Stenogramă plen

Stimați colegi, să câștigăm timp.

Liderii de grup parlamentar, vă rog să-mi dați lista cu cei care doresc să ia cuvântul la declarații politice.

Vă rog.

Să trecem la declarații politice cu foarte multă operativitate. Avem o cutumă pe care am practicat-o, cunoașteți timpii: PSD — 30 de minute; PNL — 18 minute; PRM — 14 minute; PD-L — 14 minute; PC — 7 minute; UDMR — 7 minute; independenții — 2 minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al PSD — poftiți la tribună —, urmează domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi vreau să mă refer la câteva dintre necazurile care-i apasă pe brașoveni în ultima vreme.

Așa cum se știe, Brașovul este unul dintre centrele istorice și economice cele mai importante ale României. Începând cu secolul al XIV-lea, aici au apărut primele bresle ale meșteșugarilor și Brașovul a cunoscut o dezvoltare economică ascendentă, o perioadă de înflorire, până în secolul al XVII-lea când, în anul 1689, a avut loc un incendiu devastator. A fost primul șoc pentru Brașov. Brașovul a trebuit să fie reconstruit prin efortul cetățenilor acestei comunități. După secolul al XII-lea, la Brașov a fost mereu, așa cum se

știe, un spirit multicultural care a ajutat această zonă să se dezvolte. Și după acest dezastru oamenii de acolo au reușit să refacă cetatea, să refacă Brașovul, și Brașovul a ajuns în secolele XVIII, XIX și XX cel mai important centru economic al Transilvaniei.

În anii ’70,’80 din secolul al XX-lea s-a ajuns la o industrializare excesivă a Brașovului. Numai în municipiul Brașov populația a crescut între 1970 și 1980 de la 170 de mii de locuitori la 340 de mii de locuitori. A fost al doilea șoc pe care l-a trăit Brașovul, un șoc social cu costuri destul de mari, pentru că o populație numeroasă a trebuit să fie integrată din punct de vedere social, din punct de vedere cultural.

În sfârșit, a urmat al treilea șoc, după anii ’90, când a început o restructurare economică de proporții în județul Brașov. Brașovul a pierdut numeroase locuri de muncă, a pierdut societăți comerciale importante și, dacă în 1990 numărul angajaților era de peste 300 de mii, astăzi județul a ajuns la 137 de mii de angajați. Pensionarii în 1990 erau 135 de mii, astăzi sunt 131 de mii, la o populație, astăzi, de 600 de mii, în 1990 aveam 640 de mii. Ceea ce este și mai grav este faptul că salariul mediu la Brașov a ajuns să fie sub salariul mediu pe economie. Nu a fost niciodată așa în ultimele două sute de ani la Brașov, o zonă unde costurile vieții sunt mari, unde prețul gicacaloriei este unul dintre cele mai mari din țară, unde impozitele, de asemenea, sunt foarte mari, prețul apei este unul dintre cele mai mari din țară, prețul la transportul urban, de asemenea, este unul dintre cele mai mari din țară, iernile sunt lungi și friguroase.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Funar Gheorghe.

Aveți cuvântul, domnule senator Mario Ovidiu Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Zilele trecute mi-a atras atenția o afirmație făcută de fostul șef al delegației Comisiei Europene pentru România, Jonathan Scheele. „România” — spunea Domnia Sa — „a pierdut zece ani în anii ’90 pentru că nu s-a reformat. Acum riscă să piardă alți zece, dacă se vor perpetua crizele politice.” Nu am reprodus fraza domnului Scheele întâmplător, pentru că, fără a fi fatalist, înclin să fiu de acord cu această apreciere. Într-adevăr, cu sau fără rea intenție, tensiunile politice nu pot fi motor pentru progresul unei țări, cu atât mai mult în România, țară care, fie că ne place sau nu, a avut câțiva ani în care reformele au încetinit sau chiar au stagnat.

Ne-am luptat cu lipsa de viziune, cu lipsa unor strategii economice coerente și, nu în ultimul rând, cu obstinația de a bloca privatizarea din cauza unor mentalități depășite. Se pare însă că nici acum, când am devenit membri ai Uniunii Europene, nu scăpăm de acea sintagmă păguboasă: „Nu ne vindem țara!”. Cum altfel mi-aș putea explica cele câteva voturi împotriva Proiectului de lege privind privatizarea SC „Automobile” Craiova, exprimate zilele trecute în Senatul României?

Nu numai în calitatea mea de senator de Dolj, dar și ca liberal, cred cu convingere că privatizarea SC „Automobile” Craiova reprezintă un proiect extrem de important pentru România, proiect care va genera câteva mii de locuri de muncă și care va avea un serios impact macroeconomic prin crearea unor capacități de producție pentru un număr de peste 300.000 de autovehicule moderne pe an.

Nu este cazul să insist aici asupra unor detalii tehnice pe care le cunoașteți bine. Totuși, aș sublinia că este prima mare investiție industrială americană din țara noastră, estimată la aproximativ un miliard de euro. România are astfel șansa să se transforme în cea mai importantă țară

producătoare de automobile din sud-estul Europei. Și, întrucât unora dintre colegii politicieni le place să invoce, evident din rațiuni electorale, faptul că Guvernul Tăriceanu nu este preocupat îndeajuns de nivelul de trai al cetățenilor României, eu susțin că privatizarea SC „Automobile” Craiova are și această componentă socială, cu consecințe benefice asupra cetățenilor Doljului. Nu numai cetățenii Doljului, ci cetățenii României au nevoie de proiecte mari care să vină în întâmpinarea intereselor lor.

Și noi vă mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Funar Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PRM, se pregătește domnul senator Gheorghe David.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică are titlul „Partidul România Mare condamnă cu indignare apariția unui nou stat islamic în Europa, abuz care ar putea reprezenta începutul celui de-al treilea război mondial”.

Declarația aparține domnului senator doctor Corneliu Vadim Tudor, vicepreședinte al Senatului, care, punând mai presus interesul național, astăzi, la această oră, a dat curs invitației Președintelui României, domnul Traian Băsescu, și se află la un dialog cu șeful statului nostru.

Permiteți-mi să citesc această declarație a domnului președinte Corneliu Vadim Tudor.

„Partidul România Mare a luat act cu îngrijorare de apariția celui de-al patruzeci și șaptelea stat al Europei, prin proclamarea ilegală a independenței provinciei Kosovo. Acțiunea separatiștilor albanezi, încurajată de Statele Unite ale Americii și de unele state ale Europei, reprezintă o insultă gravă nu numai la adresa istoriei continentului nostru, ci și împotriva creștinismului. Păstrând proporțiile, Kosovo pentru poporul sârb reprezintă ceea ce reprezintă Ierusalim-ul pentru poporul evreu, adică Leagănul Sfânt. Este evident că umanitatea se confruntă cu o escaladare periculoasă a noii ordini mondiale care încearcă să traseze o altă hartă a lumii în funcție de prejudecățile și interesele unor forțe oculte. Prin ajutorul direct acordat pe față acestei acțiuni scandaloase, Statele Unite ale Americii plimbă un chibrit aprins pe lângă butoiul cu pulbere al Balcanilor și aruncă în aer chiar fragilul edificiu al proiectului european, proiect care, începând de duminică, iese de sub semnul unificării și intră în zodia separatismului etnic și teritorial. La această fărădelege prelungită contribuie de ani de zile Germania unificată, care îi supune pe sârbi unei incredibile răzbunări postbelice, dovedind prin acest comportament aberant că nu a învățat nimic din lecțiile istoriei. Apariția unui nou stat islamic în Europa este un abuz incalificabil care ar putea reprezenta începutul celui de-al treilea război mondial. Să dea Domnul să nu fie așa!

Partidul România Mare își manifestă, totodată, îngrijorarea față de precedentul la care s-a ajuns prin crearea artificială a așa-zisei Republici Kosovo, și ne referim, în special, la politica separatistă a șovinilor unguri din Transilvania, ale căror căpetenii fac acum o agitație insuportabilă. În acest moment, Partidul România Mare îi cere premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu să dea afară imediat din Guvern organizația iredentistă și periculoasă UDMR. A eliminat Tăriceanu din Guvern Partidul Democrat pentru niște greșeli imaginare, de ce nu ar elimina și UDMR, care atentează la siguranța națională și la integritatea teritorială a României?

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David, din partea Grupului parlamentar al PD-L, urmează domnul senator Țîrle Radu.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să spun doar că am participat la lucrările comune ale festivității „Micul dejun cu rugăciune pentru Națiune”, ediția 56, Washington, DC.

Întrucât și colegul Țîrle se va referi la acest subiect și pentru că mai mulți colegi din Grupul parlamentar al PD-L vor lua cuvântul, am să cer permisiunea să depun acest material pe care vă rog să-l inserați în stenogramă.

Mulțumesc.

„Micul dejun cu rugăciune pentru Națiune”, ediția 56, Washington, DC.

Ca și în anii trecuți, hotelul Hilton din Washington, DC a fost gazda celei de-a 56 ediții a manifestării „Micul dejun cu rugăciune pentru Națiune”.

Actul de naștere al manifestării a fost inclus în calendarul Guvernului Statelor Unite ale Americii la 7 ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, crezul fiind acela că prin credință, rugăciune și recunoștință în fața lui Dumnezeu omenirea poate transforma contradicțiile ivite

de-a lungul istoriei într-o comunicare fără prejudecăți din care înțelepciunea să devină supremul biruitor.

Indiferent de structura politică a Guvernului american, „Micul dejun cu rugăciune pentru Națiune” s-a impus ca o constantă a promovării valorilor democrației tutelate de supremația divinității, fie ea de obârșii creștine, islamice, budiste sau de alte convingeri religioase. Acest lucru a fost confirmat, încă o dată, și în acest an de prezența reprezentanților a 160 de state de pe întreg mapamondul, alături de președintele țării gazdă, congresmeni și lideri ai numeroaselor organizații americane politice și neguvernamentale.

Pe lângă participarea la lucrările comune ale festivității desfășurate în perioada 5—8 februarie, am avut diferite întâlniri personale sau împreună cu delegația română cu mai mulți membri ai Congresului american, senatori și alte personalități din cadrul Institutului Hudson — Comitetul local de securitate.

Problemele abordate cu oficialitățile americane au fost de ordin general, evidențiate de țara noastră în cadrul relațiilor cu Statele Unite ale Americii:

— evidențierea importanței acordate de țara noastră relației privilegiate cu Statele Unite ale Americii și exprimarea aprecierii pentru sprijinul constant acordat de Congresul și Administrația Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea parteneriatului cu România;

— exprimarea satisfacției pentru caracterul aprofundat al relației bilaterale al cărei curs a cunoscut până în prezent o dinamică semnificativă materializată într-un dialog politic intensificat — vizite și întâlniri la toate nivelurile —, o cooperare strategico-militară de substanță — semnarea acordului privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, „Acordul de acces” — și un grad ridicat de conlucrare în plan economic și investițional;

Îl invit la microfon pe domnul senator Țîrle Radu, independent, se pregătește domnul senator Adrian Păunescu.

## **Domnul Radu Țîrle:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez, așa cum spunea și colegul senator David, că în perioada 5—8 februarie 2008 am participat împreună cu domnul ministru Cristian David, senatorul Gheorghe David și deputatul Valentin Samuel Boșneac la „Micul dejun cu rugăciune pentru Națiune” în Washington, DC, împreună cu Președintele Statelor Unite ale Americii George W. Bush.

Pe parcursul vizitei am avut întâlniri cu senatori americani, congresmeni, oficiali ai Guvernului american, am participat la deschiderea biroului MIRA din cadrul Ambasadei României la Washington. În timpul șederii acolo am avut diferite întâlniri, discuții pe teme de interes comun, în mod special includerea României în „Visa Waiver Program”. De asemenea, am vizitat comunitatea română din Portland, Oregon, unde am avut întâlniri cu comunitatea română din Portland, precum și întâlniri cu oficialii americani. De apreciat faptul că în Portland avem o comunitate mare, organizată, legată de țară, dovadă fiind și înfrățirea orașului Portland, Oregon, cu orașul Iași. Sunt oameni care ajută țara, mai ales în perioade grele, de calamități, și sunt implicați în diferite proiecte de caritate, ajută familiile care ajung acolo, mai ales studenții plecați la studii.

Vreau să mulțumesc personal Ambasadei Statelor Unite la București pentru înțelegerea dovedită. În ultimii trei ani am trimis în Statele Unite peste trei sute de oficiali români în schimb de experiență, acesta fiind, cred, un lucru bun, cel puțin pentru oficialii din județul Bihor, primari, directori de școli, magistrați, polițiști, studenți, directori de instituții deconcentrate și alte categorii profesionale.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, va urma domnul senator Mircea Mereuță.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

## Domnilor colegi,

Rareori mi-a fost atât de amar sufletul ca în această zi în care sunt obligat să fac proiectul unui necrolog, și anume necrologul încrederii și al democrației planetare. Se vede treaba că și pentru comunitățile mici, și pentru țări, și pentru planetă regula necesității de a exista opoziție se confirmă. Nimeni nu poate conduce fără ca să i se opună credibil altcineva. Și la nivel planetar existența unui partid unic și a unei voci unice se îneacă în propria suficiență.

Din păcate, și acum, ca și în timpul și după Al Doilea Război Mondial situația din estul Europei este privită globalist, este privită nenuanțat, este privită de la o prea mare înălțime și uneori cu o prea mare aroganță. Cei care s-au zbătut aici pentru libertate, cei care s-au chinuit pentru

libertate, cei care au murit pentru libertate și democrație ar avea o mare surpriză să vadă documentele care circulau între cancelariile marilor puteri occidentale și ambasadorii acestor puteri și să constate că toată lupta de dezrobire de sub sovietici a luptătorilor români pentru mai bine nu era încurajată. Dimpotrivă, cu un cinism incredibil, se vorbește în acele documente despre nevoia de a se respecta rezultatul războiului.

România a avut acea neșansă istorică de a fi aruncată sub cizma ocupantului sovietic și de a i se reproșa, după patruzeci de ani, ce a căutat sub cizma ocupantului sovietic. Asta mi se pare una dintre probele de cinism pe care am putea să reconstruim o școală a cinismului. Ei bine, în situația de aici, din estul Europei, cu deschidere largă spre sudul Europei, constatăm că o nouă problemă gravă și primejdioasă pentru noi toți și pentru alte țări din Europa și din lume este reînviată. Problema Kosovo nu este o simplă chestiune geografică, ea este, așa cum mi-am permis să atrag atenția în acest Senat de multe ori, de foarte multe ori, obositor de des, o problemă de mare rezonanță și un precedent foarte, foarte periculos. Eu știu legea celor mari, conform căreia pentru a putea conduce trebuie să ai de condus unități cât mai mici. Eu știu că lucrurile acestea au circulat și în veacul XX, dar nu-mi închipuiam că se va ajunge la o politică fățișă de încurajare a spargerii țărilor.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Mereuță, din partea Grupului parlamentar al PNL, urmează domnul senator Eugen Mihăescu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Anul electoral 2008 este un an al manipulărilor mediatice și cel mai murdar an politic. Începutul a fost dat de încercarea

președintelui Traian Băsescu de a bloca, aș putea spune, numirea doamnei Norica Nicolai în postul de ministru al justiției.

Interesant este faptul că o parte a mass-media, în special o anumită televiziune, își folosește inteligent cota sa de audiență pentru a manipula electoratul în favoarea PD-L-ului și în favoarea persoanelor din anturajul președintelui Băsescu spre a face cotă de audiență din scandalurile la adresa Guvernului.

Informațiile privind defectele profesionale ale activității demnitarilor liberali sunt voit exagerate, în antiteză cu acțiunile negative ale liderilor PD-L, ale căror activități sunt minimalizate dacă le este lezată imaginea politică.

Se poate, astfel, analiza faptul că anumite televiziuni și cotidiene, care se autointitulează „obiective și neutre politic”, au început deja campania electorală în favoarea Partidului Democrat Liberal. Ele au devenit, astfel, purtătoarele de mesaje electorale ale democraților sau, mai bine spus, portdrapelul propagandei viitorului partid unic de fostă sorginte social-democrată.

De asemenea, președintele Băsescu susține crearea unor scandaluri media numai pentru a menține o stare de criză națională și de haos politic. Doar, vorba aceea, haosul este specialitatea domnului Băsescu și răzmerițele politice sunt delicatețurile unor lideri democrat-liberali care fac pe lupii moraliști. Dar, stimați colegi, să nu uităm că aceste crize în an electoral vor avea efecte mari asupra societății românești. Un exemplu ar fi destabilizarea pieței economico-financiare — și am la bază un argument solid: de câte ori președintele Băsescu creează o criză politică, bursa scade, euro crește, inflația se mărește, nivelul de trai scade, investitorii se retrag de pe piețele de capital și românii se gândesc să plece din țară, pentru că aici nu se mai poate trăi.

Se știe că este ușor să vii cu mesaje populiste, cu programe electorale promițătoare, dar teoretice, să arunci cu noroi în adversarii politici, să-i acuzi de corupție sau de a fi oligarhi, dar să susții o politică constructivă, cu programe pe diferite sectoare economice și sociale este cam dificil și presupune multă rațiune, precum și responsabilitate, ceea ce, din păcate, nu există în rândul liderilor PD-L, și nici la nivelul camarilei din jurul președintelui Băsescu. Să sperăm că românii vor avea maturitatea necesară și, după cei 18 ani de experiențe politice eșuate, își vor alege cumpătat liderii care să-i conducă în viitoarea legislatură.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Atrag atenția Grupului parlamentar al PD-L că sunt înscriși încă patru colegi pe 12 minute. Asta înseamnă câte două minute și jumătate, trei minute pentru fiecare.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Eugen Mihăescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Nu vreau să fac o declarație politică în sensul declarațiilor politice, și nici nu vreau... Deși ora este foarte gravă pentru noi, pentru toată regiunea, vreau să aduc o mărturie, o mărturie a unui om, a unui artist care, văzând ce se întâmplă la Belgrad, în pline bombardamente, a plecat, aproape pe jos, a traversat frontiera româno-iugoslavă pe jos și, făcând autostopul, a ajuns la Belgrad.

Trebuie să vă spun că m-am dus acolo deoarece colegi de-ai mei — un mare regizor, un mare revoluționar, un mare poet — căutau un microbuz să ajungă la Belgrad. Probabil că nu l-au găsit decât după război. Am stat 14 zile sub bombe, nu în adăpost, ci pe acoperișul hotelului, văzând ceva îngrozitor: _tomahawk_ -urile trecând pe deasupra mea, la 20 de metri, și intrând în Ministerul Afacerilor Externe sârb. Am stat pe poduri pe care se ardeau cauciucuri ce învăluiau totul în fum în așa fel încât rachetele să nu recunoască podul și să treacă mai departe. Unele dintre ele au ajuns până în Bulgaria căutându-și ținta și negăsind-o. Mie mi se pare că am plecat acolo român și m-am întors înapoi sârb sau, dacă vreți, am descoperit a doua patrie.

Conflictul care este acolo și pe care noi cu toții îl...

Nu suntem de acord cu ce s-a întâmplat. Schimbarea frontierelor astăzi în Europa este o aberație. Actul samavolnic pe care toți bărbații politici ai Europei îl trec foarte ușor, ca pe o scrisoare la poștă, și îl trimit recomandat națiunilor lor este oribil.

După părerea mea, trebuie să dovedim astăzi, ca bărbați politici, senatori ai României, mulți dintre noi la vârsta senectuții...

În timpul acesta, președintele Băsescu se întâlnește, am auzit, cu fruntași ai partidelor politice. Cred că și Parlamentul, și mai ales Senatul, prin oamenii pe care îi are trebuie să protesteze energic și să ia apărarea sârbilor, care sunt de aceeași confesiune ortodoxă ca și noi. Suntem legați de ei, ca și bulgarii, așa cum suntem legați de ruși, nu prin comunism, ci prin confesiunea ortodoxă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Mihăescu, vă informez că la ora 13.30 am convocat Birourile permanente reunite ale Parlamentului pe problema Kosovo. Au participat și cei doi președinți ai Comisiilor pentru politică externă. Au fost discuții ample timp de o oră și jumătate. Am primit informații suplimentare, inclusiv de la reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene, reuniune în curs de derulare la ora actuală. Birourile permanente reunite se întâlnesc din nou la ora 18.00 în această seară. Comisiile pentru politică externă au primit sarcina să elaboreze un proiect de declarație a Parlamentului în legătură cu Kosovo și, mai mult ca sigur, la ora 19.00 va avea loc ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului, cu un singur punct pe

ordinea de zi — Declarația Parlamentului României în legătură cu independența unilaterală a provinciei Kosovo.

Mergem mai departe.

Îl invit pe domnul senator Dan Sabău, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru o declarație politică.

Domnul senator Viorel Arion, din același grup, și-a depus declarația politică la secretariat.

Are cuvântul domnul senator Dan Sabău, urmează doamna senator Norica Nicolai.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este, de fapt, o declarație politică amânată de săptămâna trecută, dar credeți-mă că face parte din atmosfera generală, pentru că, dacă Balcanii sunt un butoi de pulbere, din punct de vedere al sănătății Balcanii sunt un butoi de arsenic. Un butoi de arsenic pentru că, în continuare, politica românească, Guvernul, nu ține seama de bolnavul din România, nu ține seamă de responsabilul cu sănătatea românească, cu demografia românească, nu ține seamă de medicul din România și pe 30 ianuarie 2008 apare o ordonanță de urgență care este o antireformă, un atac la democrație, un atac la performanță, un atac care se adresează celor care au niște venituri de mizerie. Și vorbesc de rezident, pentru că ordonanța vizează rezidentul din România, organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Este vorba de medicul român care, după ce termină liceul, face între 13 și 14 ani de școlarizare ca să ajungă medic, ca să ajungă la acest salariu de mizerie, medicul care plătește malpraxis, în timp ce o altă categorie este inamovibilă începând de la 24 de ani, medicul care învață din perioada studenției atât noaptea — și nu învață noaptea pentru că își ia caietul, stă la televizor și umblă pe internet, ci pentru că lucrează în spital din perioada studenției —, noaptea, cât și în zilele de sărbătoare, și învață să trateze oameni, și este acolo pe o listă de prezență, și căruia nu i se admite să lipsească, pentru că formarea medicului presupune o serie de calități, dintre care cea pe care aș nota-o în primul rând, aceea că este obligat moral să-și trateze la fel și prietenii, și dușmanii. Și asta nu de acum, ci demult. Războaiele napoleoniene, sub comanda unui ilustru chirurg, au adus așa-zisele „ambulanțe zburătoare” care luau răniții de o parte și de alta a frontului și îi tratau.

Deci este vorba de tânărul medic care se formează și care a primit o lovitură pe 30 ianuarie 2008. Aș vrea să fiu solidar cu parlamentarii din Constanța, Brașov, Sibiu, Arad, Galați și Oradea. Toți ar trebui să ne ridicăm în apărarea rezidentului, învățăcel la universitățile din orașele pe care le-am nominalizat.

Aș vrea să vă spun, în același timp, că, după părerea mea, medicina este cea mai veche profesiune, și nu prostituția, dar asta nu înseamnă că medicina se prostituează și încercăm să n-o facem, dacă reușim. Aș vrea să vă spun că Ordonanța Guvernului privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, din 30 ianuarie, modifică radical condițiile de organizare a rezidențiatului în medicină. Peste noapte, Executivul restrânge numărul centrelor universitare acreditate pentru pregătirea în rezidențiat, independent de evaluarea performanțelor facultăților, evaluare realizată de organismele abilitate. S-a făcut o evaluare a facultăților, credeți-mă, dar nu a contat în această decizie.

## Vă mulțumesc.

O invit pe doamna senator Norica Nicolai, Grupul parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Aurel Ardelean.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Stimați colegi,

În urmă cu câțiva ani, împreună cu Adrian Severin am mers într-o misiune OSCE în Kosovo. Și atunci, și acum cred despre această provincie că vrea să fie o țară fără de țară. Și atunci, și acum am găsit oameni care nu voiau să conviețuiască pașnic, sârbi care erau însoțiți de trupele române pentru a-și îngropa morții, albanezi care își clamau independența și statutul lor istoric de sute de ani, uitând totuși că bătălia de la Câmpia Mierlei niciodată nu le-a dat acest drept.

Astăzi, după ce ieri la ora 15.50 am aflat că s-a creat încă un teritoriu în spațiul european, mă voi întoarce la ceea ce Titulescu spunea atunci când Liga Națiunilor a dispărut: „Ce va învinge, dreptul forței sau forța dreptului?”

Am să încerc să nu privesc cu sufletul, deși, ca româncă, mi-e greu să nu o fac. Am să privesc situația din Kosovo cu luciditatea amară a unui om politic aflat într-o țară în vecinătatea unei situații provizorii: provizorie pentru democrație, provizorie pentru libertate, provizorie pentru securitatea balcanică.

În 1999, ca urmare a unei misiuni umanitare, provincia trece în spațiul administrat de Națiunile Unite. Atunci, Consiliul de Securitate al ONU adoptă acea celebră Rezoluție 1.244, despre care puțini știu că ea creează un precedent juridic periculos. Ea suspendă suveranitatea Serbiei pe o provincie istorică și statal prezentă în spațiul sârbesc. Acea rezoluție a creat drept. S-a încercat ani de zile rezolvarea acestor misiuni umanitare. Toți, sub egida ONU, am încercat să creăm acolo un spațiu de democrație și de libertate, însă, din păcate, în opinia mea, Kosovo este departe de a fi un spațiu de democrație și de libertate. Acea rezoluție a ONU a creat un drept. Ea a dat prevalență principiului autodeterminării, în raport cu principiul suveranității. Acest drept creat atunci se răzbună astăzi pe toate popoarele din Balcani, și nu numai. Ieri am urmărit o decizie unilaterală a unui teritoriu dintr-un stat, luată fără acordul statului suveran, și am luat act că în Europa de Est se creează o nouă arhitectură de securitate. Decizia de ieri, stimați colegi, încalcă grav Tratatul de la Helsinki din 1975 și următoarele tratate care fundamentează spațiul de securitate al OSCE, și nu numai că încalcă grav acest tratat, dar aduce în peisajul est-european și, dacă vreți, nu numai, din punctul meu de vedere, în peisajul Uniunii Europene, un precedent juridic periculos. Nimeni nu poate să ne garanteze că acest viitor stat dorit de unii — mă întreb de cine și de ce — va fi un spațiu de stabilitate, va fi un stat care se va susține economic, va fi un stat în care dreptul va răspunde forței.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM, urmează domnul senator Ștefan Mihail Antonie.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Subiectul declarației politice de astăzi este situația actuală a proiectului minier de la Roșia Montană.

Salut recenta decizie adoptată de Curtea de Apel Alba Iulia, care a denunțat ilegalitatea planurilor de urbanism de la Roșia Montană, respectiv planurile de urbanism din comuna Roșia Montană: Planul de Urbanism General și Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială Roșia Montană. Aceste planuri au fost finanțate integral de „Roșia Montană Gold Corporation” și au fost supuse aprobării Consiliului Local Roșia Montană cu scopul de a permite demararea obținerii autorizației proiectului minier, interzicând în același timp realizarea oricăror alte activități economice la Roșia Montană.

Însă, în decembrie 2007, comunitatea locală a întrevăzut oportunitatea modificării respectivelor planuri de urbanism, înaintând peste 120 de petiții către consiliul local prin care i se cerea acestuia adoptarea unor noi planuri de urbanism care să le respecte dreptul constituțional la libera inițiativă economică și să permită, de asemenea, lucrări de ecologizare a zonei și de protejare a patrimoniului cultural.

Decizia Curții de Apel Alba Iulia duce la anularea certificatului de urbanism nr. 68/2004, emis de Consiliul Județean Alba pentru „Roșia Montană Gold Corporation”, și la obligarea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile de a returna titularului de proiect documentația depusă, împreună cu cererea de acord de mediu pentru proiectul Roșia Montană. Instanța Curții de Apel Alba Iulia a constatat în mod irevocabil nelegalitatea declarării comunei apusene drept zonă industrială rezervată proiectului „Geographic Researches”, concluzia fiind aceea că proiectul de exploatare trebuie amânat cu cel puțin zece ani.

Stimați colegi,

Toate aceste aspecte pornesc de la determinarea oamenilor din Roșia Montană care vor să rămână la casele lor, iar prin justiție și-au făcut auzită opinia. Astăzi, rolul comunităților locale nu mai poate fi ignorat. Rolul cetățenilor acestei țări este important și acest caz reprezintă o victorie care constituie, totodată, și un mesaj la adresa tuturor celor implicați. Nu avem voie să ignorăm drepturile cetățenilor acestei țări, nu avem dreptul de a impune astfel de proiecte decise de autorități care, din toate punctele de vedere, nu-i reprezintă pe oameni.

Are cuvântul domnul senator Ștefan Mihail Antonie, din partea Grupului parlamentar al PD-L, după care urmează domnul senator Iorga Nicolae, ultima luare de cuvânt.

Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ștefan Mihail Antonie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Taxa de primă înmatriculare — între ilegalitate și imoralitate”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Unul dintre subiectele cele mai controversate și intens dezbătute în ultimele săptămâni a fost taxa de primă înmatriculare sau de mediu, cum am mai putea să o numim. Nu aș dori să critic nici Guvernul Tăriceanu, nici pe domnul Varujan Vosganian, dar cred că s-a depășit atât limita legalității, cât și a bunului-simț. Este o taxă imorală și ilegală care intră în contradicție cu directivele europene — Directiva 98/34/CEE — menite să protejeze cetățenii.

În primul rând, taxa contravine prevederilor Tratatului Uniunii Europene. Încă din 1957, prin Tratatul de constituire a Comunității Economice Europene, încheiat la Roma, s-au pus bazele unei piețe comune care să elimine barierele comerciale existente între statele membre în scopul creșterii prosperității economice și al construirii unei uniuni mai strânse între popoarele Europei.

Altfel, libera circulație a mărfurilor reprezintă pilonul central al pieței unice. Temeiul juridic sau baza legală a liberei circulații a mărfurilor este reglementat de dispozițiile Tratatului de constituire a Comunității Europene, încheiat la Roma, articolele 6-12, articolul 30, articolul 37, articolul 85, articolul 86, articolul 92 și articolul 96. Astfel, articolul 7 din Tratatul de constituire a Comunității Europene definește piața

internă a comunităților drept „o zonă fără frontiere interne în care este asigurată libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului. Toate controalele și verificările sistematice necesare asigurării conformității cu regulile au loc pe piață, și nu la frontierele naționale”. Articolul 6 din Tratatul de constituire a Comunității Europene interzice orice discriminare pe bază de naționalitate atât între statele membre, cât și între cetățenii acestora.

Articolul 9 și articolul 12 din Tratatul de constituire a Comunității Europene cer în mod expres abolirea taxelor vamale și a impozitelor cu efect echivalent asupra schimburilor dintre statele membre, iar articolul 30 și articolul 36 interzic restricțiile cantitative și măsurile cu efect similar asupra schimburilor dintre statele membre.

## Mulțumesc.

Ultima luare de cuvânt este a domnului senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al PRM.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Mă voi referi la județul Brașov și îmi voi permite să-l critic pe colegul meu, senatorul PSD, Otilian Neagoe, pentru că a omis din declarația Domniei Sale, făcută la începutul ședinței, un lucru foarte importat, după părerea mea. Vineri a avut loc la Brașov o întâlnire a parlamentarilor brașoveni cu chiriașii evacuați din casele lor, chiriași care s-au întâlnit sau trebuiau să se întâlnească cu toți parlamentarii brașoveni. Spun că au fost evacuați acești chiriași din casele lor pentru că o mare parte dintre ei în 1996 au cumpărat imobilele respective, iar în 2006 s-au trezit evacuați, deși deveniseră, la rândul lor, proprietari.

Culmea este că SC RIAL — SRL din Brașov, acest SRL care e mai marele apartamentelor și al construcțiilor de locuit, le pune în vedere acestor oameni să plătească chiria retroactiv pe ultimii 10 ani, deși în ultimii 10 ani ei erau proprietarii tabulari ai imobilelor, cu actele în regulă la Cartea funciară, pe motivul că așa a zis Curtea de Conturi de la Brașov în urma unui control efectuat la SC RIAL — SRL.

Îmi permit să-l întreb pe domnul președinte al Curții de Conturi de la București dacă este adevărată această chestiune pseudoumoristică și îmi permit să-l întreb pe domnul Varujan Vosganian, ministrul finanțelor, dacă e posibil ca unor oameni care au plătit impozit pe apartamentul pe care îl aveau cumpărat de 10 ani, fără să li se dea înapoi nimic din impozitul plătit, acum să li se ceară chirie. Ca ce chestiune? Nu am înțeles.

Revenind la colegul senator Otilian Neagoe, la această întâlnire au participat senatorii de serviciu sau parlamentarii de serviciu, în ordine strict alfabetică, Iorga Nicolae și Neagoe Otilian, în rest nimeni.

## De ce? Cred că e lesne de înțeles...

Din nou am o problemă cu distinsul meu coleg, Otilian Neagoe. Domnia Sa e sociolog, eu sunt avocat. Nu le am eu cu matematica, dar cu aritmetica stau foarte bine. Acel vers „La noi sunt codrii ’nalți de brad/Și prețul triplu la asfalt”, domnule senator, nu dublu — pentru că 6 ori 3 fac 18, 6 ori 2 fac 12 —, ci triplu. Cam atât costă asfaltul la Brașov.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică are ca temă „Legitimitatea democrației — efectele introducerii votului uninominal”.

În declarația politică intitulată „Votul uninominal — adevărata reformă a clasei politice”, pe care am susținut-o în plenul Senatului în februarie 2007, atrăgeam atenția asupra responsabilității actualei clase politice pentru a găsi o formulă negociată acceptabilă în vederea introducerii votului uninominal începând cu alegerile parlamentare din anul 2008. Atunci am argumentat, printre altele, necesitatea ca România, parte a Uniunii Europene, să continue în ritm susținut reforma socială, economică și politică necesară compatibilizării noastre cu structurile europene.

Anul 2007, primul an al participării noastre ca membru al Uniunii Europene, a demonstrat în plan legislativ, cu foarte puține excepții, că acolo unde intervin recomandări ale Comisiei Europene de armonizare a legislației economice românești cu normele europene Președinția, Guvernul României și Parlamentul au reușit să înțeleagă abordările, propunând, legiferând și promulgând un impresionant set de măsuri legislative.

De apreciat că există, din acest punct de vedere, consensuri politice sau, dacă nu, oricum, majorități politice care înțeleg rolul democrației europene și necesitatea abordării identice în spațiul economic românesc.

Am rămas însă datori în planul abordării reformei politice, unde, iată, după primul an al prezenței noastre europene nu am reușit să demarăm cu adevărat reforma clasei politice ce reprezintă, după opinia mea, coloana vertebrală a legitimității democrației.

Discutata reformă a clasei politice prin intermediul votului uninominal a rămas, până în acest moment, un subiect de talk-show-uri politice, unde fiecare partid politic și lider politic încearcă să convingă în ceea ce privește necesitatea abordării variantei de vot uninominal în virtutea propriei înțelegeri sau în virtutea propriilor interese.

A trebuit ca Președintele României să inițieze, în toamna anului trecut, un referendum pe tema votului uninominal în varianta votului majoritar în două tururi de scrutin, care, chiar dacă nu a obținut sufragiile constituționale pentru a fi considerat adoptat, a produs rapid acțiuni politice ce păreau determinante pentru clarificarea acestei sensibile și serioase probleme, proiecte legislative ale PD-L, PSD, PNL și PC, în principiu, ba chiar asumarea răspunderii pe un pachet de legi, în acest sens, de către Guvernul Tăriceanu II. După care, din nou, blocaj politic în comisia de specialitate din Camera Deputaților, încât nu mai știm care dintre aceste proiecte ar fi mai bun.

Am avut săptămâna trecută o întâlnire cu profesori din învățământul preuniversitar din județul Hunedoara și, în contextul în care proiectul legilor învățământului s-a aflat până ieri în dezbatere publică, mă simt obligat să atrag atenția asupra câtorva probleme sesizate de aceștia.

O lectură sumară a Proiectului legii învățământului preuniversitar relevă că schimbări majore se vor produce în structura sa.

Practic, modificările importante în structură sunt: cuprinderea clasei pregătitoare în cei 10 ani obligatorii, vârsta de școlarizare obligatorie a scăzut la 6 ani și trecerea clasei a V-a în învățământul primar. Liceul va dura 3 ani, trecerea de la învățământul secundar inferior la cel superior, după clasa a IX-a, fiind realizată „prin selecție”, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, până la admiterea la liceu sau la școala de arte și meserii.

Proiectul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului mai cuprinde și propunerea ca religia să devină disciplină de învățământ obligatoriu. În cazul în care copilul de peste 10 ani nu dorește studierea acestei discipline, poate opta pentru disciplina „Educație moral-religioasă”.

Rămân însă câteva probleme pe care cadrele didactice le consideră foarte importante, și anume:

– Cum se va face decongestionarea programei școlare?

– Care vor fi criteriile de selecție a manualelor școlare? – Cine și cum va asigura spațiile pentru clasele nou-create?

– Cum vor fi asigurate centre psihopedagogice absolut necesare în școli?

– În cazul în care elevii sunt excesiv protejați, iar regulamentele școlare sunt destul de laconice, cine se ocupă și de drepturile cadrelor didactice în relația cu elevii, părinții și cu presa?

– Examenele de titularizare în școli prin metodologie proprie ar putea să creeze suspiciuni asupra corectitudinii selecției. Cine va verifica eventualele abuzuri ale conducerii și consiliilor de administrație ale școlilor?

– Cadrele didactice tinere care nu au urmat un liceu pedagogic sau colegiu s-au dovedit mai slab pregătite la metodica predării. Cine se va ocupa de pregătirea tinerilor profesori?

## Stimați colegi,

Am încheiat declarațiile politice.

Invit colegii senatori în sală.

Îi rog pe domnii secretari de ședință să facă prezența. Astăzi vom da și vot pe legi organice.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori și-au anunțat prezența un număr de 98 de senatori. Îi așteptăm și pe ceilalți în sală.

Suntem în cvorum de lucru.

Avem 13 colegi care absentează motivat.

La conducerea ședinței mă ajută colegii mei, domnii secretari Gavrilă Vasilescu și Pete Ștefan.

Stimați colegi,

Aveți în față ordinea de zi.

Vă consult dacă aveți obiecții la ordinea de zi, cu următoarea precizare: la ora 18.00 ne vom opri din lucrările ședinței. Îl voi ruga pe domnul senator Doru Ioan Tărăcilă să preia conducerea ședinței la ora 18.00, pe parcursul a maxim 40 minute, de la punctul din ordinea de zi în care avem întrebări și interpelări și răspunsuri, după care ne vom întâlni la ora 18.50 în ședința comună a celor două Camere.

Acesta este programul, astfel încât să parcurgem și ordinea de zi.

Vă rog, la ordinea de zi aveți obiecții?

Colegii senatori ai Grupului parlamentar al PC sunt pe baricade.

Domnilor colegi, în același timp nu se poate! Domnul senator George Sabin Cutaș, vă rog.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am o rugăminte la dumneavoastră. La punctul 18 din ordinea de zi, astăzi, avem o propunere a colegului nostru Marius Marinescu, respectiv Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/27 mai 1994, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum ați sesizat, la balcon avem foarte mulți invitați veniți din toată țara. V-aș ruga — pentru ca invitații să nu facă drumul degeaba — să trecem propunerea legislativă pe ordinea de zi la început și să o dezbatem, astfel încât să dăm un vot cât mai repede. Aș propune să o aducem la punctul 3 din ordinea de zi, domnule președinte.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Corneliu Pascu, aveți cuvântul la microfonul 3, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori ca propunerea legislativă de la punctul 20 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind trecerea unei

suprafețe de teren din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în proprietatea publică a județului Brăila și administrarea Consiliului Județean Brăila, să fie retrasă de pe ordinea de zi și să fie trimisă și la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală pentru raport, unde ar trebui să fie analizată având în vedere că acest teren reprezintă o suprafață cu un potențial agricol deosebit.

Mai sunt intervenții?

Domnule senator Aurel Gabriel Simionescu, aveți cuvântul.

Sigur, dacă Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală consideră necesar, putem discuta acest lucru și la comisie, vreau, însă, să fac precizarea că propunerea legislativă nu vizează schimbarea obiectului de activitate, deci acolo se va face ce se face și acum, agricultură. Este vorba de o transmitere de proprietate de la o formă publică a statului la o formă publică a autorităților locale. Dar, repet, dacă se consideră că este utilă discuția la comisie și plenul votează acest lucru, asta este.

Domnule senator Aurel Gabriel Simionescu,

Probabil că domnul senator nu se referea numai la treaba aceasta, se referea la faptul că Insula Mare a Brăilei are statutul pe care îl știți și s-ar putea ca, la un moment dat, într-o anumită conjunctură statul să decidă reînființarea Bălții Brăilei, pentru că nu știu ce se întâmplă pe Dunăre și, atunci, nu mai poți să te duci la județ. Eu cred că aceasta a fost ideea. Poate greșesc, dar mă rog... Eu am înțeles propunerea. În principiu, sunteți de acord să mai faceți o analiză împreună, dacă se poate.

Da!

Bine.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Nu mai sunt intervenții.

## Stimați colegi,

La ordinea de zi sunt două probleme: una dintre ele se referă la punctul 18, pe care vă rog să-l aducem la poziția 3, ținând seama că avem foarte mulți invitați din teritoriu. Este vorba despre un singur articol, înțeleg că avizul este favorabil, în general.

terioare;

– Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

## Obiecții?

## **Domnul Marius Marinescu:**

Pe scurt, domnule președinte. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi trebuie să fie o zi istorică, fiindcă vom stopa distrugerea spațiilor verzi. La balcoane sunt reprezentanții a 115 ONG-uri din țară, care au venit să susțină această lege și pe care, cu permisiunea dumneavoastră, stimați colegi, vreau să-i salut.

Vă mulțumesc.

98% din spațiile verzi sunt, în momentul de față, distruse sau pe cale de a fi distruse într-o măsură mai mică sau mai mare. Prin această lege de utilitate publică, parcurile, grădinile zoologice, grădinile botanice și bazele sportive sunt amenajate din bani publici. Trebuie să ne gândim și la copiii noștri, la urmașii urmașilor noștri și să protejăm mediul.

Prin votul dumneavoastră de astăzi dați o speranță viitorului României.

Vă mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Șerban Nicolae, rog, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere în ședința din 5 februarie această propunere legislativă inițiată de domnul senator Marius Marinescu. Am luat act de faptul că Guvernul nu susține această propunere legislativă, iar comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament formulat de inițiator împreună cu domnul senator Gavrilă Vasilescu și pe care îl găsiți în raport, în sensul completării textului inițial cu o detaliere a spațiilor verzi, așa cum era în versiunea inițială, în sensul de a se cita: „parcurile, grădinile botanice, grădinile zoologice și bazele sportive, proprietate publică și privată aflate în administrarea consiliilor locale și a Consiliului general al municipiului București, amenajate din bani publici”... Este vorba de acele spații, baze sportive și așa mai departe, care țin încă de consiliile locale.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis un aviz favorabil.

Legea face parte din categoria celor organice, potrivit dispozițiilor constituționale, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc mult. Din partea Guvernului? Vă ascultăm, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar general adjunct în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă, fără discuție, este una care are, după cum văd, și susținere publică prin invitații care sunt prezenți. Este o propunere legislativă care suscită mult interes. Este corectă motivarea din expunerea de motive, motiv pentru care ne-am aplecat foarte serios asupra acestui act normativ.

Vreau să atrag atenția însă că dorim ca din Parlamentul României să iasă o lege care să fie corectă. În forma în care a fost inițiată creează confuzii și este redundantă. În corpul articolului 6, pe care vrea să-l modifice, deja se vorbește o dată despre parcuri...

Domnule senator Marinescu, nu am înțeles...

Eu atât semnalam, că dorința mea este să iasă o lege bună, dar în momentul în care a fost alcătuită, inclusiv prin amendamentul comisiei, legea mai mult încurcă și este redundantă, pentru că, pe de o parte, în corpul articolului 6, pe care vrea să-l modifice, se vorbește o dată de parcurile naționale care trebuie protejate, iar, pe de altă parte, vine și vorbește despre spații verzi și le amestecă cu parcuri și așa mai departe, creând confuzie. Aceste parcuri sunt definite într-o altă lege, este vorba de Legea nr. 24/2007.

Cea mai bună soluție este ca această propunere legislativă să fie retrimisă la comisie pentru a fi reanalizată, ca să iasă o lege bună.

Mulțumesc.

Oricum este un pas înainte că Guvernul nu respinge, ci dorește doar o clarificare, o definire mai bună. Mă rog...

## Dezbateri generale, vă rog.

Avem un raport favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Este vorba de o propunere legislativă cu un articol, avem un punct de vedere al Guvernului care solicită retrimiterea la comisie pe motiv că

avem Legea nr. 24/2007, care definește noțiunea de „parc”, și poate s-ar găsi o formulă mai bună de redactare.

Vă rog. Luări de cuvânt. Domnul senator Adrian Păunescu. Microfonul 4.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Firește că susțin, domnule președinte, această propunere legislativă, cu părerea de rău că vine totuși prea târziu, dezastrul, și în această privință, aproape că s-a produs.

Ziceam că și în această privință dezastrul este aproape produs, sunt foarte multe lucruri care au contravenit bunului simț, legilor, dar s-au întâmplat. Ceea ce ni se propune este un lucru corect, un lucru bun.

Este, desigur, emoționantă grija Guvernului pentru virgule, pentru puncte puncte, dar, în esență, este urgent să adoptăm această propunere legislativă, este urgent și este moral să începem procesul de regăsire a României. Este un element cu aparență izolată, dar, de fapt, este un fel de a ne introduce din nou în chestiunile majore ale acestei țări, așa că nu mă surprinde poziția Guvernului, nici nu știu dacă este vreun proiect în ultimele luni la care Guvernul să nu se fi opus. Mă surprinde, totuși, diferența dintre tonul de respingere din hârtia scrisă și din ceea ce a spus aici reprezentantul Guvernului. Consider că este un pas înainte că dumnealui vrea să se trimită la comisie.

Susțin această propunere legislativă și cred că este important să o votăm acum.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Ungheanu Mihai. Microfonul 2.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Există o singură atitudine aici, o singură direcție a dezbaterilor și a votului. Spațiile verzi au fost atacate, suprimate în Capitală, cu o iresponsabilitate extraordinară. În spate este un afacerist dezlănțuit.

Noi nu putem avea altă soluție decât să votăm.

Guvernul vine și spune că ar fi de modificat ceva, din punct de vedere al formulărilor, dar mă întreb de ce n-au făcut asta în comisie, pentru că Guvernul vine întotdeauna în comisie și își spune cuvântul. Propunerea pe care o face Guvernul, dacă nu este susținută de un lider de grup parlamentar, nu are nicio valoare.

Deci Partidul România Mare susține, evident, această propunere legislativă, iar, dacă mai este ceva de modificat din punct de vedere al unor erori materiale, ca să zicem așa, asta se poate face foarte bine la Cameră.

Așadar, noi vom vota această propunere legislativă care este făcută pentru apărarea spațiilor verzi, câte au mai rămas.

Domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Microfonul 2.

Ca să vă stimulăm, aducem mereu invitați.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Reprezentantul Guvernului a rostit suficient de clar, nu este împotriva acestei propuneri legislative, reprezentantul Guvernului dorește îndepărtarea unor elemente care aduc confuzie în enunțul propunerii legislative. Ca atare, solicita o rediscutare a propunerii legislative și, pentru că Guvernul nu poate face această propunere, nu are căderea, am să fac eu această propunere. În numele Grupului parlamentar al PNL, cer retrimiterea propunerii legislative la comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Frunda, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să încep prin a mă confesa că înainte de dezbateri domnul senator Marius Marinescu a făcut _lobby_ , în mod convingător, prin mine la UDMR, ca să fim de acord cu această propunere legislativă.

Am discutat cu doamna avocat Paula Iacob, pe care o salut, în primul rând, în calitate de colegă...

Am discutat cu dânsa că, așa cum este formulată, propunerea legislativă are niște inadvertențe.

Sper ca domnul senator Șerban Nicolae să fie atent și să fie de acord cu mine. Una o putem rezolva, pentru că este doar o chestiune redacțională: după „siguranță națională” în loc de virgulă trebuie pus punct și virgulă, pentru că se reglementează diferite plaje ale lucrărilor publice, „sunt de utilitate publică lucrările privind”..., este plaja introductivă și urmează diferite plaje de reglementare. Asta este puțin.

Însă problema ridicată de domnul secretar de stat este reală.

Vă rog să vedeți că în textul propunerii legislative apar „clădiri și terenuri necesare construcțiilor de locuințe sociale”, și continuă, „și sport”, care este identic cu „terenurile de sport”. Apare, de asemenea, noțiunea de „parcuri naționale”, câteva rânduri mai sus, iar jos vorbim iarăși de „parcuri, grădini botanice” și așa mai departe.

Din ceea ce citesc se prevede că acestea trebuie să fie și amenajate din bani publici. Domnul senator Șerban Nicolae a omis sintagma „și”. Deci „al municipiului București, amenajate din bani publici”, ceea ce juridic înseamnă o cu totul altă reglementare, să fim clari și foarte exacți din punct de vedere juridic.

Am discutat cu reprezentanții ONG-urilor că problema, din punct de vedere juridic, este foarte complexă. În sate există

foarte multe terenuri de sport, terenuri de fotbal, de obicei, care până în 1989 au fost pe terenurile CAP-urilor, în funcție de cât de descurcăreț era un președinte de CAP sau celălalt. Aceste terenuri formează obiectul Legii nr. 247/2005, multe dintre ele fiind revendicate de foștii proprietari. Ele nu au fost create sau amenajate din bani publici, dar este posibil ca, în clipa de față, consiliile locale să le amenajeze din bani publici. Iată o reglementare care se bate cap în cap în Legea nr. 247/2005. Am dat acest exemplu pentru că noi, Grupul parlamentar al UDMR, susținem proiectul de lege. Îl susținem și îl vom vota. Credem însă că în forma prevăzută aici se creează niște contradicții legale care vor face inaplicabilă legea. Veți ajunge cu ele la procese care vor dura ani de zile. De aceea, preventiv și juridic, vă recomand, cu convingerea că trebuie să treacă această propunere, s-o trimitem înapoi la comisie, s-o cizelăm, să facem un proiect de acuratețe juridică aplicabil în sistem. Altfel, vom avea procese.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să răspund câtorva probleme și în calitatea pe care o am, de autor al amendamentului care a fost acceptat de comisie.

În ceea ce privește parcurile, vă rog să rețineți că am vrut să extindem puțin sfera. Atunci când am vorbit de parcuri naționale — unele dintre ele sunt declarate în acest sens —, și în dorința de a lărgi puțin sfera, am prins în amendamentul respectiv și absolut tot ceea ce înțelegem prin parcuri. Nu mai vreau să explic motivele pentru care a fost nevoie să avem o asemenea reglementare, momentul în care să declarăm „de utilitate publică”.

De fapt, toată problema se pune în felul următor, și cred că toată lumea a înțeles: în clipa în care ai un bun sau ceva declarat de utilitate publică, în orice moment el poate fi expropriat, și poate că, în timp, tot ceea ce este de utilitate publică va fi foarte important, iar despre spațiile verzi nu cred că mai e cazul să insiste cineva, pentru că toți suntem de acord cu acest lucru, trebuie să avem foarte multă grijă de aceste spații verzi. Proporția de spații verzi pe care o avem în orașe, și chiar și în unele localități rurale este foarte mică față de media spațiilor verzi care există în țările Uniunii Europene.

În legătură cu conjuncția „și”, eu sunt de acord, o putem rezolva. Propunerea care s-a făcut, avem două variante: o variantă, să eliminăm conjuncția „și” din textul respectiv, și sunt de acord cu acest lucru, ca autor al amendamentului. Rămâne ca dumneavoastră să hotărâți acest lucru...

Cu parcurile cred că, într-un fel sau altul, cred că am rezolvat. Acolo unde vorbim de sport, am mai făcut o precizare în ceea ce privește bazele sportive, iar referirea care s-a făcut în legătură cu amenajarea din banii publici, tocmai despre această situație este vorba, despre acele amenajări făcute în parcuri, în grădini zoologice și așa mai departe, în care au fost introduși și banii publici, deci un motiv în plus pentru ca aceste terenuri să poată reveni celor care au dat banii, să devină de utilitate publică. Acesta este raționamentul. Rămâne ca dumneavoastră să hotărâți dacă este cazul ca aceste modificări să le facem în comisie sau, dacă sunteți de acord, aceste modificări, conform regulamentului, avem posibilitatea să le facem și în plen.

## Stimați colegi,

Se pare că am greșit propunându-vă să tragem mai în față acest punct din ordinea de zi, pentru că ne-a mâncat tot timpul. Mai avem jumătate de oră și nu votăm legile cu vot final astăzi. Așa e în viață!

Sunt două grupuri care solicită retrimiterea la comisie. Domnule senator Iorga Nicolae, domnule senator Frunda, nu mai ridicați mâna, am înțeles propunerea dumneavoastră. Domnule senator Iorga, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

## Domnule președinte,

## Stimate colege și stimați colegi,

Nu vreau să fac un cap de țară din asta, dar prea s-a întâmplat de multe ori, de vreo șapte ani încoace, am intrat într-al optulea de când Guvernul vine, vrea, dar nu prea poate.

## Domnule secretar de stat,

Cu tot respectul pe care-l am pentru dumneavoastră, sunteți unul dintre cei mai prezenți oameni și, fără niciun fel de glumă, îmi permit să vă citez. Ați spus că această lege „este redundantă și confuză”. Vă rog să-mi răspundeți prin „da” sau „nu”. Vi se pare mai puțin redundantă sau neredundantă, sau mai puțin confuză sau neconfuză chestiunea Guvernului referitoare la taxa auto care s-a transformat în taxă de mediu? Vă rog să-mi dați o explicație, că tot venim cu fel de fel de idei încât umblă lumea prin țară cu caravane și strânge semnături. Deocamdată sunt acolo la balcon câțiva oameni. Vreți în fața Senatului 500 de mii de oameni?

Cum e cu mașinile? Că ne explică domnul Vosganian și alții cum e, cu câți ani, de la unul la cinci, la trei, la patru, și

asta este „redundantă și confuză”? Îmi pare foarte rău, dar vorbiți și pe înțelesul nostru, că eu sunt mai ardelean, de la Brașov.

Domnule senator Iorga!

Aștept un răspuns acum, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Constantin Gheorghe. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deși nu este deloc un spațiu verde, în sensul legii, am făcut multă gimnastică până m-ați văzut. Este bine și la urmă�

Vă ajută, că nu mai faceți sport.

## **Domnul Constantin Gheorghe:**

Sunt de acord. Eu fac încă.

Ce voiam să spun eu... Ca formă, această lege poate fi îmbunătățită. Știm foarte bine că legile statuează niște principii. Eu vreau să mă refer la fondul problemei. Copil fiind, în București aveam de ales, era o mare problemă, în care bază sportivă să merg să fac sport. În ziua de astăzi, copiii noștri au o problemă, nu găsesc o bază de sport. În aceste parcuri, unde erau și baze sportive, caracatița imobiliară, foamea după terenuri și clădiri a distrus, știți foarte bine, în București 80% din bazele sportive care aveau și parcurile aferente. Noi susținem, finalmente, principiul.

Avem nevoie de baze sportive, avem nevoie de locuri unde tineretul nostru să-și desfășoare activitatea. Nu facem o referire strictă la forma juridică a legii. Sigur că se poate îmbunătăți.

Întrebarea mea este: de ce în răspunsul Guvernului scrie sec: „Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.” Nu spune „în această formă...” sau „Guvernul propune îmbunătățirea acestei legi sau armonizarea”, sau nu știu cum să spun... Spune sec „nu susține”, iar acum văd că și-au schimbat părerea.

Întrebarea mea este, poate, retorică: Guvernul susține principiul problemei și, dacă-l susține, cum? Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnule senator Frunda. Microfonul 2.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am discutat cu domnul senator Marinescu și, dacă considerăm sintagma pe care v-o propun un amendament redacțional, cred că se poate da votul. Ar urma să punem după „siguranță națională”, în loc de virgulă, punct și virgulă, pentru că este o plajă de reglementare, iar în locul sintagmei „și”, al conjuncției „și”, să spunem „care au fost create și sunt amenajate din bani publici”. Asta este ideea care s-a decantat din tot ce am spus. Deci toate aceste grădini zoologice, grădini botanice, baze sportive au fost create din bani publici, nu de la oameni, deci cad sub incidența Legii nr. 247/2005 „și sunt amenajate din bani publici”. Cred eu că reușim să curățăm legea și, așa, putem fi de acord. E un compromis care ar face legea aplicabilă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule senator Frunda, este o părere personală, dacă mai așteptăm cam o lună, cât trece legea asta, nu mai avem despre ce să vorbim, că nu mai există parcuri.

Aduceți-vă aminte anul 2005, când s-a votat legea cu _restitutio in integrum_ . A început să nu mai rămână nimic. Suntem singura țară în lume... Dumneavoastră veniți acum și îmi spuneți — vă cer scuze, ar trebui să cobor la microfon — „care au fost amenajate din bani publici”. Care sunt acelea? Evidențe, procese, restituiri... Asta înseamnă că rad tot. Acum, când se falsifică documente de înnebunești...

## Domnule președinte,

Regulamentul Senatului permite amendamente în plen cu condiția acordului plenului. Este și un articol în acest sens. Dacă sunt doar două amendamente, modificările se pot face cu acordul plenului și legea pleacă cu modificările făcute înainte de votul final.

## Stimate coleg,

Dacă supun la vot să se facă amendamente în plus, stăm aici încă 5 ore. Înțeleg că dumneavoastră sunteți de acord cu formularea „care au fost create”. Și ce fac cu terenurile de sport, chiar dacă sunt pe terenurile CAP-urilor, dar s-au investit bani?

Are dreptul acum cineva să distrugă terenul acela de sport amenajat cu tribune și cu tot? Nu, domnule, îl bag la despăgubire pe Fondul „Proprietatea”. Deci dumneavoastră vreți să creăm acum un al doilea haos, să dăm o portiță aici? Știți câte sunt în țara asta? România s-a modificat în 50 de ani. Noi acum distrugem. Nu mai vorbesc, vă cer scuze.

Doriți să supun la vot amendamentul domnului senator Frunda?

## **Din sală:**

Da.

Da!

Vă cer scuze că am intervenit.

Domnule senator Iliescu, domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Vreau să fac o propunere practică, pentru că înțeleg că toată lumea este de acord cu fondul legii. De aceea, eu aș propune, nu să o trimitem înapoi la comisie, să acceptăm ceea ce s-a propus aici, îmbunătățiri de text. Noi să votăm legea așa cum este, mandatând autorul și Comisia noastră juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări

să transmită aceste îmbunătățiri de text Camerei Deputaților, pentru a se aduce corecturile necesare, dar noi s-o votăm, pentru că fondul este acceptat de toată lumea.

## Imediat, domnule senator Ungheanu.

## Domnule președinte,

Am reținut propunerea dumneavoastră. Eu am o rugăminte, apropo de Camera Deputaților, că legea cu protejarea spațiilor verzi și a parcurilor se află la Camera Deputaților. Rețineți că „utilitatea publică” este altceva, să scot terenuri din circuit, chiar din privat, pentru utilitate publică, pentru a se face șosele, protecția malurilor și așa mai departe. Atenție foarte mare. Noi am votat în Senat o lege cu protejarea spațiilor verzi și a parcurilor, care se află la Camera Deputaților. Atenție că „utilitatea publică” este cu dus și cu întors!

Domnule senator Mihai Ungheanu.

## Deci sunt două propuneri.

Rețineți. Prima propunere este aceea prin care să dăm un vot pe lege, așa cum este, cu amendamentul propus în raport, după care, la Camera Deputaților să mai revedem textul cu Guvernul și cu domnul senator Frunda, să-l mai îmbunătățim, că este vorba de redactare.

A doua propunere. Să introducem amendamentul propus de domnul senator Frunda, în care nu spune „create și amenajate din bani publici”, ci „create și amenajate”, ceea ce înseamnă că dispare tot, vă dau în scris de acum, pentru că înțeleg și substratul, dar tot nu satisface Guvernul, care se referă la faptul că definirea parcului îmbracă o altă formă în Legea nr. 24/2007 decât cea existentă. De altfel, în text mai avem o dată „parcuri”. Vă rog, citiți textul, că apare de două ori parcuri, parcuri naturale, parcuri... Aceste parcuri nu sunt naturale? Ce? Sunt artificiale?

## **Din sală:**

## Naționale!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule președinte, poate nu știți, dar din rezervație s-au dat deja suprafețe importante, despăgubiri, împroprietăriri...

Mulțumesc.

Toată lumea de acord. Împotrivă? Abțineri? O abținere. Votat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Împotrivă? Abțineri? O abținere.

Cu o singură abținere, proiectul de lege a fost votat.

Am o rugăminte la inițiatori, la domnul senator Marinescu, la domnul senator Frunda și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să vedem cum putem formula, astfel ca la Cameră textul să fie clar.

Vă dorim sănătate și numai bine!

Vă rog să vă ocupați locurile.

Domnule senator Marinescu, vă mulțumim pentru prezență, vă dorim sănătate și bucurii!

Domnul senator Nicolae Iorga. Microfonul 2.

la Comisia al cărei obiect principal este protecția mediului, dar aceasta este o chestiune simplă. În legătură cu prezența persoanelor în sală, și cum se înțelege acest lucru, este a doua oară când fac această observație, relația dintre parlamentari și publicul care nu participă, ci asistă la lucrările Parlamentului nu este una interactivă. Prin urmare, persoanele care au condus publicul la tribună ar fi trebuit să explice onoraților noștri plătitori de impozite că aici nu se aplaudă, spre deosebire de meciurile de fotbal și spectacolele de teatru.

Mulțumesc, domnule senator Szabó.

Este destul de greu, de aceea vreau să spun că li s-a spus treaba asta, dar este reacția firească.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Avem un raport suplimentar de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule senator Aron Ioan Popa, vă rog să prezentați raportul suplimentar.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Strict pe procedură, domnule președinte, și pentru stenogramă.

Îi mulțumesc foarte mult domnului secretar de stat că nu mi-a răspuns la întrebarea pe care i-am pus-o. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Marinescu.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Vă mulțumesc pentru favorul pe care mi-l faceți, să vorbesc la tribună.

Vă mulțumesc și dumneavoastră, stimați colegi.

Mulțumesc ONG-urilor care au susținut această lege. Vă așteptăm și la Camera Deputaților cu amendamentul...

Domnule senator Marinescu, nu suntem în campanie electorală.

Vă rog să luați loc. Domnul senator Szabó. Microfonul 1, vă rog. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este a doua oară când fac această observație. Nu mă voi referi la lege decât într-o singură propoziție, și anume că se vorbește despre protecția mediului, dar nu a fost repartizată

În ședința din 6 februarie plenul Senatului a hotărât trimiterea propunerii legislative spre reexaminare și întocmire a unui raport suplimentar. În data de 11 februarie Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital s-a întrunit și, în prezența inițiatorilor, a reluat dezbaterile pe această propunere legislativă și a hotărât să-și mențină punctul de vedere, acela de a respinge propunerea, și, de asemenea, și-a menținut punctul de vedere privind amendamentul care a fost propus de domnul senator Funar, pe care l-am prezentat în anexa la raportul inițial.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să luați cuvântul pe marginea raportului suplimentar.

Vă consult dacă sunt intervenții.

Domnul senator Ioțcu.

Suntem pe raport suplimentar. Dezbatem acest raport pentru că restul l-am dezbătut.

Microfonul 2, vă rog.

## Domnule președinte,

Această inițiativă legislativă a fost retrimisă la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, din care fac și eu parte, pe o motivație că în această comisie trebuie aduse anumite elemente în plus pentru ca ea să poată fi adoptată. Nu s-a adus niciun element în plus de către cei care au cerut retrimiterea la comisie. Inițiativa legislativă vine, de fapt, așa cum a fost în plen. A fost doar o motivație a Guvernului de a prelungi, și nu de a adopta această inițiativă legislativă. Din nefericire, cu votul Grupului parlamentar al PNL, cât și al Grupului parlamentar al PSD raportul este același. Grupul parlamentar al PD-L susține adoptarea acestei inițiative, credem că este în folosul tuturor celor care lucrează în agricultură și, ca urmare, vă solicit să-i acordați sprijinul printr-un vot pozitiv.

Mulțumesc foarte mult.

Vă consult dacă mai sunt intervenții. Domnul senator Pereș.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Se vorbește mult și câteodată steril despre relansarea agriculturii. De optsprezece ani încercăm soluții și experimente pentru a readuce sectorul agricol la performanțele economice din trecutul nu prea îndepărtat. Neputința guvernanților ne-a adus în situația de a deveni piața produselor agricole și alimentare din Uniunea Europeană și din alte zone.

Motorina reprezintă de ani buni energia care mai duce și probabil va mai duce lucrările agricole, dar prețul la care se procură această sursă energetică nu va putea asigura producerea de alimente la nivelul de cost la care noi ne gândim și la care populația se așteaptă. Reducerea prețului la motorină devine o necesitate stringentă, cu toate riscurile la care se gândesc unii dintre finanțiști. Modul cum vom putea gestiona și controla acest lucru depinde de modul cum reușim să legiferăm o astfel de soluție.

Așa cum spunea și liderul grupului, sigur, vom susține această propunere legislativă și vom vota și împotriva raportului suplimentar.

Vă mulțumesc.

Am reținut.

Vă consult dacă mai sunt alte intervenții. Din partea Guvernului, domnul Cătălin Doică. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Care este poziția dumneavoastră?

## **Domnul Cătălin Doică** — _secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi ne-am menținut punctul de vedere, l-am exprimat și în comisie, în concluzie, această propunere legislativă nu poate fi susținută de Guvern. Am explicat anterior motivele acestei poziții. M-am oprit, pentru că domnul președinte Popa cred că...

## Da.

Domnule senator Aron Ioan Popa, poate ne lămuriți. Noi dăm subvenții la agricultori, inclusiv pentru motorină. Conform directivelor europene, avem voie să dăm și una, și alta — și accize, și restul? Asta ne interesează. Care este poziția vizavi de acest lucru?

În primul rând, vreau să fac o precizare. La nivelul comisiei, atunci când am rediscutat această propunere legislativă, inițiatorii nu au venit cu nimic nou față de dezbaterile care au avut loc inițial. De aceea, poziția pe care comisia a avut-o și votul exprimat au condus la întocmirea unui raport de respingere. La ora actuală, sprijinul acordat producătorilor agricoli pentru procurarea motorinei este în cuantum de 1 leu/litru de motorină. Această sumă acoperă integral nivelul accizei de 274 euro/1.000 litri, prevăzut de Codul fiscal.

Un alt motiv pentru care Comisia nu a acceptat propunerea a fost cel legat de prevederile comunitare care presupun ca aceste operațiuni să fie efectuate doar în antrepozite fiscale speciale, care pot marca și pot face posibile vânzarea și distribuirea acestei motorine care este marcată și colorată. Acestea au fost motivele pentru care comisia și-a păstrat punctul de vedere și considerăm că dumneavoastră veți vota raportul pe care comisia l-a întocmit.

Domnul senator Ștefan Viorel. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea astăzi și președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, motorina care ajunge la agricultor ar trebui să ajungă fără să suporte accizele, pentru că accizele pe care le suportă această motorină se compensează cu acel ajutor de 1 leu/litru de motorină. Inițiatorii au plecat de la o constatare, că în aplicarea acestui sistem sunt sincope, dar dacă sunt sincope în aplicarea sistemului nu schimbăm legea, legea este bună. Haideți să vedem ce trebuie să facă Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca această facilitate să ajute țăranul, și să nu fie deturnată. Ceea ce propun ca soluție inițiatorii este o altă improvizație.

În procesul de armonizare a legislației românești cu cea din Uniunea Europeană, noi am adoptat acum trei ani de zile o lege privind marcarea produselor petroliere printr-un marcaj proteic care să permită urmărirea produsului până la destinație. Uităm această chestiune și ne întoarcem la motorina colorată. O fi și aceasta o soluție, dar trebuie să ne hotărâm pe ce soluție mergem, că nu putem aplica trei soluții simultan. Astăzi, există această soluție, 1 leu/litru sprijin pentru țăran, care compensează 100% acciza. Ea nu funcționează din motive de aplicare, nu din motive de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## S-a înțeles.

Dar de ce vă deranjează că mai apare o societate care vine cu coloranți?

Am discutat și acum cincisprezece ani cum să colorăm benzina și motorina. Domnul senator Ioțcu.

## Domnule președinte,

Această inițiativă legislativă vine pentru a corecta un lucru. Sigur că există o subvenție, dar ea ajunge astăzi doar la 15% din cei care ar trebui să o folosească. Iar motivația că nu se poate aplica nu se susține, pentru că reprezentanții Guvernului, atât în plen, cât și la comisii, au spus că au în vedere pregătirea acestui mod de a aduce subvenția în agricultură pe motorină, doar că nu în momentul acesta. Nu văd cu ce-i încurcă dacă există o lege care va mandata apoi Guvernul să o pună în aplicare, pentru că dumnealor au recunoscut că vor face cândva, probabil la toamnă.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Pentru că există deja o lege pentru subvenții la agricultură, inclusiv pentru motorină... Dumneavoastră vreți unul care să coloreze ca la gripa aviară, unul care vine cu soluția...

Dacă găsești dumneata un mecanism cu coloratul, fără să fure, îl mâncăm amândoi.

Las-o încolo de treabă!

**:**

Nu!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Zice că merge. Auziți. Deci hai să vedem.

Listă pentru liderii de grup.

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, avem două proiecte de lege care au termen 21 februarie.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2007 privind modificarea art. 13 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Rog toată lumea să mă urmărească.

Domnule secretar, câți oameni sunt în sală?

Domnule Gavrilă, câți oameni sunt în sală? Suntem pe vot de legi organice.

Rog colegii să-și ocupe locurile.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 126/2007 pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.

Este vorba despre un raport fără amendamente.

Listă!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Listă pentru liderii de grup.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

Stimați colegi, vot final.

Liste pentru grupurile parlamentare.

Dacă și aceasta este relația cu Uniunea Europeană...

## **Domnul Pete Ștefan:**

Este o greșeală, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Nu este nicio greșeală.

Avem grupul pe care îl știm noi... Bine. Mergem mai departe.

## **Domnul Pete Ștefan:**

Procedură!

Liste pentru liderii de grup.

## **Domnul Pete Ștefan:**

Domnule președinte,

Îmi pare rău, dar cred că s-a strecurat o greșeală. Pe ecran a apărut poziția L 731. Noi am votat L 716. A fost o greșeală la vot.

Vă rog să reluăm votul.

Domnilor colegi, la punctul 8 este legea L 716. La punctul 9, legea este înregistrată L 731. Pe ecran a apărut L 731.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimate coleg, eu am vorbit de la microfon. Am citit proiectul de lege.

Vă rog eu foarte mult, domnule Pete, nu mai veniți cu interpretări, că a scris aici...

Rog să corectați în calculator ce v-am citit. Titlul se referea la L 716. Am citit titlul proiectului de lege...

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerțului.

Avem raport de respingere.

nu s-a aprobat raportul de respingere.

Înseamnă că se votează legea.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Stimați colegi, suntem pe un vot final. Avem raport favorabil fără amendamente.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Reluăm votul pe raport și votul final pe lege.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind acordarea de bonuri valorice pentru sănătate.

Avem raport de respingere.

Vot pe raport și vot final.

-

-

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. d) a art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Vot pe raport și vot final.

- fost respins.

- a fost respinsă.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Procedură!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Aici?

**Domnul Șerban Nicolae**

**:**

La punctul 13!

S-a terminat votul. Degeaba... Vă rog.

Domnule președinte, la punctul 13 noi ne-am pronunțat prin vot și am respins o lege care respingea propunerea legislativă.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

S-a înțeles...

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Propunerea dumneavoastră nu rescrie textul. Avem o chestiune... Nu știu, poate nu s-a explicat suficient atunci când am avut dezbaterea pe fond. Propunerea legislativă modifica lit. d) a art. 4 din Legea nr. 415/2002 privind CSAT-ul, proiect care a fost respins. Noi, Senatul, Cameră decizională, am fost sesizați cu respingerea acestui proiect. Practic, suntem în situația în care am respins respingerea Camerei, și nu avem finalitate la acest proiect.

Asta era singura chestiune de procedură pe care am vrut să o semnalez colegilor.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Deci este vorba despre o inițiativă legislativă care a fost respinsă în Camera Deputaților. La noi s-a făcut un raport de admitere.

Da, domnule Șerban Nicolae?

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Da, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Suntem în fața unui raport de admitere a acestei propuneri legislative și am supus la vot raportul de admitere. A fost respins. Nu ce e la Camera Deputaților. Deci a căzut și la Senat, ca și la Camera Deputaților. Comisia nu a admis respingerea. A admis inițiativa.

Senatul a respins propunerea legislativă, deci respingerea este definitivă.

Ne oprim aici.

Trecem la întrebări, interpelări.

Adresez rugămintea domnului Tărăcilă să continue numai pentru o jumătate de oră, urmând a ne reîntâlni în ședință comună la ora 19.00.

Avem și nota privind dreptul de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2007 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de prăbușirea blocului situat în cartierul Dumbrava din municipiul Zalău, ca urmare a deflagrației produse în data de 14 septembrie 2007;

– Lege privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;

– Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 19/2007 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului;

– Lege pentru acceptarea amendamentului adoptat prin Decizia II/1 a celei de-a doua Reuniuni a părților, la Alma-Ata, Kazahstan, la 25—27 mai 2005, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

– Lege pentru ratificarea instrumentelor de amendare, adoptate la Antalya la 24 noiembrie 2006, a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Rog colegii din Biroul permanent să participe la ședința acestuia, în sala de ședință a Biroului permanent al Senatului.

Stimați colegi,

Să