ care afi∫eaz„ numai pe site 43 de diploma˛i — cine ∫tie oare c‚˛i sunt, de fapt, acolo — pentru ni∫te rezultate at‚t de proaste?

V-a˛i pus problema, domnule ministru, c„ atitudinea reticent„ a Comisiei ∫i a Parlamentului European este din cauza declara˛iilor f„cute de pre∫edintele ˛„rii, al c„rui prim sfetnic Ón materie de politic„ extern„ v„ l„uda˛i a fi, sau a acordurilor semnate Ón prip„, care oblig„ ˛ara aproape necondi˛ionat, Ón perspectiva unei securit„˛i de care ne desparte un ocean, dar care o expun cu certitudinea unei ostilit„˛i din imediata vecin„tate?

C‚nd ve˛i Ónceta, domnule ministru R„zvan Ungureanu, s„ privi˛i cu dispre˛ Parlamentul Rom‚niei de la Ón„l˛imea dumneavoastr„, Ón ghilimele, de negociator? Œn afar„ de Ónt‚lnirea pe care a˛i avut-o acum aproape 9 luni, Ón ciuda promisiunilor de sprijin ∫i colaborare pe care le-a˛i f„cut parlamentarilor rom‚ni observatori la Bruxelles ∫i Strasbourg, nici c„ v-am mai v„zut la fa˛„. N-a˛i considerat niciodat„ necesar s„ fi˛i prezent Ón fa˛a Parlamentului c‚nd s-au discutat probleme de politic„ extern„, oric‚t de importante ar fi fost ele. Personal cred Óns„ c„ a sosit momentul s„ da˛i socoteal„ pentru negocierile pe care le-a˛i pierdut... îÓn interesul Rom‚niei“.

A∫a cum v-am promis, voi face toate demersurile pentru constituirea unei subcomisii senatoriale pentru anchetarea Ministerului Afacerilor Externe, necesar„ chiar Ón interesul dumneavoastr„, domnule ministru!

Eugen Mih„escu, vicepre∫edinte al Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului Rom‚niei.

Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D.

Urmeaz„ domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu permisiunea dumneavoastr„, rezum interpelarea ∫i cele dou„ Óntreb„ri.

Interpelarea mea este adresat„ domnului Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii, ∫i vizeaz„ — Ón contextul supliment„rii bugetului Ministerului S„n„t„˛ii, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 411/2006 — s„ comunice care este strategia pe care o duce Ministerul S„n„t„˛ii pentru a reduce efectele negative ale gripei aviare ∫i care sunt bunurile ∫i serviciile achizi˛ionate de Ministerul S„n„t„˛ii pentru diminuarea efectelor negative ale gripei aviare.

Am ∫i dou„ Óntreb„ri, pe care le prezint Ón rezumat, ele sunt depuse de s„pt„m‚na trecut„.

Una este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.

Deci, av‚nd Ón vedere faptul c„ unul dintre domeniile care fac obiectul unor preocup„ri majore, prezentate Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Raportul de monitorizare al Comisiei Europene, este reprezentat de sistemul informatic pentru administrarea impozitelor, care este strategia Ministerului Finan˛elor Publice privind remedierea acestei probleme dificile pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, p‚n„ Ón luna octombrie 2006, pentru a face compatibile sistemele de impozitare?

A doua Óntrebare este adresat„ Agen˛iei pentru Sprijinirea Studen˛ilor, domnului Fico Anghel, ∫i vizeaz„ — Ón text sunt mai multe Óntreb„ri —, de fapt, strategia agen˛iei ∫i facilit„˛ile pe care agen˛ia le are Ón vedere pentru studen˛ii din Rom‚nia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Are cuv‚ntul domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul 1.

## **Domnul Petru Stan:**

Mul˛umesc.

Interpelarea mea este adresat„ primului-ministru al Guvernului Rom‚niei.

Domnule prim-ministru,

Conform datelor statistice, pensia medie lunar„ din Rom‚nia, la 5—6 milioane de pensionari, este de 2.770.000 lei. Cheltuielile lunare pentru Óntre˛inerea unui apartament de 3—4 camere, gaze, energie electric„, telefoane, ap„, cablu, sunt Óntre 4—7 milioane lei RON. Asta Ónseamn„ c„ o familie compus„ din doi pensionari nu pot s„-∫i pl„teasc„, lunar, aceste cheltuieli. Dac„ ad„ug„m ∫i cheltuielile pentru co∫ul zilnic, medicamente, evenimente de familie ∫i alte cheltuieli, Ón valoare de 5—6 milioane de lei, ne d„m seama u∫or c„ majoritatea pensionarilor sunt muritori de foame.

Grav este faptul c„ nici familiile care au loc de munc„ nu pot s„-∫i achite cheltuielile lunare, av‚nd Ón vedere c„ salariul mediu net pe economie este de 7.420.000, cu diferen˛„ mare Óntre diferitele sectoare de activitate: industria lemnului, 4.900.000 lei; asisten˛a medical„, 4.800.000 lei; mineri, 6.700.000 lei.

V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri:

1. Œn ce ˛„ri din Europa o familie de pensionari nu-∫i poate pl„ti, lunar, cheltuielile de Óntre˛inere a locuin˛ei din pensia pe care o prime∫te?

2. Œn ce ˛„ri din Europa o familie de profesori, mineri, constructori, muncitori din industria lemnului, asisten˛i medicali, din c‚∫tigurile realizate nu-∫i pot pl„ti cheltuielile lunare necesare traiului?

3. Ce m„suri va lua Guvernul pentru a remedia aceast„ situa˛ie, av‚nd Ón vedere faptul c„ familiile care tr„iesc sub limita subzisten˛ei recurg la acte antisociale: furt, prostitu˛ie, consum de droguri etc.?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Urmeaz„ domnul senator Dan Claudiu T„n„sescu,

Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, domnule prim-ministru, Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. a Ónstr„inat ˛i˛eiul rom‚nesc c„tre firma OMV din Austria, ca urmare a privatiz„rii îPetrom“. Firma OMV a Ónregistrat cea mai mare cre∫tere a profitului din Europa.

V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i — pentru anul 2005 ∫i primul trimestru al acestui an — care a fost profitul realizat de firma OMV Ón urma privatiz„rii îPetrom“ ∫i ce pierderi considera˛i c„ a Ónregistrat bugetul statului rom‚n?

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Senator Nicolae Marian Iorga, P.R.M. Bra∫ov.

V„ rog s„-mi permite˛i, pe scurt, una dintre Óntreb„ri, pentru c„ pe cealalt„ am depus-o Ón scris.

Œntrebare adresat„ tot domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Domnule prim-ministru,

Dup„ cum mi-a˛i comunicat anterior, Radu Duda a primit 8,2 miliarde lei Ón anul 2005 ∫i 3,5 miliarde lei de la Ónceputul acestui an, pentru a face lobby Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

V„ rog, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru anul trecut ∫i primele 4 luni din acest an, ce ac˛iuni concrete a Óntreprins Radu Duda, c‚nd, unde ∫i ce sume a cheltuit pentru fiecare ac˛iune Ón parte?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Senator Nicolae Marian Iorga, P.R.M. Bra∫ov.

Are cuv‚ntul domnul senator Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, microfonul 2, urmeaz„ domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru, C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Obiectul interpel„rii este urm„torul:

Nici Ón campania electoral„ ∫i nici Ón Programul de guvernare 2005—2008 Alian˛a D.A. nu s-a angajat Ón fa˛a rom‚nilor c„ le va aplica taxe ∫i impozite ustur„toare.

Cu toate acestea, Ministerul Finan˛elor Publice a preg„tit proiectul de act normativ care s„ conduc„ la majorarea substan˛ial„ a impozitelor ∫i a taxelor, printr-o nou„ modificare a Codului fiscal.

V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i unde s-a Ónscris Ón Programul de guvernare, aprobat de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 c„tre Parlament, c„ Guvernul majoreaz„ substan˛ial, pentru anul 2007, impozitele ∫i taxele pentru locuin˛e, terenuri ∫i autoturisme, Ón special pentru proprietarii de ma∫ini îDacia“.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, a depus interpelarea Ón scris.

Are cuv‚ntul ultimul vorbitor, domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Am o interpelare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre.

Œn jude˛ul Maramure∫, Ón ultimul an nu a fost reabilitat nici m„car un kilometru de drum na˛ional, ajung‚nd, Ón momentul de fa˛„, Óntr-o stare deplorabil„. Solicit„rile de transport au crescut enorm, at‚t ca densitate, c‚t ∫i ca sarcin„ preluat„ de drum, aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t nu au fost dimensionate din construc˛ie la parametrii necesari traficului actual.

Exist„ mai multe jude˛e care au o densitate de drumuri na˛ionale mai redus„ ∫i, Ón consecin˛„, sarcina preluat„ de aceste drumuri este mai mare, exemplu: jude˛ul Maramure∫, care, av‚nd un relief preponderent muntos, transportul persoanelor ∫i al m„rfurilor se face, Ón totalitate, pe aceste drumuri.

Ce proiecte sau programe are Guvernul Ón vederea revitaliz„rii ∫i Ómbun„t„˛irii transportului pe drumurile na˛ionale din jude˛ul Maramure∫ ∫i ce crede˛i c„ ar trebui s„ fac„ autorit„˛ile locale pentru a intra Ón aten˛ia dumneavoastr„, deoarece Maramure∫ul a fost citat de mult ∫i nu are Ón perspectiv„ nici un program viabil?

V„ sugerez, domnule ministru, dac„ se va g‚ndi un asemenea program, s„ fie luat Ón calcul criteriul de fiabilitate, adic„ sarcina preluat„, ∫i nu cea de lungime a re˛elei.

Din cauza c„rui fapt, zona de nord-vest a ˛„rii, Ón spe˛„, jude˛ul Maramure∫, a fost Óntotdeauna vitregit„ de asemenea programe ∫i fonduri de reabilitare a drumurilor na˛ionale, stare care se pare c„ se va men˛ine, av‚nd Ón vedere c„ aceste lucruri Ón jude˛ul nostru sunt planificate abia cu Óncepere din anul 2010?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Partea pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri s-a Óncheiat. Urmeaz„ ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor la Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate de senatori.

O s„ Óncepem prin a-i da cuv‚ntul domnului Teodor Atanasiu, ministrul ap„r„rii na˛ionale, pentru a r„spunde domnului senator Dan Claudiu T„n„sescu ∫i domnului senator Valentin Dinescu.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.

## **Domnul Teodor Atanasiu** _— ministrul ap„r„rii na˛ionale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Claudiu T„n„sescu referitoare la Programul de retragere a armatei rom‚ne din Irak ∫i cheltuielile totale efectuate p‚n„ la data de 30 aprilie 2006 de c„tre statul rom‚n pentru Óntre˛inerea trupelor Ón acest teatru de opera˛iuni, r„spunsul este urm„torul.

O component„ de baz„ a politicii externe a Rom‚niei o reprezint„ at‚t Óndeplinirea angajamentelor asumate fa˛„ de organiza˛iile interna˛ionale de securitate O.N.U. ∫i O.S.C.E., fa˛„ de Alian˛a Tratatului Atlanticului de Nord ∫i Uniunea European„, c‚t ∫i de a∫a-numitele coali˛ii de voin˛„, la care ˛ara noastr„ s-a constituit parte.

Astfel, Ón Bosnia, Her˛egovina ∫i Kosovo, Ón Afganistan ∫i Irak, militarii rom‚ni particip„ la misiuni de promovare a stabilit„˛ii ∫i p„cii, a securit„˛ii regionale ∫i interna˛ionale, la misiuni de reconstruc˛ie politic„, democratic„, economic„ ∫i social„ a acestor regiuni.

Œn acest context, Rom‚nia contribuie efectiv la eforturile principalilor actori angaja˛i Ón procesul de stabilizare ∫i reconstruc˛ie a statului irakian ∫i Óndeplinesc misiuni Ón cadrul opera˛iunilor îIrak Freedom“ ∫i îAntica Babilonia“, al„turi de militarii celorlalte state aliate.

Œn prezent, ca rezultat al acestor eforturi conjugate, pe scena politic„ din Irak sunt Ón desf„∫urare importante evenimente pentru instaurarea democra˛iei Ón acest stat, cum ar fi: demararea primei sesiuni a noului Parlament irakian, confirmarea Ón func˛ie a pre∫edintelui sau desemnarea de c„tre acesta a primului-ministru, fiind, astfel, asigurate premisele acceler„rii procesului de transfer al responsabilit„˛ilor Ón domeniul securit„˛ii, la nivel local, provincial ∫i na˛ional, c„tre for˛ele de securitate irakiene.

Lu‚nd Ón calcul toate aceste elemente, prezen˛a for˛elor din cadrul coali˛iei interna˛ionale urmeaz„ a fi redus„ treptat, Ón func˛ie de evolu˛ia favorabil„ a situa˛iei de fapt, precum ∫i de solicit„rile autorit„˛ilor irakiene.

A∫adar, la nivelul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale se desf„∫oar„ un amplu proces de analiz„ ∫i evaluare a nivelului ∫i a tipului de angajare cu for˛e Ón acest teatru de opera˛iuni, urm‚nd a fi elaborat un memorandum cu propuneri de reconfigurare a contribu˛iei rom‚ne∫ti cu for˛e, care va fi Ónaintat Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, Ón vederea aprob„rii.

Referitor la cheltuielile efectuate de c„tre statul rom‚n din anul 2003 ∫i p‚n„ la data solicitat„, 30 aprilie 2006, pentru Óntre˛inerea trupelor Ón acest teatru de opera˛iuni, preciz„m c„ cifra se situeaz„ la aproximativ 150 de milioane de dolari.

La Óntrebarea formulat„ de domnul senator Valentin Dinescu, care sunt ordinele emise Ón cursul acestui an privind Ónstr„inarea unor cl„diri ∫i terenuri apar˛in‚nd Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, r„spunsul este urm„torul:

Œn procesul complex de reorganizare ∫i restructurare a armatei, redislocarea sau desfiin˛area unor unit„˛i militare a avut ca rezultat, de cele mai multe ori, disponibilizarea infrastructurilor respective: caz„rmi, poligoane sau alte facilit„˛i, aflate Ón proprietatea public„ a statului ∫i Ón administrarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceste imobile nu mai sunt necesare nevoilor institu˛iei militare, iar Óntre˛inerea acestor imobile implic„ costuri care dep„∫esc cu mult posibilit„˛ile bugetului alocat, la solicitarea organelor administra˛iei publice centrale sau locale au fost ini˛iate demersurile necesare transferurilor, dup„ ob˛inerea avizelor necesare. Avizele — men˛ionez — sunt at‚t din cadrul unei comisii din interiorul ministerului, c‚t ∫i avizul Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii.

Preciz„m c„ transmiterea imobilelor aflate Ón domeniul public ∫i Ón administrarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale nu se realizeaz„ prin ordin al ministrului, ci prin hot„r‚ri ale Guvernului, care reglementeaz„ transmiterea dreptului de proprietate, administrare sau folosin˛„ c„tre institu˛ia public„ sau unitatea administrativ teritorial„ solicitant„, cu respectarea prevederilor legale.

Astfel, Ón condi˛iile descrise mai sus, Ón cursul anului 2006 Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a transferat c„tre administrarea altor institu˛ii un num„r de 21 de caz„rmi, potrivit unui tabel pe care l-am al„turat ∫i care con˛ine toate datele necesare.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mul˛umesc.

Œn continuare, va r„spunde domnul secretar de stat de la Ministerul S„n„t„˛ii, Ervin Zoltán Székely, domnului Viorel Dumitrescu...

Este la Camera Deputa˛ilor.

Are cuv‚ntul, atunci, doamna secretar de stat Paloma Petrescu, de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, pentru a da r„spuns domnului senator Aurel Ardelean, care se afl„ Ón sal„, ∫i domnului senator Gheorghe Funar. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.

Potrivit prevederilor art. 92, autonomia universitar„ se realizeaz„ ∫i prin selectarea ∫i promovarea personalului didactic ori a celorlalte categorii de personal angajat, stabilirea criteriilor de apreciere a activit„˛ii didactice ∫i ∫tiin˛ifice, stabilirea necesit„˛ii financiare ∫i materiale, folosirea fondurilor, gestionarea lor, g„sirea ∫i stabilirea surselor suplimentare de venituri ∫i altele.

Œn conformitate cu acelea∫i prevederi ale art. 92, Ón plan financiar, autonomia universitar„ se realizeaz„ ca drept de gestionare, potrivit legii ∫i r„spunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public na˛ional sau provenite din alte surse de finan˛are. Prin urmare, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii are rapoarte contractuale cu toate institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior de stat pentru serviciile prestate ∫i, Ón baza autonomiei universitare, nu poate s„ intervin„ Ón politica financiar„ a acestora. Lectorii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior sunt ordonatori de credite ∫i r„spund, Ón conformitate cu prevederile legale, pentru politica financiar„ bugetar„ intern„ a institu˛iei de Ónv„˛„m‚nt superior.

Œn concluzie, eventualele aspecte de genul celor invocate de c„tre dumneavoastr„ intr„ sub inciden˛a autonomiei universitare, Ón sensul c„ acestea, dac„ este cazul, vor fi analizate ∫i solu˛ionate de c„tre organismele de conducere academic„ din cadrul institu˛iei de Ónv„˛„m‚nt superior Ón cauz„, respectiv biroul catedrei, consiliul facult„˛ii ∫i senatul universitar.

V„ asigur„m, cu toate acestea, domnule senator, c„ Ón cazul Ón care Corpul de control al ministrului educa˛iei va afla date de acest fel vom considera s„ sesiz„m organele Ón drept ∫i, desigur, vor fi luate m„surile legale. V„ mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Doamna Cecilia Paloma Rodica Petrescu** _— secretar_

## _de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mai Ónt‚i, a∫ vrea s„ spun c„ domnului senator Aurel Ardelean i-am Ónm‚nat deja r„spunsul ∫i nu dore∫te s„ mai fie citit.

De acord.

R„spund acum domnului senator Gheorghe Funar, care ne solicit„ s„-i comunic„m, pentru anul universitar 2005—2006, rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii sau ∫efii de catedr„ care nu au ˛inut cursurile Ónscrise Ón statele de func˛ii.

R„spunsul nostru este urm„torul.

Œn conformitate cu art. 92 alin. 2 din Legea nr. 84/1995, autonomia universitar„ vizeaz„ domeniile conducerii, structur„rii ∫i func˛ion„rii institu˛iei, ale activit„˛ii didactice ∫i de cercetare ∫tiin˛ific„, ale administr„rii ∫i finan˛„rii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Sunt total nemul˛umit de r„spunsul primit. Am pus o Óntrebare foarte simpl„. Am primit foarte multe informa˛ii de la studen˛i din diverse centre universitare cu referire la un lucru incredibil, dar adev„rat: din p„cate, sunt foarte mul˛i rectori, prorectori, decani, prodecani, ∫efi de catedr„ din Ónv„˛„m‚ntul de stat care au norm„ cursuri universitare ∫i nu-∫i ˛in cursurile, nu merg la ore, iar doamna secretar de stat m„ trimite la autonomia universitar„. Ne-a ˛inut 5 minute teoria autonomiei universitare ∫i-mi comunic„ c„ de aceast„ problem„ urmeaz„ s„ se ocupe ∫i s„ primesc, probabil, un r„spuns la Pa∫tile cailor de la cei care nu-∫i ˛in orele. E vorba de bani publici, din bugetul statului rom‚n, prin Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sunt pl„ti˛i ace∫ti oameni. Semneaz„ Ón fiecare lun„ ∫i iau leaf„ pentru c„ nu ˛in cursuri Ón fa˛a studen˛ilor. Ei cred c„ dac„ au fost ale∫i Ón aceste func˛ii nu mai au obliga˛ia s„ predea Ón fa˛a studen˛ilor la Ónv„˛„m‚ntul de stat. A∫tept r„spuns cel t‚rziu pentru lunea viitoare ∫i Ón ipoteza Ón care ∫i data viitoare Óncerca˛i s„ ocoli˛i r„spunsul apelez la presa din toate jude˛ele. Fac un apel public la pres„ pentru a comunica Ón pres„ ceea ce dumneavoastr„ refuza˛i de la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 nivelul ministerului s„-mi comunica˛i sau probabil c„ nu cunoa∫te˛i realitatea din ˛ar„.

Mul˛umesc.

Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, de la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, pentru a r„spunde domnului Ilie Petrescu, senator P.R.M.

Microfonul 9, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i o serie de informa˛ii referitoare la m„surile Óntreprinse pentru rezolvarea situa˛iei create Ón satul Seciuri, jude˛ul Gorj, ca urmare a alunec„rilor de teren produse Ón ultima perioad„, v„ comunic„m urm„toarele: din cauza schimb„rii echilibrului apelor subterane, freatice ori de ad‚ncime, Óncep‚nd cu data de 4 mai 2006 s-au produs grave alunec„ri ∫i pr„bu∫iri de teren ce au afectat gospod„riile locuitorilor din comuna Ro∫ia de Amaradia, un tronson de circa 2 km al drumului jude˛ean 675 C, o parte din re˛eaua de energie electric„, precum ∫i mari suprafe˛e de teren. Ca urmare a acestui fenomen, un num„r de 215 locuin˛e, respectiv, 189 din satul Seciuri, 8 din satul Stejeri, 12 din satul Ro∫ia de Amaradia, 5 din satul Ruget ∫i una din satul Becheni, precum ∫i o ∫coal„ primar„ au suferit degrad„ri puternice, impun‚ndu-se evacuarea urgent„ a 657 de persoane. Din cauza acestei situa˛ii, Ón comuna Ro∫ia de Amaradia au fost luate m„suri de interven˛ie de prim„ urgen˛„ pentru evacuarea persoanelor afectate, recuperarea bunurilor ∫i materialelor de construc˛ie din imobilele afectate, Óntre˛inerea c„ilor de acces pentru fluidizarea evacu„rii popula˛iei, amenajarea unei tabere pentru sinistra˛i pe amplasamentul unei foste organiz„ri de ∫antier, prin montarea a 38 de corturi ∫i fixarea pe amplasamentul respectiv a 63 de construc˛ii u∫oare dotate cu paturi, saltele ∫i p„turi, amenajarea unui cort de prim„ interven˛ie medical„, amenajarea unei s„li pentru servirea mesei calde, racordarea modulelor de energie electric„, dotarea cu corpuri mobile prev„zute cu du∫uri, aprovizionarea ritmic„ a popula˛iei afectate cu ap„ mineral„ ∫i alimente, asigurarea mijloacelor de transport pentru evacuarea bunurilor, aproximativ 20—25 de autocamioane zilnic ∫i utilaje terasiere adecvate pentru men˛inerea Ón stare de func˛ionalitate a c„ilor de acces. Œn medie, 7 utilaje pe zi. Preciz„m ∫i faptul c„ serviciile publice deconcentrate au participat Ón permanent„ la realizarea acestor m„suri ∫i au intervenit cu for˛e umane ∫i mijloace adecvate atunci c‚nd situa˛ia a impus acest lucru.

Œn vederea reconstruirii pe noi amplasamente a caselor grav afectate de alunec„rile de teren au fost propuse solu˛ii de str„mutare, dup„ cum urmeaz„: Prim„ria Ora∫ului T‚rgu C„rbune∫ti a pus la dispozi˛ie 40 ha teren agricol Ón satul Cojani, cu posibilit„˛i de racordare la re˛eaua electric„, ap„ curent„ ∫i la re˛eaua de gaze naturale, iar prin Hot„r‚rea consiliului local nr. 48/2006 a fost aprobat„ trecerea terenului din domeniul privat Ón domeniul public al ora∫ului. Pe acest amplasament se pot construi 340 de gospod„rii.

Prim„ria Comunei Albeni a pus la dispozi˛ie 37,5 ha teren agricol Ón zona C‚mpul Mare, cu posibilit„˛i de racordare la re˛eaua electric„, ap„ curent„ ∫i re˛eaua de gaze naturale, iar prin Hot„r‚rea consiliului local nr. 22/2006 a fost aprobat„ trecerea terenului din domeniul privat Ón domeniul public al comunei. Pe acest amplasament se pot construi 328 de gospod„rii.

De asemenea, men˛ion„m c„ pentru elaborarea planului urbanistic zonal, Ón vederea emiterii autoriza˛iilor de construire, au fost demarate ac˛iunile pentru realizarea m„sur„torilor topografice ∫i a studiilor geotehnice, ac˛iunile respective fiind coordonate de Consiliul Jude˛ean Gorj.

Totodat„, institu˛ia prefectului jude˛ului Gorj a solicitat autorit„˛ilor abilitate scutirea de tarifele percepute pentru analiza ∫i verificarea documenta˛iei de scoatere din circuitul agricol, precum ∫i pentru schimbarea categoriei de folosin˛„ a terenurilor propuse pentru reconstruc˛ia locuin˛elor afectate. Preciz„m ∫i faptul c„ s-au luat toate m„surile ca Ón perioada imediat urm„toare s„ fie finalizate dosarele pentru fiecare familie afectat„, care s„ con˛in„ pe l‚ng„ anchetele sociale ∫i inventarierea locuin˛elor cel mai grav afectate de alunec„rile de teren din zon„, precum ∫i op˛iunile sinistra˛ilor pentru unul dintre cele dou„ amplasamente oferite, respectiv comuna Albeni sau ora∫ul T‚rgu C„rbune∫ti, sau, dup„ caz, alte op˛iuni.

Cu deosebit„ stim„, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Darius Me∫ca este aici? V„ rog. De la microfonul 10, domnul secretar de stat de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului Ói r„spunde domnului senator Ilie Petrescu privind situa˛ia Complexului Energetic Turceni din jude˛ul Gorj.

## **Domnul Darius Me∫ca** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„ privind situa˛ia de la Complexul Energetic Turceni, jude˛ul Gorj, cu privire la firmele care distribuie energie electric„, v„ comunic„m urm„toarele: Complexul Energetic Turceni este produc„tor de energie ∫i ac˛ioneaz„ pe pia˛a angro Ón baza licen˛ei de produc„tor emis„ de A.N.R.E. Œn calitate de produc„tor, Complexul Energetic Turceni a livrat energie c„tre furnizorii ∫i produc„torii de energie, at‚t la pre˛uri reglementate, c‚t ∫i la pre˛uri negociate, precum ∫i la bursa de energie. Pia˛a angro de energie este o pia˛„ liber„, cu un grad de deschidere de 83%, Óncep‚nd de la 1 iulie 2005, conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 644/2005, ∫i func˛ioneaz„ Ón baza Codului comercial al pie˛ei angro de energie electric„, monitorizat ∫i controlat de A.N.R.E. Complexul Energetic Turceni, Ón ceea ce prive∫te activitatea comercial„ de furnizare a energiei electrice, nu este licen˛iat pentru a efectua servicii de distribu˛ie aferente activit„˛ii tehnice de distribu˛ie. Pre˛urile practicate sunt Ón concordan˛„ cu prevederile Codului comercial al pie˛ei angro de energie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 electric„, au fost ∫i sunt monitorizate lunar de A.N.R.E., fiind de dou„ tipuri: pre˛uri reglementate de A.N.R.E. ∫i pre˛uri libere formate pe pia˛„. Lu‚nd Ón calcul preciz„rile efectuate, precum ∫i situa˛ia v‚nz„rii de energie electric„ pe trimestrul I 2006, din produc˛ie proprie, v„ prezent„m Ón anex„ datele l„muritoare privind prima dumneavoastr„ Óntrebare, cu precizarea c„ pre˛ul mediu de v‚nzare realizat este de 150,78 lei/MWh. C‚t prive∫te pre˛ul de produc˛ie al unui MWh la Complexul Energetic Turceni, acesta este de 132,46 lei/MWh livrat, incluz‚nd toate costurile structurii organizatorice a societ„˛ii.

Œn ceea ce prive∫te parteneriatul dintre îHidroelectrica“ ∫i complexurile energetice, acesta a fost avantajos Ón special pentru Complexul Energetic Turceni, deoarece permite func˛ionarea echilibrat„ a grupurilor, asigur„ livrarea unei cantit„˛i suplimentare de energie produs„ la Complexul Energetic Turceni ∫i realizarea produc˛iei de lignit, respectiv cre∫te eficien˛a economic„.

Sper‚nd c„ aceste informa˛ii aduc l„muririle necesare referitoare la problema ridicat„ de dumneavoastr„, v„ asigur„m, domnule senator, de disponibilitatea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului de a v„ comunica Ón termen orice alt r„spuns ce va fi solicitat de dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Marius Me∫ca, secretar de stat.

Œn continuare are cuv‚ntul domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, de la Ministerul Finan˛elor Publice, pentru a-i r„spunde domnului Claudiu T„n„sescu privind sumele alocate Funda˛iei îSapientia“ din Cluj-Napoca.

Domnul senator Nicolae Iorga nu se afl„ Ón sal„, deci r„spunsul referitor la datoriile studiourilor de radio ∫i TV ale publica˛iilor centrale i-l ve˛i Ónm‚na Ón scris. **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Da, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Mul˛umesc.

Referitor la Óntrebarea domnului senator Claudiu T„n„sescu. Potrivit prevederilor art. 46 din Ordonan˛a Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia˛ii ∫i funda˛ii, aprobat„ prin Legea nr. 246 /2005, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, veniturile asocia˛iilor ∫i funda˛iilor se pot constitui ∫i din resurse ob˛inute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. De asemenea, art. 52 din ordonan˛a men˛ionat„ anterior prevede c„ dup„ constituire, asocia˛iile ∫i funda˛iile interesate vor putea solicita autorit„˛ilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i autorit„˛ilor administra˛iei publice locale s„ fie luate Ón eviden˛a acestora Ón func˛ie de domeniul Ón care activeaz„. Ca urmare, Ministerul Finan˛elor Publice nu de˛ine date privind asocia˛iile ∫i funda˛iile pentru care sunt alocate sume din bugetele unor ministere sau altor organe de specialitate ale administra˛iei publice.

Potrivit Hot„r‚rii Guvernului nr. 916/2005 privind structurile institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior acreditate sau autorizate s„ func˛ioneze provizoriu ∫i a specializ„rilor din domeniile studiilor universitare de licen˛„, Ón categoria institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior autorizate s„ func˛ioneze provizoriu figureaz„ ∫i Funda˛ia

îSapientia“, Universitatea îSapientia“ din Cluj-Napoca. Av‚nd Ón vedere activitatea pe care o desf„∫oar„ aceast„ funda˛ie, am solicitat Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii informa˛ii privind finan˛area acesteia de la bugetul de stat, minister care ne-a comunicat c„ Ón anii 2004 ∫i 2005 nu i-a alocat fonduri ∫i nici nu are prev„zute fonduri pentru anul 2006.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn continuare are cuv‚ntul domnul Septimiu Buza∫u, secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, pentru a r„spunde domnului Ilie Petrescu, senator P.R.M., privind construirea unei s„li de sport Ón comuna Ione∫ti, din jude˛ul Gorj.

Œn leg„tur„ cu problema locuin˛elor, ridicat„ de domnul senator Ioan Corodan, Ói ve˛i Ónm‚na r„spunsul Ón scris. Ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul Septimiu Buza∫u** _— secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Da, v„ mul˛umesc.

Consiliilor locale nu li se aloc„ fonduri pentru realizarea de s„li de sport. Acestea se realizeaz„ Ón cadrul Programului construc˛iei s„lilor de sport, program implementat de Ministerul Transporturilor prin Compania Na˛ional„ de Investi˛ii. De aceea, pentru promovarea unei s„li de sport, Consiliul Local al localit„˛ii Ione∫ti va trebui s„ transmit„ la C.N.I. urm„toarele documente:

— o solicitare privind realizarea s„lii de sport, cu identificarea terenului;

— prevederea Ón bugetul local de c„tre Prim„ria Ione∫ti a sumei necesare pentru viabilizarea terenului;

— asigurarea utilit„˛ilor necesare s„lii de sport, respectiv proiectare ∫i execu˛ie;

— hot„r‚rea consiliului local privind transmiterea terenului cu o suprafa˛„ de 3.300 m[2] , care este aferent unei s„li de sport cu 150 de locuri, sau o suprafa˛„ de 900 m[2] aferent„ unei s„li de sport de educa˛ie fizic„, cu dimensiunile de 20 x 30 m Ón plan. Acest teren trebuie s„ fie liber de orice sarcini.

Totodat„, se vor transmite Ón mod gratuit c„tre C.N.I., pe toat„ durata de execu˛ie a obiectivului de investi˛ii, certificatul de urbanism, avizul direc˛iei de cultur„, studiu geotehnic, protocolul pentru transmiterea terenului, cu specifica˛ia expres„ c„ terenul este lipsit de orice sarcini pe durata realiz„rii lucr„rilor, num„rul de elevi, fotografii ale amplasamentului. Dup„ transmiterea documenta˛iei complete se introduce sala de sport Ón programul s„lilor de sport ∫i Ón func˛ie de bugetul anual aprobat ∫i repartizarea acestuia, cu prioritate, pe obiectivele de investi˛ii care se afl„ Ón execu˛ie, se analizeaz„ posibilitatea introducerii pentru finan˛are a unor noi obiective, deci inclusiv a unui astfel de obiectiv. Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006

Mul˛umesc.

Œn continuare are cuv‚ntul domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„, de la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, pentru a r„spunde domnului senator Aurel Gabriel Simionescu.

R„spunsul pentru domnul Ioan Corodan Ól ve˛i depune scris.

## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntrebarea adresat„ de domnul senator Aurel Simionescu referitoare la problemele rezultate din aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005, formul„m urm„torul r„spuns.

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 171/2005 a fost modificat„ Ón Parlamentul Rom‚niei astfel Ónc‚t s„ se creeze temeiul legal pentru Óncheierea contractelor Óntre casele teritoriale de pensii ∫i spitalele care au Ón subordine clinici, sec˛ii sau cabinete de medicin„ a muncii. Œn baza acestor contracte se vor finan˛a cheltuielile generate de cazurile de boli profesionale tratate Ón aceste unit„˛i sanitare. Œn prezent, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei a preg„tit ∫i proiectul Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002, care ar fi aprobat imediat dup„ publicarea Ón îMonitorul Oficial“ a Legii de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 171/2005. Din momentul public„rii actelor normative mai sus men˛ionate, clinicile, respectiv sec˛iile de boli profesionale ∫i cabinetele de medicin„ a muncii pot Óncheia contracte cu casele teritoriale de pensii, Ón vederea finan˛„rii cheltuielilor generate de serviciile medicale acordate Ón aceste unit„˛i sanitare. Totodat„, pentru preg„tirea formelor de contractare, casele teritoriale de pensii au solicitat clinicilor ∫i sec˛iilor de boli profesionale informa˛iile necesare, astfel Ónc‚t contractarea s„ se efectueze Ón cel mai scurt timp posibil.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu Óntrebarea pus„ de domnul senator Gheorghe Funar Ministerului S„n„t„˛ii privind operarea domnului pre∫edinte Traian B„sescu la Viena, se solicit„ o am‚nare de c„tre acest minister.

Are cuv‚ntul...

Dori˛i s„ interveni˛i?

Domnul senator Simionescu dore∫te s„ intervin„. Microfonul 3.

Doresc s„ intervin, dar rug„mintea mea respectuoas„ este s„ ascult ∫i r„spunsul care este pe aceea∫i tem„, de la Ministerul S„n„t„˛ii, ca s„ nu discut„m de dou„ ori despre acela∫i lucru.

Dac„ este posibil, domnule pre∫edinte!

Da, dup„ ce va fi ∫i r„spunsul de la Ministerul S„n„t„˛ii, ve˛i lua cuv‚ntul. Œn continuare are cuv‚ntul domnul secretar de stat Constantin Popescu, de la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor, privind r„spunsul pe care trebuie s„-l dea domnului senator Gheorghe Funar referitor la proiectul Ro∫ia Montan„.

R„spunsul pentru doamna senator Doina Silistru privind neutralizarea de∫eurilor Ól ve˛i da scris.

Stimate domnule pre∫edinte, Stimate domnule senator,

Evaluarea impactului pentru proiectul Ro∫ia Montan„ se face, Ón principal, Ón baza a dou„ acte normative ∫i este vorba de Hot„r‚rea Guvernului nr. 918/2002 ∫i, de asemenea, Ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale de pe acea vreme, nr. 860. Vreau s„ men˛ionez c„ Hot„r‚rea Guvernului nr. 918/2002 include directiva european„ Ón acest sens ∫i modificarea acestei directive.

Deci Directiva european„ este 85/337, iar modificarea este 97/11.

Œn acest moment, finalul, acordul sau respingerea acordului pentru investi˛ii va fi f„cut de c„tre Guvern. Œn acest moment, situa˛ia este urm„toarea: s-au parcurs toate etapele procedurale care sunt prev„zute Ón procedur„. îRo∫ia Montan„ Corporation“ a depus studiu de impact Ón data de 15.05.2006. Œn data de 19.05.2006, Ministerul Mediului, dup„ o analiz„ preliminar„, a solicitat completarea documenta˛iei. Aceasta este situa˛ia Ón acest moment. Urmeaz„ ca dac„ documenta˛ia va fi complet„, dup„ analiza acesteia, s„ se treac„, eventual, la etapa urm„toare.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Urmeaz„ domnul Szasz Attila, consilier de stat la cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene, pentru a r„spunde domnului senator Petru Stan privind deplas„rile domnului Markó Béla Ón zonele afectate de inunda˛ii.

A∫ dori s„-i comunica˛i domnului senator Markó Béla… Ón calitate de senator d‚nsul trebuia s„ ∫tie c„ r„spunsuri aici pot s„ dea mini∫trii ∫i secretarii de stat, nu consilierii de stat.

V„ rog s„ da˛i r„spunsul.

Dup„ ce o s„ auzi˛i r„spunsul, o s„ interveni˛i, domnule senator.

V„ rog s„ da˛i r„spunsul, domnule consilier.

## **Domnul Szasz Attila** _— consilier de stat la cabinetul_

_ministrului de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stimate domnule senator,

Suntem con∫tien˛i c„ valul de inunda˛ii de la Dun„re din acest an a provocat daune importante care necesit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 rezolvare grabnic„. Guvernul urm„re∫te cu deosebit„ aten˛ie evolu˛ia lucr„rilor Ón zonele calamitate, Óntreprinz‚nd m„suri ∫i aloc‚nd fonduri pentru reconstruirea acestor zone. Mai multe ministere de linie, cu atribu˛ii specifice Ón domeniul ap„r„rii Ómpotriva calamit„˛ilor ∫i al protec˛iei civile a popula˛iei ∫i bunurilor, al protec˛iei mediului ∫i gospod„ririi apelor, inclusiv Ón domeniul monitoriz„rii situa˛iei ∫colilor ∫i a c„minelor culturale inundate, speciali∫tii acestor ministere lucreaz„ pentru monitorizarea, prevenirea ∫i Ónl„turarea efectelor calamit„˛ilor naturale cu care s-a confruntat Rom‚nia Ón ultima perioad„.

Markó Béla, Ón calitate de ministru de stat, conlucreaz„ cu mini∫trii din domeniile culturii, educa˛iei ∫i integr„rii europene, precum ∫i cu ceilal˛i conduc„tori ai institu˛iilor subordonate Guvernului care desf„∫oar„ activit„˛i Ón domeniile men˛ionate. Consider„m c„ mini∫trii cu atribu˛ii directe Ón rezolvarea situa˛iilor create Ón zonele calamitate ∫i-au demonstrat pe deplin interesul ∫i determinarea Ón g„sirea unor solu˛ii adecvate, inclusiv prin prezen˛a lor Ón respectivele zone. Apreciem c„ nu num„rul de mini∫tri care se deplaseaz„ Ón respectivele zone contribuie Ón mod determinat la rezolvarea situa˛iilor create, ci calitatea m„surilor luate Ón acest sens.

Totodat„, v„ asigur„m, domnule senator, c„ U.D.M.R. ∫i-a asumat participarea Ón coali˛ia de guvernare, pentru a contribui la rezolvarea tuturor problemelor legate de bun„starea societ„˛ii rom‚ne∫ti, cu remedierea problemelor imprevizibile ap„rute nu numai Ón zonele locuite de maghiari, ci Ón toat„ ˛ara.

Sunt convins c„ activitatea mini∫trilor ∫i secretarilor de stat propu∫i de U.D.M.R. dovede∫te pe deplin acest lucru, ca de exemplu, preocup„rile ministrului delegat care r„spunde pentru lucr„rile publice ∫i amenajarea teritoriului privind eliminarea sau diminuarea consecin˛elor inunda˛iilor din ˛ar„, din oricare dintre regiunile calamitate. V„ mul˛umesc.

Domnul senator Stan, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? V„ rog, microfonul 1.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Conform regulamentului, r„spunsul trebuia s„-l fi dat domnul ministru de stat Markó Béla sau un secretar de stat.

Nu m„ mul˛ume∫te r„spunsul. Rog s„-l primesc de la un secretar de stat sau de la domnul ministru, pentru c„ din r„spuns nu rezult„ c„ domnul ministru de stat Markó Béla este ministru pentru toat„ popula˛ia Rom‚niei sau numai pentru un segment din popula˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc ∫i a∫tept s„ primesc r„spuns de la domnul ministru Markó Béla.

Am Ón˛eles.

Œn continuare, are cuv‚ntul domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely de la Ministerul S„n„t„˛ii, pentru a da r„spuns domnului senator Aurel Gabriel Simionescu.

Œn rest, r„spunsurile pentru domnii senatori Ion Toma, Viorel Dumitrescu ∫i Constantin G„ucan le ve˛i l„sa scrise.

V„ rog, microfonul 10.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Referitor la interpelarea domnului senator privind finan˛area sec˛iilor de boli profesionale ∫i a cabinetelor de medicin„ a muncii, care func˛ioneaz„ Ón cadrul spitalelor, v„ comunic„m urm„toarele: sec˛iile de boli profesionale ∫i cabinete de medicin„ a muncii care func˛ioneaz„ Ón cadrul spitalelor au fost finan˛ate p‚n„ la 31.12.2005 de la bugetul de stat, prin Ministerul S„n„t„˛ii, potrivit art. 15 lit. k) din Legea nr. 100/1998 privind asisten˛a de s„n„tate public„, precum ∫i art. 135 alin. 2 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 246/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale. Œn sec˛iile de boli profesionale din spitale sunt investigate, diagnosticate ∫i tratate persoanele cu astfel de afec˛iuni. Prin cabinetele de medicin„ a muncii, care sunt structuri f„r„ personalitate juridic„, sunt tratate boli profesionale Ón sistem ambulatoriu, asigur‚ndu-se consulta˛ia de specialitate, prescrierea de medicamente, declararea de boli profesionale, recomandare pentru internare, recuperare, dispensarizare ∫i acordarea concediului medical.

Conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón baza c„reia a fost constituit Fondul na˛ional pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale, acesta este gestionat de Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, iar decontarea cheltuielilor aferente serviciilor medicale acordate bolnavilor cu boli profesionale din sec˛iile de boli profesionale ∫i cabinete de medicin„ a muncii trebuie s„ se fac„ din Fondul na˛ional pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale.

P‚n„ Ón prezent, preluarea cheltuielilor legate de plata serviciilor medicale acordate Ón caz de boli profesionale prin sec˛ii de boli profesionale ∫i cabinete de medicin„ a muncii, Ón baza prevederilor legale de mai sus, nu s-a realizat. Pentru aplicarea prevederilor legale este necesar ca Fondul na˛ional pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale s„ asigure finan˛area acestor cheltuieli, Ón baza metodologiei prev„zute la art. 116 alin. 4 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale.

Œncep‚nd cu data de 1.01.2006, Ministerul S„n„t„˛ii nu mai are baz„ legal„ de finan˛are de la bugetul de stat. Ministerul S„n„t„˛ii a asigurat de la bugetul de stat, Ón luna ianuarie 2006, at‚t sumele necesare pentru plata drepturilor personale aferente lunii decembrie 2005, c‚t ∫i cel de-al treisprezecelea salariu pentru anul precedent. Modalitatea temporar„ sugerat„ de Ministerul S„n„t„˛ii a fost ca unit„˛ile sanitare s„ efectueze plata drepturilor salariale din fondurile aflate la dispozi˛ia acestora, urm‚nd ca, ulterior, s„ efectueze regulariz„rile aferente Ón momentul ramburs„rii acestor sume din fond.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 85/1.VI.2006 Compartimentul de boli profesionale din cadrul Spitalului Jude˛ean de Ugen˛„ Br„ila, cu 20 de paturi, doi medici ∫i 17 cadre medii ∫i Cabinetul de medicin„ a muncii nu au fost Ón contract cu Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate Br„ila ∫i nici pentru anul 2006 Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate nu pl„te∫te astfel de servicii. Din cauza protestului salaria˛ilor de la Direc˛ia de S„n„tate Public„ Br„ila ∫i Prefectura Br„ila, au fost organizate Ónt‚lniri Ón cadrul Grupului de Dialog Social — Prefectura, Casa de Pensii, Direc˛ia de S„n„tate Public„, Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate —, c„ut‚ndu-se modalitatea legal„ de plat„ a acestor persoane.

Spitalul Jude˛ean Br„ila trecea printr-o criz„ financiar„, din contractul cu Casa Jude˛ean„ de Asigur„ri de S„n„tate Br„ila neput‚nd asigura tratamentul pacien˛ilor ∫i costul tuturor utilit„˛ilor. La Capitolul îVenituri proprii“ avea Ón cont 153 de mii lei noi, bani cu care a pl„tit 67% din aceste salarii Ón anul 2006. Situa˛ia este tensionat„, salaria˛ii protest‚nd lunar, Ón ziua de salariu, la D.S.P. ∫i la prefectur„.

Cu stim„.

Semneaz„ Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii.

Domnul senator, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din cele ascultate a˛i tras ∫i dumneavoastr„ concluziile. R„spunsurile domnilor secretari de stat,

teoretic, sunt corecte. Practic, Óns„, Óncep‚nd cu 1.01.2006, Ministerul S„n„t„˛ii nu mai poate pl„ti ace∫ti oameni, iar tot Óncep‚nd cu 1.01.2006 Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, prin Casa de Pensii, nu poate pl„ti nici ea, pentru c„ nu are norme metodologice.

Exist„ banii, exist„ ∫i legea, nu exist„ normele metodologice ∫i ace∫ti oameni — nu este numai la Br„ila situa˛ia — nu-∫i primesc banii. De aceea, eu a∫ face un apel ∫i la Ministerul S„n„t„˛ii, ∫i la Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, s„ g„seasc„ o solu˛ie amiabil„ Ón cadrul Guvernului, pentru c„ este vorba de 20 de oameni, dar ei sunt mai mul˛i la nivel na˛ional, care nu ∫i-au primit salariile de la Ónceputul acestui an — doar o singur„ lun„ 67% — ∫i care risc„, Ón continuare, chiar dac„ se va reglementa treaba ∫i vor primi salariile Óncep‚nd cu 1 iunie, s„ spunem, s„ r„m‚n„ 6 luni de zile cu munca f„cut„ ∫i f„r„ s„ fie pl„ti˛i.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i poate Óndr„znesc s„ apelez la dumneavoastr„ pentru o discu˛ie ∫i cu domnul ministru Barbu Ón acest sens.

- V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi.

M‚ine se va lucra, Óncep‚nd de la ora 9,00, pe comisii de specialitate.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123946]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 85/1.VI.2006 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 8,40 lei noi/84.000 lei vechi