Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Îl rog pe domnul senator Orest Onofrei să facă apelul nominal.

După ziua de ieri, este relativ matinal.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|absent| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|absent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|prezent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|absent| |Constantinescu Florin|absent| |Constantinescu Viorel|absent|

|Cordoș Alexandru|prezent| |---|---| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|absent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță|absent| |Geoană Mircea Dan|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|absent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent| |Ichim Paul|prezent| |Igaș Traian Constantin|prezent| |Ion Vasile|absent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|prezent| |Mang Ioan|absent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|absent| |Mărcuțianu Ovidius|prezent| |Meleșcanu Teodor Viorel|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|absent| Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț absent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

Domnule senator Verestóy, de la microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc. Domnule președinte, Onorați colegi,

Ieri nu am avut ocazia să terminăm lucrările la comisii. Azi sunt mulți colegi angrenați în activitatea de la comisii și aș propune, ca să recuperăm ceea ce este necesar și pentru a pregăti plenul care vine, să avem lucrări în comisii azi, toată ziua.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Am să încerc să aflu și părerea liderilor de grup, pentru că sunt piese importante în angrenajul deciziilor noastre, și, evident, să vedem și care este starea de mobilizare după ziua foarte plină și agitată de ieri.

Aș dori, de asemenea, să vă informez că în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări se lucrează în mod susținut pentru finalizarea rapoartelor pe cele două legi, Legea educației, respectiv problemele legate de finalizarea codurilor. Este posibil ca unii dintre colegii care nu sunt acum în sală să fie prinși în activitatea acestor comisii.

Vă rog să verificăm și cvorumul de ședință, acum că domnii senatori au semnat lista de prezență.

Suntem în cvorum de ședință, în acest moment. Sunt 70 de colegi care și-au înregistrat prezența, iar această operațiune a fost dublată și de numărătoarea colegilor mei, secretarii Senatului.

Avem în fața noastră propunerea avansată de domnul senator Verestóy. Ținând cont de faptul că ziua de lucru de ieri din comisii a fost consumată, iar prezența noastră în plenul reunit a necesitat, practic, întreaga zi, suntem în fața sugestiei ca astăzi activitatea noastră să fie desfășurată în comisii. Dacă propunerea va trece, va trebui, evident, să reprogramăm lucrările pe care le avem astăzi pentru viitoarele ședințe de plen.

Domnul lider Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am înțeles de la dumneavoastră și de la secretarii care vă însoțesc la prezidiu că în Senat există cvorum. Bănuiesc că propunerea făcută de distinsul nostru coleg, domnul senator Verestóy Attila, a fost o propunere care venea de la realitatea acelui moment, anume că nu era cvorum.

Vreau, de asemenea, respectuos, să vă atrag atenția, distinși senatori, doamne și domni senatori, că astăzi există termen de adoptare tacită pentru trei proiecte ale Guvernului. Doriți să sprijiniți Guvernul prin lipsa de la plenul Senatului, astfel încât să treacă proiectele prin adoptare tacită? M-aș îndoi... Prin urmare, eu vă propun ca astăzi să lucrăm în plen, așa cum a fost programul, și este regretabil că lipsesc destul de mulți colegi. În primul rând, să mai spun încă o dată, Guvernul trebuie susținut de majoritatea parlamentară.

Propunerea mea este să lucrăm în plen, așa cum a fost programul.

Mulțumesc. Domnul Verestóy.

## Domnule președinte,

Ținând cont de cele spuse de onoratul antevorbitor și de situația de fapt, eu cred că avem posibilitatea să lucrăm în plen și cu intensitate. Sigur, cei de la comisii vor recupera timpul pierdut ieri și vom reintra în mersul normal al legiuirii. Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

În aceste condiții, vă propun să începem ședința noastră de plen de astăzi, 16 iunie 2010.

După cum constatați, voi fi asistat în conducerea ședinței de colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Avem în acest moment 73 de senatori care sunt prezenți în sală. Suntem în cvorum de ședință.

Domnul lider Toma.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu art. 47 din Regulamentul Senatului, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC a hotărât înlocuirea domnului senator Marcu Gheorghe cu domnul senator Bădescu Iulian la Comisia economică, industrii și servicii.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

La ordinea de zi aș dori să vă supun, în urma solicitării reprezentanților Guvernului, o mică modificare, fiind vorba despre două proiecte de la punctele 3 și 12, care necesită prezența reprezentatului Ministerului Mediului și Pădurilor aici, la noi, în plen.

Ținând cont de faptul că și la Camera Deputaților există nevoia ca reprezentantul Guvernului să fie prezent, vă sugerez ca punctul 12 să fie discutat imediat după punctul 3, pentru a putea să optimizăm prezența reprezentanților Guvernului.

Repet, este o solicitare venită de la Guvern și nu văd o dificultate în a o accepta, pentru a permite domnului secretar de stat să participe și la lucrările Camerei Deputaților.

Dacă această modificare este acceptată de către plen,

Programul de lucru este cel obișnuit pentru o zi de miercuri, până la ora 13.00.

La punctul 1 din ordinea de zi sunt incluse probleme organizatorice – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–26 iunie 2010.

Este penultima perioadă a acestei sesiuni parlamentare.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a următoarei inițiative legislative:

– Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Biroul permanent vă supun atenției și aprobării transmiterea acestei inițiative către Camera Deputaților, noi fiind Cameră decizională. Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.

Raportul este întocmit de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Ioan Cotoșman.

Îl invit să ia cuvântul de la microfonul 8.

Domnule ministru, vă rog. ## **Domnul Mircea Ioan Cotoșman** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Bună dimineața, domnule președinte, și mulțumesc pentru optimizarea ordinii de zi.

Prin semnarea protocolului, Guvernul României își afirmă disponibilitatea de a susține perspectivele de realizare a acțiunilor stipulate în acest protocol. După cum s-a menționat, acesta a fost deja adoptat în 2003, semnat la București în 2008, iar prin ratificarea prezentului protocol se va întări, de fapt, poziția adoptată față de acesta și se va constitui cadrul juridic necesar implementării efective a protocolului.

Aș putea să mai menționez că sediul interimar al acestei convenții este la Viena și, stimulați chiar de membrii comisiilor din Parlamentul României, vom încerca să atragem sediul acestei convenții în România.

Guvernul susține acest proiect de lege și solicităm aprobarea dumneavoastră.

Mulțumim.

Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dat un raport de admitere, în unanimitate. El rezolvă, printre altele, problemele referitoare la politicile privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, respectiv diversitatea biologică și peisagistică a Carpaților, și promovează utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Sigur, din acest punct de vedere, respectăm politicile europene privind protecția mediului, politicile de protecție a habitatelor și a diversităților naturale. Este un lucru pozitiv faptul că s-a reușit acest protocol cu Ucraina și sigur că rămâne de văzut în ce măsură cele două ministere de resort vor putea să pună în aplicare acest protocol.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, respectiv a Comisiei pentru politică externă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții sau comentarii pe marginea acestui proiect?

Nu.

Este un lucru pozitiv, este o temă importantă și sunt convins că acesta va putea contribui la protecția și dezvoltarea durabilă a zonei Carpaților.

Este vorba despre o lege ordinară.

Suntem Cameră decizională.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, așa cum ați aprobat acum câteva minute, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această modificare a fost solicitată de Comisia Europeană, în sensul clarificării autorizării instalațiilor care intră sub incidența legislației IPPC, și mai cuprinde introducerea unui articol suplimentar, solicitat de o nouă directivă de la Comisia Europeană, cea referitoare la stocarea geologică a CO2 pentru instalațiile de ardere mai mari de 300 MW. În acest sens, a fost elaborată ordonanța de urgență și vă solicităm sprijinul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

În cadrul comisiei, în cadrul dezbaterilor, membrii au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmească un raport de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții sau susțineri de amendamente?

Nu.

În aceste condiții,

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă urăm succes la lucrările din Camera Deputaților.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Nazare.

O secundă, ca domnul secretar de stat Nazare să se instaleze.

Ați intrat acum în sala plenului.

Suntem la punctul 4 cu privire la modernizarea metroului din București, finanțarea de către BEI.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Alexandru Nazare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect aprobarea contractului de finanțare dintre România și BEI în privința proiectului de modernizare a metroului din București. Este vorba despre tronsonul Drumul Taberei – Universitate.

Împrumutul oferit de BEI este o sursă de finanțare...

Puțin mai aproape de microfon, domnule secretar de stat, ca să vă putem auzi. Vă mulțumesc.

Este o sursă de finanțare pe termen lung cu costuri foarte reduse, foarte convenabile pentru România. Contractul de finanțare este în valoare de 395 de milioane de euro și a fost semnat la 12 noiembrie 2009. Sumele împrumutului vor fi acordate prin trageri succesive. Vor fi 8 astfel de trageri, suma minimă pentru o tragere este de 2 milioane de euro, ultima dată de tragere fiind 31 decembrie 2014.

Perioada de rambursare este flexibilă și cuprinsă între 4 și 25 de ani, iar valoarea totală a proiectului este de 883 de milioane de euro.

Proiectul prevede și cumpărarea a 37 de trenuri noi, care vor fi folosite atât pe această magistrală, cât și pentru înlocuirea trenurilor mai vechi.

Estimăm finalizarea proiectului în anul 2015. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule senator Ovidiu Marian, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege și a hotărât, cu 7 voturi pentru și două abțineri, să adopte raportul de admitere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în urma analizării proiectul de lege, în prezența doamnei Boni Cucu, director în Ministerul Finanțelor Publice, și a domnului Gheorghe Udriște, director general al Societății Comerciale de Transport de Metrou București – METROREX – SA, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Gheorghe Marcu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, un foarte scurt comentariu referitor la acest proiect de lege. În primul rând, consider că nu orice investiție, fie și la SC METROREX – SA, are nevoie de lege. De ce? Din cauza faptului că pe acest principiu orice societate comercială cu capital de stat poate solicita și fiecare investiție poate deveni lege.

Pe de altă parte, SC METROREX – SA este o societate care prestează servicii de transport pe arealul municipiului București. Ca urmare a acestui fapt, în structura acționariatului nu ar trebui să fie Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, ci Consiliul General al Capitalei, respectiv al municipiului București.

În opinia mea, fiind o societate comercială și făcând trimitere la Legea nr. 31/1990, avem un consiliu de administrație și o adunare generală a acționarilor. În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, cunoaștem foarte bine că investițiile sunt aprobate de AGA, respectiv de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, și atunci îmi pun întrebarea firească: dacă noi, astăzi, aprobăm acest împrumut, devenim și noi AGA? Pe de altă parte, pentru a aproba, trebuie să cunoaștem foarte bine care sunt indicatorii acestei investiții și care sunt responsabilitățile aferente.

Un alt aspect. În opinia mea, spun că este o discriminare pozitivă datorită faptului că pentru această investiție, care este cantonată pe arealul municipiului București, respectiv pentru locuitorii cartierului Drumul Taberei, îmi pun întrebarea firească: de ce și noi ceilalți, din toată țara, să contribuim la acești bani? Lucrurile sunt foarte firești.

Așa, pe baza acestei logici, fiecare oraș reședință de județ poate solicita să facem împrumuturi tot din bugetul statului și avem atâtea și atâtea societăți cu capital de stat și de utilitate publică.

Un alt argument. Dacă citim art. 6 din această lege, ultimul amendament spune în felul următor:

„Amendamentele la Contract, convenite cu Banca Europeană de Investiții, conform alin. (1), se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

Cunoaștem foarte bine că, la fel ca la contractele de vânzare-cumpărare, și la contractele de împrumut contează cel mai mult amendamentele. În rest, este poveste.

Doamna senator Boagiu.

Sunt convins că vrea să comenteze nevoia de investiții europene, și nu asiatice în zonă.

Da. Îmi păstrez linia europeană, domnule președinte.

Aici, probabil că, la un moment dat, lucrurile converg, dar nu ați înțeles sensul comentariului și, în febra politică și a interpretărilor date de diverșii consilieri, probabil că ați înțeles altceva.

Ce voiam să spun cu privire la acest proiect de lege?

Poate că, pe de o parte, comentariile făcute de colegul nostru, domnul senator, ar avea sens sau, ca reprezentant al unui alt județ, cu siguranță, poate invoca și finanțări într-un alt județ decât al Domniei Sale sau într-un alt municipiu, dar aș începe cu primul comentariu pe care l-a făcut, acela că nu este cazul să avem un proiect de lege.

Conform procedurilor, ținând cont că vorbim despre un împrumut garantat de statul român, legea nu vizează relația contractuală dintre SC METROREX – SA și viitorul constructor, ci este o lege care vizează contractul de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții.

Întotdeauna băncile europene, ca garanție că proiectele sunt duse la îndeplinire, solicită ca aceste contracte de împrumut să fie legiferate. Este o garanție pe care am dat-o întotdeauna, începând din 1989, de când am început să obținem finanțări externe.

Pe de altă parte, eu nu pot să spun că mă bucur că văd acest proiect pus în practică, cu atât mai mult cu cât el vine după foarte mulți ani de așteptare. Sunt senator ales în capitală, în București, unul dintre tronsoane vizează chiar sectorul 2, unde am fost aleasă. Pot să-mi exprim nemulțumirea, ca și dumneavoastră, că primul tronson executat va fi Drumul Taberei – Universitate și apoi Drumul Taberei – Pantelimon, deci, ca senator, aș avea un interes particular, ca și dumneavoastră, dar nu trebuie să uităm că traficul din București trebuie decongestionat, iar punerea acestui proiect în practică va conduce la punerea în funcțiune a noii linii de metrou și la sporirea numărului de călători cu cel puțin 200.000.

Mai mult decât atât, SC METROREX – SA asigură transportul a aproximativ 35% din volumul total de călători care utilizează mijloacele de transport public, ceea ce este un mare avantaj, pentru că eliberăm străzile din București, și recunoaștem cu toții că sunt mai mult decât aglomerate, iar în perioade de trafic suntem blocați cu toții și toate întâlnirile pe care le avem la un moment dat sunt devansate din cauza acestui trafic.

Acela are o finanțare japoneză. Iată cum Senatul României, care a dat, dă și va da miniștri Guvernului, contribuie la o discuție foarte interesantă și utilă cu privire la aceste proiecte.

Domnul senator Marcu mai dorește un comentariu după intervenția doamnei vicepreședinte Boagiu?

De acord cu comentariul Domniei Sale, dar spun că era suficientă hotărârea de guvern și nu era necesară o lege.

Vă mulțumesc.

Alte comentarii?

Domnul secretar de stat mai dorește un comentariu înainte de a trece la vot? Microfonul 8.

Un singur comentariu.

Dat fiind faptul că este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009, datoria publică, orice împrumut cu o instituție financiară internațională se aprobă prin lege. De asemenea, amendamentele care implică costuri financiare se aprobă tot prin lege și indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâre de guvern.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gavril Mîrza, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În 2003, în calitate de președinte al Consiliului Județean Suceava, am contractat un credit de la Deutsche Bank cu garanția prin hotărâre de guvern. Nu cunosc ca de atunci să se fi schimbat regulile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Trebuie să confirm ce a spus domnul secretar de stat, tot ce înseamnă relația noastră cu instituțiile financiare internaționale. BEI nu este o bancă comercială, ci o bancă de natură instituțională, și atunci orice relație structurată între statul român, Guvernul României, respectiv Ministerul Finanțelor Publice, și această instituție, fiind vorba de o garanție de stat, are nevoie de un proiect de lege conform legislației românești. Deci cel puțin din punct de vedere al acestei spețe, în opinia mea, lucrurile sunt suficient de clare, dar întrebările sunt justificate, pentru că sunt, poate, și alte proiecte la fel de necesare, evident, și pentru București, capitala României, dar și pentru alte orașe importante sau județe ale României. Dacă nu mai sunt alte comentarii, vă reamintesc că este vorba de o lege ordinară, Senatul este Cameră decizională și vă

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea legislației privind falimentul instituțiilor de credit pentru asigurarea îndeplinirii condiționalităților prevăzute în Acordul _stand-by_ cu FMI și a unor recomandări formulate de Fondul Monetar Internațional.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 18 mai 2010 și a hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Băncii Naționale a României. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Este vorba de un angajament asumat de partea română prin Aranjamentul _stand-by_ cu Fondul Monetar Internațional...

Domnule secretar de stat, fie aduceți microfonul puțin mai aproape, fie vorbiți mai aproape de el, ca să se audă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Deci aceasta este o chestiune care a fost discutată cu Fondul Monetar Internațional anul trecut. Este un angajament în Acordul cu Fondul Monetar Internațional. În prezent, deschiderea procedurii falimentului instituțiilor de credit se poate solicita de instituția de credit debitoare, de creditorii acesteia sau de Banca Națională. Elementul de noutate, aici, îl constituie faptul că se introduce, practic, un filtru al Băncii Naționale a României pentru această procedură de faliment.

Mai precis, în Memorandumul tehnic, anexă la Acordul _stand-by_ cu FMI, este vorba de Capitolul B – „Bank Resolution”, a fost prevăzută această condiționalitate, care vizează, de fapt, îmbunătățirea cadrului legal în materia falimentului instituțiilor de credit. În octombrie 2009 au fost formulate o serie de recomandări de către FMI în privința acestei chestiuni.

Câteva chestiuni în plus. Sunt prevăzute termene scurte, de zece zile, pentru solicitarea de către instituția de credit debitoare a aprobării Băncii Naționale a României și, de asemenea, sunt termene speciale pentru declararea și judecarea recursului împotriva hotărârii judecătorului.

Guvernul susține acest proiect de lege, fiind asumat prin Acordul cu Fondul Monetar Internațional.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Intervenții pe fondul acestui proiect.

Comisia, mă iertați.

Domnul senator Ovidiu Marian.

Mulțumesc și eu.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Este vorba de o lege organică.

Raportul comisiei și proiectul de lege vor fi supuse votului dumneavoastră într-o singură operațiune de vot.

De aceea, pentru raportul comisiei și pentru proiectul de lege ca atare

Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi. Vom relua și am rugămintea ca luni, la momentul în care avem legi organice la vot, să reluăm acest text, pentru a putea să vedem dacă există...

În condițiile în care nu...

Este un proiect de lege...

## În condițiile...

## Iertați-mă!

Trebuia să

Urmează să fie dezbătut într-o proximă ședință de plen a Senatului. Este exact cum v-am prezentat.

Când niciuna dintre variante nu întrunește majoritatea necesară pe un proiect de lege, Senatul României se apleacă asupra acestui subiect într-o proximă ședință.

Domnul senator Puiu Hașotti.

Suntem prima Cameră sesizată...

## Stimate domnule președinte,

Înainte de toate, suntem primă Cameră sesizată. Raportul a primit un vot de respingere. Raportul, cu proiect cu tot, pleacă respins la Camera Deputaților.

În al doilea rând, în 17 iunie este termenul de adoptare tacită. Nu se mai poate da nicicând un alt vot. Proiectul de lege pleacă la Camera Deputaților respins de Senat.

Proiectul nu este nici respins și nici admis. Suntem în situația faimoasă pe care am mai avut-o.

Nu știu dacă domnul Igaș sau domnul Urban doreau să intervină.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Igaș.

Și rog și echipa noastră tehnică să vină să precizeze cum stăm.

Domnul senator Igaș.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Scurt și la subiect.

Raportul nu a fost respins, domnule președinte și domnule Hașotti. A întrunit 41 de voturi, iar împotrivă au fost 31 de voturi. Atât am vrut, doar să clarific acest aspect.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

În condițiile în care mâine este un termen de adoptare tacită...

Dacă termenul ar fi fost mai larg, mai amplu, am fi putut să revenim cu privire la acest text într-o altă ședință. În condițiile în care mâine expiră termenul și plenul s-a întrunit și s-a pronunțat în această formă neconcludentă, proiectul de lege va fi transmis către Camera Deputaților. Mâine se împlinește și termenul de adoptare tacită cu privire la acest text.

Va merge către Camera Deputaților, la expirarea termenului de adoptare, cu rezultatul votului pe care l-a dat plenul Senatului pentru ambele variante – acceptarea sau respingerea acestei ordonanțe.

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie...

Domnule senator Daea, doriți o intervenție de la microfonul 4?

Vă rog, microfonul 4.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Actul normativ, când își împlinește termenul de adoptare tacită, pleacă în forma dată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vreau să vă informez că raportul comisiei era fără amendamente, deci eram într-o situație în care propunerea avansată plenului a fost forma prezentată de Guvern. Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobare sau respingere. Va merge la Camera Deputaților în forma prezentată inițial de Guvern.

Trecem la punctul 6 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie reprezintă Ministerul Sănătății, Executivul. Îl rog să prezinte punctul de vedere al Guvernului cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010, asigurări sociale de sănătate.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și domni senatori,

Prin propunerea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 se dorește eficientizarea activității de acordare și verificare a certificatelor de concediu medical în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și responsabilizarea atât a medicilor prescriptori, cât și a asiguraților, beneficiari de certificate de concediu medical, în conformitate și cu legislația similară altor state membre ale Uniunii Europene.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2010 nu se aduce atingere independenței și libertății profesionale a medicului, nici dreptului de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical ale medicilor.

În acest context, Ministerul Sănătății vă adresează rugămintea de a aproba acest act normativ. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.

Ordonanța aduce mai multe eficientizări. Majoritatea sunt în avantajul evident al asiguratului.

Iată, art. 8 se completează cu o nouă literă, lit. c). Se asimilează stagiului de cotizare în sistemul de asigurări sociale de sănătate și perioada persoanelor care au beneficiat de concediu și indemnizație pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la trei ani. Sigur, este o optimizare în avantajul asiguratului. Mai departe, sigur, această ordonanță se referă și la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care beneficiază, în general, de concediu medical.

Este o ordonanță pe care comisia a susținut-o, dând un raport de adoptare, cu majoritate de voturi.

Mulțumesc.

Intervenții, opinii din partea grupurilor parlamentare? Domnul senator Udriștoiu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o observație de principiu. Ordonanța aceasta nu a trecut pe la Comisia pentru sănătate publică și aici văd că vine Ministerul Sănătății, din partea Guvernului, iar raportul este întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. E o asimetrie, care cred că nu e în regulă. Adică, dacă o chestiune este analizată de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, ar trebui să vină Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Dacă vine Ministerul Sănătății, raportul să-l întocmească Comisia pentru sănătate publică.

Noi discutăm la Comisia pentru sănătate publică despre nu știu ce sateliți, dăm avize la tot felul de chestiuni, dar când e vorba de handicap, de ordonanța aceasta și așa mai departe, inițiativele legislative nu mai ajung la noi. Vă mulțumesc.

Într-o lume globalizată, se mai întâmplă și chestiuni de acest gen. Rog ca, atunci când avem ședințele de birou permanent și repartizăm inițiativele legislative către comisii, toate comisiile să fie prezente la ședințele Biroului permanent, pentru a putea să evităm astfel de situații.

Doamna senator Minerva Boitan, microfonul 2.

sunt o mie și unu de motive pentru care un bolnav, aflat în incapacitate temporară de muncă, nu trebuie să fie obligat să stea la domiciliu.

Eu v-aș ruga să nu fiți de acord cu acest proiect de lege, pentru că este – nu știu dacă mă exprim chiar corect – împotriva libertății individului de a-și vindeca sau de a-și controla, investiga și trata o afecțiune. Prezența lui la domiciliu nu este o garanție că el chiar urmează un tratament. Mai mult, eu cred că atribuțiile instituțiilor statului se opresc la poarta noastră. Eu știu că, atunci când este vorba de o violență în familie, poliția nu intră în casă, pentru că nu-i permite legea, în schimb, nu văd ce caută un organ al Poliției să controleze un bolnav.

Deci vă rog să nu votați acest proiect de lege în care, la art. 3, se prevede că este obligatorie prezența bolnavului la domiciliu, iar la art. 51 se prevede ca din echipa de control să facă parte și poliția.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Rădulescu.

Sigur că era firesc ca și Comisia pentru sănătate publică să fie sesizată, cel puțin pentru aviz, cu această...

Și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională...

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să fie clar pentru toată lumea că în România boala nu este un delict și bolnavul nu este un infractor. Dacă ajungem să stipulăm în legislație că bolnavii sunt obligați să stea la domiciliu, ca să-i poată controla poliția, eu cred că avem o mare problemă de credibilitate vizavi de sistemul de sănătate. Făcând abstracție de acest fapt, vreau să vă spun că este absolut normal ca plătitorul să facă controlul concediilor medicale. Este absolut firesc, însă nu cred că Poliția are un departament medical prin care să-și permită să controleze legalitatea, acuratețea acestor concedii medicale.

Pe de altă parte, într-o perioadă de concediu medical, bolnavul care nu este internat în spital... Acolo, da, trebuie să stea pe un pat, într-un salon, dar bolnavul care are concediu medical și nu este internat va fi trimis să-și facă alte investigații. Este o perioadă de câteva zile în care el are dreptul să solicite o altă opinie medicală, să-și completeze investigațiile, pentru că nu întotdeauna diagnosticul este făcut la prima vedere. Pe de altă parte, s-ar putea ca el chiar să părăsească localitatea unde locuiește și să se adreseze unui spital din altă localitate, ceea ce înseamnă că nu este un infractor. Este inadmisibil ca prin lege să oferim domiciliu forțat unui bolnav, într-o perioadă de câteva zile în care el trebuie să se trateze.

Și fac o paranteză. Tratamentul poate fi injectabil, într-o unitate spitalicească, poate fi vorba de pansamente, deci

Și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități...

Da, și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități...

Domnul senator Frunda, de data aceasta, nu a fost vigilent.

Cred însă că a fost una dintre ședințele de birou permanent la care domnul președinte al Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Ion Vasile, nu a participat. Era perioada aceea de interimat și, atunci, nu a putut să ceară nici aviz și nici raport de fond.

Revenind la ceea ce spunea doamna senator Boitan, sigur că cine citește cu atenție textul vede că temerile dânsei nu sunt îndreptățite.

Aici este vorba de o condiție minimală, care va fi detaliată prin normele de aplicare. Paragraful introdus de această ordonanță și care într-adevăr a suscitat și atenția presei, și diverse discuții legate de chestii constituționale, de libertăți încălcate și așa mai departe, paragraful respectiv are următorul text: persoanele care beneficiază de concedii medicale trebuie „să fie prezente la domiciliu sau la adresa indicată, după caz, în intervalul de timp și în condițiile stabilite prin normele de aplicare a ordonanței de urgență, în vederea exercitării verificării de către reprezentanții plătitorilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate”. Adică cei care dau banii vor să vadă ce face persoana care beneficiază de acești bani, pe bună dreptate.

Iar undeva, mai spre finalul acestei ordonanțe, se precizează: „Verificarea prezenței asiguraților aflați în incapacitate temporară de muncă la adresa de domiciliu sau la reședința indicată se efectuează de către plătitorii de indemnizații, însoțiți, dacă este cazul, de un reprezentant al Poliției, avându-se în vedere programul individual de recuperare recomandat de către medicul specialist.”

Iată o mulțime de detalieri care risipesc unele temeri.

Verificarea prezenței asiguraților nu va afecta drepturile și libertățile cetățenești garantate de Constituția României. Nu intră nimeni în timpul nopții, coborând din Volga neagră, peste asigurat, nu dă buzna în casă, în dormitor să verifice dacă este acolo cu soția sau cu altcineva.

Este vorba pur și simplu ca, atunci când există suspiciuni că persoana care a beneficiat de concediu medical este, de exemplu, plecată, dacă are un concediu mai lung, ori să se bronzeze în Spania, ori să muncească în Italia, să se verifice dacă persoana respectivă este acolo, acasă, și beneficiază de planul de tratament individual stabilit de medic.

## Vă mulțumesc.

Domnule președinte Frunda, vă rog, microfonul 2.

Apreciez imaginile foarte puternice, asociate cu acest demers, pe care domnul președinte Rădulescu le-a introdus în discuția noastră.

Vă rog, domnule președinte.

## Vă mulțumesc.

Mulțumesc și domnului președinte Rădulescu pentru problemele ridicate, îmi fac mea culpa și vă cer scuze că nu am solicitat acest proiect de lege și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Într-adevăr, este o problemă foarte importantă, implică elemente de drept constituțional. Violabilitatea domiciliului, care este o excepție la principiul inviolabilității, poate avea loc într-un cadru foarte restrâns, bine delimitat de lege, nicidecum de normele de aplicare a legii.

Deci este absolut obligatoriu să intervenim pe textul legii.

Pe de o parte, există bolnavul, care are dreptul la liniște pentru a se însănătoși, de a nu fi hărțuit, de a nu fi tulburat, de a nu fi deranjat în liniștea sa, în tratamentul medical.

Pe de altă parte, avem un fenomen social în România, când concedii medicale și pensii înainte de împlinirea vârstei pensionării sunt date de medici care încalcă legea și care încalcă principiul deontologic. Trebuie să găsesc un mecanism de control fără a perturba drepturile fundamentale ale omului. Trebuie să prescriu situația în care cine și cum poate să verifice bolnavul, dar și din alte surse și din alte probe, fără a-l deranja pe acesta acasă.

Există această posibilitate, dar aceasta nu pot să o fac în Senat. Nu pot cere retrimiterea la comisie – ceea ce intenționam să fac –, pentru că astăzi este termenul de adoptare tacită a proiectului de lege și, atunci, nu putem face altceva decât să cerem colegilor noștri deputați să aibă în vedere toate aceste aspecte și să le rezolve la Camera Deputaților.

Într-adevăr, dreptul statului de a controla cheltuirea banului public și dreptul pacientului la intimitate și la un proces de însănătoșire trebuie aduse la un numitor comun, la un echilibru, dar nu prin metodele de aplicare a legii, ci printr-un text clar, pe care să-l adoptăm chiar în cuprinsul acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Boagiu, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, știm cu toții că acest subiect a fost, așa cum spunea și domnul președinte al Comisiei pentru sănătate publică, amplu dezbătut și ilustrat la toate posturile de televiziune.

Știm ce înseamnă, până la urmă, să profiți de un drept pe care îl ai atunci când nu există instrumente de control și de pedeapsă, dacă vreți să-i spuneți astfel, dar ținând cont că domnul președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, puțin mai devreme, a adus elemente de culoare în ceea ce privește acest subiect, eu aș vrea să vă relatez o întâmplare, dacă îmi permiteți, dragi colegi.

În 2006, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, eram ministrul integrării europene. Pentru că aveam nevoie de întreaga echipă din minister, am dat un ordin intern prin care am cerut colegilor ca toate concediile pe perioada de vară, când încă se mai negocia și încă se dădeau voturi în parlamentele naționale, să fie efectuate după încheierea procesului de ratificare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Bun. Ordinul ministrului a intrat în vigoare, dar morala a fost că jumătate din angajații din minister s-au îmbolnăvit brusc și toată această jumătate nu am putut să o găsesc până când s-a terminat vara. Însă pe măsură ce se reîntorceau din concediile medicale, erau bronzați foarte frumos și foarte uniform, de unde am înțeles că fiecare dintre ei avea o boală care necesita, în mod excepțional, expunerea la soare pe una din plajele din România sau din altă parte.

Fiind spuse aceste lucruri, cred că, cel puțin în ceea ce mă privește, nu am nevoie de argumente suplimentare pentru a înțelege că, la un moment dat, chiar dacă avem un cadru legal, din nefericire, găsim suficiente portițe, atât pacienții, cât și medicii, să ne sprijinim unii pe ceilalți.

Este o măsură care, sunt sigură, după ce ne vom crea obișnuința de a respecta legile și de a ne îmbolnăvi în mod real, atunci când trebuie sau poate când nu trebuie, când nu ne dorim, nu va mai fi necesară, dar, deocamdată, domnule președinte, din experiența mea de vară, cu jumătate de minister bronzat, credeți-mă, este un proiect absolut necesar. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Günthner Tiberiu, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, ar fi și exemple mai apropiate. Anul trecut au fost mii de directori și directori adjuncți din deconcentrate care s-au îmbolnăvit subit și, mă rog, știm că în România s-a abuzat de această posibilitate oferită prin lege în cu totul alte scopuri, și este clar că, de cele mai multe ori, într-adevăr, concediile medicale s-au transformat în concedii de odihnă sau având alte scopuri.

Nimeni nu acuză bolnavii care, într-adevăr, în mod justificat intră în concedii medicale, în schimb, cei care nu sunt bolnavi și totuși pot să obțină foarte facil concedii medicale sunt într-o stare de ilegalitate.

Deci este clar că trebuie făcut ceva, trebuie disciplinat acest domeniu și, sigur, măsurile pot fi îmbunătățite, pot fi făcute amendamente. Este clar că acest domeniu trebuie disciplinat, că trebuie luate măsuri. Nu se poate să se abuzeze de banii contribuabililor, până la urmă, în momentul în care în spitale nu sunt bani de medicamente, sunt condiții deosebit de dificile, iar alții să-și asigure din aceste fonduri concedii medicale.

De aceea, cred că este o măsură momentan bine-venită, cum a spus și doamna senator, sperăm că este una pe o perioadă limitată, până se disciplinează domeniul, după care nu va mai fi nevoie.

Eu cred că, obligatoriu, acest proiect de lege trebuie adoptat.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La intervenția doamnei senator Anca Boagiu, nu contest cumva veridicitatea celor spuse de Domnia Sa. A fost un ministru cu o activitate lăudabilă, poate un pic cam aspru, din câte înțeleg.

Acum, dacă jumătate s-or fi dus să facă plajă, poate că încă de pe vremea aceea erau influențați de domnul Adriean Videanu, care, din câte am înțeles, sănătos fiind, se duce la Monte Carlo și Cannes.

Sigur, nu toți angajații doamnei senator Anca Boagiu, pe atunci ministru, s-or fi dus la Cannes și la Monte Carlo, cum se duce sărmanul și săracul domn Videanu!

Atâta am vrut să spun.

În rest, voi vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Iulian Urban.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Uneori, stai și te uiți...

Bine, eu de mult am încetat să mă mai mir când văd modul în care sunt gândite anumite legi în România, însă nu voi înceta să-mi spun punctul de vedere și să le critic.

Hai să ne gândim puțin la cum funcționează acest sistem.

Faptul că un angajat din România, la un moment dat, vrea să-și ia un concediu medical doar pentru a sta acasă, pentru a se duce la plajă, pentru a se duce să culeagă căpșuni în Spania sau să facă ce vrea el cu timpul respectiv nu este un aspect care trebuie să îngrijoreze. Ceea ce generează, din punct de vedere juridic, posibilitatea ca el să intre sub incidența acestui concediu medical este actul pe care-l eliberează medicul.

De ce facem legi pentru partea dreaptă, când noi trebuie să ne scărpinăm în partea stângă? Elementul generator al acestei situații este actul medical eliberat de medic.

Dacă mă uit în textul acestei ordonanțe de urgență, nu o să văd nicăieri că cei care permit cu adevărat existența acestui sistem, cei care permit ca în România să existe, la ora actuală, tot felul de asistați social, pe baza documentelor pe care ei le scriu – și vă spun pentru că sunt experiențe personale –, medici care, în loc să fie la spital, stau la cabinet și scriu în neștire tot felul de concedii medicale...

Acolo este problema. De ce să angrenez un întreg sistem de oameni, care să se ducă să controleze acasă dacă omul acela este bolnav sau nu, în condițiile în care există un act emis de medic, care-i spune că el trebuie să stea acasă 3 zile, 4 zile, 5 zile, 10 ani, pentru că boala pe care o are impune acest lucru?

Dacă nu vom sancționa medicul – mă refer la această speță – și nu-l vom sancționa dur, dacă nu-l vom descuraja în a emite acte medicale care să servească apoi celor care vor să profite de această formă de fraudă în dauna angajatorului, nu vom face absolut nimic, domnule secretar de stat reprezentant al Ministerului Sănătății, și vom cheltui bani publici, vom face tot felul de echipe de comando, care se vor duce acasă la oameni, însă nu vom stârpi sistemul. Este ca și cum am permite oamenilor din această țară să fure și singura măsură pe care am lua-o ar fi să construim cât mai multe pușcării.

Mulțumesc.

Domnul senator Liviu Câmpanu.

În ordinea solicitărilor de intervenție, voi da cuvântul tuturor colegelor și colegilor.

Nu pot să fiu de acord cu acuzarea unei întregi echipe de profesioniști. Noi încercăm să facem o lege pentru cazuri particulare, ceea ce mi se pare oarecum disconfortabil, în condițiile în care băgăm toți medicii în aceeași oală.

Să știți că această ordonanță de urgență deja produce efecte, deja există medici care sunt amendați, deci medicii răspund pentru faptul că greșesc sau nu greșesc într-un anumit moment dat.

Tratând la grămadă un comportament medical și vorbind de deontologie profesională sau de încălcarea deontologiei profesionale când vorbim despre un medic, vreau să vă spun că greșim profund. Medicul este, bineînțeles, cel care își asumă responsabilitatea eliberării unui act medical.

Abordând problema pornind de la particularități, atunci vom avea sau vom putea ajunge foarte ușor în situația în care fiecărui cabinet medical să i se delege câte un polițist, să stea lângă medic și să vadă dacă consultă sau nu consultă pacientul. Nu cred că putem cădea în asemenea extreme.

Dacă considerați că acesta este drumul pe care-l avem de urmat, n-aveți decât. Eu, personal, nu pot să susțin un asemenea tip de comportament.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Plăcintă, vă rog.

După aceea, domnul senator Țuțuianu, domnul senator Daea și domnul senator Frunda.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Discutăm despre medici, discutăm despre bolnavi, discutăm despre toate categoriile sociale, dar nu discutăm

despre mediul privat, care susține, de fapt, toate aceste concedii medicale.

Sunt două categorii de concedii medicale: concedii medicale care sunt plătite de către angajator și concedii medicale care sunt plătite de stat, dar tot de angajator, pentru că statul nu are bani să plătească angajatorului în timp.

Ce ne facem cu medicii care scriu concediile medicale greșit și pentru care nu există nicio sancțiune? Ce ne facem cu Codul muncii, care este numai pentru angajat, și nu și pentru angajator?

Exact cum a zis colegul meu Urban, ce facem? Facem o ordonanță de urgență să verificăm dacă omul stă acasă? Este mai puțin relevant.

Da, este o măsură temporară, dar, în același timp, chiar dacă susțin acest Guvern, mi-aș fi dorit foarte mult ca Ministerul Sănătății să vină și cu o propunere, adică ce va face în continuare ca această măsură temporară să devină una corectă, europeană, și nu una tranzitorie. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din experiența popoarelor, provizoratul este cel care durează.

Domnul senator Sârbu.

Înțeleg că domnul senator Țuțuianu a cedat dreptul său domnului senator Sârbu. Vă rog.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Vă cer scuze pentru că am intervenit mai repede, dar ridicasem mâna mai din timp.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt de acord cu toate pozițiile exprimate, dar nu puteam să nu pun o întrebare: ordonanța de urgență aparține Guvernului, iar Guvernul cărui grup parlamentar din Senat sau căror grupuri parlamentare aparține?!

Doar atât.

Înțeleg că domnul senator Țuțuianu nu a cedat integral dreptul său la cuvânt.

Dacă doriți să interveniți pe fondul problemei, domnule senator, vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe fondul problemei aș spune trei lucruri.

În primul rând, cred că și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuia sesizată cel puțin pentru un aviz pe această temă care privește controlul la domiciliu al bolnavului, pentru că ține de exercițiul unor drepturi și libertăți cetățenești.

Nu știu cum se face că acest Guvern Boc sau acest regim Băsescu–Boc, la orice problemă care există în realitatea socială, nu găsește decât soluții de a ciunti drepturi și libertăți fundamentale. Deci nu găsește altă soluție decât cea de a veni continuu în contradicție cu drepturi și libertăți fundamentale ale cetățeanului.

Pentru acest motiv, eu cred că este clară opinia majorității. Actul normativ nu poate fi votat, nu poate fi susținut.

Un ultim comentariu pe care vreau să-l fac ține de această tendință a Guvernului de a veni și a spune tot timpul că prin norme de aplicare clarificăm aspecte care țin de drepturi și libertăți fundamentale.

Vreau să vă spun că începe să-mi fie dor de Nicolae Ceaușescu, pentru că, prin toate cuvântările pe care le avea, Nicolae Ceaușescu spunea: „Stimați tovarăși, să renunțăm la legiferare prin HG-uri, să legiferăm prin lege.”

Stimați colegi,

Un stat democratic înseamnă legiferare prin lege, nu prin norme de aplicare, nu prin ordine de miniștri, nu prin alte lucruri, pentru că deturnăm scopul legii. Primul pas, înainte de a vorbi de democrație, trebuie să vorbim de stat de drept. Stat de drept înseamnă lege și respect față de lege.

Pentru toate aceste motive, eu cred că trebuie să votăm clar împotriva acestui amestec brutal în viața privată a persoanei.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnule senator Daea, vă rog.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, nu este prima, dar îmi pare rău că sunt prea multe greșeli ale Guvernului condus de premierul Emil Boc.

În momentul în care am citit acest act normativ, mi-am imaginat trei secvențe pe care le-am trăit în viață. Una dintre ele este secvența gripa aviară, când intrau prin curțile oamenilor toți neaveniții, dar erau conduși de mâna și de inteligența unui ministru. Eficiența o știți: luau găinile de gât ca să scuipe boala!

Ca să scuipe boala, atenție!

Inadmisibil, spuneam pe vremea aceea, și poate și astăzi este nevoie să repetăm, pentru a ține trează atenția senatorilor din Senatul României, că asemenea greșeli nu mai trebuie a avea loc în actul de legiferare.

Văd starea de plenitudine a domnului secretar de stat, are o satisfacție extraordinară, dar, pentru a-l trimite la o analiză mai atentă și mai sugestivă pentru Domnia Sa, gândiți-vă cum, înainte de 1989, intrau polițaii să vadă în cotețul de păsări câte păsări sunt, câte animale sunt.

Stimați colegi, este un act normativ făcut din bardă, fără responsabilitate, și este inadmisibil ca în Senatul României să pui pe masa de lucru a Senatului o ordonanță de urgență de tipul acesta.

Mă îndeamnă la această poziție și luările de cuvânt ale celor doi colegi de la PDL, iar pe bună dreptate întreba sugestiv domnul ministru Ilie Sârbu al cui e Guvernul.

E al nimănui, e al nimănui acest Guvern, pentru că este lipsit de logică juridică și de pragmatism în actul de conducere în plan executiv.

Nu putem să dăm drumul prin vot la un asemenea act normativ, chiar dacă bunul nostru coleg, bunul jurist, dar și elegantul oportunist

, domnul Frunda, spunea că e bine să-i dăm drumul așa și „să-i facem freza” acestui act normativ la Camera Deputaților.

Nu. Aici îl picăm, iar dincolo, în cealaltă Cameră, există momentul analizei și al deciziei politice pe o decizie pe care am luat-o astăzi în Senatul României, iar Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu poate să semneze și să voteze un asemenea act normativ.

Mulțumesc. Domnul senator Frunda.

Bineînțeles că trebuie să încep prin a-i mulțumi domnului senator Daea, că „d-aia” a spus ceva, ca și agricultura să se pronunțe asupra sănătății, și „d-aia” am o întrebare, respectiv să-mi spuneți care-i oportunismul meu în a propune să avem amendamente.

„D-aia” cer cuvântul, pentru că vreau să rezolv problema, astfel încât, dintr-o lege care este șchioapă, să facem o lege întreagă.

Dacă îmi permiteți să nu glumesc – și sper că domnul senator Daea acceptă intervenția mea ca o manifestare a simpatiei și a aprecierii mele față de activitatea Domniei Sale și de luările sale de cuvânt, care sunt savuroase, într-adevăr, și aduc o pată de culoare foarte plăcută în Senat, și de multe ori are dreptate –, există niște chichițe, niște finețuri juridice, pe care, într-adevăr, trebuie să le rezolve juriștii. Aici cred că, într-adevăr, a greșit Biroul permanent al Senatului, domnule președinte, stafful, care n-a propus ca proiectul de lege să vină la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, pentru că, într-adevăr, cum spunea domnul senator Hașotti, ne aflăm în prezența unei legi organice, fiind vorba despre sancțiuni.

Trebuie să vedem că este vorba despre niște contravenții stabilite în defavoarea medicilor, care merg de la 2.500 la 10.000 de lei. Or, un medic rezident începe cu un salariu de sub 1.000 de lei. Deci este o sancțiune foarte gravă și ceea ce este foarte grav, din punct de vedere al drepturilor omului, este că se pornește de la prezumția că toți medicii sunt hoți.

Refuz intervenția domnului senator Urban categoric și foarte ferm. Dacă pornim de la prezumția că anumite categorii profesionale din această țară sunt hoți, ducem de râpă țara aceasta.

Cunosc foarte, foarte mulți medici și toți avem medici în familie, în cercul de cunoscuți. Sunt oameni care nu au dimineață, nu au după-amiază, nu au noapte, nu au weekend, merg lângă bolnav și, datorită muncii lor, starea sănătății populației României este una bună, este peste media europeană. A ataca acești medici și a spune că diagnosticele sunt proaste, că sunt corupți și că dau certificate medicale fără motiv este o susținere neadevărată.

Mulțumesc. Rețin propunerea dumneavoastră. În continuare, domnul senator Mircea Cinteză.

Acest lucru este prevăzut și în Legea sănătății publice în acest moment. Principalul actor este, în acest moment, Colegiul Medicilor, dar se poate stabili, prin reguli, ca în comisia de expertizare să fie și reprezentanți ai Ministerului Sănătății. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, singură, nu are acest drept din punct de vedere legal.

Deci modalitatea de control este extrem de importantă și, în acest moment, a se inventa diagnostice de concediu medical este un lucru imposibil. Există, în acest moment, posibilitatea, însă ea nu se aplică în mod corespunzător.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Gabriel Mutu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai devreme se discuta despre modul de aplicare a legilor într-un stat democratic, vizavi de această problemă. Cu toții cunoaștem – și mare parte dintre noi venim din mediul privat – de câte ori ne-am confruntat cu situații în care angajații veneau cu avize medicale pentru concedii medicale, așa-numitele concedii medicale, iar, în realitate, erau plecați în concedii, eu știu, la cules de struguri pentru vin și așa mai departe.

Dacă ne întoarcem la acea perioadă pe care domnul senator Țuțuianu a amintit-o și dacă aplicăm principiul „timpul trece, leafa merge”, este OK, putem merge mai departe și ne amuzăm în continuare de ceea ce se întâmplă în aceste situații.

În încheiere, aș vrea să-mi manifest surprinderea. Văd că foarte mulți colegi au făcut o obsesie pentru Băsescu, se culcă cu Băsescu în gând, se trezesc cu Băsescu. Nu știu ce se întâmplă cu povestea asta.

Domnul senator Rădulescu a adus problema dormitorului în atenția noastră astăzi.

Îi ofer cuvântul domnului senator Titus Corlățean, urmează domnul senator Iulian Urban.

Am rugămintea să încercăm să ajungem la o concluzie. Domnule senator Corlățean, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să subliniez faptul că una dintre etapele prin care trebuie trecut pentru a se ajunge la eventualele concedii medicale nedrepte este cea a diagnosticului pus de medici. Or, acest lucru poate fi controlat și poate fi expertizat inclusiv în prezent. Un diagnostic care să necesite un concediu medical este obligatoriu să fie însoțit de niște analize. El nu poate fi scos din burtă, iar acele analize, astăzi, în toate spitalele, sunt înregistrate, există în arhivă. Deci cineva care să controleze acest lucru poate ușor să spună dacă diagnosticul a fost fals sau adevărat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Recunosc faptul că am fost inspirat, în special, de intervențiile colegilor senatori Daea și György Frunda.

Prima remarcă se adresează compartimentelor de specialitate ale Secretariatului general. Nu este prima oară când apar astfel de propuneri de repartizări care nu iau în considerare competența de fond a unor comisii și este păcat că avem o astfel de dezbatere, care este importantă realmente, în plenul Senatului, fără să avem prea multă marjă de modificare. Este o solicitare ca, referitor la aceste propuneri – și este responsabilitatea noastră în Biroul permanent –, să fim mai atenți la repartizare. În al doilea rând, această chestiune a drepturilor și libertăților fundamentale apare – din păcate, spun eu – tot mai frecvent și în plan politic, dar mai ales – ceea ce nu mă așteptam – în modalitatea în care este propusă legiferarea, și cred că trebuie să înceapă să ne preocupe acest aspect, pentru că în speța concretă, de exemplu, art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului garantează, într-adevăr, la nivel european, inviolabilitatea domiciliului, a vieții private. Convenția europeană a drepturilor omului face parte din dreptul intern, este direct aplicabilă în România.

Aceeași convenție, este adevărat, stabilește anumite limitări temporare, care țin de anumite rațiuni. Ceea ce se întâmplă însă în legiferarea propusă de Guvern vreau să spun că depășește cu mult această limită de demarcație, pentru că, practic, se instituie un anumit mecanism de control, care duce la un control colectiv în masă și merge pe instituirea, până la urmă, chiar a unei prezumții de culpabilitate în ceea ce privește pacienții, și aici mă refer numai la pacienți. Este o chestiune inacceptabilă și o astfel de reglementare la Curtea Europeană ar fi subiect de condamnare pentru România.

Mulțumesc.

Domnule senator Urban, vă rog.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vreau să-l rog, cu tot respectul, pe domnul coleg senator Frunda să fie totuși atent atunci când un coleg senator vorbește și Domnia Sa vine și face considerații asupra a ceea ce acel om a spus.

Nu cred că m-ați auzit pe mine spunând că toți medicii sunt hoți, nu cred că m-ați auzit pe mine globalizând, la nivelul tuturor medicilor din România, această problemă. Avem aici, în Senatul României, colegi medici de o reputație profesională deosebită. Aceeași majoritate de medici excepționali se regăsește în tot sistemul medical din România.

Eu, în schimb, am spus altceva. Am spus că, în momentul în care vedem persoane care beneficiază, de exemplu, ori de concedii medicale, ori de pensii anticipate pe caz de boală – da, domnule coleg Cinteză, îi vedem că sunt nevăzători și, într-adevăr, și aceia au trecut prin niște teste, și-i oprește Poliția și au permis de conducere –, în acea situație să vii să-i

dai unui medic o amendă de 2.500 de lei sau de 10.000 de lei este o aberație.

Acea sancțiune trebuie să se transforme într-una cu caracter penal, pentru că vorbim de fals în acte. Dacă există o persoană care este nevăzătoare, care are permis de conducere și care este găsită la volanul mașinii, acolo nu mai vorbim de contravenție, acolo este vorba de fals în acte, iar eu cred că o lege trebuie să pună accentul pe prevenție, și nu pe combaterea efectelor ulterioare ale acestor fenomene.

Ca atare, cred că tocmai pentru a proteja marea masă a medicilor care vor să-și facă corect și cinstit meseria în România, pentru a-i proteja pe pacienți și pentru a-i descuraja pe cei care ar dori să profite de asemenea lacune ale legii, trebuie să punem accentul pe prevenție și pe sancționarea dură a medicilor care-i fac de râs pe ceilalți 99% din colegii lor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Frunda, vă rog.

A fost invocat numele domnului senator Frunda și este firesc să-i dau dreptul la o scurtă replică.

Vă mulțumesc.

Încă o intervenție și ajungem complet la un numitor comun cu domnul senator Urban. Poziția Domniei Sale de acum este mult mai echilibrată și este corectă din punct de vedere juridic, dar amândoi știm că, dacă un medic dă un certificat medical unui nevăzător și el conduce în continuare, aceasta întrunește elementele constitutive ale mai multor infracțiuni.

Medicul a comis un abuz în serviciu, care este infracțiune, a comis cel puțin o infracțiune la legea specială privind practicarea medicinei, a dat un act fals, care este document fals și se pedepsește, iar folosirea documentului fals este încă o infracțiune. Deci medicul respectiv a comis cel puțin patru infracțiuni și nu am nevoie de infracțiune specială în această lege pentru condamnarea medicului care a săvârșit aceste lucruri.

Din acest punct de vedere, sunt complet de acord cu dumneavoastră, dar am instrumentele necesare. Sunt de acord cu dumneavoastră cu prevenția, care are un rol determinant, și nu sancțiunea, și sunt de acord cu ceea ce a spus doamna senator Plăcintă, care trebuie să fie o bază de reflecție, pentru că în sistemul românesc actual al dreptului muncii angajatorul duce tot hamul poverilor, pe când angajatul este în căruță.

Este un Cod al muncii socialist, nu democratic, asupra căruia trebuie să revenim, pentru că întotdeauna, prin contractele colective și individuale de muncă, angajatul este apărat, angajatorul plătește, iar mecanismul dintre cei doi, care nu funcționează bine, este statul. Exemplul din această ordonanță de urgență a Guvernului arată de ce doamna senator are dreptate și trebuie să reflectăm și să modificăm Codul muncii și pe acest palier.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator Daea, vă rog.

Numele dumneavoastră a fost invocat, în mod alegoric, de către domnul senator Frunda. Vă rog să veniți, în ritmul pe care-l considerați potrivit, către microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Domnule coleg,

Nu mă supăr. Și dacă m-aș supăra, îmi trece repede. Ce nu-mi trece repede mie și niciodată nu-mi va trece, să fiu spectator la un act neconstituțional, la un act prost făcut și, atunci, experiența, dragostea față de acest principiu, dorința de a face bine îi permit și inginerului agronom să se exprime într-un domeniu unde calitatea începe cu activitatea lui.

Dumneavoastră să știți de la mine, un agronom dă mâncare de calitate, doctorul îi dă certificatul după aceea. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că este vorba despre un proiect de lege foarte simbiotic, după cum constatăm.

Am să-i trimit domnului senator Frunda ultimul raport făcut de Comisia Europeană și de Organizația Mondială a Sănătății cu privire la starea de sănătate a populației României. Asta nu are legătură cu medicii români, ci cu modul în care facem sănătate publică și prevenție în România. Din păcate, stăm extrem de prost, suntem pe ultimul loc în Europa la majoritatea indicatorilor de dezvoltare umană. Acesta este alt subiect.

Eu vreau să consult acum stafful nostru legislativ.

Domnule Onofrei, domnul senator Frunda a avansat o idee care mi se pare interesantă, și anume dacă din punct de vedere legal putem să prelungim perioada de la 45 de zile la 60 de zile, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere legal. Atunci, eu va trebui să

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Practic, o mare majoritate dintre antevorbitori au subliniat că această ordonanță nu este un act normativ potrivit.

Dacă prelungim termenul de dezbatere în Senat, Senatul fiind prima Cameră sesizată, înseamnă că vom discuta această ordonanță de urgență a Guvernului, care produce efecte, abia în luna septembrie.

Vă ascult, domnule președinte.

Putem stabili un termen de o săptămână pentru comisiile cărora le-am solicitat să vină cu raport sau cu aviz și să putem discuta asta înainte de finalul sesiunii parlamentare. Asta ar fi sugestia mea.

Observația domnului senator Hașotti este corectă, nu cumva prin efortul nostru de a îmbunătăți o lege să prelungim o perioadă în care legea produce efecte în viața oamenilor.

Domnule președinte, mă îndoiesc.

Să presupunem că săptămâna viitoare se discută în comisiile care urmează să dea un aviz, mai trebuie o săptămână pentru fond, apoi începe vacanța parlamentară. Să fim realiști.

Cred că cel mai corect este ca astăzi să ne pronunțăm asupra acestei ordonanțe de urgență, să o trimitem la Camera Deputaților și acolo să se facă modificările pe care, cel puțin din punctul de vedere al Senatului, le găsim utile, pentru că altfel ordonanța produce efecte și s-ar putea ca votul la Camera Deputaților să fie tocmai prin noiembrie sau decembrie, ceea ce nu este deloc în regulă.

Propunerea mea – tot ce am spus până acum – nu vine decât în întâmpinarea criticilor care s-au făcut la adresa acestui act normativ.

## Mulțumesc.

Camera Deputaților oricum se va apleca de abia în toamnă asupra acestei ordonanțe de urgență a Guvernului. Dau cuvântul domnului senator Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Domnului senator Hașotti îi spun că înțeleg că vrea să puncteze politic, să respingă ordonanța de urgență a Guvernului și, politic, are dreptate, dar, în primul rând, aceasta își produce efectele în continuare, până la luarea unei decizii definitive de către Camera Deputaților. Deci problema pe care a ridicat-o este reală, dar ea oricum rămâne.

În al doilea rând, este inacceptabil, din punctul meu de vedere, ca Senatul să lase să treacă un act normativ care are multe aspecte de neconstituționalitate și să nu le îndrepte.

În al treilea rând, nu sunt pentru respingere, sunt pentru modificare și trimitere la Camera Deputaților a unui act îmbunătățit, care să fie în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului, cu Constituția României și să fie un instrument de lucru pentru medici, să apere pacienții și, în același timp, banii publici să nu fie aruncați pe fereastră. Insist. În ceea ce privește termenul, domnule președinte, permiteți-mi o cerere personală. Săptămâna viitoare, toată săptămâna, eu lucrez la Consiliul Europei, de aceea cer două săptămâni. Marți o adoptăm în comisii și miercuri, 30 iunie, o includem în ordinea de zi și o adoptăm în plen.

Referitor la propunerea mea, în calitate de președinte de comisie, pot să cer termene, domnule senator Hașotti.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Haideți să încercăm să tranșăm acest subiect. Mai avem și alte texte importante astăzi pe agenda noastră.

Avem în față o propunere avansată de domnul senator Frunda. Este o propunere fezabilă din punct de vedere regulamentar și legal.

Repet această propunere, încercând să o sintetizez: prelungirea termenului de la 45 de zile la 60 de zile pentru pronunțarea noastră cu privire la acest text, cooptarea, pe lângă comisia de fond, a Comisiei pentru sănătate publică, a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și a Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și un termen strâns, astfel încât în ultima săptămână să putem avea un astfel de răspuns.

Este o propunere avansată și am obligația să o

Ne reîntoarcem la textul pe care îl avem în față și

Pe cale de consecință, acest text va pleca la Camera Deputaților pentru o discuție și o decizie finală.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2010 privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea și evidența proprie a Ministerului Apărării Naționale în administrarea unor operatori economici din industria de apărare, aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Mihail Vasile-Ozunu.

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ca urmare a procesului de restructurare și reorganizare, Ministerul Apărării Naționale se confruntă cu o situație fără precedent, generată de mari acumulări de armament și muniții atipice, excedentare sau periculoase, precum și blindate, autovehicule, tractoare, remorci, nave și aeronave, bunuri care prezintă un risc ridicat de pericol pentru personal și mediu, aflate în depozite, dar și în unele spații devenite improprii.

Prezentul act normativ va permite ca bunurile materiale sus-menționate să se delaboreze/caseze, iar deșeurile rezultate să se valorifice prin utilizarea capacităților de producție ale operatorilor economici aflați sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Având în vedere situația prezentată, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege, cu amendamentele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Meleșcanu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în legătură cu acest proiect de lege s-au ridicat două teme importante.

Prima temă este de natură juridică și se referă la faptul că, atunci când este vorba de un transfer din proprietatea statului în administrarea unui organism sau altul al statului, nu este nevoie de lege, ci de hotărâre de guvern. Acesta a fost primul aspect care s-a ridicat în cadrul comisiei.

Al doilea aspect a fost faptul că, prin mecanismul care se creează, unii colegi au considerat că se aduce atingere principiilor și regulilor stabilite din legislația referitoare la achiziții guvernamentale, întrucât se elimină procedurile competitive, încredințându-se direct unor societăți anumite operațiuni comerciale.

De asemenea, în discuții a mai fost ridicată problema de a cunoaște – pentru a da un aviz, pentru a exprima un punct de vedere – lista, de fapt la ce se referă aceste transferuri.

În cadrul a mai multe ședințe pe care le-am avut la comisie, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale și reprezentanții Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri au subliniat mai ales urgența pe care o are adoptarea acestei ordonanțe, pe de o parte, pentru Ministerul Apărării Naționale, în vederea delaborării cât mai rapid posibil a stocului de muniție atipică, veche, expirată și care prezintă pericole, în condițiile în care Ministerul Apărării Naționale nu dispune de fondurile necesare pentru a subvenționa și pentru a plăti aceste operațiuni, și, pe de altă parte, interesul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, având în vedere că foarte multe dintre societățile care lucrează în domeniul apărării, ordinii publice, în general al industriei de apărare – cum se spune –, sunt confruntate cu mari dificultăți în această perioadă.

În aceste condiții, cu toate observațiile și problemele pe care le-am menționat, comisia a întocmit, în final, un raport de admitere, ținând seama și de faptul că a existat aviz favorabil de la singura autoritate juridică pe care noi o recunoaștem în Senat, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții. Dau cuvântul domnului senator Daea.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Prietenul și colegul meu Frunda o să mă întrebe ce am cu obuzele acum.

Am ceva cu un principiu, domnule președinte. Eu nu cred că în Senatul României putem introduce orice, oricând și pentru oricine, în Senatul României trebuie să introducem acte normative care au spațiul juridic necesar pentru a fi adoptate.

Acest Guvern nu știe să emită hotărâri de guvern? Cine știe mai bine decât ei sau ar trebui să știe mai bine decât ei ce este la Ministerul Apărării Naționale și unde trebuie să se ducă?

În primul rând, este un exercițiu al meseriei. Sunt oameni profesioniști acolo, știu ce înseamnă, știu ce au. Nu cumva acest act normativ este plasat pe această traiectorie pentru a avea o doză mărită de confort decizional? Păi decizia este tot timpul însoțită de disconfort. Și atunci, ca să operăm în termenii... Și mă bucur că aici domnul președinte al comisiei, un valoros ministru al apărării naționale și un bun jurist, ne-a exprimat foarte clar punctele de vedere care s-au degajat în comisii: hotărâre de guvern sau a legifera în Senatul României, în Parlamentul României, înțelegând și Camera Deputaților. Mă așteptam. Noi nu putem să dăm votul pentru un asemenea act normativ pe simplul motiv că este atributul Guvernului, noi știm să respectăm separarea puterilor și gradul de angajare decizională.

În al doilea rând, am văzut aici liste, în anexă, prima anexă avea 16 societăți, a doua, 21 de societăți. Vă întreb,

reprezentant al Guvernului, dacă găsiți în stocul acesta care creează probleme – și înțelegem despre ce este vorba – un produs care nu poate fi asimilat și nu poate fi transferat la o altă societate, la una dintre cele 21 de societăți, pentru că... O să veniți cu un alt act normativ pentru a modifica anexa?! Nu vă înțeleg. Nu vă înțeleg din punct de vedere juridic, nu vă înțeleg din punct de vedere administrativ și, în consecință, nu trebuie să dăm vot pe un asemenea act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Olguța Vasilescu.

## Domnule președinte,

Este a nu știu câta oară când noi, Parlamentul României, suntem puși să scoatem castanele fierbinți din foc pentru..., putem să le spunem, pentru niște „tunuri” care se dau.

Mi-am întrebat și eu colegii de comisie, ca să știu ce votez, pentru că nu mi-am dat seama din raportul comisiei cum ar trebui să fie votul meu. Nu avem niciun fel de anexă a bunurilor, și atunci ce transferăm la Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri?

În al doilea rând, pun o întrebare de bun-simț, pentru că aici este vorba, spun unii, de bunuri de 500 de milioane de lei, alții vorbesc despre un miliard de lei, oricum, o sumă uriașă, și atunci pun întrebarea: de ce bunurile respective se transferă la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri – ce să facă acesta cu ele? –, când ar putea să le scoată la licitație, și astfel statul ar mai avea niște bani? Deci, așa cum este prezentat raportul comisiei, lista de bunuri este secretă, separată, dată numai unuia, altuia care o cere sau nu știu ce fel de certificat trebuie să ai. În condițiile acestea nu putem să votăm.

Eu v-aș propune să reîntoarcem la comisie proiectul de lege și să-l dezbatem exact acolo, în condițiile în care ni se aduce, repet, lista de bunuri, care este foarte importantă, și trebuie s-o vedem și noi, ca să ne dăm votul în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Marcu.

O intervenție foarte scurtă.

Bunurile mobile, conform evidențelor contabile, intră în categoria mijloacelor circulante, nici măcar în categoria imobilizărilor corporale. Ca urmare a acestui fapt, ne facem de rușine, remarcăm incompetența celor care vin cu astfel acte normative să le legiferăm.

Propunerea mea este să respingem, ne facem de rușine, stimați colegi, în momentul când legiferăm bunurile mobile care, repet, intră în categoria circulantelor, nici măcar în categoria imobilizărilor corporale – așa este, că trebuia să scrie aici „imobilizări corporale”, dacă sunt clădiri, și să legiferăm acest aspect.

Deci nu sunt de acord cu această ordonanță și propun să votăm respingerea ei. Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții... Domnul Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte.

Realmente, speța devine interesantă și aș dori să-l întreb pe reprezentantul Guvernului, până la urmă, chiar dacă întrebarea a fost pusă și la comisii și nu s-a dat răspuns, ce conțin aceste anexe și care sunt obiectivele transferate de la domnul Oprea la domnul Videanu. Dacă este vorba și despre avioane, despre tancuri sau de știu eu ce... Am dori să știm ceva mai multe pe această temă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul secretar de stat

Da, lista a fost transmisă Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu toate bunurile despre care s-a făcut vorbire aici. Este adevărat că unele dintre documentele transmise sunt cu nivel de clasificare, și atunci pot fi consultate de către cei care au dreptul, dar întreaga listă, pentru că aceasta a fost solicitată, a fost transmisă. De asemenea, încercările de valorificare pe plan intern sau extern, prin Compania Națională Romtehnica – SA, au fost extrem de puțin benefice, pentru că este vorba, în cea mai mare parte, de bunuri care nu sunt funcționale. Este adevărat, completările listei operatorilor economici s-au făcut după amendamentele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, și anume cu referire la introducerea celor care să aibă în vedere valorificarea navelor și aeronavelor.

Doamna senator Vasilescu

Domnule Ozunu, mi-ați fost profesor la Colegiul Național de Apărare și am învățat multe lucruri de la dumneavoastră, să știți, foarte bune. Atunci, v-aș întreba și eu, în virtutea lucrurilor pe care le-am învățat de la dumneavoastră, dacă nu cumva pun o întrebare retorică, dacă vindea armata aceste bunuri, n-ar fi intrat în bugetul statului banii respectivi din licitații? Dacă se transmit la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, unde se duc acești bani?

A doua chestiune. Dacă bunurile respective nu mai sunt funcționale, deci armata nu mai are nevoie de ele, sunt fier vechi, dacă vreți, care este secretul de stat, că nu-l pricep? Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Ozunu.

Da, eu tocmai am spus că am încercat să le valorificăm, numai că aceste cantități pe care le-am putut valorifica sunt cu totul neînsemnate față de ceea ce avem, și atunci s-a apelat la această formulă pentru a fi transferate și a da de lucru, într-un fel, așa cum spunea președintele comisiei, celor din industria de apărare, care să delaboreze, să caseze și, ulterior, să folosească materialele rezultate.

Domnul senator Meleșcanu, domnul președinte... O întrebare, doamna senator Vasilescu. Suntem în faza dialogului cu Guvernul.

## **Doamna Lia Olguța Vasilescu:**

O întrebare de bun-simț.

Cum ați încercat să le valorificați, dacă lista este secretă?

Domnul secretar de stat Ozunu.

Sunt forme și modalități specifice pentru acest domeniu. Compania Națională Romtehnica – SA cu asta se ocupă, deci nu este o problemă.

Specific!

Domnul președinte Meleșcanu, microfonul 7.

Întrucât s-a ridicat problema listei, problemă ridicată și în comisie, aș vrea să vă spun că am primit din partea Ministerului Apărării Naționale, a fost una dintre condiții înainte de a o prezenta în plen, această anexă, partea nesecretă. Pot să vă spun despre ce este vorba: cutii de viteze tanc, cutii de viteze tab, motor tanc, motor tanc, motor tanc..., sunt tipuri diferite, celebra cască românească de metal, modelul infanterie, modelul pentru parașutiști, căptușită, un element foarte important, care intră în partea nesecretă, celebrele bucătării de campanie rulante, de două tipuri. Pe lângă ele există și o listă secretă, care, în esență, cuprinde descrierea unor lovituri, în special de artilerie, de mare calibru, dar și tancuri, transportoare blindate, mijloace auto care urmează să facă obiectul acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul senator Bădescu.

Dacă-mi permiteți, cunosc în parte situația acestor transferuri și aș vrea să vă pun o întrebare. Este cunoscut că în industria de apărare..., la mine în colegiu există o astfel de fabrică, care are datorii de mii de miliarde de lei la bugetul de stat. Dumneavoastră, în acest moment, prin acest proiect de lege o să-i transmiteți pentru delaborare mai multe lovituri. Această uzină va fi obligată să angajeze oameni și să delaboreze aceste lovituri și, după aceea, să le vândă la fier vechi. Costul acestor operațiuni nu acoperă costurile de delaborare și costurile cu forța de muncă, și atunci vă întreb dacă ați luat în calcul afundarea acestor societăți comerciale în datorii mult mai mari, le creșteți datoria, existând pericolul ca ele să fie, să spun așa, în niciun fel rezolvate, din punct de vedere economic, arieratele la bugetul de stat înregistrându-se în continuare. De ce nu plătește Ministerul Apărării Naționale aceste operațiuni de delaborare, pentru că ele sunt, de fapt, o formă mascată de a vă rezolva o problemă a muniției expirate, în sensul că o trimiteți, prin acest proiect de lege, către uzinele de armament. Acestea se încarcă cu ele, vor fi obligate să le delaboreze, să le vândă la fier vechi, fără a-și acoperi costurile de producție. Dumneavoastră scăpați de o problemă, dar transferați o problemă, creați costuri suplimentare și băgați aceste uzine mecanice, cele..., nu știu câte sunt aici, în faliment. Nu că n-ar fi în faliment, dar le băgați în niște datorii mult mai mari.

Da, din câte știu eu, s-au purtat negocieri cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, iar ei au fost de acord să preia aceste bunuri tocmai pentru că îi ajută, nicidecum nu-i afundă în datorii și mai mari. S-a discutat chiar cu sindicatele.

Domnul președinte Greblă, microfonul 4.

Domnule președinte și stimați colegi,

Provenind dintr-un județ unde există o astfel de uzină cu producție așa-zis specială, am dat un aviz în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, alături de colegii mei, în principal pentru următorul argument: este clar că Ministerul Apărării Naționale trebuie să „scape”, cu ghilimelele de rigoare, de aceste produse, care, pe de o parte, nu-i mai folosesc, pe de altă parte, sunt deteriorate. Avea o singură variantă de a le valorifica, și anume prin licitație publică, mai mult sau mai puțin transparentă, mai mult sau mai puțin corectă, să poată să le vândă diverșilor descurcăreți.

Acum, mecanismul este următorul: sunt transferate acestor uzine cu producție specială, uzina este aceea care se ocupă de delaborarea acestor produse, își oprește costurile de delaborare, iar restul se duce la Ministerul Apărării Naționale și la bugetul de stat. Din acest punct de vedere, am considerat că trebuie să dăm un aviz favorabil, fie și pentru a ajuta aceste unități, care, în general, sunt în dificultate, să poată să parcurgă mai ușor această perioadă. Altfel, am fi văzut pe la Ministerul Apărării Naționale și prin unitățile unde sunt stocate, am fi văzut diverși descurcăreți care căutau să pună mâna pe aceste produse.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cred că argumentele au fost enunțate în toate sensurile. Avem, practic, o propunere din partea doamnei senator Vasilescu, cu privire la retrimiterea la comisie.

- Dacă doamna senator menține propunerea?

-

- Ne reîntoarcem la raportul comisiei, cu amendamentele

- admise.

- Este o lege ordinară.

-

- abținere, raportul a fost adoptat.

-

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Reluăm dezbaterea.

Salut încă o dată prezența invitaților noștri în plenul Senatului.

Vă reamintesc faptul că pe 2 iunie anul curent am avut un început de dezbatere cu privire la această temă. A existat o propunere de retrimitere a acestui text la comisii, care nu a întrunit votul majorității senatorilor.

Ne reîntoarcem la dezbaterea acestui text, invitându-l la microfon pe domnul președinte Nicolaescu, pentru că punctul de vedere al Guvernului a fost exprimat săptămâna trecută. Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Nu.

Domnul președinte Nicolaescu dorește să spună câteva cuvinte în reluarea conversației noastre. Microfonul 7.

## **Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să-mi fac _mea culpa_ . Azi-dimineață m-am întâlnit cu niște sindicaliști din Televiziune și Radio. Concluzia la care am ajuns este că în cadrul comisiei ne-am pripit. Eu v-aș ruga să faceți o excepție și să amânați discutarea acestei legi, pentru că, în condițiile actuale, eu nu pot să o mai susțin.

Deci, în condițiile respective, am votat în unanimitate în comisie, trebuie, în mod normal, să se întoarcă la comisie. Vă rog foarte mult să aveți încredere că vom face un lucru bun. De când conduc această comisie, este o primă lege importantă de care răspundem și de care depindem.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Evident, unul sau mai multe comentarii sunt necesare după această propunere a președintelui comisiei. Domnul senator Feldman. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem, într-adevăr, într-o situație inedită, o situație în care președintele unei comisii, după ce a prezentat în plenul Senatului raportul comisiei, votat în unanimitate de toți membrii comisiei, consideră acum că este necesar să retrimitem raportul din nou în comisie.

Aș vrea să vă spun câteva lucruri. Toți membrii comisiei am abordat această inițiativă legislativă cu toată seriozitatea și disponibilitatea pentru a dialoga cu toți specialiștii atât din interiorul instituțiilor, respectiv Televiziunea publică și Radioul public, cât și cu oameni de presă din afara celor două instituții. Nu a fost o întâlnire, ci mai multe, nu au fost câteva amendamente, ci au fost multe amendamente, prezentate de acești oameni care au avut disponibilitatea și bunăvoința să răspundă invitației noastre de a găsi formula cea mai potrivită pentru această inițiativă legislativă.

## Stimați colegi,

Vă spun cu toată sinceritatea, forma care a ieșit din comisie nu este perfectă, nu este o formă care dă satisfacție nici celor care ne-au asistat la elaborarea acesteia, nu este o formă care nouă, membrilor comisiei, să ne dea satisfacție din toate punctele de vedere, dar este un pas înainte.

A retrimite legea la comisie este un demers absolut irelevant. Aveți posibilitatea ca, prin votul dumneavoastră, fie să acceptați această nouă inițiativă legislativă, care, repet, face un pas înainte, fie să rămânem în continuare pe forma veche a legii și într-o sesiune următoare, cu aceeași disponibilitate, să încercăm o lege mai bună.

A o retrimite la comisie nu are niciun sens. Putem vota acum pentru sau împotriva inițiativei legislative și, în funcție de asta, vom găsi calea cea mai potrivită. Acesta este punctul de vedere pe care îl exprim din punctul de vedere al Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte intervenții cu privire la această propunere?

Evident, președintele comisiei a formulat această propunere către noi.

Domnule președinte Nicolaescu, doriți să interveniți? Microfonul 7.

## **Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această propunere legislativă este făcută de doamna deputat Turcan. Cum poate acum PDL-ul să voteze împotrivă?

Că nu e bună legea?! De ce nu ați spus-o în comisie? Nu ați spus în comisie nimic.

Vă rog foarte mult să mă credeți, înapoiați-o la comisie și veți avea un rezultat pozitiv și, în orice caz, un raport reprezentând punctul de vedere al comisiei.

Eu cred că este o mică neînțelegere aici. Cred că vorbim, practic, de două lucruri diferite.

Domnule senator Feldman, aveți cuvântul.

Domnule președinte, îngăduiți-mi un singur lucru. Cred că este vorba de o neînțelegere.

1. Nu am spus nicio clipă că PDL votează împotriva acestei inițiative legislative.

Domnule președinte Nicolaescu, aveți cuvântul.

## **Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:**

Suntem membrii unei comisii și responsabili de ceea ce am făcut. Eu am venit în fața Domniilor Voastre să fac _mea culpa_ . Am greșit data trecută că nu am luat cuvântul să o susțin pe doamna senator Vasilescu. Îmi pare rău și, de data asta, vă rog foarte mult să mă înțelegeți: noi vrem să muncim!

Noi vrem să dăm o lege bună.

Nu mă interesează de unde a pornit legea, ci mă interesează unde ajunge legea.

Deci putem să facem o lege foarte bună, noi, cei din comisie. Nu contează că e făcută sau propusă de altcineva. Ceea ce e important este să facem o lege bună și datoria noastră este să facem o lege bună. Eu nu fug de muncă. Atât vreau să vă spun.

Vă mulțumesc.

Avem în față o propunere de retrimitere la comisie a acestei inițiative legislative.

Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la retrimiterea acestui text la comisie.

Cu 5 voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea a fost respinsă.

Reluăm discuția și dezbaterea cu privire la textul propriu-zis. Intervenții? Domnul președinte Greblă. **Domnul Dan Gabriel Nichita** _– vicepreședintele_

## **Domnul Toni Greblă:**

## Domnule președinte,

În cazul în care solicitarea de retrimitere la comisie a fost respinsă, procedural, președintele comisiei trebuie să prezinte raportul, noi urmând să ne pronunțăm pe raport.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vreau să vă reamintesc stadiul la care am întrerupt dezbaterea noastră săptămâna trecută, 2 iunie 2010. A fost prezentat punctul de vedere al Guvernului, a fost prezentat raportul comisiei, am intrat pe dezbaterea pe fond, a existat o propunere de retrimitere la comisie, care nu a fost acceptată, iar după aceea am întrerupt dezbaterea noastră.

De aceea, atunci când am întrebat dacă există intervenții pe fond, am făcut ceea ce era normal să fac, în condițiile în care nu s-a consumat întreaga dezbatere în săptămâna precedentă.

Dacă astăzi nu sunt alte intervenții la dezbaterile generale și voi constata că nu sunt astfel de solicitări, vom trece la votul asupra textului pe care îl avem în fața noastră.

Mai sunt intervenții pe fondul problemei?

Nu sunt.

Vă reamintesc faptul că este o propunere legislativă respinsă de Camera Deputaților, raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Este o lege organică, Senatul fiind Cameră decizională.

În contextul acestui vot, aș dori, de asemenea, să rog liderii grupurilor parlamentare să se sfătuiască în zilele următoare cu privire la situația de interimat a conducerii de la Televiziunea Română, pentru a putea ca, într-un eventual plen reunit, să încercăm să găsim o formulă care să asigure o funcționare până când vor putea fi făcute modificările și propunerile din partea grupurilor parlamentare cu privire la consiliul de administrație al acestei instituții.

De asemenea, pentru Radioul public va trebui să găsim o formulă care să permită buna funcționare a acestei importante instituții.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și invitaților noștri pentru interesul și perseverența cu care au urmărit dezbaterile noastre.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Domnul vicepreședinte Dan Gabriel Nichita va prezenta punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 9.

## _Agenției Naționale Anti-Doping_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere obligațiile ce revin țării noastre ca stat semnatar al Codului Mondial Anti-Doping, luând în considerare aceste angajamente asumate prin ratificarea de către România, prin Legea nr. 171/1998, a Convenției împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei, la Strasbourg, ratificarea, prin Legea nr. 302/2006, a Protocolului adițional la Convenția împotriva dopajului (Strasbourg, 1989), adoptat la Varșovia la 12 septembrie 2002, acceptarea, prin Legea nr. 367/2006, a Convenției internaționale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005, agenția a inițiat...

Mai aproape de microfon, domnule vicepreședinte.

...agenția a inițiat procedurile de modificare și completare a legislației naționale în domeniu, respectiv Legea nr. 227/2006 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, republicată, în vederea armonizării depline a acesteia cu noile prevederi ale Codului Mondial Anti-Doping, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009.

Măsurile propuse vin în întâmpinarea rezolvării situațiilor survenite în practică, urmărind, totodată, să răspundă cererilor organismelor internaționale cu atribuții în domeniu.

Astfel, procedura de audiere a sportivului și a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping a fost completată, în sensul introducerii obligativității prezentării la audieri a persoanelor ce pot contribui la soluționarea cazurilor de încălcări ale reglementărilor anti-doping.

De asemenea, ca răspuns la solicitările organismelor internaționale și în vederea armonizării depline cu prevederile Codului Mondial Anti-Doping, se prevede posibilitatea de a face contestație la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, în cazul în care comisia de audiere a sportivilor și a personalului asistent al sportivilor care au încălcat reglementările anti-doping nu emite o decizie în termen de trei luni de la încheierea procesului de gestionare a rezultatului controlului doping.

În ceea ce privește raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, menționăm că suntem de acord, în principiu, cu toate amendamentele propuse.

Față de cele prezentate mai sus, vă rog să aprobați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2006 pentru prevenirea și combaterea dopajului în sport.

Mulțumesc.

Domnul senator Bara ne prezintă raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În sinteză, proiectul de lege vizează consolidarea cadrului legislativ în domeniu prin recunoașterea condiției de reciprocitate, de către Agenția Națională Anti-Doping, a testărilor doping efectuate asupra sportivilor români, a scutirilor pentru uz terapeutic acordate acestora, precum și a deciziilor finale emise de către orice semnatar al Codului Mondial Anti-Doping.

Așa cum menționa domnul secretar de stat, se prevede, de asemenea, completarea reglementării referitoare la încălcarea repetată a normelor legale prin prevederea posibilității aplicării unei sancțiuni suplimentare în situația descoperirii unei noi încălcări a reglementărilor anti-doping.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții pe fond?

Nu.

Este vorba de o lege ordinară.

Domnul senator Frâncu, microfonul 1.

## Domnule președinte,

V-aș ruga frumos să verificați dacă este cvorum, pentru că o să urmeze și alte legi organice și, din punctul meu de vedere, nu avem cvorumul necesar.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator.

Rog și colegii mei, secretari ai Senatului, să mă ajute pentru verificarea cvorumului de ședință.

Într-adevăr, în acest moment nu mai suntem în cvorum de ședință.

Cu aceasta, declar încheiată ședința de plen de astăzi.

Vom relua temele care nu au fost dezbătute, în proximul nostru plen, lunea viitoare.

Vă mulțumesc.

După-amiază plăcută și spor la lucru!

Legea este ordinară.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519114]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 104/25.VI.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei