Stenogramă plen

Având în vedere numărul extrem de redus al colegilor care sunt prezenți, îl rog pe domnul secretar să facă totuși un apel nominal.

Bună dimineața tuturor! Apel nominal:

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion prezent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea prezent Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile prezent Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent

|Calcan Valentin Gigel|prezent| |---|---| |Câmpanu Liviu|absent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|Guvern| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|prezent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|prezent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|prezent| |Frunda György|prezent| |Găină Mihăiță|prezent| |Geoană Mircea Dan|delegație| |Ghișe Ioan|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grosu Corneliu|prezent| |Günthner Tiberiu|prezent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail|prezent| Humelnicu Augustin Daniel absent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent

Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan prezent Vosganian Varujan prezent

Domnule președinte de ședință, cvorumul pentru începerea ședinței este asigurat.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Rog liderii de grup, în măsura în care este posibil, să roage, la rândul lor, colegii care lipsesc să vină în sală.

Aș vrea să începem ședința plenului Senatului de astăzi. Sunt 84 prezenți?

Da.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința plenului Senatului de astăzi. Ea va fi condusă de subsemnatul, care îl înlocuiește pe domnul președinte Mircea Dan Geoană, asistat de domnii secretari Petru Filip și Orest Onofrei.

Trebuie să vă aduc la cunoștință că sunt prezenți în sală 90 din cei 137 de membri ai Senatului, situație care îmi permite să deschid ședința.

Aș vrea să trecem direct la aprobarea ordinii de zi. Există propuneri cu privire la ordinea de zi?

Dacă nu există,

Vă rog să fiți de acord să începem cu primul punct din ordinea de zi, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 7–12 martie 2011.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea transmiterii Camerei Deputaților ca primă Cameră sesizată a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 9 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul aleșilor locali.

În conformitate cu prevederile art. 36 lit. e) din Regulamentul Senatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ca urmare a hotărârii plenului Senatului, se transmite Camerei Deputaților pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă: Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 9 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Supun atenției și votului dumneavoastră această propunere legislativă.

Din păcate, la punctul 3 din ordinea de zi, trebuie să vă aduc la cunoștință că, prin modul în care am lucrat în ultima perioadă, suntem într-o situație mai specială, în sensul că o serie de inițiative legislative au trecut prin adoptare tacită și aș vrea să vi le aduc la cunoștință:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

3. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative din domeniul silviculturii.

4. Propunerea legislativă pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor.

5. Proiectul de lege privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană și statele membre, pe de o parte, și state terțe sau organizații internaționale, pe de altă parte.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea titlului X „Circulația juridică a terenurilor” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 din Legea nr. 18/1991 a fondului funciar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, ați trecut repede la chestiunea cu...

Știu ce anunț aveți de făcut. Nu am ajuns încă acolo. Imediat.

Da?

Vă rog frumos.

## Sigur, sigur.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Raportoare este Comisia pentru regulament. Dacă președintele comisiei este prezent... Domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adresa Biroului permanent nr. 179 din 22 februarie 2011, Comisia pentru regulament a fost sesizată de Biroul permanent pentru analizarea oportunității înființării comisiei permanente a Senatului dedicată problematicii afacerilor europene.

Proiectul de hotărâre a fost inițiat de domnul senator Mircea Dan Geoană, președintele Senatului. La lucrările comisiei au participat toți membrii comisiei, care au aprobat prezentul raport și proiectul de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului cu Comisia nr. 17 – Comisia pentru afaceri europene.

În consecință, domnule președinte, vă rog să-mi dați voie să citesc proiectul de hotărâre.

Vă rog.

„Proiect de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din Constituția României, republicată, Senatul adoptă prezenta hotărâre: Articol unic. La art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările ulterioare, după punctul XVI se introduce un nou număr, punctul XVII, cu următorul cuprins:

XVII. Comisia pentru afaceri europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 2 martie 2011 – dacă se adoptă –, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.”

Fac precizarea, domnule președinte, că trebuie adoptată cu majoritatea senatorilor.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Cu privire la raportul comisiei și la proiectul de hotărâre există discuții?

Nu există.

Începând din acest moment este constituită la nivelul Senatului cea de-a 17 comisie permanentă, situație care îmi permite să pun în discuție modificările în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului.

Trebuie să vă aduc la cunoștință că ieri, ca urmare a unor discuții și negocieri dintre liderii grupurilor parlamentare, s-a ajuns la un acord. Aș dori ca fiecare lider de grup să anunțe modificările în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului, inclusiv componența noii comisii, eventual și propunerile pentru conducerea acesteia, și, în final, procesul...

Eu sunt pus în situația să dau cuvântul liderilor. Dumneavoastră ați negociat. Eu pot să citesc la final lista, dacă vreți, dar propun ca lista respectivă, ca să nu ia foarte mult timp, să o înaintăm secretariatului Senatului să fie cuprinsă în stenogramă, ca să nu fie probleme, și să fie trimisă spre publicare.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Trebuie votată de plen și prezentată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

O votăm în plen.

Deci haideți să dăm cuvântul, pe rând, liderilor grupurilor parlamentare.

Rog liderul Grupului parlamentar al PDL să aducă la cunoștință Senatului modificările pe care le propune în componența nominală a comisiilor.

Domnule senator Mihăilescu, poftiți, microfonul 3.

Ideea este că, având cele mai multe modificări, să le zic eu... Dar este corectă observația. Există semnat un protocol. După 22 de ore de negocieri și opt sesiuni, avem de făcut

următoarele comunicări din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Domnul senator Cezar Mircea Măgureanu va face parte din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnul senator Vasile Nedelcu rămâne la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Domnul senator Ovidius Mărcuțianu va face parte din Comisia pentru politică externă, în funcția de vicepreședinte, printr-un schimb cu colegii de la Grupul parlamentar al PDL.

Domnul senator Constantin Sever Cibu va face parte din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Domnul senator Sorin Serioja Chivu va face parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul senator Corneliu Grosu va face parte din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul senator Corneliu Grosu va face parte și din Comisia pentru sănătate publică, ca secretar.

Domnul senator Liviu Câmpanu va fi membru în Comisia pentru sănătate publică.

Domnul senator Anghel Iordănescu rămâne la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Domnul senator Laurențiu Chirvăsuță rămâne la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Domnul senator Cristian Diaconescu rămâne la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, împreună cu domnul senator Cezar Mircea Măgureanu.

Domnul senator Petru Șerban Mihăilescu – la Comisia pentru regulament.

Domnul senator Vasile Nedelcu a fost nominalizat ca președinte la Comisia pentru afaceri europene.

Aceste schimbări au fost făcute cu sprijinul tuturor grupurilor parlamentare, dar, în orice caz, mulțumesc în special Grupului parlamentar al PDL și Grupului parlamentar al UDMR, care au cedat și funcțiile de conducere.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Liderul Grupului parlamentar al PDL.

Dacă aveți de anunțat modificări în componența comisiilor.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Confirm schimbările anunțate înainte de domnul președinte Mihăilescu și mai anunț următoarele:

Din Comisia pentru politică externă, într-adevăr, iese domnul Viorel Riceard Badea, urmând să fie făcut schimbul anunțat de colegii de la Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

Din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului iese domnul senator Gheorghe David, care merge la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Domnul senator Tudor Udriștoiu rămâne membru al Comisiei pentru sănătate publică, dar nu și secretar al acestei comisii. Merge la Comisia pentru afaceri europene, ca membru și secretar.

Tot pentru stenogramă anunț că la Comisia pentru afaceri europene mai sunt din partea Grupului parlamentar al PDL domnul senator Marian Iulian Rasaliu, vicepreședinte, doamna senator Sorina Luminița Plăcintă și domnul senator Dumitru Oprea.

Întrucât domnul senator Viorel Riceard Badea a ieșit din Comisia pentru politică externă, va face parte din Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în locul domnului Gheorghe David.

În rest, nu mai sunt schimbări în care să fie implicat Grupul parlamentar al PDL.

Tot la capitolul anunțuri, Grupul parlamentar al PDL suplimentează cu încă un vicelider numărul colegilor din echipa de conducere, este vorba despre domnul senator Dumitru Oprea.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD sunt anunțuri de făcut privind schimbări în componența comisiilor?

Attila Zoltán Grupului parlamentar al senatorilor independenți. Domnul senator Cseke Attila Zoltán va face parte din Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul subsemnatului.

În Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în locul domnului senator Albert Álmos voi fi eu, Fekete-Szabó András Levente.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți, după ce i-am ascultat pe cei cinci lideri, să citesc componența Comisiei pentru afaceri europene...

Vă rog, domnule senator, dacă mai aveți o problemă.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru îngăduință.

La Comisia pentru regulament, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ion Ghișe a fost înlocuit de domnul senator Liviu Titus Pașca în funcția de secretar, care ne revenise deja.

O singură modificare.

Domnul senator Radu Cătălin Mardare se retrage de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL?

Vă mulțumesc.

La Grupul parlamentar al PNL senatorii își păstrează, ca și Grupul parlamentar al PSD, locurile în comisii și funcțiile de conducere. Așa cum am promis în urmă cu trei săptămâni, am eliberat la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport un loc, al domnului senator Cristian George Țopescu, pentru un senator al puterii. Înțeleg că va fi ocupat de un coleg de la Grupul parlamentar al senatorilor independenți.

Ar mai fi de adăugat că, în Comisia pentru afaceri europene, conform înțelegerii și algoritmului, avem doi reprezentanți: domnul senator Mario Ovidiu Oprea și domnul senator Ioan Ghișe.

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog, domnule lider.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și la Grupul parlamentar al UDMR sunt câteva modificări. Comisia pentru afaceri europene.

Domnul senator Albert Álmos, care a fost și în comisia mixtă, rămâne.

În Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am cedat locul ocupat de domnul senator Cseke

## Vă mulțumesc.

Noua Comisie pentru afaceri europene, ca urmare a propunerii și înțelegerii dintre liderii grupurilor parlamentare, are următoarea componență:

- președinte – domnul senator Vasile Nedelcu;

- vicepreședinte – domnul senator Marian Iulian Rasaliu;

- secretar – domnul senator Tudor Udriștoiu;

– membri – doamna senator Sorina Luminița Plăcintă, domnii senatori Dumitru Oprea, Gheorghe Marcu, Dan Coman Șova, Ion Toma, Mario Ovidiu Oprea, Ioan Ghișe și Albert Álmos.

Am vrut să supun atenției dumneavoastră componența integrală a acestei comisii, pentru că este o comisie nou-constituită și să nu fie greșeli.

Stimați colegi, vă anunț componența nominală a celorlalte comisii permanente ale Senatului.

1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și

validări:

- președinte – domnul senator Toni Greblă;

- vicepreședinte – domnul senator Iulian Urban;

- secretar – domnul senator Florin Mircea Andrei;

– membri – domnii senatori Augustin Daniel Humelnicu, Ion Rușeț, Ioan Chelaru, Adrian Țuțuianu, Dan Coman Șova, Marian Cristinel Bîgiu, Ioan Ghișe și Gyerkó László.

2. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și

piață de capital:

- președinte – domnul senator Ovidiu Marian;

- vicepreședinte – domnul senator Marius Sorin Ovidiu

- Bota;

– secretar – domnul senator Vasile Mustățea;

– membri – domnii senatori Vasile Pintilie, Alexandru Mocanu, Dorin Păran, Viorel Arcaș, Cezar Mircea Măgureanu, Gheorghe Marcu, Marius Petre Nicoară și Dan Radu Rușanu.

3. Comisia economică, industrii și servicii:

9. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport:

- președinte – domnul senator Mihail Hărdău;

- vicepreședinte – doamna senator Ecaterina

- Andronescu;

- secretar – domnul senator Nicolae Robu;

- membri – domnul senator Ion Bara, doamna senator

- Mihaela Popa, domnii senatori Șerban Rădulescu, Ioan Mang, Nicolae Dănuț Prunea, doamna senator Doina Silistru, domnii senatori Corneliu Grosu și Bokor Tiberiu.

10. Comisia pentru sănătate publică:

- președinte – domnul senator Ion Rotaru;

- vicepreședinte – domnul senator Iosif Secășan;

- secretar – domnul senator Corneliu Grosu;

– membri – domnii senatori Mircea Cinteză, Șerban Rădulescu, Tudor Udriștoiu, Liviu Câmpanu, doamna senator Minerva Boitan, domnii senatori Paul Ichim, Günthner Tiberiu și Vasile Ion.

11. Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare

în masă:

- președinte – domnul senator Sergiu Florin Nicolaescu;

- vicepreședinte – domnul senator Bokor Tiberiu;

- secretar – domnul senator Radu Alexandru Feldman;

– membri – domnii senatori Gheorghe Bîrlea, Ioan Sbârciu, Valentin Gigel Calcan, Georgică Severin, Avram Crăciun, Alexandru Mazăre, Mircea Diaconu și Cristian George Țopescu.

12. Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități:

- președinte – domnul senator Frunda György;

- vicepreședinte – domnul senator Emilian Valentin

- Frâncu;

- secretar – domnul senator Sorin Constantin Lazăr;

- membri – domnii senatori Ion Ariton, Sorin Fodoreanu,

- Marius Gerard Necula, Mihai Niță, Cătălin Voicu, Valer Marian, Puiu Hașotti și Anghel Iordănescu.

13. Comisia pentru egalitatea de șanse:

- președinte – doamna senator Lia Olguța Vasilescu;

- vicepreședinte – doamna senator Mihaela Popa;

- secretar – domnul senator Gheorghe Pop;

– membri – domnii senatori Vasile Blaga, Tudor Panțuru, Ioan Mang, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Mircea Diaconu, doamna senator Anca Daniela Boagiu, domnii senatori Traian Constantin Igaș și Cseke Attila Zoltán. 14. Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului:

- președinte – domnul senator Valentin Gigel Calcan;

- vicepreședinte – domnul senator Gavril Mîrza;

- secretar – domnul senator Liviu Titus Pașca;

– membri – domnii senatori Sorin Fodoreanu, Viorel Riceard Badea, Vasile Pintilie, Laurențiu Chirvăsuță, Mihăiță Găină, Ion Toma, Dan Radu Rușanu și Fekete-Szabó András Levente.

15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupției și petiții:

- președinte – domnul senator Marius Petre Nicoară;

- vicepreședinte – domnul senator Valer Marian;

- secretar – domnul senator Dumitru Oprea;

- membri – domnii senatori Nicolae Dobra, Viorel

- Constantinescu, Dumitru Florian Staicu, Iulian Bădescu, Alexandru Cordoș, Cristian Diaconescu, Cezar Mircea Măgureanu și Gabriel Berca.

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiei?

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată pentru dezbaterea și întocmirea raportului asupra proiectului de lege menționat cu adresa L 809/2010, în procedură de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri financiar-bugetare care să asigure diminuarea cheltuielilor publice în anul 2011. Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

Comisia a hotărât cu 3 voturi pentru și 3 voturi împotrivă să adopte raport de respingere, cu amendamentele prezentate în anexa nr. 1 și în anexa nr. 2. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Există înscrieri la cuvânt? Domnul senator Marcu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi succint.

Proiectul de lege se referă la aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare. Câteva constatări.

Prima constatare. L-am ascultat foarte atent și pe domnul ministru. Ca primă motivație, se face trimitere la Fondul Monetar Internațional. Întrebare firească: ori trecem pe statele de plată și Fondul Monetar Internațional, ori administratorul acestei țări este Guvernul Boc?

A doua constatare. Vă rog frumos să încercați să-mi răspundeți. Acum un an și ceva se făcea trimitere către standarde de cost. Mai sunt valabile standardele de cost în instituțiile publice sau nu mai facem trimitere la standardele de cost? Fiindcă și aici ați precizat că facem reduceri și încercăm să micșorăm acel deficit bugetar.

A treia constatare. Aveți acea condiție cu angajarea personalului în sectorul bugetar, un angajat la șapte plecări din sistem. În același timp, mai aveți o condiție privind limitările de personal. Cred că, limitând cheltuielile de personal, această condiție este fără relevanță. Practic, încercăm să facem reduceri de personal în sectorul bugetar. De aici vine o altă întrebare.

Sunt anumite sectoare, instituții publice, ministere și agenții, în care s-a constatat lipsa de personal. În opinia noastră, spunem că nu este corect ca, printr-o lege, pur și simplu, otova să facem această reducere. Trebuie să analizăm în funcție de instituțiile publice unde se pot face reduceri de personal și, respectiv, unde mai putem să angajăm.

A patra constatare. Dumneavoastră faceți trimitere la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, în care și acum prorogați termenul privind gestionarea bugetelor curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor până în ianuarie 2012. Întrebare firească: de ce nu lăsăm pe viitor ca aceste instituții să-și gestioneze bugetele?

Ca urmare a acestor constatări, cu toată indulgența noastră, spunem că nu există o viziune privind prioritățile și strategiile bugetare, și noi vom vota împotrivă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Mai există alte luări de poziții?

Dacă nu mai există, domnule Ghizdeanu, vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Unele dintre întrebările domnului senator au fost întrebări retorice. Cred că importantă este cea legată de normativele de cost, normative care sunt în funcțiune, sunt aprobate cele pentru personalul din administrațiile locale, dar aceste normative sunt complementare. Aici sunt prevederi exprese pentru a ne încadra în cheltuielile de personal.

În ceea ce privește întrebarea referitoare la fond și număr, în momentul în care nu ar exista restricția de număr, evident că nici cea de cheltuieli... Ele sunt două condiții cumulative pentru a asigura disciplina în domeniul cheltuielilor de personal.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt, declar dezbaterile încheiate.

Votul final va fi dat la ora 12.00.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

##

Dar nu are nicio importanță. Am stabilit că atât pentru legile ordinare, cât și pentru legile organice vom da votul la ora 12.00. S-a discutat ieri această problemă cu liderii, așa a fost înțelegerea. Am anunțat la început de ședință, dar cine nu a fost în sală probabil că nu a recepționat...

Suntem deci la punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Din partea inițiatorului, domnul Eugen Dicones Curteanu, secretar de stat.

Este prezent?

Vă rog, microfonul 10.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se schimbarea regimului juridic al locuințelor destinate închirierii specialiștilor din învățământ și din domeniul sănătății, pentru ca acestea să poată fi vândute.

Dacă printr-o reglementare anterioară, supusă atenției dumneavoastră în cursul anului 2010 – este vorba despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010 –, s-a stabilit și s-a reușit implementarea posibilității ca locuințele pentru tineri, destinate închirierii, să poată fi vândute, iată că această propunere de modificare a Legii nr. 152/1998 vine să facă același lucru și pentru specialiștii din învățământ și din domeniul sănătății. Drept urmare, vă rugăm să fiți de acord cu această propunere.

Mai este de precizat însă un lucru. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de admitere, cu un amendament, însă nesusținut de Guvern, care se referă la valoarea de vânzare a locuinței, ce ar trebui să se facă, conform autorilor amendamentului, printr-un raport de evaluare.

În opinia noastră – și această discuție a avut loc și în momentul în care a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2010 – acest lucru nu poate fi adoptat pentru simplul motiv că valoarea de înlocuire se stabilește prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și turismului, iar această prevedere a fost, de asemenea, preluată și de autorul amendamentului. Suntem în prezența unui nonsens. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte al comisiei, vă rog, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului propune un raport de admitere, cu un amendament.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc foarte mult.

La dezbateri generale, vă rog, dacă există luări de cuvânt?

Dacă nu există, declar dezbaterile încheiate. Votul...

Vă rog, domnule senator.

Bănuiesc că e o chestiune de procedură. Vreți să luați cuvântul? Am închis...

Vă rog.

Domnul senator Miron Tudor Mitrea.

## Scuze, domnule președinte.

Eu, aici, vreau să fac o intervenție de principiu. În momentul în care s-a pornit programul de construcții de locuințe pentru tineri – pentru că la acesta ne referim, nu ne referim la casele în credit ipotecar ale ANL-ului, pentru că acelea au fost construite proprietate privată – s-a plecat de la o realitate care, în România, nu s-a modificat, și anume că România este statul din Europa cu cel mai mic fond locativ de închiriere, care este undeva sub 3%, ceea ce face ca forța de muncă din România să aibă o mobilitate redusă regional și din cauza acestei chestiuni. S-a stabilit că și România trebuie să înceapă, prin diferite programe, să se îndrepte către media europeană, care este peste 40%. Sunt țări care au peste 60% din fondul locativ fond de închiriere și asta le asigură o mobilitate foarte mare a forței de muncă. Știm cu toții că mobilitatea forței de muncă, atât din punct de vedere profesional, cât și geografic, este extrem de importantă într-o piață a muncii flexibilă, deci modern și eficient.

În loc să continuăm acest program de construire de noi locuințe, de dezvoltare a fondului de locuințe pentru închiriere, eu văd că noi mergem înapoi, la chestiunea pe care am făcut-o în anii ’90, care nu a fost foarte fericită din acest punct de vedere, și vrem să vindem aceste apartamente. Eu cred că este, din punct de vedere al principiului, o greșeală majoră. Mergem împotriva curentului. Știu că există câteva zeci de mii de familii care s-au mutat în aceste case știind că sunt case care nu se vor vinde niciodată. Așa era legea în momentul respectiv.

De aceea, eu nu cred că facem bine. Eu cred că Guvernul, de dragul a câtorva mii de voturi care vor veni sau nu, încalcă un principiu care este extrem de important, pe care Codul muncii îl sprijină foarte tare, și anume acela al flexibilizării pieței de muncă, flexibilizare pe care trebuie s-o facem prin toate mijloacele, acesta, și anume fondul de locuințe pentru închiriere, fiind unul dintre cele mai importante.

De aceea, eu personal sunt împotriva acestui proiect de lege, așa cum este și grupul parlamentar pe care îl reprezint. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Mai există luări de cuvânt?

Vă rog.

## **Domnul Marius Gerard Necula:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O foarte scurtă intervenție și vin în completarea a ceea ce a declarat colegul nostru, domnul senator.

Proiectul ANL este un proiect foarte inspirat, indiferent de guvernarea care a început acest proiect. El trebuie continuat. În același timp, condițiile socioeconomice sunt altele astăzi decât la momentul în care a plecat acest proiect ANL. De aceea, pentru stabilizarea forței de muncă, pentru că este foarte important să ne menținem tinerii în țară, viitorul pe ceea ce înseamnă dezvoltare, trebuie să le oferim și condiții, iar acest proiect de lege nu face nimic altceva decât să ofere o șansă și tinerilor specialiști de a rămâne în locațiile în care și-au găsit de muncă. Și cum poți convinge un tânăr specialist să rămână în zona respectivă decât oferindu-i condiții în care să-și poată cumpăra lucrul cel mai important al unei stabilități, și anume casa?

Sunt de acord cu ceea ce spunea antevorbitorul meu vizavi de mobilitate. Important este ca din aceste resurse rezultate în urma vânzării de locuințe să putem continua proiectul ANL, să putem dezvolta acest proiect în parteneriat public-privat, atrăgând și surse de la nivelul comunităților locale. Dar, după cum știm, proiectul ANL are o mare hibă astăzi, și ea va trebui completată cât mai curând, și anume partea de utilități, pentru că s-a demonstrat fizic că la nivelul unităților teritorial-administrative nu există suficiente fonduri pentru a se respecta legea construcției ANL, pentru că, pe de o parte, statul își face datoria și construiește blocul, dar comunitatea locală nu are suficiente fonduri pentru a aduce și utilitățile.

De aceea vă propun, stimați colegi, să votăm acest proiect, care este un proiect care mișcă în continuare acest program deosebit de ambițios, care este multianual și, după cum s-a văzut, și multiguvernamental – ANL.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator Necula. Mai există puncte de vedere?

Vă rog, domnule senator Günthner. Microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, într-adevăr, acest proiect s-a născut din dorința de a găsi noi fonduri pentru a construi în continuare locuințe ANL. Intenția este de a extinde și de avea cât mai multe locuințe în acest program, dar, după cum știți, din păcate, în ultima vreme fondurile s-au redus și este o șansă de a obține fonduri suplimentare și, în același timp, venim cu această inițiativă și în întâmpinarea multor familii de tineri care doresc să aibă, într-adevăr, stabilitate, să aibă căminul lor, să poată să investească în aceste locuințe.

Sigur, o problemă pe care am ridicat-o și anul trecut, când am discutat proiectul în forma sa inițială, este acest preț unic pe țară, care face ca în București prețul să fie agreat, să fie unul bun, dar în provincie, în orașele mici, acest preț, din păcate, este mare, este chiar mai mare decât pentru locuințele noi, mai confortabile, construite în zonă.

Din această idee s-a născut, de fapt, în comisie propunerea să se stabilească prețuri diferențiate, sigur, calculate de experți, o chestiune discutabilă, pe undeva, pentru că se introduce, într-adevăr, subiectivismul în calculul prețurilor. Știm că experții pot să facă prețuri de la simplu la dublu. Experți diferiți, pentru aceleași locuințe, pot să aducă prețuri diferite, de aceea este de văzut dacă merită să rămână cu varianta de preț unic pe țară. Poate ar fi bine dacă ministerul ar găsi niște prețuri diferențiate, pentru că există locuințe ANL care s-ar dori să fie cumpărate și în provincie, în localități mici, chiar și în comune există, dar la aceste prețuri nu pot fi cumpărate.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc, domnule senator. Mai există puncte de vedere? Dacă nu, declar dezbaterile încheiate.

Votul îl vom da la ora 12.00.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Din partea inițiatorului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 10.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum știți, acest proiect de lege a fost prezentat în plenul Senatului în anul 2009, dar a fost retrimis la comisii pentru raport suplimentar. Suntem acum în fața unui raport suplimentar de admitere, cu mai multe amendamente, pe care noi le susținem.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2009 au fost reglementate, în principal, reorganizarea aparatului central al Ministerului Administrației și Internelor și reconsiderarea structurilor de ordine și siguranță publică din subordinea ministerului. Acum, prin raportul de admitere propus de cele trei comisii care au fost sesizate în fond, se propune introducerea unui nou articol, după art. 17, art. 17[1 ] , prin care este reglementată procedura de efectuare a atestării integrității profesionale a personalului Ministerului Administrației și Internelor și, la fel, se propune reorganizarea Agenției Naționale Antidrog și a Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, ca structuri cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului în forma propusă de cele trei comisii și vă rugăm să adoptați proiectul, astfel încât, până la 31 martie anul curent, să putem emite și actele normative și administrative care să ducă la operaționalizarea și funcționarea efectivă a acestor agenții.

Vă mulțumesc.

Dacă se abrogă acum, întreb: înseamnă că ea a funcționat?

Dacă a funcționat, cum interpretăm dispozitivul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind reorganizarea sau desființarea?

Păi, dacă abrogăm acum, în 2011, un act normativ din 2002, atunci ce a rezolvat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Reformei Administrative?

Aștept răspuns și apoi să-mi dați posibilitatea să intervin, dacă situația o cere.

## Mulțumesc.

Există și alte puncte de vedere, luări de cuvânt? Nu există.

Vă rog, doamnă secretar de stat Irina Alexe. Microfonul 9.

## Și eu mulțumesc frumos.

Din partea celor trei comisii, domnule senator Necula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este un raport comun al celor trei comisii – Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Propunem plenului Senatului un raport de admitere, cu 10 amendamente, adoptat cu majoritate de voturi. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dacă există luări de poziție, vă rog. Domnul senator Daea, microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Fiind pentru prima dată în postura de vorbitor când dumneavoastră conduceți lucrările Senatului în plen, vreau să vă felicit pentru modul operativ și coerent în care dumneavoastră antrenați Senatul României în zona de prelucrare a actelor normative și v-aș sugera să pedalați pe acest mod de lucru.

Acum, îngăduiți-mi să supun atenției o solicitare a noastră, a Partidului Social Democrat, făcută cu ani de zile în urmă, când spuneam aici, de fiecare dată când ocazia s-a ivit, că a fost și este o mare greșeală să se desființeze Agenția Națională Antidrog.

E bine că, după doi ani de zile – înțelegând din 2007 până acum –, Guvernul a putut să proceseze informațiile necesare și să dezvolte interesul pentru luarea unei decizii care se impunea în domeniu și, cu atât mai mult, să regrete probabil decizia pe care a luat-o atunci.

Dacă acest regret este însoțit de actul normativ în sine, îmi îngădui să pun două întrebări:

Prima întrebare: la art. 4 lit. a) se spune clar că Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 se abrogă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

Hotărârea invocată de dumneavoastră a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 pentru organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, supusă astăzi aprobării.

Textul acela rămâne nemodificat, iar în raportul suplimentar întocmit de cele trei comisii există un amendament potrivit căruia Guvernul și Ministerul Administrației și Internelor vor întreprinde demersurile necesare pentru promovarea sau, după caz, adoptarea actelor administrative și normative necesare pentru operaționalizarea Agenției Naționale Antidrog și Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, începând cu data intrării în vigoare a art. 1 punctul 2.

De aceea v-am rugat să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege, astfel încât, până la 31 martie anul curent, Guvernul și ministerul să poată să emită toate actele normative pentru organizarea, funcționarea și operaționalizarea acestor două agenții, ca direcții cu personalitate juridică în structura Ministerului Administrației și Internelor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am înțeles demersul, dar nu și logica demersului dumneavoastră. Și vă mai întreb: Hotărârea Guvernului nr. 1.489/2002 a funcționat până astăzi sau până la apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009? Dacă da, atunci cum interpretați sertarul decizional din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007? Când ați reorganizat? Vă rog să-mi răspundeți concret la nedumerirea mea, pe logica expusă și pe gradul de înțelegere a imposibilității dumneavoastră de a procesa – uneori în neregulă – și ați dovedit-o, din păcate, cu prisosință.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 9.

Vă mulțumesc. Voi răspunde concret.

Nu, nu a funcționat, întrucât a fost abrogată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2009, la art. 4, deci hotărârea a fost abrogată în 2009.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte puncte de vedere, declar dezbaterile încheiate.

Vot la ora 12.00, fiind vorba de o lege organică.

Stimați colegi,

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Din partea inițiatorului?

Aveți dreptate, este numai o reluare a votului, deci la ora 12.00 votăm.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale.

Stimați colegi, îi rog pe lideri să facă demersurile necesare ca domnii senatori să fie prezenți în sală, este o lege extrem de importantă, beneficiem de prezența inițiatorului, în persoana domnului ministru al justiției, domnul Cătălin Marian Predoiu, lucru care se întâmplă rar, nu vizavi de dumnealui, vizavi de inițiatori în general, care nu catadicsesc să vină.

Declar dezbaterile deschise.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul pentru susținerea proiectului de lege.

## **Domnul Cătălin Marian Predoiu** _– ministrul justiției_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt, din nou, onorat să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a susține un proiect de referință pentru ordinea juridică, Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale.

Proiectul, pe care îl aveți în față, reprezintă încă un pas important către un obiectiv-cheie al Ministerului Justiției, punerea în aplicare a noilor coduri fundamentale ale României.

Cu permisiunea dumneavoastră, mă folosesc de acest prilej pentru a mai transmite încă o dată, de la această înaltă

tribună, un mesaj fără echivoc: Codurile vor fi implementate într-un viitor foarte apropiat.

Metodologia elaborării proiectului de lege de către Ministerul Justiției a implicat analiza a aproximativ 300 de acte normative penale speciale sau extrapenale conținând dispoziții penale. Aceste aproximativ 300 de legi conțineau suprapuneri de texte, abrogări implicite asupra cărora planează incertitudinea, pedepse între care există diferențe flagrante, în pofida naturii similare a faptelor incriminate.

Prin proiectul de lege se propune modificarea, completarea sau abrogarea unui număr de aproximativ 225 de acte normative, pe următoarele direcții de reglementare: situații tranzitorii, abrogarea unor texte de incriminare din legislația specială, ca urmare a cuprinderii acestora în partea penală a noului Cod penal, completarea unor ipoteze de incriminare, adaptarea pedepselor, dezincriminarea unor fapte, interpretarea și completarea unor texte din Codul penal.

Vă mulțumim, domnule ministru.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Domnule ministru,

În vederea adoptării raportului final, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a desfășurat 10 ședințe speciale consacrate acestui proiect de lege.

Proiectul de lege este deosebit de complex. A presupus studierea tuturor legilor în vigoare care conțin dispoziții cu caracter penal, legi care – unele dintre ele – sunt în vigoare din perioada interbelică. Peste 300 de acte normative a trebuit să fie avute în vedere la sistematizarea și la punerea lor de acord cu prevederile Codului penal, pe care l-am adoptat anul trecut și care ar trebui să intre în vigoare la 1 octombrie a.c.

A fost un efort deosebit al celor care au redactat proiectul de lege, al colegilor din celelalte comisii, dar în special al colegilor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, motiv pentru care eu țin să le mulțumesc public pentru realizarea acestui proiect de lege care, în opinia tuturor, este echilibrat, este pus în acord cu prevederile corespunzătoare din Codul penal.

S-a avut în vedere și adoptarea de către Parlament a Codului de procedură penală, motiv pentru care – v-am spus – atât colegilor mei, cât și staffului comisiei, care a muncit foarte mult pentru redactarea raportului, le mulțumesc.

Mai avem, din păcate, foarte mulți pași de făcut până la intrarea în vigoare a noului Cod penal. Trebuie să primim de la minister Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea serviciilor de probațiune, Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală. Toate acestea am înțeles că sunt în stadiu avansat de elaborare la Ministerul Justiției și la Parlament, având în vedere necesitatea modernizării legislației penale în țara noastră, dar și angajamentele pe care ni le-am asumat față de Uniunea Europeană. Parlamentul va face tot ce ține de competența sa pentru ca

legile să fie adoptate foarte repede. Rămâne însă în sarcina Guvernului să găsească sursele financiare și mijloacele materiale pentru ca aceste acte normative foarte importante să poată fi puse în aplicare.

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile.

Punctul de vedere al grupurilor parlamentare pe o lege extrem de importantă, așa cum arătau și ministrul justiției, și președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu consecințe pe termen lung și asupra întregii societăți românești.

Vă rog.

În condițiile în care nu există...

Domnule senator Petre Daea, vă rog. Vă cer scuze.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

O scurtă intervenție, înțelegând aici că răspund frământărilor celor care, astăzi, se gândesc cu luare aminte la perspectiva juridică în România.

De fiecare dată am avut în momentele de dezbatere importante pentru sistem prezența ministrului justiției, care, cu eleganța-i cunoscută și cu echilibrul pe care trebuie să-l apreciem, prezintă opiniei publice aportul Parlamentului pentru legiferare, și a făcut-o cu rost atunci când a fost pus în dezbatere raportul comisiei. Aceasta demonstrează un mod responsabil, un mod pe care îl așteptăm în abordarea tuturor celor care compun vremelnic Guvernul României.

Am auzit aici două lucruri extrem de importante pe care le-a rostit ministrul, și anume că implementarea juridică solicită timp și efort. Iată, deci, realismul abordării.

Am ascultat aici și apelul Domniei Sale privind punerea în statut juridic normal a Consiliului Superior al Magistraturii și a făcut un apel pe care vreau să-l reiterez și eu, și anume acela că trebuie să decidem în acest domeniu.

Dar, domnule ministru, v-aș ruga să întrebați senatorii de la putere de ce au părăsit sala săptămâna trecută, când trebuia să luăm o decizie în acest domeniu. Dacă primiți răspunsul, înțelegeți și modul de lucru al senatorilor în acest domeniu, care sunt mai puțin interesați de a rezolva problema de la Consiliul Superior al Magistraturii. Iată, vă spune un senator din opoziție că este alături de demersurile instituționale, dar nu poate să nu amendeze poziția celor care caută, de fiecare dată, un joc politic ușor de sesizat, dar greu de suportat în înțelepciunea tuturor celor care înțeleg demersul nostru de astăzi, de mâine, din Senatul României. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru, Stimați colegi,

Ieri s-a semnat Protocolul de colaborare parlamentară al Uniunii Social Liberale. În acest protocol se arată foarte clar că opoziția va vota, în principiu, împotriva tuturor proiectelor care vin de la Guvern, mai puțin a tratatelor internaționale, și în cazuri deosebite, domnule ministru, va vota proiectele venite de la Guvern după ce la nivelul liderilor grupurilor parlamentare vor avea loc consultări și după ce comitetul de coordonare al grupurilor parlamentare va lua în discuție această chestiune.

Am avut o consultare fructuoasă – ca de obicei – cu conducerea Grupului parlamentar al PSD și am convenit – eu o să anunț numai pentru Grupul parlamentar al PNL – să votăm acest proiect. Înțeleg că și de la Grupul parlamentar al PSD se va face același anunț.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Domnule senator Adrian Țuțuianu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț și eu, în numele Grupului parlamentar al PSD, că vom susține acest proiect de lege, din considerente ce țin de importanța lui și pentru Mecanismul de Cooperare și Verificare, și pentru ceea ce înseamnă reforma justiției. Este primul lucru pe care am vrut să-l spun.

Al doilea lucru pe care vreau să-l spun, și poate ne aude și domnul ministru al justiției, poate ne auziți, apreciem prezența dumneavoastră în Parlament și am rugămintea ca, vizavi de Consiliul Superior al Magistraturii, să faceți apel la coaliția de guvernare, pentru că noi, cei din opoziție, tot încercăm să rezolvăm această problemă de vreo trei săptămâni. Deci problema nu este la opoziție, problema este în interiorul puterii.

Și al treilea lucru care trebuie foarte clar spus – o să facem discuții pe larg la momentul discutării ordonanței –, este inacceptabilă ordonanța prin care ați modificat Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că soluția nu era aceea, ci era să rezolvăm problema completării numărului de membri prin desemnarea reprezentanților societății civile.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Șova, vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur de prezența domnului ministru Predoiu în sală și voiam, cu toată prietenia și toată stima profesională, să-i sesizez că parlamentarii coaliției din care Domnia Sa face parte nu sunt prezenți în sală – nici măcar în cvorum – pentru a susține legea de punere în aplicare a Codului penal. Nu sunt interesați de raportul de țară pe justiție, pe care-l clamează toată ziua, însă sunt prezenți până la unul – cu tot cu miniștri – atunci când trebuie să voteze împotriva Consiliului Superior al Magistraturii.

Eu n-am să fac o interpelare domnului ministru niciodată, dar l-aș ruga, cu prietenie și colegialitate, să se gândească dacă justiția chiar se bucură de respectul datorat în rândurile parlamentarilor puterii sau parlamentarii puterii doar ascultă de ordine atunci când trebuie să distrugă ceva în justiție și nu să construiască.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnule senator Frunda, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi răspund întâi domnului senator Șova, cu care în principiu sunt de acord, dar atât timp cât opoziția a apelat sau a inventat armele părăsirii sălii, pentru a nu exista cvorum, nu cred că e de moralitate politică să imput acest lucru – de altfel imputabil și regretabil – opoziției sau puterii când are un scop, dar cu părăsirea sălii de ședință nici eu nu sunt de acord și nu cred că aceasta este soluția de rezolvare a problemei.

Domnule ministru, vă salut și eu în Senat.

Grupul parlamentar al UDMR va vota acest proiect de lege, care este necesar. Nu este foarte bine că am ajuns aici, dar acesta este tratamentul legislativ care trebuie aplicat.

Vreau și eu să fac referire însă la Consiliul Superior al Magistraturii și încerc să previn niște dezbateri pe care le vom avea în iunie, cu ocazia raportului de țară pe Mecanismul de Cooperare si Verificare. Eu cred, domnule ministru, că am greșit cu toții – și subliniez acest lucru – când am abordat și am votat modificarea Consiliului Superior al Magistraturii. Cred că ordonanța prin care modificați competențele, respectiv cvorumul de lucru al Consiliului Superior al Magistraturii, pune un mare semn de întrebare asupra constituționalității actului. Așa cum este definit, Consiliul Superior al Magistraturii are atributul de a stabili propriile reguli, inclusiv ale cvorumului. A interveni printr-un act legislativ al Guvernului în domeniul justiției mi se pare puțin forțat și cred că dacă cineva va apela la Curtea Constituțională are șanse reale să câștige.

Scopul nostru comun, al tuturor, al puterii și opoziției, al puterii judecătorești și al puterii legislative sau executive este acela să facem un pas înainte la Consiliul Europei, la Comisia Europeană privind monitorizarea noastră pe justiție. De aceea cred că avem obligația cu toții să deblocăm această situație, să facem funcțional Consiliul Superior al Magistraturii în cvorumul pe care și l-au stabilit ei. Cred că este obligația noastră, a tuturor, să aducem membrii societății civile să participe efectiv la ședințele consiliului și să deblocheze situația.

Vă spun sincer, pe mine sau pe noi, Grupul parlamentar al UDMR, nu ne interesează dacă persoana desemnată de societatea civilă va fi persoana A sau persoana B. Nu cred că e fezabilă nici intrarea pe listă a celor care au fost respinși de către Parlament anterior, deci trebuie să găsim o altă soluție. Fac un apel către dumneavoastră să folosiți mecanismele pe care le aveți și la colegii senatori ca, de urgență, să găsim compromisul politic înțelept pentru a face Consiliul Superior al Magistraturii funcțional. Dacă nu vom face acest lucru, sigur România va fi penalizată în iunie pentru nefuncționarea Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta este singurul și e organul de bază care asigură independența justiției din punct de vedere al funcționării acesteia. De aceea, eu cred că este un apel foarte serios, care trebuie rezolvat. Să lăsăm _parti-pris_ -urile politice sau suspiciunile nefondate. Facem procese de intenție părții celeilalte, pe cine va numi din societatea civilă, dar spuneți-mi ce se întâmplă dacă îl numim pe A sau B?

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai există alte puncte de vedere, declar dezbaterile încheiate. Votul, la ora 12.00.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind sistemul sanitar.

Din partea inițiatorului este prezent domnul senator Emilian Valentin Frâncu. Domnul secretar de stat Cristian Irimie este prezent din partea Guvernului.

Vă rog, domnule senator Frâncu, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă vine în întâmpinarea dorinței celor din sistemul sanitar, care sunt bulversați în acest moment de schimbările care se fac de la o zi la alta și vine, într-un fel, să sprijine o îmbunătățire a posibilității realizării unui management performant la spitale.

Se îmbunătățeau anumite prevederi legate de consiliile de administrație, se propuneau soluții pentru a nu se ceda administrarea unor servicii _sine die_ , ci să se organizeze concursuri pentru ocuparea posturilor vacante într-un termen limită.

Deci propunerile noastre veneau să aducă, într-un fel, o îmbunătățire în cadrul acestui sistem sanitar, pe care Guvernul își propune acum să-l modifice semnificativ. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prevederile din propunerea legislativă prezentată de domnul senator Frâncu sunt cuprinse, aproape în integralitatea lor, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010, privind descentralizarea, pe care dumneavoastră ați votat-o în Senat și care este la Camera Deputaților. Unele scăpări, să spunem, ale acestei ordonanțe de urgență a Guvernului pot fi completate cu propunerile domnului senator Frâncu în cadrul procesului legislativ de la Camera Deputaților.

De aceea, Guvernul nu susține această propunere legislativă în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a luat în dezbatere această inițiativă legislativă și a hotărât să adopte un raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos. Declar deschise dezbaterile generale. Există puncte de vedere?

Vă rog, domnule senator Frâncu, microfonul 5.

O singură observație. M-aș bucura dacă domnul ministru va ține seama de propunerile noastre atunci când se va finaliza dezbaterea la Camera Deputaților.

Aș insista pe ultimul articol al propunerii noastre. Dacă, în urma descentralizării, există personal excedentar într-o anumită unitate spitalicească, acest articol prevedea modalitatea de redistribuire tot în alte unități sanitare pentru încadrarea personalului acolo unde, să zicem, normativul prevede acest lucru. Deci să se țină seamă de această rugăminte a noastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult. Sunt alte puncte de vedere? Declar dezbaterile încheiate. Votul, la ora 12.00. La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2010 privind modificarea alin. (1) al art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Din partea inițiatorului este prezent domnul secretar de stat Ion Ghizdeanu.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Acest proiect de lege vizează includerea titlurilor obligatorii emise în perioada 23.05.2010–31.12.2010 în graficul de eșalonare la plată a sumelor cuvenite personalului bugetar care a câștigat anumite drepturi în instanță, în concordanță cu prevederile ordonanțelor amintite și în titlul proiectului de lege și aprobate prin legi de către dumneavoastră.

Adoptarea acestui proiect de lege s-a impus și se impune în contextul mai larg al măsurilor care să asigure echilibrul bugetar și respectarea prevederilor legale privind deficitul bugetar pe anul 2011 și a cheltuielilor de personal pe 2011, obiective și prevederi din Legea nr. 275/2010.

În consecință, Guvernul vă adresează rugămintea de a adopta acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc foarte mult. Declar deschise dezbaterile. Puncte de vedere, vă rog. Domnul senator Țuțuianu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mai întâi v-aș supune atenției faptul că Guvernul Boc, indiferent de formulă – de la unu până la patru sau cinci, sau al câtelea este –, și-a făcut un obicei de a nu plăti drepturile salariale cuvenite personalului din instituțiile publice și de a eșalona aceste drepturi prin acte normative pentru anii 2012, 2013 și 2014.

Vreau să vă reamintesc faptul că, în această materie, au fost adoptate Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, apoi Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 45/2010 pentru modificarea ordonanței de urgență a Guvernului anterioară și avem acum cel de-al treilea act normativ, prin care se vine cu aceeași soluție de eșalonare a unor creanțe ce decurg din titluri executorii și care privesc drepturi salariale sau asemănătoare acordate personalului bugetar.

Față de această situație, pe care o consider inacceptabilă și o consider și contrară dispozițiilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, anunț plenul Senatului că noi, cei din Grupul parlamentar al PSD, nu vom vota proiectul de lege.

Și, pentru a ne lămuri și mai bine, mai pun o întrebare pe care am pus-o și data trecută reprezentantului Guvernului: care este cuantumul sumelor datorate personalului din instituțiile publice pe cele trei ordonanțe și, dacă cumva Guvernul cunoaște, care este cuantumul sumelor datorate pentru funcționarii publici din autoritățile administrației publice locale? Cred că mai găsim și acolo câteva zeci de milioane de lei, dacă nu mai mult, cu aceeași finalitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Vă rog, domnule ministru, microfonul 10.

Regret că nu pot răspunde decât parțial întrebării domnului senator, respectiv că titlurile executorii, aproximativ, obținute de personal având ca obiect drepturi de natură salarială pe perioada amintită de către domnul senator se situau la circa 7 miliarde de lei noi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Declar dezbaterile încheiate. Votul, la ora 12.00.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 44/1994, cu modificările și completările ulterioare, privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorul, domnul deputat Vîlcu Samoil, este prezent? Nu este prezent.

Din partea Guvernului participă domnul Nicolae Ivășchescu.

Vă rog, domnule ministru.

**Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 16 lit. a) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul înlocuirii procurii autentificate cu legitimația de însoțitor eliberată de Asociația Veteranilor de Război, legal constituită, ca document necesar utilizării tichetelor de călătorie gratuite, care se acordă veteranilor de război, soțului sau soției, sau altei persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele.

Prin această propunere legislativă, procura mai sus menționată este înlocuită cu legitimația de însoțitor eliberată de Asociația Veteranilor de Război, legal constituită. Din cuprinsul acesteia rezultă că tichetul de călătorie poate fi folosit și pentru interesul persoanelor expres nominalizate să circule cu bilete CFR sau auto, în cazul în care nu este soțul sau soția titularului de bilete, astfel că legitimația, fără procură autentificată, nu este suficientă pentru reprezentarea interesului veteranului de război.

Nu susținem această propunere legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Acesta era cel mai important lucru, punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule senator Bașa.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Soluția legislativă propusă conține în sine o contradicție, în sensul că nu poate fi eliberată o legitimație de însoțitor unei persoane care nu însoțește în timpul călătoriei un veteran sau o văduvă de război.

Comisia a examinat proiectul și a adoptat un raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vreau să precizez că legea precedentă a fost ordinară, iar Senatul – primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Dezbateri generale, puncte de vedere? Votul, la ora 12.00.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare.

## Stimați colegi,

Cred că totuși reprezentanții Guvernului ar trebui să se mai uite, din când în când, pe Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, pentru că a durat un sfert de oră să citim

titlul proiectului de lege. În aceste condiții, îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Barna Tánczos, să prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 9.

Succint, dacă se poate, pentru că titlul legii este prea cuprinzător.

## **Domnul Tánczos Barna** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu permisiunea dumneavoastră, nu o să citesc titlul legii încă o dată. Obiectul de reglementare al actului normativ este implementarea și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală integrată a zonelor pescărești, pentru diminuarea declinului acestui sector și în vederea reconversiei profesionale a populației din zonele afectate de schimbările din zonele pescărești.

Vă rog, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu voi mai citi titlul, pentru că l-ați citit dumneavoastră, și este mai lung decât conținutul legii. Voi spune doar că în cadrul comisiei s-a hotărât să se adopte un raport de admitere, cu amendamentul din anexă. Mulțumesc mult.

Și eu mulțumesc. Declar deschise dezbaterile. Puncte de vedere? Nu există.

Votul, la ora 12.00.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.

Din partea Guvernului, domnul Eugen Curteanu. Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale, în sensul asigurării posibilității Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, prin Compania Națională de Investiții, aflată sub autoritatea acestuia, de a realiza obiectivele programului prioritar național de construire de sedii pentru așezăminte culturale în localitățile unde nu există asemenea instituții, precum și – extrem de important – prelungirea perioadei de realizare a programului până în anul 2015. Acest program era preconizat a se desfășura până în anul 2010.

Pentru aceste motive, vă rugăm să fiți de acord cu propunerea de act normativ supusă atenției dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

Din partea comisiei, domnule senator Borza, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia economică, industrii și servicii vă pune în față un raport de admitere fără amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Dezbateri generale? Domnule senator Günthner, vă rog, microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi face doar o observație de formă. Nu înțeleg ce legătură are Comisia economică, industrii și servicii cu așezămintele de cultură, în condițiile în care nici măcar un aviz nu s-a solicitat de la Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă. Doar atât am avut eu de spus.

Cred că ar trebui să fie distribuite cu mai multă atenție aceste materiale. Totuși, este vorba despre așezăminte de cultură, nu este vorba despre întreprinderi, nu este vorba despre economie și totuși raportul este făcut de Comisia economică, industrii și servicii!

Mulțumesc mult.

Primesc, în numele Biroului permanent, observația dumneavoastră.

Alte puncte de vedere, vă rog?

Declar dezbaterile încheiate.

Votul, la ora 12.00.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind exercitarea activităților cu caracter sexual autorizate.

Inițiator este domnul deputat Vasile Silviu Prigoană. Nu este prezent la dezbateri.

Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe.

Vă rog, microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Nu voi relua toate motivele invocate pe cuprinsul celor opt pagini pe care este redactat punctul de vedere negativ al Guvernului. Voi spune doar că legalizarea prostituției aduce atingere vieții sociale, iar prin modul nenatural de manifestare, contrar vieții de familie, lezează valorile fundamentale ale acesteia.

Voi mai spune doar că autoritățile statului sunt preocupate pentru asigurarea unei protecții a femeilor împotriva traficului de persoane în vederea practicării prostituției și voi mai spune că propunerea legislativă permite accesul persoanelor care au vârsta de 16 ani la serviciile cu caracter sexual, aceasta fiind o contradicție cu prevederile cuprinse în Convenția pentru Drepturile Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în anul 1989 și ratificată de România la data de 27 septembrie 1990.

Celelalte considerente, de ordin moral, pentru care o astfel de prevedere nu poate fi acceptată au fost discutate în cadrul comisiei de specialitate.

Susținem în totalitate raportul de respingere propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, domnul Adrian Lemeni, secretar de stat.

**Domnul Nicolae Adrian Lemeni** _– secretar de stat în Secretariatul de Stat pentru Culte_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau doar să întăresc punctul de vedere prezentat de colega mea, și într-adevăr această inițiativă legislativă ar leza, pe de o parte, demnitatea persoanei, iar pe de altă parte valorile consacrate ale familiei.

Există mai multe programe ale cultelor recunoscute din România în promovarea valorilor familiei și, bineînțeles, susținem punctul de vedere negativ al Guvernului și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Toni Greblă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat avize negative acestei propuneri legislative, Consiliul Legislativ a analizat și a dat un aviz favorabil, dar care conține numeroase propuneri și observații, ceea ce-l apropie mai degrabă de un aviz negativ decât de unul favorabil.

În cadrul comisiei s-a susținut faptul că nu este oportună acum reglementarea unei asemenea activități în România, având în vedere atât principiile și valorile fundamentale referitoare la demnitatea umană și ocrotirea familiei, valori garantate de Constituție și a căror vătămare se produce ca urmare a efectelor acestor prevederi, cât și faptul că societatea românească nu dorește, nu este pregătită și nici nu va accepta, sub aspect moral, legalizarea acestei practici.

Nu există niciun motiv rezonabil de a crede că legalizarea prostituției ar putea să pună capăt vreunui abuz practicat în această materie, ci, dimpotrivă, abuzul – în cazul nostru, abuzul sexual – ar căpăta numai o formă legalizată și nu ar fi eliminat.

Drept urmare a acestor poziții, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost audiate și alte entități guvernamentale și neguvernamentale cu preocupări sau activități în acest domeniu. Astfel, Biserica Ortodoxă Română, prin reprezentanții săi, a transmis Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări că nu este de acord cu legalizarea prostituției, aceasta putând încuraja, citez, „destrăbălarea și desfrâul, mai ales în rândul tinerilor, și ar constitui un adevărat atentat la viața de familie, fundamentul creștin al societății românești”.

Niciodată răul nu poate fi legiferat, iar argumentele cu privire la faptul că legalizarea prostituției ar preveni răspândirea bolilor cu transmisie sexuală este fals, pentru că statistica arată că procesul și perioadele de incubație ale acestor boli scapă controlului periodic, iar casele de toleranță, bordelurile, rămân întotdeauna focare nesfârșite de infecție.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere avizele formulate de celelalte entități enumerate mai sus, precum și susținerea negativă a Guvernului dată acestei propuneri legislative, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, au hotărât să vă supună spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul domnului senator Orest Onofrei.

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte de ședință,

## Domnilor colegi,

Dezbatem o propunere legislativă care, așa cum am văzut, nu întrunește acceptarea niciunei instituții din această țară.

În primul rând, vreau să mă refer la ceea ce propune inițiatorul. Inițiatorul începe expunerea de motive cu o motivație care, probabil, niciunuia dintre noi nu-i trecea prin cap, spunând așa: „Prostituția există.”

Ca și cum noi nu am fi știut, ca și cum nimeni din această țară nu ar fi știut. Ca logică, am putea spune așa: consumul de droguri există, furtul există, crima în România există, delațiunea, sperjurul și oricare dintre cele 10 porunci și

variantele lor există. A folosi aceasta ca argument pentru a legaliza una dintre ele este – așa cum ar spune cei de la „Academia Cațavencu” – o flotare logică.

În la doilea rând, inițiatorul ne spune că este cea mai veche profesie din lume. Eu am căutat în nomenclatorul de funcții din România și nu am găsit, nu este trecută nici la profesiile liberale, cu atât mai mult la profesiile creștin-democrate, cărora le aparține autorul.

În al treilea rând – aici aș vrea să fac o observație –, este foarte bine și era normal să fie așa: raportul spune că Biserica Ortodoxă se opune unei asemenea propuneri legislative.

Aceasta nu cred că înseamnă că celelalte biserici ar fi de acord. Eu cred că, pentru acuratețea exprimării, ar trebui spus și așa. Nu cred că Biserica Catolică, Armeană, Protestantă, Mozaică, Hindusă, oricare ar fi ele, ar fi de acord cu un asemenea lucru.

Am făcut această observație pentru că ieri un distins coleg de-al nostru încerca să lege o activitate infracțională de apartenența la o Biserică. Eu cred că ar fi benefic pentru atmosfera din Senatul României ca acel coleg să-și ceară scuze pentru afirmațiile făcute ieri, într-o declarație politică.

În al patrulea rând, și ultimul, eu cred că, dacă acest inițiator poate – a dovedit că poate – să facă bani din gunoaie, nu cred că se pot face bani din gunoaiele morale ale societății românești.

## Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Titus Corlățean, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Subiectul este extrem de serios, trebuie tratat ca atare și nu neapărat cu zâmbete în colțul buzelor, așa cum uneori există această tentație, pentru că, dincolo de ce înseamnă o organizare a societății la un anumit moment, o guvernare, un act de guvernare, care ambele pot fi deficitare, lucrurile acestea pot fi depășite dacă fundamentul setului de valori moral-creștine care stau la baza societății este unul solid. Dacă nu este solid – din păcate, este cazul în clipa de față în România –, societatea are tendința de a-și pierde reperele, de a fi confuză.

Este ceea ce se întâmplă și eu cred că ar fi necesar, dincolo de atitudinea, poziția Senatului, a Parlamentului, a membrilor Parlamentului la nivel individual față de un proiect de lege care apare într-un anumit context – pe care îl voi respinge și eu prin votul meu –, cred că este nevoie totuși de o dezbatere publică mult mai serioasă, mai așezată, pentru a vedea care sunt, pe de o parte, și motivațiile socio-economice, cele de altă natură care stau la baza acestui fenomen, și ceea ce ar trebui să facă o societate, în primul rând prin actul de guvernare, pentru a găsi soluții la această problemă. Deci, dincolo de ce va însemna poziționarea la vot, cred – și acesta este mesajul către Guvern – că trebuie să reflecteze foarte serios și să promoveze o dezbatere publică, cu o analiză care este necesar a fi făcută, inclusiv cu anumite soluții în perspectivă, pentru că este un proces care nu a fost rezolvat, este adevărat, în toate secolele, mileniile de existență ale rasei umane, dar asta nu înseamnă că trebuie să-l ignorăm în continuare, așa cum se întâmplă, în momentul de față, și în societatea românească. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Georgică Severin.

Domnule președinte de ședință, Stimate doamne și stimați domni senatori,

Nu intenționam să iau cuvântul, dar modul în care s-a pus problema mai devreme m-a convins că este nevoie să subliniez câteva aspecte.

În primul rând, trebuie să-i dau dreptate domnului deputat Prigoană, deși recunosc că nu sunt încântat de modul cum a realizat această propunere legislativă și mai ales de modul cum a promovat-o. De aceea precizez de la început că voi vota împotriva propunerii legislative.

Dar ceea ce a spus, în glumă, onoratul vorbitor de mai devreme, domnul senator Onofrei, este o realitate. Prostituția există și nu ne putem face că o acoperim, o putem băga sub preș, că nu ar fi o realitate în România, în toate țările lumii, și trebuie să vedem cum au acționat și celelalte țări ale Uniunii Europene. Poate nu suntem de acord cu modelul cel mai liberal, din Olanda, dar putem să vedem ce face Germania, pe care am luat-o de atâtea ori ca model.

Nu trebuie să fim niște habotnici și, spunând acest cuvânt, vreau să spun un singur lucru. Se vine mereu cu ideea că Biserica nu este de acord, vedem că începe un concurs, că toate bisericile nu sunt de acord...

Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că în Constituția României statul nostru este un stat laic, și poziția Bisericii trebuie să fie în limitele constituționale, iar noi, ca parlamentari, trebuie să acționăm dincolo de interesele electorale și de modul în care poate juca Biserica un rol sau altul, să acționăm în conformitate cu anumite norme valabile în Uniunea Europeană. Nu întotdeauna ce este moral este și creștin și nici invers. Trebuie să acționăm neuitând nicio secundă că România este un stat laic! Și cu asta am încheiat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult. Domnul senator Iulian Urban.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Eu cred că până la a ne uita și a ne apleca asupra acestei propuneri legislative trebuie să vedem unde suntem în momentul de față. Adevărul este că în momentul de față, așa cum spunea și domnul senator Onofrei, avem și crime, avem și furturi în România, însă acestea sunt incriminate.

Mai devreme s-a dezbătut proiectul noului Cod penal, pe care tot noi vom fi chemați să îl votăm. În noul Cod penal sunt două lucruri cu care nu am fost de acord, dar asta este! La vot, majoritatea decide direcția în care mergem. Este vorba despre dezincriminarea infracțiunii de emitere de file CEC fără acoperire și transformarea ei în contravenție și – dacă tot mergem pe această linie pe care a fost construit și raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, și punctul de vedere al Guvernului, și punctul de vedere al Bisericii – dezincriminarea infracțiunii de prostituție.

Practic, în momentul în care dezincriminezi o infracțiune vii și dai un semnal. Semnalul este acela pe care îl vedem zi de zi dacă mergem pe străzile din București sau din toate orașele României. Vedem, la un moment dat, mașini de poliție oprite lângă aceste prostituate. Auzim probleme legate de faptul că se dau munți de amenzi contravenționale și nimeni nu le execută vreodată, ceea ce înseamnă că în momentul de față avem o problemă, fiindcă există fenomenul, însă nu reușim, din punct de vedere politic, legislativ și normativ, să facem absolut nimic să-l combatem. Inclusiv la nivelul Ministerului Administrației și Internelor, indiferent de culoarea ministrului care a fost acolo, nu s-a reușit să se rezolve o problemă simplă, care există în București, de exemplu, de ani și ani de zile.

Am spus și în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări reprezentanților Ministerului Administrației și Internelor: duceți-vă în Piața Alba Iulia, luați la rând blocurile de acolo și veți vedea că fenomenul există – așa cum spunea domnul senator Orest Onofrei –, luați toate anunțurile cu saloanele de masaj, erotic, neerotic, și veți vedea că fenomenul există.

Bineînțeles că un proiect de lege care este făcut prost, care este conceput greșit trebuie respins, însă, dacă nu venim cu niște politici coerente, cu niște politici clare, fenomenul se va amplifica, iar prin dezincriminarea infracțiunii de prostituție – deși, dacă ne uităm în jurisprudența și în hotărârile date de judecătorii din România în materia acestei infracțiuni, vom vedea că ele sunt extrem de subțiri, de volatile – va crește și mai mult maldărul de amenzi contravenționale care există la nivelul primăriilor sau la nivelul diverselor organe administrative care aplică aceste amenzi în România, va crește numărul acelora pe care le vom vedea pe stradă, în jurul Bucureștiului, în Ilfov, în anumite locuri din absolut toată România. Și probabil că vom continua în Parlament, legislatură după legislatură, să urmărim cum apar asemenea inițiative legislative, care, din punctul meu de vedere, dacă se va dori vreodată ca acest fenomen să capete o conotație și o rezonanță legislativă coerentă, trebuie să vină din zona Guvernului.

Vă mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Domnul senator Șova. Microfonul 3.

## **Domnul Dan Coman Șova:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat cu atenție intervenția scurtă a doamnei secretar de stat de la Ministerul Administrației și Internelor și nu am reușit să-mi dau seama dacă Domnia Sa reprezenta ministerul sau Biserica Ortodoxă Română.

Singura problemă pe care nu pot să o înțeleg este următoarea: dacă noi am urma prevederile legale în materia tehnicii legislative și am vedea că o lege cu un asemenea impact trebuie adoptată în urma efectuării unor studii de impact, care privesc, în cazul de față, sănătatea publică, fiscalitatea și morala publică, dacă s-ar face un asemenea studiu de impact, cu tot respectul, trebuie să spun că în studiile de impact nu intră opinia Bisericii Ortodoxe Române. Reglementarea legală, așa cum s-a subliniat aici de către domnul senator Severin, se referă la un stat laic.

Nu sunt nici susținătorul, nici adversarul unei asemenea legi, pentru că, în absența unui studiu de impact, pur și simplu, nu știu nici ce crede populația României, nici ce este bine, dar nu mi se pare firesc, în Senatul României, unde suntem chemați să discutăm în mod serios despre o normă legală, să-mi vină reprezentanți ai Guvernului, care, așa cum sublinia și domnul senator Urban, se pare că nu știu că fenomenul prostituției este prezent peste tot. Inclusiv în jurul clădirii Parlamentului este plin...

, inclusiv în jurul clădirii Ministerului Administrației și Internelor este plin...

## Este plin peste tot!

Este plin în ziare, este plin în parcări, este plin în baruri, este plin în cluburi, este plin în restaurante, este plin peste tot în România...

... de o activitate necontrolată medical, care creează multiple probleme în societatea românească, iar Ministerul Administrației și Internelor vine și ne spune aici povești.

Pe noi ne interesează două lucruri, ca legiuitori: ori găsesc o modalitate de reglementare a acestui domeniu pentru ca doamnele care optează pentru această profesie să aibă acces la asigurări medicale și la pensie, ori pun în aplicare Codul penal și rezolvă problema acestui flagel. Dar nu ca problema din vămi, o rezolvă în mod serios.

Adică ori se apucă Ministerul Administrației și Internelor și rezolvă problema... – că, din câte știu, are o secție specială de combatere a prostituției –, pentru că nu putem să venim aici să invocăm Biserica Ortodoxă Română, în timp ce ministrul de externe francez nu are nicio rezervă în a spune că România este placa turnantă a traficului de carne vie în Europa. Iar „carne vie în Europa”, stimați colegi din Ministerul Administrației și Internelor, înseamnă 95% prostituție în Europa.

Dacă România este placă turnantă, în opinia ministrului de externe al Franței, noi despre ce vorbim în Senatul României?

Normal că actuala propunere legislativă nu este una bine întemeiată, bine argumentată, nici bine formulată, nu are în spate studiile respective – noi vom da, firește, un vot împotrivă aici –, dar eu cred că a venit momentul să le cerem colegilor de la Ministerul Administrației și Internelor – nu atât factorului politic, care este schimbător acolo, cât profesioniștilor din Ministerul Administrației și Internelor – să se aplece cu seriozitate asupra acestui lucru și fie să găsească o modalitate de reglementare serioasă, normală și firească, pe care o regăsim mai în toată Europa, fie să stârpească acest flagel de sus și până jos. Dar nu să venim să discutăm pudibonderii în Senatul României, în timp ce prostituția este chiar în jurul clădirii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Domnule senator György Frunda, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă nu aveau loc ultimele intervenții, cred că nu interveneam nici eu, dar problema este foarte serioasă și, pentru că există un punct de vedere potrivit căruia prostituția ar trebui incriminată și ar trebui să rămână în Codul penal, aș dori să proiectez pentru viitor posibilitatea, într-adevăr, legalizării prostituției.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Poate că este neplăcut să ne punem întrebarea, dar dacă vom întreba ce avem mai mult în România, deputați și senatori sau prostituate, răspunsul este clar. Ce avem mai mulți: judecători, procurori sau prostituate? Răspunsul este același. Ce avem mai mulți: polițiști sau prostituate? Iarăși statul pierde. Ce avem mai mulți: medici sau prostituate, profesori sau prostituate? De fiecare dată pierdem.

Nu uitați că pentru fiecare dintre categoriile la care m-am referit avem o lege: cum funcționează Parlamentul, medicii, profesorii, Ministerul Administrației și Internelor și așa mai departe. Atunci de ce nu am nevoie de o lege a prostituției în România? Este un fenomen social adânc care nu a putut fi combătut prin metode penale nici măcar în perioada comunismului? A, că nivelul era mai ridicat sau mai scăzut, că se făcea la colț de stradă sau mai discret, este altă problemă.

Sunt de acord cu antevorbitorii mei: cred că avem nevoie de un studiu de impact al prostituției în România. Cred că avem nevoie de cifre exacte ca să putem decide, în mod temeinic, pentru a rezolva această problemă socială. Propunerea legislativă este inacceptabilă, cum au spus colegii mei, dar este un fenomen social care necesită o reglementare legală.

Dacă state care sunt la fel de creștine ca România au rezolvat această problemă prin lege, unde prostituția este adusă între limite mai acceptabile, controlul medical, financiar și toate celelalte sunt mai corecte, atunci de ce nu mergem pe această cale? Să nu fie nimeni fariseu să-mi spună că suntem în criză economică și nu trebuie să reglementăm prostituția. Problemele acestea sunt complementare.

Și această problemă trebuie reglementată și eu cred că o inițiativă legislativă, cu participarea reprezentanților tuturor grupurilor parlamentare, trebuie să vină de la Guvern. Este o problemă serioasă, care trebuie să fie rezolvată, iar noi, care cu toții suntem într-o anumită minoritate, trebuie să aducem această lege pentru o majoritate care funcționează în România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Greblă.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, eu personal nu am vrut să intru în dezbaterea textului de lege, pentru că ideea de a legaliza prostituția am respins-o _de plano._ Dacă acceptăm că prostituția poate fi legalizată, atunci, în câteva zile, putem să facem un text care poate să le pară unora acceptabil.

Aș vrea să vă citesc o frază: „Prostituția și răul care o însoțește pretutindeni, traficul de persoane în scopul prostituției sunt incompatibile cu demnitatea și valorile persoanelor umane, periclitează bunăstarea persoanei, a familiei, a comunității.” Este Raportul Comitetului pentru traficul de femei și copii, din 1946, al Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. România, în 1954, a devenit membră a acestui tratat, l-a semnat.

Deci, dincolo de complicațiile interne, am avea și niște complicații în relațiile cu unele țări ale Uniunii Europene și cu Națiunile Unite. Nu putem să acceptăm că trebuie să legalizăm prostituția pentru că ea există, pentru că numărul de hoți din România poate să pară mai mare decât numărul de medici din România, și atunci trebuie să legalizăm și hoția, pentru că ea există.

Nu putem să spunem că, dacă prostituția nu mai este infracțiune, ea ar fi cumva legalizată. A fost transformată în contravenție, pentru că era, și așa, ineficientă. Toate instanțele dădeau tot amendă pentru o asemenea meserie.

Prostituția poate fi tolerată, uneori, în unele țări. Prostituția trebuie reprimată întotdeauna când este asociată cu traficul de droguri, cu traficul de ființe umane, cu violența. Atunci organele statului trebuie să-și facă datoria.

În sfârșit – și cu asta am să închei –, prostituția nu poate fi combătută de un singur minister, fie el și Ministerul Administrației și Internelor, foarte dur în activitate. Prostituția poate fi redusă la niște limite normale prin dezvoltarea generală a unei comunități și a țării, prin creșterea nivelului de instrucție. Dacă nu vom dezvolta această țară, fenomenul de prostituție se va accentua, cu toate consecințele ce decurg de aici.

Drept urmare, eu consider că noi, ca reprezentanți ai Parlamentului, ai Senatului României, în România, un stat laic, inclusiv în studiile de impact, trebuie să ținem cont de opinia Bisericii Ortodoxe, majoritară în această țară, de alte biserici și culte recunoscute legal în România și trebuie să legiferăm ținând cont de opiniile, de experiența, de sfaturile acestora. Așa că eu vă solicit ca _de plano_ să repudiem ideea

Mulțumesc, domnule senator. Declar dezbaterile încheiate.

Votul îl vom da peste cinci minute.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să insiste ca toți colegii să fie prezenți în sală.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea anexei din Legea nr. 174/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Barna Tánczos.

Vă rog, domnule ministru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Modificările aduse anexei la Legea nr. 174/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava au ca scop transferul acestei suprafețe de teren.

Guvernul susține adoptarea prezentei inițiative, cu observațiile și propunerile aprobate în comisie. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia?

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul comisiilor reunite, care este de admitere cu amendamente, și care va face posibilă punerea în aplicare a unei legi adoptate anterior, prin corectarea unei anexe.

Vă mulțumim.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult.

Declar dezbaterile deschise.

Domnul senator Orest Onofrei are cuvântul.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi, Foarte scurt.

Așa cum știți, anul trecut noi am aprobat în Senat, și apoi, în Camera Deputaților, a devenit lege, transmiterea acestui teren. La punerea în practică a legii s-a constatat că datele de identificare a parcelei pe care trebuia să se construiască sau să se înființeze noul cimitir de la Suceava nu corespund cu realitatea.

Întrucât transmiterea terenului s-a aprobat prin lege, modificarea anexei trebuie aprobată tot prin lege. Deci este o problemă tehnică, și rugămintea mea și a noastră este să adoptăm această propunere legislativă, pe care am votat-o o dată. Acum modificăm doar unele chestiuni tehnice.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile încheiate și, pentru că deja este ora 12.05, propun să intrăm, așa cum am promis, pe vot pe legile care au fost dezbătute până în prezent.

Am rugat liderii grupurilor parlamentare să insiste ca toți colegii să fie prezenți. Avem câteva legi organice importante, este nevoie de 69 de voturi pentru ca aceste proiecte de lege sau propuneri legislative să fie adoptate.

Începem cu punctul 5 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2010 privind unele măsuri financiar-bugetare.

Vă atrag atenția că este vorba despre o lege organică.

Deci legea este ordinară.

Haideți să reluăm votul, ca să nu fie încurcături. Suntem în prezența unui raport de respingere. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Raportul de respingere a fost respins, întrunind 50 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, nicio abținere.

În aceste condiții, supun spre adoptare proiectul de lege în integralitatea sa.

Punctul 6 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2010 pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Legea este organică.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament.

În aceste condiții,

În aceste condiții, solicit transformarea proiectului de lege privind aprobarea ordonanței în proiect de lege privind

respingerea ordonanței și

Proiectul de lege are termen de adoptare tacită 3 martie 2011 și va fi transmis Camerei Deputaților.

Punctul 7 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009 pentru modificarea art. 13 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Vă aduc la cunoștință că este vorba de o lege organică. Suntem în prezența unui raport suplimentar al comisiei, cu amendamente admise.

Suntem în situația de la votul anterior.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2009. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Se solicită listă.

Punctul 8 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă aduc la cunoștință că legea intră în categoria legilor organice. Este vorba despre un raport al comisiei, de admitere, cu amendamente admise, iar Senatul este Cameră decizională.

Supun spre aprobare proiectul de lege în integralitatea sa.

Punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții penale.

Așa cum știți foarte bine, a fost prezent – și cred că mai este prezent – domnul ministru al justiției. Este un proiect de lege extrem de important, are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul comisiei este favorabil, cu amendamente.

La punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind sistemul sanitar.

Este o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

La punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2010 privind modificarea alin. (1) al art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, raportul comisiei este de respingere, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Are caracter de lege ordinară, într-adevăr, proiectul de lege a fost adoptat cu 64 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și nicio abținere.

La punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 44/1994, cu modificările și completările ulterioare, privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Suntem în situația de a da vot pe o propunere legislativă cu caracter de lege organică.

Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2010 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană și a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare și

gestionare a datelor necesare desfășurării politicii comune în domeniul pescuitului și a programului de control, inspecție și supraveghere în domeniul pescuitului și pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbției fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare.

Raportul comisiei este favorabil, cu un amendament. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

-

La punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.

- Raportul comisiei este favorabil, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare,

- iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

Este fără amendamente...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Este fără amendamente, aveți dreptate.

Proiectul de lege și raportul au fost adoptate prin același

vot.

La punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind exercitarea activităților cu caracter sexual autorizate. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Cu 89 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 5 abțineri, și multe voturi care nu s-au exprimat, raportul de respingere a fost adoptat.

Nu sunt amendamente.

Deci propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea anexei din Legea nr. 174/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, județul Suceava. Raportul comun al comisiilor este favorabil, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Întrucât azi-dimineață am votat un program de lucru până la ora 13.00 – mai sunt 35 de minute –, vă propun să continuăm activitatea în plen.

Vă rog, domnule senator Belacurencu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun să continuăm cu votul pe proiectele și inițiativele care au dezbaterea încheiată și au rămas pentru vot final. Dau ca exemplu punctul 40 din ordinea de zi. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Observația dumneavoastră mi se pare corectă, eu personal sunt de acord, dar trebuie să supun aprobării plenului această propunere a domnului senator Belacurencu.

Firesc este, suntem suficient de mulți prezenți, să putem vota mai multe inițiative legislative importante, care sunt și în pericol de a trece prin aprobare tacită.

Am intrat în procedură de vot, aceasta este problema, domnule senator.

Rog secretarii să fie mai vigilenți.

O singură chestiune pe care o semnalez înainte de vot...

Domnul senator Titus Corlățean...

Există în ordinea de zi punctul 24 referitor la sancțiunile internaționale – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale – și avem o anumită urgență, din punctul de vedere al statului român, de a aproba această chestiune.

Am rugămintea să-l abordăm și pe acesta.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Vreau să vă informez că sunt prezenți, ca invitați, în sala de plen domnul Murat Mercan, președintele Comisiei pentru

politică externă din Parlamentul Turciei, împreună cu delegația Turciei. Au fost primiți mai devreme de delegația României.

Le mulțumim că sunt prezenți în România, le dorim să aibă și o ședere plăcută și sperăm ca discuțiile în Comisia pentru politică externă și cu celelalte instituții abilitate să fie deosebit de fructuoase.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

## Domnule președinte,

Vă rog să mă iertați, dar Grupul nostru parlamentar are o festivitate de semnare a unui protocol, noi ne-am pregătit pentru această oră și vă rugăm să ne permiteți să nu mai...

Așa ați spus la început... Dacă erau propuneri la ordinea de zi făcute la prima oră, eram perfect de acord.

Vă rog să mă iertați. Asta-i viața.

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

## Domnilor colegi,

Mă asociez punctului de vedere al domnului senator Titus Corlățean, să fim de acord să dăm votul și pentru punctul 24, domnule senator Mihăilescu, după care să continuăm cu dezbaterea, dar votul pentru celelalte puncte din ordinea de zi să îl lăsăm pentru o altă ședință de plen, însă să-l votăm pe acesta.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator Rădulescu, dacă am înțeles bine, doriți să discutăm punctul 24 din ordinea de zi și după aceea să continuăm de la punctul 39...

În aceste condiții, dumneavoastră puteți decide.

Avem o propunere a domnului senator Belacurencu, să continuăm dezbaterile începând cu punctul 39 din ordinea de zi până la final, precum și propunerea domnului lider Cristian Rădulescu, care solicită să continuăm dezbaterile pe ordinea de zi în mod firesc ca să ajungem și la punctul 24, dacă am înțeles eu bine.

Să începem cu punctul 24...

Să începem cu punctul 24...

Vă rog, domnule senator Belacurencu.

## Stimați colegi,

Insist măcar pentru punctul 40, unde am înțeles că este un consens din partea tuturor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Începem cu prima propunere.

Am spus eu greșit dezbateri. Să dăm vot numai pe inițiativele legislative care au fost dezbătute, începând de la punctul 39 din ordinea de zi în continuare.

Există și un amendament făcut de domnul senator Corlățean, să discutăm și punctul 24 din ordinea de zi.

Cred că cea mai constructivă propunere o are totuși domnul senator Cristian Rădulescu, care dorește să votăm punctul 24 și punctul 40 din ordinea de zi și să continuăm ordinea firească a dezbaterii.

Apreciez că prin consens și prin...

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu.

Pauză...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă luăm o pauză, e greu să mai adunăm cvorumul. Haideți, că mai avem 30 de minute. Am putea măcar să discutăm câteva proiecte de lege, să le dezbatem și să le și votăm.

Vă rog, domnule senator Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar solicită respectarea programului de lucru aprobat la începutul ședinței. Am spus atunci că vom da voturile finale la ora 12.00. Este 12.30. Putem continua...

Ce?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Votul final.

Nu mă ajută vocea foarte bine, dar sper că se aude. Votul final, cum am votat programul de lucru. Dacă-l schimbăm în funcție de fiecare solicitare și de programul grupurilor parlamentare...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

În condițiile în care liderii principalelor partide nu s-au înțeles,

În această situație, supun aprobării, ca să nu existe discuții, și propunerea făcută de domnul senator Rădulescu, să continuăm dezbaterile, să luăm cu prioritate însă punctul 24 și punctul 40 din ordinea de zi.

Punctul 24 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 128/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale.

Domnul Anton Niculescu este prezent. L-am văzut de dimineață așteptând.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Anton Niculescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba despre un proiect de lege, pe care vă rugăm să-l adoptați, care creează cadrul juridic necesar aplicării la nivel național a unui regulament al Uniunii Europene privind măsuri restrictive împotriva Republicii Iran. Aceste sancțiuni se aplică direct și imediat de către țările membre ale UE. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe scurt, Comisia pentru politică externă a fost sesizată în fond cu dezbaterea și întocmirea raportului la proiectul de lege menționat. Potrivit preambulului, situația extraordinară care a determinat adoptarea prezentului proiect de lege și a cărei reglementare nu poate fi amânată este reprezentată de necesitatea adoptării de către România a unor măsuri legislative pentru punerea în aplicare a sancțiunii internaționale instituită de Uniunea Europeană în cadrul politicii externe și de securitate comună, angajament asumat în calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Fără a mai intra în detalii legate de textul raportului – îl aveți la dispoziție –, menționez faptul că s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și aviz negativ de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Menționez faptul că în ședința din 22 februarie anul curent, Comisia pentru politică externă a adoptat, în unanimitate, raport favorabil.

Supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul favorabil împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult. Declar dezbaterile generale deschise. Puncte de vedere, vă rog.

Nu sunt.

Punctul 40 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru trecerea din domeniul public al statului și administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale – Pardina, Maliuc și Crișan, județul Tulcea, a unor suprafețe de teren.

Nu mai intrăm în dezbateri, deoarece dezbaterile au avut loc. Este vorba de vot final.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere al comisiei, împreună cu proiectul de lege, nefiind amendamente.

Revenim la punctul 17 din ordinea de zi.

Punctul 17 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (2¹) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Inițiatori: Giurgiu Mircia, Dumitru Ion, Horj Pavel, Kelemen Attila.

Nu este prezent niciunul dintre inițiatori.

Din partea Guvernului, domnul Cristian Apostol, secretar de stat.

Microfonul 8.

Vă rog.

## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține propunerea legislativă.

Mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul senator Toni Greblă.

Stimați colegi, punctul de vedere al Guvernului este foarte curios.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ inițiativa legislativă și, de asemenea, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Consiliul Legislativ a făcut numeroase observații și propuneri asupra acestei inițiative legislative.

Ce ne spune, în esență, aceasta? Că vreo 3.000 și ceva de hectare de pădure se reconstituie, citez, „Academiei Române – Fundația Familiei Menachem H. Elias”, 3.066 de hectare de pădure într-un amplasament unic, în fondul forestier din Unitatea de Producție V Buciași, Ocolul silvic Oituz.

Acolo este o rezervație științifică, și Guvernul nu mai are ce face acum decât să restituie nu se știe cui, Academiei Române, care este subiect de drept public, sau Fundației

Familiei Elias, care este o entitate de drept privat, o fundație care se supune regulilor acestei fundații. Restituirea se face Academiei Române sau se face fundației?

Concluziile raportului, vă rog.

După părerea mea, după ce am restituit, vândut, recalculat tot ce am vrut și n-am vrut prin această țară, iată Guvernul ce preocupare formidabilă are: să restituie nu se știe cui, că nici nu vrea să ne spună cui dorește să restituie-reconstituie această suprafață de teren, să-l îngrădească, se obligă și să-l delimiteze, e o rezervație...

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, având în vedere toate acestea, dar în special imperfecțiunea legată de viitorul proprietar al celor 3.000 de hectare de pădure din Munții Oituz, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu avizele negative de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au respins în unanimitate această propunere, această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile generale. Vă rog, puncte de vedere. Din partea Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac, eu știu, niște notificări clare: la ora actuală, suprafețele respective sunt retrocedate, este vorba despre aproximativ 1.700 de hectare în Mehedinți și în jur de 1.300 de hectare în zona Buzăului, deci pe Legea fondului funciar. Singurul lucru pe care-l facem noi, acum, este că adunăm cele două suprafețe și le introducem într-o zonă de protecție deosebită, Academia Română urmând să aibă în acea zonă teme și observații asupra biodiversității. Nu punem problema că îi împroprietărim acum. Ei sunt împroprietăriți conform Legii nr. 18/1991. Noi nu facem decât să le comasăm într-o zonă... și poate ați văzut cazurile de parcuri naționale și naturale în care avem o grămadă de probleme. În momentul de față, Academia Română nu le ține decât ca rol științific. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Alte puncte de vedere, vă rog.

Domnule senator Greblă, vă rog, dacă se poate succint. Mai avem câteva minute.

Nu, că nu mă împroprietăriți pe mine, în niciun caz, știți foarte bine.

Din păcate, nu se poate succint, pentru că nu se poate ca Guvernul să susțină comasarea unor terenuri care nu se știe cui aparțin, Academiei Române sau fundației? Noi ne apucăm acum să comasăm prin lege terenuri, când avem Legea nr. 18/1991, legile succesive Legii nr. 18/1991, care reglementează circulația juridică a terenurilor, prin schimb, prin comasare, prin vânzare și așa mai departe.

Pe noi ne preocupă ca printr-o lege să comasăm 3.000 de hectare de teren într-un amplasament unic. Nu avem aici niciun document din care să rezulte că Academia Română sau fundația, sau ambele, ar fi proprietare pe vreo suprafață de teren. Dacă Guvernul le are și le ține pentru sine, să ni le spună și nouă. Avem aici trei hârtii. Nu rezultă din nicio hârtie, din cele pe care le avem, că această fundație sau Academia Română ar deține – comasat, separat – vreo suprafață de teren. Drept urmare, când faceți astfel de susțineri în fața Parlamentului, vă rog să veniți cu documente corespunzătoare. Nu susțineți comasarea pentru o fundație privată, fără să prezentați Senatului României vreun document, pentru că aici este vorba de avutul statului român.

Mulțumesc, domnule senator Greblă. Alte puncte de vedere, vă rog. Domnul senator Frunda.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pun sub semnul întrebării necesitatea legiferării în ceea ce-mi spune reprezentantul Ministerului Mediului și Pădurilor. Dacă este vorba despre o comasare între două terenuri care formează proprietatea publică a statului, puteți să o faceți prin hotărâre de guvern sau prin alte mijloace. Dacă unul dintre fonduri este proprietate publică a statului și celălalt este privat, nu o puteți face. Trebuie să reglementați natura

juridică a terenurilor respective. Deci, pe analiză juridică, asemenea propunere legislativă este inadmisibilă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Atrag atenția că este vorba despre o propunere legislativă – nu este vorba despre un proiect de lege al Guvernului – susținută de Guvern, într-adevăr.

Declar dezbaterile generale încheiate.

Raportul comisiei este un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

- În sfârșit, ultima... Doriți să încheiem. Am înțeles că există

- activități la anumite grupuri parlamentare.

- Declar încheiată ședința de astăzi. Ne revedem luni, 7 martie 2011.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|590144]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 18/11.III.2011 conține 32 de pagini.**

Prețul: 9,60 lei