Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să insiste pe lângă colegii parlamentari să se prezinte în sală, pentru a începe

ședința... Îl rog pe colegul nostru, domnul secretar Gheorghe David, să citească totuși prezența.

Mulțumesc tare mult.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Ați fost prea punctual, de aceea nu erau toate tocmai gata, dar noi suntem pregătiți să facem apelul.

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|prezent| ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 61/26.V.2011

Arcaș Viorel delegație Iordănescu Anghel prezent Ariton Ion Guvern Jurcan Dorel prezent Badea Viorel Riceard prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Banias Mircea Marius absent Luca Raymond prezent Bara Ion prezent Mang Ioan prezent Bașa Petru absent Marcu Gheorghe prezent Bădescu Iulian prezent Mardare Radu Cătălin prezent Bălan Gheorghe Pavel prezent Marian Ovidiu prezent Belacurencu Trifon absent Marian Valer prezent Berca Gabriel prezent Markó Béla prezent Berceanu Radu Mircea prezent Mazăre Alexandru prezent Bîgiu Marian Cristinel prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Bîrlea Gheorghe prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Blaga Vasile prezent Meleșcanu Teodor Viorel delegație Boagiu Anca Daniela Guvern Mihăilescu Petru Șerban prezent Boitan Minerva prezentă Mitrea Elena prezentă Bokor Tiberiu prezent Mitrea Miron Tudor prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Mîrza Gavril prezent Bota Marius Sorin Ovidiu învoire Mocanu Alexandru prezent Calcan Valentin Gigel prezent Mocanu Toader prezent Câmpanu Liviu prezent Moga Nicolae prezent Chelaru Ioan prezent Mustățea Vasile prezent Chirvăsuță Laurențiu prezent Mutu Gabriel prezent Chivu Sorin Serioja prezent Necula Marius Gerard prezent Cibu Constantin Sever prezent Nedelcu Vasile prezent Cinteză Mircea prezent Nicoară Marius Petre absent Coca Laurențiu Florian prezent Nicoară Romeo Florin prezent Constantinescu Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Constantinescu Viorel absent Nicula Vasile Cosmin delegație Cordoș Alexandru prezent Nistor Vasile prezent Corlățean Titus prezent Niță Mihai prezent Crăciun Avram prezent Onofrei Orest prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Oprea Dumitru prezent Daea Petre prezent Oprea Mario Ovidiu prezent David Cristian prezent Panțuru Tudor prezent David Gheorghe prezent Pașca Liviu Titus prezent Diaconescu Cristian absent Păran Dorin prezent Diaconu Mircea prezent Pereș Alexandru prezent Dobra Nicolae prezent Pintilie Vasile prezent Dumitru Constantin prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Fekete-Szabó András Levente prezent Pop Gheorghe prezent Feldman Radu Alexandru prezent Popa Cornel prezent Filip Petru prezent Popa Mihaela prezentă Fodoreanu Sorin prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Prunea Nicolae Dănuț prezent Frunda György prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Găină Mihăiță absent Rădulescu Cristian prezent Geoană Mircea Dan absent Rădulescu Șerban delegație Ghișe Ioan prezent Robu Nicolae prezent Greblă Toni prezent Rotaru Ion delegație Grosu Corneliu prezent Rușanu Dan Radu prezent Günthner Tiberiu prezent Rușeț Ion prezent Gyerkó László absent Saghian Gheorghe prezent Hașotti Puiu prezent Savu Daniel absent Hărdău Mihail prezent Sârbu Ilie prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Sbîrciu Ioan absent Ichim Paul prezent Secășan Iosif prezent Igaș Traian Constantin prezent Severin Georgică prezent Ion Vasile prezent Silistru Doina prezentă |Staicu Dumitru Florian|prezent| |---|---| |Stănișoară Mihai|prezent| |Șova Dan Coman|prezent| |Tămagă Constantin|absent| |Toma Ion|delegație| |Țopescu Cristian George|prezent| |Țuțuianu Adrian|prezent| |Udriștoiu Tudor|prezent| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Verestóy Attila<br>Voicu Cătălin<br>Voiculescu Dan<br>Vosganian Varujan|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent|

Domnule președinte de ședință, cvorumul este îndeplinit, putem trece mai departe.

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința plenului de astăzi.

Și-au depus semnătura pe lista de prezență 88 de colegi. Probabil că în minutele următoare vor mai veni și alți colegi senatori.

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința plenului Senatului de astăzi, 16 mai 2011.

Ședința va fi condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe David și Adrian Țuțuianu, secretari ai Senatului.

Din 137 de senatori și-au înregistrat prezența, până în acest moment, așa cum spuneam, 88 de senatori, 12 senatori sunt absenți motivat, în principal membri ai Guvernului, în diverse delegații, iar o parte dintre colegi sunt învoiți.

În atenția liderilor grupurilor parlamentare, supun la vot ordinea de zi, care a fost aprobată și în Biroul permanent. Dacă cu privire la acest punct există luări de poziții? Mulțumesc.

Domnule senator Marcu, microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă o propunere legislativă a subsemnatului. Din cauză că nu am fost invitat la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să-mi susțin inițiativa legislativă, vă rog să supuneți plenului retrimiterea inițiativei mele la comisie.

Vă mulțumesc tare mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dar nu este o modificare a ordinii de zi. Sigur că vom supune și propunerea dumneavoastră plenului în momentul în care proiectul va fi luat în dezbatere.

Vă mai aduc la cunoștință că de la punctul 15 la punctul 18 din ordinea sunt înscrise inițiative legislative care au astăzi termen de adoptare tacită, deci vă rog să înțelegeți că

va trebui să dezbatem și să votăm, în mod obligatoriu, proiectele de lege și propunerile legislative respective, așa cum va trebui să dăm importanța cuvenită primelor puncte din ordinea de zi, cele referitoare la aprobarea tratatelor internaționale.

Revin. Cu privire la ordinea de zi există propuneri, modificări? Ele au fost la Biroul permanent, dar constat că nu se mai regăsesc în plenul Senatului, situație care mă determină să supun aprobării Senatului ordinea de zi așa cum a fost propusă.

## Cine este pentru?

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru pentru astăzi: lucrări în plen între orele 16.00 și 18.00, care înseamnă dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, de la ora 16.15 până la ora 17.00, voturi finale, între orele 17.00 și 18.00, întrebări, interpelări și răspunsuri, care nu sunt radiodifuzate, de la ora 18.00 la ora 19.30.

Dacă va fi cazul, având în vedere numărul mare de proiecte de lege care riscă să fie adoptate tacit, se va pune problema prelungirii programului și voi solicita la ora 18.00 un asemenea punct de vedere.

## Mulțumesc tare mult.

## Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 1.1. din ordinea de zi este înscrisă Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona pentru Propunerea modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (EURATOM) nr. 1074/1999 – COM(2011) 135 final.

Informarea este scurtă. Chiar dacă o aveți în fața dumneavoastră, îmi permit să o citesc.

În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, aprobată de Biroul permanent al Senatului prin Memorandumul intern nr. 457 din 4 aprilie 2011, se aduce la cunoștință plenului Senatului că propunerea modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (EURATOM) nr. 1074/1999 – COM (2011) 135 final nu încalcă principiul subsidiarității sau principiul proporționalității. Mulțumesc mult. La punctul 1.2. este înscrisă Informarea privind Scrisoarea Președintelui României referitoare la desfășurarea în perioada 1 mai – 30 iunie 2011 a unei activități de testare și validare privind posibilitatea de executare a tranzitului pe teritoriul României al resurselor materiale și umane aparținând Guvernului SUA, dinspre și către Afganistan, în sprijinul operației NATO International Security Assistance Force (ISAF), al operației de coaliție Enduring Freedom (OND) în Irak, precum și al altor operații.

## Stimați colegi,

Voi da citire notei privind Scrisoarea Președintelui României.

Potrivit Legii nr. 268/2006 pentru ratificarea Acordului dintre România și Statele Unite ale Americii privind activitățile forțelor Statelor Unite ale Americii staționate pe teritoriul statului român și Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea și desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul statului român, Președintele României informează Parlamentul că a aprobat desfășurarea în perioada 1 mai – 30 iunie 2011 a unei activități de testare și validare privind posibilitatea de executare a tranzitului pe teritoriul României al resurselor materiale și umane aparținând Guvernului Statelor Unite ale Americii, dinspre și către Afganistan, în sprijinul operației NATO.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

La data de 27 iulie 2010 s-a efectuat la Roma schimbul de note verbale care constituie Protocolul dintre România și Republica San Marino de modificare a Convenției dintre România și Republica San Marino pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

Menționăm faptul că acest demers vine în completarea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Republica San Marino și a prevederii Măsuri echivalente celor menționate în Directiva Consiliului 2003 privind impunerea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi.

Prin încheierea acestui protocol, se creează posibilitatea efectuării unui schimb lărgit de informații în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informații de către autoritățile competente din cele două țări.

În consecință, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și vă roagă să adoptați proiectul de lege în forma prezentată.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, domnul vicepreședinte Borza,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug doar că încheierea acestui protocol a avut la bază recomandarea Comisiei Europene de lansare a negocierilor cu statele mici din vestul Europei, respectiv Andora, San Marino și Monaco, în vederea încheierii cu acestea a unor acorduri antifraudă și de cooperare în domeniul fiscal.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere fără amendamente.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Intervenții, vă rog?

Nu sunt.

Declar dezbaterile încheiate.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților și cred că nu există nicio piedică să supun aprobării dumneavoastră, printr-un singur vot, raportul și proiectul de lege pentru ratificarea protocolului.

Senatul, așa cum am anunțat, este Cameră decizională.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Amendamentului convenit prin schimbul de scrisori semnate la 11 august 2009 și 2 martie 2010 la București și la 3 februarie 2010 la Washington, dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind serviciile municipale, semnat la București la 24 iulie 2006, și pentru modificarea Legii nr. 124/2007 privind ratificarea acestui Acord.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Din partea Guvernului, domnule președinte Ghizdeanu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege introduce un amendament la acordul din 2006 pentru că au apărut următoarele:

Reamintesc că acest proiect are trei părți componente, care sunt implementate de beneficiarii împrumutului, respectiv de municipiul București, municipiul Arad și Ministerul Mediului și Pădurilor.

Necesitatea amendării acordului de împrumut a apărut ca urmare a majorării costului total al proiectului, de la 137 la 178 de milioane de euro, din cauza majorării costurilor pentru părțile 1 și 2.

Modificarea numărului de județe, de la 12 la 10, care beneficiază de servicii de asistență tehnică pentru întocmirea aplicațiilor de finanțare la Uniunea Europeană pentru POS Mediu.

Introducerea unui nou paragraf pentru conformarea beneficiarilor la Ghidul anticorupție aplicat proiectelor finanțate de BIRD și la Politicile asiguratorii ale BIRD privind achizițiile de terenuri.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă ratificarea Amendamentului dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la Acordul de împrumut pentru finanțarea proiectului privind serviciile municipale, precum și modificarea Legii nr. 124/2007 privind ratificarea acestui acord.

Comisia a decis să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Declar dezbaterile deschise.

Vă rog.

Există puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt.

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile încheiate.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Scrisorii de intenție semnată de autoritățile române la București la 9 septembrie 2010, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 24 septembrie 2010 și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, convenit prin Scrisoarea de intenție transmisă de autoritățile române, semnată la București la 24 aprilie 2009, și prin Decizia Consiliului director al Fondului

Monetar Internațional din 4 mai 2009, precum și a Scrisorii suplimentare de intenție, semnată de autoritățile române la data de 8 septembrie 2009 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 21 septembrie 2009.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților și îl supun atenției dumneavoastră.

Îl invit pe reprezentantul inițiatorului, domnul ministru Gheorghe Ialomițianu, să prezinte punctul de vedere.

## **Domnul Gheorghe Ialomițianu** _– ministrul finanțelor publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați senatori,

După cum știți, Consiliul director al Fondului Monetar Internațional, întrunit în data de 4 mai 2009, a aprobat Aranjamentul stand-by încheiat cu România, în sumă totală de 11,443 miliarde drepturi speciale de tragere.

Din primele cinci tranșe, în valoare de 9,31 de miliarde drepturi speciale de tragere, suma alocată Ministerului Finanțelor Publice, în valoare de 1,9 miliarde drepturi speciale de tragere, a fost trasă integral și utilizată pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007, iar restul de 5,6 miliarde drepturi speciale de tragere s-au virat în contul Băncii Naționale a României.

Misiunea comună a Fondului Monetar Internațional, Comisiei Europene și Băncii Mondiale, care a avut loc în perioada 26 iulie – 4 august 2010, a fost finalizată prin semnarea pe data de 9 septembrie 2010 de către reprezentanții părții române, ministrul finanțelor publice și guvernatorul Băncii Naționale a României a unei scrisori de intenție.

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

Îl rog pe domnul senator Ovidiu Marian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, să prezinte raportul.

Mulțumesc.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege constă în ratificarea Scrisorii de intenție semnată la 9 septembrie 2010 de ministrul finanțelor publice și de guvernatorul Băncii Naționale a României, după a cincea evaluare a FMI, în cadrul acordului stand-by din luna iulie 2010.

După aprobarea scrisorii de intenție de către FMI, a fost disponibilizată a șasea tranșă din împrumut, în valoare de 770 de milioane drepturi speciale de tragere, în contul BNR pentru susținerea rezervei valutare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit un raport de respingere.

Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Îi dau cuvântul domnului senator Ghișe. Microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Constituția României precizează în art. 137 că banii publici se formează, se gestionează, se controlează, se administrează numai prin lege.

Veți putea descoperi cu ușurință că împrumutul de 20 de miliarde de euro nu are bază legală. Ceea ce s-a făcut în 21 septembrie 2009 prin Ordonanța de urgență nr. 99 a fost să se modifice un acord care nu a fost aprobat prin lege.

Cu alte cuvinte, responsabilii politici ai momentului – și spun acest lucru pentru că la vremea aceea domnul ministru Ialomițianu nu era în funcție, era doar deputat – au hotărât să ne împrumute cu 20 de miliarde de euro, fără ca poporul român să fi dat mandat prin referendum sau Parlamentul, ca reprezentant al poporului suveran, să fi aprobat prin lege.

Cu acea ocazie s-au comis încălcări ale Constituției, ale Legii finanțelor publice, ale Legii datoriei publice, ale legii privind tratatele internaționale și, nu în ultimul rând – poate în primul rând –, ale Legii răspunderii ministeriale.

Ceea ce s-a petrecut atunci reprezintă un cumul de infracțiuni.

Și acum de ce vă rog să fiți de acord cu raportul comisiei, adică raport negativ asupra proiectului de lege? Efectele, pentru cetățenii României, a ceea ce se derulează prin acest împrumut, neaprobat de poporul român prin referendum sau de Parlament prin lege, sunt următoarele:

– în 2010, economia a înregistrat o scădere de 1,3%, doar România și Grecia fiind încă în recesiune la încheierea anului trecut;

– am avut opt trimestre de cădere economică, față de celelalte țări din Uniunea Europeană care s-au redresat după patru trimestre;

– România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea instituțiilor, rata de reocupare și eficiența forței de muncă;

– conform Institutului Național de Statistică, în ultimii doi ani s-au pierdut 637.000 de locuri de muncă;

– suntem pe primul loc în Uniunea Europeană ca număr de plăți de taxe pe an;

– cheltuielile Guvernului au fost majorate în 2010. Au fost mai mari cu 4,2% față de anul 2009, fiind vorba de 201 miliarde de lei;

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfonul central pe domnul senator Dan Radu Rușanu.

## Domnule președinte, Domnule ministru,

Stimați colegi,

Așa cum se arată în expunerea de motive, scrisoarea de intenție către boardul Fondului Monetar Internațional s-a materializat și s-a dezbătut în data de 9 septembrie 2010. La data respectivă, această scrisoare de intenție a fost semnată de către reprezentanții părții române, în speță Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României.

Din 9 septembrie 2010, boardul Fondului Monetar Internațional a luat în discuție această scrisoare de intenție în 24 septembrie 2010. Deci după aproape mai bine de două săptămâni.

Întrebarea este: de ce în această perioadă acea scrisoare de intenție, semnată de Ministerul Finanțelor Publice, de Guvernul României și de Banca Națională a României, nu a fost adusă spre dezbatere în Parlament? Mi se pare desuet ca, după opt luni de zile, să fii pus în fața unui fapt împlinit și să venim acum să aprobăm sau să respingem această scrisoare de intenție.

Normal ar fi fost ca, după aprobarea ei de către Guvern, de către Ministerul Finanțelor Publice și de către Banca Națională a României, această scrisoare de intenție să fie dezbătută în plenul Parlamentului.

Trecând peste acest lucru, vedem că în scrisoarea de intenție se menționează, citez: „Programul anticriză, susținut în pachetul de finanțare multilateral de la Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Mondială (BM), joacă un rol crucial de stabilizare a economiei românești și creează premisele pentru o creștere economică durabilă.” În continuare însă se spune că, în pofida progreselor înregistrate, redresarea va fi întârziată, ca urmare a unei cereri interne sub nivelul potențial, precum și a evoluțiilor negative din regiune și a efectelor generate de inundații.

În primul rând, cererea internă sub nivelul potențial este foarte normal să fie mai mică, atâta timp cât ai redus salariile și ai crescut TVA, ai crescut impozitele și taxele.

Deci, pe de o parte, Fondul Monetar Internațional vine și solicită tăieri de salarii, creșteri de impozite și taxe și, pe de altă parte, vine și ne spune că este o cerere internă sub nivelul potențial, o contradicție în scrisoarea de intenție a domnilor de la Fondul Monetar Internațional.

2. Restricționarea cheltuielilor bugetare, eliminarea celui

de-al treisprezecelea salariu și a primei de vacanță.

3. Înghețarea în continuare a pensiilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Am o rugăminte deosebită. Având în vedere și importanța subiectului, rog doamnele și domnii care sunt în sala de ședințe a plenului Senatului, dar care nu sunt în componența Senatului, să nu mai ia loc pe scaunele senatorilor.

Îi dau cuvântul domnului senator Marcu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul 3.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca și colegul Ghișe, care a început discursul Domniei Sale făcând trimitere la conținutul art. 137 din Constituție, și eu voi face trimitere la prima parte a art. 1 alin. (1) din Constituția României, care spune următoarele: „România este stat național, suveran...” și textul curge mai departe. Conform DEX-ului, suveranitate de stat înseamnă, citez: „supremație a puterii de stat în interiorul țării și independență față de puterea altor state”.

Acum, privitor la proiectul de lege privind ratificarea scrisorii de intenție semnată de către autoritățile române în data de 9 septembrie 2010, proiectul de lege cuprinde două articole: primul se referă la scrisoarea de intenție, iar cel de-al doilea articol modifică scadențarul de rambursare al împrumuturilor primite.

În expunerea de motive se precizează că, prin aceste împrumuturi, se urmărește stabilizarea economiei, creșterea durabilă și inversarea dezechilibrelor economice.

O primă întrebare adresată domnului ministru Ialomițianu: să ne precizeze care va fi orizontul de timp privind inversarea dezechilibrelor economice.

Pe de altă parte, tot în expunerea de motive se arată că, până în prezent, au fost trase șase tranșe. O altă întrebare adresată domnului ministru al finanțelor publice: să precizeze cât este costul împrumutului, respectiv la cele șase tranșe, care însumate înseamnă 9,8 miliarde drepturi speciale de tragere (DST) în valoare absolută. Menționez faptul că în expunerea de motive este precizat comisionul de serviciu, însemnând 0,5%, dar nu este precizat cât înseamnă comisionul de angajament și, respectiv, dobânda aferentă acestor împrumuturi.

Pe de altă parte, îl rog pe Domnia Sa să precizeze dacă tranșele șapte și, respectiv, opt sunt purtătoare de costuri.

Parcurgând textul scrisorii de intenție constatăm existența arieratelor într-un volum foarte mare, din cauza statului, din cauza neplății de către stat către agenții economici care au oferit bunuri și, respectiv, servicii.

De aici constatăm că statul este un prost administrator și trebuie să vedem cine este vinovatul principal.

Pe de altă parte, tot în scrisoarea de intenție se menționează și se păstrează aceeași masă salarială pentru întreg personalul bugetar, respectiv de 39 de miliarde de lei. Atât timp cât șeful Executivului spune că va mări salariile, în opinia noastră, este o pură demagogie, din cauza faptului că nu poți mări salariile dacă nu reduci numărul de salariați, ținând seama că această creștere economică aferentă anului 2011 este nesemnificativă.

Tot în scrisoarea de intenție, domnule ministru, dumneavoastră interziceți acumularea de arierate din partea autorităților locale. Întrebare firească: de ce nu aplicați același principiu și la autoritățile centrale?

Și tot din scrisoarea de intenție constatăm slaba absorbție a fondurilor europene și constatăm că faceți numai declarații sforăitoare, până acum știți că depășiți cu puțin zece procente din suma alocată.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Varujan Vosganian. Vă rog, microfonul central.

Am o rugăminte deosebită la vorbitori. Mai sunt înscriși la cuvânt colegi. Îi rog să încerce să-și folosească puterea de sinteză în exprimarea ideilor în fața dumneavoastră. Mulțumesc mult.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Domnule președinte,

Exact în acest sens nu am să reiau cele spuse de colegii mei, domnul senator Ghișe și domnul senator Rușanu, și mă alătur celor spuse de dânșii. Motivul pentru care am decis să iau cuvântul este faptul că acest document este un document care mistifică realitatea și, din acest motiv, noi nu putem să-i dăm girul parlamentar.

Cineva care nu cunoaște realitățile românești și citește acest document are impresia că anul 2010 a fost un succes pentru România, un an în care prognozele economice au fost atinse și că, în consecință, acest Guvern are toată legitimitatea de a primi girul nostru.

În fapt, anul 2010 a fost un an eșuat pentru societatea românească.

## Stimați colegi,

Acest Guvern și reprezentantul Băncii Naționale a României care semnează acest document, de fapt, au ratat toate țintele anului 2010. Dacă pot să mă exprim așa, nu au ratat nicio ratare.

În anul 2009, Fondul Monetar Internațional anunța pompos că în anul 2010 vom avea creștere economică și că în anul 2011 – țineți-vă bine! – vom avea o creștere de 5%. Această prognoză a fost menținută chiar și în momentul în care s-a realizat proiectul de buget pe anul 2010. Au nimerit cifra, nu au nimerit direcția. În loc să avem plus 1,5, am avut minus 1,3.

A fost ratată ținta în ceea ce privește deficitul bugetar, a fost ratată și ținta în ceea ce privește configurația bugetului. Iată ce spune acest document în legătură cu criteriile de performanță: „Criteriile de performanță au fost îndeplinite. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanță cantitativă stabilite pentru finele lunii iunie 2010”.

Dragii mei, eu nu am știut că dumneavoastră, când ați semnat acordul cu Fondul Monetar Internațional, în anul 2009, ați prevăzut deja că o să tăiați salariile, că o să tăiați pensiile sau, ca alternativă, că o să creșteți TVA, că o să măriți datoria publică de două ori și jumătate, că o să căutăm la firul ierbii investițiile străine de 2 miliarde și jumătate de euro, față de aproape 10 miliarde de euro în anul 2008, că o să trimiteți la plimbare aproape un milion de salariați, că o să reduceți veniturile reale cu aproape 50%. De ce nu ne-ați spus și nouă să ne bucurăm împreună cu dumneavoastră de atingerea tuturor acestor ținte în anul 2010?

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dan Șova. Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu n-am să-l întreb nimic pe domnul ministru Ialomițianu, pentru că nu vreau să-l pun într-o situație imposibilă. Dacă nu a primit indicații de răspuns, o să trebuiască să tacă.

Pe de altă parte, vă întreb: ce fel de vot ni se cere nouă astăzi?

Un vot tehnic? În niciun caz!

Ni se cere un vot politic? Dar ce suntem noi? Suntem avizierul Guvernului? Adică tot ce face Guvernul cu un an înainte vine să aprobăm _post-factum_ în Senatul României și în Camera Deputaților? Ce fel de ordine constituțională mai respectăm noi? Adică vine cu acest document pentru a obține votul parlamentarilor, pentru ca apoi să spună că am fost cu toții de acord.

Nu, n-am fost de acord!

Deci aceste înțelegeri cu Fondul Monetar Internațional, în structura în care ele se află astăzi, trebuie să fim conștienți că sunt opera Partidului Democrat Liberal, în urma deciziei unilaterale luată de către domnul președinte Traian Băsescu. Domnul președinte Traian Băsescu trebuie să-și asume, Domnia Sa personal, responsabilitatea acestui document. Nu ne poate cere nouă un vot pozitiv, invocând diverse chestiuni tehnice sau emoționale.

Stau și mă întreb: s-a respectat în România vreun pact sau vreo înțelegere? Când actuala majoritate și-a asumat răspunderea pe Legea educației naționale, s-a respectat Pactul național pentru educație, semnat de toate partidele? Deloc! S-a respectat oare pactul semnat cu justiția română acum un an de zile, făcut de Parlamentul României, pentru că Guvernul n-a fost în stare să negocieze? Nu s-a respectat.

Ce vreau să spun este că și dacă ar fi fost vreodată chemată opoziția înainte de semnarea vreunui document, pentru a-și da cu părerea, tot nu s-ar fi ținut cont și s-ar fi făcut doar ce voia domnul președinte Traian Băsescu.

Am auzit spunându-se: „Și PSD-ul a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internațional.” Dar nu de 20 de miliarde de euro, stimați colegi, ci de 250 de milioane de dolari, și când a semnat PSD-ul, acordul cu Fondul Monetar Internațional nu a fost urmat nici de scăderea salariilor, nici de impozitarea pensiilor, nici de creșterea impozitelor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Șerban Mihăilescu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.

Îl rog pe domnul ministru să se pregătească pentru a răspunde și la întrebările colegilor.

Mulțumesc.

Domnule senator, microfonul 3, vă rog.

Întâmplător, am discutat despre acea celebră chestiune, că ne-am pomenit că în 2015 trebuie să trecem la euro. Și am întrebat pro memoria...

Pentru că eu pot să vă spun cum a fost cu returnarea datoriei și în perioada 1983–1989, nu numai cum va fi de acum încolo, și nu sunt deloc îngrijorat din acest punct de vedere, referitor la nivelul datoriei publice.

Revin. Am întrebat cum a fost cu stabilirea acelui 2015, la care o grămadă de persoane care vorbesc la televizor își dau cu părerea: că va fi, că nu va fi, că s-ar putea s-o amânăm, că s-ar putea să... Și știm exact – mai ales pentru cei care vorbesc toată ziua la televizor o spun – că 2015 s-a născut pentru că n-am avut altă rimă. Fiind o decizie pur guvernamentală în 2008, într-o competență extraordinară, s-a stabilit o perioadă de șapte ani. În șapte ani o să vedem. Și atunci ne-am pomenit cu un 2015, care nu are la bază niciun fel de acțiune gândită, ca dovadă că nici măcar acel minimum, acel consiliu pentru urmărirea acestei activități nu l-am avut până acum o săptămână, pentru că nimeni nu și-a pus serios problema, indiferent cine s-a perindat la conducere, pentru o asemenea chestiune.

Deci vă rog foarte mult, cu tot respectul, pentru că, într-adevăr, sunt niște domni care au posibilitatea fizică să vorbească zi și noapte despre aceste subiecte, dar, credeți-mă, puțină decență nu strică, mai ales când acțiunile noastre guvernamentale nu au fost atât de îmbătătoare de succes în afara altor perioade privind 2009 și 2010.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi intervenit dacă nu era atâta agitație pe acest subiect, pentru că s-au făcut foarte multe afirmații care sunt departe de a fi reale. Voi încerca mai rar, așa, ca nu care cumva să creez un drept la replică, care să mai prelungească discuțiile. Sper să reușesc.

1. Deci există, într-adevăr, anumite grupări politice care nu suportă de nicio culoare relația cu Fondul Monetar Internațional și bineînțeles că această relație a fost ruptă în 2005, când ea funcționa sub formă stand-by. Nu e vorba de o valoare, așa cum a spus altcineva aici, a funcționat stand-by în perioada 2001–2004 numai în beneficiul nostru. De ce? Pentru că nu ne-a permis să facem niciun fel de excese, așa cum s-a întâmplat în 2007 și 2008.

Repet, sunt extrem de atent să nu creez dreptul la replică, pentru că această discuție și această logoree dumneavoastră le-ați mai auzit de zece ori la această tribună. Deci vă rog frumos să nu uităm acest lucru.

2. Departe de mine ideea de a face un elogiu la ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, dar nu putem trece cu vederea criza și tot ce s-a întâmplat și îi rog pe cei care au vorbit cu atâta ardoare să ia ultimele relatări despre ce este în Portugalia, despre ce este în Grecia, despre ce măsuri se iau și în alte țări acum, pentru că nu le-au luat în 2010, și, dacă sunt puțin mai nostalgici, să se uite la ce se întâmplă în Belarus, fiind mai la îndemâna noastră priceperea.

3. Dacă există atâta competență și atâtea cifre la toți, aș ruga și eu...

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul ministru Ialomițianu să răspundă măcar în parte colegilor care au pus întrebări. Am și la dumnealui aceeași rugăminte: să-și folosească la maximum puterea de sinteză.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să aduc aminte colegilor din PSD că acest acord a fost încheiat în 2009, și eu spun că a fost o decizie bună a Guvernului din 2009, pentru că România nu avea credibilitate pe piețele financiare și nu putea să-și susțină financiar deficitul bugetar. Și chiar le mulțumesc că au luat această decizie.

Legat de întrebările domnului senator Ghișe, sigur că veniturile au crescut, dar au crescut și cheltuielile, pentru că măsurile care au fost luate în octombrie – noiembrie 2008 au influențat foarte mult cheltuielile din perioada următoare și, dacă nu se luau măsurile respective, ajungeam la un deficit de peste 9%, greu de finanțat.

Legat de măsurile care au fost luate, să știți că au fost măsuri dure, dar corecte, pentru că România, la începutul anului 2011, a reușit să asigure o stabilitate la nivel macroeconomic, ceea ce înseamnă o încredere a investitorilor străini, a celor care finanțează cheltuielile bugetare, mă refer la partea de deficit. România a reușit să-și finanțeze deficitul bugetar și nu are probleme să finanțeze acest deficit, cum au alte țări. Legat de rambursarea împrumutului, sigur, Ministerul Finanțelor Publice are obligația de a rambursa 6,9 miliarde de euro, iar Banca Națională are cea mai mare parte, 9,7 miliarde de euro. Deci nu va fi afectat procesul de investiții pe perioada următoare.

Legat de arierate, sigur că în acord se prevede și reducerea arieratelor din partea autorităților locale. Noi am reușit la sfârșitul anului 2010 să ajungem sub 250 de milioane de lei arierate la nivel central. Sigur că arieratele trebuie plătite și de la nivel local, dar au fost amânate pentru 2011.

În încheiere, vreau să vă gândiți, în momentul în care exprimați votul, că este vorba despre un acord cu organismele internaționale, și România trebuie să-și respecte angajamentele cu organismele internaționale.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Declar dezbaterile încheiate.

Vă rog, domnule ministru.

Dacă se poate, un minut. Domnule senator, microfonul 4.

Pe procedură, domnule președinte de ședință. Îmi îngădui să aduc la zi în conștiința domnului ministru că se află în Parlamentul României, în Senat, iar Domnia Sa nu se adresează membrilor PSD, ci se adresează senatorilor din Senatul României. L-aș ruga, din respect pentru instituții, să mediteze.

La începutul discursului a făcut această mare greșeală, nepermisă, în condițiile în care aici este un dialog instituționalizat, iar Domnia Sa, din câte știu, este membru al Guvernului. Din respect pentru instituții, raportul de adresare acesta este.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Cu 45 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, o abținere, raportul nu a fost adoptat.

Bănuiesc că era o chestiune...

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

În aceste condiții, supun la vot proiectul de lege.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2011 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2010 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a infrastructurii.

Raportul comun al comisiilor... ( _Discuții în sală.)_ Rog colegii senatori să ia loc în bancă.

Vă rog să luați loc.

Vă aduc la cunoștință faptul că proiectul de lege are termen de adoptare tacită astăzi, 16 mai 2011.

Din partea inițiatorului este prezent domnul secretar de stat Marin Anton.

Vă rog, aveți cuvântul.

Așa cum știți, este o continuare a dezbaterilor din una dintre ședințele anterioare.

Domnule secretar de stat, microfonul 10.

Vă rog frumos să folosiți puterea de sinteză maximă pe care o aveți și să prezentați succint punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Marin Anton** _– secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Programul de guvernare aprobat pentru perioada 2009–2013 prevede și dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructură din România. O politică de amenajare durabilă a teritoriului României în domeniul rețelelor de transport, alimentare cu apă și canalizare trebuie să asigure o mai bună interconexiune și dezvoltare a orașelor, spațiilor rurale.

Ordonanța de urgență a Guvernului pe care o aprobăm are darul de a dezvolta infrastructura în România și vă rog să o votați.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul președinte Ovidiu Marian.

## **Domnul Ovidiu Marian:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, vă rog...

Membrii celor două comisii raportoare au hotărât să adopte un raport de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să luați loc. Discuțiile au avut loc în una dintre ședințele anterioare, în condițiile în care nu mai sunt intervenții din sală, declar dezbaterile încheiate și

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2011 privind adoptarea unor măsuri de implementare a sistemului național unic de plată a taxelor și impozitelor utilizând cardul bancar.

Din partea Guvernului, domnul Mihai Goancea, da? Mihai Gogancea. Vă cer scuze că v-am botezat.

**Domnul Mihai Gogancea-Vătășoiu** _– vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală_ **:**

Sunt Mihai Gogancea-Vătășoiu, vicepreședinte al ANAF. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă asigurarea cadrului legal pentru tipărirea setului de informații și instrucțiuni de utilizare necesare pentru funcționarea sistemului național electronic de plată online a taxelor și impozitelor utilizând cardul bancar.

Acest lucru se realizează prin unitatea de imprimare rapidă aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care are obligația de a asigura în mod gratuit imprimarea și transmiterea...

Domnule ministru, numai o secundă.

Îi rog pe invitați să nu mă pună într-o situație delicată. Domnilor invitați și doamnelor invitate, vă rog.

Deci, prin unitatea de imprimare rapidă aparținând ANAF, se vor asigura în mod gratuit imprimarea și transmiterea centralizată a setului de informații destinate accesării și utilizării sistemului național electronic de plată. Costurile aferente acestei activități se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul ANAF.

Vă rog să fiți de acord cu aprobarea acestei ordonanțe, ea deja produce efecte. În momentul de față s-au tipărit 60.000 de credențiale pentru toți contribuabilii Primăriei Târgu-Mureș.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule președinte.

Mulțumesc.

Tot pentru operativitate, voi spune că cele două comisii raportoare au hotărât să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Intervenții?

Nu sunt.

Raportul comun al comisiilor este de admitere fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare.

Îl rog pe domnul vicepreședinte Gogancea să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Pe scurt, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Dezvoltând, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare, prevăzându-se că persoanele fizice și juridice române care efectuează sponsorizări în domeniile prevăzute la art. 4 beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 16% din baza impozabilă. În prezent, reducerea este de cel mult 5%.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, persoanele fizice care realizează venituri din activități independente beneficiază, potrivit art. 48 alin (5) lit. a), de deductibilitatea din venitul brut a cheltuielilor de sponsorizare, mecenat, precum și pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat...

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, domnule președinte Ovidiu Marian.

Mulțumesc.

Pentru această inițiativă legislativă s-au primit avize negative de la Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2001 privind cazierul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pe procedură intervin. Am intervenit și săptămâna trecută, miercuri, și solicit respectarea art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, care spune în mod clar – cu tot respectul pentru domnul director sau vicepreședinte – că la lucrările Senatului, în plen și în comisii, dar mai ales în plen, spun eu, trebuie să participe membrii Guvernului, adică miniștrii sau secretarii de stat.

Este ultima dată când adresez acest apel colegilor din Partidul Democrat Liberal. Pentru că aici trebuie să-i dau dreptate domnului Toader Paleologu, care a spus că el reprezintă „L”, adică liberalii de la Partidul Democrat Liberal (PDL), adică 1,7% liberal. Am închis paranteza.

Este ultima dată când fac acest apel, de aici încolo voi solicita eliminarea de pe ordinea de zi, în situația în care nu este un ministru sau un secretar de stat, și suspendarea lucrărilor Senatului, la rigoare.

## Mulțumesc.

Chiar îl rog pe domnul Gogancea să se prezinte, pentru că, într-adevăr, Senatul dorește să știe cine este și în ce calitate este prezent.

Mulțumesc.

Mihai Gogancea-Vătășoiu mă numesc și sunt vicepreședinte al ANAF, subsecretar de stat. Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare amendarea Ordonanței Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunând, în principal, modificarea art. 8 alin. (1[1] ) prin eliminarea sintagmei „în situațiile prevăzute la lit. a), c), d) și e)”, poziționată după cuvântul „îndeplinită”, inserarea sintagmei „după caz” după sintagmele „Agenția Națională de Administrare Fiscală” și, respectiv, după „prenumele/denumirea și”, precum și prin adăugarea expresiei „sau instanței” după sintagma „Oficiul Național al Registrului Comerțului”, textul reformulându-se astfel: „Obligația prevăzută la alin. (1[1] ) este îndeplinită prin transmiterea, în format electronic, a informațiilor din cazierul fiscal...”

Mulțumesc tare mult, domnule subsecretar de stat. Președintele comisiei, microfonul 7.

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are un aviz favorabil de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și un aviz favorabil de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu amendamente.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au decis să adopte un raport de respingere pentru acest act normativ.

## Mulțumesc.

O singură problemă am pentru reprezentantul Guvernului. Poziția față de propunerea legislativă, pentru că ați întins așa de mult argumentarea că ați pierdut poziția.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva amendamentelor care au fost făcute, așa cum a spus și domnul președinte al comisiei raportoare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult. Intervenții? Nu sunt.

Nefiind dezbateri,

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Îl rog pe inițiator, domnul senator Mario Oprea, să facă un efort de sinteză.

Vă rog, microfonul 6.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Propunerea legislativă cu care eu vin în fața dumneavoastră se referă la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Ea a prevăzut ca infracțiune distinctă, la art. 7 alin. (1), punerea în circulație fără drept a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special. Subliniez, cu regim special.

Însă, în 2006, prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.226/2006, la art. 2 alin. (1), Guvernul a venit și a spus că, începând cu 1 ianuarie 2007, formularele cu regim special prevăzute în anexă nu se vor mai tipări, înseria și numerota. Prevederile art. 7 din Legea nr. 241/2005 nu se pot aplica persoanelor care pun în circulație fără drept facturi, întrucât acestea nu mai constituie formulare cu regim special.

În fine, concluzia este că facturile în cauză sunt folosite de aceștia pentru a conferi aparența de legalitate a provenienței mărfurilor aflate în stoc și achiziționate fără documente legale. Ulterior, în baza acestor facturi, se deduce în mod ilegal taxa pe valoarea adăugată, creându-se prejudicii semnificative bugetului de stat.

Într-un cuvânt, s-a adus o modificare legii, s-a dat posibilitatea, pentru debirocratizare, să apară și facturi fără regim special, fără numerotare, însă legea care prevede sancțiunile nu a făcut modificarea respectivă și, atunci, cei care vin în control nu pot controla facturile care nu au regim special, pentru că nu prevede legea, iar cei care vor să ascundă ceva profită de acest lucru și sunt facturi prin care se deduce TVA. Mărfurile care se vor a fi ascunse se trec prin aceste facturi care nu au regim special.

Am considerat acest lucru ca fiind o lacună legislativă și, ca atare, am încercat să îndrept lucrurile. Mulțumesc, domnule președinte.

Cu 47 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și o abținere, raportul nu a fost adoptat.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă – Legea antreprenorului social.

Inițiatorul, domnul deputat Iulian Iancu, nu este prezent.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Valentin Mocanu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Valentin Mocanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați...

Senatori!

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule vicepreședinte, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

O să spun că Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative și o să explic ceea ce a spus domnul senator puțin mai înainte, ca să înțelegeți.

Din ceea ce ați prezentat dumneavoastră, dorința era să fie incriminată atât deținerea, fără drept, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cât și deținerea cu știință. Ele au fost recent incriminate prin art. XIV punctul 3 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, ca o măsură pentru combaterea evaziunii fiscale.

Mulțumesc. Domnul președinte al comisiei.

Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă a fost supusă votului și s-a întocmit un raport de respingere, cu amendamentele care sunt prezentate în anexă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Dezbateri?

Nu sunt.

Suntem pentru prima dată, în ședința de astăzi, în fața unei legi organice.

Comisia a întocmit un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă urmează a fi supusă votului, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

E reflex. Din reflex, probabil.

...senatori. Vă rog să mă scuzați.

Sunt între cele două Camere și trebuie să reprezint Guvernul și într-o parte, și în alta.

Domnule secretar de stat Mocanu, pentru că tot sunteți între cele două Camere și este ședință în ambele Camere, vă rog să fiți succint la Senat.

Foarte succint, vreau să spun că la nivel european conceptele de antreprenoriat social, antreprenor social, ca și cel de întreprindere socială sunt caracterizate prin implicarea personală a membrilor săi în managementul companiei. Se bazează pe colective dinamice, care implică un număr larg de părți interesate.

Vreau să vă spun, de asemenea, că în acest proiect care ne este prezentat aceste noțiuni nu sunt foarte clar definite. În același timp, ținând cont că inițiatorii propunerii legislative nu precizează sursele financiare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziția art. 138 alin. (5) din Constituția României, republicată, și, de asemenea, ținând cont de faptul că la Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, la ora actuală, se află în pregătire un proiect de lege – se află în pregătire inclusiv prin consultarea largă a organizațiilor de angajatori și a organizațiilor sindicale –, nu susținem această propunere legislativă.

Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Cordoș, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru desfășurarea activității antreprenorului social în vederea creării unui sector special al economiei, și anume economia socială, care să se ocupe de grupurile sociale defavorizate și vulnerabile.

Comisia a analizat această propunere legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, susținând faptul că astfel de prevederi ar îmbunătăți cadrul legislativ existent.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri, grupurile parlamentare? Nu sunt dezbateri.

Cu 48 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă și două abțineri, raportul comisiei și propunerea legislativă au fost adoptate.

Este adevărat că Senatul este primă Cameră sesizată, urmează ca propunerea legislativă să fie transmisă Camerei Deputaților.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea unor măsuri de protecție a minorilor.

Inițiatorul, domnul deputat Cezar Preda, a rămas la congres.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Valentin Mocanu.

Vă mulțumesc foarte mult.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare instituirea interdicției accesului minorilor în localurile publice după ora 21.00, în zilele de duminică până joi inclusiv, pe perioada celor două semestre școlare, dacă nu sunt însoțiți de părinți sau de reprezentantul legal.

Restricționarea accesului minorilor în localuri publice după ora 21.00, în zilele de duminică până joi inclusiv, fără a se preciza clar specificul și activitățile care se desfășoară în aceste localuri, poate fi de natură să îngrădească dreptul copilului la petrecerea timpului liber, astfel cum este el prevăzut în Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, cât și în Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Poziția Guvernului, domnule secretar de stat.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale nu susține promovarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc foarte mult. Din partea comisiei, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Suntem în fața unui raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri?

Nu există.

Cu 60 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind unele măsuri suplimentare pentru etichetarea produselor alimentare.

Domnul senator Dumitru Florian Staicu este inițiatorul acestei propuneri legislative.

Este prezent, îl invit la microfon.

Domnule senator, vă rog, succint, dacă se poate. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Știm cu toții că actualul sistem de etichetare a produselor alimentare este unul de neînțeles pentru majoritatea consumatorilor. Mai știm, de asemenea, că incidența bolilor canceroase, a alergiilor, a celor cardiovasculare este foarte crescută în ultimul timp, iar unii cercetători pun această creștere pe seama consumului de aditivi alimentari.

În România există astăzi 315 aditivi alimentari acceptați, despre care majoritatea cercetătorilor în domeniu susțin că maximum 20 dintre aceștia nu sunt dăunători sănătății.

Nu există, la ora actuală, studii care să ateste faptul că consumul pe termen mediu și lung al acestor aditivi alimentari, celebrele E-uri, nu este dăunător pentru sănătate, motiv pentru care am considerat că o etichetare suplimentară a produselor alimentare este bine-venită în acest context. Ea ar putea pune ordine și ar determina cumpărătorul să achiziționeze acele produse în cunoștință de cauză. Nu modific cu nimic actualul sistem de etichetare, ci doar îl completez prin inițiativa mea legislativă. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Reprezentantul Guvernului, vă rog. Vă rog să vă și prezentați. Microfonul 9.

## **Domnul Samuel Calotă** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Samuel Calotă, subsecretar de stat, vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Propunerea legislativă privind unele măsuri suplimentare pentru etichetarea produselor alimentare are ca obiect de reglementare instituirea obligației ca fiecare produs alimentar să aibă înscris pe etichetă o bulină roșie, portocalie sau verde.

În prezent, există cadrul legislativ care reglementează etichetarea alimentelor și Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule subsecretar de stat.

Domnule senator Borza, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dezbateri?

Vă rog, domnule senator Petre Daea, microfonul 4.

Sunt convins că domnul senator Daea are puterea de sinteză de care tot vorbim.

## **Domnul Petre Daea:**

Și eu sunt convins, domnule președinte, că ne aflăm în Senatul României și-mi pare rău să constat că astăzi lipsa de răbdare ne-a condus, uneori, să facem apel la liniște în Senat. Este pentru prima dată și e regretabil dacă împrumutăm de la Camera Deputaților modul de lucru din acea Cameră.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Este o inițiativă legislativă care a făcut deliciul presei. Știți foarte bine că mai toți, astăzi, într-un fel sau altul, în cunoștință de cauză, caută să reglementeze un domeniu care necesită a fi reglementat.

Colegul ne propune astăzi o etichetare suplimentară, plecând, evident, de la unele constatări care, din punct de vedere științific, nu au susținere, lucru pe care l-a semnalat și Domnia Sa.

Am reușit să facem multe lucruri bune în Senatul României, dar cred că astăzi nu putem face decât într-un singur fel lucrurile bune: să respingem o asemenea inițiativă.

Mi-ați solicitat să fac apel la capacitatea de sinteză, motiv pentru care m-aș rezuma dând câteva elemente care ar putea să deturneze sensul bun pe care domnul coleg îl dorește. Și anume: ne întrebăm dacă aditivii sunt sau nu sunt buni pentru sănătatea omului.

Atâta timp cât au intrat în consum, evident că nu se mai pot pune semne de întrebare. Nu există, în accepțiunea specialiștilor, alimente bune și rele. Există diete bune și diete rele. Nu cred că o bulină de o culoare anume mă determină pe mine să consum trei kilograme de brânză și să-mi fie rău

sau să consum numai o sută de grame de brânză și să-mi fie bine.

Într-un cuvânt, să lăsăm corida alimentelor în zona aceea de păstrare a unei intenții într-un domeniu și în niciun caz să introducem în sistemul legislativ.

În al doilea rând, aș ruga să rețineți că în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală – și iată justificarea intervenției mele – am făcut apel la toate informațiile care pot exista la această dată în domeniul reglementării vizavi de etichetarea produsului. Am făcut trimitere la prevederi ale Uniunii Europene care exclud un asemenea mod de etichetare. El a fost discutat la nivelul Uniunii Europene și a fost respins.

Vine cel din Bulgaria. Unde mă duc să-i pun bulina?

Iată o serie întreagă de elemente și este bine că reprezentanții Guvernului nu pot să cadă într-o asemenea capcană, iar din acest punct de vedere îi apreciez, vizavi de rigoarea analitică și de poziția de a nu fi de acord cu o asemenea inițiativă legislativă. Nu putem fi de acord, în Senatul României, cu o asemenea inițiativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere?

Îl rog pe inițiator, care a solicitat probabil și un drept la replică, să intervină.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea să răspund punctual fiecărei remarci făcute de domnul senator Daea, vreau să vă spun că această inițiativă legislativă a fost dezbătută timp de șase luni. Singurele care s-au opus acestei inițiative legislative sunt patronatele din industria alimentară.

În afară de acestea, toată lumea așteaptă de la noi să promovăm o asemenea inițiativă legislativă, pentru că eu consider – și sunt convins că și dumneavoastră considerați la fel – că sănătatea consumatorilor din România este mult mai importantă decât interesele financiare ale unor producători din industria alimentară.

Nici măcar interesele acestora nu sunt lezate prin această inițiativă legislativă, pentru că o evaluare suplimentară a unui produs alimentar dă mai multă încredere consumatorului, care cumpără în cunoștință de cauză acel produs, și nu așa cum este astăzi, când nu știm ce cumpărăm, nu știm ce mâncăm. Dacă de noi nu a avut grijă nimeni, măcar noi să avem grijă de cei ce urmează după noi și vă propun, stimați colegi, să nu-i dezamăgim pe cei care ne-au trimis aici și să susțineți această inițiativă legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator. Declar dezbaterile încheiate.

Raportul comisiei este de admitere fără amendamente. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii?

Nu sunt.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Lidia Barac.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât normele care reglementează înregistrarea asociațiilor și fundațiilor sunt extrem de clare, au o fază administrativă și una jurisdicțională.

Vă mulțumesc.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății.

Din partea inițiatorului, Ministerul Sănătății, domnul secretar de stat Cristian Irimie.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Vă rog, dacă se poate, succint.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Guvernul vă adresează rugămintea de a adopta prezentul proiect de act normativ, în baza raportului de admitere al comisiei.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, domnule senator Secășan, vă rog frumos.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Actul normativ face parte din categoria legilor ordinare. La dezbaterea proiectului de lege au participat, în repetate rânduri, reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar comisia a adoptat un raport de admitere fără amendamente, cu 6 voturi pentru și două abțineri.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Din partea comisiei, vă rog, domnule senator Borza.

Mulțumesc, domnule președinte. Raportul comisiei este de respingere. Senatul este primă Cameră sesizată. Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Dezbateri?

Nu sunt.

## Mulțumesc.

## Dezbateri?

Domnule senator Secășan, vă rog, microfonul 7.

## Stimați colegi,

Eu sunt unul dintre parlamentarii care, în urma efectelor acestei ordonanțe, au avut și continuă să aibă bătăi de cap în județ. Sunt convins că și printre dumneavoastră se găsesc asemenea colegi.

Cu toate acestea, în Comisia pentru sănătate publică am dat un vot pozitiv pentru această ordonanță și doresc să explicitez scurt și să prezint motivația acestui vot.

Am avut repetate întâlniri, așa cum am spus, cu reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și, în cele din urmă, cu domnul ministru Cseke. Am înțeles argumentele și considerentele în baza cărora a fost elaborată strategia de reprofilare a spitalelor, dar, de asemenea, am constatat că există o zonă neacoperită de această ordonanță și un defect al strategiei. Pe această zonă constatată de noi, am stabilit niște condiționalități cu Ministerul Sănătății și o înțelegere, pe care vreau să v-o prezint foarte pe scurt.

Reprofilarea spitalelor scoate din circuit circa 5.000 de paturi și transformă un număr de 67 de spitale în cămine pentru îngrijirea vârstnicilor. Acest lucru nu produce modificări fundamentale în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru că banii trebuie să urmeze bolnavul – nu-i așa? –, și nu patul de spital, iar în centrul sistemului se găsește pacientul, și nu patul.

De aceea am zis că nu este rău să apară cămine pentru îngrijirea vârstnicilor, dar că, în locul spitalelor – spitale care, reprofilate fiind, nu mai sunt în măsură să desfășoare activități de îngrijire a sănătății, nu mai sunt acolo prestatorii de servicii de sănătate –, în locul acestor spitale reprofilate să apară o structură care să presteze servicii medicale, structură care să îndeplinească următoarele condiții puse de noi:

– să asigure o continuitate a asistenței medicale, de 24 de ore, prin activarea unor medici de medicină generală din teritoriu și/sau specialiști;

– să aibă cel mult zece paturi de spitalizare de zi;

– să aibă posibilitatea unui transport medical protejat, prin substații de ambulanță;

– să aibă câteva cabinete medicale de specialitate.

Mulțumesc, domnule coleg. Doamna senator Minerva Boitan. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

De fapt, aceasta este ordonanța care vine să repare – spun eu – un abuz al Ministerului Sănătății atunci când a hotărât închiderea unui număr impresionant de spitale în România. De fapt, este vorba despre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2011, care-i conferă atribuții Ministerului Sănătății, atribuții neconferite de legea actuală, Legea nr. 95/2006, în care niciunde nu este stipulat că Ministerul Sănătății poate hotărî lista spitalelor care se închid sau, mai mult, care fac contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

În acest fel se încalcă principiul autonomiei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, principiu conferit, de

asemenea, de lege, în contractarea cu unitățile sanitare, se încalcă dreptul pacientului de a-și alege unitatea sanitară și se încalcă – spun eu că este deosebit de grav – principiul descentralizării, care a fost înaintat tot de actualul Guvern, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2010, și pe care noi l-am aprobat, fiind toți de acord ca autoritățile locale să preia mare parte din sarcinile privind spitalele la nivel local.

Sigur că se pot pune structuri în loc. Sigur că ar fi trebuit înainte să fie organizate aceste structuri pentru a asigura asistența medicală acolo unde a existat o unitate spitalicească. Dar există o problemă: centrele de permanență încă nu funcționează. Sigur că vor funcționa, însă mă refer la transportul specializat, mă refer la pregătirea, la resursa umană care să asigure aceste urgențe, pe care noi nu o avem acum.

Și vreau să-i transmit domnului ministru secretar de stat că va trebui să mai emită o ordonanță de urgență – sau de mare urgență – prin care să faciliteze intrarea tinerilor în pregătirea specialiștilor în urgență. Pentru că noi nu-i avem, pentru că la ora actuală chiar unitățile de primiri urgențe nu funcționează cu specialiști în urgență. Or, nu putem înlocui un serviciu de specialitate cu un transport, pur și simplu, care poate fi sau nu poate fi medicalizat, dar dacă nu are resursa umană pregătită nu va face față.

Sigur că a vă spune acum să nu votați această ordonanță înseamnă că mă aflu în treabă, pentru că ea oricum va trece, ea oricum este funcțională, ea oricum a dus la închiderea unui număr mare de spitale. Poate că, știu eu, profit de această ocazie pentru a atrage încă o dată atenția colegilor din PDL că nu toate măsurile sunt foarte bune și că ar trebui să le gândească mult înainte de a le hotărî.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, doamnă senator. Încheiem dezbaterile.

În această situație,

Proiectul de lege supus aprobării dumneavoastră a întrunit numai 28 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

Deci am supus votului dumneavoastră raportul de admitere, care nu a întrunit numărul necesar de voturi. Am supus votului, în aceste condiții, proiectul de lege în integralitatea sa.

N-am fost explicit?

Vă rog, pe procedură, domnule senator Orest Onofrei. Microfonul 3.

Domnule președinte, Stimați colegi...

Microfonul 3, vă rog!

## **Domnul Orest Onofrei:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În momentul când se punea la vot a doua propunere, eu am solicitat procedură, pentru că președintele de ședință, fără intenție, bineînțeles, nu a explicat ce votăm.

De aceea, dacă vă uitați pe lista de vot, jumătate dintre noi nici nu au votat măcar. Deci, vă supărați sau nu, eu cred că nu...

Deci, domnule președinte, dacă ne uităm pe liste, jumătate nici nu au votat măcar. Am cerut procedură și cred că trebuia să ne dați cuvântul pe procedură.

Domnule senator Ilie Sârbu, vă rog.

## Domnule președinte de ședință,

Dacă vă uitați la ceasul din sală, care am înțeles că la 150 de ani, la 250 de ani pierde o secundă, suntem în afara programului legislativ, deci discuțiile noastre nu-și mai au sensul, mai ales că și raportul a avut votul pe care l-a avut. Ca atare, vă rugăm să luați măsurile pe care le impune regulamentul.

Vă rog, domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

## Stimați colegi,

Oricum, votul trebuie terminat, asta este înțelegerea noastră, indiferent care este rezultatul, și, sigur, fiecare trebuie să știe ce votează. Deci primul vot a fost pe raport și pe proiectul de lege, fiindcă nu erau amendamente. Deoarece nu a trecut, trebuia ca al doilea vot să fie pe proiectul de lege de respingere a ordonanței respective.

Ba da, ba da! Prima dată s-a dat un singur vot, și pe raport, și pe proiectul de lege, pentru că nu erau amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Următorul vot trebuia să fie pe proiectul de lege de respingere a ordonanței, într-adevăr.

Stimați colegi,

Vă rog, mai avem patru proiecte de lege care vor fi adoptate tacit. Ar mai însemna 10 minute. Dacă sunteți de acord să le analizăm, să le discutăm și să le aprobăm, opinia mea ar fi să mai stăm 10 minute și să nu lăsăm niciun act normativ să treacă prin adoptare tacită.

Supun aprobării dumneavoastră prelungirea ședinței până la epuizarea celor patru inițiative legislative. Nu mai mult, patru inițiative legislative.

Cine este pentru?

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Nu este cvorum.

41 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc. Domnule președinte,

Speram că dumneavoastră veți constata că nu este cvorum, nu sunt 69 de voturi.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

După ce este în sală, este cvorum. În condițiile în care totuși colegii senatori nu votează, refuză să voteze, și în condițiile în care sunt 45 de colegi care au votat, mă puneți în situația sau să repet votul pentru prelungirea ședinței, sau să închid ședința.

Pe procedură, domnul senator Daea.

## Domnule președinte,

De regulă, sunt atent la modul în care se desfășoară ședințele. Mai tot timpul am intervenit când situația a impus-o. Astăzi, domnule președinte, constat – cu regret vă spun, și din nefericire pentru noi toți – că nu ați respectat ceea ce Senatul României a hotărât.

Domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să vă expun de ce: indiferent cine face presiuni în această sală, noi, ca senatori, suntem obligați, prin conștiința și rolul nostru de aici, să fim atenți la vot. Neatenția la vot nu este un motiv de a reveni asupra votului. Colegii spun că nu le-am explicat, dar nici Guvernul n-a explicat ce face cu restructurarea în sănătate. A explicat cuiva Guvernul?

Îl văd pe domnul senator Berceanu. A tras la mal. A venit în rândurile noastre. Pe uscat este mai sigur, dar mai sigur este pentru dumneavoastră, domnule președinte, să respectați regulamentul. Nu l-ați respectat, iar votul pe care l-am dat privind respingerea ordonanței Guvernului pentru reorganizarea sistemului medical a fost un vot corect, pe care dumneavoastră nu l-ați luat în calcul, și este regretabil.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Primesc observațiile dumneavoastră. Recunosc că votul de respingere l-am luat în calcul și l-a luat și Senatul în calcul.

Supun încă o dată aprobării dumneavoastră prelungirea programului cu 10–15 minute, până la epuizarea celor patru puncte din ordinea de zi.

Cine este pentru?

Din păcate, constat că nu este cvorum și mă puneți în situația să declar încheiată această parte a ședinței. Continuăm...

**Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Procedură, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Îmi pare rău, am declarat ședința încheiată. Nu mai puteți declara niciun fel de procedură. Intrăm în ultima parte...

Îmi pare rău, domnule senator Mihăilescu, dar procedura nu mai poate fi invocată după încheierea ședinței.