Stenogramă plen

Stimate colege și stimați colegi, Domnule ministru,

## Domnule președinte Muraru,

Invit colegii secretari ai Senatului să mi se alăture pentru a demara lucrările ședinței Senatului de astăzi, 30 iunie 2010.

Voi fi asistat în conducerea ședinței noastre de astăzi de colegii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

În acest moment, 95 de senatori și-au înregistrat prezența, suntem în cvorum de ședință.

Rog colegii să-și ocupe locurile pentru a vota ordinea de zi de astăzi și programul de lucru și pentru a intra în dezbaterea noastră de astăzi.

Domnule președinte Daea, la microfonul 4, dacă aveți o intervenție pe procedură la începutul ședinței noastre.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. O intervenție scurtă, cu îngăduința celor prezenți. Domnule președinte,

L-am văzut în sală pe domnul ministru Blaga. Având în vedere faptul că suntem în ultima ședință a acestei sesiuni, cred că ar fi util să ne informeze pe scurt care este situația privind inundațiile din România, pentru că suntem lipsiți de informații și le folosim doar pe cele de la televizor.

V-aș ruga să apelați la bunăvoința colegilor din Senat și la stăruința și interesul pe care le are domnul ministru Blaga ca o scurtă informare să fie făcută în plenul Senatului înainte de a începe activitatea propriu-zisă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Aș dori să vă informez că am instructat echipa tehnică a Senatului să deschidă aici la Senat un cont de solidaritate cu victimele, familiile și cei care au avut de suferit în urma acestor inundații cumplite din ultima perioadă și sunt convins că un număr de colegi care vor fi interesați sau terțe entități care ar dori să ajute ar putea să folosească un astfel de mijloc de solidaritate. În cursul zilei de astăzi acest cont va deveni activ.

Domnule ministru Blaga, solicitarea domnului senator Daea cred că este justificată. Am dori să folosim prezența dumneavoastră în Senat și în calitatea de ministru al administrației și internelor, pentru a informa plenul Senatului cu privire la situația de pe teren.

Domnul ministru Blaga.

Dacă știam, aduceam și analiza exactă de la ora 8.30 de azi-dimineață.

Într-adevăr, în ultimele 48 de ore, dar mai precis alaltăieriseară și ieri-noapte, au fost fenomene cu totul speciale, mai ales în zona Moldovei și, chiar dacă niciun dig nu a cedat, nicio acumulare nu a cedat, am avut înregistrați 14 morți în după-amiaza și în noaptea de alaltăieri.

În general, până în acest moment au fost înregistrați, cu cele două victime de aseară din Caraș-Severin, 21 de morți. Cei doi de aseară au fost surprinși de viitură într-o mașină. Deci nu ai cum să intervii, cum să prevezi și cum să salvezi în astfel de situații.

Ministerul Administrației și Internelor a acționat peste tot cu mii de jandarmi și polițiști și eu consider că și-au făcut foarte bine treaba, pentru că și în Dorohoi – și cei care sunt din zonă știu – atenționarea era de cod galben. Aceasta înseamnă 20–40 de litri pe metru pătrat în 24 de ore, dar, din păcate, au fost 167 de litri pe metru pătrat în două ore. Deci acolo apa de pe versanți – că ați văzut ieri după-amiază, nu mai era gram de apă în Dorohoi – cum a venit, așa a plecat, din păcate, cu 6 victime.

Am dispus ieri după-amiază o serie de evacuări în județele Neamț, Iași, Suceava, unde aveam cod roșu pe Prut, și mai ales pe Siret. Ne întâlnim însă cu un alt fenomen: Dunărea deja a depășit la Galați și Brăila cotele istorice din 2006. Ne apropiem undeva de 16.800 metri cubi pe secundă, iar cei care au avut funcții publice știu ce înseamnă aceasta, chiar dacă debitul este controlat la sub 13.000 metri cubi pe secundă la Porțile de Fier. Dar pe Siret deja avem remu de ieri-dimineață, adică nu mai curge Siretul în Dunăre, curge Dunărea în Siret! Deci sunt situații cu totul speciale, ele sunt însă sub control. Astăzi, în Guvern, am introdus un proiect de hotărâre de guvern, dar am acționat de ieri deja.

Ajutoarele au ajuns în cele cinci județe, cele mai afectate: mâncare, pături, 110 tone de combustibil și vom analiza în continuare ajutoare de acest tip până când fenomenele se opresc – să sperăm că mâine –, astfel încât să avem o evaluare exactă pe urmă – cum se face de fiecare dată – a pagubelor. În Ardeal: în Alba, Zalău, Cluj, cele mai afectate județe, dar și în Arad, Timiș, Caraș-Severin, evaluările pagubelor au început să fie făcute.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul președinte Crin Antonescu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea să vă aduc la cunoștință faptul că senatorii Grupului parlamentar al PNL au decis să atace la Curtea Constituțională legea pe care recent Guvernul Boc și-a angajat răspunderea și care, în opinia noastră, prin prevederile sale privitoare la reducerea cu 25% a salariilor tuturor bugetarilor încalcă art. 41 alin. (5) din Constituție, și anume: „Dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate”.

Este nevoie, după cum știți, de minimum 25 de senatori – avem doar 21 de senatori liberali –, și fac apel la colegii senatori, evident, în primul rând la cei din opoziție, să se alăture acestui demers, pentru a putea întreprinde și această ultimă încercare de a împiedica o măsură pe care o considerăm incorectă, ineficientă, injustă și care afectează un număr foarte mare de cetățeni ai României.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am constatat prezența în sală a unei extrem de reușite copii a „Gânditorului de la Hamangia” și, pentru că reprezintă o contribuție ancestrală dobrogeană la cultura națională și universală, am să-l invit pe domnul senator Moga să ne explice care este rostul acestui frumos obiect.

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Sper că surpriza pe care v-am făcut-o nu a fost neplăcută. Știți că în primăvara acestui an Dobrogea a sărbătorit două mari evenimente: 130 de ani de la alipirea Dobrogei la România, prin lege, și 100 de ani de când locuitorii Dobrogei și-au căpătat drepturile cetățenești, au votat pentru prima dată senatorii și deputații pentru Dobrogea.

Noi trebuia să sărbătorim acest eveniment pe 18 iunie. Prin hotărârea Biroului permanent, din cauza condițiilor pe care nu vreau să le discut, acest eveniment nu a mai avut loc.

În pachetul și în cadourile pe care trebuia să le primiți atunci, exista și acest cadou simbolic, care reprezintă pentru România și pentru Dobrogea un lucru extraordinar de important, o descoperire a omenirii, de altfel. Vedeți că este descoperit acum 5.000 de ani înainte de Hristos, deci are

7.000 de ani. El reprezintă „Gânditorul”, este descoperit în zona Dobrogei, la Cernavodă, reprezintă o cultură, Hamangia, el reprezintă și astăzi un simbol pentru noi toți.

Mi-am permis, pe manșetă, să pun un motto și încă o dată vă mulțumesc pentru îngăduința pe care mi-ați acordat-o.

Vă doresc, la acest sfârșit de sesiune, ca la toamnă să venim cu alte gânduri, mai bune, și doresc să vă spun, ca o glumă, că pe vremea acestui om scaunele erau mai mici și se puteau pierde mai repede.

Vă mulțumesc din inimă.

Vă doresc succes!

Da.

Mulțumesc, mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi. Este o ordine de zi consistentă, ținând cont de faptul că este ultima zi de legiferare din sesiunea obișnuită.

Domnule senator Rotaru, mai aveți vreo solicitare înainte de aprobarea ordinii de zi?

Microfonul 4.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să reiterez ideea că un număr important de inițiative legislative au astăzi termen de adoptare tacită. În acest context, aș vrea să vă fac propunerea ca, începând de la punctul 7, punctul 7 să fie înlocuit cu punctul 8 și să curgă după aceea punctele 15, 16, 17, 18, toate de la 23 la 29, toate proiectele care au termen de adoptare tacită astăzi, pentru a nu ajunge în situația de a le adopta tacit, având în vedere faptul că cele menționate anterior, fiind înainte ca ordine, au termen de adoptare tacită la 4, la 7 zile, la 24 de zile de la reluarea sesiunii din toamnă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule lider Igaș, doriți să comentați această propunere sau să o completați?

## Bună dimineața!

Da, domnule președinte, suntem de acord cu propunerea colegului nostru de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și am rugămintea ca, atunci când aprobăm ordinea de zi, să aprobăm și un program până la epuizarea ordinii de zi, cu toate aceste proiecte de lege care se îndreaptă spre adoptare tacită.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Greblă, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am nimic împotriva propunerii făcute de colegul meu, însă, dacă se hotărăște astfel, rog ca propunerile colegului meu să intre după punctul 7, fiindcă la punctul 7 este o lege asupra căreia am convenit ieri, în comisiile reunite, și este o prioritate, având în vedere angajamentele României în materie de justiție și afaceri interne.

Vă mulțumesc. Am luat notă de această sugestie. Domnul președinte Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am nimic împotrivă să prelungim programul de lucru. Am o singură solicitare: deoarece după-amiază, în mod excepțional, Biroul permanent al Senatului a acceptat să aibă loc o reuniune a Comisiei pentru politică externă pentru audierea ambasadorilor, vă rugăm să ne scuzați și să ne permiteți să ne retragem în perioada cât audiem ambasadorii, asta dacă decideți să continuăm plenul dupăamiază, după care vom reveni.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Recapitulez propunerile avansate de colegii noștri.

O primă propunere de modificare este ca inițiativele legislative cu termen de adoptare tacită astăzi să fie dezbătute după punctul 7. În aceste condiții,

Vă rog să-mi permiteți ca la finalul lucrărilor de astăzi să pot prezenta, conform regulamentului și cutumei, un foarte succint rezumat al activității Senatului României în această sesiune parlamentară.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a propus și Biroul permanent a aprobat. Este o lege pentru care Senatul este Cameră decizională.

Acest text va merge la Camera Deputaților.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Este vorba despre o cerere de reexaminare.

Domnule senator Igaș, doriți să faceți un comentariu sau o propunere înainte de dezbaterea acestui text?

Da, domnule președinte, aș vrea să fac propunerea, conform Regulamentului Senatului, ca liderii grupurilor parlamentare să aibă o întâlnire ca să se discute forma și modul în care vom lua în dezbatere acest proiect de lege important, aș spune eu.

Cred că 10 minute de consultări între liderii grupurilor parlamentare ar fi bine-venite.

Da, este o solicitare regulamentară.

Dacă-mi permiteți o sugestie, ținând cont de faptul că domnul Cătălin Predoiu, ministrul justiției, se află aici, bineînțeles că este și Avocatul Poporului, domnul profesor Muraru, probabil că și Domniile Lor ar putea fi invitați la această mică întâlnire.

## **Din sală:**

Nu, numai senatorii!

Nu?! Liderii grupurilor? Domnul senator Igaș.

## **Domnul Traian Constantin Igaș:**

Liderii grupurilor, președintele și vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cred că sunt bine-veniți. La fel și președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, la fel și domnul ministru Predoiu, domnul ministru Blaga și cred că ar fi bine să avem o discuție toți despre această inițiativă legislativă.

Nu! Ce caută ministrul?

Domnul senator Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce a propus domnul lider Igaș este, ca de obicei, foarte judicios, liderii de grup, împreună cu președinții celor două comisii. Cu tot respectul și simpatia pentru domnul ministru Predoiu, Domnia Sa fiind doar ministru, nu și senator, nu cred că este cazul să participe la această întâlnire. Dacă era și senator, era OK. Este conform procedurii, Regulamentului Senatului.

Este justificat. Atunci, permiteți ca, fiind vorba de un coleg senator, domnul ministru Blaga să participe la această consfătuire.

Aș ruga să rezolvăm această chestiune până la ora 10.45. Vă rog să fie foarte expeditivă, deoarece avem o agendă extrem de încărcată astăzi.

Pentru a putea câștiga timp, rog colegii din echipa tehnică să elibereze spațiul din stânga sălii de plen a Senatului României.

## DUPĂ PAUZĂ

Domnule senator Igaș, vă rog să prezentați concluziile după consultările dintre liderii grupurilor parlamentare. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma discuțiilor pe care le-am avut cu ceilalți lideri de grup și în urma discuțiilor pe care le-am avut cu colegii mei din Grupul parlamentar al PDL, noi vă propunem, domnule președinte, ca acest raport venit din partea celor două comisii să fie dezbătut și votat articol cu articol.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă propun ca acest aspect să fie dezbătut și prezentat plenului Senatului când ajungem la momentul votului.

Rog colegii și colegele să-și ocupe locurile în sală.

Suntem în fața unei cereri de reexaminare pe care Președintele României a făcut-o cu privire la Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

Rog președinții Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități să-și ocupe locurile obișnuite.

Îl invit la microfonul central al Senatului pe ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului și, evident, rațiunile pe care le consideră util a fi aduse la cunoștința plenului Senatului.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Cătălin Marian Predoiu** _– ministrul justiției_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Justiției susține cererea de reexaminare formulată de Președintele României pentru că în cuprinsul acesteia se găsesc soluțiile necesare pentru punerea la dispoziția ANI a unor mijloace pentru ca ea să-și desfășoare activitatea în bune condițiuni.

Așa cum am susținut și rândul trecut în fața Domniilor Voastre, cadrul legislativ permite toate garanțiile procesuale necesare respectării drepturilor celor aflați în evaluarea pe care ANI o efectuează.

Pe de altă parte, cererea de reexaminare pune în discuția Domniilor Voastre o problemă importantă, respectiv aceea a comisiilor de pe lângă curțile de apel, comisii care sunt un filtru al ANI și o garanție că în instanța de judecată vor ajunge acele dosare care îndeplinesc toate condițiile de fond și de formă.

În același timp, nu vreau să închei această susținere fără a arăta că votul dumneavoastră nu este numai unul cu caracter juridic, ci este un vot care transmite și un semnal politic în legătură cu două chestiuni:

1. Abordarea de către Parlamentul României a mecanismului de cooperare și verificare, respectiv a problemei integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice;

Vă mulțumim, domnule ministru. Domnule președinte Frunda,

Vă rog să veniți la microfonul central pentru a prezenta raportul comisiilor reunite: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Domnule avocat al poporului,

Doamnelor și domnilor secretari de stat, Doamnelor și domnilor senatori,

Este o tensiune mai mare decât de obicei când discutăm o cerere de reexaminare venită de la Președintele României. Este o tensiune mare pentru că în perioada care a trecut de la adoptarea formei finale a legii de către Senat și până la dezbaterea de ieri din comisiile reunite – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități –, s-a făcut un lobby intens în favoarea unei anumite forme a legii. Cred că într-un stat democratic, unde regulile statului de drept sunt respectate, este normal să faci lobby în favoarea unui proiect de lege. Am făcut-o și noi. Cred însă că nu este normal ca funcționari ai statului român să meargă la ambasade la București și să prezinte lucrurile denaturat, pe românește, să mintă!

Funcționari ai ANI au fost la mai multe ambasade din București și s-au plâns că decizia finală a Senatului lipsește Agenția de puterile pe care le avea înainte, că noi, Senatul, am desființat comisiile de cercetare a averilor care existau pe lângă curțile de apel și că, astfel, nu au instrumentele juridice necesare pentru a-și atinge obiectivele.

Ambasadorii țărilor respective ne-au căutat, atât pe domnul președinte Toni Greblă, cât și pe mine. Am propus o întâlnire cu dumnealor și, sub patronajul președintelui Senatului, luni am avut întâlnirea cu ambasadorul SUA și ambasadorul Germaniei, cărora le-am explicat cum se prezintă situația. Le-am citit articolele de lege conform cărora, atât până la adoptarea deciziei Curții Constituționale din aprilie, cât și în proiectul nostru trimis spre promulgare Președintelui României, Agenția Națională de Integritate are aceleași atribuții și aceleași instrumente juridice. Niciun milimetru, nici în plus, nici în minus.

Ieri, în comisiile reunite – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități – am asistat la o premieră: au fost prezenți la dezbaterile noastre un ambasador, al Olandei, și doi reprezentanți ai altor două ambasade. Este o premieră în România și nu ne-am opus acestui lucru. Dezbaterile noastre sunt publice, în general, nu avem nimic de ascuns și voiam să convingem ambasadorii respectivi de justețea deciziei pe care am luat-o în Senat.

Ceea ce însă este de neacceptat, cred că un senat suveran, al unui stat membru al Uniunii Europene, nu poate să accepte o presiune politică, o presiune psihică la nivelul adoptării deciziilor.

Eu nu-mi amintesc ca vreodată vreun ambasador român să fi cerut în Olanda, Statele Unite, Germania o anumită decizie a parlamentelor respective într-o cauză anume pe care o dezbăteau.

Sunt pentru deschidere, sunt pentru dialog, sunt pentru norme uniformizate la nivel european, dar haideți să ne respectăm!

Iar atitudinea reprezentanților ANI ieri, când tot timpul au intervenit, când cereau translatorilor, interpreților care traduceau reprezentanților străini să traducă o parte și să nu traducă altă parte din ceea ce spuneam noi, mi se pare mai mult decât condamnabilă.

Iar atunci când ne-am pronunțat asupra punctului privind neacceptarea comisiilor de cercetare a averilor de pe lângă curțile de apel, cei doi reprezentanți ai ANI s-au ridicat, au dat cu dosarele de masă, au ieșit trântind ușa.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă făceai treaba aceasta în Congresul Americii, erai arestat până la poartă. În Bundestag, în viața ta nu mai primeai nicio funcție publică, iar dacă noi, în România, vom sta cu mâinile încrucișate și vom asista la disoluția autorității, la lipsa respectului față de decizia poporului, atunci,

doamnelor și domnilor, ne merităm soarta! Indiferent din ce partid politic facem parte, toți avem obligația respectării legii, a respectării procedurilor, a respectării Constituției și a respectării instituției Senatului.

Nu-i văd aici, pentru prima dată, pe cei doi reprezentanți ai ANI. Aș fi vrut să mă uit azi în ochii lor. Acest domn Georgescu, care minte la televizor, nu are nicio răspundere de făcut. Să nu uitați că ANI este subordonată Consiliului Național de Integritate, care trebuie să ne prezinte rapoarte. ANI a fost înființată în 2007. Câte rapoarte ați auzit, doamnelor și domnilor senatori, în Senatul României? Eu, niciunul.

Președintele ANI v-a spus că în trei ani de funcționare au instrumentat 4.000 de dosare, din care au trimis organelor de cercetare penală, parchetelor, 187. Din 187 de dosare, parchetele au trimis instanțelor 3. Care este eficacitatea Agenției?

Vă spun sincer că eu, personal, ca avocat, am fost întotdeauna de părere că nu avem nevoie de o astfel de agenție care, doar în paranteză vă reamintesc, nu există nu numai în niciuna dintre cele 27 de țări ale Uniunii Europene, dar în niciuna dintre cele 47 de țări ale Consiliului Europei.

Trebuia să rămânem pe formula ca noi, care suntem demnitari, să răspundem în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție dacă sunt printre noi corupți, dacă sunt printre noi oameni care trebuie să răspundă pentru averile lor, piramidal să mergem în jos cu funcționarii până la nivelul tribunalelor județene și eram – ceea ce ne spune Constituția României – într-o justiție egală și unică pentru toți.

Am scos ANI și am făcut o agenție care poate să înfricoșeze 1.400.000 de cetățeni ai acestei țări care cad sub incidența legii. Cu ce eficacitate? V-am spus adineauri: cu niciuna.

Și, pentru că e ineficientă ANI – cum v-am spus și cum recunoaște singură – ce a cerut ANI? Nu direct, pentru că decizia Curții Constituționale nu-i permitea, dar și-a găsit o mână de deputați care au propus înființarea unei comisii pe lângă ANI.

Ce făceam atunci? Aveam ANI, care lucra pe declarațiile de avere, dădea comisiilor aceste rapoarte de analize pe care le făcea, comisiile funcționau ca instanțe de judecată speciale, care puteau cita martori, puteau administra probe și puteau pronunța decizii.

Ce se întâmplă? Vă dau un exemplu teoretic, ca avocat. O asemenea comisie ar fi spus: „În cazul X, decid să se facă o expertiză”. Iar eu, cel investigat, spuneam: „Nu-l las pe expert în casa mea, pentru că e proprietatea mea și nu poate să intre în casa mea, pentru că nu am comis nicio infracțiune, sunt în situație civilă”.

Ce spunea onorata comisie?

„Nu ai fost de acord cu expertiza, ANI are dreptate, îți confisc averea.”

Și nu este o proiecție teoretică a mea, este ceea ce s-a întâmplat din 1968 până în 1990. Și dacă considerați, doamnelor și domnilor senatori, că după 2010 nu pot fi înființate comisii care să aibă iz politic, să cerceteze sau să hărțuiască oameni ani de zile, fără finalitate concretă, vă înșelați. Asta ar deveni comisiile respective.

Înființarea lor este neconstituțională. Și, ca să fie clar pentru toată lumea, vreau să vă citesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, așa cum sunt reglementate în art. 46 al Legii nr. 144/2007, deci cea care a fost în vigoare până la declararea ca neconstituționale a articolelor respective, și cum sunt astăzi, în art. 19 al formei finale pe care am adoptat-o noi.

Art. 46 alin. (3) spunea: „Agenția sesizează organul de urmărire penală sau organul fiscal competent dacă există probe sau indicii temeinice privind săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Verificarea efectuată de inspectorul de integritate se suspendă până la soluționarea cauzei de către organul judiciar, potrivit legii. În acest caz, termenul de prescripție a răspunderii disciplinare se suspendă până la reluarea verificărilor de către Agenție. Sesizarea organului fiscal competent se face în vederea stabilirii obligațiilor fiscale, potrivit legii”.

Acesta a fost articolul în vigoare până la declararea deciziei.

Ce am spus noi, Senatul? Am introdus o întreagă secțiune a II-a de analiză a averii și, după ce are raportul de analiză, ce face onorata Agenție? Ne spune art. 19: „Rapoartele de analiză transmise organelor fiscale, organelor de urmărire penală și instituțiilor prevăzute de art. 26 vor fi obligatoriu analizate de aceste instituții, inclusiv sub aspectul propunerilor făcute de Agenție, și se vor lua, de urgență și cu precădere, măsurile care se impun potrivit competențelor legale”.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, spuneți-mi un milimetru cu care atribuțiile Agenției au fost slăbite! Sau avem aceeași Agenție? Avem aceeași Agenție, cu aceeași competență.

Ce nu poate face Agenția conform noii legi, cum am propus-o noi? Nu poate să oblige la declararea tuturor averilor pe internet. Suntem în situația europeană să avem două categorii de declarații: una publică...

Dacă vă aduceți aminte, data trecută v-am prezentat declarațiile de avere ale lui Barroso și ale lui David Cameron. Ale noastre vor fi mult mai publice decât ale lor.

Vom avea declarații publice, cu veniturile noastre, cu bunurile noastre imobiliare fără adresă exactă, dar cu numărul lor și orașul în care se găsesc, și vom avea declarații confidențiale, în care vom detalia aceste declarații. Cele privind interiorul caselor noastre vor fi confidențiale, dar Agenția va avea oricând dreptul să verifice declarațiile confidențiale. Confidențialitatea este pentru respectarea dreptului meu la imagine, a dreptului meu la viață intimă.

În clipa în care există cea mai mică suspiciune, în clipa în care s-a declanșat verificarea declarațiilor de avere sau de interese, Agenția are dreptul să verifice declarațiile confidențiale. Românește, lucrează pe ele, poate trage concluzii și le poate trimite organelor fiscale sau Parchetului.

În clipa în care Parchetul ajunge la concluzia că ai săvârșit infracțiunea sau organul financiar ajunge la concluzia că ești dator, aceste declarații devin publice.

Unde ne-am ascuns și de ce ne-am ascuns? Eu cred că ceea ce am făcut noi este sub baza minimă a statului de drept, pentru că, dacă respectam principiile statului de drept, nu aveam dreptul să-mi oblig soția sau copiii mei majori să-și declare averile sau să apară în aceste declarații. De ce? Pentru că ei nu sunt apărați de Constituție și de celelalte legi așa cum sunt eu, demnitar al statului român.

Și totuși, nu ne-am atins de ele, tocmai sub principiul transparenței și sub principiul de a avea o răspundere familială pentru că ne-am asumat aceste funcții.

Am acceptat două dintre punctele domnului președinte în raportul nostru. Unul se referă la candidații la toate funcțiile publice din acest stat, de la primar comunal până la senator.

Vă aduceți aminte, data trecută am eliminat această posibilitate a Agenției. Cele două comisii reunite au revenit asupra deciziei plenului, din două considerente. În primul rând, am fost consecvenți cu propria noastră hotărâre de atunci, a celor două comisii. În al doilea rând, vrem să existe o transparență la nivelul acesta, pentru ca alegătorul să cunoască situația materială și incompatibilitățile pe care le are candidatul la orice post în acest stat, cu toate că eu cred că este o cheltuială enormă, cu un rezultat minim pe care îl obținem. Vor fi zeci de mii de candidați care își vor declara averile și interesele, se vor publica 30 de zile, pe durata campaniei, plus 30 de zile după aceea. Nu văd ce poate face Agenția, 98% din candidați își vor șterge declarațiile, pentru că nu vor câștiga, iar cei care ajung demnitari sau ajung funcționari publici oricum trebuie să-și declare averile.

Și, în sfârșit, am revenit și asupra amendamentului domnului senator Bașa, care prevedea posibilitatea de revenire asupra declarației și a impunității. Am rămas pe varianta Camerei Deputaților, care prevede o perioadă de trei luni să-ți poți corecta declarația de avere, pentru a nu exista impresia că ne-am câștigat, ne-am redactat un privilegiu, un drept de a nu răspunde atunci când declarațiile noastre nu sunt corecte.

De aceea, doamnelor și domnilor senatori, cu conștiința curată și cu mintea limpede, vin în fața dumneavoastră și spun că legea pe care am făcut-o este corectă și onestă. Susțin cu tărie că această lege nu va avea niciun efect negativ asupra țării noastre în procesul de monitorizare a României.

Știu, domnule ministru, că suntem într-o situație grea, dar și dumneavoastră știți, ca și mine, că România, la capitolul justiție, nu din cauza ANI are probleme, sau poate că ANI reprezintă câteva procente.

Avem probleme cu Codurile neacceptate, cu Codurile pe care ar trebui să le aplicăm din 1 ianuarie, dar nu le vom aplica, avem probleme cu procesele care în România durează 5-6 ani fără o soluție finală, cu dosarele care sunt închise pentru că se ajunge la termenul de prescripție, cu soluții ale instanțelor românești neexecutate nu numai de persoanele fizice, dar chiar și de statul român, avem probleme cu procese la Strasbourg, unde România este condamnată pentru că domni procurori fac percheziții în lipsa persoanei percheziționate de acasă, în prezența unui copil minor, pentru că există acte ale Poliției care depășesc legea.

Aș vrea și aș fi foarte fericit dacă singura problemă a justiției române ar fi Agenția Națională de Integritate.

Domnule ministru, haideți să spunem lucrurilor pe nume! Agenția Națională de Integritate nu face parte din justiția română. Agenția Națională de Integritate, așa cum este în definiția legii, este o autoritate administrativă autonomă. Or, într-un stat de drept, autoritățile administrative autonome fac acte administrative, nu acte de justiție.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat.

Vă mulțumesc, domnule președinte Frunda.

Pe fondul dezbaterii, după ce vom avea aceste comentarii din partea grupurilor parlamentare, domnul ministru Predoiu va putea, evident, să revină la microfon și să prezinte reacția Domniei Sale la cele spuse.

Domnul președinte Daea și-a manifestat interesul să intervină de la microfonul 4. Vă rog.

Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Intervenția mea este legată de cele relatate de colegul Frunda, senator al Românei, președinte de comisie, un valoros jurist, care ne-a informat astăzi vizavi de comportamentul unui funcționar așezat în schema de decizie într-o zonă sensibilă, unde informația și informarea devin o armă de comportament și, din nefericire, o acțiune de neiertat în Senatul României.

## Domnule ministru,

Data trecută, de la același microfon de sub streașină, vă spuneam că prețuiesc instituțiile statului și o repet și astăzi. Nu pot avea comportamente diferite. V-am spus data trecută că prețuiesc decizia și cântăresc foarte bine valoarea ei. Și tot data trecută spuneam că suntem în situația de a repara o greșeală, o greșeală care a fost descoperită la Curtea Constituțională, și vă rugam, insistând chiar cu condescendența necesară, cu echilibrul cuvenit și cu îngăduința dialogului, să nu mai rămânem în greșeală.

Ați mai greșit o dată. Ați mai greșit că v-ați dat girul pentru legi care, iată, cu câteva zile în urmă, au fost declarate neconstituționale și v-am rugat, ca valoros jurist și ca ministru al justiției, să nu mai stăruiți în aceste greșeli.

V-am rugat data trecută să fiți atent la comportamentul colegului dumneavoastră și al nostru, în condițiile în care i-am dat voie să vină în Senatul României, al celui ce reprezenta Agenția Națională de Integritate, spunând atunci că am sesizat pe fața Domniei Sale atitudinea necuvenită pe care trebuie să o amendăm prin a spune... cu gândul că se va corecta.

Culmea – și de aici revolta mea –, ea nu numai că nu s-a corectat, ba, dimpotrivă, cele spuse de domnul Frunda nici nu mai trebuie repetate, dar în niciun caz admise!

De aceea, domnule președinte, vă sugerez să folosim instrumentele legii pentru ca, în prima ședință de Senat din sesiunea următoare, să primim un raport de activitate, având în vedere ciclul acesta decizional, de la această instituție, ocazie cu care vom stărui asupra tuturor elementelor care astăzi nu numai că trezesc interes, ci un profund regret că se întâmplă așa.

Nădăjduiesc că este doar un accident și că el doar trebuie amendat, în contextul conduitei cuvenite între instituțiile statului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog, domnule senator Vasile Blaga, la microfonul central.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Domnule președinte al Senatului, Domnule avocat al poporului,

Dragi colegi,

Cu tot respectul pe care îl port Senatului și fiecăruia dintre dumneavoastră, am urmărit cu atenție și am avut discuții și înainte cu domnul senator Frunda, de altfel, un jurist eminent.

Din intervenția colegului Daea am văzut și pot să fiu de acord că au putut exista abordări ale celor care reprezintă această instituție care nu au convenit. Nu au fost cele mai echilibrate cu putință, dar, dincolo de a vedea acest lucru, aș ruga să nu uităm construcția instituțională în sine.

A face la acest moment comparații între legislația existentă în state cu democrații consolidate de mulți ani și România sau Bulgaria nu este corect. Nu este corect din mai multe puncte de vedere: există, într-o formă sau alta, instituții de acest gen în noile state intrate în Uniunea Europeană – Slovenia – și mai putem discuta. Pe de altă parte, mecanismul de monitorizare este adresat României și Bulgariei, și nu lor.

Nu pot nici să fiu de acord că modul în care noi vom vota astăzi influențează puțin Raportul pe justiție.

Nu, domnule Frunda, influențează enorm, pentru că el este analizat capitol cu capitol, și la Capitolul II este analizată, în special, atât Direcția Națională Anticorupție, cât și Agenția Națională de Integritate!

Pe de altă parte, vreau să vă spun că la începutul anului, inclusiv din partea a foarte multor miniștri de interne, existau abordări de genul legării acestui Raport privind România și Bulgaria de intrarea celor două țări în Spațiul Schengen.

Pas cu pas, făcându-ne treaba și având discuții cu toți colegii din Uniunea Europeană, pot să vă spun că suntem în grafic, chiar mult mai bine – pentru prima dată o spun –, mult mai bine, mult mai corect în îndeplinirea obligațiilor decât colegii noștri bulgari. Dar, dacă s-a rezolvat problema cu colegii miniștri de interne, iată că din ce în ce mai mulți miniștri de externe au abordări de genul acesta, și ați văzut inclusiv poziția ministrului german de externe, de acum câteva zile în România.

De aceea, eu v-aș ruga foarte mult să fiți de acord ca, în cele din urmă, să ajungem la varianta propusă de Camera Deputaților, care cred că este mulțumitoare și pentru Senat, mai ales că am văzut foarte mulți colegi senatori și deputați care declară peste tot că cer Senatului să le publice declarațiile de avere.

Vă mulțumesc, domnule senator Blaga.

Domnul senator Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL. După aceea, dorește să intervină domnul senator Urban.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Față de cele spuse anterior, doresc să fac o precizare. Oricare dintre noi citește rapoartele semestriale făcute asupra justiției identifică slăbiciuni de fond legate de capacitatea administrativă și de managementul sistemului judiciar.

Or, a induce ideea că, dacă nu se creează comisii de tipul celor menționate anterior, ar fi într-un mod nefericit promovat Raportul de țară cred că este o ușoară inducere în eroare.

Așadar, performanțele manageriale ale sistemului, care trebuie susținut cu resurse suficiente și cu proceduri instituționale eficace, asta este problema sistemului judiciar, și nu comisiile care să facă vânătoare politică pentru scopuri politice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule senator Urban. Urmează domnul senator Ioan Chelaru. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Iulian Urban:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Voință politică sau voință individuală? De fapt, asta este problema.

Nimeni nu poate să conteste faptul că în momentul de față, din păcate, România se află la coada țărilor din Uniunea Europeană într-un nedorit top al corupției. Este o realitate.

Din punctul meu de vedere, nu poți să te duci seara la televizor să arăți cu degetul un primar, soția unui primar care

câștigă contracte cu statul și apoi, a doua zi, să vii în Parlament și să spui: „Dar nu este corect ca aceste contracte cu statul câștigate de soția acelui primar să fie făcute publice.”

Trebuie să înțelegem ce ne dorim să facem, pentru că am auzit o pledoarie impresionantă a domnului Frunda legată de faptul că Agenția Națională de Integritate este ineficientă, statistici care, cu atât mai mult, ar trebui să ne îndemne ca, în momentul de față, mergând pe raportul care a fost realizat la cele două comisii, ar trebui ca din Parlament să iasă o Agenție Națională de Integritate care să aibă un rol decorativ. Vorbesc încă o dată de voință politică, de ce anume se dorește în momentul de față.

Nu ne putem compara cu alte țări din Uniunea Europeană pentru că, dacă alte țări din Uniunea Europeană au o formă ușoară de răceală, care se tratează cu paracetamol, din păcate, nivelul corupției din România ne arată faptul că trebuie să venim cu antibiotice puternice, pentru că altfel nu avem nicio șansă în ceea ce privește, până la urmă, încrederea cu care suntem priviți pe plan european.

Da, poate că pentru unii colegi senatori a fost frustrant și chiar au spus că se simt undeva ca în Burkina Faso atunci când au venit la ședința comisiilor reunite reprezentanți ai unor ambasade.

Dar de ce oare au venit acolo? Credeți că au venit să ne influențeze decizia? A fost vreunul dintre acești reprezentanți ai ambasadelor să ne spună: „Dacă nu votezi în felul acesta o să pățești un lucru”? Nu. Pur și simplu au venit să asiste. Au venit să vadă, de fapt, dacă există voință politică sau dacă tot ceea ce se învârte în jurul acestei Legi ANI nu este cumva o chestiune individuală.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Ioan Chelaru, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Da, am apă la Roman, într-adevăr. E o problemă. Dar s-ar părea că e o problemă și aici la noi așa că n-am plecat la Roman, am rămas ca să discutăm despre Legea ANI.

Aș începe cu o concluzie: Partidul Social Democrat va vota admiterea cererii de reexaminare a președintelui Băsescu așa cum ea a fost admisă de cele două comisii reunite.

Sigur că se poate spune și se poate vorbi extrem de mult despre istoria acestei legi, despre modul în care, odată adoptată, a fost pusă în practică, despre poziția politică a unora sau a altora, despre ecourile aplicării legii în Europa sau în lume.

Aș vrea însă ca astăzi să fim mai pragmatici și să abordăm deschis, cum sugera unul dintre colegi, fără _partipris_ -uri, subiecte reale din Legea ANI.

Marea discuție sau cea mai mare discuție este sau a fost în jurul problemei dacă este necesară o comisie specială pe care ANI să o poată sesiza, după ce face procedurile specifice atribuțiilor.

Vă aduc aminte – mulți dintre dumneavoastră cunoașteți – că, prin legea pe care am adoptat-o în urmă cu câțiva ani, aceste comisii speciale, instituite printr-o lege a PSD-ului sau promovată de PSD, au fost desființate. Deci legea inițială, nr. 144/2007, nu a prevăzut o asemenea comisie.

Legea ANI a fost modificată printr-o ordonanță a Guvernului. Nici în această ordonanță a Guvernului nu s-a prevăzut o asemenea comisie.

Vă aduc aminte că textele declarate neconstituționale au fost modificate, așa cum era firesc, sau înlocuite de către inițiator, adică de Guvernul României. Același Guvern al României de astăzi, care nu a venit, în inițiativa lui, să spună că este nevoie de o comisie specială. Deci hai să fim serioși și să judecăm cu aceeași măsură modul în care Guvernul României, inițiatorul modificărilor la Legea ANI, privește această problemă.

Doi, o întrebare firească: fără această comisie, ANI, timp de doi ani și jumătate, trei ani, n-a funcționat? Poate nu la

parametri sau poate nu în partea pe care și-o doreau unii, mai ales din politică, dar niciodată ANI, nici președintele, nici consiliul n-au venit să spună: „Știți, ne lipsește un instrument – nu spun în mâna cui – dar ne lipsește un instrument care să dea mai multă eficacitate muncii noastre”. Nu au venit să spună acest lucru. Și atunci, întrebarea firească pe care ne-am pus-o la comisie, și de aceea cred că reprezentanții partidelor în comisie au analizat foarte corect această problemă, este de ce avem nevoie de o verigă intermediară când toată lumea spune: „Descentralizăm, luăm măsurile cât mai direct, nu creăm instituții inutile, nu creăm organe inutile”?

atea pe justiție și am urmărit rapoartele din fiecare vară și pe cele intermediare din iarnă ale Comisiei Europene. Sigur că este unul dintre domeniile extrem de vizate și atent urmărite de Comisia Europeană.

Comisia Europeană, care nu ne-a obligat să facem această lege, să instituim acest organism, ne spune să-l lăsăm să muncească.

Fac o paranteză. Am fost personal la întâlnirea cu Președintele României pe această problemă și președintele ne-a transmis un mesaj foarte clar atunci: „Faceți legea cum credeți voi că e mai bine. Pe mine mă interesează să existe, să o faceți repede pentru ca Uniunea Europeană să nu ridice această problemă”. Nu spun că – și n-am închis încă paranteza – prin cererea de reexaminare ne mai dă niște indicații. Le primim pentru că sunt convins că sunt cu bună intenție, însă nu pot și n-o să mă puteți convinge să votez chestiuni care nu sunt prevăzute nici în legislația europeană, nici în legislația vreunui stat.

Din acest motiv spun că noi vom vota fără nicio rezervă – și vorbesc în numele tuturor colegilor mei prezenți aici – adoptarea acestui proiect și vom admite, în parte, cererea de reexaminare a președintelui.

Spuneam că e lege organică, spuneam că e nevoie de 69 de voturi. Am înțeles – n-am fost prezent, dacă greșesc îmi cer scuze – că s-a mers pe ideea, la discuția dintre lideri, să o luăm pas cu pas și să votăm fiecare articol. Părerea mea este că facem o greșeală, dar v-o asumați. Noi ar trebui să discutăm raportul, să-l

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Crin Antonescu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Domnule avocat al poporului,

Este o dezbatere dintre cele mai interesante și în care nu intenționam să intervin, gândind-o rezervată juriștilor, dar în care îmi permit să intervin, pentru că îmi apar acum, în mod special, clare câteva lucruri, pe care doresc să le afirm.

Am ascultat aici pledoarii – excelente toate –, articulate pe principii, pe considerente de oportunitate, pe intenții, pe voință politică.

Vreau să spun, doamnelor și domnilor – este o convingere strict personală, îmi îngădui să v-o comunic aici –, că ne afundăm într-un cerc vicios și prelungim o formă cu totul și cu totul spectaculoasă de ipocrizie, fără niciun fel de rezultat pozitiv, indiferent care dintre proiecte s-ar vota astăzi.

Știți foarte bine că, din vremea comunismului, noi, românii, ca și alți vecini supuși aceleiași experiențe istorice, am dezvoltat un talent al butaforiei și în politică. Și știți bine că înființarea acestei instituții – ANI – vine din lipsa reală de voință politică a tuturor celor care au guvernat România de a combate cu adevărat corupția, și nu din voința politică de a o combate. Știți foarte bine care este responsabilitatea aici... Este una istorică și este comună.

Conceperea – ca să nu zic procrearea – ANI aparține PSD, unui guvern social-democrat care s-a angajat, pentru a convinge instanțele europene că noi avem voința politică să combatem corupția, să înființeze ceva ce – cum domnul senator Frunda a arătat, și cum nu se poate contesta – nu mai există nicăieri, nici măcar în Bulgaria vecină și colegă de boală.

Mai departe, un guvern liberal – Guvernul Tăriceanu – a pus-o în practică, a înființat-o.

Astăzi, Președintele României – și, desigur, în consecință, PDL –, dorește să apere ANI împotriva Curții Constituționale și împotriva „celor răi”, care vor s-o desființeze, s-o deposedeze, în fapt, de atribuții.

Știm foarte bine că toată această discuție nu ar fi trebuit să aibă loc și această instituție nu ar fi trebuit să fie înființată într-o țară în care Parchetul, Fiscul, instanțele și-ar fi făcut datoria, într-o țară în care cei care, succesiv și uneori împreună, au condus-o ar fi avut suficientă voință politică pentru asta.

Mulțumesc.

Domnule senator Corlățean, aveți cuvântul.

O să am rugămintea să-l ascultăm și pe domnul ministru Predoiu și, după aceea, să decidem maniera de lucru în continuare.

Microfonul 4, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep altfel decât îmi propusesem, pentru că doream să fac doar un comentariu scurt și să adresez o întrebare domnului senator Frunda, care a părăsit sala, și sper să se întoarcă până când pun eu întrebarea.

Comentariul preliminar. Cred că ar fi corect – și atrag atenția colegelor și colegilor senatori – să reflectăm cu atenție la ultima parte a intervenției domnului senator Chelaru. Care vor fi consecințele neîntrunirii a 69 de voturi în favoarea raportului care a fost prezentat de președintele comisiei, domnul senator György Frunda?

Așa cum stau lucrurile în clipa de față în plenul Senatului – 69 de voturi pentru o altă soluție sau printr-o altă procedură sugerată –, șansele sunt extrem de mici. Care sunt consecințele neîntrunirii celor 69 de voturi pentru raportul comisiilor și eventuala rămânere la textul inițial adoptat de plenul Senatului? Vă aduc aminte de două amendamente propuse de colegii din Grupul parlamentar al PDL, care au stârnit mari emoții, ca să fiu extrem de politicos, în țară și în exterior.

Cred că este bine să reflectăm totuși față de situația dată între opțiunile: distrugem, radem ANI, rămânem cu formula inițială votată de Senat la propunerea, între altele, a colegilor din Grupul parlamentar al PDL sau acest proiect și acest raport propus de comisie.

Cel de-al doilea comentariu – și sper să-i transmită cineva domnului senator Frunda întrebarea mea – ține de invocata prezență a ambasadorilor Uniunii Europene la dezbaterile pe marginea acestui raport. Dezbaterile comisiilor parlamentare sunt publice. Pot fi prezenți diverși oameni care solicită, cu atât mai mult pot fi prezenți și ambasadorii. Nu văd, din acest punct de vedere, o problemă.

Problema care apare, pentru că afirmațiile au fost destul de serioase, destul de grave – și aceasta era întrebarea mea: dincolo de interesul exprimat de ambasadele Uniunii Europene pe această temă importantă, au existat o prezență și chiar sugestii concrete privind o anumită formulă de text, fie în timpul ședințelor – ceea ce mă îndoiesc –, fie anterior? Se pot exprima, de la guvern la guvern, de la ambasador la ministrul din țara care acreditează, anumite chestiuni extrem de concrete, chiar ținând de anumite formule concrete ale unor legi, și este cu totul interzis și neuzual ca o eventuală prezență la nivel diplomatic să aibă sensul de a sugera unui Parlament și unor membri ai Parlamentului formule concrete de text pe care, altfel, parlamentarii și parlamentul național respectiv sunt pe deplin suverane să le adopte? Aceasta era întrebarea mea.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Tehnico-constituțional vorbind, în prezent, Senatul României urmează să se pronunțe asupra unui raport întocmit de comisiile reunite privind cererea de reexaminare a Președintelui României.

În varianta în care raportul va fi admis, legea va intra în vigoare cu textele propuse de cele două comisii prin raport. În varianta în care raportul nu va întruni numărul necesar de voturi, practic, parte din Legea ANI, cea declarată neconstituțională, nu va mai produce efecte. Opinia mea – textele sunt deja abrogate, nu mai produc efecte juridice oricum – este că, în acest caz, agenția devine nefuncțională, ca urmare a faptului că de la declarațiile de avere și de interese nu mai poate să existe o coerență.

Al doilea aspect. Domnii ambasadori și-au manifestat dorința de a participa la lucrările comisiilor și, evident, o

asemenea dorință nu am putut să o respingem, cu atât mai mult cu cât ședințele sunt publice. Discuțiile pe care le-am avut înainte de începerea dezbaterilor, respectiv cu o zi înainte, inclusiv cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii sau cu ambasadorul Germaniei, în prezența domnului președinte Frunda și a domnului președinte Geoană, au fost discuții de principiu, care au vizat mesajul pe care îl transmitem în legătură cu dorința autorităților de a lupta împotriva corupției, fără să existe o abordare de detaliu pe textul de lege și așa mai departe. Au fost relații absolut prietenești în legătură cu dorința lor ca România să poată încheia odată și acest capitol pe justiție și afaceri interne. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule ministru Predoiu, doriți să interveniți în acest moment al dezbaterii noastre?

Aveți cuvântul, microfonul central.

## **Domnul Cătălin Marian Predoiu:**

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De la acest microfon, domnul senator Frunda, cu elocință, a pledat pentru eliminarea minciunii din chestiunile instituționale și vreau să subscriu acestui îndemn.

Mai mult decât atât, eu cred că am obligația legală nu numai să combat neadevărul, dar să încep să lămuresc și mistificările, pentru că, domnule senator Antonescu, nu-i adevărat tot ce a spus domnul senator Frunda. Există un număr de mistificări și voi încerca, nu mai mult de 5 minute, să le lămuresc din perspectiva ministerului.

Prima mistificare este aceea că acele comisii de pe lângă curțile de apel ar fi neconstituționale.

Eu am în față Decizia Curții Constituționale nr. 321/2007 care declară aceste comisii constituționale. Ba, mai mult decât atât, se spune că „Norma constituțională nu exclude confiscarea averii în privința căreia instanța de judecată stabilește că a fost dobândită ilicit”. Asta este ceea ce îngrijorează? Faptul că se poate confisca averea ilicită? Aceste comisii au un rol foarte precis, domnule senator Chelaru, și anume, ele suplinesc un deficit de constituționalitate din legea inițială, adoptată în 2007, domnule senator Antonescu, la inițiativa ministrului dumneavoastră, care dădea posibilitatea agenției să treacă direct la cererea de confiscare. Acum o face instanța cu toate garanțiile procesuale necesare, la cererea comisiei. Prin urmare, există un rol precis pentru care aceste comisii au fost gândite încă din anul 1996.

Există o diferență între sesizarea Parchetului și sesizarea acestor comisii. La Parchet sesizez când am de-a face cu o infracțiune, la comisie mă duc doar când am de-a face cu o diferență nejustificată, vădit semnificativă, între declarații și realitatea faptică, care nu implică neapărat o infracțiune. Dacă scoatem aceste comisii, atunci lăsăm, practic, numai varianta Parchetului și ANAF-ului, care acoperă o necesitate, dar nu complet.

A doua mistificare este că ANI nu este afectată dacă noi adoptăm raportul _tel quel_ .

Este foarte afectată. Pe lângă chestiunea cu comisia, mai este și problema cu termenul de soluționare a evaluărilor, a investigațiilor, care s-a micșorat de la trei ani la un an. Este evident pentru toată lumea că o investigație complexă, o evaluare complexă, nu se poate termina întotdeauna într-un an. Nu este un termen nerezonabil termenul de trei ani. Chiar și în alte materii, în dreptul civil, termenul general de prescripție este de trei ani de când este făcută prescripția – în dreptul modern.

**:**

Și dumneavoastră?!

A șaptea mistificare. Legea nr. 18/1968 egal Legea ANI. Fals. În Legea nr. 18/1968 trebuia să faci proba. Aici trebuie să facă proba organele statului și am toate garanțiile procesuale... Cum putem să comparăm, în anul 2010, Legea nr. 18/1968 cu un instrument care a fost ratificat de Comisia Uniunii Europene. Mai rămâne să spunem că această comisie este „COMINTERN” sau nu știu ce altceva.

Să ne măsurăm totuși cuvintele, pentru că au implicații politice.

Când în acest Parlament se spune „un acord cu Comisia Europeană este egal cu o lege comunistă”, înseamnă, indirect, că cei care au consimțit la acest acord au aceeași gândire. Eu nu subscriu la așa ceva.

A noua mistificare: „președintele și-a depășit atribuțiile când a făcut cererea de reexaminare”. Fals. Președintele a cerut doar transparență prin cererea de reexaminare, iar amendamentele în plus au fost făcute în Camera Deputaților de colegii dumneavoastră parlamentari.

În fine, a zecea mistificare. Putem, la o adică, să desființăm ANI, nu-i așa? Este o instituție plătită din bani românești. Înainte să o desființăm ar trebui, poate, să rezolvăm Decizia nr. 948 din 13 decembrie 2006 a Comisiei Europene.

Vă invit, domnule senator Antonescu, să luați avionul până la Bruxelles, să mergeți la domnul Barroso și să-i spuneți aceste lucruri, și atunci poate veți auzi ce am auzit și eu, de față cu un fost premier, când s-a discutat problema justiției în România, din gura domnului președinte Barosso: _La corruption en Roumanie c'est une problème systémique!_ . Poate veți auzi acest lucru sau poate că nu.

Cineva a ridicat problema constituționalității legii și a implicării Ministerului Justiției. Nu vreau să ocolesc acest aspect.

Problema constituționalității legilor, în general, în această perioadă este nuanțată, domnule senator. Dovadă sunt deciziile care se iau cu un vot diferență, dovadă sunt deciziile care se iau cu opinii separate, cum este cazul Legii ANI. Ea a fost declarată neconstituțională cu trei opinii separate. Și acei oameni sunt tot judecători la Curtea Constituțională și, dacă veți citi opiniile separate, veți vedea că sunt pline de substanță. Ele însele ar putea să convingă, dar nu este clar, nu este alb și negru în materie de constituționalitate, mai ales într-o țară ca a noastră în care Constituția a fost gândită în 1991, chiar dacă a fost ulterior ajustată ca să se încadreze în standardele europene, dar a fost gândită, în principal, cu toate garanțiile izvorâte din frica de autoritarism, izvorâte din trecutul imediat, din anii ’80, și care nu mai pot astăzi să respire condițiile în care lucrează un guvern, sub o presiune economică, sub o realitate economică complet diferite. Toate guvernele din Europa vor avea de trecut, în lunile care urmează, acest test: cum să-ți pui de acord un cadru normativ creat pe creștere economică cu o realitate economică care nu-ți mai permite să satisfaci drepturi economice și sociale în aceeași măsură. Și se va trece greu prin acest cadru. Din păcate, România a fost nevoită să treacă prima.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnului ministru.

_C’est un problème systémique_ , este masculin în franceză.

Dau cuvântul domnului senator Hașotti, pe procedură.

Nu. Aș vrea ca, dacă doriți să interveniți pe procedură, să o faceți acum, domnul senator Frunda să aibă cuvântul de închidere, ca raportor, apoi vom trece la dezbatere. Microfonul central.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Mulțumesc, domnule președinte. Atunci și pe procedură.

Sunt dezbateri. Înțeleg că domnul președinte a spus acum cinci minute, înainte de intervenția domnului ministru, că vom trece la vot și veneam pe procedură.

Domnul senator Frunda, pe care cu toții abia așteptăm să-l ascultăm, înțeleg că mai are o intervenție, poate mai au și alți colegi. Eu vin aici să vă spun o chestiune...

Domnule senator Pereș, vă rog, păstrați-vă calmul! Am spus „și pe procedură”.

Îmi aduc aminte de pledoaria unui avocat pe care și domnul ministru îl cunoaște foarte bine. Apăra odată un inculpat care o „comisese”, cum se spune. Pledoaria a fost extraordinară, avocatul, sigur, și-a făcut datoria. La sfârșit, președintele completului i-a dat cuvântul celui care o „comisese” și era vinovat: „Poftim, vorbește! – după ce au ascultat acea strălucită pledoarie a ilustrului avocat, și mă refer la pledoaria domnului ministru – la care inculpatul a spus: „Onorată instanță, acum cred și eu că sunt nevinovat!” ( _Râsete.)_

O întrebare totuși nu am cum să nu pun. Uniunea Europeană sigur că ne-a cerut să existe ANI, dar, de vreme ce ANI nu există în nicio țară a Uniunii Europene, ne-a și spus cum să fie această ANI? Mai înaltă, mai scundă, mai grasă, mai slabă..., în sfârșit.

Stimați colegi, acum chestiuni de procedură.

Sigur că se vor invoca două articole, art. 102 alin. (3) și art. 146. Vreau să vă spun că până acum toate solicitările de reexaminare, în toți acești 20 de ani, care au venit de la Președintele României s-au votat, în Camera decizională s-a votat raportul, „da” sau „nu”. Nu s-a discutat niciodată pe articole. Niciodată!

Domnule senator Pereș, vă rog să vă păstrați calmul. Vom ajunge și la amendamente.

Așadar, dumneavoastră, domnule președinte, trebuie să consultați plenul Senatului dacă astăzi încălcăm procedura în care s-a lucrat întotdeauna, invocându-se aceste două articole, invocare asupra căreia se pot ridica obiecțiuni. Amendamentele, noi, aici, stimați colegi, nu putem discuta amendamente pe care le-ar fi făcut domnul președinte, o dată pentru că nu are drept de inițiativă legislativă și, a doua, pentru că nu se discută amendamente la o solicitare de reexaminare, se discută doar texte care au fost votate o dată. La fel și la Camera Deputaților, colegii de la Camera Deputaților nu aveau niciun drept să facă amendamente care să completeze sau să elimine, eventual, texte, din ceea ce s-a votat inițial.

Mulțumesc. Domnul senator Crin Antonescu.

Domnul ministru a făcut mai multe referiri la mine și nu doresc să răspund la toate, pentru a prezerva timpul dezbaterii pe fond. Un singur lucru doresc să aduc la cunoștința domnului ministru, și anume că nu am pus problema nicio secundă a desființării ANI. I-am dat dreptate doar, în plan logic, colegului nostru, senatorul Urban, într-un anumit enunț al Domniei Sale.

Ceea ce însă eu v-aș ruga, cu un respect și cu o prețuire pe care vă rog să le luați ca atare, domnule ministru, este următorul lucru: sigur că nu discutăm acum managementul agenției, sigur că nu dumneavoastră puteți interveni administrativ în agenție, dar puteți, ca să spun așa, să dați un exemplu. Pentru că, desigur, fără a ajunge la obrăznicia domnului Horia Georgescu sau cine era de la ANI în fața comisiei, am sentimentul că și dumneavoastră, cu părere de rău v-o spun, uitați o secundă că vă aflați totuși în fața Senatului României, care, în ordine democratică, învestește, demite și cenzurează Guvernul României, și nu invers.

Bună parte din discursul dumneavoastră ar lăsa cuiva sentimentul invers: că dumneavoastră ne mustrați, ne luați, fie și părintește, de urechiușe și ne spuneți că trebuie să luăm avionul și să mergem la domnul președinte Barroso, nu știu de ce neapărat acest mijloc de transport.

Eu vă propun, dacă doriți, să mergem împreună după ce rezolvați chestiunea cu ANI și... ceva mai relaxat, pe capitolul doi cel puțin, să mergem împreună la domnul Barroso, dacă acolo este o instanță, și este, și să discutăm, eu ca senator, dumneavoastră ca ministru al justiției, ce facem cu semnalele, ca să nu zic dovezile, activității unui guvern corupt din care faceți parte, semnale zilnice. De astea ne ocupăm.

Cu ANI, fără ANI, cum facem? Adică, dumneavoastră sunteți un om, spre deosebire poate de alți colegi de Cabinet,

sau din cabinete anterioare, ca să nu ziceți că fac politică partizană, suficient de cult în materie politică spre a găsi exact nuanțele de adresare, fără a știrbi nimic din mesajul pe care doriți să-l transmiteți Senatului.

Mulțumesc foarte mult și spor la lucrări.

Mulțumesc. Mulțumesc mult, domnule senator. Domnul senator Urban.

O să cer domnului senator Frunda răbdarea să consumăm acest interludiu.

Intervenția mea este pe procedură.

Într-adevăr, colegul nostru, domnul senator Hașotti, demonstrează încă o dată că este un adevărat maestru în interpretarea Regulamentului Senatului.

Da, cererea de reexaminare a Președintelui României, într-adevăr, ea trebuie tratată _in corpore,_ admisă sau respinsă. Da, putem accepta faptul că, dacă la Camera Deputaților, din punct de vedere procedural, s-a greșit atunci când s-au adus amendamente, nu trebuia să facem și noi acest lucru. Pentru că eu vă întreb pe dumneavoastră: noi suntem în prezența unui raport de admitere, însă ce admitem? Din 6 puncte de esență, care ne-au fost transmise în cererea de reexaminare, doar două au rămas, 4 dintre acestea, adică 80% din esența cererii de reexaminare, au fost respinse. Cum poți să faci un raport de admitere la o cerere de reexaminare care în esența și în majoritatea ei nu mai corespunde scopului inițial și cerinței președintelui? Și atunci, din punctul meu de vedere, atâta timp cât în cele două comisii s-a discutat și s-a lucrat pe amendamente, și nu s-a luat să se analizeze în bloc cererea de reexaminare, noi va trebui acum să reluăm acele amendamente care au fost respinse de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul președinte Frunda. Microfonul central.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, amândoi suntem avocați. Se simte în intervenția noastră, am simțit în vocea dumneavoastră o luptă _pro domo_ , o luptă personală, și simt același lucru și eu. Și simt acest lucru pentru că știu că, dacă noi doi am discuta în biroul dumneavoastră sau în al meu, sau la o cafea, am cădea de acord. Și știu că aș face și eu compromisuri, dar sunt convins că dumneavoastră ați recunoaște că aceste comisii sunt neconstituționale.

Îmi place modul în care prezentați. Ați spus că o decizie a Curții Constituționale a declarat comisiile constituționale și aveți dreptate, dar acest lucru s-a întâmplat în anul 1997, când nu exista Consiliul Național de Integritate, atunci când aceste comisii erau antecesoarele juridice – acesta este termenul, scuzați-mi tehnocrația – ale agenției. Și nu ați spus încă un lucru: că și acea decizie a fost luată cu majoritate de voturi, 3 judecători au fost împotrivă. Și previziunea celor 3 s-a adeverit ulterior!

În al doilea rând, comisia pe care au propus-o niște deputați are mult mai multe atribuții și competențe de judecători decât a avut comisia din 1997. Vorbim despre alte atribuții, despre alte competențe, despre alte decizii care sunt jurisdicționale. Or, aceasta contravine art. 124 și art. 126 din Constituție.

În al treilea rând, ați uitat o decizie care vorbește despre posibilitatea confiscării averii ilicite. Și suntem de acord. Numai că art. 38 din legea adoptată de Camera Deputaților vorbește despre averea nejustificată. Și, domnule ministru, nu este o paradigmă, cum ați spus dumneavoastră, este esența legii.

Constituția noastră, la art. 44, prevede „prezumția de dobândire licită a averii” și că aceasta nu poate fi confiscată. Atunci când în textul legii eu vorbesc despre confiscarea averii sau a părții de avere nejustificate, întorc sarcina probei. Nu tu, stat, trebuie să dovedești că e licit bunul meu, ci eu trebuie să dovedesc prin factură că mi-am cumpărat bunul sau partea de avere respectivă. Este argumentul care înclină definitiv balanța. Dacă accept această formă a Camerei Deputaților, în mod cert, domnule ministru, este neconstituțională. Dacă aș accepta-o și aș face abstracție pentru orice vreți dumneavoastră, aș introduce o instanță care nu ar respecta drepturile omului.

Dacă vreți ca în această țară să avem autoritatea instituțiilor, în care nu să știm de frica superiorului, ci de respectul legii, atunci acești oameni trebuie demiși.

Sunt de acord, domnule ministru, cu propunerea domnului senator Antonescu, președintele PNL, să mergem mai mulți la comisie, și dumneavoastră ați avut o asemenea idee. Da, cred că trebuie să mergem la comisie nu numai reprezentanții Guvernului, ai coaliției, ci și cei din opoziție, însemnând colegii din opoziție. Să mergem acolo și, așa cum pledez în fața dumneavoastră, să pledez pentru acest sistem pe care îl consider echitabil și să văd care sunt argumentele lor – nu ale domnului Barroso, că nu e jurist –, ale celor care sunt implicați, împotriva acestui mecanism: De ce am încredere într-o agenție și nu am încredere în administrația fiscală? De ce e mai bună ANI decât Parchetul sau Poliția? De ce am nevoie de interpuneri între acestea?

Sunt absolut de acord, haideți să mergem la comisie! Încă un lucru, domnule ministru.

Am vorbit rândul trecut, cred, că România are nevoie de un cod de integritate. V-am spus și rândul trecut și repet: pe același domeniu de reglementare privind transparența și lupta împotriva corupției, astăzi, doamnelor și domnilor senatori, adoptăm a patra lege. Domnule ministru, ce ne cer Uniunea Europeană și Curtea de la Strasbourg? Ca pe un domeniu de reglementare să avem o singură lege. Cred că suntem printre puținele țări europene care putem să spunem că în absolut niciun domeniu de reglementare nu avem o singură lege. Avem legi care se bat cap în cap, avem legi care sunt modificate prin hotărâri de guvern sau prin ordine de ministru. Aceasta, politic și juridic, se numește izvor de corupție.

Atâta timp cât un judecător poate alege între trei sau mai multe legi pe același domeniu, el este acoperit legal în actul de corupție pe care îl face. Și polițistul, și procurorul, și funcționarul de la...

Haideți să facem un efort, este în curtea dumneavoastră, domnule ministru, puteți veni cu un asemenea proiect de lege, nu numai pe integritate. Să încercăm ca pe toate domeniile din România, de la proprietate la sănătate și de la învățământ până la circulație, până la schimbarea politică a demnitarilor acestui stat, să facem legi clare, neambigue, cu aplicare corectă.

Îmi spuneați că președintele nu și-a depășit atribuțiile.

spuneau: _Fiat iustitia et pereat mundus._

Voi respecta propunerea Președintelui României, pentru că este și a mea, nu pentru că vine de la el, și voi semna o inițiativă legislativă în acest sens, dar Constituția României nu dă dreptul la inițiativă legislativă președintelui. Dacă eu aș accepta astăzi această cerere, înseamnă că aș recunoaște că Președintele României are dreptul la inițiativă legislativă, putere pe care Constituția noastră nu i-o conferă.

Și ultimul aspect la care vă refereați: desființarea ANI.

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule senator Urban, ANI, de fapt, ar trebui desființată juridic. E o boală românească: avem prea multe legi și prea multe instituții, dar instituțiile românești nu-și fac treaba.

Permiteți-mi o paranteză. Știți că în România instituțiile financiare strâng la bugetul central 32% din ceea ce ar trebui să strângă.

31%!

## **Domnul Frunda György:**

31%.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Scuzați-mă că am greșit cu un procent și știu că, uneori, un procent înseamnă mult.

Media europeană este peste 50%, între 50-60%, dumneavoastră spuneți 48%. Știu cifra de 50 și ceva, dar să fie 40%, însă în țările nordice este 70%. Dacă am atâtea instituții și atâția funcționari în plus, inclusiv în administrația fiscală, de ce nu-i trimit să controleze evaziunea fiscală în

agricultură, unde e normă? De ce nu reușesc să aduc mai mulți bani la bugetul central când, de exemplu, la vamă se aduc băuturi, țigări și narcotice? Nu asta ar trebui să facem, să aplicăm mai coerent și eficient legile în instituțiile statului? Și asta o vom face mult mai bine în Spațiul Schengen.

Sunt convins că această lege, așa cum este adoptată, nu va afecta în niciun fel aderarea noastă la Spațiul Schengen. Am făcut prea mult și ne îndeplinim toate obligațiile. Ceea ce a făcut domnul Blaga, ca ministru, este de lăudat. A îndeplinit toate obligațiile care s-au pus, în termenele legale, cu bani mai mult de la Uniunea Europeană decât de la noi. De ce nu am fi în Spațiul Schengen? Dar acolo vom avea și mai multe obligații.

Iată de ce, felicitându-vă pentru pasiunea cu care ați vorbit, cred că trebuia să fac aceste precizări astfel încât plenul să aibă o viziune mai cuprinzătoare asupra susținerilor noastre, ale amândurora.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Chelaru, pe procedură, fiindcă aș vrea să încheiem aici dezbaterile cu privire la această lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doar două chestiuni, domnule președinte, pentru că le-a invocat domnul ministru în cuvântul căruia am găsit astăzi și calitatea dumnealui de avocat deosebit.

1. Nu am spus și nu mi se pare firesc să spun o minciună. Vreau să spun că, într-adevăr, în Capitolul II – Monitorizare – există preocupare și în permanență Comisia Europeană este preocupată de cum lucrează ANI, nu de cum reglementează ANI. De aceea, mi s-a părut firesc să confirm necesitatea existenței instituției, așa cum am constituit-o, să respectăm principiul transparenței – și este firesc să-l respectăm –, să respectăm principiul conflictului de interese, care nu trebuie să existe la demnitarul public –, să respectăm poziția pe care Comisia Europeană ne-o exprimă periodic în acest raport, să respectăm mecanismul. Dar spun un lucru: Comisia Europeană nu se va amesteca și nu va spune niciodată nimic legat de cum reglementăm activitatea și cum organizăm ANI. Asta este treaba noastră internă și, din acest punct de vedere, sigur, este un principiu european pe care l-a respectat, nu ne va întreba. Iar dacă își va spune un punct de vedere, este firesc să-l spună și să ținem cont de el.

## Stimați colegi,

Întâmplător sau nu, am fost preocupat de problema ANI pentru o chestiune profesională. Nu mai revin asupra ei.

Știți, de exemplu, că procedura aplicată de ANI este secretă?

Vă întreb: știți vreunul dintre dumneavoastră?

**Din sală**

**:**

Nu... Da...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Știți? Procedura penală nu e secretă, și este vorba despre infracțiuni extrem de grave, procedura contravențională nu este secretă, dar procedura aplicată de ANI este secretă.

## De ce?

Haideți, că sunteți cei mai grei oameni ai acestui stat! De ce?

Aștept și eu un răspuns.

L-am întrebat pe președinte.

Nu, dar domnul ministru nu are în subordine ANI. Stați un pic, nu are.

Nu vreau să-i aduc acuze domnului ministru.

Deci nu aveți un răspuns la această întrebare.

Pentru că nu trebuie să știți niciodată care sunt căile pe care ANI trebuie să le aplice ca să vă găsească averea nedeclarată. Să fie limpede care este situația reală, indiferent de opțiunile politice.

L-am întrebat pe președinte. L-am întrebat pe secretarul general, devenit celebru deja. Au ridicat din umeri.

Fraților! Am lucrat câțiva ani la o carte: „Legea ANI, comentată și adnotată”. Firesc am vrut ca cei care se ocupă de problemă să poată să o cunoască. Mi s-a spus: „Știți? Nu vă putem da procedurile”. Mie, senator al României, ca și dumneavoastră, cel care, direct sau indirect, am votat și legea de organizare. Mi se pare firesc să respect instituția... Am făcut adresă. Nu avem acces.

Păi, ce fel de instituție doriți dumneavoastră, domnule ministru Blaga, să construim noi în România de astăzi? Una transparentă, nu? Una deschisă către oameni, una care să controleze. Firesc este să-i trimită justiției pe cei care fură și nu justifică averile, da? Pe ce proceduri?

Nici măcar SRI – ca să nu spun SIE – nu are proceduri atât de secrete cum are ANI! Dacă dumneavoastră doriți cu adevărat o asemenea instituție, atunci înțelegeți că veți vota raportul așa cum credeți. Eu nu doresc o asemenea instituție. România este sătulă de instituții care nu ne lasă nici să dormim, care ne ascultă în orice moment! Avem lucruri mult mai importante, esențiale, în acest moment pentru Guvernul României, pentru Președintele României, pentru Parlamentul României, pentru instituțiile statului!

Suntem într-o criză fără precedent. Nu am omis însă și nu uităm nicio clipă să atingem, să călcăm în picioare drepturile omului. De asta nu sunt de acord decât cu varianta care a trecut prin comisie.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Printr-o absolută coincidență, cetățeni din județul Neamț, împreună cu domnul deputat Surdu și cu domnul deputat Nicolăescu, pe care îi salut, au asistat la intervenția domnului senator Chelaru.

Încheiem aici dezbaterea noastră.

Revenim la propunerea avansată la începutul conversației de către liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Traian Igaș. Într-adevăr, regulamentul prevede ca pentru

cereri de reexaminare să existe un singur vot asupra raportului, pozitiv sau negativ.

De asemenea, este adevărat că o derogare de la practica obișnuită poate fi solicitată, nu este un impediment regulamentar, iar plenul Senatului poate să decidă într-un fel sau în altul.

De aceea, am rugămintea ca toți colegii să-și ocupe locurile în sală – domnii senatori Savu, Corlățean și ceilalți colegi –, pentru că intrăm pe dezbaterea pe fond a acestei legi.

În aceste condiții, ne întoarcem la procedura tradițională.

Vreau să vă reamintesc că suntem în fața unei legi cu caracter organic. Aceasta înseamnă că voi supune votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise, pentru a cărui adoptare avem nevoie de cel puțin 69 de voturi.

În condițiile în care raportul cu amendamente nu va întruni numărul necesar de voturi, pe cale de consecință vom supune votului plenului Senatului României textul venit de la Camera Deputaților.

Deci raportul comisiei, cu amendamente, are regim de lege organică. Dacă vor exista suficient de multe voturi, 69, înseamnă că vom da un vot pe textul de lege cu amendamentele pe care, eventual, le-ați admis. Dacă raportul nu va întruni 69 de voturi, minimul necesar, este clar că a fost respins și vom da un vot final pe textul legii transmis de Camera Deputaților. Aceasta este consecința logică a voturilor noastre. Am vrut să vă spun aceste variante.

**Din sală**

**:**

Rămâne cea veche... nu textul Camerei Deputaților...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Atunci rog ca acest aspect să fie clarificat acum, pentru că vreau ca plenul Senatului României să fie informat cu privire la cele două consecințe ale votului pozitiv sau negativ...

## **Din sală:**

Rămâne legea veche.

Domnul senator Chelaru.

Rog stafful să ne dea un punct de vedere juridic.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu e nevoie. Dacă raportul întrunește 69 de voturi, el este considerat admis și, ca atare, legea va fi în conformitate cu cererea de reexaminare a Președintelui României care a fost admisă la comisie. Dacă raportul nu întrunește 69 de voturi, din păcate – și am spus că se asumă un risc, dar probabil că lumea este conștientă – rămânem cu legea care a fost trimisă spre promulgare la președinte, nu forma de la Camera Deputaților.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Frunda.

Este un aspect extrem de important și vreau să fim edificați înainte să

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori...

Vă rog să fiți atenți. Este un subiect extrem de important și extrem de delicat.

În cazul cererilor de reexaminare – și nu este prima cerere de reexaminare a președinților succesivi ai României – nu dezbatem forma adoptată de Camera de reflecție, de prima Cameră, ci dezbatem cererea de reexaminare a Președintelui României.

Asupra cererii de reexaminare se întocmește un raport – admis, neadmis, în parte admis și așa mai departe. Nici asupra propunerilor președintelui nu pot fi făcute amendamente: sau le accepți, sau nu le accepți, ceea ce am făcut noi.

În această situație, noi avem de votat raportul comisiilor reunite. Trebuie să obțină 69 de voturi, pentru că este o lege organică. În situația în care nu sunt 69 de voturi, legea rămâne în stadiul în care este, adică așa cum a rezultat după decizia Curții Constituționale, cu articolele declarate neconstituționale. Înseamnă că ANI nu va putea lucra, pentru că dispozițiile generale și atribuțiile sunt abrogate _ex officio_ în 45 de zile. Agenția va fi pur formală. Putem să ne asumăm și această situație, dar asta va fi situația agenției, sau acceptăm raportul așa cum a fost propus pentru vot de către cele două comisii.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Înțeleg că aceasta este interpretarea pe care o avem.

În aceste condiții...

Domnule senator Mitrea, dacă aveți un comentariu pe acest subiect, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu este prima oară. Noi am votat un text de lege, lege care a fost trimisă la promulgare. Pe acest text de lege, Președintele României – în cazul acesta, Traian Băsescu,

altă dată, alți președinți – și-a exercitat un punct de vedere și a cerut Parlamentului o reexaminare. Pe baza acestei cereri, s-a formulat un raport de către cele două comisii. Noi votăm raportul comisiilor, ceea ce înseamnă că vom aproba cererea de reexaminare în forma pe care comisiile ne-au propus-o sau, dacă nu adoptăm acest raport, înseamnă că am respins cererea de reexaminare a președintelui și legea rămâne valabilă așa cum am votat-o noi data trecută și am trimis-o la președinte.

Asta este, după părerea mea, interpretarea corectă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Am verificat și cu stafful. Într-adevăr, în condițiile în care cererea de reexaminare nu va fi acceptată, ne reîntoarcem la textul votat de Senat în urmă cu câteva săptămâni, înainte de exercitarea de către președinte a cererii de reexaminare.

Domnule senator Urban, cu plăcere, întotdeauna. La microfonul 2, vă rog.

Îmi pare rău, însă am și eu un alt punct de vedere. Din punctul meu de vedere, în condițiile în care golești de conținut cererea de reexaminare, nu poți să vii cu raport de admitere a cererii de reexaminare. Haideți să gândim puțin! Ai golit de conținut cererea de reexaminare. Cum să faci raport de admitere pe o cerere de reexaminare care e golită de conținut?! Îmi pare foarte rău!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Verestóy, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Domnul senator Urban are o viziune proprie asupra unui conținut. Dânsul vede o parte foarte importantă, în anumite puncte, iar noi nu le vedem la fel de importante. Noi vedem importanța punctelor pe care le-am aprobat.

Sper că nu vă referiți la dezbaterea pe Legea educației.

Iată că avem două opțiuni diferite sau două viziuni diferite. Noi considerăm că am făcut un pas imens și dorim să fie susținut de toți colegii, îmbunătățind forma pe care am adoptat-o inițial în Senat, datorită acestei recomandări date de domnul președinte.

Iată că vom avea o Lege ANI mai bună, mai performantă, mai pe placul tuturor, inclusiv al domnului ministru de față.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Rog toți colegii să-și ocupe locurile în sală. Ne apropiem de procedura de vot. Avem în fața noastră – și vi-l

Gata, nu mai trebuie!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Nu...

Legea este valabilă cu aceste amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog, stafful...

Stimați colegi, vă rog să nu părăsiți sala de plen. Avem și alte texte.

Rog o clarificare cu privire...

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală!

Legea a fost modificată prin amendamentele pe care le-ați votat. Proiectul de lege, în forma finală, trebuie votat de plenul Senatului României.

Suntem în faza intermediară a votului.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule deputat Nicolăescu, la Camera Deputaților sunt alte cutume. Aici suntem în Camera superioară. Vă rog să fiți foarte atent!

Mulțumim domnului ministru al justiției.

Mulțumesc și coraportorilor pentru activitate.

Vă rog foarte mult... Am aprobat prelungirea programului de lucru pentru a dezbate textele aflate în regim de adoptare tacită.

Continuăm lucrările noastre.

Domnule senator Frunda, dacă ceea ce ne-ați semnalat din dezbaterile de la comisiile reunite de ieri, și solicitarea dumneavoastră este una formală, vă rog să ne fie înaintate constatările și solicitările dumneavoastră ca președinte al comisiei, pentru a putea sesiza Consiliul Național de Integritate, forul abilitat să analizeze aceste chestiuni.

Deci, dacă există o astfel de solicitare, rog să fie făcută pe canalele cunoscute și să vedem care sunt consecințele demersului dumneavoastră.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învățământului.

Am să rog colegii secretari să verifice și cvorumul de ședință.

Avem un număr important de legi, inclusiv organice, pe agenda noastră.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Dacă insistați să avem o sesiune extraordinară a Senatului, să știți că vă stau la dispoziție cu multă plăcere.

## **Domnul Cornel Popa**

_**:**_

Nu mai este cvorum.

Rog liderii de grup să-și mobilizeze colegii... Poate sunt declarații la presă, după acest vot important.

Îl invit pe domnul senator Orest Onofrei să facă apelul nominal.

La 13.30 aș vrea să reluăm măcar două-trei inițiative legislative mai importante pe care le avem în ordinea de zi.

## **Domnul Orest Onofrei:**

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|prezent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|absent| |Berceanu Radu Mircea|Guvern| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|absent| |Borza Dorel Constantin Vasile|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|absent| |Chirvăsuță Laurențiu|absent| |Chivu Sorin Serioja|absent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|absent| |Constantinescu Florin|absent| |Constantinescu Viorel|absent| |Cordoș Alexandru|absent| |Corlățean Titus|absent| |Crăciun Avram|absent| Cseke Attila Zoltán Guvern Onofrei Orest prezent Daea Petre prezent Oprea Dumitru prezent David Cristian absent Oprea Mario Ovidiu prezent David Gheorghe prezent Panțuru Tudor prezent Diaconescu Cristian absent Pașca Liviu Titus absent Diaconu Mircea prezent Păran Dorin absent Dobra Nicolae absent Pereș Alexandru prezent Dumitru Constantin absent Pintilie Vasile prezent Fekete-Szabó András Levente absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Feldman Radu Alexandru absent Pop Gheorghe absent Filip Petru prezent Popa Cornel prezent Fodoreanu Sorin prezent Popa Mihaela absentă Frâncu Emilian Valentin prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Frunda György absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Găină Mihăiță absent Rasaliu Marian Iulian absent Geoană Mircea Dan prezent Rădulescu Cristian prezent Ghișe Ioan prezent Rădulescu Șerban prezent Greblă Toni prezent Robu Nicolae prezent Grosu Corneliu prezent Rotaru Ion prezent Günthner Tiberiu prezent Rușanu Dan Radu absent Gyerkó László prezent Rușeț Ion prezent Hașotti Puiu prezent Saghian Gheorghe absent Hărdău Mihail prezent Savu Daniel absent Humelnicu Augustin Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Ichim Paul absent Sbîrciu Ioan prezent Igaș Traian Constantin prezent Secășan Iosif prezent Ion Vasile absent Severin Georgică prezent Iordănescu Anghel absent Silistru Doina prezentă Jurcan Dorel prezent Staicu Dumitru Florian prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Stănișoară Mihai absent Luca Raymond absent Șova Dan Coman absent Mang Ioan prezent Tămagă Constantin absent Marcu Gheorghe absent Toma Ion prezent Mardare Radu Cătălin absent Țopescu Cristian George prezent Marian Ovidiu prezent Țuțuianu Adrian absent Marian Valer prezent Udriștoiu Tudor prezent Markó Béla Guvern Urban Iulian prezent Mazăre Alexandru absent Valeca Șerban Constantin absent Măgureanu Cezar Mircea absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Mărcuțianu Ovidius absent Verestóy Attila absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Voicu Cătălin absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Voiculescu Dan absent Mitrea Elena absentă Vosganian Varujan absent Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril absent Suntem prezenți 64 de senatori. Mocanu Alexandru absent **Domnul Mircea Dan Geoană:** Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Constat lipsa cvorumului. Mustățea Vasile absent Doresc să anunț că se consideră adoptate, prin împlinirea Mutu Gabriel absent termenului la data de 30 iunie 2010, în conformitate cu art. 75 Necula Marius Gerard prezent alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile Nedelcu Vasile prezent art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele Nicoară Marius Petre învoire inițiative legislative: Nicoară Romeo Florin prezent – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind Nicolaescu Sergiu Florin absent codul consumului, Legea nr. 296/2004, republicată în 2008; Nicula Vasile Cosmin absent – Propunerea legislativă pentru completarea Legii Nistor Vasile prezent nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Niță Mihai absent Senatului și pentru modificarea și completarea Legii

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519213]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 114/9.VII.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei