Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Am să rog grupurile parlamentare să ne informeze cu privire la colegii care doresc să-și susțină declarațiile politice.

Deschid acest prim punct al ședinței de astăzi, invitându-l la microfon pe domnul senator Gheorghe David, Grupul parlamentar al PDL, pentru a prezenta declarația politică. Domnul senator Belacurencu este următorul înscris pe listă. Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Am să prezint în declarația mea de astăzi – am să o fac cât mai succint – o continuare a ceea ce am prezentat în ultimele mele declarații cu privire la recensământul românesc.

Astăzi mi-am intitulat declarația politică „Recensământul românesc în contextul internațional”.

Vreau să amintesc că declarația mea politică din data de 26 octombrie din plenul Senatului avea ca titlu „Nevoia pentru țara noastră, ca membră a Uniunii Europene, de a avea date cât mai exacte despre populație și locuințe”.

Am să prezint în continuare un alt argument, care mă determină să mă adresez dumneavoastră și, prin dumneavoastră, tuturor politicienilor, dar și celor angajați în elaborarea demersurilor necesare întocmirii de strategii de dezvoltare economică, socială, culturală și de altă natură, care, după cum am mai spus, conturează starea de bunăstare, prezentă și viitoare, a românilor, și anume cel al contextului internațional în care se desfășoară recensământul.

Globalizarea, susținută puternic de serviciile care facilitează circulația aproape instantanee a informației la nivelul planetei, este în plină expansiune. Din cele ce se întâmplă în ultima vreme, aș zice chiar în ultimele luni, mă încumet să afirm că, deși teoretic este dorită, noi suntem prea puțin pregătiți să-i acceptăm consecințele. Protestele, adesea violente, din numeroase capitale ale țărilor puternic dezvoltate nu fac decât să confirme acest adevăr.

Abundența și circulația rapidă a informațiilor la nivel planetar nu au izbutit să ducă la schimbarea comportamentului uman, deși semnale că omenirea va ajunge să-i suporte consecințele, după cum se vede chiar dramatice, au fost puse pe masa decidenților politici și financiari de la nivel înalt în urmă cu două decenii, prin raportul final întocmit și adoptat de participanții la Conferința Mondială a ONU pentru Mediu și Dezvoltare, desfășurată la Rio de Janeiro, și la altele, după aceea.

Unul dintre principalele motive pentru care s-a ajuns aici este acela că informațiile cu efect mutant asupra deciziilor și acțiunilor concrete întreprinse nu au fost gestionate responsabil.

Am considerat necesar să mă opresc asupra acestor aspecte, pornind de la faptul că și România este implicată în angrenajul mondializării și că, pornind de la conștientizarea acestui fenomen, de altfel, istoricește explicabil, informațiile puse la dispoziție prin actul recensământului populației și al locuințelor se cer pe deplin corecte și responsabile. Obligați

în acest sens au fost recenzorii și cetățenii, deopotrivă, iar datoria noastră, a politicienilor, este să știm – iar dacă nu știm, să învățăm – cum să le punem în ecuația elaborării deciziilor de interes național.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator David.

Domnul senator Trifon Belacurencu, Grupul parlamentar al PSD, urmat de doamna senator Minerva Boitan.

Domnule senator Belacurencu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă titlul „Revenirea Dobrogei la România”.

Ziua de 14 noiembrie reprezintă o dată cu mare semnificație istorică pentru toți românii și, mai ales, pentru locuitorii Dobrogei. Am luat cuvântul astăzi pentru a comemora această dată istorică fără de care nu ne-am putea închipui făurirea României moderne.

Pe 14 noiembrie 1878, în contextul aplicării prevederilor Tratatului de la Berlin, autoritățile de la București preiau oficial administrația teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră.

Tratatul de la Berlin reprezintă momentul istoric în care România a obținut independența pe plan internațional, în urma Războiului ruso-turc din 1877–1878.

Obținerea independenței și unirea Dobrogei cu România nu au fost ușoare și au fost obținute mai ales prin jertfa bravilor noștri soldați, care au câștigat luptele de la Plevna și Grivița, dar și prin eforturile diplomatice ale oficialităților române.

Efortul diplomatic de recunoaștere a independenței României a început chiar înainte de începerea războiului, prin negocierile pe care le-am avut cu Rusia țaristă.

Totuși, aceste negocieri nu au fost suficiente, deoarece, în epocă, toate cele șapte mari puteri europene trebuiau să accepte modificările teritoriale.

La 3 martie 1878 a fost semnat la San Stefano un tratat de pace prin care independența României a fost recunoscută de Imperiul Otoman, însă România a fost obligată să cedeze Rusiei Basarabia de Sud, dar a primit Dobrogea, conform art. 19. Marile puteri nu au fost satisfăcute de acest tratat, prin care Imperiul Țarist și-a extins influența în Balcani și Caucaz, cerând și obținând o revizuire, prin Tratatul de la Berlin, la Congresul de la Berlin din 1878.

Astfel că, în iulie 1878, a fost semnat Tratatul de la Berlin, ale cărui prevederi au fost influențate decisiv de cancelarul german Otto von Bismark, care a dat dovadă de abilitate diplomatică deosebită.

Principalele prevederi ale tratatului au fost următoarele: – România devenea un stat suveran, egal în drepturi cu celelalte state independente. Ca stat care se bucura de independență deplină, România putea să-și înfăptuiască nestingherită politica externă și internă;

Mulțumesc domnului senator.

Într-adevăr, este o dată importantă pentru România și pentru Dobrogea.

O invit la microfonul Senatului pe doamna senator Minerva Boitan, Grupul parlamentar al PNL. Am să-l rog pe domnul senator Günthner Tiberiu să se pregătească.

Doamna senator Boitan, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește „Eprubetele ministrului Funeriu”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Deprins să spele eprubetele mâzgălite ba de roșul comunist, ba de portocaliul democrat-liberal, ori de verdele

udemerist, domnul ministru Funeriu i-a transformat, aidoma unui alchimist din alte vremuri, pe toți cei ce au tangență cu învățământul românesc în adevărate substanțe amorfe, când insipide, când inodore, pe care, uneori, le îngheață în săli neîncălzite, alteori le topește prin valoarea salariilor sau le volatilizează, făcându-le să dispară, evident, din branșă. Totul, după inspirația de moment a laboratorului.

Decis să transforme în praf ocru și pulbere oranj tot ce a rămas nepisat în învățământul românesc, domnul Funeriu și-a propus să facă din copiii de grădiniță lanțuri catenare de ființe ghemuite orto, meta, para, câte 40, în spații croite pentru 20. Celor mai mari le-a rezervat alt experiment. În creuzetul bacalaureatului, gândit la comun și pentru impiegatul de mișcare, și pentru docentul polimerilor, i-a topit aproape pe toți, uitând că decontările se fac în timp și cu multă răbdare.

Cei mai afectați rămân cei din învățământul superior. Studenții, pregătiți după metoda: mai pune tu, profesore, o bază la ceva, că îi ard eu cu aciditatea deciziilor mele de chimist sadea, par complet debusolați și sunt mai toți orbiți de flacăra mov a nălucirilor și fantasmagoriilor funeriste.

Cursuri bune pentru pregătirea viitorilor clătitori de eprubete sunt cuantificate la comun cu cele ale celor cu adevărat demni de universul academic. La fel sunt uniformizate și salariile, banii rămân ceva ușor nedefinit, pe fundul unei eprubete.

Avem, în schimb, un laborator în care domnul Funeriu se joacă cu vieți și destine, așa cum se juca, probabil, când spăla eprubete. Îi sugerăm să le spele în continuare, mai bine decât să intoxice complet școala românească.

De dispărut, îl asigurăm pe domnul ministru, nu o să dispară. Ne va fi însă greu să o readucem la starea de corp solid, cu irizări diamantine, după ce a fost supusă la nenumărate experiențe și experimente.

Mulțumesc doamnei senator Boitan.

Domnul senator Günthner Tiberiu, Grupul parlamentar al UDMR. Se pregătește domnul senator Vasile Nedelcu. Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația politică „Descentralizarea spitalelor – o decizie de succes, ale cărei efecte pozitive au început să apară”.

La 5 noiembrie 2011, în municipiul Satu Mare, în prezența actualului și a fostului ministru al sănătății, domnii Ritli Ladislau și Cseke Attila Zoltán, a avut loc recepția oficială a lucrărilor de renovare și modernizare a clădirii Spitalului de boli contagioase din municipiul Satu Mare. Construcția existentă, monument istoric datând din secolul al XIX-lea, se afla, înainte de descentralizare, într-o stare avansată de degradare. Bolnavii internați, riscând să se îmbolnăvească și mai tare din cauza condițiilor insalubre, a stării proaste în care se afla construcția, erau sfătuiți, de cele mai multe ori, să rămână sub tratament acasă, chiar cu riscul contaminării altor persoane. Singurele soluții luate în discuție cu privire la această construcție înainte de descentralizare erau demolarea construcției și mutarea pacienților într-o eventuală altă locație.

Imediat după descentralizarea sistemului sanitar, autoritățile județene, cu sprijinul Ministerului Sănătății, au demarat lucrările de reabilitare și modernizare a construcției. Rezultatul constatat de către toți cei prezenți la recepția oficială a lucrărilor, miniștri, cadre medicale, autorități, populație și mass-media, este un spital european de patru stele, care oferă niște condiții excepționale pentru tratarea bolnavilor.

Concluzia tuturor a fost că acest rezultat ar fi fost imposibil de atins fără implicarea totală a autorităților județene și locale în funcționarea sistemului local de sănătate, obiectivul cel mai important al politicii de descentralizare a sistemului de sănătate.

De altfel, tot ce se întâmplă astăzi în sistemul de sănătate sătmărean vine să confirme faptul că decizia de descentralizare a sistemului a fost una de succes și că autoritățile locale se implică cu succes în modernizarea sistemului.

Astfel, sunt în curs de finalizare lucrările de construcție și amenajare a noii Secții de primiri urgențe a Spitalului județean, lucrări, de asemenea, de o calitate deosebită, care vor oferi condiții deosebite pentru tratarea urgențelor. Se lucrează la modernizarea spitalelor din municipiul Carei și din orașul Negrești, se accesează programe europene, se încheie parteneriate cu spitale din străinătate, din țări vecine, orașe înfrățite, se achiziționează aparatură medicală de înaltă performanță și se derulează multe alte acțiuni care sunt în favoarea sistemului.

Mulțumesc domnului senator Günthner Tiberiu. Domnul senator Vasile Nedelcu, urmat de domnul senator Dumitru Oprea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Atenție! Circul din PSD dăunează grav sănătății Senatului”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asistăm de două zile la un circ nemaiîntâlnit în politica românească – războiul total declanșat în Partidul Social Democrat. Cele două tabere sunt, de fapt, reprezentate de doi oameni: fostul președinte al formațiunii, Mircea Geoană, și actualul șef, mai tânărul Victor Ponta.

Dacă luni seara se vorbea clar despre o revocare a domnului Mircea Geoană, ieri lucrurile s-au prezentat haotic. Adevărații șefi ai PSD-ului, Ion Iliescu și Adrian Năstase, i-au dat peste năsuc micului Titulescu și, peste căpșorul său de procuror atotștiutor, au decis că Mircea Geoană rămâne acolo unde este, fiind pasibil doar de o sancțiune pe linie de partid.

Așa cum știți, lucrurile nu s-au oprit aici, pentru că domnul Ponta o ține pe-a lui, îl vrea pe prietenul său, cu orice preț, șef peste Senat, exact ca un copil răsfățat care vrea să aibă

mai multe dulciuri decât poate primi și dă supărat cu piciorușul în podea. Ca să parafrazez o vorbă devenită legendă: „Victoraș, nici nu știi cât de mic începi să fii!”, pentru că cel mai șifonat din toată povestea asta iese, momentan, Victor Ponta, care, deși este lider de partid, nu este ascultat de nimeni, ba mai mult, ai săi colegi iau decizii peste capul lui, dându-i astfel o palmă sănătoasă, care să-l trezească la realitate.

Și uite-așa, Victor Ponta, în urma moftului său de a-l schimba pe Geoană, ca să – spun gurile rele – îi fie mai ușoară o eventuală punere în aplicare a stupidului plan de suspendare a șefului statului, a ajuns de râsul națiunii.

Nu-l apăr pe domnul Geoană, pe care, deși îl respect, nu-l simpatizez chiar atât de mult, însă dumnealui reprezintă dovada clară că, în PSD, soldații – foști eroi de partid, care acum nu mai execută ordinele micului Titulescu – sunt executați cu sânge rece chiar de către cei care odată îi erau camarazi de luptă.

De cealaltă parte, dragi colegi din PSD, chiar vă mulțumesc, în special, pentru ziua de ieri. Cu această spălare de rufe în public ați demonstrat, în sfârșit, țării cine sunteți cu adevărat – niște oameni disperați după funcții, ca fetele mari după zestre, niște persoane conduse de interese meschine și personale, care se bazează doar pe vorbe populiste, fără valoare. Românii v-au văzut adevărata față, iar eu nu pot decât să mă bucur că v-ați făcut singuri praf imaginea, chiar dacă mulți cetățeni se convinseseră de mult că nu vreți să faceți nimic concret pentru ei, lucru ușor de văzut în sondajele care scad, scad, scad...

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Elena Mitrea. Domnule senator Oprea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică poartă titlul „PSD înfruntă criza prin lupta de clasă”.

În aceste zile, primim cea mai dură lecție a globalizării. Interconectarea economică își arată și reversul medaliei, atunci când are la bază iraționalitatea actelor de guvernare. Acest lucru se întâmplă în Grecia, o țară care a refuzat să-și reformeze, ani în șir, sistemul financiar. Avem exemplul absolut de catastrofă generată de obezitatea statului social și cultura fraudării fiscale. În mod rațional, România a acționat la timp, evitând scenariul elen. Actualul Guvern a luat măsuri dureroase pentru a ameliora deficitele și putem înfrunta ceva mai bine criza.

Cum ar fi acționat oare USL dacă avea puterea? Răspunsul este dat chiar de unul dintre liderii săi, domnul Ponta. Sunt încă vii îndemnurile sale adresate populației de a se revolta contra Guvernului. Astfel de revolte au avut loc în Grecia, iar acum vedem unde au dus. La fel, ne amintim împotrivirea opoziției față de adoptarea noului Cod al muncii, care să ajute competitivitatea economică. Tot la vecinii noștri balcanici observăm absurditățile din sistemul de stat, cu drepturi pentru angajați, care devin de-a dreptul privilegii. Nota de plată la toate acestea se socotește acum în sute de miliarde. Iar când premierul socialist grec șochează Europa cu un referendum halucinant, același domn Ponta aplaudă frenetic soluția, mărturisind deschis că ar fi făcut la fel, ca o veritabilă celebrare a democrației, în condițiile în care o astfel de idee a stupefiat și poporul grec, inclusiv pe tovarășii socialiști din PASOK.

Șeful PSD își arată însă adevărata sa „competență” politică, laudă curajul lui Papandreou de a merge – citez – „împotriva curentului marii finanțe, a băncilor care au făcut bani pe spinarea oamenilor”. Apoi, ne asigură că reacția de șoc a Europei ar fi doar „un linșaj mediatic lansat de presa europeană, dependentă de lumea finanțelor”.

Nu pot fi decât uimit de această viziune sinistră a liderului opoziției. Dacă un personaj care se visează premierul României consideră că soluțiile oferite de Sarkozy, Merkel și Comisia Europeană sunt parte a unei conspirații planetare, avem motive să ne temem, pentru că avem de-a face cu reacțiile unui socialist aflat la stadiul ieșirii din revoluția industrială.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Elena Mitrea, Grupul parlamentar al PSD.

Am să rog să fiu informat dacă mai sunt alți colegi sau colege care doresc să intervină.

Doamna senator Mitrea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Dreptul la o reprezentare demnă”.

Așa cum scrie în al lor „job description”, diplomații statului român și șeful lor din țară, ministrul afacerilor externe, au ca principală atribuție de serviciu să reprezinte țara și pe români cu demnitate. Este, de altfel, o misiune nobilă.

În total contrast cu acest rol, a șocat într-un mod negativ opinia publică o declarație de acum câteva săptămâni, care a făcut înconjurul mass-mediei românești, rostită de ministrul

Guvernului României Teodor Baconschi. Conform acestuia, cetățenii români se împart în bogați harnici și săraci cerșetori. Pe aceștia din urmă îi trimite în categoria leneșilor asistați social.

Șochează nu numai faptul că declarația vine de la un diplomat, ministru de externe, dar, și mai uimitor, declarația vine din gura unui om care, de-a lungul vieții, a fost beneficiarul unor prestații sociale precum indemnizația socială, învățământul gratuit, burse de studiu, acordate de statul social, în țară și în străinătate, indemnizații de funcționar de lux, așa cum sunt indemnizațiile, în lei și în valută, de diplomat, ambasador și demnitar al statului, de ministru. Toate aceste beneficii sociale asistențiale, precum și indemnizațiile, i-au fost și îi sunt plătite de contribuabilii români, fie că aceștia sunt bogați sau săraci, mai ales de cei săraci, cu salarii mici, pentru că bogații sunt foarte puțini și știu mai bine să evazioneze contribuțiile la bugetele de stat. Oare de aceasta plătește contribuabilul român indemnizația de ministru de externe și celelalte cheltuieli de care Domnia Sa beneficiază, pentru a terfeli și împroșca cetățenii cu epitetele de sărăntoci, leneși și cerșetori? Nu!

Nu poate fi calificată decât ca bătaie de joc fuga ministrului de externe de răspunderea de a-i reprezenta cu demnitate pe români în fața unei mulțimi de personalități ale lumii participante la aniversarea a 90 de ani de viață și de istorie ai Regelui Mihai.

După Președintele României, absent automotivat de la evenimentul întâlnirii românilor cu istoria, ministru al afacerilor externe este cea mai importantă funcție de reprezentare în străinătate a României.

Mulțumim doamnei senator Mitrea.

Am să-l rog pe domnul senator Șerban Rădulescu, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte declarația politică pe care a pregătit-o și pe domnul senator Udriștoiu să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Titlul declarație mele politice este „Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene trebuie să devină un imperativ absolut pentru Guvern”.

În contextul economic internațional, absorbția fondurilor europene ar trebui să fie pentru România o prioritate de ordin zero. La nivel declarativ, suntem cu toții de acord. Din păcate, rezultatele concrete nu sunt pe măsura speranțelor și entuziasmului inițial, ci, dimpotrivă, trădează existența unor disfuncționalități majore.

Datele statistice vorbesc de la sine. Avem cea mai scăzută rată de absorbție netă a fondurilor dintre toate statele membre: la jumătatea exercițiului bugetar european, doar 4% sume plătite de la Uniunea Europeană din cele 20 de miliarde de euro acordate prin fonduri structurale, în vreme ce Bulgaria are o rată de absorbție de 10%, Polonia de 25%, iar Lituania chiar de 50%. Aceasta în condițiile în care am fost avertizați că sumele alocate pentru perioada inițială a programării bugetare și necheltuite vor fi anulate, termenullimită fiind la finele anului 2012. Se discută și despre o politică mult mai restrictivă în ceea ce privește alocarea fondurilor, cu începere din 2014, care ar putea lăsa țările cu grade mici de absorbție, practic, fără bani.

Oficiali ai Uniunii Europene își exprimă îngrijorarea. Comisia Europeană efectuează controale atât în colaborare cu autoritățile românești responsabile, cât și pe cont propriu, se blochează rambursări importante, ne luăm angajamente, căutăm soluții, se înființează Ministerul Afacerilor Europene. Cu toate acestea, până în momentul actual, realitatea oglindită în cifre rămâne una foarte sumbră: deși membră a Uniunii Europene încă de la 1 ianuarie 2007, România se află într-o poziție ingrată, cu peste 4,5 miliarde de euro plătiți ca taxă de țară membră și sub un miliard de euro utilizați din fondurile alocate de Uniunea Europeană.

Și totuși, de ce se întâmplă? Care sunt motivele acestui blocaj devenit cronic?

Oficialii Uniunii Europene vorbesc despre lipsa de performanță a managerilor, dar, pe de altă parte, acuză și alocarea preferențială a fondurilor prin sistemul de achiziții publice. Fraudele – numite blând „practici neconforme” – nu mai reușesc să mire pe nimeni, dar reușesc să ne aducă înghețarea plăților.

Mulțumesc domnului senator Rădulescu.

Domnul senator Tudor Udriștoiu, Grupul parlamentar al PDL, încheie lista declarațiilor politice de astăzi.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. „O planetă cu 7 miliarde de locuitori” Stimați colegi,

La 31 octombrie 2011, populația globului a ajuns, conform estimărilor ONU, la 7 miliarde de locuitori.

S-a discutat intens în ultimele zile despre semnificația acestui număr și, mai ales, despre necesitatea corelării evoluțiilor demografice viitoare cu resursele pe care ni le oferă planeta.

Aș aminti semnalul de alarmă tras încă de anul trecut de studii ale ONU, care estimează că, în lipsa unor măsuri și programe de creștere a natalității, populația din țara noastră riscă să dispară peste un mileniu.

Nu întâmplător, experții, instituțiile de specialitate, organizațiile internaționale cu preocupări în domeniu, dar și Subcomisia senatorială pentru populație și dezvoltare, pledează de ani buni pentru o abordare strategică a fenomenelor de descreștere și îmbătrânire demografică, prezentate ca riscuri majore la adresa securității naționale.

Am reluat această temă chiar săptămâna trecută, când am lansat la Senat Raportul UNFPA privind starea populației lumii în 2011, intitulat „Oameni și oportunități într-o lume de 7 miliarde de locuitori”. Am avut o participare semnificativă din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerului Sănătății, Ministerului Afacerilor Externe, Institutului Național de Statistică și a sistemului ONU, precum și, foarte important, a organizațiilor societății civile.

Pe cât de diversă a fost participarea, pe atât de solid a fost consensul cu privire la faptul că trebuie să regândim urgent politicile în domeniul populației, din perspectiva incluziunii sociale și a grupurilor vulnerabile și marginalizate, acordând prioritate măsurilor de promovare a îmbătrânirii active și de întărire a solidarității intergeneraționale, o sarcină deloc ușoară în condițiile în care – așa cum arată un studiu recent al Centrului European pentru Studii Sociale – România se numără printre țările cu cea mai mare rată a discriminării persoanelor vârstnice.

Creșterea continuă a raportului dintre populația inactivă și cea activă a accentuat emigrația externă, rămânând una dintre cele mai mari provocări pentru România.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, domnul senator.

O să am o rugăminte la dumneavoastră, domnule senator Udriștoiu...

Cred că se revocă întreg Senatul!

Rog să verificați dacă sunt elemente de natură să provoace declanșarea unei alarme reale.

## Domnule senator Udriștoiu,

Pentru că tema pe care dumneavoastră o ridicați este atât de importantă, o să am rugămintea ca acest raport și concluziile pe teme de demografie și populație să fie prezentate într-o formă structurată, ca document al Senatului, într-o serie de publicații pe care vrem să le lansăm, pe teme importante de dezbatere publică și de societate. De aceea, am să vă rog să avem, poate, un prim produs de acest gen în jurul acestei dezbateri, care este importantă și pe care o animați de mulți ani cu foarte multă aplecare și foarte multă competență.

## Stimați colegi,

## Stimate colege,

Dați-mi voie să vă informez că următoarele declarații politice au fost depuse în scris și vor fi consemnate ca făcând parte din stenograma ședinței noastre de astăzi:

– Florin Mircea Andrei, Iulian Urban, Petru Filip, Dorin Păran – din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Adrian Țuțuianu, Gheorghe Marcu, Gheorghe Pop, Florin Constantinescu, Alexandru Cordoș, Constantin Tămagă, Doina Silistru, Ioan Mang, Ecaterina Andronescu – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Emilian Frâncu, Cornel Popa, Marius Petre Nicoară – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu – din partea Grupului parlamentar progresist.

Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația politică se intitulează „Consiliul European – soluții majore pentru criza europeană”. Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Consiliul European din 23 octombrie a vizat, în principal, problematica legată de creșterea economică și de implicarea băncilor și statelor din zona euro. În context, liderii europeni au considerat că numai perspectiva unei creșteri economice durabile poate aduce încredere, absorbție de datorii și creare de locuri de muncă în cadrul Uniunii.

Consiliul European a apreciat că piața internă rămâne instrumentul principal pentru încurajarea creșterii comune. Angajându-se ferm pentru accelerarea adoptării unor măsuri destinate creării de locuri de muncă și de creștere pe termen scurt și mediu, liderii europeni s-au pronunțat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii în scopul facilitării obținerii de credite și al angajării forței de muncă. În acest sens, s-a considerat că intrarea în vigoare a Directivei privind serviciile până la sfârșitul acestui an va aduce beneficii economice importante.

Cu privire la politica bugetară și reformele structurale, Consiliul European a solicitat Consiliului și Comisiei adoptarea unor măsuri adecvate în favoarea creșterii și asigurării locurilor de muncă la nivelul Uniunii.

Situația băncilor a constituit subiectul cel mai important al agendei europene actuale. Există un consens general cu privire la necesitatea aplicării unei scheme de coordonare pentru recapitalizarea băncilor și îmbunătățirea alimentării lor. Miniștrii de finanțe UE au abordat acest subiect în data de 23 octombrie, la Consiliul ECOFIN, discuțiile fiind continuate până în data de 26 octombrie, când a fost convocat un nou summit euro.

În vederea întăririi convergenței economice a zonei euro, Consiliul European s-a pronunțat asupra îmbunătățirii disciplinei bugetare și a aprofundării uniunii economice pe baza unor schimbări limitate ale tratatelor. Orice schimbare a tratatului necesită un nou proces de ratificare. Consiliul European a subliniat importanța menținerii integrității pieței unice în rândul tuturor statelor membre, nu numai a acelora care fac parte din zona euro. În acest sens, s-a decis menținerea unor legături între cele două tipuri de decizie, într-un spirit de încredere reciprocă.

Declarația politică este intitulată „Morcovul Băsescu din... umbra unor magistrați și politicieni”.

Supărare mare la unii magistrați și cotcodăcit de gardă la Ponta(cul) pe tema remarcilor făcute de președintele Băsescu la adresa căruței cu roți pătrate numite justiția română.

Cred că opiniile exprimate de președinte ar trebui discutate cu mai mult calm. În mod clar, avem o problemă cu deciziile judecătorești prin care se măresc salariile persoanelor din sectorul public. A existat o decizie din partea Curții Constituționale, care spune că instanțele nu au dreptul să modifice legile adoptate de Parlament. În acest moment, vedem cum instituțiile statului acționează ca și când ar aparține altor puteri – judecătorii modifică texte de lege, Parlamentul se comportă ca instanță de judecată în cazul marilor dosare de corupție. Cred că trebuie să discutăm despre aceste lucruri și cred că este legitim ca președintele să pună în discuție aceste subiecte.

În concluzie, nu aș cere suspendarea președintelui pe acest motiv, dar cred că este important să auzim toate punctele de vedere argumentate pe această temă.

În fiecare an, vedem judecători și procurori trimiși în judecată și condamnați pentru fapte de corupție. Rezultă că există o problemă de integritate în sistemul judiciar. Din păcate, reacția CSM în zona de sancțiuni disciplinare este foarte timidă. Sancțiunile aplicate sunt foarte puține și foarte blânde. Vedem că oamenii nu ies din sistem decât dacă sunt prinși de procurori. Acest lucru este anormal, pentru că, în orice țară și în orice sistem, majoritatea încălcărilor de normă sunt cele mai puțin grave – în cazul nostru, abaterile disciplinare. Cred că CSM ar trebui să lucreze mai mult pe acest subiect.

În afară de președintele Băsescu, niciun alt politician nu mai are curajul să atragă atenția asupra corupției din rândul judecătorilor, deși românii percep acest fenomen ca generalizat. Cred că există o temere din partea clasei politice referitor la acest subiect – toate partidele au oameni importanți trimiși în judecată, ale căror destine depind de judecători. În aceste condiții, nimeni nu vrea să supere prea tare sistemul judiciar.

Declarația politică se intitulează „Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – o nouă provocare europeană”.

Adoptarea Strategiei Dunării de către Consiliul European la 24 iunie 2011 a reprezentat un eveniment important pentru cetățenii europeni din această macroregiune și un pas firesc în a da continuitate dezvoltării spațiului regional al Dunării.

Strategia Dunării reprezintă, fără îndoială, un model de creativitate europeană și regională, căruia România împreună cu Austria, ca inițiatori, alături de celelalte state, au reușit să-i dea viață. Odată cu adoptarea Strategiei Dunării, provocările implementării nu vor fi printre cele mai simple.

Integrarea și implementarea Strategiei Dunării în actualul context economic european dificil reprezintă provocarea supremă în reușita acestui demers. În acest sens, depinde numai de noi cum vom gestiona oportunitățile oferite de această inițiativă și cum ne vom angaja pe mai departe în susținerea proiectelor asumate.

Cea de-a doua provocare gravitează în jurul finanțării. Finanțarea proiectelor dunărene reprezintă încă o problemă dificilă, ca urmare a absenței unui buget dedicat SUERD, în cadrul bugetului actual al Uniunii Europene. Prin urmare, dificultățile generate de sursele de finanțare demonstrează că este nevoie de stimularea constantă a imaginației. Constituirea Grupului consultativ privind SUERD, la inițiativa MAE, la a cărui primă reuniune am participat, pe 19 octombrie, și a unui grup de lucru pe probleme financiare a reprezentat primul pas în căutarea unor soluții viabile.

Cea de-a treia provocare este legată de crearea unui sentiment de mândrie culturală și de apartenență la o regiune strategică și încărcată de semnificații istorice. Modernizarea infrastructurii de transport, dinamizarea relațiilor economice, promovarea dezvoltării sectoriale integrate, precum și acordarea unei atenții speciale ecosistemelor și habitatelor naturale, toate acestea vor duce la accentuarea și generarea unui sentiment de mândrie a comunității dunărene. Instrumentele financiare nu asigură de fiecare dată, în mod exclusiv, succesul unui proiect.

Cea de-a patra provocare o constituie consolidarea unui nou tip de parteneriat: public – privat – societate civilă. Acest parteneriat ar trebui să aibă în vedere dezvoltarea, cu prioritate, a zonelor defavorizate din regiunea Dunării, unde există oportunități majore de investiții. O intensificare a investițiilor interne și externe va aduce un beneficiu atât pentru comunitatea dunăreană, cât și pentru companiile dornice să investească în aceste zone.

Declarația politică este intitulată „Grecii și împrumuturile”. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să susțin astăzi în fața dumneavoastră o scurtă declarație politică având ca temă istoria împrumuturilor financiare ale poporului grec.

Grecii s-au împrumutat prima dată prin secolul al patrulea, de la Templul din Delos, mai mult decât puteau duce. Datoriile grecilor erau echivalente cu 215% din PIB (Winkler, 1933). Firește, s-a făcut un _haircut_ , întrucât altfel nu se putea. S-a tăiat atunci circa 80% din datorie.

În 1826, ca să ne apropiem fulgerător, Grecia dă iar faliment și e alungată de pe piețele internaționale vreme de 53 de ani. Era în vremea Războiului de independență (început la 1821).

1843, alt faliment. 1893, un altul ( _haircut_ 70%). Urmează noi și noi falimente.

A învățat Europa ceva din asta? Nimic. Dar ce zice Biblia? În „Deuteronom”, găsim așa: „În anul al șaptelea vei face iertare. Iertarea însă va fi aceasta: tot împrumutătorul, care dă împrumut aproapelui său, să ierte datoria și să n-o mai ceară de la aproapele său sau de la fratele său, că s-a vestit iertarea în cinstea Domnului Dumnezeului tău.” Ceea ce grecilor li s-a aplicat cu succes.

După cucerirea Imperiului Bizantin de către turci, cea mai mare parte a Greciei a trecut sub stăpânirea otomanilor. Evident, grecii s-au mai răsculat, au înființat chiar și Eteria, care avea misiunea de a organiza rebeliuni – prima începând chiar în Țara Românească –, dar care a fost rapid înăbușită de otomani. Între diferitele facțiuni elene au izbucnit la un moment dat conflicte, care au dus la declanșarea unui adevărat război civil. Între timp, otomanii au negociat cu Muhammad Ali (Egipt), care l-a trimis pe unul dintre generalii săi, Ibrahim Pașa, să lupte pentru înăbușirea rebeliunii elene, Ibrahim urmând să primească anumite porțiuni din Grecia.

Până la sfârșitul anului 1825, cea mai mare parte a Peloponezului trecuse sub controlul Egiptului. În aprilie 1826, Grecia declara falimentul. Războiul costase mult prea mult.

În 1843 vine următorul faliment. Grecii împrumutaseră 60 de milioane de drahme în urmă cu 11 ani de la Franța, Rusia și Marea Britanie pentru a-și reface economia în urma Războiului de independență. În 1843, Otto, prințul bavarian instalat rege al Greciei de către britanici, declara că nu mai poate să își achite datoriile. Omul era un inovator – a înființat Parlamentul bicameral, a impus o nouă Constituție, dar cam degeaba... Automat, banii necesari economiei au fost furnizați de Banca Centrală, întrucât nimeni nu mai dădea doi bani pe promisiunile Greciei.

Declarația politică se intitulează „Un președinte iresponsabil mai dă o lovitură statului de drept”.

Dicționarul juridic spune că noțiunea statului de drept este, în general, utilizată pentru a sublinia diferențele existente între regimurile democratice și regimurile autoritare (dictatoriale). În teoria politică, prin stat de drept se înțelege un stat bazat pe o ierarhie a normelor generatoare de ordine juridică. În statul de drept, statul este garantul libertăților și drepturilor individuale, totodată, asigurând securitatea internă și externă a cetățenilor prin instituții democratice. Instituția superioară căreia i se subsumează alte legi și norme este Constituția.

Stimați colegi,

Am folosit această introducere ca să avem în față un reper definitoriu a ceea ce în teorie este consacrat drept stat de drept și ceea ce înseamnă astăzi, în realitatea României stăpânite de Traian Băsescu, abandonarea, deraierea gravă de la acest reper. Am spus-o de mai multe ori, și eu, și mulți colegi de-ai mei: prin tot ce face, spune, ordonă, președintele Băsescu distruge sistematic fundamentele democratice ale României.

La început, ieșirile sale au fost privite cu o anumită suspiciune, dar sunt deja șapte ani de atitudini și reacții profund antidemocratice, anticonstituționale din partea celui care ar trebui să fie primul supus al legii fundamentale.

Una dintre ele s-a produs în urmă cu două săptămâni, în atmosfera relaxantă, lipsită de tensiunile unor posibile întrebări incomode, pe care Televiziunea publică, în general, și doamna Culcer, în special, au grijă să i-o creeze de fiecare dată președintelui.

Multe și nenumărate prostii a spus președintele la TVR, dar dintre ele răzbat afirmații extrem de grave prin care, fără jenă și fără nicio subtilitate, șeful statului atentează la temelia statului de drept, din ce în ce mai erodată după un mandat și jumătate cu el la Cotroceni.

Spune așa Traian Băsescu: „După mine, Senatul, în ansamblul lui, cu tot cu președinte, s-a compromis. Să refuzi să adopți legea cu privire la crearea mecanismului de promovare și selectare a judecătorilor pentru Înalta Curte este descalificant pentru Senat. (...) Senatul este compromis de la președinte până la ultimul senator.”

Declarația politică este intitulată „Nedreptatea și revolta celui fără vină”.

Stimați colegi,

Suntem în cel de-al treilea an de guvernare Boc, cu PDL-ul la timonă. Aproape obsesiv, ca într-o cadență de mitralieră, șeful Executivului repetă mecanic că românii vor trăi mai bine. Din păcate, constatăm cu amărăciune și revoltă grave erori de guvernare a României, cu implicații criminale asupra cetățenilor acestei țări.

Actualul Guvern consideră că modernizarea statului și reforma în economie constau numai în reducerea masivă a cheltuielilor prin tăieri de salarii și pensii și Legea asistenței sociale. Amatorismul, incompetenta, hoția, clientelismul sunt cuvinte prezente și comune actualei guvernări.

Din cauza prostiei și a lipsei de loialitate față de România, factorii decidenți ai acestei țări au înstrăinat sistemul bancar și piața energetică. Astfel, am ajuns în situația de a pierde pârghii de acțiune ale statului în economie – de exemplu, politica de creditare.

Logic și normal, se naște întrebarea firească: prioritățile României și destinele cetățenilor ei mai sunt hotărâte de reprezentanții instituțiilor statului român? Sau, asemenea „Stambulului feudal”, acestea sunt stabilite de la Bruxelles sau Washington?

Exemplul cel mai elocvent îl avem acum, când proiectul de buget pentru anul 2012 nu este stabilit de Guvernul României.

Printr-un ciclu dramatic al istoriei, am redevenit „iobagii Evului Mediu”, translatați în mileniul al III-lea. Îndobitocind populația, prin închiderea instituțiilor de educație și cultură, am făcut-o dependentă de himera divinității. Este inacceptabil ca într-o localitate să construiești două lăcașe de cult și, în același timp, să închizi o școală și un dispensar medical. Situația este aberantă pentru un stat care se vrea european și modern.

Prin politici duplicitare, s-a inoculat în mentalul colectiv că tot ce este românesc este perimat, s-a stimulat consumul de produse de import, iar acum avem o economie nefuncțională, fără orizont și fără perspective.

Cum sunt stimulate sfera producției și cea a serviciilor? În niciun fel. De ce a ajuns România să importe alimente și să fie expusă foametei, cu un pământ care poate hrăni încă patru Românii?

Declarația politică este intitulată „România merită un buget pe 2012 corect”.

- Stimate colege,

Stimați colegi,

Profiturile realizate în țară fie sunt exportate de niscai multinaționale aciuate prin România, fie împărțite între câinii

de partid ai PDL. Pierderile sunt distribuite invariabil societății. Am ajuns să avem o clasă de mijloc secătuită, datoare vândută prin bănci. Din păcate, așa înțelege Guvernul „să stimuleze” economia.

Guvernul a ales să-și îndeplinească greșit rolul. Treaba lui nu era aceea de a stoarce de resurse țara, de a vinde pe bani mărunți toate valorile României, de a ghiftui niște grupări interlope lipite puternic de putere. Fondul de rezervă nu a fost gândit pentru ca prim-ministrul să dispună samavolnic de el ori de câte ori are de premiat clientela politică a PDL și UNPR. Bineînțeles că în tot acest timp dumnealui ne sfida impertinent, explicându-ne cum trebuie să fim „prudenți” cu bugetul de anul viitor.

În fine, rolul unui guvern, fie el și PDL-ist, nu era nici acela de a înjosi populația și de a o sărăci, nici acela de a lăsa țara cu cea mai mare datorie istorică din toate timpurile. Rostul unui guvern e să protejeze, mai ales în vremuri tulburi, siguranța socială și poporul, să creeze locuri de muncă, să stimuleze creșterea economică, nu să o inhibe. Dar așa sunt unii „deștepți”, scad impozitele și taxele în vremuri de creștere economică și le măresc în perioade de recesiune, să fie convinși că, dacă ceva bun n-au făcut, măcar au tras un pumn zdravăn în cap și celei din urmă afaceri legitime care se încăpățâna (stupoare!) să se mențină pe piață.

Nicăieri în lume, niciodată în istorie, o țară care și-a redus deficitul economic și a crescut taxele nu a reușit să stimuleze creșterea economică. Așa cum creștere economică nu iese nici din construirea de săli de sport în sate fără apă curentă, sărăcite și îmbătrânite.

De altfel, șeful delegației FMI a dat dreptate USL în ceea ce privește Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). Franks a spus răspicat că banii din acest program ar trebui cheltuiți cu foarte mare grijă și că Guvernul ar trebui să se concentreze pe atragerea banilor europeni.

Declarația politică se intitulează „După sacrificii, alte sacrificii”.

Doamnelor și domnilor, Stimați colegi,

În luna mai 2010, românii erau anunțați că vor fi aplicate măsuri de austeritate. Printre acestea sunt de amintit tăierea pensiilor și a salariilor, reducerile de personal. După mai bine de un an de sacrificii, românii sunt anunțați că urmează alte sacrificii.

Dacă la începutul săptămânii trecute comentariile tuturor se concentrau pe ideea că salariile și pensiile vor fi înghețate, spre finalul săptămânii, discursul puterii a fost nuanțat și transformat în sintagma „reduceri masive de personal”.

Ne așteaptă în 2012 un nou val de disponibilizări, noi sacrificii care, adăugate la cele trăite în 2010 și în 2011, vor transforma viața românilor într-un calvar. Dacă facem un exercițiu de memorie, ne aducem aminte că ministrul finanțelor publice Gheorghe Ialomițianu ne anunța în luna mai că pensiile vor crește începând cu ianuarie 2012. Același ministru afirma vineri că „cea mai bună variantă pentru a nu avea derapaje în 2012 este să menținem salariile și pensiile la nivelul din 2011”. Când a spus adevărul domnul ministru? Greu de spus.

Ce s-a întâmplat din luna mai și până acum? Fondurile guvernamentale s-au dus pe apa sâmbetei, spre acoliții politici din județele portocalii. Fondurile structurale, atât cât s-au putut absorbi, au fost folosite în alte scopuri. Din nou, s-a cheltuit mai mult decât s-a produs. Investițiile au stagnat, investitorii și-au luat tălpășița din țară și au plecat spre alte meleaguri, mai profitabile. Multe firme au dat faliment. Sănătatea românilor nu mai are prețul cuvenit, pentru că s-au desființat multe spitale. Șomajul crește pe zi ce trece și nu există semnale că acest lucru se va ameliora în 2012. Dimpotrivă, un sfert din cele 760 de companii de stat, precum RADET, CFR, „Oltchim”, sunt neperformante, cu active neviabile și intrate _de facto_ în faliment, astfel că aproape 100.000 de angajați ar putea rămâne fără un loc de muncă dacă aceste unități s-ar închide. Subvențiile pentru căldură s-au sistat și a crescut prețul gigacaloriei. Foarte multe localități din țară încă nu au căldură și românii tremură de frig în case.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Curtea de Apel Cluj a dispus, săptămâna trecută, trimiterea în arest preventiv pentru 29 de zile a domnului Radu Bica, vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj și vicepreședinte al Organizației PDL Cluj, sub acuzația de luare de mită pentru atribuirea unor contracte de mentenanță pe stadionul „Cluj Arena”.

Faptele prezentate ne obligă, stimați colegi, să constatăm cu amărăciune că în județul Cluj, ca și în celelalte localități portocalii, de altfel, este tot mai vizibilă goana după îmbogățire a aleșilor locali cu această culoare politică.

Pe de altă parte, nu putem să nu apreciem că justiția își face datoria, procedând la verificarea legalității contractelor atribuite „firmelor de casă” ale PDL. Sperăm ca acest exemplu să nu rămână singular, ci să urmeze multe altele, măcar pentru motivul că există destule afaceri dubioase desfășurate de „băieții deștepți portocalii” din Cluj.

Clujul avea oricum o imagine negativă, din cauza slabei prestații economice a Guvernului Boc, pentru a mai avea nevoie și de eticheta de „oraș al șpăgii”. Presa a publicat frecvent materiale despre numeroase nereguli în lucrările publice și licitațiile derulate. Așteptăm, de asemenea, să fie verificate contractul și lucrările pentru Centura Vâlcele – Apahida, unde costurile au ajuns la sume astronomice, o șosea cu două benzi fiind construită la preț de autostradă, și aceasta cu mari întârzieri.

Respectăm prezumția de nevinovăție, care poate fi invocată în cazul lui Radu Bica, dar ancheta în care este implicat acesta aduce grave prejudicii de imagine Consiliului Județean Cluj, împotriva căruia există oricum indicii serioase că s-ar fi implicat în derularea unor investiții controversate, având scopul precis de sifonare a banului public, aspect favorizat, printre altele, și de faptul că, întâmplător sau nu, consiliul, dominat de aceeași culoare portocalie, a „omis” să stabilească priorități clare în investirea fondurilor publice de care dispune.

Stau și mă întreb, stimați colegi: de ce majoritatea pedelistă din Consiliul Județean Cluj nu s-a gândit să finanțeze, de exemplu, Spitalul Regional de Urgență, obiectiv de o importanță majoră pentru întreaga zonă?

Declarația politică se intitulează „Din nou despre reorganizarea teritorială”.

În mod firesc, în momentul în care apare pe agenda publică o anumită temă – în cazul nostru, reorganizarea teritorială a țării –, există nevoia de argumentare, astfel încât beneficiarii finali ai implementării acelei propuneri – în cazul nostru, toți cetățenii țării – să fie convinși că propunerea este în beneficiul lor.

Pe de altă parte, există obligația din partea instituțiilor responsabile de a prezenta argumente de așa natură încât să facă posibilă dezbaterea publică, onestă, cu bună intenție de ambele părți.

Am mai abordat această temă în urmă cu două săptămâni și am arătat atunci că problema reorganizării teritoriale, în ansamblul ei, nu este altceva decât o polemică politică sterilă, fără substanță. Dar au apărut câteva noutăți.

Faptul că reorganizarea teritorială a devenit o obsesie este dovedit de o propunere nouă a coaliției: în loc de județe, ei vor regiuni de dezvoltare europeană, iar ultima idee emanată din tabăra PDL este nici mai mult, nici mai puțin decât refacerea fostelor regiuni și raioane.

Nu știu cui aparține ideea, dar ceva mai rău nu se putea. În 1948, cu prezența militară sovietică pe teritoriul nostru, comuniștii au schimbat organizarea teritorială tradițională, din județe – atestată încă din 1932, printr-un hrisov al lui Mircea cel Bătrân – în regiuni și raioane, după modelul sovietic. Mai târziu, în 1968, când Ceaușescu era la apogeul opoziției sale față de Moscova, România a revenit la împărțirea pe județe. Acum, actuala putere vrea să facă exact ce-a făcut Stalin în urmă cu mai bine de 60 de ani.

Dar nu se gândește nimeni le pericole reale. Statul n-are, pur și simplu, memoria pericolului generat de entitățile cu veleități etnice, separatism administrativ, enclavizare, dublă

identitate, autonomie teritorială etc. Deja s-au reactivat persoanele extremiste, care efectiv jubilează la gândul acestor concepte care pot deveni mortale pentru siguranța națională.

Pe de altă parte, la modul mai general legat de maniera noastră de a face politică în interes național, observ că ne lipsește cu desăvârșire stabilitatea instituțională, nu există niciun acord între afirmații și fapte. Executivul este într-o fază instabilă, nu reușește să rezolve probleme simple, elaborează decizii care, apoi, nu mai sunt aplicate.

Declarația politică se intitulează „Guvernul PDL – hoțul care strigă: «Hoțul!»”.

Stimați colegi,

Domnule ministru al finanțelor Gheorghe Ialomițianu,

Sunt cumva nedumerită de bruscul aplomb cu care ați intrat în delicata materie a atacului politic. Mă refer, evident, la maniera în care ați înțeles să criticați propunerile formulate de USL la bugetul de stat pe 2012, pe care le-ați caracterizat drept „populiste”, un rezultat al „relației nefirești dintre dreapta și stânga”.

Mai mult, domnule ministru, ați afirmat că liderii USL nu au învățat nimic din deplasările făcute în țări ca Grecia și Spania, puternic afectate de criză, țări în care știm cu toții că se iau măsuri de reducere a cheltuielilor.

Critica dumneavoastră ar fi întemeiată dacă ați îndeplini măcar două condiții:

1. Ați fi luat până acum măsurile economice menite să țină în frâu deficitul, în limitele convenite cu organismele financiare internaționale cu care aveți încheiate acorduri.

2. Ați fi învățat un lucru elementar: nu orice măsură menită să vină în sprijinul populației este populistă.

Evident, niciuna dintre cele două condiții nu este îndeplinită. Guvernul din care faceți parte a pus România pe butuci, singura relație pe care ați nutrit-o fiind a voastră cu voi înșivă, construind un sistem clientelar aproape desăvârșit, care culege și ultimul bănuț din teritoriu.

Cât despre cine și de unde învață (sau nu), singurul profesor pe care l-ați avut și de care nu vă deziceți nici în prezent este președintele Traian Băsescu, a cărui „gândire economică” imediată și de perspectivă este barda. Barda tăierilor este literă de lege pentru absolut toți membrii Cabinetului Boc.

Dacă de la Domnia Sa ați învățat economie, permiteți-mi, domnule ministru, să am dubii că atacarea propunerilor formulate de USL la bugetul de stat pe 2012 este rodul propriei gândiri.

Pentru o țară ai cărei cetățeni sunt sufocați de birurile absurde impuse pe orice, o relaxare ar fi un semn de umanitate, dar, domnule ministru, nu putem cere umanitate, pentru că sunteți de multă vreme în stadiul în care oamenii au încetat să mai fie tratați ca oameni, fiind reduși la statutul de simple cifre în statisticile pe care le fluturați în fața FMI-ului. Pensionarii sunt prea mulți – trebuie să facem ceva să reducem numărul acestora; bugetarii câștigă prea mult – trebuie să facem ceva, orice, chiar să încălcăm legile, pentru a le reduce veniturile; și avem prea multe spitale – în consecință, trebuie să le închidem.

Declarația politică este intitulată „Recensământul și incompetența guvernamentală”.

Stimate doamne și stimați domni,

Dezorganizare, bâlbâieli, haos, sunt doar câteva descrieri ale modului în care a fost organizat recensământul populației și al locuințelor de anul acesta. Guvernanții noștri au ținut să demonstreze cu tot dinadinsul una dintre legile lui Murphy: „Ce începe prost se termină și mai prost.”

Recensământul a debutat cu stângul în mai toată țara, peste 15% din recenzori renunțând să mai iasă pe teren după ce au aflat că statul i-a păcălit și nu le mai dă sumele promise inițial. Au urmat apoi bâlbâielile și gafele Institutului Național de Statistică (INS), toate culminând cu prestația lamentabilă a conducerii acestei instituții, depășită evident de responsabilități.

Pentru a putea înțelege mai bine această acțiune și pentru a putea trage niște concluzii referitoare la adevăratul rol al recensământului din România, am realizat o comparație între ceea ce s-a întâmplat la noi și cum s-au organizat lucrurile într-o altă țară a Uniunii Europene, Ungaria, acolo unde tot în această perioadă a avut loc o acțiune identică.

Legislație simplificată, birocrație mai puțină, formulare mai simple și mai ușor de aplicat au fost principiile care au ghidat organizatorii recensământului din Ungaria. La noi s-a mers exact pe dos. Mai întâi, din punct de vedere legislativ, trebuie spus că pe lângă reglementările Comisiei Europene referitoare la organizarea recensământului pe întreg teritoriul Uniunii Europene, reglementări care sunt identice pentru toate statele membre, în România doar în ultimii doi ani (2010–2011) au apărut nu mai puțin de trei hotărâri de guvern care au schimbat legislația, în timp ce în țara vecină a existat doar o singură reglementare privind organizarea acestei acțiuni.

În al doilea rând, din punct de vedere al instrumentarului statistic, la noi s-a folosit un număr de șase tipuri de formulare, în timp ce Ungaria a folosit doar două tipuri de formulare. Tot la acest capitol aș dori să subliniez că, în timp ce în România s-au cerut în mod obligatoriu atât numele, cât și CNP-ul, informație care la ultimul recensământ, din 2002, nu a fost solicitată, în Ungaria nu numai că nu s-a cerut codul numeric, dar nici măcar numele nu a fost solicitat, iar formularul referitor la gospodărie a fost prelucrat în mod independent de formularul privind persoanele. Toate aceste proceduri au fost implementate pentru a se evita orice

Declarația politică se intitulează „De la «criza scaunului gol», la criza politicii”.

România este de patru ani membră a Uniunii Europene, fapt incontestabil. Ne-am dorit atât de mult acest lucru, încât parcă nu mai suntem la fel de motivați acum să confirmăm așteptările altor țări care ne-au susținut. Această demobilizare nu ne servește la nimic, în condițiile în care bătrânul continent traversează o criză globală care ar trebui să ne apropie pe noi, politicienii, nu să ne despartă.

Cred că toată lumea își amintește de „criza scaunului gol” generată de generalul de Gaulle, în 1965, care nu dorea ca

unanimitatea de voturi în politica organismelor comunitare de atunci să fie înlocuită cu majoritatea calificată, argumentul forte fiind: „Nimic important nu trebuie să fie decis fără consimțământul tuturor.”

În loc să ne dea de gândit modul în care se făcea politică atunci, responsabilitatea pe care o aveau politicienii față de acceptarea anumitor reguli, părem a îngropa azi măreția gesturilor profunde sub indiferența totală față de soarta celor guvernați.

Faptul că suntem acum în NATO și UE este extrem de important, dar nu este și suficient, dacă nu știm cum să gestionăm viitorul țării. Promisiunea unui nivel de trai comparabil cu al altor țări cu vechime în Uniunea Europeană s-a stins treptat, ca un fum. A existat, practic, un moment măreț, în 2005, când s-a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care a unit, în mare, atât puterea, cât și opoziția, dar pe măsură ce au trecut anii magia momentului s-a diminuat, ajungându-se astăzi la sentimentul derivei totale. Din 1990 și până astăzi, democrația ne-a pus în fața tuturor modelelor de politică: de la acela cu peste 300 de partide, la unul exponențial, cu doar câteva partide și alți câțiva sateliți ai lor.

Se face politică oricum și oriunde, se face fără prea multe sensibilități și fără să fie luat în calcul tocmai impactul asupra principalului beneficiar, devenit un simplu indice într-o statistică impersonală și necruțătoare: cetățeanul. Nu știm câte familii au găsit acasă responsabilii cu recensământul, dar nu este nevoie de publicarea rezultatelor ca să știm sigur că un sfert din populația acestei țări, deși conform actului de identitate este cu domiciliul în România, își caută adevărata identitate în alte țări, care sunt dispuse să îi ofere un viitor pe care guvernanții de azi i-l refuză aici.

Declarația politică este intitulată „Turul dictatorului. Care dictator?”.

O televiziune arabă a realizat recent un reportaj despre turismul românesc. Reporterii susțin că România duce dorul turiștilor, iar ca să o facă mai atrăgătoare reprezentanții Ministerului Turismului au scos pe tarabă locurile care amintesc de dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Realizatorul reportajului consemnează că România este una dintre țările care au aderat de puțină vreme la Uniunea Europeană și, pentru a scăpa de problemele financiare, și-a întors fața spre turism. Inițiativele puse în aplicare sunt însă cel puțin controversate. Guvernul a propus câteva obiective care amintesc de traiul și procesul dictatorului Nicolae Ceaușescu și le asociază cu industria turismului. Oare este bine? Cum țara noastră este una dintre cele mai noi membre ale Uniunii Europene, România are ambiții, dar este încă săracă. Nu este greu de imaginat de ce se caută zone de nișă care să atragă turiști. În București, de exemplu, atracțiile sunt asemănătoare celor occidentale, dar există foarte puțini turiști. Guvernul este disperat să atragă mai mulți turiști, numai că disperarea s-a tradus în incompetență.

Cea mai recentă încercare de stimulare a turismului străin constă într-un plan controversat de a crea tururi turistice speciale, gândite în jurul vieții dictatorului odată detestat Nicolae Ceaușescu. Aparent, acum Ceaușescu este agreat de membrii Guvernului sau cel puțin acest lucru este sugerat de ultima ofertă turistică a ministrului Elena Udrea.

„Turul dictatorului”, cum este numit, îi va purta pe doritori prin biroul reamenajat al lui Nicolae Ceaușescu din clădirea de atunci a Comitetului Central și prin balconul din care acesta și-a ținut ultima cuvântare, apoi la Târgoviște, în încăperea în care s-a ținut procesul cuplului Ceaușescu și la zidul unde au fost executați.

Televiziunea arabă a ajuns și la Scornicești, intervievându-l pe nepotul lui Ceaușescu, lângă statuia pe care acesta a ridicat-o, în curtea casei părintești, unchiului său. Acesta a spus că nu va permite în viitor ca locuința sa să se transforme într-o afacere, motivând că este proprietate privată. Ar fi fost indicat, de aceea, să se fi obținut, înainte de promovarea traseului turistic, și acordul proprietarului înainte să promoveze turistic casa fostului dictator, dar atunci cei de la Ministerul Turismului ar fi dat dovadă de competență.

Declarația politică este intitulată „Politica responsabilității zero”.

Actualul Guvern ne-a obișnuit deja cu faptul că nu este coerent și consecvent, ceea ce este perfect valabil astăzi este negat cu vehemență a doua zi, iar declarațiile de astăzi sunt contrazise de proiectele de lege ale Guvernului de a doua zi.

Aceste lucruri sunt bine știute și nu mai merită să mai insist, așa cum și problema responsabilității este departe de premierul Emil Boc: pe dânsul îl obligă FMI, îl oprește moștenirea grea lăsată de guvernarea liberală..., orice numai să nu își asume faptele și măsurile luate.

În schimb, domnul prim-ministru este campion la angajarea răspunderii, culmea, pe legi pe care tot Guvernul condus de el le retrage apoi, le corectează și le cosmetizează.

Însă faptul că suntem în luna noiembrie și că nu avem încă bugetul pe anul viitor nu are nicio scuză, indiferent cum încearcă premierul să justifice asta. La fel de profund greșit este anunțul unei posibile creșteri a pensiilor, urmat de un proiect de lege de înghețare a lor.

Cu siguranță, pentru toate aceste erori se găsesc mereu vinovați în afara Guvernului, însă eu vreau să știu ce simte prim-ministrul României în fața gesturilor demne ale omologilor săi din alte țări europene, și nu numai. Probabil că i s-a părut o glumă faptul că premierul Greciei a vrut să consulte poporul în legătură cu măsurile de austeritate.

I se pare, cu siguranță, o exagerare să țină cineva cont de părerea cetățenilor în politica pe care o duce guvernul unei țări.

Eu îl avertizez însă că, dacă acum nu își asumă erorile făcute și nu se recunoaște depășit de situația mult prea grea a României, va răspunde și va da socoteală după finalizarea mandatului, căci țara noastră va suporta mult timp consecințele politicilor ratate ale Cabinetului Boc. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Agenda publică și agenda cetățeanului”. Stimați colegi,

Am început săptămâna aceasta în forță, aici, în Parlament, și, cu siguranță, o vom termina în același mod. Tensiunile politice și mișcările care se fac pe scena politică țin prima pagină a ziarelor și dau titlurile știrilor din jurnalele televiziunilor.

Însă, în tumultul evenimentelor, uităm un aspect crucial, esențial: cetățeanul are o altă agendă decât noi. Da, poate că se uită la știri și poate că mai reține câte ceva despre vreo lege sau despre cine s-a mai certat în Parlament, însă interesul său stă în altă parte, grija lui este cu totul alta. Or, tocmai aceste lucruri ar trebui să ne preocupe și pe noi astăzi.

Vin de la Cluj, unde particip de ceva vreme la un exercițiu foarte util și interesant: dezbaterea în spațiul public a unor probleme reale, în plan local, care preocupă populația și care cer rezolvare. Vă rog să mă credeți că nu m-a întrebat nimeni despre vreo mișcare sau activitate politică la aceste evenimente. Mi-au cerut, în schimb, soluții, idei, păreri și fapte concrete.

Parlamentul este, prin excelență, un loc de întâlnire a ideilor și dialogului și al schimbului de păreri, însă, în ultima vreme, nu facem altceva, stimați colegi, decât schimb de replici. Nu mai legiferăm și nu mai dăm șansa la dezbatere în plen unor proiecte de lege importante, care trec tacit sau care își așteaptă termenele de adoptare.

Dacă până acum declarațiile mele politice au făcut trimitere la Guvern și la politicile publice puse în aplicare de acesta, astăzi mesajul meu este pentru uz intern: să redăm Parlamentului rolul și locul cuvenite!

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții”.

_Ibi bene ubi patria sive ibi patria ubi bene_ (dicton latin: Acolo este bine unde este patria sau unde este patria este bine).

A fi patriot înseamnă să-ți iubești patria, să manifești devotament față de poporul tău și să lupți pentru apărarea și prosperitatea patriei tale. Patriotismul nu este o răbufnire emoțională emfatică – scurtă și potrivită unui moment dat –, el există în tine, precum dragostea de mamă, din momentul în care-ți conștientizezi apartenența și se cultivă, prin educație, în perioada copilăriei.

Nicolae Iorga spunea că „un patriot se recunoaște prin faptul că iubește, respectă și caută să adune și să îmbunătățească tărâmurile și oamenii, pe când un șovinist urăște tot ce nu-i seamănă și dezbină oamenii”. Exagerările festiviste ale regimului trecut referitoare la noțiunile de „patrie” și „patriotism” au lăsat în urma lor o tăcere suspectă. Patriotismul a fost pus la colț, sentimentul crea o ușoară stare de inconfort, iar cuvântul „patrie” părea desuet.

A existat o perioadă în care s-a trecut cu vederea faptul că profilul moral al oricărui om cuprinde, ca o trăsătură esențială, definitorie, dragostea față de patrie, față de pământul natal, față de poporul din rândurile căruia s-a născut, respectul și atașamentul față de limba și cultura acestuia, față de tradițiile și obiceiurile transmise din bătrâni. Toate aceste sentimente alcătuiesc laolaltă patriotismul, adânc săpat în conștiința fiecărui individ, a fiecărui popor și transmis, din generație în generație, de secole și milenii, patriotism care generează, indisolubil, spiritul de sacrificiu pentru apărarea libertății și independenței patriei.

„Patria – spunea Barbu Ștefănescu Delavrancea – nu e pământul pe care trăim din întâmplare, ci e pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri... Patria nu vine de la pământ, nici din vreo lucrare a câmpului, nici din vreo abstracțiune, ci dintr-o noțiune concretă, de la _pater_ , de la _patres_ , din părinți, moși și strămoși. Părinții, moșii și strămoșii ne sunt patria noastră, ei, care au vorbit aceeași limbă, care au avut același dor, aceleași suferințe și aceleași aspirațiuni...”

Vă rog să ne pregătim pentru începerea părții de legiferare și de intrare în ordinea de zi a ședinței Senatului României de astăzi, 9 noiembrie 2011.

După cum puteți constata, voi fi sprijinit, asistat, îndrumat în conducerea ședinței de colegii noștri, colegii mei, domnii Alexandru Pereș și Adrian Țuțuianu.

Suntem în cvorum de ședință, 96 de senatori și-au înregistrat până la acest moment prezența.

Am să vă supun atenției consistenta ordine de zi pe care o avem în fața noastră spre legiferare.

Vă rog să vă pronunțați, de îndată ce sistemul de vot, de multe ori nefolosit, revine la parametri optimi.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Nu merge!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să reluăm.

Se pare că a fost o mică problemă tehnică la declanșarea sistemului electronic de vot.

## **Domnul Gheorghe Pop**

**:**

Nu merge, nu funcționează!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aș dori să vă informez, până când își ocupă locurile și ceilalți colegi, că solicitarea domnului senator Frâncu, insistentă și justificată, cu privire la cartele pentru senatori, utilizabile în plenurile reunite, a fost rezolvată, așa că am să vă rog ca la primul plen reunit să fim pregătiți să ne exercităm votul de o manieră mai riguroasă și mai organizată.

Reluăm votul cu privire la ordinea de zi.

Votul dumneavoastră, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Pop**

**:**

Nu merge!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi.

Votul dumneavoastră, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Pop**

**:**

Nu merge!

Rog să verificați aparatul domnului senator Pop. Are o mică dificultate.

Deocamdată, nu sunt probleme de natură să influențeze esența votului.

Cu 58 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Programul de lucru al Senatului pentru perioada 14–20 noiembrie 2011, săptămâna viitoare.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 73 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, programul de lucru al Senatului pentru săptămâna următoare a fost aprobat.

Punctul 3 din ordinea de zi – Proiect de hotărâre privind respectarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate:

1. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 pentru instituirea de norme comune privind reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în circumstanțe excepționale – COM (2011) 560 final. Este un subiect extrem de intens dezbătut la nivel european. Avem și un termen de transmitere a punctului nostru de vedere, ziua de vineri a acestei săptămâni.

La nivelul Comisiei pentru afaceri europene, raportul întocmit constată că propunerea de regulament nu respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Comisia pentru afaceri europene a judecat în acest mod această propunere de modificare, și cred că de o manieră justificată, ținând cont de faptul că, de multe ori, aceste situații excepționale sunt invocate, uneori, în mod abuziv și politic, inclusiv la adresa cetățenilor români.

De aceea, propun plenului Senatului să aprobăm acest proiect de hotărâre și să comunicăm pe canalele stabilite punctul de vedere al Senatului cu privire la acest proiect de hotărâre al Consiliului și al Parlamentului European.

Mulțumesc, domnule președinte Nedelcu, și pentru raportul întocmit asupra acestei situații.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la acest proiect de hotărâre.

Repet, este una dintre situațiile în care Senatul apreciază aceste propuneri ca fiind în contradicție cu principiile enunțate.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca urmare a faptului că cei doi reprezentanți desemnați de Ministerul Finanțelor Publice în Consiliul Național de Integritate au primit alte însărcinări, care îi făceau incompatibili cu această calitate, Ministerul Finanțelor Publice ne-a solicitat, în conformitate cu prevederile legii, ca în locul celor doi demisionați să numim în funcțiile de membru și, respectiv, membru supleant în cadrul Consiliului Național de Integritate pe domnul Dragoș Ionuț Bănescu și, respectiv, pe doamna Daniela Teodoru, ambii salariați în cadrul ministerului.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a constatat că cei doi îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi desemnați din partea Ministerului Finanțelor Publice ca membri ai Consiliului Național de Integritate pentru diferența de mandat, aceeași perioadă pentru care fuseseră numiți titularii, astfel încât vă solicităm să supuneți votului propunerea de a fi desemnați ca membri ai Consiliului Național de Integritate, Senatul urmând să adopte o hotărâre în acest sens.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de faptul că suntem în fața unor numiri în instituții pe care Senatul le coordonează, vă propun ca procedură de vot, pentru a respecta integritatea sistemului de numiri de acest gen, procedura de vot secret electronic, fiind

vorba de desemnări și nominalizări. Ca atare, am să rog să fie pregătit sistemul de vot pentru procedura de vot electronic secret.

Am să vă cer întâi aprobarea pentru această modalitate de vot.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la procedura de vot electronic secret pentru aprobarea acestor nominalizări.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, a fost aprobată procedura de vot electronic secret.

Rog să fie înștiințată instituția în cauză.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011.

Am să-l invit pe domnul secretar de stat Anton Niculescu la microfonul 10, pentru a ne prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state.

Este vorba de un acord semnat la București la 17 februarie 2011, acesta reglementând cadrul juridic prin care cele două state dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor în scopul bunei funcționări a misiunilor diplomatice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Domnul președinte Greblă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Este vorba de un acord între cele două guverne, prin care, reciproc, stabilesc condițiile pentru dobândirea terenurilor pe care urmează să fie construite sau să aibă destinație de misiuni diplomatice. Este în conformitate... Acordul respectă prevederile Convenției de la Veneția. Este o practică curentă între state ca, pe bază de reciprocitate, să se acorde anumite facilități prin lege.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune un raport de admitere, fără amendamente, la proiectul de lege.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/18.XI.2011

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc domnului președinte.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992.

Am să-l rog pe domnul secretar de stat Cristian Apostol, de la microfonul 10, să prezinte punctul de vedere al Guvernului. **Domnul Cristian Apostol** – _secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

România, în calitate de parte semnatară a Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, are obligația de a ratifica Protocolul privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002.

Obiectivul protocolului este protecția, conservarea și administrarea durabilă a diversității biologice și a cadrului natural al ecosistemului Mării Negre. Necesitatea promovării acestui document prin lege rezidă în faptul că este un instrument legal de lucru al părților semnatare ale Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, care, prin prevederile conținute, va asigura conservarea, protecția și gestionarea durabilă a resurselor naturale, istorice, culturale și estetice ale țărilor riverane Mării Negre.

Considerăm că ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, va aduce un plus de valoare în protecția și conservarea ecosistemului marin Marea Neagră.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Marius Gerard Necula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Nu sunt.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea

contravențiilor silvice, precum și a Legii poliției locale nr. 155/2010.

Inițiatorul este prezent în plen? Nu este.

Domnule secretar de stat Apostol, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Necula.

Domnule președinte,

Stimați colegi, Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere pentru această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții? Da, domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă încearcă să aducă o rezolvare unei probleme de mare actualitate. Este vorba de defrișările ilegale care se întâmplă în pădurile României.

Sigur, soluția pe care o propune inițiatorul, de a implica Poliția locală, ridică o serie de probleme – că nu se pricep, că nu intră în competența lor –, iar noi, acum, probabil, vom respinge această inițiativă legislativă, dar vreau să vă atrag atenția că problema rămâne deschisă, nerezolvată. Nu știu dacă Guvernul are o altă soluție, dar trebuie găsită o soluție, pentru că această problemă este una reală și trebuie rezolvată.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru această intervenție.

Dacă nu sunt alte comentarii, am să vă

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, consolidată în 2009.

Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți în plenul nostru. Doamna președinte Doina Melinte, microfonul 9. ## **Doamna Doina Ofelia Melinte** – _președintele Autorității_

## _Naționale pentru Sport și Tineret_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbaterea acestei propuneri legislative privind modificarea unor articole din Legea educației fizice și sportului am fost prezentă la comisii. A fost respinsă propunerea legislativă. Această propunere legislativă nu a fost susținută nici de Guvern, iar acum a apărut o anumită neînțelegere, pentru că Guvernul susține această propunere legislativă.

Eu totuși consider că ar trebui retrimisă la comisii.

Înțeleg că există un anumit grad de indecizie în poziția Guvernului.

Da, este o indecizie. Eu nu înțeleg care este decizia acum.

Am să-l rog pe domnul senator Hărdău, domnul președinte Hărdău – la microfonul 6 –, să ne spună punctul de vedere al comisiei.

Comisiile reunite au stabilit, de comun acord, un raport de respingere.

Astăzi, am aflat că au apărut elemente de noutate în cadrul poziției Guvernului și suntem în măsură ca, în termenul stabilit, să reanalizăm. Nu vreau să solicit un vot fără să fiu în cunoștință de cauză.

Vă rog să fiți de acord să reanalizăm, să vedem ce elemente au apărut.

Sigur.

Domnul președinte Necula.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am nimic împotriva retrimiterii la comisii și a reanalizării acestei propuneri legislative, dar vreau să atrag atenția reprezentanților Guvernului că inclusiv Consiliul Legislativ a dat aviz negativ. Deci...

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Deci mai este mult de muncă.

Rețin propunerea făcută de cei doi președinți ai comisiilor coraportoare, de retrimitere a acestei propuneri legislative la comisii pentru o reanalizare în funcție de evoluțiile care au survenit între timp.

Vă propun să votăm cu privire la retrimiterea la comisie.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

Colegii inițiatori doresc să susțină propunerea legislativă în fața plenului Senatului?

Am să-l invit, în continuare, pe domnul secretar de stat Vasile Timiș, de la microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată de inițiator. Motivele au fost expuse în punctul de vedere al Guvernului, pe care dumneavoastră îl aveți la mapă.

Pe de altă parte, fac precizarea că Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, prin reprezentanții săi, a participat la toate dezbaterile Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă de la Senat cu privire la acest subiect.

Astfel, am constatat că unele obiecții prezentate în punctul de vedere al Guvernului au fost însușite de către domnii senatori din Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă și sunt transpuse în raportul de adoptare, cu amendamente, așa încât dumneavoastră urmează să decideți.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Sergiu Nicolaescu, microfonul 7.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am luat în dezbatere raportul la Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ. Guvernul afirma, la vremea respectivă, că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Comisia a luat în dezbatere și a lucrat la această propunere legislativă.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a Senatului ne-a transmis aviz favorabil, fără amendamente.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă pe parcursul mai multor ședințe.

În ședința din 8 noiembrie 2011, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți – 6 voturi pentru –, să adopte raport de admitere, cu amendamente, și să înainteze plenului Senatului spre dezbatere și adoptare propunerea legislativă.

Amintesc că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc domnului președinte Sergiu Nicolaescu. Sunt intervenții?

Domnul senator Bîrlea, microfonul 2.

Punctul de vedere al Guvernului, exprimat de către domnul secretar de stat Vasile Timiș, vizează textul legii înainte de a fi amendat în ședința Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă de ieri.

În prezența reprezentanților Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, noi am adus corectivele necesare, asumate de reprezentantul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, și considerăm că votul dat de către membrii comisiei este suficient de relevant.

Am ajuns la un consens cu toții și considerăm că este o lege bună pentru scopurile pentru care a fost formulată, vizavi de protecția patrimoniului imaterial.

Deci punctul de vedere al Guvernului vizează textul neamendat în comisie.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea dorește să intervină. Microfonul 2.

Eu am un comentariu legat chiar de titlu, Legea nr. 26/2008..., chiar dacă a fost așa, nu trebuie să perpetuăm o greșeală. Protejarea patrimoniului cultural imaterial nu există în domeniu, ci din literatura engleză, acele „tangible and intangible”, care se traduc „corporale și necorporale” sau „incorporale”, nu „imateriale”.

Cred că este o convenție care are și o traducere în limba franceză și cred că, pe filieră franceză și francofonă, am transferat acea terminologie.

Domnule secretar de stat, aveți un comentariu cu privire la subiectul lingvistic ridicat?

Foarte pe scurt, aș vrea să vă spun că este o formulă consacrată, cum dumneavoastră bine ați precizat, chiar și în compartimentele de specialitate ale UNESCO.

Vă mulțumesc foarte mult.

Eu îi invit pe colegii mei să ia un bilanț al organizațiilor, fie tip instituții publice, fie organizații de afaceri. Acolo nu se organizează termeni. Activele sunt clasificate și sunt corporale sau necorporale.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Oricum, la UNESCO, finanțarea americană și israeliană s-a retras, așa că să vedem ce se va întâmpla în continuare.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii doresc să susțină propunerea legislativă? Nu.

Domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă se referă la efectuarea reevaluărilor activelor clădirilor în vederea stabilirii valorii reale de impozitare.

Având în vedere că prevederile legale actuale acoperă aspectele din inițiativa legislativă privind posibilitatea efectuării evaluării, precum și competențele acordate organelor fiscale pentru a stabili starea de fapt privind valoarea reală supusă impozitării, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei inițiative legislative

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Frâncu, microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca autor al legii la care a făcut referire colegul meu, pe vremea când eram deputat în Comisia pentru cultură am dezbătut acest aspect și am găsit că totuși cea mai bună formulare este cea de „patrimoniu cultural imaterial”. Dacă se dorește această schimbare... Cred că nu ar trebui să fim împiedicați acum să o votăm și, dacă există totuși obiecții, propuneri sau sugestii, se pot face la Camera Deputaților, în continuarea parcursului legii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea Codului fiscal, în sensul stabilirii valorii reale de impozitare a clădirilor prin reevaluare, care va putea fi dispusă prin hotărâre de consilii locale.

Avem un aviz negativ de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Petru Filip, microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este adevărat că Senatul este primă Cameră sesizată și va intra într-o dezbatere probabil mult mai largă, la Camera Deputaților, problema aceasta a reevaluării activelor clădirilor, pentru că valoarea acestor active stă la baza uneia dintre cele mai importante surse de venituri ale administrației publice locale.

În acest moment, această evaluare se face în mod centralizat, la nivel național, și, evident, administrațiile locale nu pot fi tratate la fel din acest punct de vedere: o comunitate din nord-vestul țării, să spunem, cu una din sud-est. În acest moment, valoarea de impozitare este aceeași. Deci nu poți să spui că un metru pătrat de clădire construit și impozabil la Sighetu Marmației este același ca în Mangalia. Este adevărat că administrațiile publice locale pot să se joace cu aceste valori cu ±20%, dar am convingerea că, dacă ați întreba administrațiile publice locale, veți vedea că poziția Domniilor Lor vizavi de acest aspect este una foarte sensibilă. Valorile pe care agenții economici le au în contabilitate pentru activele lor și pentru care plătesc impozite veți vedea că sunt mult mai mici decât valorile cu care aceste clădiri intră ca gaj la o bancă.

Păi când este valoarea reală a unei clădiri care se impozitează la nivel local, atunci când îmi dă Guvernul valoarea stabilită prin standard sau atunci când, la nivelul pieței dintr-un municipiu sau altul sau dintr-o localitate sau alta, se știe real care este valoarea de acolo?

Dacă ne uităm în legislația din alte țări, veți vedea că există libertatea administrațiilor publice locale de a stabili, în funcție de realitatea locală, aceste valori de impozitare.

Păi, dacă discutăm despre autonomie publică locală, stimați colegi de la Ministerul Finanțelor Publice, dați-le această libertate. Adică ne jucăm cu două unități de măsură diferite. Pe de o parte, îi încarci cu responsabilități, pe de altă parte, la surse de finanțare, îi spui tu cât este valoarea în plan local. Mi se pare incorect.

Nu știu dacă aceste lucruri sensibile, evident, au fost discutate cu reprezentanții administrațiilor locale. Nu au foarte multe surse de venituri localitățile din România. Dați-le autonomia necesară!

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vot la ora 12.00 pe această propunere legislativă.

Doriți să votăm la ora 12.00, ca să putem avea o mobilizare...

Aceasta a fost cutuma noastră până acum: să dăm vot la ora 12.00 pentru legile organice – lunea, cu excepția legilor organice care au termen scadent de adoptare tacită. Acesta a fost modul în care am acționat, pe acesta îl vom aplica și de acum încolo.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.00.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Premiului „Ambasadorii anului”.

Deputatul inițiator nu este prezent în plenul nostru. Domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că această inițiativă legislativă modifică prevederi legale sau încalcă prevederi legale privind utilizarea fondurilor de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, în contrast cu atribuțiile administrației publice locale, și mai ales faptul că această propunere legislativă nu respectă dispozițiile art. 8 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Potrivit obiectului de reglementare, se instituie Premiul „Ambasadorii Anului” pentru persoanele care au obținut medalii la competiții interne și internaționale. Premiile se suportă din Fondul de rezervă al Guvernului, respectiv al bugetelor locale.

În ședința din 13 septembrie 2011, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult. Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.00... Sau pentru aceasta care nu ridică dificultăți putem să votăm acum?

Vă rog să reluăm votul, pentru că există o mică neclaritate între liderii de grup.

Rog să-mi precizați dacă, acolo unde nu sunt chestiuni controversate, putem să dăm votul imediat sau, acolo unde este un vot mai politic, să păstrăm ora 12.00 ca punct de reper.

Vă rog să vă apropiați, ca să stabilim împreună calea de urmat.

Păstrăm ora 12.00 pentru votul final.

Dați-mi voie, cu multă plăcere și bucurie, să salut prezența în plenul Senatului a unui grup numeros de elevi și eleve de la Liceul „Mircea Eliade” din Sighișoara, invitații domnului senator Bașa.

Bine ați venit! Ne bucurăm foarte mult să vă avem aici, în plenul Senatului.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.

Inițiatorii nu sunt prezenți în plenul nostru. Doamna vicepreședinte Balla, vă rog. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010, modificată și adoptată prin Legea nr. 288/2010, privind contractele de credit pentru consumatori se aplică tuturor contractelor de credit, cu excepția celor expres menționate în cadrul art. 2.

Astfel, conform art. 2 lit. a), prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 nu se aplică contractelor de închiriere sau de leasing, în cazul în care obligația de cumpărare a obiectului contractului nu este stabilită nici prin respectivul contract, nici prin alt contract separat.

Față de aceste prevederi, apreciem că propunerea de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este nejustificată, fapt pentru care nu susținem această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna vicepreședinte. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă exceptarea contractelor de leasing prin care sunt achiziționate autovehicule, calculatoare și electrocasnice noi de la prevederile alin. (1) al art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, prevederi potrivit cărora consumatorul se poate retrage din contractul de credit în termen de 14 zile, fără a invoca motivele.

Propunerea legislativă mai prevede că, în cazul în care produsul va fi returnat, se va plăti o despăgubire de 10% din valoarea de catalog a acestuia.

Avem avize negative de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

Aș dori să sugerez, încă o dată, ANPC-ului analizarea unei variante pe care Statele Unite au adoptat-o după criza creditului ipotecar. Americanii au creat un Oficiu pentru Protecția Consumatorului Financiar și poate că măcar o subdiviziune a ANPC-ului ar putea să se ocupe în mod dedicat de subiect. Foarte mulți români au luat credite în necunoștință de cauză, insuficient informați, insuficient protejați, iar ideea de a avea o instituție a statului care să protejeze interesele consumatorilor financiari cred că este justificată.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.00.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Inițiatorii nu sunt prezenți în plenul nostru.

Domnul președinte Ghizdeanu va prezenta, de la microfonul 10, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrucât prin soluțiile legislative propuse se aduce atingere transpunerii și implementării corecte a directivelor europene din acest domeniu, respectiv al accizelor pentru băuturi, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative îl reprezintă modificarea Codului fiscal, în sensul exceptării de la plata accizelor a produselor de vin realizate de micii producători care obțin, în medie, mai puțin de 1.000 hl/an, precum și majorarea cantității de țuică și rachiu de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale de la 50 la 250 de litri de produs, care se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate alcoolului etilic.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz negativ, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, având în vedere că prin această inițiativă nu se respectă legislația europeană privind regimul general al accizelor.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Intervenții, dezbateri?

Domnul senator Adrian Țuțuianu, microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, mă adresez și reprezentantului Ministerului Finanțelor Publice, evident că am mai avut asemenea propuneri legislative.

De fiecare dată venim cu același răspuns, că avem de transpus o directivă europeană și că avem de respectat Tratatul de aderare, dar se pare că nimeni nu vrea să vadă care este realitatea de zi cu zi a României.

Deci discutăm de accizarea unei cantități de țuică ce depășește 50 de litri de gospodărie.

Ce se întâmplă în teritoriu acum?

Ministerul Finanțelor Publice a solicitat tuturor primăriilor, cel puțin în județul de unde vin eu, județul Dâmbovița, să identifice producătorii particulari de țuică și apoi să vină și să întocmească dosare penale, ceea ce ne duce în situația să transformăm țăranul român într-un infractor și să mărim numărul persoanelor fizice care sunt condamnate pentru fapte de evaziune fiscală într-un mod cu totul nejustificat.

De aceea, rugămintea ar fi ca Ministerul Finanțelor Publice să gândească o soluție care să vină să rezolve problema, pentru că această cantitate de 50 de litri de țuică de gospodărie este infimă, iar pe de altă parte, eu nu cred că trebuie să venim acum să transformăm țăranii în infractori și să nu ne ocupăm cu seriozitate de combaterea marii evaziuni fiscale. Nimeni din Ministerul Finanțelor Publice nu se ocupă de evaziunea la alcool făcută cu cisternele, dar, în schimb, ne ocupăm de evaziunea făcută de micul producător agricol, ceea ce, sigur, poate fi discutată, după ce am rezolvat problemele cu adevărat importante ale acestei țări.

De aceea, eu cred că trebuie – și fac un apel la conducerea Ministerului Finanțelor Publice – să găsim o soluție care să nu transforme țăranul român în cel care plătește oalele sparte pe domeniul infracțiunii cu alcool.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, microfonul central.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este puțin exagerată această prezentare pe care a făcut-o colegul nostru aici, spunând că încercăm să transformăm țăranul român într-un infractor, dar nici nu putem să-l transformăm într-un om care consumă prea mult alcool, adică într-un alcoolic.

Iar în ceea ce privește directiva europeană, o să citesc încă o dată, poate nu s-a înțeles. În conformitate cu prevederile Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, „România are posibilitatea aplicării unei accize reduse, de 50%, pentru țuica și rachiurile realizate în gospodăriile individuale pentru consumul propriu, în limita unei cantități de 50 de litri pe an”.

Este foarte limpede și foarte clar că...

Acesta este de fapt subiectul, respectarea legalității, și nu transformarea cuiva într-un infractor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Subiectul este sensibil și în Transilvania, și în toată țara. Dacă sunt epuizate intervențiile cu privire la acest proiect de lege, vom da vot pe raport și vot final peste câteva zeci de minute.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Inițiatorii, deputați, nu sunt prezenți în sală.

Domnul secretar de stat Nicolae Ivășchescu, de la microfonul 8, ne va prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aplicarea prevederilor din această inițiativă legislativă are implicații asupra drepturilor care au fost deja stabilite și acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010, iar efectul bugetar nu a fost estimat în această propunere legislativă.

De asemenea, nu se precizează cum se va proceda în cazul nașterilor produse după data de 1 ianuarie 2011 și

pentru care dreptul la concediu și indemnizație pentru copil a fost deja stabilit.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Petru Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte pentru această inițiativă legislativă un raport de respingere.

Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final se vor da luni, 14 noiembrie anul curent, fiind vorba de o lege organică.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Domnul secretar de stat Ivășchescu, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Modificarea propusă elimină condițiile favorabile de înscriere la pensie pentru limita de vârstă pentru acea categorie de persoane care și-a desfășurat activitatea în grupa a II-a de muncă, respectiv condiții deosebite.

Față de cele prezentate, ministerul nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Bașa.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât pentru această inițiativă legislativă să adopte un raport de respingere.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

Fiind vorba de o lege organică, votul pe raport și votul final vor fi date luni, 14 noiembrie anul curent.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de panificație și a produselor făinoase.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/18.XI.2011

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Octavian Liviu Bumbu...

Nu este prezent, are o urgență la Camera Deputaților. Dacă revine în timp util, vom relua această propunere legislativă.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind măsuri temporare de combatere a creșterii prețurilor la combustibili.

Inițiatorul nu este prezent în plenul nostru. Domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că această propunere legislativă se referea, în momentul inițierii, la instituirea unor măsuri în vederea combaterii creșterii prețurilor la combustibili până la 31 decembrie 2012, știindu-se deja că, în acest moment, prețurile sunt în reducere, având în vedere, de asemenea, faptul că se discută de măsuri care încalcă principiul egalității în materie fiscală, referindu-se la un anumit impozit, care nu este precizat, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc. Domnul senator Borza, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unei propuneri legislative care face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ.

De asemenea, aviz negativ din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar Comisia economică, industrii și servicii a întocmit un raport de respingere.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Günthner Tiberiu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem în față o inițiativă legislativă care cred că bate toate recordurile negative. Este vorba de un titlu pretențios, de menținere a prețului la combustibil, dar, în realitate, este în totalitate lipsită de conținut, după cum am spus, întrucât se referă la un impozit care, de fapt, nu există, se referă la modificarea, la creșterea și reducerea unui impozit care nu există. Nu știu care poate fi..., poate acciza, eventual, să fie, dar cred că un președinte de Comisie economică trebuie să știe să facă diferența dintre impozit și acciză.

Pe de altă parte, se propun niște creșteri sau reduceri, care oricum ar fi ilegale, cu 30%, 50%, 80% față de niște limite minime și maxime, care iarăși nu există, stabilite de Guvern, care... Nu se stabilesc de către Guvern limite maxime și minime de prețuri la combustibil.

Deci propunerea legislativă este, în totalitate, lipsită de conținut.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, la ora 12.00.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative.

Inițiatorii nu sunt prezenți în plenul nostru.

Domnul președinte Gheorghe Popescu, microfonul 9.

## **Domnul Gheorghe Popescu** – _președintele_

_Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Nu există niciun calcul, nicio justificare, în măsura în care o serie de resurse financiare se reduc, iar, pe zona consumatorilor, factura de energie ar trebui să crească. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Vot pe raport și votul final, peste trei sferturi de oră. Punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității.

Domnul secretar de stat Claudiu Constantin Stafie. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Claudiu Constantin Stafie** – _secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ținând cont de standardul aplicabil organismului național de acreditare, rezultă că marca de acreditare trebuie să ateste faptul că organismul de acreditare ce o utilizează este cel ce a fost recunoscut de Guvern ca organism național de acreditare, ca urmare a conformității sale cu cerințele ce-i sunt aplicabile.

Pe cale de consecință, prezentul proiect de lege propune modificarea în acest sens a art. 12 din Ordonanța Guvernului nr. 23/2009, în scopul armonizării prevederilor referitoare la marca națională de acreditare, stabilite în această ordonanță, cu cele stabilite în standardul armonizat aplicabil obligatoriu organismului național de acreditare. Având în vedere cele prezentate, propunem plenului adoptarea acestui act normativ. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Avem aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar Comisia economică, industrii și servicii a elaborat un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere.

Domnule secretar de stat Stafie, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri pentru constituirea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere până la sfârșitul anului 2011.

În acest scop, în vederea constituirii stocurilor minime de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, se propune prin acest proiect de lege finanțarea, în limita sumei de 40.000 de mii de lei din venituri proprii ale agenției și, în completare, în limita sumei de 12.000 de mii de lei de la bugetul de stat, a 30% din nivelul total al stocurilor de realizat la finalul perioadei de tranziție, urmând ca 70% din stocuri să fie constituite de operatorii economici. 70% este repartizat operatorilor economici în funcție de cota de piață aferentă anului 2010 și de stocurile deja constituite de aceștia în perioada 2002–2009.

Având în vedere cele prezentate, propunem plenului adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul este primă Cameră sesizată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat favorabil, iar Comisia economică, industrii și servicii a elaborat un raport de admitere, cu amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții, vom analiza următorul proiect de lege.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calității în securitatea aviației civile.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege își propune să reglementeze activitatea structurilor naționale de securitate a aviației civile în privința exercitării în România a competențelor Comisiei Europene, Organizației Internaționale a Aviației Civile și Conferinței Europene.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Senatul este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, raport de respingere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2011 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța Guvernului are ca prim obiectiv realizarea unei concordanțe între terminologia utilizată în Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate și cea utilizată în Codul aerian civil în ceea ce privește licența de operare acordată transportatorilor aerieni. Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată, raport de respingere. Mulțumesc.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/18.XI.2011

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Punctul 23 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog. Microfonul 8.

Prin acest act normativ se înființează Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, ca organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii desemnat să efectueze inspecția și controlul respectării reglementărilor interne și internaționale în vigoare aferente domeniului transporturilor rutiere, al activităților conexe transportului rutier și al activității de pregătire a persoanelor în vederea obținerii permisului de conducere.

În organizarea și luarea deciziilor, ISCTR este independent față de orice structură juridică, autoritate de reglementare sau de siguranță rutieră, administrator de infrastructură rutieră și operator de transport rutier.

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2011 privind înființarea Autorității Metropolitane de Transport București.

Ce opinie are Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnule secretar de stat Pistru?

## Mulțumesc.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare înființarea Autorității Metropolitane de Transport București, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, desemnată să asigure politica privind planificarea strategică, monitorizarea și avizarea activităților privind autorizarea, organizarea și controlul funcționării serviciilor de transport public de călători în zona metropolitană București pentru transportul cu metroul, autobuze, microbuze, tramvaie, troleibuze, trenuri regionale și transport naval.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Borza, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este de respingere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Domnule secretar de stat Pistru, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Considerăm necesară promovarea unui act normativ de nivel superior care să înlocuiască actualele prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, pentru a face posibilă trecerea la aplicarea din 4 decembrie 2011 a noilor dispoziții europene. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul este de respingere.

Domnule senator Borza, raportul comisiei.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată, iar raportul este de respingere. Mulțumesc.

## Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Am să vă rog să revenim la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de panificație și a produselor făinoase.

Domnul secretar de stat Octavian Liviu Bumbu a sosit de la Camera Deputaților.

Am să-l rog pe domnul secretar de stat să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la stabilirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici care produc, depozitează, transportă și comercializează produsele de morărit, pâine, alte produse de panificație și produse făinoase, precum și la responsabilitățile care le revin acestora, menționăm că la nivelul Uniunii Europene există deja cadrul legislativ care reglementează toate aspectele care fac obiectul propunerii legislative. Aceste reglementări se aplică tuturor produselor alimentare, inclusiv făinii, pâinii și produselor de panificație.

Pot exemplifica: sunt 10 regulamente ale Comisiei Europene, 12 acte normative naționale, plus două specifice privitoare la pâine. După aderarea la Uniunea Europeană, România trebuie să aplice legislația comunitară privind producerea și comercializarea produselor alimentare.

Având în vedere cele de mai sus, nu susținem propunerea legislativă în forma prezentată, o eventuală reglementare în acest domeniu necesitând a fi armonizată cu legislația europeană foarte vastă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei economice, industrii și servicii și al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnule senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în fața unui raport comun de respingere din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și a Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Vot, peste 35 de minute.

Revenim la punctul 26 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Am să-l rog pe domnul secretar general Gabriel Tănăsescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2011 a avut ca obiect reglementarea unor aspecte strict tehnice necesare pentru intrarea în vigoare a noului Cod civil.

Prin acest act normativ, au fost modificate alte patru acte normative. În speță, este vorba de modificarea dispozițiilor referitoare la înscrierea în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare a avizelor de garanție.

De asemenea, este vorba de modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2011, întrucât, în viziunea noului Cod civil, există o abordare monistă a raporturilor civile și comerciale și a fost necesară extinderea stării de aplicare a contractelor comerciale la profesioniști.

În sfârșit, este vorba de o normă tranzitorie în ceea ce privește competența instanței de tutelă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu, raportul comisiei.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din data de 25 octombrie 2011, a analizat proiectul de lege și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, care face parte integrantă din raport.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice și urmează a fi supusă plenului Senatului, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Intervenții, dezbateri?

Domnule senator Țuțuianu, vă rog, microfonul central, pentru o intervenție politică.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voiam să fac un comentariu pe marginea acestui act normativ, care, sigur, este important, ține de punerea în aplicare a noului Cod civil.

Am fost atenționați însă noi, Senatul României – într-o manieră pe care eu nu o agreez –, de către Președintele României cu privire la procesul de reformă a justiției și, printre altele, ne atrăgea atenția că nu ne-am preocupat suficient de adoptarea acestui act normativ. Și, pentru că trebuie să rămână undeva, în stenogramele noastre, măcar un punct de vedere, aș vrea să vă spun că Biroul permanent al Senatului a fost sesizat, în data de 30 septembrie anul curent, cu proiectul de lege de aprobare a ordonanței Guvernului, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul pe data de 25 octombrie 2011.

Ca atare, nicidecum să fie vorba de vreo intenție a cuiva de a bloca reforma justiției, la care face trimitere domnul președinte.

Ca atare, cel puțin cu privire la acest act normativ, scrisoarea Domniei Sale nu are niciun fel de suport. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu domnului senator Țuțuianu. Nu mai sunt alte intervenții.

Am să vă rog să acordăm votul pe raport și votul final luni, 14 noiembrie anul curent, fiind vorba de o lege organică.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Doamna Irina Alexe, microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege, pe care vă rugăm să-l aprobați în forma prezentată, dorim să transpunem în legislația națională Decizia-cadru 2008/977 JAI a Consiliului, din 27 noiembrie 2008, privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală și art. 24 și 32 din Decizia nr. 2008/615 JAI a aceluiași Consiliu privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere.

Proiectul de lege aduce măsuri cu caracter tehnic.

Vă mulțumesc pentru modul în care comisiile au dezbătut acest proiect de lege și vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea lui în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Înțeleg că, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, avem un raport de admitere – îl consult din priviri pe domnul senator Țuțuianu pentru a fi siguri privitor la votul pe care îl vom da pe un raport de admitere.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vom decide peste câteva zeci de minute cu privire la acest proiect de lege.

La punctul 28 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente și decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum și instrumente de drept internațional privat în domeniul obligațiilor de întreținere.

Am să-l rog pe domnul secretar general Tănăsescu să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează aspecte care facilitează obținerea pensiei de întreținere din străinătate, prin aplicarea Regulamentului 4/2009 și a Convenției de la Haga din 2007.

Regulamentul CE nr. 4/2009 are aplicabilitate din data de 18 iunie 2011 în relația cu statele membre, iar Convenția de la Haga din 2007 se va aplica în relația cu statele nemembre.

Prin proiectul de lege se reglementează aspecte tehnice care vizează că există o singură autoritate centrală pentru aplicarea uniformă a acestor acte normative internaționale și, de asemenea, trebuie precizat că, atât regulamentul, cât și Convenția de la Haga, nu conțin norme de procedură civilă sau norme de drept substanțial, ci exclusiv norme de drept internațional privat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Domnul senator Țuțuianu, raportul comisiei.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere a proiectului de lege.

Suntem în prezența unui proiect de lege cu caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri, de la Comisia pentru afaceri europene și un aviz negativ de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

La punctul 29 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 10, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare îmbunătățirea stabilității în sistemul financiar și modificarea unor acte, a unor legi pentru a transpune anumite directive în sistemele de plăți și decontare a instrumentelor financiare, precum Legea nr. 253/2004, Ordonanța Guvernului nr. 39/1996, Ordonanța Guvernului nr. 10/2004.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, adresăm rugămintea de a fi adoptat și aș mai menționa, în final, că Guvernul este total de acord cu raportul de admitere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Ovidiu Marian.

## Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă abrogarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru operații bănești, precum și modificarea, respectiv completarea, mai multor acte normative.

În ședința din 4 octombrie 2011, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Marcu. Microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Cu toate că pare o ordonanță a Guvernului nemotivată, această ordonanță a Guvernului are implicații foarte importante. ## Referitor...

Aici putem vedea care este politica și rolul statului în economie. Cunoaștem foarte bine că rolul statului în economie se manifestă prin cinci pârghii economice: politica fiscală, politica bugetară, politica monetară, politica de creditare și politica investițională.

Aici avem un caz în care este explicitată politica de creditare a statului român. Mai precis, în expunerea de motive se face trimitere la prevederile Codului civil, Legea nr. 287/2009, și la legea de punere în aplicare a Codului civil, Legea nr. 71/2011.

Din expunerea de motive reiese că acest act normativ face trimitere la principiul libertății contractuale, în care „părțile își pot stabili neîngrădit prin convenții rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut, a unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plată a unei obligații bănești”.

Practic, prin enunțarea acestui principiu, apare primul articol al acestei ordonanțe, în care se spune explicit că părțile sunt libere să stabilească rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut, cât și pentru dobânzile penalizatoare.

Dacă facem trimitere și la piața energetică, tot pe acest principiu, putem să spunem că prețul la o mie metri cubi gaz metan, gaz natural sau kilowatt-oră este liber să fie stabilit, așa cum și aici costul unui împrumut este liber între cele două părți.

Practic, sunt definite cele două dobânzi: dobânda remuneratorie și dobânda penalizatoare. Vorbind în termeni populari, practic, legiferăm cămătăria, stimați colegi.

De ce spun acest lucru? Din cauză că, dacă cineva ia un împrumut și dorește să achite mai repede acest credit – atenție! –, suntem limitați. Se spune foarte clar la art. 7: „Plata anticipată a dobânzii remuneratorii se poate efectua pe cel mult 6 luni...”. Deci cu toate că avem la dispoziție acei bani să achităm un credit luat de la o instituție de credit, nu putem, pentru că suntem limitați. De ce? Ca instituțiile de credit să aibă tot timpul acei bani, să primească respectivele dobânzi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Domnul senator Țuțuianu. Microfonul central

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă supun atenției o problemă care ține de însuși statutul Senatului României și de ceea ce înseamnă substanța activității parlamentare, și am să vă aduc aminte că, la sfârșitul sesiunii parlamentare trecute, am adoptat o lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în perioada vacanței parlamentare, e vorba de ordonanțe simple.

În Senatul României, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-a făcut datoria și a scos din categoria actelor normative care puteau fi adoptate prin ordonanțe mai multe propuneri ale Guvernului, propuneri care aveau în vedere intervenții legislative în domenii rezervate reglementării prin lege organică.

În plen, noi am aprobat raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ne-am făcut datoria, am respectat Constituția României. Din păcate, la Camera Deputaților puterea a considerat că trebuie să facă altfel și a reintrodus acele domenii în obiectul de reglementare, prin ordonanțele simple ale Guvernului.

Unde am ajuns astăzi? Și îmi pare rău că mi-a scăpat ceva mai devreme, dar nu e târziu nici acum să vă atrag atenția că, în vacanța parlamentară, Guvernul României, urmând indicațiile prețioase de la Palatul Cotroceni, a legiferat în domenii în care nu avea voie să legifereze, și Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, despre care discutăm acum, face parte din categoria acestor acte normative.

Vă aduc aminte că, potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (1) din Constituția României, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Noi, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am dat aviz negativ, în unanimitate, pentru că prin această ordonanță se intervine în domenii care țin de legea organică, respectiv Legea nr. 287/2009, Legea nr. 197/2010, Legea nr. 127/2010, Legea nr. 227/2007, Legea nr. 304/2004, Legea nr. 85/2010, și așa mai departe. Toate aceste acte normative au caracter organic.

Vreau să vă semnalez cu această ocazie că nu e singura situație în care Guvernul s-a substituit Parlamentului și a legiferat primar relațiile sociale. Exemple mai sunt: Ordonanța Guvernului nr. 19/2011, pe care o discutăm astăzi, privind Codul aerian civil, Ordonanța nr. 24/2011 privind măsuri în domeniul evaluării bunurilor sau Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Fiind vorba de o lege ordinară, ne vom exprima votul în 20 de minute.

Punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2011 privind stabilirea unor măsuri referitoare la Banca de ExportImport a României – EximBank – SA.

Îl rog pe domnul președinte Ghizdeanu să ne prezinte punctul de vedere, de la microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea ordonanței prin care se reglementează statutul EximBank, respectiv trecerea acțiunilor deținute de stat din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice și, de asemenea, modul cum se reglementează profitul nerepartizat al EximBank.

Ca urmare, Guvernul adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege și aș vrea să subliniez că Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, este total de acord cu raportul de admitere, cu amendamentul admis din anexa nr. 1.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă trecerea acțiunilor deținute de stat la Banca de Export-Import a României – EximBank – SA din administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului în administrarea Ministerului Finanțelor Publice, precum și repartizarea, sub formă de dividende, a profitului nerepartizat al băncii, aferent anilor 2008, 2009 și 2010, sumele din dividendele corespunzătoare acțiunilor statului urmând a fi repartizate la bugetul de stat.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1 și amendamentele respinse, în anexa nr. 2. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Marcu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un exemplu foarte ciudat, ca să nu spun aberant, de legiferare în România.

În primul rând, ce este EximBank? EximBank este o societate comercială pe acțiuni. Care este organul suprem într-o societate comercială? Este adunarea generală a acționarilor.

Pe mine mă surprinde foarte mult când, în conformitate cu legislația în vigoare, cunoaștem foarte bine că, la finele fiecărui an, au loc adunări generale ale acționarilor în toate societățile comerciale, și fiecare societate comercială trebuia să întocmească până la finele lunii aprilie bilanțurile contabile ale respectivelor societăți comerciale. Mă surprinde foarte mult că astăzi, în 2011, discutăm – atenție! – despre repartizarea profitului nerepartizat în respectivele societăți în anii 2008, 2009 și 2010.

Stimați colegi,

Cunoaștem foarte bine că în luna aprilie au loc adunări generale ale acționarilor în toate societățile comerciale de pe teritoriul României, în care se aprobă raportul consiliului de administrație, raportul și proiecția bugetară pe anul viitor, și rezultatele economico-financiare ale respectivei societăți. Dacă are pierdere, se ia la cunoștință și se completează, poate, prin acordul acționarilor, dacă are profit, se repartizează profitul. În mod sigur, în procesele-verbale ale adunării generale de la EximBank există un subcapitol în care s-a făcut această repartizare a profitului. Pe mine mă surprinde foarte mult că acum venim cu un act normativ, că intrăm într-o societate comercială și spunem că profitul nu a fost repartizat. Mi se pare o aberație, cu toate scuzele de rigoare.

În opinia mea – și aminteam la precedentul act normativ –, întrebarea firească este: „Care este politica de creditare a statului român în această pârghie”? Și încă o dată spun: care este rolul statului român prin cele cinci pârghii enunțate de subsemnatul, care este politica de creditare a statului român – atenție! – într-o societate comercială unde statul român este majoritar? Eu vă spun că niciuna. Ba mai mult, subcapitalizăm. Subcapitalizăm, în loc să capitalizăm, să rămână, să mărim capitalul social al respectivei societăți și măcar să copiem instituțiile de credit care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. Nu! Noi distrugem încă o bancă cu capital majoritar de stat.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Domnul senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Trebuie să vă combată cineva și pe dumneavoastră, puterea asta, care faceți numai prostii.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu vreau să vă rog să fim atenți la acest act normativ, pentru că este deosebit de important. Are două părți: pe de o parte, trecerea de la AVAS la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri a Băncii de Export-Import a României, situație determinată, desigur, de situația AVAS-ului de astăzi, și n-ar necesita, poate, discuții deosebite.

Sigur, mi-aș putea pune eu, răutăcios, acum, o întrebare: de ce n-am trecut și Banca de Export-Import la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului? Am văzut că asta este ultima modă: tot ce mișcă în țara asta trece la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Și avem două exemple recente, cu Inspectoratul de Stat în Construcții și cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, care au fost trecute la acel minister.

A doua discuție cred eu că este mai importantă, și anume faptul că dividendele care au fost nerepartizate timp de 3 ani sunt luate de la bancă, din patrimoniul băncii, și sunt duse la bugetul de stat, sub pretextul că se dezvoltă investiții noi în infrastructură și se creează noi locuri de muncă, se asigură sporirea veniturilor înregistrate la bugetul de stat.

Și eu vreau să-l întreb aici pe domnul secretar de stat care este destinația acestei sume, dacă ne puteți spune, sau ce intenționați să finanțați cu această sumă, care nu este deloc mică, este vorba de 182.309.010 lei, respectiv, dividende pe 2008 – 52.980.000 de lei, pe 2009 – 80.068.776 de lei și pe 2010 – 49.260.236 de lei.

Sub aspect procedural, este evident că nu trebuia să se intervină printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, pentru că suntem în situația unei societăți comerciale care funcționează potrivit legii-cadru – Legea nr. 31/1990 – și art. 111 din Legea nr. 31/1990, care spune foarte clar că adunarea generală ordinară a acționarilor este cea care aprobă dividendul, aprobă profitul, aprobă dividendul și aprobă repartiția profitului pe destinații.

Ca atare, trebuia ca, în această materie, să se pronunțe membrii desemnați de statul român în adunarea generală a acționarilor, în baza mandatului pe care îl primeau de la acționari, și în niciun caz nu trebuie să veniți cu o ordonanță de urgență a Guvernului, adică să puneți Parlamentul României în situația de a face ceea ce nu aveți curaj, să-i mandatați pe reprezentanți în adunarea generală, pentru că acesta este subiectul.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ghizdeanu, un răspuns, vă rog.

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Scuzați, poate că ar fi trebuit și data trecută, dar am zis că sunt probleme tehnice care pot fi discutate ulterior și în acest caz.

Art. 2 din ordonanța de urgență a Guvernului precizează că: „Profitul nerepartizat al societății comerciale Banca de Export-Import a României – EximBank, aferent anului 2008, 2009 și 2010, se repartizează, sub formă de dividende, în condițiile legii”, respectiv 50% către bugetul de stat, iar restul rămâne pentru dezvoltare – 40% și 10% pentru salariați, care va fi repartizat, evident, prin decizia adunării generale.

Alin. (2) spune: „Sumele reprezentând dividendele corespunzătoare acțiunilor statului la Banca de Export-Import a României – EximBank – SA se virează la bugetul de stat în termen de cinci zile de la data repartizării lor” de către adunarea generală.

Era necesar de menționat în ordonanța de urgență a Guvernului, pentru că s-a trecut și s-a schimbat structura acționariatului, trecând de la AVAS la Ministerul Finanțelor Publice, și urmează, evident, componența nouă a adunării generale a acționarilor și această repartizare, conform legii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Greblă, urmat de domnul senator Günthner.

Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am înțeles că ministerul este de acord cu amendamentul formulat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, însușit și votat la comisia raportoare, astfel încât nu am să mai fac vorbire despre el.

Deci profitul aferent anilor 2008, 2009 și 2010 se repartizează în condițiile legii. Constat că toată lumea este de acord și nu cred că mai avem a comenta.

Eu voiam să iau cuvântul ultimul pentru a-mi susține și un amendament respins, dar pot să o fac și acum, la dezbateri generale, motivând acest amendament.

Avem o bancă, se cheamă Banca de Export-Import a României. Pentru ce este ea constituită? Pentru a sprijini exportul românesc și, la fel, pentru a finanța parte din importul necesar României. Și orice țară care se respectă are o puternică bancă prin care economia respectivei țări să fie sprijinită să exporte cât mai mult din producția sa.

Din păcate, EximBank nu este o bancă atât de solidă, atât de puternică, încât să sprijine consistent producția de export a României, dar, așa cum este, este bună.

Întrebarea care se pune este: în subordinea cui trebuie să fie EximBank? În subordinea Ministerului Finanțelor Publice sau în subordinea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, spre exemplu? Care este rolul Ministerului Finanțelor Publice? Să administreze cât mai bine această bancă, pentru a obține cât mai mult profit, ca, după aceea, să poată fi repartizat în condițiile legii. Acesta este rolul oricărui Minister al Finanțelor din toate țările.

Unde i-ar sta mai bine acestei bănci? I-ar sta mai bine la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, pentru ca Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, care orientează producția de export a țării noastre, să aibă la îndemână și o bancă prin care să realizeze această dezvoltare a producției de export.

Și amendamentul, ca să nu mai iau cuvântul la amendamente respinse, dar pe care îl susțin și pe care vă rog să-l supuneți votului... Și vă rog, stimați colegi, să vă gândiți la interesul României pe termen mediu și lung, dacă nu cumva Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a aduna recolta și a sprijini exportul produselor agricole, ar trebui să aibă în spate o bancă specializată, dacă nu cumva Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri ar trebui să aibă EximBank, cu care să poată să-și finanțeze dezvoltarea producției economice.

Mulțumesc.

Domnul senator Günthner, urmat de domnul senator Rușanu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu pot să înțeleg de ce deranjează când Guvernul ia niște decizii importante, în mod transparent, prin Parlamentul României, când sunt supuse votului nostru niște decizii așa de importante, și nu se rezolvă pe sub masă, prin reprezentanții persoane fizice în adunarea generale a băncii respective.

Mie mi se pare o soluție absolut corectă, deschisă, transparentă, care trebuie să fie exemplu și în alte situații, pentru că știm că la regii sau la alte societăți, din păcate, lucrurile nu se fac atât de transparent și de corect, aș zice eu.

Faptul că profitul nu a fost repartizat în anii în care statul nu a avut neapărat nevoie de acești bani – i-a lăsat în folosirea băncii – iarăși este o chestie absolut de bun-simț, iar acum, prevăzându-se o situație mai dificilă, sigur, statul apelează la aceste dividende, în cotă-parte. Sigur, repartizarea se va face prin buget. Nu cred că noi, aici, acum, trebuie să hotărâm în ce direcție vor fi cheltuiți.

De aceea, mie mi se pare că este o poziție absolut corectă a Guvernului României și nu văd de ce nu am putea adopta această ordonanță de urgență. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dan Radu Rușanu, microfonul central.

Stimați colegi,

Bineînțeles că EximBank, ca Bancă de Export-Import a României, poate să dețină ca acționar AVAS-ul – un lucru normal –, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri sau orice alt minister, ca și component al Guvernului.

De când s-a înființat banca, AVAS-ul este acționarul majoritar acolo, pentru că are 96%.

Problema este că – și pe care refuzăm, practic, s-o discutăm astăzi –, printr-o hotărâre judecătorească, trebuie să recunoaștem că AVAS-ul a fost obligat să-i plătească pe păgubiții de la FNI. Orice executor judecătoresc care va veni mâine din partea păgubiților FNI va executa ce-i mai ușor de executat și va pune sechestru pe conturile EximBank-ului. Aceasta este realitatea pentru care Guvernul a dat această ordonanță de urgență și a mutat-o astăzi de la AVAS la Ministerul Finanțelor Publice.

Nu apăr acest Guvern și nu l-am apărat niciodată, dar este o chestiune foarte normală. În conjunctura actuală, să duc la executarea unei bănci printr-o hotărâre judecătorească este o aberație, pentru că asta ar mai lipsi acum, ca din cele două bănci de stat cu capital de stat pe care le am astăzi: CEC-ul și EximBank-ul, una să intre în insolvență din cauza acestei executări judecătorești. Deci este un lucru normal ca cei care au pus bani la FNI, foarte bine, să fie despăgubiți, cei care au păgubit să meargă acolo unde le este locul, dar nu să falimentezi o bancă cu capital de stat pentru a-i scăpa pe ceilalți.

Din acest punct de vedere, nu cred că putem să comentăm ceva, și Grupul parlamentar al PNL va susține această ordonanță de urgență a Guvernului.

În legătură cu amendamentul propus, să treacă la Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, și nu la Ministerul Finanțelor Publice, colegul senator avea dreptate. Într-adevăr, în cele mai multe cazuri, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri este beneficiarul, și nu este Ministerul Finanțelor Publice. Însă vă pot spune altceva, că, de cele mai multe ori, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri este subiectiv, în primul rând, pentru că încearcă să sprijine anumite societăți cu capital de stat care, din cauza unui management defectuos, au anumite probleme de lichiditate, și atunci încearcă să ajute acele societăți. EximBank trebuie să rămână o bancă obiectivă în continuare și, ca orice bancă, acordă credite în funcție de garanțiile pe care i le dai, de modul de a rambursa aceste credite, și nu de conjunctura unei societăți sau a alteia, care, la un anumit moment, într-adevăr, are probleme.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Stimate colege și stimați colegi,

Dați-mi voie să salut prezența unui grup de tineri și tinere dintr-un alt superb oraș central-european. După Sighișoara, este rândul Mediașului. Sunt invitații domnului senator Viorel Arcaș.

Bine ați venit!

Suntem onorați de prezența dumneavoastră.

Sper că mobilizarea trupelor a fost deja efectuată de către liderii de grup.

Intrăm în faza votului.

Am să

-

- proiectul de lege a fost adoptat.

Intrăm în zona votului final pentru textele dezbătute până în acest moment în plenul nostru de astăzi.

Vă rog să trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

- Vă reamintesc că propunerea legislativă face parte din

- categoria legilor ordinare.

- Senatul este primă Cameră sesizată.

-

- raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind respinsă.

- Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea

- legislativă privind instituirea Premiului „Ambasadorii anului”. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

- Senatul este primă Cameră sesizată.

-

- raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

- Senatul este primă Cameră sesizată.

- Vă

Vă rog să ne dați încă o dată rezultatul votului, pentru a vedea dacă, într-adevăr, este respins raportul.

- Sunt 8 abțineri.

- În aceste condiții, raportul de respingere nu a fost adoptat. Vă rog să ne pronunțăm cu privire la propunerea

- legislativă.

Votul dumneavoastră.

Cu 49 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și 6 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind producerea și comercializarea produselor de morărit, a pâinii, a produselor de panificație și a produselor făinoase.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/18.XI.2011

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră la punctul 16, vă rog.

Cu 90 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind măsuri temporare de combatere a creșterii prețurilor la combustibili.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 69 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Raport de respingere.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 99 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă fiind astfel respinsă.

Trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității.

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea și menținerea stocurilor minime de siguranță pentru țiței și produse petroliere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Listă pentru liderii de grup.

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calității în securitatea aviației civile.

Nu are amendamente, dar a fost vorba de un raport de respingere.

Este vorba despre un raport de respingere, ca atare vă

Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2011 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată. Raport de respingere. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 51 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

A! Mă scuzați. Este un proiect de lege privind aprobarea ordonanței și trebuie să îl transformăm într-un proiect de lege de respingere a ordonanței.

- Nu trebuie?

- E suficient.

Nu revenim cu cealaltă variantă, fiind vorba de o ordonanță simplă. Este și opinia Departamentului legislativ. Rog, o clarificare din punct de vedere procedural.

Transformăm într-un proiect de lege de respingere a ordonanței, după o intensă consultare juridico-tehnicoadministrativă.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la proiectul de lege de respingere a ordonanței.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Procedură!

Procedură, domnul lider Mihăilescu. Vă rog, microfonul 3.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să repetăm votul, pentru că nu s-a înțeles foarte bine, și să repetăm votul de aprobare a acestei ordonanțe. Este imediat după vot. Întrunesc toate condițiile. Noi nu am înțeles și nu am putut să votez.

Vă rog frumos să fiți de acord.

E în regulă. Vă rog, fără pauză de consultări. Atâta tot, vă rog. Singurul lucru pe care doresc să nu-l facem în acest moment.

Înțeleg că solicitați reluarea votului pentru proiectul de lege.

Microfonul 3.

Nu este nicio problemă, dar înțeleg că nu-mi sugerați să iau o pauză de consultări.

Nu sugerez nimănui pauză de consultări.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

E în regulă.

Reluăm votul cu privire la proiectul de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Reluăm votul, ca să fim bine înțeleși.

Votul cu privire la raportul de respingere a fost deja dat și este valabil, ca să fim înțeleși cu toții.

Liderul unui grup parlamentar a solicitat reluarea votului pe proiectul de lege, ca să fiu bine înțeles, da? Pe aprobarea proiectului de lege.

Aceasta este solicitarea făcută. Pentru asta, votăm în acest moment.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 56 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 24, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Rog, atenția dumneavoastră.

Raportul comisiei este de respingere.

Domnule senator Frunda, este raport de respingere. La punctul 24, raportul de respingere.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Am sărit punctul 23?

Cu 48 de voturi pentru, 50 de voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

La punctul 24 votăm acum și revenim la punctul 23 imediat după aceasta.

Suntem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Vă

Fiind vorba de o ordonanță, vă

Vom relua votul, cu o proximă ocazie, în plenul nostru. Revenim la punctul anterior, punctul 23, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Vă

E ordinară.

Orice ordonanță trebuie să aibă o finalizare din punct de vedere al procedeului.

Cu 47 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 4 abțineri, raportul de respingere nu a fost adoptat.

Vă

Punctul 25, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2011 privind înființarea Autorității Metropolitane de Transport București. Raportul comisiilor este de respingere. Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 50 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul nu a fost adoptat.

Vă

Punctul 27, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 27, referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal.

Avem un singur vot...

Punctul 27, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice.

Este inițiativa Guvernului, da.

Este proiect de lege.

Este un raport de admitere, fără amendamente, și vă

Punctul 28, Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru aplicarea unor regulamente și decizii ale Consiliului Uniunii Europene, precum și instrumente de drept internațional privat în domeniul obligațiilor de întreținere.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Un singur vot asupra raportului comisiei și proiectului de lege, vă rog.

Cu 66 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Și, în final, punctul 29, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot asupra raportului comisiei și proiectului de lege.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Cu 57 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Listă, vă rugăm!

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 132/18.XI.2011

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Listă pentru liderii de grup.

Vă mulțumesc foarte mult pentru activitatea intensă de legiferare de astăzi.

Mai aveți un proiect de lege, domnule secretar de stat? La care punct? Imediat următorul?

O secundă.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

O intervenție scurtă, vă rog, domnule președinte!

O intervenție scurtă, domnul senator Mihăilescu.

Vreau să atrag atenția că la ultima ședință am cerut de patru ori listă, dar nu am primit-o nici până astăzi, de acum trei sesiuni, iar astăzi am cerut de două ori, dar nu a venit încă nimic.

Vă mulțumesc.

Cred că este criză bugetară la Senat și probabil că aceasta este cauza.

Dăm noi hârtia, domnule președinte, dacă asta e problema.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă vor fi repartizate listele.

Am să vă rog să mai parcurgem ultima inițiativă legislativă, punctul 35, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Dați-mi voie să-l invit, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului, pe domnul secretar de stat Lemeni Adrian, la microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Adrian Lemeni** – _secretar de stat_

_la Secretariatul de Stat pentru Culte_ **:**

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care vizează completarea Legii cultelor.

Aș vrea să precizez că această Lege a cultelor este o lege-cadru și, practic, ceea ce se vizează prin inițiativa legislativă nu ar trebui să se regăsească în această legecadru. Sprijinul financiar al cultelor este reglementat prin Ordonanța Guvernului nr. 82/2001, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, foarte important, orice modificare a Legii cultelor presupune, în textul legii, consultarea prealabilă a cultelor recunoscute.

Ca atare, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Inițiatorii doresc să susțină această propunere legislativă? Domnul senator Georgică Severin, microfonul 3.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am ascultat punctul de vedere al ministerului, dar aș vrea să fac următoarea precizare. Atâta vreme cât bugetarii nu au fost consultați când li s-au micșorat salariile, atâta vreme cât cetățenii acestei țări nu sunt consultați în nicio decizie, mi se pare normal ca Parlamentul să decidă cum folosește fondurile publice fără să consulte Biserica.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Constat că nu sunt întrunite condițiile pentru o dezbatere așezată și coerentă din punctul de vedere al intervențiilor.

Domnule secretar de stat, vom relua luni această inițiativă legislativă.

Încheiem aici ședința noastră.

Ne revedem luni pentru plenul nostru următor.

Succes în activitățile din circumscripții și din comisiile permanente ale Senatului pentru finalul de săptămână! Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591288]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 132/18.XI.2011 conține 40 de pagini.**

Prețul: 12,00 lei