Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Îi mulțumesc domnului senator Onofrei. Stimați colegi,

Declar deschisă ședința Senatului României de astăzi, 16 noiembrie 2010. În conducerea ședinței voi fi asistat de către colegii noștri, domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

92 de semnături au fost consemnate până în acest moment, iar lectura apelului nominal a confirmat existența cvorumului de ședință.

Aș dori să supun atenției dumneavoastră ordinea de zi, cu următoarea rugăminte: să avem ca prim punct în ordinea de zi punctul 1 din ordinea de zi obișnuită, Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 13/2009 privind structura serviciilor Senatului și alte măsuri organizatorice. Este vorba de o modificare a organigramei Senatului, o propunere pe care Biroul permanent o face în unanimitate, iar după aceea să ne întoarcem la ordinea de zi suplimentară, pentru a putea continua legiferarea pe inițiativele legislative asupra cărora nu am putut să ne pronunțăm în ședința de ieri, 15 noiembrie 2010.

Cu această modificare, supun atenției și votului dumneavoastră ordinea de zi de astăzi.

Programul de lucru este cel obișnuit pentru o zi de miercuri, până la ora 13.00.

Trecem la punctul 1 din ordinea de zi, așa cum ați aprobat, Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 13/2009 privind structura serviciilor Senatului și alte măsuri organizatorice. Este un proiect de hotărâre pe care îl aveți în mapele dumneavoastră. El a fost avizat de către chestorii Senatului și a fost adoptat, în unanimitate, de către plenul Biroului permanent al Senatului în ședința de ieri, 15 noiembrie 2010.

Pentru eficientizarea activității, îl rog pe domnul senator Rușanu să ne prezinte proiectul de hotărâre și vreau să-i mulțumesc Domniei Sale, dar și colegilor chestori pentru activitatea depusă.

Microfonul central pentru domnul senator Rușanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să menționez că actuala structură organizatorică a Senatului este reglementată prin Hotărârea Senatului nr. 13 din 2009, care a reorganizat în profunzime toate serviciile Senatului. Din nevoia de punere de acord cu noile prevederi legale, dar și pentru îmbunătățirea activității de management prin modificarea structurii organizatorice a serviciilor de specialitate ale Senatului, care a fost supusă dezbaterii atât în Biroul permanent, cât și acum, în plen, s-a pus accent pe următoarele teme:

1. Crearea unor structuri organizatorice flexibile, omogene și funcționale, care să răspundă nevoilor de optimizare a fluxurilor informaționale ale procesului legislativ și ale funcționarilor publici parlamentari angajați în acest proces.

2. Reflectarea corespunzătoare a noilor tipuri de activități care sunt desfășurate de către serviciile Senatului, cum ar fi: evaluarea primară a propunerilor legislative inițiate de senatori, avizarea proiectelor de acte normative europene, consultarea publică asupra inițiativelor legislative aflate în dezbaterea Senatului, efectuarea de activități extrabugetare, așa cum Camera Deputaților are de foarte mult timp, iar noi până acum nu am avut acest lucru, organizarea de conferințe, de mese rotunde, de manifestări culturale și celelalte, vizitarea spațiilor Senatului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu sunt alte comentarii, am să

Rog secretarul general și echipa sa să pună în aplicare decizia plenului Senatului României, mulțumindu-le, de asemenea, pentru pregătirea acestui document.

La punctul 1 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.

Domnul secretar de stat Iliescu va prezenta punctul de vedere al Guvernului, de la microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

## _Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului astăzi are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, în sensul creării posibilității de organizare a programelor de formare profesională atât în limba română, cât și în limbile minorităților naționale sau într-o limbă de circulație internațională.

Doresc să mulțumesc comisiei de specialitate pentru modul în care și-a însușit punctul de vedere al Guvernului, de susținere a acestei propuneri legislative, cu amendamentele formulate, și să vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule senator Alexandru Cordoș, raportul comisiei, vă rog.

Propunerea legislativă modifică alin. (1) și alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării posibilității de organizare a programului de formare profesională, atât în limba română, cât și în limba minorităților naționale.

Pe parcursul mai multor ședințe, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente. Votul comisiei este fundamentat pe faptul că alin. (3) al art. 32 din Constituția României prevede următoarele: „Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege”.

Propunem plenului Senatului raport de admitere, cu amendamentele din anexă. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Dezbateri pe fondul acestui subiect? Domnul președinte Greblă. Vă rog, microfonul 4.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că toți din această sală sunt de acord că minoritățile naționale trebuie să aibă posibilitatea să-și păstreze identitatea prin mijloace care țin de limbă, de cultură, de obiceiuri și, din acest punct de vedere, nu cred că există o altă părere sub cupola Senatului României. Modalitatea însă de păstrare a identității naționale, modalitatea în care limba minorităților naționale poate fi folosită într-o anumită comunitate trebuie să fie stabilită prin lege, iar legea, dincolo de toate celelalte condiții pe care trebuie să le îndeplinească, trebuie să aibă și o rațiune.

Dacă înțelegem de ce, în cursul formării profesionale cursurile, stagiile, școlile și așa mai departe pot fi urmate în limba minorităților naționale, formarea profesională continuă a adulților în limba minorității naționale reprezintă, pe de o parte, o inutilitate, iar pe de altă parte reprezintă un deserviciu făcut minorității respective.

Când lumea contemporană se globalizează, când multinaționalele invadează țări emergente sau țări în curs de dezvoltare, când mai toate cursurile, din păcate, mai ales de la o anume calificare în sus, se țin în limba engleză, noi venim, anacronic, cu formarea profesională a adulților în limba minorităților naționale. Și mai dezbatem și în Parlamentul României, să adoptăm o asemenea lege, care nu știu cui folosește, în afara unor politicieni, care trebuie să-și tragă seva existenței de a fi, speculând la maximum această trăsătură a omului, care ține de naționalism.

Din acest punct de vedere, nu cred că există vreo rațiune pentru ca noi să învățăm să devenim sau să ne perfecționăm ca informaticieni, folosind limba unei minorități naționale, indiferent care ar fi aceea, căci în toate țările lumii calculatorul se învață, de obicei, în imensa majoritate a cazurilor în limba engleză, astfel încât nu văd nicio rațiune în afară de cele strict politicianiste, nu de natură politică, politicianiste – pentru care această lege să poată fi adoptată de Senatul României.

Este motivul pentru care Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota împotriva raportului de admitere și împotriva proiectului de lege.

Mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Vă rog, domnule senator Albert Álmos. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu cred că această propunere legislativă încearcă să facă posibil, să reglementeze, ceea ce până acum nu a fost posibil, învățământul, cursul de perfecționare sau învățământul profesional în limba minorităților naționale.

Eu cred că puteți fi de acord că orice lucru care trebuie învățat se poate învăța cel mai bine în limba maternă. Acest lucru este adevărat și în cazul calculatoarelor, pentru că știm că din ce în ce mai mult limbajul calculatoarelor este foarte diversificat. Aproape fiecare națiune își face programe în limba maternă sau în limba ei.

Pe de altă parte, nu cred că această propunere legislativă este inutilă, chiar, dimpotrivă, este foarte educativă. În această propunere legislativă se vorbește despre crearea posibilității de a învăța limbile minorităților, ceea ce nu exclude faptul că persoana respectivă poate să-și aleagă limba în care dorește să se perfecționeze. În comisie, noi am fost de acord, așa cum a spus și domnul vicepreședinte al comisiei. Propunem și altor grupuri parlamentare adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL. Microfonul 2.

Această inițiativă legislativă are un defect. Are la inițiatori prea mulți colegi de la Grupul parlamentar al UDMR. Se pare că acest lucru stârnește comentariile față de propunerea legislativă.

Spiritul propunerii legislative nu se referă la crearea unor avantaje pentru cei de limbă maghiară, ci pentru toți minoritarii din țară. Și eu cred că, în clipa de față, mai dezavantajați în ceea ce privește programele de formare profesională nu sunt cei de etnie maghiară, ci cei de etnie romă, de exemplu. Raportul, cu amendamente, a fost adoptat de majoritatea membrilor Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, dacă țin eu minte, numai cu o singură abținere.

În ceea ce privește intervenția domnului senator Greblă, s-a adoptat un amendament, printr-o bună colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Amendamentul arată că cei care prestează astfel de activități de formare profesională trebuie să cunoască și să ofere posibilitatea unor servicii în limbile minorităților naționale sau într-o limbă de circulație internațională, cu respectarea libertății de opțiune a tuturor persoanelor adulte interesate de

un anumit program. Să pregătească programe și în limba română și în limba minorităților respective și, dacă se cere, și într-o limbă de circulație internațională. Deci toate cerințele la care a făcut referire domnul senator Greblă sunt respectate, iar formularea pe care inițiatorii au dorit-o și pe care au corectat-o și îmbunătățit-o cei din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială cu sprijinul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale este exact cea corectă și normală pentru timpurile noastre.

Așa că defecțiunea inițială, aceea că cei care au întocmit această propunere legislativă sunt numai de la UDMR, poate fi trecută cu vederea și cred că rețineți ironia pe care o introduc în această exprimare.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul președinte Greblă. Microfonul 4.

Probabil, în tonul și în exprimarea mea s-a simțit că nu există niciun fel de urmă de ironie, fiindcă, după părerea mea, subiectul este mult prea important pentru a-l trata așa.

Nu cine este inițiator m-a determinat să-mi expun acest punct de vedere, aici, în plenul Senatul. Nu confuzia voit creată, probabil, aici, că protejăm inclusiv romii, că romii nu sunt minoritate națională, și, din acest punct de vedere, beneficiarii dispozițiilor prezentei legi vor fi numai anumite minorități naționale, dar nici aceasta nu este preocuparea mea cea dintâi.

Preocuparea mea cea dintâi este că ne aflăm într-o altă fază a formării profesionale. Prima etapă până la care am desăvârșit formarea profesională s-a epuizat. Toți cetățenii, indiferent de minoritatea sau majoritatea în care se înscriu, au avut posibilitatea să aibă acces la un loc de muncă. Suntem într-o altă etapă, și anume de formare profesională a adulților. Formarea profesională a adulților este rodul a doi factori:

1. Piața muncii.

Ce îmi cere piața muncii să pregătesc pentru a răspunde acestei piețe?

2. Comanda guvernamentală.

Organizez, prin Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, cursuri de formare profesională continuă a adulților. În entitățile de stat, fie că sunt instituții, fie că sunt societăți sau regii ale statului, această formare este obligatorie și se face pe bani publici. Această formare va fi făcută de către unii foarte interesați, în limba minorităților naționale, nu am pronunțat nicio denumire de minoritate națională în toată intervenția mea, pe banii statului, nu pentru a satisface o nevoie a pieței forței de muncă, ci pentru a avantaja niște societăți de training care aparțin unor oameni foarte descurcăreți.

Din acest punct de vedere, legea este absolut inacceptabilă și rațiunile „de coeziune” a unei anume majorități, inclusiv din Senatul României, nu cred că trebuie să ne pună un văl opac în fața ochilor pentru a nu vedea ceea ce este evident. România, românii și minoritățile naționale conlocuitoare, toate, nu au nevoie de o asemenea lege, ea are o țintă precisă și este formată din două cercuri concentrice.

Primul cerc este interesul politicianist.

Vă mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Vă invit la microfonul 2, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Oricum voiam să iau cuvântul pentru a aprecia propunerea legislativă în legătură cu una dintre cele mai slabe reprezentări ale României pe piața educației europene, este vorba de educația adulților. Lăudabilă o astfel de inițiativă, și dacă se adresează unui grup-țintă mic sau mare, oricum este de apreciat.

1. Aș vrea să vin totuși cu un detaliu tehnic, apropo de accesibilitatea unor cetățeni la tehnologii moderne, inclusiv la limbaje de programare. Să nu uităm că suntem aici datorită unui ungur care a inventat calculatorul modern.

Respect pentru acești oameni, și a le pune pecetea că dacă nu este în engleză nu pricep... din ceea ce au făcut dumnealor în limba maghiară au priceput toți oamenii lumii și au dat drumul calculatoarelor moderne.

2. Educația pentru adulți există sub formă instituționalizată în parteneriate internaționale. În toate centrele universitare, în toate universitățile mari, există așa-zisele CREA – Centre regionale de educație a adulților – în parteneriat cu Elveția, Germania și așa mai departe. Că se mai ocupă și altcineva de o astfel de componentă încă o dată spun că este excelent.

3. Nu în ultimul rând, dar foarte important, să nu uităm că, de la 1 ianuarie 2012, recunoașterea calificărilor profesionale se realizează la nivel european pe învățământ formal, informal sau nonformal, că un cetățean de origine maghiară, un ucrainean, un polonez învață o meserie în limba lui și se duce să fie evaluat oriunde în rețeaua europeană, el probează profesionalism, și nu limbă.

Cele 23 de limbi europene vor fi succesul școlilor românești dacă sunt în stare să predea în toate cele 23 de limbi care sunt o condiție de existență în Uniunea Europeană.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

În aceste condiții, aș vrea să ne îndreptăm atenția către raportul comisiei, cu amendamente admise.

Suntem în fața unei legi ordinare, suntem primă Cameră sesizată.

Rog atenția tuturor colegilor pentru a vă putea pronunța asupra raportului comisiei, cu amendamente.

După inspecția trupelor...

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată.

Mulțumesc domnului Botiș, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, pentru prezența în plenul Senatului.

Domnule ministru, vă invit la microfonul central pentru a prezenta punctul de vedere cu privire la acest text.

**Domnul Ioan Nelu Botiș** – _ministrul muncii, familiei și protecției social_ e **:**

Domnule președinte, Domnilor vicepreședinți, Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă este într-un fel bine-venită. Din păcate, avem o problemă de procedură. Amendamentele sunt propuse la Legea nr. 17/2000, și nu la Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 și, în consecință, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale va lua legătura cu inițiatorii și le va propune să colaboreze la elaborarea Codului social. Practic, în această etapă, noi suntem în măsură să prezentăm legea privind serviciile sociale, și în această lege a serviciilor sociale pot fi regăsite unele dintre propunerile pe care le-au făcut domnii senatori.

În consecință, este o invitație de a participa la elaborarea acestui Cod social pentru domnii senatori.

Ca răspuns la inițiativa legislativă, Guvernul nu susține. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Domnul senator Cordoș.

Propunerea legislativă modifică și completează Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul îmbunătățirii condițiilor de îngrijire a acestor persoane prin intermediul căminelor sau altor instituții speciale. În acest sens, se preconizează stimularea finanțării în parteneriat public-privat a construcției, modernizării și reabilitării căminelor pentru persoane vârstnice și transformarea spitalelor care se desființează în astfel de cămine.

În ședința din 28 septembrie 2010, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere. Votul comisiei este fundamentat pe faptul că stimularea reabilitării și/sau construirea de cămine pentru persoane vârstnice prin finanțarea în regim de parteneriat public-privat poate fi efectuată cu respectarea prevederilor legale în domeniu existente în acest moment.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu.

**Din sală**

**:**

Nu în timpul votului... nu...

Pe procedură, domnule lider.

Mă scuzați, domnule președinte, stimați colegi, pesemne nu am fost auzit din bancă.

La fel cum tot eu am propus pentru ziua de mâine o sesiune de vot final pentru ce vom lucra până atunci, la fel și pentru astăzi, că sunt unele legi scadente astăzi, aș propune o oră fixă la care să votăm legile organice. Propun ora 12.00. Ne vom consulta și cu ceilalți lideri... domnul Hașotti este de acord..., dar să lăsăm pentru ora 12.00, nu pe picior, că nu se procedează de obicei așa.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnule senator Arcaș, sunteți de acord cu această sugestie?

Domnule lider Hașotti, domnule lider Șerban Mihăilescu... Domnule Fekete-Szabó András Levente...

Am înțeles.

Atunci amânăm votul final asupra acestei propuneri legislative și asupra următoarelor inițiative legislative pentru ora 12.00. Le dezbatem în continuare și revenim la ora 12.00 pentru vot final asupra inițiativelor legislative cu termen de adoptare tacită astăzi, 16 noiembrie 2010.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Mulțumesc și domnului președinte Sergiu Nicolaescu pentru prezență.

Este vorba despre o inițiativă a unui coleg senator și a unui coleg deputat.

Doresc să susțină această inițiativă legislativă în plen? Nu.

Domnule secretar de stat Iliescu, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cei doi inițiatori au plecat de la ideea că legea actuală, Legea privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, nu reglementează situația siturilor arheologice subacvatice, precum cele din dreptul orașelor Constanța, Mangalia sau din zona Deltei Dunării, respectiv Cetatea Histria, existând, la acest moment, grupuri de scufundători care coboară în adâncul Mării Negre în căutare de vestigii arheologice și de artefacte cu valoare de patrimoniu.

Propunerea tehnică formulată de către inițiatori este de completare a trei dintre articolele legii mai sus menționată, în sensul interzicerii accesului cu echipamente de scufundare sau de instalare de plase demersale în zonele din preajma siturilor arheologice submerse, precum și incriminarea efectuării de scufundări sau detecții în preajma acestora.

Guvernul a formulat un punct de vedere favorabil, cu o serie de amendamente. Chiar vreau să mulțumesc comisiei de specialitate pentru faptul că a ținut cont de ele. Motiv pentru care Guvernul susține raportul așa cum a fost întocmit și vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord și să votați raportul comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

Domnul președinte Sergiu Nicolaescu, microfonul 7.

Cu adresa din 29 iunie 2010, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

În aceste condiții de vid legislativ, grupuri de scufundători coboară în adâncurile Mării Negre în căutare de vestigii arheologice și artefacte cu valoare de patrimoniu.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva însușirii unor observații și propuneri.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu ne-a transmis avizul.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă pe parcursul a două ședințe, în zilele de 7 și 15 septembrie 2010, în prezența reprezentantului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în unanimitate, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Aici aș vrea să adaug că aceste amendamente au fost acceptate și, în condițiile respective, deși, la un moment dat, legea mi s-a părut stupidă, am acceptat, întrucât s-au aprobat amendamentele.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnul senator Gheorghe David. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum și reprezentantul Guvernului, și domnul președinte al comisiei au precizat, forma actuală a legii nu reglementează situația siturilor arheologice subacvatice. De aceea, mai mulți inițiatori, în special deputați, au propus această inițiativă legislativă și, aflându-mă printre ei, aș vrea să mulțumesc membrilor Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în special, pentru că au acordat mult timp discutării acesteia.

De asemenea, doresc să fac și eu această precizare, anume că toți inițiatorii au fost de acord cu amendamentele și observațiile aduse pentru îmbunătățire, astfel că forma actuală a raportului cu amendamente noi credem că este o formă bună și trebuie să dăm un vot, pentru că are termen de adoptare tacită astăzi. Îl vom da, probabil, la ora 12.00, așa cum domnul președinte și liderii grupurilor parlamentare au propus.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Alte intervenții? Domnul lider Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă vorbesc în calitate de arheolog, și nu de arheolog de oriunde, exact din Dobrogea, de la malul mării. Vom vota și noi această propunere legislativă. Este, dacă vreți, un fel de „paza bună trece primejdia rea”. Este corectă, cu toate că pot să vă spun că, până acum, arheologie submarină în Dobrogea nu s-a făcut. Au fost doar niște prospecțiuni, ca să le spunem așa.

De asemenea, descoperiri de patrimoniu cultural național, de chestii care să fie clasificate în categoria A, nu s-au făcut până acum și este puțin probabil să se facă și în continuare. Avem doar la Callatis această posibilitate, la Mangalia, unde ar putea să se descopere ceva cu adevărat deosebit. Însă propunerea este corectă, o vom vota, pentru că, așa cum spuneam, creează o protecție pentru eventuale descoperiri de mare importanță.

În ceea ce privește Delta Dunării, aici lucrurile sunt un pic mai complicate, pentru că în Delta Dunării nu există situri arheologice, dar să spunem că, în mod cu totul excepțional, ar putea apărea și acolo ceva, undeva, pe malul mării, la gurile de vărsare ale Dunării.

Repet, propunerea este corectă, dar să nu ne panicăm în privința distrugerii patrimoniului cultural național prin ceea ce s-a făcut până acum în privința prospecțiunilor arheologice subacvatice.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Georgică Severin.

Domnule președinte Nicolaescu, la finalul dezbaterii am să vă rog să mai interveniți o dată.

Microfonul 3, domnule senator.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Aș vrea să spun și eu că această propunere legislativă a fost privită cu foarte multă răspundere de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, deoarece, dincolo de aspectele subliniate până acum, noi am beneficiat, dacă vreți, și de experiența persoanei care a făcut primul film subacvatic în România – și mă refer chiar la președintele comisiei – și acest lucru, și experiența Domniei Sale ne-au făcut să discutăm, dacă vreți, și în termeni practici, nu numai teoretici, iar un punct de vedere pe care noi l-am luat și cred că trebuie să ținem cont de el, deși am înțeles că toată lumea va vota, este că prin această lege îi protejăm și pe cei care ar fi tentați de asemenea aventuri. În momentul în care există o sancțiune, tinerii aventuroși se gândesc de mai multe ori înainte de a face asemenea expediții.

Vă mulțumesc din nou pentru atenție.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule președinte Nicolaescu, microfonul central, vă rog.

Stimați colegi,

Trebuie să vă spun că eu am fost primul scufundător de mare adâncime din România, cu aparat independent. Mi s-a părut stupidă legea, întrucât, în forma inițială, interzicea scufundările în anumite locuri. Acest lucru mi s-a părut revoltător, ca unul care am cercetat fundul Mării Negre, și, împreună cu colegii mei, am făcut amendamente care au fost acceptate de inițiatori.

În condițiile respective, când se permite scufundarea fără aparate speciale de identificare, da, suntem de acord. Acesta este și motivul pentru care am votat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Fiind vorba de o lege organică, la ora 12.00 ne vom pronunța asupra raportului și asupra propunerii legislative.

În continuare, la punctul 4 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru interzicerea clonării și aplicațiilor biomedicinei care încalcă drepturile omului și demnitatea umană.

Inițiatorii doresc să susțină această propunere legislativă? Nu.

Domnule secretar de stat Cristian Irimie, vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ca membră a Uniunii Europene, a Consiliului Europei și a Organizației Națiunilor Unite, România are datoria morală și etică, precum și obligația de a-și corela legislația în materie cu cea a Uniunii Europene și Organizației Națiunilor Unite.

Având în vedere aspectele menționate pe scurt, Guvernul susține raportul comisiei, cu amendamente.

Mulțumesc.

Domnul președinte Ion Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă, așa cum a arătat și domnul secretar de stat, vizează crearea cadrului juridic adecvat în vederea acoperirii unui vid legislativ în materie, cât și punerea în acord cu reglementările Uniunii Europene, în speță Convențiile europene privind drepturile omului și interzicerea clonării – Oviedo ’97, Paris ’98 – și o recomandare a Organizației Națiunilor Unite din 2005.

Comisia a analizat această inițiativă legislativă și a propus un raport favorabil, cu amendamente.

Precizez că legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Domnul senator Gheorghe David, unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă aflu printre inițiatori și, desigur, ceea ce am dori noi este ca drepturile omului să fie respectate și în România, iar această propunere legislativă, așa cum spunea și domnul președinte al comisiei, nu face altceva decât să completeze și să armonizeze legislația din acest domeniu.

De aceea vă rugăm să fiți de acord cu această propunere legislativă și să votați pentru adoptarea ei. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Titus Corlățean. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O scurtă precizare, pentru că am ascultat și intervenția domnului secretar de stat, și pe cea a domnului senator Gheorghe David. Cred că uităm principalul nucleu legislativ european la care facem referire în acest domeniu concret. Este vorba de Convențiile Consiliului Europei – nu s-a menționat – pentru că aceste convenții ale Consiliului Europei, de fapt, reprezintă baza. Ele fac parte din dreptul intern, potrivit Constituției, dar reprezintă cadrul. Acest cadru trebuia umplut – scuzați-mi cuvântul – de substanță legislativă, deci, din acest punct de vedere, proiectul de lege este bine-venit.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Votul pe raport și pe propunerea legislativă îl vom da la ora 12.00.

Propunerea legislativă are caracter de lege organică.

La punctul 5 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorul nu este prezent.

Domnul secretar de stat Irimie, microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Posturile vacante din statele de plată ale spitalelor publice din rețeaua sanitară sunt posturi care se încadrează în normativul minimal obligatoriu aprobat pe categorii de personal și locuri de muncă prin ordin al ministrului sănătății. Numărul de posturi poate fi majorat peste normativul minimal, care este obligatoriu, la propunerea motivată a direcției de sănătate publică sau a unităților sanitare, în funcție de subordonare.

Din punct de vedere al tehnicii legislative, sediul materiei acestei inițiative îl reprezintă actele normative de suspendare a ocupării posturilor vacante prin concurs, și nu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Având în vedere cele sus-menționate, Guvernul nu susține inițiativa legislativă în forma prezentată.

## Mulțumesc.

Domnul senator Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru sănătate publică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să fac precizarea că inițiatorul a avut în vedere situația în care este necesar ca atunci când se pune problema blocării unor posturi acest lucru să nu mai poată fi posibil, având în vedere și câteva experiențe neplăcute și precedente pe care le-am trăit cu toții, și am observat ce se întâmplă când blocăm posturile în sănătate sau când nu sunt acoperite la nivelul normativelor.

Comisia a analizat această inițiativă legislativă și a dat un vot pozitiv, cu 7 voturi pentru și un vot împotrivă.

Fac precizarea că legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc. Intervenții?

## Nu sunt.

Am rugămintea să dăm votul asupra acestei propuneri legislative la ora 12.00. Se pare că am avut un efect de demobilizare și vă rog ca și pentru această propunere legislativă, deși nu are caracter de lege organică, să dăm votul la ora 12.00.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Procedură, domnule senator? Vă rog, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Consider că amânarea unei legi ordinare obișnuiește colegii să vină la anumite ore în sala de plen. Dacă nu s-a primit votul, nu s-a primit. Care este problema?

Problema este că va trebui să intru în verificarea cvorumului de ședință.

Dar nu v-a cerut nimeni verificarea cvorumului. Dacă vreți dumneavoastră, aveți acest drept, dar, altfel, s-a votat.

Am o vigilență atât de dezvoltată...

Domnule președinte, S-a votat, acela este votul.

Votul este neconcludent, pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi respinsă sau admisă. De aceea, reluarea votului cred că este firească și cer îngăduința tuturor colegilor pentru a putea să ne pronunțăm la ora 12.00 și cu privire la această propunere legislativă, mai ales că am sesizat că raportul este favorabil.

Vă mulțumesc.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii doresc să susțină acest text? Deputații nu sunt prezenți în plen.

Domnule secretar de stat Irimie, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative este acela de a permite medicilor dentiști și farmaciștilor care îndeplinesc și funcția de parlamentar să desfășoare în continuare activități medicale sau farmaceutice în cadrul unităților medicale particulare și publice.

În anul 2009 a fost înaintată spre dezbatere Parlamentului României o propunere de modificare, care reglementa posibilitatea medicilor parlamentari de a profesa în continuare ca medici sau șefi de secție în cadrul unităților sanitare publice și private.

În data de 12 mai 2010, Parlamentul României a respins această inițiativă. Pe cale de consecință, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă în forma prezentată, deoarece adoptarea ei ar conduce la crearea unor situații discriminatorii între medici, pe de o parte, și medicii dentiști și farmaciști, pe de altă parte.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule președinte Rotaru.

Prin această propunere legislativă, inițiatorul a dorit să creeze posibilitatea medicilor dentiști și farmaciști care sunt aleși într-o funcție de demnitate publică să poată profesa în meseria pe care o au și, în același timp, să aibă posibilitatea să fie aleși în Colegiul Medicilor sau în Colegiul Farmaciștilor, sau Colegiul Medicilor Dentiști.

Comisia a luat în discuție această inițiativă legislativă și a hotărât, cu 6 voturi pentru și un vot împotrivă, adoptarea unui raport de respingere, având în vedere situația discriminatorie care ar putea fi generată prin adoptarea unei astfel de inițiative legislative.

Fac precizarea că legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Intervenții, dacă sunt? Vă rog, domnule senator Ichim. Microfonul 1.

Pentru o mai bună informare a plenului, vă aduc la cunoștință că la discuțiile din comisie a participat și avocatul de la Colegiul Medicilor și Colegiul Farmaciștilor și s-a ajuns la un consens, și anume că se va căuta să se vină cu o inițiativă legislativă unitară, situația în acest domeniu fiind total necorespunzătoare cu realitatea, încălcând chiar unele

prevederi constituționale. Nu că noi, în comisie, nu am fi de acord să existe o anumită continuitate a activității medicale sub orice specialitate.

Morala este în felul următor: nu se putea da drumul acum, părtinitor, la o anumită categorie, dar în următorul interval de timp, în colaborare cu Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor, cu Comisiile pentru sănătate publică și cu Ministerul Sănătății, va trebui să se vină, în acest sens, cu o inițiativă legislativă unitară.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog, domnule președinte Rotaru. Microfonul 7.

Doar o precizare. Din eroare, am spus că este o lege organică. Vă cer scuze, este o lege ordinară.

Într-adevăr, este o lege ordinară. Mai sunt și alte comentarii? Nu.

Atunci, supun atenției ca și această propunere legislativă să fie votată la ora 12.00, pentru a beneficia de o prezență mai numeroasă în plenul Senatului.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale „Loteria Română” – SA și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale „Loteria Română” – SA.

Inițiatorii doresc să susțină acest text?

Vă rog, doamnă senator Elena Mitrea, să prezentați punctul de vedere al inițiatorilor. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Susțin inițiativa legislativă în calitate de cosemnatar.

Inițiativa își propune susținerea persoanelor cu handicap și propune direcționarea fondurilor „Loteriei Române” exclusiv pentru plata prestațiilor sociale ce revin persoanelor încadrate în grad de handicap, construirea de centre pentru recuperare, centre respiro, locuințe protejate pentru copii și adulți cu handicap, asigurarea transportului gratuit al acestora pe întreg teritoriul României, precum și pentru asigurarea reinserției sociale și profesionale.

Potrivit prevederilor în vigoare, în prezent profitul companiei „Loteria Română” este repartizat în cotă de minimum 60% Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, în vederea construirii de săli de sport și locuințe pentru tineret, 0,4% este destinat achiziției de publicații pentru bibliotecile publice, precum și pentru finanțarea activităților sportive.

Prin amendament, în urma dezbaterii, s-a ajuns la diminuarea de la 60% la 40% a sumei destinate finanțării construcției de locuințe, utilizarea unui procent de 10% pentru persoanele cu handicap, 5% pentru activitatea în domeniul educației fizice și sportului și utilizarea unui procent de 5% pentru asistență de sănătate publică.

În completare, vreau să precizez că „Loteria Română”, așa cum știți, a fost înființată de către Regele Carol I în anul 1883, ca mijloc de binefacere pentru persoanele aflate în nevoie.

Având în vedere că persoanele cu dizabilități reprezintă o categorie defavorizată în România, iar situația actuală nu face decât să înrăutățească starea lor, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat Gherghina, să prezentați punctul de vedere al ministerului.

Microfonul 9.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** – _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă, din următoarele considerente.

Aceste sume de la „Loteria Română”, circa 60 de milioane de lei pe an, sunt utilizate pentru locuințe pentru tineri. În baza legii, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a făcut angajamente și are o serie de locuințe în construcție. Noi avem o mare problemă cu arieratele.

În condițiile în care acum sistăm această sursă de finanțare, ce se va întâmpla? Lucrările deja efectuate nu vor mai putea fi plătite anul viitor, deci vom crea o problemă suplimentară.

Noi asigurăm sumele necesare de la buget prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale pentru plata persoanelor cu handicap, deci nu cred că este o soluție să încercăm să suplimentăm sumele într-un anumit domeniu, dar să creăm o mare problemă într-un alt domeniu.

Propunerea noastră este să lăsăm în continuare sumele pentru locuințe pentru tineri ca să putem achita facturile și lucrările efectuate în acest domeniu de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Borza, punctul de vedere al comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar termenul de adoptare tacită este astăzi, 16 noiembrie anul curent.

Comisia a întocmit un raport de admitere, cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Vă rog, domnule senator Laurențiu Coca. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă surprinde poziția Guvernului, mai ales că printre semnatarii acestei inițiative legislative se află și ministrul muncii, familiei și protecției sociale, domnul Ioan Nelu Botiș.

Eu aș ruga colegii de la PDL să facem în așa fel încât, conform moratoriului, să ajutăm să treacă legea pe care o semnează inclusiv domnul ministru al muncii, familiei și protecției sociale.

Noi, Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vom vota cu toată dragostea această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte comentarii, vom da votul la ora 12.00.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Camerei Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România.

Inițiatorii doresc să susțină această propunere legislativă? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat Eugen Curteanu. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, propunerea legislativă încearcă să reglementeze modul de exercitare a profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Camerei Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România.

Normal că apreciem necesitatea promovării unui proiect de act normativ care să stipuleze reglementări pentru toate specialitățile specifice inginerilor din domeniul construcțiilor, alături de ingineri structuriști, respectiv inginerii pentru instalații, inginerii tehnologi, pentru utilaje etc., dar considerăm necesară completarea și reformularea unor articole, sens în care nici nu susținem această inițiativă legislativă.

Suplimentar, vă pot spune că există și o altă inițiativă legislativă parlamentară în același domeniu de reglementare, care corespunde mai bine acestui scop și prezintă soluționări mai adecvate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Borza.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Astăzi, 16 noiembrie anul curent, este termenul de adoptare tacită.

Comisia a întocmit un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții? Vă rog, domnule senator Constantinescu. Microfonul 3.

În urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o inițiativă legislativă care seamănă, așa, într-un fel cu apa rece, în sensul că nu face nici bine, nici rău.

În momentul de față, activitatea în domeniul construcțiilor, fie că este vorba de activitatea în domeniul proiectării sau în cel al execuției, este reglementată prin STAS-uri, norme de execuție, norme de proiectare. Sunt legi organice care reglementează această activitate: Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții și alte asemenea legi, care ar trebui modificate substanțial dacă ar fi să ținem cont de ceea ce se prevede în propunerea legislativă propusă.

Mai mult decât atât, așa cum spunea și domnul secretar de stat, există un proiect de lege care încearcă, într-adevăr, să reglementeze această activitate în domeniul construcțiilor. Să dăm posibilitatea ca acest proiect să vină și să rezolve cu adevărat problema.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Este o lege organică și vom da votul la ora 12.00.

La punctul 9 din ordinea de zi suplimentară este înscrisă Propunerea legislativă privind liberul acces al cetățenilor în spațiile deținute de autorități și instituții publice.

Inițiatorii doresc să susțină acest text?

Domnule senator Belacurencu, în numele comisiei sau ca inițiator?

E în regulă.

Dacă inițiatorii nu doresc să susțină acest text, vă rog, doamnă Irina Alexe, să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

## **Doamna Irina Alexe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, pentru motivele care au fost comunicate în scris și expuse în cadrul dezbaterilor din comisii.

Suntem de acord cu raportul de respingere adoptat în unanimitate de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Belacurencu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Guvernul și-a exprimat punctul de vedere negativ și aici, în plen.

Intervenții pe fondul acestui text, dezbateri generale? Nu sunt.

Votul, la ora 12.00.

Punctul 10 – Propunerea legislativă pentru alegerea Președintelui României.

Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule vicepreședinte Marian Muhuleț, vă rog, microfonul 9.

Bună ziua, domnule președinte! Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține propunerea legislativă în forma prezentată, vă roagă să votați raportul comisiei așa cum este prezentat, adăugând faptul că multe dintre prevederile actualei propuneri legislative au fost deja preluate într-un alt act normativ, pe baza căruia au fost organizate deja alegerile prezidențiale din 2009. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Belacurencu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul, așa cum susține și în plen, nu aderă la susținerea acestei propuneri legislative.

Vreau să vă informez că principalul motiv pentru care o parte dintre membrii comisiei au votat împotriva inițiativei este legat de problema privind tehnica legislativă. Ei au considerat că este mai oportun ca inițiatorii să inițieze o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Propunerea legislativă a fost supusă la vot și respinsă cu 4 voturi, înregistrându-se și 4 voturi pentru adoptarea inițiativei legislative, însă, în conformitate cu art. 12 din regulamentul comisiei, în caz de paritate votul președintelui comisiei este hotărâtor, sens în care, în urma dezbaterii, comisia propune respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe această temă? Dezbaterile pe această temă există? Sunt dezbateri în plenul Senatului? Dacă nu, votul va fi dat la ora 12.00.

Punctul 11 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal. Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule secretar general Gabriel Tănăsescu, vă rog. Microfonul 10. ## **Domnul Gabriel Tănăsescu** – _secretar general_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține propunerea legislativă, deoarece, în conformitate cu dispozițiile art. 147 din Codul penal, funcționar public poate fi și o persoană aflată în relații contractuale cu instituțiile publice, serviciile publice ori autoritățile publice, nu numai funcționarii publici care își desfășoară activitatea potrivit dispozițiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Greblă, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a inițiativei legislative. Consiliul Legislativ a avizat negativ această propunere, iar legea actuală, Codul penal, și Codul penal pe care l-am adoptat și va intra în vigoare spre sfârșitul anului viitor au dat o definiție exhaustivă acestei infracțiuni, astfel încât nu considerăm că ar mai trebui modificat acum. Drept urmare, am întocmit un raport de respingere.

Legea este organică. Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu.

Votul, la ora 12.00.

Punctul 12 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Codului penal, cu toate modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule secretar general Gabriel Tănăsescu, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiatorii propun, în esență, completarea art. 184 din Codul penal, prin introducerea unei variante agravante a infracțiunii de vătămare corporală din culpă – cazul nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor de prevedere prevăzute de Codul rutier – și, respectiv, propun măsura confiscării autovehiculului dacă învinuitul sau inculpatul este proprietarul acestuia, deoarece se urmărește să se corecteze comportamentul voit agresiv al conducătorilor auto.

Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă, pe de o parte, întrucât actualul text al art. 184 din Codul penal prevede, la alin. (3), ca modalitate faptică și infracțiunea de vătămare corporală ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale sau a măsurilor prevăzute în Codul rutier, iar pe de altă parte nici măsura confiscării autovehiculului pentru săvârșirea infracțiunii din culpă nu se justifică, prevederile privind confiscarea sunt cele cuprinse în art. 118 din Codul penal.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule președinte Greblă, vă rog.

În general, stimați colegi, aceleași concluzii, cu precizarea că există deja în codul actual reglementarea: când vătămarea corporală este ca urmare a nerespectării unor dispoziții legale sau a unor măsuri de prevedere pentru exercițiul unei profesii sau meserii, ori pentru îndeplinirea unei anumite activități, există o agravantă care face ca limitele de pedeapsă să fie majorate, iar pe de altă parte esența confiscării speciale este ca infracțiunea, dincolo de alte condiții care trebuie să fie îndeplinite, să fie comisă cu intenție.

Drept urmare, vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar cu numeroase observații și propuneri, ceea ce îl transformă, mai degrabă, într-un aviz negativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Nu.

Votul, la ora 12.00.

Punctul 13 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare.

Inițiatorii doresc să susțină textul? Nu.

Domnule secretar general Gabriel Tănăsescu, vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se propune includerea executorilor instituțiilor de credit și ai instituțiilor financiare nebancare în corpul executorilor judecătorești.

Guvernul susține inițiativa legislativă pentru următoarele considerente.

Noul Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010, prevede, la art. 614, competența generală a executorilor judecătorești de a efectua executarea silită.

În al doilea rând, soluția legislativă se propune în considerarea lipsei unor garanții de obiectivitate privind respectarea drepturilor părților, în condițiile existenței unor competențe și proceduri execuționale paralele.

Soluția legislativă propusă este de sorginte europeană. Eliminarea competenței speciale a executorilor instituțiilor de credit și ai instituțiilor financiare nebancare răspunde exigențelor dreptului la un proces echitabil, care include și dreptul la executarea hotărârilor judecătorești și a cărui punere în practică implică, printre altele, și ca activitatea de executare silită să fie îndeplinită de un organ de executare independent și imparțial.

În sfârșit, sarcina realizării executării silite trebuie să fie un atribut al organului de executare, învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, independent, imparțial și, totodată, aflat sub controlul direct al statului, potrivit jurisprudenței constante a CEDO.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog.

## Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat negativ propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a analizat propunerea, a formulat numeroase observații și propuneri și, în final, a exprimat un aviz favorabil, dar, ca și în cazul celălalt, practic, este mai mult un aviz nefavorabil.

Guvernul, cum vedeți, susține această inițiativă legislativă prin care se urmărește să fie desființat corpul executorilor bancari.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu majoritate de voturi, vă propune un raport de respingere a propunerii legislative, pentru că nu există nicio rațiune ca sistemul bancar sau cel al instituțiilor de credit să nu poată avea niște executori proprii. Majoritatea membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au considerat că astfel sarcina debitorului va fi ușurată.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că legea face parte din categoria celor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

În ceea ce privește susținerea că în Codul civil care va intra în vigoare anul viitor este prevăzută o altă reglementare, există și un motiv, acela de a aștepta să vedem, într-un an, cum va arăta Codul civil, iar pe de altă parte astăzi avem la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări proiectul de lege de punere în aplicare a Codului civil, prin care texte importante din Codul civil vor fi modificate ca urmare a solicitării Guvernului, astfel încât eu consider că ne și grăbim în a adopta prezenta lege, având în vedere că ea va fi rezolvată definitiv în Codul civil care va intra în vigoare peste mai puțin de un an de zile de la data de astăzi.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții, dezbateri? Domnule senator Greblă, vă rog. Microfonul central.

Stimați colegi,

De data aceasta nu în calitate de președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru că nu vreau să interferez cele două funcții, astfel încât, pe scurt, dați-mi voie să vă spun că ceea ce se urmărește prin prezenta propunere legislativă nu este în interesul debitorilor.

Avem situații comunicate de Asociația Română a Băncilor în care ne spun că ei au un sistem propriu de executori judecătorești care sunt plătiți cu salariul de încadrare. Aceștia, în cele opt ore de muncă, se duc și încearcă, în principal, să convingă debitorul să convină diverse modalități prin care banii să fie dați băncii. Practic, cheltuielile de executare prin intermediul executorilor bancari costă zero sau aproape de zero.

În varianta în care o bancă apelează la un executor judecătoresc pentru a executa un debitor, persoană fizică sau juridică, acel executor judecătoresc solicită un onorariu care este o cotă procentuală de la 5 la 15% din valoarea creditului pe care urmează să-l execute. Acest procent de 5–15%, 2–12% din valoarea creditului urmează să fie suportat de debitor.

În acest caz, dacă desființăm sistemul executorilor bancari proprii, de fapt, împovărăm debitorul cu cheltuielile de executare, care, v-am spus, se învârt în jurul a 10% din suma astfel executată. Aceasta, pe de o parte.

Pe de altă parte, executorul bancar are uneori interesul de a negocia cu debitorul să convină niște termene, niște modalități – mai dai o rată, mai aștepți –, pe când executorul judecătoresc n-are decât un singur țel: să-l execute silit pe debitor, pentru a-și putea încasa cele 10% din credit.

Drept urmare, nu este în interesul debitorilor ca sistemul executorilor bancari să fie desființat, mai ales în această perioadă în care aproape jumătate din români au diverse încurcături cu băncile, astfel încât ar fi o mană cerească pentru executorii judecătorești, dar, în același timp, ar însemna să mai adăugăm niște sume în plus, sume pentru executare, în sarcina debitorilor, care sunt și așa într-o poziție delicată.

Cum spuneam și în intervenția precedentă, având în vedere că această soluție va fi tranșată definitiv prin viitorul Cod, care va intra în vigoare anul viitor, nu cred că acum este cel mai bun moment să desființăm executorii bancari care execută creanțe în limita salariului lor.

Mulțumesc, domnule senator.

Nu sunt alte intervenții.

Votul se va da în câteva zeci de minute.

La punctul 14 din ordinea de zi suplimentară este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Domnule ministru Botiș, doriți să susțineți acest proiect de lege?

Vă rog, cutuma Senatului ne arată prezența dumneavoastră la microfonul central.

Mulțumesc.

## Domnule președinte, Domnilor vicepreședinți,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ceea ce vă propunem prin această ordonanță de urgență a Guvernului este o schimbare puțin a filozofiei sociale în România. Ea face parte dintr-un pachet de reformare în zona socială și trebuie să menționez abordarea pe care o propunem, aceea legată de familie și de două teme importante: testarea de mijloace și testarea de venituri, astfel încât să targhetăm, să ducem ajutorul spre familiile care se află în nevoie și să încercăm să identificăm mult mai bine acea zonă care are nevoie de sprijin, acea zonă socială, bineînțeles.

Prin această ordonanță de urgență a Guvernului ne propunem ca acolo unde există resurse colaterale – vorbim aici despre resurse financiare, materiale sau generatoare de venituri – să creăm posibilitatea ca aceste resurse să susțină familia, și nu ajutoarele transmise de stat.

În consecință, am propus ca, pe baza unor testări de mijloace producătoare de venituri, să lăsăm deoparte acele familii care pot trece singure peste perioada rece.

Vreau să vă dau câteva date care sunt extrem de relevante și aș vrea să fie transmise doar ca informație matematică simplă. La ora actuală avem peste 3.200.000 de familii care beneficiază de ajutor de încălzire. Acest lucru ne duce, ca număr de persoane, la aproape 11 milioane de persoane, dacă luăm media familiei în România, de aproape trei persoane pe familie.

Prin aceste modificări, din primele evaluări pe care le-am făcut, cred că acest procent va scădea cu 30-35%. Este un prim pas în a reforma sistemul, în a targheta mai bine ajutoarele sociale, astfel încât, în mod real, să sprijinim acele familii care au nevoie de sprijin.

La baza reformării Codului de asistență socială stă familia și stă orientarea noastră în a sprijini familiile aflate într-adevăr într-o situație de excluziune socială.

Acest lucru își propune și ordonanța de urgență a Guvernului și, încă o dată menționez, ordonanța face parte dintr-un pachet de reforme sociale. Este un pas pe care l-am făcut și-l propunem astăzi Senatului, iar în faza următoare Camerei Deputaților, astfel încât anul viitor să avem integral acest pachet care să ducă la reformă socială în România.

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul președinte Ovidiu Marian sau domnul senator Belacurencu?

Fiind vorba de un raport comun, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului mai întâi.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința comună din data de 12 octombrie 2010, proiectul de lege a fost supus dezbaterii, iar comisiile au hotărât, cu 10 voturi pentru și 4 abțineri, să adopte raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexa nr. 1 la raport.

Vă informez, de asemenea, că la dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitați, reprezentanți de

la Ministerul Administrației și Internelor și reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz negativ.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentul și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, doriți să adăugați ceva?

Comisiile au adoptat, cu 10 voturi pentru și 4 abțineri, un raport comun de admitere, cu acel amendament admis.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Gheorghe Marcu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că este în plenul Senatului și domnul ministru Botiș. Domnia Sa, în susținerea acestui proiect de lege, a folosit expresia „schimbare a filozofiei sociale în România”.

Eu spun că această ordonanță de urgență a Guvernului arată tocmai cinismul actualei puteri și condamnarea la frigul iernii a celor mai năpăstuiți cetățeni ai acestei țări.

De ce fac această afirmație? În primul rând, dacă citim titlul, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2010 modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2003, și citim mai departe, „acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței și a unor facilități pentru plata energiei termice”.

Știți foarte bine că în textul acestei ordonanțe de urgență a Guvernului dumneavoastră eliminați aceste ajutoare, și nu acordați aceste ajutoare.

Cinismul – încă o dată precizez – actualei puteri reiese din faptul că, analizând anexa nr. 3, dumneavoastră spuneți: „Dacă familia sau persoana singură are în proprietate cel puțin unul din bunurile cuprinse în anexa nr. 3, nu beneficiază de ajutor pentru încălzirea locuinței.”

Întrebarea firească pe care v-o adresez, domnule ministru: o familie tânără din mediul rural, care are doi copii la școală și care are în jurul casei grădină de 21 de ari, adică 2.100 de metri pătrați, înseamnă că este automat exclusă de la ajutoare privind încălzirea?

Dacă o familie de bătrâni are pentru înmormântare 3.000 de lei – știm foarte bine, stimați colegi, cât costă o înmormântare în zilele acestea –, automat este exclusă și o condamnăm la frigul iernii.

Altă întrebare: cineva, într-o familie, care are acasă o simplă drujbă pentru a tăia lemne este exclus automat?

Vă rog frumos, dacă puteți, să ne răspundeți la aceste întrebări, domnule ministru, și atunci să vedem cinismul sau „o nouă filozofie socială” a cetățenilor în România.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții? Domnul senator Țuțuianu, microfonul 3.

Și intervenția mea, stimați colegi, este în sensul celor deja spuse de domnul senator Gheorghe Marcu, și aș vrea să vin și eu să dau câteva exemple care arată că dorim să eliminăm un fenomen care este negativ.

Într-adevăr, sunt unii care au venituri și au bunuri în proprietate, care nu ar trebui să beneficieze de ajutor de încălzire pentru locuințe. În schimb, am venit și spunem așa: cine are o drujbă nu poate primi ajutor social.

În zona de deal și de munte, aproape la fiecare casă, domnule ministru, știți foarte bine că se găsește o drujbă și mi se pare nejustificat ca un om de 80 de ani să fie exclus de la ajutorul pentru încălzirea locuinței pentru că are această drujbă în proprietate.

Dacă mergem la criteriul „terenuri deținute în proprietate”, dați-mi voie să vă spun că nu cred că există prea multe locuințe care să nu aibă teren aferent casei o suprafață de 2.000 de metri pătrați în mediul rural. Întrebarea este: vi se pare normal ca o familie cu doi bătrâni sau cu un bătrân singur, în vârstă de 80 de ani, care are 2.000 de metri pătrați în jurul casei să rămână fără ajutor de încălzire?

Al treilea exemplu spune „dacă mai există, în afara locuinței de domiciliu, un alt imobil aflat în proprietate”.

Consecința în practică: a moștenit o locuință bătrânească, ca urmare a decesului unui membru de familie, și a doua zi a rămas fără ajutor de încălzire.

Deci o primă problemă la care rugămintea este să încercați mai întâi să ne lămuriți este aceasta: care au fost rațiunile pentru care ați mai adoptat asemenea criterii care nu-i exclud pe cei care au venituri, ci pe cei care se află cu adevărat în dificultate?

O a doua întrebare.

În sistemul public centralizat de încălzire beneficiază de ajutor populația municipiilor și orașelor. Subvenția pentru agentul termic se plătește, o parte, de la bugetul statului și, o parte, de la bugetele unităților administrativ-teritoriale.

Întrebare: care este suma pe care o datorează bugetul statului pentru ajutor de încălzire în sistem centralizat unităților administrativ-teritoriale din România?

Am să plec în susținerea acestei întrebări de la o situație concretă pe care o avem în județul Dâmbovița. Municipiul Târgoviște, la acest moment, nu are încălzire în sistem centralizat. De ce? Pentru că „Termica” datorează la „Romgaz” o sută de miliarde de lei. De ce nu plătește „Termica”? Pentru că nu a primit subvenția de la bugetul statului și nu a primit subvenția de la bugetul local.

Domnul senator Rădulescu.

După aceea, domnul senator Severin, domnul senator Corlățean.

Îi rog pe colegi să mă ajute pentru a identifica alte eventuale intervenții din partea colegilor.

Domnul senator Rădulescu. Microfonul 2.

Din anul 1990 vorbim, printre altele, de protecție socială, un termen folosit destul de ambiguu, nediscriminatoriu și, în general, când cineva dorește să-și rezolve o problemă vorbește despre necesitatea de protecție socială în România.

Treptat ne-am dat seama că, pentru a fi eficientă, protecția socială trebuie să fie cât mai țintită. În decursul timpului, politicile diverselor guverne care s-au succedat s-au rafinat spre a targheta cât mai mult această protecție socială, fiindcă banii sunt limitați.

De exemplu, venitul minim garantat (VMG) este o metodă pe care Banca Mondială, printr-un raport din anul 2002, o lăuda, spunând că este prima dintre măsurile sociale, măsurile de protecție socială, care, fiind bine targhetată, a produs într-adevăr efecte.

Astăzi, Guvernul actual, luând la control dosarele celor care beneficiază de VMG la Legea nr. 416/2001, găsește în multe cazuri niște coperți cu una, două hârtii între ele, eventual cu o simplă declarație cum că nu dețin, nu am și, în consecință, am nevoie, și, una peste alta, în acest moment, între 25% și 30% din dosarele de venit minim garantat care au fost verificate au fost suspendate sau chiar oprite de la plată. Deci iată că și acest loc este unul în care banul public a fost folosit cu multă larghețe și, uneori, cu inconștiență.

Și în situația ajutoarelor pentru încălzire este la fel, pentru că se dorește a fi acordate cui trebuie, dar încă sunt categorii care ar putea să nu beneficieze de aceste ajutoare, întrucât au alte posibilități.

Aici, sigur că vom fi contraziși de către unii care ne spun că tăiem de la cei care sunt cei mai nevoiași. Pentru cunoștința tuturor, anexa nr. 3 a ordonanței, care cuprinde bunurile ce conduc la excluderea acordării ajutorului pentru încălzirea locuinței, se referă la – iată care sunt cei mai nevoiași – persoanele care dețin șalupe, bărci cu motor, autoturisme peste 1.600 de centimetri cubi, autoutilitare, basculante, remorci și așa mai departe, clădiri sau alte spații locative, utilaje agricole: tractor, combină, utilaje de prelucrare agricolă, utilaje de prelucrat lemnul: gater, drujbă și așa mai departe.

Să știți că un om normal într-o societate normală – bine, a noastră mai are până când va fi foarte normală –, cu o drujbă și cunoștințele de profil, poate să facă niște bani buni și să asigure, într-adevăr, pentru el și pentru familie existența, fără să mai aibă nevoie de ajutorul pentru încălzire. La aceste persoane se referă anexa.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Severin.

Domnule președinte, Domnule ministru, Stimați colegi,

Am ascultat cu interes alocuțiunea domnului senator Cristian Rădulescu și mi-am dat seama cât de ușor se vede zona aceasta, a drujbelor, din București, mai ales dacă ai văzut filme horror gen „The Texas Chainsaw Massacre”.

Eu reprezint un colegiu de munte, care cuprinde comune cum ar fi Valea Doftanei, Șotrile, Secăria, unde știu foarte bine că drujba nu numai că nu este un lux, este un obiect, dacă vreți, de strictă necesitate și foarte mulți nu o mai au.

Noi vorbim despre drujbe, dar să ne gândim la un alt lucru, mult mai trist, acela că acești oameni posesori de drujbă nu-și pot exploata pădurile ai căror proprietari sunt pentru că legislația îi împiedică să taie lemne din zona unde sunt proprietari și, atunci, stau fie la mâna șefilor de ocoluri silvice, fie la mâna unei minorități care vinde lemne fără să se teamă de autorități.

În aceste condiții cred că introducerea drujbei – nu vreau să mă mai gândesc acum și la alte obiecte cum ar fi un ARO de 30 de ani vechime, „culmea luxului”, sau o Dacia din anul 2002 cu piese franțuzești, o altă culme a luxului în viziunea celor care au făcut această lege, dar revin la străvechea drujbă – nu înseamnă altceva decât, pur și simplu, sadism.

Vă invit în satele de munte să vedeți cum își pot folosi acești oameni drujbele în propriile lor proprietăți. Nu pot. Sunt pur și simplu amendați și hăituiți.

Îmi vin adesea la audiențe, când merg în zona de munte, cetățeni care spun: „Domnule, vreau și eu lemn, dar nu pot. Cel de la Ocolul silvic, până nu mă duc să-i dau ceva, nu-mi dă aprobarea.”

Nu mai vorbesc de ideea că se poate trăi cu drujba dacă cineva are inițiativă, nu văd cum. Poate să taie panourile de afișaj care au rămas din campania din 2009, peste tot, altfel nu văd cum...

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, după ce am criticat acum două săptămâni absența domnului ministru de la dezbaterea pe marginea Legii pensiilor, astăzi mă bucur să constat că semnalul a ajuns la destinație și domnul ministru participă la o dezbatere pe un proiect de lege extrem de important.

În al doilea rând, acest proiect vizează o temă realmente importantă pentru foarte mulți cetățeni ai României și acest proiect de lege propus de Guvern reflectă, până la urmă, viziunea Guvernului de dreapta, care ne propune, dacă am

reținut bine, o mai bună direcționare, o mai bună identificare a celor care trebuie să fie susținuți din punct de vedere social în materia ajutoarelor pentru încălzire. Este o viziune care se sprijină pe combaterea așa-numitei teze a asistaților sociali.

Dacă trecem dincolo de aparențe, care pot suna rezonabil, și dacă ne uităm în substanța proiectului, deja o serie de colegi au menționat mai multe puncte extrem de importante și care duc la o critică justificată a proiectului legislativ.

La rândul meu, sunt senator de Brașov, care, evident, este un județ mai friguros pe timpul iernii, iar situația, cel puțin din municipiul Brașov, și nu numai, este bine cunoscută. Sunt datorii acumulate la nivelul a mii de familii doar în municipiu, de ani de zile, ceea ce a condus la situația ca încălzirea să le fie tăiată acestor familii, în condițiile în care o parte dintre ele oricum primeau până acum un ajutor justificat pentru încălzire.

Vă dați seama că în situația actuală, astfel cum propune Guvernul, acești oameni nu au nicio șansă să iasă din datoriile respective și să beneficieze de sprijin din partea statului pentru a trece o iarnă, categoric, friguroasă.

Pe de altă parte, mă uitam la propunerile de includere, la stabilirea veniturilor familiei sau ale persoanei singure pentru a obține acest ajutor, lucruri care mie mi se par cel puțin exagerate și, în orice caz, aberante.

Mă refer la propunerea de includere a sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului național de protecție socială „Bani de liceu”. Acești „Bani de liceu” au o destinație extrem de clară și nu cred că cineva ar fi trebuit să se gândească rezonabil la a include și așa-numitele venituri ale elevilor în acest proiect legislativ.

Mulțumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte intervenții.

Ne apropiem deja de ora fatidică, ora 12.00, propusă de liderii grupurilor parlamentare pentru voturile finale și, evident, și acest text foarte important va fi votat de îndată.

Rog liderii grupurilor parlamentare să dea semnalul de mobilizare a colegilor.

Mai parcurgem, poate, un text, pentru a câștiga timp, și ne referim la punctul 15 din ordinea de zi suplimentară – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii doresc să susțină acest text? Nu doresc.

Domnul ministru Gherghina. Microfonul 9, vă rog.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Rugămintea noastră este să nu susținem acest proiect de act normativ, întrucât pe lângă...

În momentul de față avem două condiții pentru a asigura o sponsorizare: 20% din profit și 3% din cifra de afaceri. Acest proiect de act normativ propune să rămână o singură condiție. În condițiile în care eliminăm cifra de afaceri, asta ar însemna un impact asupra bugetului pe anul 2011 de peste 35 de milioane de lei.

Rugămintea noastră este să rămânem în continuare așa cum aveam cele două condiții – și cifra de afaceri, și profit–, pentru a nu avea acest impact, pentru a nu fi obligați, potrivit Legii responsabilității fiscale, să găsim alte surse de compensare a veniturilor pe care le-ar pierde bugetul de stat. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog, raportul comisiei.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea sumei maxime ce poate fi scăzută din impozitul pe profit datorat de contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, la cel mult 20% din impozitul pe profit datorat.

Comisia a hotărât, cu 4 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte raport de respingere, având în vedere atât influența financiară negativă asupra veniturilor bugetare, cât și faptul că aceste cheltuieli nu concură la realizarea obiectului de activitate al firmei, iar deducerea lor trebuie să se facă în corelație cu cifra de afaceri.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții, dezbateri pe fondul acestui text? Domnul senator Emilian Frâncu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că de ani buni nu se modifică nimic în această zonă care ar putea permite sectorului privat să susțină, într-un fel, anumite proiecte, atât sociale, cât și culturale, care în acest moment nu se pot desfășura din cauza faptului că sunt limitări extrem de riguroase în ceea ce privește valoarea sponsorizării pe care o pot acorda cei care sunt în măsură.

Au fost mai multe proiecte. Din punctul meu de vedere, cel inițiat de domnul senator Țopescu, de exemplu, care ar fi putut să fie luat în calcul de Guvern, spunea doar să se modifice o anumită zonă de sponsorizare permisă pentru activitățile sportive de înalt nivel. Nu s-a acceptat.

Eu vreau să-l întreb pe domnul Gherghina, totuși, cum a făcut acest calcul de influență. A luat în calcul faptul că toate firmele care sunt în România s-au gândit acum să sponsorizeze, așa, brusc?

Aș ruga Guvernul să se gândească la o formă mai permisivă, o formă care să creeze, într-adevăr, o șansă pentru ca anumite proiecte să poată fi finanțate tocmai de privați, în zona spitalelor, în zona educației, și, atunci, de pe umărul Guvernului, care dă banii înspre unitățile administrative, s-ar lua anumite chestiuni.

Întrebarea este cum ați calculat această influență. Sunt foarte curios.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Și această propunere legislativă are termen de adoptare tacită astăzi.

Aștept un semn discret din partea liderilor de grup, care să-mi comunice dacă efortul de mobilizare a colegilor s-a apropiat de sfârșit.

Între timp, aș dori să mai dezbatem încă un punct din ordinea de zi suplimentară, punctul 16 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

Dacă inițiatorul nu susține această propunere legislativă, dau cuvântul domnului vicepreședinte Lörincz Széll. Microfonul 8.

Domnule președinte, Stimați senatori,

Având în vedere raportul Biroului permanent, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

## Mulțumesc.

Raportul comisiei, domnule președinte Hărdău? Aveți un punct de vedere cu privire la această propunere legislativă?

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eram într-o discuție, mă scuzați.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, în sensul acordării unor rente viagere antrenorilor.

Luând în dezbatere propunerea legislativă, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Avem avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Consiliul Legislativ.

La lucrări a participat doamna Doina Melinte, președintele Autorității Naționale pentru Sport și Tineret.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Țuțuianu, doreați să interveniți pe marginea acestei propuneri.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Vreau să intervin foarte scurt. În primul rând, noi vom susține această propunere legislativă a colegului nostru Valeca, dar voiam să lămurim o chestiune care a apărut în plen.

Reprezentantul Guvernului, îi cer scuze că nu i-am reținut numele, vorbea despre un raport al Biroului permanent și nu am înțeles la care Birou permanent făcea referire, Biroul permanent al PDL-ului, al Organizației de Tineret a PDL sau vreun Birou permanent de care nu am auzit noi până acum?

Poate ne lămurește la ce s-a referit, fiindcă suntem ușor confuzi.

Domnule secretar de stat, acesta este ritualul de inițiere, ca să spun așa. Fiind vorba de ANST, deci inclusiv de tineret, sunt convins că a fost vorba de o eroare datorată primei prezențe în fața noastră, dar este bine să arătăm vigilența noastră pe aceste chestiuni.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate.

Foarte urgent să parcurgem și aceste două texte, pentru a putea da voturile finale în continuare. Este vorba despre o inițiativă legislativă...

Domnule senator Mihăilescu, doriți să interveniți la susținerea textului?

La susținerea textului. Microfonul 6.

Domnul senator Mihăilescu, unul dintre inițiatori.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre o inițiativă preluată după mai multe modele europene. Este ideea introducerii unei taxe de solidaritate pe durata a 3 ani, în care persoanele fizice care dețin bunuri imobile – constând în locuințe, terenuri – sau bunuri mobile – constând în avioane, elicoptere, ambarcațiuni sau autoturisme – a căror valoare însumată este mai mare de 450.000 de euro, vor achita anual o taxă de solidaritate în cuantum de 1% din valoarea totală a acestora, sumă care se face venit la bugetul de stat pentru susținerea pensiilor.

În nota pe care am primit-o de la serviciile de specialitate ale Senatului se arată că asemenea reglementări funcționează și în Italia, Franța, Elveția, Germania, Țările Nordice, India, toate cu efecte benefice asupra bugetului. Noi considerăm că, pentru perioada actuală, este o propunere legislativă întemeiată și vă rugăm să ne sprijiniți în această inițiativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Gherghina, microfonul 9.

## Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, Guvernul susține această propunere legislativă, cu o serie de amendamente. Pentru a putea fi implementată, este necesară o declarație specială din partea proprietarilor deținători de mai multe clădiri, pentru a putea face evaluări, calcule și așa mai departe. Deci Guvernul susține, cu amendamentele acestea.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut acest subiect în 12 octombrie 2010, în prezența inițiatorului propunerii. Comisia a hotărât să adopte un raport de respingere.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru egalitatea de șanse și un aviz negativ de la CES.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șova – microfonul central – urmează domnii senatori Bota, Vosganian...

## **Domnul Dan Coman Șova:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să fim puțin atenți, fiindcă suntem în fața unei inițiative foarte importante a colegilor noștri de la UNPR. Am urmărit cu mare atenție și interes datele prezentate de dânșii în media și în motivarea acestei propuneri legislative, în care dânșii, făcând un calcul, de a cărui corectitudine nu mă îndoiesc, au stabilit că prin colectarea taxei de 1% am aduce la bugetul de stat 3 miliarde de euro pe an.

Vreau să vă spun că suntem într-o perioadă de criză foarte gravă în care bugetul de stat are în mod real nevoie de încasări și cred că toți cei care au averi în România ar trebui să contribuie în mod substanțial la scoaterea României din criză.

De aceea vin în fața dumneavoastră, cu acordul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și invoc art. 100 alin. (2) din Regulamentul Senatului, care ne spune că „În cazuri deosebite – și în cazul de față invocăm interesul național – prin votul majorității senatorilor se poate aproba depunerea de amendamente în timpul dezbaterilor în plen”.

Ne aflăm în plen, stimați colegi, și, în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vă rog să fiți de acord să depunem un amendament, și anume ca taxa de solidaritate să nu fie 1%, ci 10%.

În acest fel vom obține la bugetul de stat 30 de miliarde de euro pe an și cred că vom reuși să ieșim și din criză.

100%.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

## Domnule președinte,

Vă solicit să supuneți la vot

acest amendament prin care Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC susține creșterea taxei de solidaritate la 10%.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bota. Urmează domnul senator Vosganian. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am constatat din expunerea de motive că inițiatorii au un singur interes. Interesul vizavi de soarta bugetului, echilibrarea bugetului, sursele pentru bugetul de stat, dar de soarta românilor nu se interesează puțin? Vă mulțumesc.

Domnul președinte Varujan Vosganian, microfonul central.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stimați colegi,

Ideea unei solidarități între români este o idee extrem de generoasă. În opinia mea, această solidaritate trebuie să se manifeste prin intermediul unor instituții și prin intermediul unor legi statornice și care funcționează oricând într-o societate. Faptul că suntem în criză economică astăzi nu îndreptățește această inițiativă legislativă mai mult sau mai puțin decât acum 10 ani sau probabil peste 10 ani, când încă nivelul de sărăcie din România va fi destul de mare.

De aceea, ideea de a veni cu astfel de taxă pe o perioadă limitată este o idee care vine din inițiativa și din spiritul întreprinzător al unor oameni care vor să rezolve o situație concretă, dar are totuși limitele sale, pentru că peste trei ani cu siguranță vom avea un nivel al sărăciei absolute sau o sărăcie relativă care va îndreptăți în continuare o taxă de solidaritate.

Faptul că la nivelul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC s-a venit cu această propunere, arată că, de fapt, colegii de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC blamează această propunere și o aruncă în derizoriu.

Eu nu m-aș grăbi cu aplauzele în locul dumneavoastră, fiindcă ceea ce voiam să spun nu este o dojană la adresa colegilor de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ci faptul că dânșii, introducând această contribuție a grupului parlamentar, vor doar să sugereze că măsura nu este justă și că ar trebui să ne mai gândim la ea.

De ce consider eu că trebuie să revizuim această taxă?

În primul rând, gândiți-vă la modul său de administrare. Gândiți-vă că nu putem taxa valoarea, ci trebuie să taxăm valoarea reală. Este foarte posibil ca un automobil să fi costat 50.000 de euro la achiziționare, dar în clipa de față s-ar putea să coste mult mai puțin. Ca să poți să impozitezi – că, în fond, e un impozit – prin taxa de solidaritate, trebuie să stabilești valoarea reală a tuturor acestor bunuri.

Aș vrea să vă întreb, stimați colegi inițiatori și stimat Guvern care ați sărit cu atâta bucurie să acceptați un impozit suplimentar, v-ați gândit câte persoane vor fi necesare ca să stabilească valoarea reală a tuturor automobilelor din România, a tuturor bărcilor lipovenilor din România, a tuturor cărucioarelor, dricurilor și altor vehicule, ca să vedeți dacă se încadrează sau nu în 50.000 de euro?

V-ați gândit cumva la faptul că sunt persoane care pot avea un imobil care să valoreze 300.000 de euro, luat prin moștenire, dar, de fapt, să fie pensionari și să fie nevoiți să vândă casa, ca să plătească o taxă de solidaritate de 3.000 – 4.000 de euro?

Ați făcut cumva o analiză a tuturor persoanelor care locuiesc în clădiri de acest fel, dacă sunt capabile, prin veniturile curente, să plătească această taxă de solidaritate?

Am să vă mai întreb ceva, dragii mei. Ați stabilit responsabilitățile celor din cauza cărora am ajuns aici, ca să avem dreptul să cerem unor români să plătească în contul greșelilor altor români? Poate că situația de criză economică nu este din cauza grindinei sau din cauza încălzirii globale, poate este din cauza unor decizii economice greșite. Poate că, dacă am fi luat în 2009 anumite măsuri, nu am fi ajuns în 2010 la această situație. Și atunci, de ce să punem unii oameni să plătească pentru greșelile guvernamentale? Vă imaginați că, în aceste condiții, în permanență vom recurge la o astfel de taxă?

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Avem, practic, următoarea constrângere, care este o constrângere fizică, legată de programul nostru de astăzi.

Știți că eu, întotdeauna, sunt adeptul unor dezbateri serioase pe texte importante. Este un text important, este controversat, este clar că are multe ramificații politice, sociale, economice, fiscale, financiare, dar, în condițiile în care avem de dat vot final pe un număr important de inițiative legislative, întreb plenul și întreb, evident, liderii, inclusiv pe domnul... Și, evident, dreptul la replică va fi dat, pentru că așa este normal.

Avem două variante: fie convenim că întrerupem dezbaterea aici și o reluăm luni, la primul punct, fie facem o dezbatere în continuare, astăzi, și veți accepta că epuizăm această dezbatere și alocăm timp suficient pentru votul final. Sunt două lucruri pe care...

Vă întreb pentru că am convenit la începutul ședinței noastre că vom da vot final astăzi, până la ora 13.00. Nu vreau să pară niciun fel de obstrucție cu privire la inițiere. Legea e în dezbaterea noastră...

Pe procedură, domnul lider Hașotti.

Și vreau să vă asigur că vom avea răgazul necesar să dezbatem aceste chestiuni.

Sigur, domnul senator Mihăilescu, oricum, va avea cuvântul imediat după această intervenție.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

În calitatea de lider de grup, pe care o am, vă fac următoarea propunere și vă rog să o supuneți votului, și încă o dată: nu avem nevoie de niciun fel de moratoriu. Am zis că astăzi dăm voturi finale la ora 12.00. Este 12.25. Vă propun să dăm voturi finale cât putem de mult, până la ora 13.00, iar dezbaterea să o amânăm nu pentru luni, ci pentru mâine. Dacă nu oprim dezbaterea acum și nu dăm voturi...

Pentru mâine voiam să spun și eu. Iertați-mă, am crezut că este miercuri astăzi.

## Perfect!

...înseamnă că vor trece o serie întreagă de acte normative, de proiecte de lege, de propuneri legislative prin adoptare tacită, pentru că, evident, această dezbatere se va prelungi cel puțin până la ora 13.00.

Haideți să dăm voturi finale pe ce am dezbătut astăzi, și mâine să continuăm această dezbatere, la care știu că domnul senator Vosganian mai vrea să intervină o dată.

Îl invit pe domnul Șerban Mihăilescu la microfonul central. Cred că va trebui să dea un răspuns și la chestiunea procedurală și, evident, și pe fondul materiei, pentru că este printre inițiatori.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ne bucurăm că am generat o asemenea dezbatere.

O să-l rog pe domnul Vosganian, că tot a venit special pentru punctul acesta – acum a venit –, să fie puțin atent. Înțeleg interesul dânsului, dar vreau să vă spun că am făcut o expunere succintă.

În proiectul de lege scrie clar că valoarea mașinii se reduce după primul an cu 25% și, după aceea, câte 5% pe fiecare an.

##

Numai o clipă. Scrie în textul de lege. Nu l-am citit pe tot. A doua chestiune.

Legat de taxa pe un an, pe doi ani sau pe trei ani..., toate țările au început așa. Deci, în 1981 au băgat-o socialiștii în Franța, la 770.000 de dolari, cât era atunci, și pe urmă a avut diverse modificări, în funcție de Parlamente, și au folosit-o foarte bine. În Germania este de 5%, cu variații în plus sau în minus, după cum le convine. Putem discuta pe tehnică. În Elveția este de circa 4%.

Deci această taxă există și se aplică doar celor care au imobile vizibile și terenuri cotate la peste 450.000 de euro, care, credeți-mă, e o limită destul de rezonabilă pentru această taxă.

În al doilea rând, tot mecanismul de colectare este stabilit, a spus și domnul secretar de stat, e vorba de un articol din Codul fiscal, alin. (4), care are proiectul de declarație pe proprie răspundere, iar evaluările se fac conform Ghidului notarilor, acela care este la ora actuală, și fiecare își asumă răspunderea.

## Este o încercare de a ajuta bugetul.

Referitor la amendamentul care s-a făcut, noi am tratat foarte serios această treabă, dar cred că putem să fim de acord cu amendamentul de 10%, cu o singură chestiune: cine dorește poate să plătească până la 10% din valoarea aceasta.

## Mulțumesc.

Eu constat că domnul senator Șova dorește să mai intervină și, pentru că i-a fost invocat numele, îl reinvit la microfonul central.

Microfonul central pentru domnul senator, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că l-am ascultat cu foarte mare atenție pe domnul senator Vosganian făcând o pledoarie fantastică pentru cei 0,5% din populația României care au averi peste 450.000 de euro.

## Stimați colegi,

Nu ne-am permis să facem acest amendament luând în derâdere propunerea colegilor noștri de la UNPR. Electoratul PSD-ului... sunt cel puțin cei 74% care trăiesc în sărăcie, conform statisticilor. Deci noi credem că acei 0,5% care dețin peste 450.000 de euro pot face efortul, în această perioadă de criză, să plătească 10%.

În legătură cu chestiunile de procedură pe care le-a ridicat domnul senator Vosganian, Domnia Sa este fost ministru de finanțe, știe foarte bine că această lege va intra în vigoare, conform Codului fiscal, la 1 ianuarie 2011, știe foarte bine că Ministerul Finanțelor Publice poate da norme, știe foarte bine că nimeni nu poate invoca incapacitatea administrativă a statului de a percepe un impozit, de a colecta un impozit, știe foarte bine că cei 0,5%, din solidaritate cu poporul român, vor plăti, cel puțin 80% din ei, în mod benevol și nu va fi nevoie să fie alergați de portărei.

De aceea, ca să nu continui cu această replică, v-aș ruga, domnule președinte al Senatului, să supunem la vot plenului Senatului propunerea de amendament, conform art. 100 alin. (2) din Regulamentul Senatului, dacă senatorii sunt de acord cu 10% și, apoi, putem continua dezbaterile pe fond. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Corlățean avea deja anunțată intenția să intervină. Sper că pe procedură.

Domnule senator, pe fondul problemei?

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va fi concisă, în trei puncte concise.

În primul rând, mă adresez majorității parlamentare și Guvernului, spunând că acest proiect legislativ merge în direcția cea bună, pentru că propune modificarea filozofiei fiscale în România, altfel spus un prim pas spre acea cotă de impozitare progresivă, și noi salutăm această inițiativă legislativă pe baze ideologice.

Este adevărat că Guvernul și coaliția majoritară, în clipa de față, au o mare problemă, pentru că, cel puțin pentru PDL, cota unică de impozitare înțeleg că era ceva imuabil și sfânt.

În al doilea rând, mă adresez distinsului reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, spunându-i în felul următor – și îi dau și dreptul la replică, cu această ocazie –: dincolo de dramatismul social al intervenției unui capitalist recunoscut și respectat – mă refer la ideologie și la viziunea ideologică – cred că, dacă tratăm serios acest aspect, înțelegem foarte bine că proiectul legislativ se referă la cei cu bani foarte mulți, iar limitele acestei averi au fost indicate de domnul senator Șerban Mihăilescu. Altfel spus, nu e vorba despre mașinile întregului popor român, ci despre mașinile și proprietățile celor care trebuie să contribuie prin taxa de solidaritate.

Și, în al treilea rând – și acesta este ultimul comentariu –, noi tratăm foarte serios această problemă. Amendamentul este extrem de serios. Această bogăție și prosperitate care paște bugetul României trebuie însă bine alocată, și, atunci, mă îndrept către Ministerul Finanțelor Publice, această instituție imuabilă, care astăzi stă la masa Senatului, ca, în bugetul de anul viitor, acești bani foarte mulți, obținuți din taxa de solidaritate, să fie propuși spre distribuire corect, echitabil, pentru a suplini tăierile dramatice de pensii și de salarii ale Guvernului Boc și pentru a inaugura, la sfârșitul anului viitor, mult mai mulți kilometri decât cei 10 sau 12 kilometri modești, de anul acesta, care, oricum, sunt mai reduși ca distanță decât panglica lungă care a fost tăiată zilele trecute.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin. După aceea, domnul lider Rădulescu.

Am o atenție distributivă și la ceas, și la dezbateri.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să fac un anunț foarte important pentru țară.

Urmărind cu atenție aceste dezbateri și amintindu-mi aritmetica din liceu, am tras următoarea concluzie: dacă 1% propus de inițiatori ne vor aduce 3 miliarde de euro, concluzia este că 0,5% din populație deține 300 de miliarde de euro. Asemenea averi, ca persoane fizice! Cu asta, sunt convins că intrăm în Top 5 sau Top 6 al țărilor din Uniunea Europeană și ne dăm seama cât de mare este succesul realizat de actuala administrație.

Este un anunț prea important și trebuia să-l fac. 300 de miliarde de euro!

Vă dați seama ce averi?!

Mulțumesc. Domnul lider Rădulescu.

Aș avea și eu multe comentarii de făcut, dar mă abțin. Socotiți, vă rog, că Grupul parlamentar al PDL nu are intervenții pe această temă. Ar mai fi, eventual, dacă dorește, Grupul parlamentar al UDMR și, după aceea, eu aș propune să fie, oricum, sistate intervențiile.

Până atunci, mă asociez celor cerute de către domnul senator Puiu Hașotti. Prin consens, am stabilit sesiune de vot final la ora 12.00. Haideți s-o parcurgem. Cred că o să dureze 5 sau 10 minute. După aceea, cei care doresc continuarea dezbaterii proiectului, cu amendamentul cu 10%, cu 25% sau poate cu naționalizare totală..., să parcurgem acele amendamente, dar, deocamdată, chiar vă rog să trecem la sesiunea de vot final.

Mulțumesc.

Ultima intervenție, domnul senator Mustățea. Se înscrisese de la început.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu am să fac o disertație cu conotații ideologice, ci am să încerc să fac o intervenție cu caracter tehnic.

Primul lucru pe care vreau să-l spun: această taxă de solidaritate, în opinia mea, ca să-și atingă scopul, ar fi trebuit să aibă o destinație precisă în conținutul legii, ceea ce nu există. Nu ni se spune la ce va fi utilizată. Lasă la dispoziția

celor care vor administra aceste fonduri să le folosească cum vor.

În al doilea rând, din conținutul art. 3 constatăm că această taxă se stabilește și este încasată de direcțiile de taxe și impozite locale. Deci, pe cale de consecință, această taxă se va face venit la bugetele locale, și, atunci, în niciun caz nu vom putea asigura din ea fondul de pensii, alte cheltuieli sociale sau ce scrie în expunerea de motive, pentru că ea nu va fi la dispoziția Guvernului, ci va fi la dispoziția autorităților publice locale.

De aceea, eu cred că această lege are mari vicii în elaborarea ei și, dacă noi o adoptăm astăzi, în niciun caz ea nu își va atinge scopul pentru care a fost elaborată.

Mai departe aș vrea să-i comunic domnului senator Severin că averea celor 0,5% nu este de numai 300 de miliarde de euro, că ei mai au încă 450.000 de euro, fiecare, neimpozitați.

Eu sunt chiar... Nici nu înțeleg cum în România, în 20 de ani, au putut fi acumulate averi la acest nivel! Sau înseamnă că fundamentarea nu este corectă, este exagerată. Din aceste două alternative, eu cred că fundamentarea surselor posibil atrase este incorectă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Așa cum am convenit, încheiem aici dezbaterea. Avem, în schimb, o propunere avansată de domnul senator Șova cu privire la un amendament. Acum este momentul să ne pronunțăm cu privire la această propunere, pentru că votul final se referă la raport și la textul de ansamblu al oricărei inițiative aflate în dezbaterea noastră.

De aceea

Listă pentru liderii de grupuri.

Vă mulțumesc.

Rog atenția dumneavoastră. Vom avea o sesiune de vot final începând din acest moment. Vă cer scuze pentru faptul că nu am reușit să vă supun discuției și punctul 18, ultimul din ordinea de zi. Vom începe mâine cu această propunere legislativă privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

Revenim la inițiativele legislative deja dezbătute.

Rog atenția dumneavoastră pentru votul final.

Punctul 2 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii

nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. Este o lege organică.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 3 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

De asemenea, o lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 4 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru interzicerea clonării și aplicațiilor biomedicinei care încalcă drepturile omului și demnitatea umană.

Este o lege cu caracter de lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 5 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Caracterul legii este de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 6 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Legea are caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Avem un raport de respingere asupra căruia vă rog să vă pronunțați.

Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă de plenul Senatului României.

La punctul 7 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale „Loteria Română” – SA și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naționale „Loteria Română” – SA.

Este vorba de o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 8 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de inginer constructor cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea

și funcționarea Camerei Inginerilor din Domeniul Construcțiilor din România.

Este vorba de o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Colegii îmi atrag atenția, și vă cer scuze, că nu am completat votul nostru de la punctul precedent – punctul 7 din ordinea de zi suplimentară, „Loteria Română”. Am dat votul pe raport, dar am omis să vă

La punctul 9 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind liberul acces al cetățenilor în spațiile deținute de autorități și instituții publice.

Legea are caracter de lege ordinară.

Rog atenția dumneavoastră.

Senatul României este primă Cameră sesizată.

La punctul 10 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru alegerea Președintelui României.

Este o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru propunerea legislativă.

Cu 55 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și două abțineri, nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Camera Deputaților va relua acest subiect care sunt convins că va rămâne în atenția opiniei publice și a Parlamentului României.

La punctul 11 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Codului Penal.

Legea este organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 12 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Codului penal, cu toate modificările și completările ulterioare.

Legea este organică.

La punctul 13 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la organizarea activității de punere în executare a creanțelor aparținând instituțiilor de credit și instituțiilor financiare nebancare.

Este vorba de o lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Votul dumneavoastră pentru propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La punctul 14 din ordinea de zi suplimentară, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice.

Este o lege ordinară.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Aș dori să completăm procedura noastră de vot, fiind vorba de o ordonanță de urgență care a fost respinsă.

Se transformă într-un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență.

Rog atenția dumneavoastră pentru exercitarea votului cu privire la proiectul de lege de respingere.

Cu 52 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă, proiectul de lege de respingere a ordonanței de urgență a fost adoptat de plenul Senatului României.

La punctul 15 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră

- sesizată.

-

- abținere, raportul de respingere nu a întrunit numărul necesar de voturi.

-

La punctul 16 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

- Legea este ordinară.

-

- abțineri, raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

La punctul 17 din ordinea de zi suplimentară, Propunerea legislativă privind taxa de solidaritate.

Legea este ordinară.

Avem în fața noastră un raport de respingere. Amendamentul a fost votat.

-

- Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost

- respinsă de plenul Senatului României.

Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Stimați colegi, am epuizat ordinea de zi de astăzi. Ne reîntâlnim mâine, la ora 9.00, pentru plenul următor. Vă mulțumesc.

Vă doresc o după-amiază plăcută!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519800]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 173/26.XI.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei