Stenogramă plen

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 21 octombrie 2013.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 113, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Dați-mi voie, mai întâi, să dau citire notei pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare;

– Lege privind stabilirea relațiilor contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2013 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare referitoare la premierea elevilor care au obținut media 10 la examenul de bacalaureat 2013;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă;

– Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2010 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România și de Ordonanța Guvernului nr. 8/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România;

– Lege pentru completarea Legii nr. 53/2013 privind instituirea Zilei Limbii Române;

– Lege privind stabilirea unor măsuri pentru protejarea patrimoniului Muzeului Național Filatelic;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, precum și pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum și ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998, a Legii nr. 290/2003 și a Legii nr. 393/2006 – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, și de 2 zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 21 octombrie 2013.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, astăzi, 21 octombrie 2013.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; între orele 18.00 și 19.30, întrebări, interpelări și răspunsuri.

- Dacă nu sunt comentarii... Sunt comentarii. Vă rog.

## **Domnul Ștefan Stoica**

**:**

Anunț!

Anunț, după ce votăm programul. O secundă.

În legătură cu programul. Vă rog să vă exprimați prin vot asupra programului.

Cu 97 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

Înainte de a intra propriu-zis în ordinea de zi, anunțuri. Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Două modificări, la două comisii.

La Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, înlocuirea domnului senator Bădălău Niculae din funcția de vicepreședinte cu domnul senator Butnaru Florinel.

Tot la această comisie, înlocuirea domnului senator Drăghici Damian cu domnul senator Bădălău Niculae.

La Comisia pentru egalitatea de șanse, înlocuirea doamnei senator Silistru Doina cu domnul senator Ioniță Dan Aurel.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

La punctul 5 avem modificări în componența nominală a unor comisii permanente. Votăm atunci, da?

Anunțuri, vă rog.

## **Domnul Ștefan Stoica:**

## Bună ziua!

Numele meu este Stoica Ștefan, am fost ales senator în Colegiul uninominal nr. 1, Ialomița, și vă anunț că, începând de astăzi, îmi depun demisia din Grupul parlamentar al PP-DD și voi activa în Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Pe bună dreptate, domnul...

Domnule Hașotti, pe bună dreptate, domnul senator Rotaru remarcă următorul fapt: dânșii trec la Grupul parlamentar al PSD, dar starea de veselie și hilaritate e la Grupul parlamentar al PNL.

Asta înseamnă o uniune sudată.

Asta e tot la anunțuri?

Bun!

Punctul 1 – Informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul nr. 2 anexat Tratatului de la Lisabona pentru:

1. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului în ceea ce privește alocarea financiară din Fondul social european pentru anumite state membre – COM(2013) 560 final;

2. Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe în ceea ce privește acordarea de competențe delegate și de executare Comisiei pentru adoptarea anumitor măsuri – COM(2013) 579 final;

Mulțumesc, domnule președinte.

Data trecută, toată lumea a agreat faptul că o propunere a Guvernului sigur că nu mai are nevoie de acceptul Guvernului, de susținerea respectivă, dar nouă trebuie să ne furnizeze o minimă explicație, în ce constă urgența, necesitatea urgenței. De aceea, l-aș ruga pe reprezentantul Guvernului...

Mulțumesc.

Absolut. Absolut. Eu nu eram sigur că resimțiți și azi aceeași nevoie, dar e, categoric, dreptul nostru, al tuturor. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dispozițiile legale în vigoare privind circulația pe drumurile publice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, nu au produs efectul așteptat privind îmbunătățirea siguranței rutiere.

Pentru a reduce numărul de victime ale accidentelor rutiere, pentru a scădea numărul accidentelor cu consecințe grave, România și-a asumat, în contextul Programului european de acțiune pentru siguranța rutieră 2011–2020, precum și în celelalte programe în domeniul siguranței rutiere, reducerea cu 50% a gradului de victimizare, ca urmare a producerii accidentelor rutiere.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, Guvernul consideră necesară modificarea dispozițiilor legale în vigoare privind circulația pe drumurile publice și solicită procedură de urgență pentru Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, având în vedere importanța și efectele modificărilor propuse.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra solicitării de procedură de urgență.

2. Proiectul de lege privind definirea spațiului rural național.

Proiect de lege adoptat tacit de Camera Deputaților. Inițiatori, domnul senator Ștefan Tomoiagă și un grup de deputați.

Din partea inițiatorilor e cineva prezent pentru a susține urgența?

Nu e.

Din păcate, nu supun la vot. Este cineva sau nu?

Procedură, domnul senator Tudor Barbu. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am stabilit în Biroul permanent – și sper să nu fiu singurul cu memoria pusă la punct – că, în astfel de situații, proiectul legislativ nu este luat în dezbaterea Camerei numită Senatul României, pentru că este – hai să nu spun o sfidare –, este nefiresc ca inițiatorii să fie colegi de-ai noștri deputați și senatori și niciunul dintre ei să nu fie prezent în fața colegilor să-și susțină proiectul.

Așa am susținut în Biroul permanent. Vă rog să puneți în discuția plenului, că este suveran, acest aspect, pentru că nu se poate ca deputați și senatori ai României să inițieze acte legislative pe care ei înșiși să nu le susțină în plen.

Domnule senator, tocmai asta am constatat și eu, absența vreunuia dintre inițiatori care să pledeze în plen pentru procedura de urgență. Constatând că nu sunt, n-am mai supus la vot cererea și am trecut mai departe.

Dar... pe procedură – nu-i așa? – domnul senator Ghișe. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Față de cele spuse de domnul senator Barbu, trebuie făcută o precizare. Când unul dintre colegi – deputat sau senator – inițiază o propunere legislativă, ăsta este un drept constituțional. În regulament nu există obligativitatea de a veni să susții verbal. Cred că toți care au intrat în Parlament știu citi. Orice inițiativă legislativă are o expunere de motive. Noi judecăm pe document, nu pe prestația verbală a inițiatorului propunerii legislative sau solicitării de procedură de urgență.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Aici era vorba de procedura de urgență. Mai departe, nu mai avem solicitări.

Trecem la punctul 4 – Aprobarea solicitării unor comisii parlamentare de a desfășura lucrările în paralel cu plenul Senatului:

1. solicitarea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minelor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România;

2. solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

1. Solicitarea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minelor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România.

Domnul senator Darius Vâlcov solicită aprobarea pentru Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minelor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană și stimularea și facilitarea dezvoltării activităților miniere în România de a-și desfășura lucrările în ședința din data de 21 octombrie, între orele 16.00 și 17.30, în paralel cu plenul.

2. Solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

A doua solicitare este înaintată de către președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru controlul parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, domnul deputat Georgian Pop, prin care se solicită învoirea domnilor senatori Verestóy Attila, Daniel Savu și Teodor Atanasiu, membri ai comisiei respective, pentru a participa la o activitate de control în paralel cu lucrările plenului Senatului, în 23 octombrie anul curent.

Punctul 5 al ordinii de zi – Modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

Sunt modificările pe care domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD, le-a făcut deja cunoscute în deschiderea ședinței, schimbări ale senatorilor din Grupul parlamentar al PSD în diverse poziții în comisiile permanente.

Imediat. Supun la vot propunerile făcute de... Așadar, la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, înlocuirea domnului senator Niculae Bădălău din funcția de vicepreședinte cu domnul senator Florinel Butnaru.

Înlocuirea domnului senator Damian Drăghici cu domnul senator Niculae Bădălău, în aceeași comisie, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

În fine, înlocuirea doamnei senator Doina Silistru cu domnul senator Dan Aurel Ioniță la Comisia pentru egalitatea de șanse.

În continuare, în cadrul aceluiași punct, domnul senator Haralambie Vochițoiu.

Cam timide aplauzele.

La comisia pentru sănătate publică, în locul domnului senator Cristache Iulian, îl propunem pe domnul senator Bujor Marcel.

La Comisia pentru politică externă, în locul domnului senator Solomon Antonie, îl desemnăm pe domnul senator Purec Ion Simeon.

La Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul domnului senator Ioniță Dan Aurel, îl desemnăm pe domnul senator Dumitrescu Florinel.

Iar la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în locul domnului senator Butnaru Florinel, îl desemnăm pe domnul senator Popa Constantin.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Supun imediat la vot.

E o luptă pasionantă de așezări și reașezări de trupe între Grupul parlamentar al PSD și domnul Vochițoiu. O luptă inegală, dar pasionantă.

La Comisia pentru sănătate publică, în locul domnului senator Iulian Cristache, domnul senator Marcel Bujor.

- aprobat.

- La Comisia pentru politică externă, în locul domnului

- senator Antonie Solomon, domnul senator Ion Simeon Purec.

La Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul domnului senator Dan Aurel Ioniță, domnul senator Florinel Dumitrescu.

La Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, în locul domnului senator Florinel Butnaru, domnul senator Constantin Popa.

Punctul 6 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2013 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Dau cuvântul, pentru punctul de vedere al Guvernului, domnului András Király, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale.

Microfonul 10, vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Obiectul de reglementare al prezentei ordonanțe de urgență îl constituie modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002.

Propunem aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2013, care prevede diversificarea programului cu produse derivate din produsul de bază, lapte. Aceste produse lactate derivate sunt următoarele: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir, iar pentru obținerea unor prețuri cât mai competitive, autoritățile contractante pot opta pentru atribuirea contractului de achiziție pentru întregul pachet sau distinct pentru produsul lactat sau pentru produsul de panificație.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, doamna președinte, doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consider că această ordonanță pe care Guvernul a dat-o este bine-venită, pentru că deschide către autoritățile locale posibilitatea de a diversifica produsele lactate, cunoscute îndeobște sub numele de „Cornul și laptele”, spre o masă caldă la prânz și, sigur, spre aducerea unor aporturi financiare suplimentare pentru acoperirea mesei calde.

De aceea, comisia a votat, în unanimitate, această ordonanță și vă propune să votați, fără amendamente, ordonanța Guvernului.

Vreau să fac mențiunea că cele două amendamente depuse de doi distinși senatori nu au fost votate, întrucât se regăsesc în reglementările legale aflate deja în vigoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Doamna senator Gabriela Crețu. Vă rog, microfonul 3, mă gândesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu conținutul actului normativ. Vreau să semnalez doar o eroare materială de omisiune în textul ordonanței.

Se face o trimitere la un regulament european care este citat drept „Regulament al Parlamentului”.

Nu există regulamente ale Comunității Europene care să fie elaborate de Parlamentul European, ci de Parlament și Consiliu. Există, eventual, regulamente de aplicare doar ale Consiliului sau acte delegate ale Comisiei Europene, dar nu există Regulament al Consiliului, al Parlamentului European, mă iertați.

Să se adauge „și Consiliului”, ca să facem citarea corectă, pentru că, altfel, nu găsim la ce se face referire. Mulțumesc.

Da.

Dacă vă însușiți observația, inițiatorii. Microfonul 7.

Dacă-mi permiteți, este corectă observația doamnei senator și eu cred că, într-adevăr, intră în categoria erorilor materiale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt... Sunt. Vă rog, domnule senator Vegh.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi senatori,

Sigur, sunt unul dintre inițiatorii celor două amendamente și aș vrea să susțin și vreau să vă spun că la formularea celor două amendamente am avut în vedere cel puțin două surse.

Prima sursă ar fi anumite solicitări din partea reprezentanților autorităților locale, respectiv primari, președinți de consilii județene, și a doua ar fi Programul de guvernare al Uniunii Social-Liberale.

Și aici m-am gândit... Sigur, acest proiect de lege se referă la diversificarea Programului „Cornul și laptele” prin extinderea produselor lactate de la lapte la chefir, iaurt și alte produse, și eu m-am dus mai departe și am propus acordarea unei mese calde.

Nu știu, n-am înțeles eu bine, pentru că doamna președinte a vorbit deja de masă caldă, dar eu încă nu cunosc o lege care să prevadă acest lucru în momentul de față. Dacă doamna președinte îmi spune, eu o să fiu onorat.

Pe de altă parte, a doua propunere este acordarea posibilității ca autoritățile locale să facă doar achiziția produselor de panificație, pentru că știu că la produsele lactate sunt anumite reglementări speciale. Așa a funcționat într-o perioadă foarte bine. Odată cu centralizarea la nivel de județ, s-a ajuns la situația în care copiii primesc cornul vinerea, adus de firmă luni dimineață, și cam știm în ce situații și în ce stare se află.

Deci nu sunt produse proaspete și, pe de altă parte, se mai și înlocuiesc cu biscuiți și alte produse similare.

Eu cred că, dacă ne gândim la o alimentație sănătoasă a copiilor noștri din școli, putem și chiar vă rog să vă aplecați și să aprobați cele două amendamente, pentru că sunt niște amendamente normale și care, vă spun, cu siguranță, sunt așteptate de autoritățile locale, și nu numai de autorități locale, pentru că eu cred că, în momentul de față și întotdeauna, practic, învățământul trebuie să fie și în interesul copiilor, nu numai al anumitor categorii, al cadrelor din învățământ. Vă rog să acordați atenție maximă și să adoptați cele două amendamente.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Deci este vorba de trei amendamente, da?

Două. Parcă trei.

Bun. Atunci, supun...

Domnule senator, la aceste amendamente? Că vreau să

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E clar că această lege a fost benefică pentru copii încă de când s-a lansat această ofertă a statului pentru copiii de la școală, dar ce efect a avut de foarte multe ori? Deci merele le cumpăram din Polonia, iar laptele era din cel foarte bun, care avea un termen de garanție de doi ani de zile.

Aș vrea să știu... Acum aud că se discută de masă caldă. E foarte bine. Aș vrea să știu dacă Ministerul Finanțelor Publice a luat în calcul să nu mai luăm pentru o activitate socială ceva, cheltuind din bugetul nostru, aducând din alte țări bunuri pentru care nu se plătesc taxe și să avantajăm economiile altor state.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Acum, în legătură cu al doilea, vă rog, din nou, să vă pronunțați prin vot.

Vă rog.

Are cuvântul domnul senator Mircea Geoană.

## Domnule președinte,

O scurtă explicație de vot din partea Grupului parlamentar al PSD și înțeleg că a Grupului USL, în ansamblu, asupra acestui proiect de lege.

Este evident faptul că proiectul inițial „Cornul și laptele”, în momentul în care a fost lansat, a avut o utilitate socială, publică și a fost un program de succes. Evident, în timp, orice program se erodează, își cunoaște limitele, apar probleme în gestiune, în management. De aceea, faptul că Guvernul revine cu o formulă – să spunem – actualizată a unui program social foarte important este un lucru lăudabil.

De ce nu am votat amendamentele pe care colegii noștri le-au propus, deși sunt amendamente care au sens, și de ce cred că trebuie să avem o discuție puțin mai largă cu privire la ceea ce noi nu am reușit să facem în acești ani de zile din punctul de vedere al țintirii categoriilor sociale, care, într-adevăr, au nevoie de sprijin din partea statului român?

Guvernul a crescut recent venitul minim garantat. Este un lucru lăudabil, este un lucru bun și este o formă de luptă împotriva sărăciei și a excluziunii sociale. Dar mă îndrept către Guvern cu rugămintea, și aș dori să primim un răspuns în cadrul comisiilor de specialitate, evident, și după aceea, poate, și în plenul Senatului, cum reușim să facem să putem să țintim categorii de copii – în cazul în speță –, dar și de persoane vulnerabile, în caz mai larg, din societate, fără a fi obligați să ridicăm cuantumul acelor prestații sociale pentru întregul volum al populației nominale indicate?

Cu alte cuvinte, vă dau exemplu din Brazilia și din Mexic, unde, în ultimii ani de zile, Guvernul brazilian a scos din sărăcie 25 de milioane de cetățeni ai acestei țări cu care ne vom întâlni – sper eu – după meciul cu Grecia, la Campionatul de Fotbal. Dar scoaterea a 25 de milioane de oameni din sărăcie a fost făcută pentru că programele guvernamentale au țintit și au și condiționat prestațiile sociale de un anumit tip de reacție din partea familiilor respective. Nu

primeau alocație socială dacă nu mergea copilul la școală. Nu primeau alocație socială de grad zero dacă nu aveau note bune la școală copii respectivi.

## Mulțumesc.

Punctul 7 – Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de Cercetare în Domeniul Antiprotonilor și al Ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat András Király.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Convenției cu privire la construirea și exploatarea unui Centru de Cercetare în Domeniul Antiprotonilor și al Ionilor în Europa, semnată la Wiesbaden la 4 octombrie 2010.

Convenția reprezintă o înțelegere internațională care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supusă spre ratificare Parlamentului.

Ministerul Educației Naționale este autoritatea desemnată să reprezinte România în aplicarea Convenției.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, doamna senator Ecaterina Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un centru de cercetări în materia care a fost deja anunțată, ioni și antiprotoni, un centru în domeniul cercetărilor de vârf, centru constituit prin angajamentul unui număr important de țări din Europa, cărora li s-au adăugat, de asemenea, state precum Federația Rusă, China și India.

Contribuția României nu este importantă. România este acționar la acest centru cu o contribuție de 1,16%, dar cu posibilitatea de a participa cu teme de cercetare dezvoltate de acest centru.

De aceea, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a aprobat, în unanimitate, ratificarea convenției și vă propune și dumneavoastră să dați un vot favorabil ratificării acestei convenții.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Unde?

Da, scuze.

Vă rog, domnule profesor Valeca. Domnul senator Valeca, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este evident că trebuie să susținem orice proiect de cercetare, pentru că de aici trebuie să vină soluțiile și pentru a ieși din criza economică. Dar am o rugăminte, cum am mai avut de la acest microfon, către reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat, să urmărim eficiența acestui proiect și implicarea cercetătorilor români, că, dacă îl semnăm și-l lăsăm așa... înseamnă aproape 12 milioane de euro contribuție, care înseamnă mult. Din banii cercetării... se pot finanța multe proiecte naționale din acești bani și am rugămintea către domnul secretar de stat, când va veni data viitoare, să vedem toate convențiile la care România este parte. Eficiența se numără sau se evidențiază prin numărul de participanți al cercetătorilor români și prin aducerea de rezultate în țară și sper că un asemenea raport ar fi benefic. De altfel, susținem proiectul, dar cu această condiție de monitorizare continuă.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Punctul 8 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2013 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2013 are două obiective:

1. stabilirea unor soluții de finanțare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, creându-se posibilitatea ca unele investiții să fie finanțate prin bugetul Administrației Naționale „Apele Române”;

2. sprijinirea autorităților publice locale prin acordarea în mod gratuit a dreptului exploatării a 1.000 de m³/an de agregate minerale în vederea realizării unor lucrări de interes public local și, în caz de calamități, acordarea dreptului exploatării în mod gratuit a 2.000 m³ de agregate minerale în vederea refacerii infrastructurii locale avariate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul președinte Darius Vâlcov. Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 1 octombrie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 9 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Domnul secretar de stat Florin Moțiu, din partea Ministerului Justiției.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și pentru punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil a impus revizuirea legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură și dinamica procesului civil, noile garanții procedurale asigurate părților și să asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru pregătirea personalului judiciar.

Prin această ordonanță de urgență s-au simplificat formalitățile premergătoare depunerii cererii de chemare în judecată, de asemenea, s-a eliminat timbrul judiciar ce era accesoriu taxei judiciare de timbru și a cărui achiziționare presupunea un efort suplimentar din partea justițiabililor și a avocaților.

De asemenea, a fost redus numărul de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, făcând sistemul de taxe mult mai ușor de asimilat și de aplicat de către practicieni.

Prin ordonanța de urgență propusă spre adoptare s-au urmărit și actualizarea taxelor judiciare fixe, și corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, în condițiile în care multe din taxele fixe aveau un cuantum foarte mic stabilit la nivelul anului 1997, în paralel cu majorarea taxelor fixe, dar, spre deosebire de acestea, actul normativ a prevăzut diminuarea taxelor stabilite procentual în funcție de valoarea obiectului cererii al cărui cuantum era considerabil, realizându-se astfel o echilibrare a sistemului general de taxare.

Aceste prevederi, precum și cele în care, începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate din taxele judiciare de timbru cota care se virează la bugetul de stat pentru instanțele de judecată va crește de la 30% la 45% vor asigura, credem noi, o mai bună finanțare a sistemului judiciar, în paralel cu construirea unui sistem echilibrat al taxelor judiciare de timbru.

## Vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul președinte Vâlcov.

În ședințele din 1 și 8 octombrie 2013, membrii comisiilor au dezbătut și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Câtă grijă față de poporul român! Erau multe și mărunte și acum le-ați făcut mari și tot mai mari. 4 lei, 8 lei, 12 lei. Ce preocupare aveți dumneavoastră! Când ați mărit pentru energie cu 8 lei și 16 lei, de ce ați mai mărit atunci, fiindcă acum aveți preocupare față de taxe?

Domnule, e jenant! Este la capitolul bucurii de sărbători sau vânătoare de lei. De fapt, de ce nu ați spus impactul financiar? Sunteți în vânătoare de lei și, anual, aduceți la bugetul statului cam în jur de 120 și ceva de milioane de lei și la bugetele locale cam 15 milioane de lei. Spuneți, domnilor, deschis: Dragi români, murim! Dați-ne bani, că noi nu putem să facem.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

Sistemul nostru de taxe de timbru nu este un sistem drept. Vă pot spune că din cauza unor taxe, uneori prohibitive, o mare parte din justițiabili, și vă spun după 40 de ani de activitate în avocatură, o mare parte din justițiabili nu intentează procese, acceptă să rămână într-o situație uneori complicată și care generează conflicte, pentru că nu au cu ce plăti taxa de timbru. Și, ca să vă fac o destăinuire, mi s-a părut șocantă afirmația, care apare și în raport, cum că se descurajează promovarea acțiunilor cu miză economică redusă. Nu putem să acceptăm un asemenea enunț, pentru că asta înseamnă că nu ne interesează procesele mici. Or, sunt mulți oameni în România care au procese mici și care au dreptul să se adreseze justiției. Nu putem bara accesul la justiție, nu putem diminua șansa justițiabililor români pentru a avea o hotărâre judecătorească mărind nivelul taxelor de...

E adevărat că nu s-au mărit foarte mult, că erau mari și înainte, adică vă pot spune că, în momentul în care i se cere unui justițiabil, la o moștenire sau la o cauză evaluabilă în bani de un milion de lei, peste 13.000 de lei, vă rog să mă credeți că nu are de unde plăti, pentru că omul ăla se judecă pe ceva pe care o să-l aibă în viitor și el nu are de unde să aibă în buzunar asemenea rezerve ca să alimenteze bugetele țării, chiar dacă se vor duce și la bugetele locale.

Deci chestiunea aceasta este o treabă care, de-a lungul timpului, s-a continuat fără să se gândească la interesul justițiabilului și mai ales la libertatea accesului la justiție și mă întreb eu: de ce acest document important nu a trecut pe la Comisia pentru drepturile omului, de unde, din punctul meu de vedere, trebuia aviz obligatoriu?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mărinică Dincă:

## Mulțumesc, domnule președinte.

De mai multe ori am fost acuzați că noi, cei de la Grupul parlamentar al PDL, calculăm greșit eventualele măriri de taxe și impozite sau suplimentarea taxelor și impozitelor.

Eu citesc din documentele depuse. De la Guvern. Pe anii 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017, între 131 de milioane de lei și 136 de milioane de lei sunt încasări suplimentare din cauza măririi taxelor și impozitelor, mă rog, din cauza taxei de timbru pe care astăzi o votăm noi.

Drept urmare, singurul lucru bun care poate fi evidențiat în această lege este că timbrul judiciar a fost eliminat. Este corect. Dar, în momentul de față, vă rog să vă imaginați următorul lucru: din păcate, un om în vârstă cu o pensie mică constată că s-a emis – și am avut o speță de acest gen – un contract de vânzare-cumpărare pe imobilul său prin măsuri – mă rog – mai puțin legale și este întemeiat în acțiunea sa de a solicita nulitatea acestui contract.

Este obligat – să zicem că locuința aceea face undeva la 100.000 de lei –, este obligat să scoată o sumă de cel puțin 25 de ori mai mare decât pensia sa lunară. Nu va avea posibilitatea să facă acest lucru, chiar și în măsura în care Parchetul și instanța penală constată, repet, constată că există motive de a fi sancționat un asemenea act administrativ sau un asemenea act notarial.

Încă o dată vă spun, așa cum a spus și colegul meu, că această lege este restrictivă de drepturi.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Chelaru, doriți să interveniți? Atunci vă rog să o faceți. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit dacă distinșii mei colegi antevorbitori nu ar fi vorbit în luarea dumnealor de poziție de nedreptățile pe care această ordonanță le face, în sensul în care foarte mulți cetățeni cu posibilități materiale reduse ai acestei țări nu vor avea posibilitatea să-și achite taxele de timbru.

Am spus dintotdeauna că e firesc ca, prin organul legislativ în care suntem membri, să încercăm, în primul rând, să aducem actul de justiție cât mai aproape de cetățean. Și una din modalitățile apropierii acestui act este echilibrul taxelor judiciare. Ideal ar fi să le desființăm sau taxele de timbru să le desființăm. Nu se poate, pentru că, până la urmă, și justiția, și statul român trebuie să trăiască din sumele de bani care se adună și prin care se plătesc retribuții și alte cheltuieli.

Dacă are cineva răbdarea să constate nivelul taxelor judiciare și taxelor de timbru din 1997 până în prezent, veți observa însă, veți constata că aproape toate au rămas aceleași, cu mici excepții, despre care se face vorbire în ordonanță, care duce la crearea unui echilibru procesual și care, într-adevăr, pentru majoritatea cererilor din justiție a redus aceste taxe la 8 lei, la 16 lei sau până în 20 de lei.

E adevărat, în același timp, însă că există și taxe judiciare, și taxe de timbru, uneori de o valoare prohibitivă. S-a dat un exemplu. E adevărat că e un incident un asemenea exemplu în care promovezi o acțiune în nulitatea unui act civil și trebuie să timbrezi la valoare. Nu uitați însă că pentru situații speciale tot legea prevede și rezolvări speciale, în sensul aprobării de către conducerea instanțelor a reducerii acestor taxe de timbru sau chiar scutiri.

Eu cred, după o experiență tot foarte mare, cum spunea distinsul meu coleg, că actualele taxe sunt relativ echilibrate, că un regim economic care va produce în anii următori creștere economică poate să ne ducă la situația să le reducem, dar în acest moment ele sunt cele pe care cred că populația le poate suporta.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută am dat dreptate USL-ului în cazul Rompetrol. Astăzi îi dau dreptate domnului senator Popa, aici de față, pentru că, astăzi, electoratul PSD l-a susținut PDL-ul.

Și noi, cei de la Grupul parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, susținem aceeași cauză ca Grupul parlamentar al PDL, pentru că, într-adevăr, dispare orice șansă, este anulată orice șansă de a recupera o proprietate sau de a avea șanse și omul sărac să fie reprezentat în justiție.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu am o întrebare adresată colegului nostru, senator Chelaru. Eu știu că sunt cinci categorii de taxe, nu mai sunt de 4, 8, 12, 16. 20, 50, 100, 200 și 300. Scurt. Unde ați găsit dumneavoastră celelalte valori?

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun. Dacă s-au terminat intervențiile,

Punctul 10 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul migrației și azilului.

Domnul secretar de stat Bogdan Tohăneanu din Ministerul Afacerilor Interne.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege vizează implementarea în legislația românească a modificărilor aduse Directivei 109/2003/CE privind statutul resortisanților țărilor terțe, care sunt rezidenți pe termen lung în România, prin Directiva 2011/51/UE. Vizează în general modificări ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, precum și modificări ale Legii nr. 122/2006. Aceste modificări sunt modificări și completări privind cele două categorii de străini care pot solicita acordarea dreptului de ședere, instituirea unui nou caz de încetare a dreptului de ședere pe termen lung, completarea în sensul recunoașterii în mod expres a dublului statut al străinilor care sunt în același timp beneficiari ai protecției internaționale în România, dar și titulari ai unui drept de ședere, dispozițiile privind îndepărtarea sub escortă a străinilor care beneficiază de protecție internațională acordată de un alt stat membru, care reglementează statutul membrilor de familie ai beneficiarilor protecției internaționale, care asigură posibilitatea sancționării cu amendă a străinului care nu se prezintă la autoritatea competentă pentru eliberarea unui permis de ședere. De asemenea, sunt cuprinse aspecte privind stabilirea unor definiții noi, cum ar fi cea privind protecția internațională, introducerea unor texte noi, cum ar fi cele care vizează obligativitatea inițierii procedurilor de modificare privind acordarea protecției internaționale și alte aspecte pe care le regăsiți în proiectul de lege.

În considerarea acestora, vă rugăm să adoptați proiectul de lege astfel cum a fost prezentat prin ordonanța de urgență.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnule secretar de stat. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Doamnă senator Federovici, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru această inițiativă legislativă, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost însușite, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile, fără amendamente.

În consecință, în data de 1 octombrie 2013, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, fără amendamente.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 11 – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind dobândirea, pe bază de reciprocitate, a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, semnat la Kuwait City la 11 iunie 2012.

Are cuvântul domnul secretar de stat Radu Podgorean, Ministerul Afacerilor Externe. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege.

Acordul are ca obiect obținerea pe bază de reciprocitate de terenuri pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și consulare, de fapt, pentru clădirile respective. De asemenea, acordul prevede drepturile și obligațiile proprietarilor după dobândirea respectivelor terenuri.

În aceste condiții, vă rugăm să dați un vot pozitiv proiectului de lege.

## Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

Și pentru acest proiect de lege Consiliul Legislativ a analizat și a avizat favorabil. Comisia pentru politică externă a avizat, de asemenea, favorabil, proiectul de lege.

În ședința din 1 octombrie 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Comentarii, intervenții? Nu.

Punctul 12 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Are cuvântul domnul ministru Daniel Barbu. Microfonul 9.

Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Daniel Constantin Barbu** _– ministrul culturii_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am socotit că s-au impus modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008, pentru că aplicarea acesteia a generat, în timp, un număr de contestații și litigii.

Am încercat, așadar, să definim mai bine părțile contractuale, să clarificăm noțiunea de autoritate publică, precum și pe cea de contract de management, să îmbunătățim reglementările privind clauzele contractuale și, de asemenea, să clarificăm natura juridică a remunerației managerului, care nu se asimilează cu salariul decât din punct de vedere fiscal.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură, domnul senator Severin.

Cu adresa nr. L289/3.09.2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură.

Cu adresa nr. XXII/790/11.09.2013, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ne-a transmis avizul favorabil. Cu adresa nr. XXVII/119/18.0.2013, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

Domnul senator Mihai Viorel Fifor a depus la sediul comisiei o serie de amendamente la proiectul de lege.

În data de 24 septembrie anul curent, membrii Comisiei pentru cultură și media au avut o discuție pe marginea proiectului de lege cu o delegație compusă din managerii unor instituții teatrale, condusă de domnul Ion Caramitru, președintele UNITER.

Proiectul de lege a fost luat în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 25 septembrie anul curent, în prezența domnului Daniel Barbu, ministrul culturii. O parte dintre propunerile formulate în ședința din ziua precedentă au fost preluate ca amendamente ale comisiei. Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte din prezentul raport.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Vă rog. Domnul senator Pașcan. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege este absolut contradictoriu, pornind încă din debutul său, în a defini calitatea de manager, care este un fel de struțocămilă: „Persoana fizică ce a câștigat concursul de management și a încheiat, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență... a încheiat un contract de management cu autoritatea, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență; managerul nu este funcționar...” Iertați-mă! „...nu este funcționar public, nu este angajat cu contract individual de muncă și nu are statut de funcție de autoritate publică.” Cu alte cuvinte, nu știm exact ce este. Pe de o parte, din punctul de vedere al remunerației se încadrează în situația unui director, respectiv ca obligații fiscale, pe de altă parte, devine iarăși contradictoriu și nu înțelegem exact ce este când poate încheia contracte cu sine însuși, respectiv prin act adițional la contractul de management încheie contracte prin care își poate pune în valoare propriile producții legate de un scenariu, de o regie, poate avea prestații de actor. Deci nu mai înțelege nimeni exact care este statutul acestui așa-zis manager.

Pe de altă parte, am avut și o intervenție cu mai multe propuneri în cadrul Comisiei pentru cultură și media a Senatului, din partea UNITER-ului, a prestigioasei instituții dramaturgice, și ni s-a solicitat a fi eliminat... acea prevedere inițială să fie eliminată, conform căreia se stabilește un plafon al vârstei pentru cei care pot ocupa această funcție managerială. S-a ajuns la o formulă de compromis prin care, în situația în care, pe derularea perioadei contractuale, se ajunge la vârsta de pensie, cu solicitarea managerului și acordul autorității de management, poate fi prelungit acest contract. Este, oarecum, o prevedere discriminatorie. Sunt, la

ora actuală, în România prestigioși actori, regizori, oameni din filarmonică, din alte instituții de cultură care sunt recunoscuți în domeniile lor de activitate, au o recunoaștere națională, internațională, din păcate, au depășit vârsta prevăzută legal în Codul muncii privind pensionarea, dar sunt încă foarte, foarte bine situați în domeniul lor de activitate. Nu văd niciun fel de problemă, dacă sunt și apreciați sau au aprecieri din partea colegilor, dacă participă la acest concurs să poată continua.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Dumitru Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Știu că în Parlament oricine poate să facă parte din orice comisie, dar, când vine o propunere de genul acesta, care sfidează niște reguli elementare ale domeniilor, parcă îți vine, așa, a pleca din Parlamentul României

, pentru că managementul este o știință...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Să nu cedați acestei tentații.

Nu am să o fac, știu, încă. La cererea colegilor mei, nu am să părăsesc Parlamentul.

Robert McNamara, în secolul celălalt – și nu era un erudit în ale managementului, știți clar ce poziție avea –, spunea că managementul este știința științelor, arta artelor sau arta de a organiza talentul. Gallup scoate „Manager contra curentului”, o carte la care s-a muncit 25 de ani, și spune că s-au dus vremurile când oricine se pricepe la orice, găsiți talentul și cultivați-l.

Deci managementul oricât ați fi vrut dumneavoastră să demonstrați că nu este știința conducerii este! Este o știință veritabilă a conducerii. O duceți în derizoriu prin această lege! Domnule ministru, nu știu ce consilieri aveți, dar este un text al plângerii, în care, o spun sincer, nu mă regăsesc. Cu siguranță, votul va fi unul favorabil. Dacă l-ați mai da altor colegi să umble pe el... Nu știu ce ar mai putea să facă, pentru că există acel principiu „gi-gi”: gunoi intră în lege, gunoi iese.

Or, dumneavoastră, la un moment dat, spuneți că nu avem de-a face cu funcționari publici. Corect. Dar este o Lege ANI care, la un moment dat, la art. 1 punctul 31, spune: „persoanele cu funcții de conducere și de control (...), care își desfășoară activitatea în cadrul tuturor autorităților publice centrale ori locale sau, după caz, în cadrul tuturor instituțiilor publice”.

Aveți dumneavoastră pus în text „management” și ziceți: „Organizarea, gestionarea și conducerea activităților unei instituții publice”. Păi, cum să nu fie de conducere, când spuneți că este de conducere? Și, atunci, dorința de a fugi de un aspect neplăcut, este adevărat, cu care s-au confruntat oameni din cultura României... și îmi pare rău fiindcă, pe vechiul sistem al Legii funcționarului public, erau aceste neîncadrări ale persoanelor care se ocupau de cultură, educație, cercetare și artă și le erau permise activități în domenii și funcții de conducere care, din 31 decembrie 2007, nu mai sunt permise. Orice ați face, sub această lege se încadrează oamenii care dețin o funcție în instituțiile de cultură.

Dar, mai departe, dumneavoastră sunteți și dascăl și știți foarte bine că niciodată probele de concurs, probele orale de concurs nu pot fi contestate. Or, spuneți undeva că la medii egale se ia în calcul nota de la interviu. Interviul este o probă orală și ea nu poate fi niciodată contestată; îi luați șansa celui care vine la concurs să conteste probele scrise care, pe orice lege, pot fi contestate. Deci în felul acesta este discutabil modul în care puneți dumneavoastră cu „medii egale”. A luat la scris, dacă este... minimum, 7 și, la proba orală, îi dați 10 celui care nu poate fi contestat de cel cu 9,50.

Domnul senator Mazăre.

Domnule președinte, eu vă mărturisesc că am avut la comisie discuții destul de aprinse legate de această ordonanță. Am insistat, împreună cu domnul președinte Severin, să avem o discuție și cu domnul ministru Barbu și a fost audiat în fața comisiei. Și, dacă îmi aduc bine aminte, reprezentantul PDL-ului a achiesat la punctul nostru de vedere, pentru că a fost un vot în unanimitate. Dar pe mine nu mă mai miră această chestiune, una spunem în comisie și când venim în plenul Senatului facem declarații politice.

2. Vreau să vă spun că noi, Comisia pentru cultură și media am avut discuții cu foarte mulți oameni implicați în activitatea culturală. Am discutat cu cei din București, am discutat cu cei din provincie, pentru că și în provincie se face act cultural și, de multe ori, de foarte mare calitate. Aceasta a fost una din principalele lor cerințe. Și vă dau un exemplu. Maestrul Caramitru este directorul, managerul general al Teatrului Național. Asta ar însemna ca Domnia Sa să nu mai poată să apară în nicio reprezentație a Teatrului Național. Mie mi se pare absurd. Ne irosim un talent uriaș. Și sunt cazuri, credeți-mă, în care întâlnim această situație, extrem, extrem de multe.

Noi am avut această discuție și cu domnul ministru Barbu și dânsul ne-a asigurat că, împreună cu juriștii de la Ministerul Culturii, a găsit o formulă care va fi, să spunem, cât mai puțin..., va fi lipsită de posibilitatea de a fi atacată, așa cum bine s-a invocat aici, de către ANI pe acel posibil conflict de interese.

În ceea ce privește concursul, se vorbea despre acea comisie și că una dintre probe este orală. Este normal să fie o probă orală și eu îi aduc aminte onoratului nostru coleg, care văd că se pricepe în absolut toate domeniile – că vorbim de cultură, că vorbim de economie, că vorbim de asistență socială –, că, din câte știu eu, chiar și CSM-ul are această probă atunci când face selecția judecătorilor. Spre exemplu, pentru Înalta Curte de Casație și Justiție prima probă este interviul oral și nu greșesc.

Prin urmare, noi, PSD-ul, susținem adoptarea acestei ordonanțe, suntem consecvenți cu votul pe care l-am dat și în Comisia pentru cultură și eu cred că este o ordonanță, un text de lege care este în acord și cu ceea ce așteaptă managerii acestor instituții de cultură de la noi. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Anghel.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Drept la replică.

Da. Imediat, imediat. Dar nu se referea la dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aveam un singur punct de vedere, nu numai la această ordonanță, ci în general. Ar trebui să facem în așa fel încât inclusiv concursurile care au probe orale să poată fi contestate. Fie înregistrate, fie făcute cu public, pentru că se întâmplă de multe ori ca un concurent să ia o notă foarte mare la scris și apoi să fie picat pe un oral pe care nu poate niciodată să-l conteste. Iar contestația ar trebui să se facă indiferent de medie, indiferent de condiții. Dar poate că pe normele de aplicare lucrul acesta se poate face și atunci nu mai sunt probleme.

Mulțumesc. Domnul senator Dumitru Oprea.

Cred că domnul Mazăre are, probabil, misiunea să dea replici celor care își prezintă punctele de vedere profesionale.

Domnule Mazăre, luați domeniul meu de activitate și vedeți dacă mă pricep sau nu. Fiindcă vorbim de funcții de conducere de la cibernetica – _kibernao_ , grecesc –, o să vedeți că înseamnă știința gospodăririi sau a conducerii. Asta fac eu de o viață.

2. Nu cred că trebuie să vă supere așa de tare că am făcut trimitere la interviu. Nu contest interviul, sunt recomandate mai multe etape de interviu, dar nu să fie proba pe baza căreia să faci departajare. La asta m-am referit. Interviul este chiar recomandat.

3. Nu știu dacă îl deranjează că eu niciodată în Senatul României – la al doilea mandat sunt – nu am venit cu vreun punct din ordinea de zi nepregătit. Este motivul pentru care îmi cer scuze față de domnul Mazăre, care probabil că nu vine la fel.

Domnule senator, să știți că nu v-a pomenit numele. Eu am fost atent. Dumneavoastră v-ați simțit pregătit la toate punctele și atunci... de asta v-am dat și eu dreptul la replică.

Domnul senator Pașcan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, spre deosebire de alți colegi ai mei, eu chiar particip la ședințele Comisiei pentru cultură și media a Senatului și când particip sunt foarte atent la ce spun și la felul în care votez.

Deci vreau să infirm ceea ce a spus domnul Mazăre. Eu nu am susținut acest proiect de act normativ prin vot, prin urmare am dreptul să-mi manifest această poziție. De altfel, se poate vedea după transcriptul sau stenograma ședinței în care s-a dezbătut.

Pe de altă parte, eu cred că, într-un mod jalnic, nu avem curajul să spunem lucrurilor pe nume, că se încearcă a se evita o situație de incompatibilitate, așa cum s-a produs în Senat, în Parlamentul României, legată de Mircea Diaconu și, prin această metodă, se încearcă a se ocoli sau a se găsi o soluție potrivită pentru astfel de situații, dar nu cred că e cea mai fericită ipostază sau cel mai fericit act normativ din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mazăre, al cărui nume a fost pomenit. Asta e clar, deci drept la replică.

## **Domnul Alexandru Mazăre:**

Domnule președinte, suntem în Senatul României, dacă l-am jignit cumva pe onor colegul Oprea, îl rog să îmi accepte scuzele.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Sorin Roșca-Stănescu.

Îi dau dreptate colegului meu de la PDL...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Fără nume!

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu:**

...dar numai în sensul în care, într-adevăr, Domnia Sa a făcut opoziție în Comisia pentru cultură și media, pentru că, în rest, nu are dreptate, și nu are dreptate PDL-ul să se pronunțe împotriva acestui act normativ, care a fost nu numai îndelung dezbătut în comisie, dar discutat cu toți oamenii importanți din cultură și din toate discuțiile a reieșit că aceasta este cea mai bună soluție pentru a rezolva tema destul de controversată a concursurilor.

Vă mulțumesc. Supun... Doriți, domnule Severin?

Aș dori să fac și eu o precizare. Într-adevăr, tema a fost foarte dezbătută, mie îmi pare rău că se pune problema că doar se încearcă să se salveze o situație cum a fost cea a domnului Mircea Diaconu. Pentru că vorbim de absențe de la diverse activități, aș vrea să reamintesc: Comisia pentru cultură și media s-a deplasat la Cluj, unde a avut întâlnire cu conducerile tuturor instituțiilor de cultură din municipiul Cluj, și una din problemele sesizate – și amintesc, de exemplu, numele domnului Mănuțiu – este legată exact de această problemă și nu a contestat-o nimeni.

De altfel, eu mă bucur că se vede și în plen cât de aprige sunt dezbaterile în cadrul Comisiei pentru cultură și media, dar îi amintesc stimatului coleg, domnul vicepreședinte Pașcan, că a avut dreptate, Domnia Sa a votat împotriva acestui proiect de ordonanță, dar la amendamente a votat alături de noi multe amendamente, iar în momentul în care ați votat ați spus că aveți mandat să votați împotrivă. Am vrut să precizez această nuanță: ați votat pe bază de mandat. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Oprea, pentru a patra oară și ultima, sper, la acest punct al ordinii de zi.

Am impresia că se duce un mesaj total denaturat. Am un respect cu totul aparte față de oamenii din cultura României. Printr-o astfel de lege, nu-i apără. Vin dintr-o școală în care multe probleme au fost de la funcții de conducere și funcții de reprezentare. La asta mă refer, fiindcă legea asta nu poate să fie peste o altă lege. Colegial o spun: nu poți să spui că nu e funcție de conducere, când definiți managementul ca știință a conducerii și, automat, vă duceți în articolul cu pricina. Ați vrut să fie o eschivă. Are dreptul să aibă o funcție de conducere, că și în universități sunt, să primească un... de conducere și să aibă și rolul de actor. Dar cine v-a ajutat v-a încurcat, asta vreau să rețineți.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Punctul 13 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 196[1] din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Guvernul?

Domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu. Microfonul 10.

Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege vizează eliminarea confuziilor în aplicarea dispozițiilor referitoare la asistenții medicali, astfel încât aceștia vor putea fi încadrați cu menținerea gradului principal și a gradației avute la data promovării. Ca urmare a discuțiilor din Comisia pentru sănătate publică a rezultat un raport de admitere, cu amendamente, cu care Guvernul este de acord.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Ion Luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legat de proiectul de lege, în ședința din 16 octombrie 2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele care se regăsesc în anexă.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege. Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 14 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Anne Jugănaru, Ministerul Mediului.

Vă rog, doamnă secretar de stat. Microfonul 8.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

- _în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2013 pentru modificarea și

completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 are în vedere următoarele:

– necesitatea utilizării urgente și eficiente a fondurilor provenite în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii rămase neutilizate din rezerva pentru proiectele de tip implementare în comun pentru România, din perioada 2008–2012 din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, pentru ca această sursă de finanțare să contribuie la diminuarea impactului schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme, precum și la creșterea economică și menținerea locurilor de muncă;

– de asemenea, pentru identificarea unor surse de finanțare pentru promovarea proiectelor privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

– pentru evitarea imobilizării sumelor care au fost obținute în urma scoaterii la licitație a certificatelor de emisii rămase neutilizate din rezerva pentru proiectele de tip implementare în comun, din perioada 2008–2012 a schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și atingerea țintelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la nivel european și internațional.

Având în vedere cele menționate, vă rog să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Raport comun buget–administrație, domnul președinte Vâlcov.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Astfel, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt...

Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mi-e mie neclar sau ați omis să spuneți că, de fapt, se propune reținerea sumelor obținute din comercializarea acestor certificate din perioada 2013–2020, nu 2008–2012, nefolosite, în contul de euro al Ministerului Finanțelor Publice la BNR. Ați omis sau...

Eu vă aduc la cunoștință că așa am citit. Iar dacă ați citit așa, este altă poveste!

Doriți? Da. Doamna secretar de stat.

## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru:**

Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de adjudecător pentru România, va scoate la licitație certificatele de emisii din rezerva aferentă proiectelor de tip implementare în comun, dar asta până în aprilie 2013, până la 30 aprilie.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Acolo aveți 2013–2020, nu... Ministerul Finanțelor Publice ia banii și îi dă la bancă.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Bun.

Punctul 15 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.

Domnul secretar de stat Iulian Matache, Ministerul Dezvoltării Regionale.

Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin promovarea prezentului act normativ se urmărește suportarea de la bugetul de stat a corecțiilor financiare și/sau a creanțelor bugetare stabilite prin note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

Măsurile propuse vor conduce la asigurarea unei implementări corespunzătoare a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă, urmărind creșterea gradului de absorbție a fondurilor alocate României, astfel încât Guvernul susține adoptarea acestui proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Raport comun, Comisia pentru buget, Comisia economică. Cine prezintă? Domnul senator Nicula.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță.

Comisiile au analizat proiectul de lege și amendamentele prezentate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Amendamentele au fost supuse votului și au fost respinse cu majoritate de voturi (o abținere și un vot pentru amendamente). Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Intervenții? Domnul senator Mora Ákos.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, pentru că eu am fost autorul amendamentelor pentru Ordonanța Guvernului nr. 14/2013, aș vrea să știm cu toții care este, de fapt, fundamentul acestor amendamente.

Practic, Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 acoperă corecțiile financiare pe care le-au suportat autoritățile publice locale în urma implementării proiectelor pe Programul Operațional Regional, acoperă doar acele corecții financiare pe care statul, Ministerul Finanțelor, prin reprezentanții din teritoriu ai membrilor UCVAP, le-a verificat și la care există mențiunea „fără observații” sau nu este niciun fel de mențiune.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că acolo unde statul, Ministerul Finanțelor, a verificat aceste corecții financiare și, ulterior, Autoritatea de Management a venit și a spus: „Nu îți aplic corecții financiare”, a existat o contradicție din punctul de vedere al instituțiilor statului. UCVAP a spus: „E în regulă”, AM POR a spus: „Nu este în regulă.” Și acolo vine statul și asigură de la bugetul de stat corecțiile financiare.

Ceea ce vreau să spun este că, din punctul de vedere al autorităților locale, este absolut... ca un tratament discriminatoriu. De ce? Pentru că unii beneficiază de o asemenea corecție și ajutor de la stat, alții nu beneficiază. În condițiile în care verificările în teren din partea reprezentanților UCVAP s-au făcut absolut în baza unor metode – ca să spun așa – selective, pe care numai ei le știu, nu este corect și nu mi se pare corect ca unii care au beneficiat de aceste verificări în teren să beneficieze de suportarea corecțiilor respective, iar cei care nu au beneficiat de această verificare să nu beneficieze de suportarea corecțiilor financiare. De aceea, amendamentele propuse de mine sunt relative la această chestiune, ca să se suporte și de la acele autorități care nu au beneficiat de verificările în teren ale UCVAP.

De fapt, ce am făcut? Am luat Ordonanța Guvernului nr. 14/2013 și am aplicat-o în teritoriu, în județul Mureș, asupra tuturor proiectelor europene pe care le avem pe POR și așa mi-am dat seama că există trei proiecte care nu se încadrează în această situație și în care AM POR a dat corecție financiară.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Deci susțineți supunerea amendamentelor la vot, da? Sunt două amendamente. Bun. Supun...

Domnule senator Cotescu, pe subiect? Pe amendamente?

Nu.

Nu merge.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ce se întâmplă?

Domnule Hașotti, ne-ați lăsat fără indicație de vot aici. Ia uite, a plecat la PSD!

Merge, da?

Nu merge.

Nu merge?

Acum merge.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Ați văzut?

Deci pentru primul amendament al domnului Mora. Sau împotrivă. Pentru asta e votul.

Cu 37 de voturi pentru, 56 de voturi împotrivă, 7 abțineri, a fost respins.

Al doilea amendament al domnului senator Mora.

Îmi parte rău, domnule senator. Nici nu e de mirare, când liderul dumneavoastră de grup stătea la PSD, fără să dea indicație de vot.

Bun.

Mai sunt intervenții? Domnul senator Cotescu.

Aș vrea să spun un singur lucru. Această ordonanță se referă numai la UAT-uri, pe când corecții financiare, datorită

acceptării unor proceduri de către Ministerul Finanțelor și de către Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor, s-au aplicat și altor instituții, unele chiar cu capital integral de stat. Mă refer la institute de cercetare.

Prin urmare, ar trebui extinsă aplicarea tuturor celor care au greșit – cum să spun? – coordonați de Ministerul Finanțelor Publice și de către Comisia Națională de Soluționare a Contestațiilor.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Au fost împreună, raportul și legea, nu? Împreună.

Să votăm și proiectul de lege, deși... Erau împreună, da. Am votat amendamentele, le-am respins și am supus votului raportul și proiectul de lege.

Deci proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 16 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2013 privind unele măsuri în vederea contractării serviciilor de consultanță pentru privatizarea Societății Comerciale „Romtelecom” – SA.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ionică Bebe.

Vă rog, microfonul 10.

**Domnul Bebe Viorel Ionică** _– secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informațională_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit art. 53 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2013 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013, Ministerului pentru Societatea Informațională i-a fost aprobată contractarea serviciilor de consultanță în sumă de 2 milioane de lei pentru finalizarea privatizării Societății Comerciale Romtelecom – SA, prevedere ce nu face distincție între componentele onorariului.

Prin prezenta reglementare se urmărește asigurarea cadrului legislativ necesar contractării serviciilor de consultanță atât din fonduri de la bugetul de stat prevăzute cu această destinație, cât și din sume aprobate cu această destinație în bugetul privind activitatea de privatizare al Ministerului pentru Societatea Informațională, cadru legislativ ce va acoperi efectuarea plăților legate de onorariul fix și componenta variabilă a consultantului selectat pentru desfășurarea activității de privatizare prin metoda vânzării de acțiuni a Societății Comerciale Romtelecom – SA pentru finalizarea cu succes a acesteia.

Prin urmare, Ministerul pentru Societatea Informațională susține raportul comisiei de fond în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe și Comisiei economice.

Domnul președinte Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem avizat favorabil proiectul de lege de Consiliul Legislativ.

Membrii comisiilor au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, o singură abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, respectiv ale art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu.

Și eu mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 16 octombrie 2013, membrii comisiilor au dezbătut și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport suplimentar comun de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Cu o incredibilă precizie, încheiem ședința. Sunt 18 ceasuri fix. Continuăm cu întrebări și interpelări. Vă mulțumesc. O seară minunată!

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

și proiectul de lege au fost adoptate.

Mai încercăm una?

Este fără două minute. Bun.

Punctul 17 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Domnul secretar de stat Iulian Matache, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Vă rog, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege prevede redistribuirea funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor, în special în situația în care autoritatea sau instituția publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării instituțiilor prin reducerea posturilor ocupate de funcționarii publici.

Redistribuirea funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile se va realiza de către ANFP în baza unor nevoi reale ale diverselor instituții, manifestate prin acordul conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice pentru a primi, prin redistribuire, funcționari publici care au făcut obiectul unor măsuri de restructurare, dar care, prin datele personale și profesionale, pot veni în sprijinul întăririi activității în diverse părți ale sectorului bugetar.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice susține adoptarea prezentului proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, domnul președinte Vâlcov.

Bună seara, stimați colegi!

Vă propun să începem mai devreme sesiunea de întrebări, interpelări.

O rog pe doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD, să înceapă cu întrebarea. Dacă aveți și interpelare, vă rog să susțineți și interpelarea. Dacă nu, se pregătește domnul senator... Domnul senator Tătaru este? Nu.

Se pregătește domnul senator Nicoară Marius.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Respectarea legislației muncii”. Doamnă ministru,

De la începutul anului 2013, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui au fost înregistrate 342 de plângeri în care angajații reclamă neacordarea drepturilor bănești pentru timpul de lucru sau concediul de odihnă, neplata orelor suplimentare efectuate sau compensarea prin zile libere, a sporurilor de noapte sau pentru prestarea activității în zilele de sărbători legale, modificarea unilaterală a salariului sau a condițiilor de lucru fără acceptul salariatului și alte multe ilegalități comise de angajatori.

În aceste condiții, vă întreb, doamnă ministru:

– Câte sesizări s-au soluționat cu control de la începutul anului și până în prezent? – Câte sancțiuni au fost aplicate agenților comerciali depistați că au încălcat prevederile legale în vigoare în domeniu?

– Care este cuantumul amenzilor acordate în aceeași perioadă, atât ca sancțiuni pentru nerespectarea legii, cât și pentru angajatorii care refuză colaborarea cu inspectorii ITM?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Vladimir Alexandru Mănăstireanu, președinte-secretar de stat la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Obiectul întrebării: „Norme sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor”.

Domnule secretar de stat,

Ordinul nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor a activităților de obținere și de vânzare directă și/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum și a activităților de producție, procesare, depozitare, transport și comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală reprezintă baza legală pentru obținerea autorizației în domeniul activităților mai sus menționate.

Vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pașca Liviu Titus, Grupul parlamentar al PNL, să prezinte interpelarea.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al educației naționale, Remus Pricopie, de către subsemnatul, senator Liviu Titus Pașca, Circumscripția electorală nr. 26, Maramureș, Colegiul electoral 1, Baia Mare, Grup parlamentar al PNL.

Obiectul interpelării: „Necesitatea rezolvării problemelor grave cu care se confruntă 1.000 de elevi din comuna Repedea, județul Maramureș”.

Stimate domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință problemele grave cu care se confruntă 1.000 de elevi din comuna Repedea, județul Maramureș. Chiar dacă această comună nu face parte din colegiul meu electoral, consider că trebuie să fac tot posibilul să-i reprezint pe locuitorii acesteia în fața Domniilor Voastre și a colegilor din Senatul României.

Potrivit unui memoriu primit de la primarul comunei Repedea, domnul Pavel Țiudic, situația de aici este una specială. În comună există 900 de elevi și 100 de preșcolari care își desfășoară activitatea educativă în Liceul tehnologic Repedea, la care nu s-au putut rezolva următoarele probleme:

– finalizarea lucrărilor de alimentare cu apă în comună, implicit în unitatea de învățământ, în sumă de 480.000 de lei, din cauza lipsei de fonduri. Cei 1.000 de copii sunt nevoiți să învețe într-o unitate în care nu există nici măcar apă.

– chiar dacă s-a reușit construirea unui corp nou de clădire, cu patru clase, la Liceul tehnologic, autoritatea locală nu și-a permis achitarea datoriilor în sumă de 360.000 de lei, reprezentând materiale de construcții, centrală termică și lucrări executate.

Un lucru și mai grav persistă în această comună, care pune în pericol siguranța celor 1.000 de elevi. Din cauza stării de degradare și a pericolului de prăbușire, clădirea în care își desfășoară activitatea Școala Gimnazială nr. 2 a fost închisă încă din data de 16 august 2012, iar cei 190 de elevi de aici au fost mutați provizoriu la Liceul tehnologic Repedea pentru a-și putea continua cursurile.

Pentru toate aceste probleme avem o responsabilitate comună – miniștri, parlamentari, autorități județene și locale. Acești elevi nu mai pot rezista fără apă, înghesuiți într-o clădire pentru că școala lor se poate dărâma oricând.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Domnule senator, tot sunteți vicelider de grup. Aveți nouă întrebări în opt minute. Rugați-i pe colegi..., ca să poată să-și depună fiecare întrebările. Acum sunteți numai patru prezenți, dar... să fie în timp.

Vă rog, prezentați.

Aveți și interpelare, domnule senator?

Am o întrebare.

## Domnule prim-ministru,

În ultima perioadă, Guvernul a respins orice inițiativă legislativă, inclusiv pe cele ale propriilor colegi de coaliție, privind creșterea sprijinului financiar acordat copiilor cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani. Ele se refereau la finanțarea activităților _after-school_ și creșterea alocațiilor. Toate acestea în condițiile în care programul de guvernare cu care ați câștigat alegerile prevedea astfel de măsuri.

Vă rugăm să prezentați criteriile care au stat la baza acestor respingeri, dar mai ales ce decizii veți lua, pe termen scurt și mediu, pentru sprijinirea copiilor și reducerea abandonului școlar din motive financiare.

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Cordoș. Prezentați și întrebarea, și interpelarea. Și am să rog în sală...

Domnule senator Cristina, aveți și dumneavoastră? Nu sunteți pe listă aici.

Aveți și dumneavoastră interpelare?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Și o interpelare? Prezentați-le pe amândouă, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Încurajați din nou actele adiționale fără licitație?”.

Domnule ministru,

România, prin modul în care a reușit să gestioneze până acum fondurile europene, a primit sancțiuni de sute de milioane de euro, sume ce vor fi suportate din bugetul de stat. Cele mai multe acuze ale Comisiei Europene pentru aceste penalități, cunoscute foarte bine de Guvernul Ponta, sunt legate de procedurile de achiziție publică și semnarea contractelor.

Săptămâna trecută s-a emis un ordin prin care s-a abrogat Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 1.218/2010, ceea ce creează premisele revenirii la vechile metehne de creștere a valorii contractelor prin acte adiționale, fără licitație.

În acest context, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care a fost motivația reală a abrogării acelui ordin?

2. Cum veți controla legalitatea procedurilor de achiziție, astfel încât să nu mai existe suplimentări de sume pe contracte prin acte adiționale la acte adiționale, o practică devenită deja tradițională la nivelul celor mai multe autorități locale?

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României.

Obiectul și motivarea interpelării: „Strategia Guvernului pentru susținerea financiară a copiilor”.

Deneș, da, dar...

## **Domnul Nicolae Moga:**

Domnul Deneș are, dar domnul Cristina?

Bine, e în regulă, avem timp să prezentați și dumneavoastră...

**Domnul Ioan Cristina**

**:**

Am interpelare.

Interpelare, da. La mine nu e. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare. Am să dau citire doar unei întrebări, iar cealaltă întrebare și interpelarea am să le depun în scris.

Prima întrebare este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Situația funcționării Spitalului Municipal Turda, județul Cluj”.

Stimate domnule ministru,

La Spitalul Municipal Turda, județul Cluj, cadrele medicale au intrat, pentru două zile, în grevă japoneză, solidari cu personalul medical din întreaga țară. Nemulțumirile lor sunt legate de salarii și de condițiile de lucru.

Pe de altă parte, în lipsa fondurilor suficiente, spitalul funcționează la limita inferioară a capacității sale, deoarece nu poate încadra personal suficient și au apărut sincope în asigurarea cu materiale sanitare și medicamente. Aceste aspecte afectează negativ actul medical și, implicit, pacienții.

Domnule ministru,

Știu că depuneți eforturi considerabile pentru a menține viabil sistemul medical românesc în actualul context economic, de aceea, vă rog să-mi oferiți un răspuns cu privire la modul în care Ministerul Sănătății va coopera cu autoritățile locale pentru a evita agravarea stării de funcționare a spitalului din municipiul Turda, județul Cluj. Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

Domnul senator Deneș Ioan, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește doamna senator Federovici Doina. Vă rog, domnule senator, prezentați interpelarea.

Întrebare adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Situația alarmantă în care se află Spitalul Orășenesc «Dr. George Trifon», Năsăud”.

Stimate domnule ministru,

În urma unei discuții purtate la cabinetul parlamentar din teritoriu cu reprezentanții Spitalului Orășenesc „Dr. George Trifon”, Năsăud, mi-a fost înaintat un memoriu care face referire la situația dezastruoasă în care se află această unitate sanitară. Situația se datorează nedecontării de către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud a cazurilor de asistență medicală acordată unor categorii sociale care beneficiază de asigurare fără plata contribuției.

Memoriul anexat acestei întrebări lămurește pe deplin situația în care se află spitalul.

Vă rog, domnule ministru, să-mi precizați cum poate fi rezolvată problema expusă de conducerea spitalului, având în vedere că adresabilitatea lui este destul de mare, deservind peste 120.000 de locuitori din 23 de localități.

Vă mulțumesc și vă asigur de întreaga mea considerație. Solicit răspuns în scris.

Dați-i secretarului, pentru că e o neînțelegere. Doamna senator Federovici, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Isăilă Ovidiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Republicarea Codului fiscal”.

Stimate domnule ministru,

Codul fiscal și Codul de procedură fiscală reprezintă pilonii sistemului fiscal românesc.

Codul fiscal, intrat în vigoare la finalul anului 2003, a suferit, de-a lungul timpului, numeroase modificări, iar consultarea lui a devenit, odată cu trecerea anilor și schimbărilor legislative din ce în ce mai dese, tot mai greoaie. Deși mediul de afaceri a cerut, de nenumărate ori, republicarea actului normativ, acest lucru s-a amânat, ceea ce a făcut din legislația fiscală un adevărat haos.

Totuși, în 2013, la zece ani de la intrarea în vigoare a actului normativ, Guvernul a hotărât, prin aprobarea Ordonanței nr. 8/2013, să republice atât Codul fiscal, cât și Codul de procedură fiscală.

Potrivit Constituției României, ordonanțele emise de Guvern trebuie să fie aprobate prin lege de Parlamentul României pentru a-și produce efectele juridice.

Cum Ordonanța Guvernului nr. 8/2013 a fost aprobată prin Legea nr. 168/2013, publicată în Monitorul Oficial din 29.05.2013, vă întreb, domnule ministru, când preconizați că cele două coduri care reglementează activitatea mediului de afaceri românesc vor fi republicate, acest lucru urmând a sprijini munca deloc ușoară a contabililor și consultanților fiscali din România.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator PSD, Doina Elena Federovici, Colegiul uninominal nr. 1, Dorohoi-Flămânzi, Botoșani.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Isăilă Marius Ovidiu, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Lazăr Sorin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru al transporturilor, Ramona Mănescu.

Obiectul întrebării: „Noua politică privind infrastructura de transport a Uniunii Europene”.

Doamnă ministru,

Comisia Europeană a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a Uniunii Europene în perioada 2014–2020, urmând ca două dintre cele nouă coridoare principale europene să traverseze România. Astfel, pot primi finanțare mai multe proiecte, precum calea ferată Arad – Brașov – București – Constanța și portul Constanța.

România este inclusă în coridoarele de transport Orient/Est-mediteranean și Rin – Dunăre și poate obține, spre exemplu, o finanțare europeană pentru calea ferată Arad – Timișoara – Calafat, în Programul Orient/Est-mediteranean. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în România procesul se află încă în desfășurare, notează Comisia Europeană.

De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin și Craiova.

Mai mult, în cadrul Coridorului Rin – Dunăre, România poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructură feroviară și canale navigabile. Aici sunt incluse și proiecte pentru porturi și transportul fluvial.

Portul Constanța poate accesa fonduri europene pentru conexiuni de transport și servicii incluzând chiar spărgătoare de gheață.

Sintetizând, statelor membre UE le revine sarcina de a prezenta Comisiei, încă de la începutul anului 2014, propuneri detaliate, pe baza cărora urmează să fie alocată finanțarea. Nivelul exact al finanțării Uniunii Europene disponibile depinde însă de detaliile propunerilor naționale, conform comunicatului Comisiei Europene. Iar după cum știm, în general, pentru orice perioadă bugetară de șapte ani, contribuția Uniunii Europene la dezvoltarea infrastructurii principale de transport este de aproximativ 20% din costurile de investiții.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, doamnă ministru, și întreb ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți, dacă ați adoptat o strategie în acest sens. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Sorin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Cristina Ioan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare o adresez doamnei Irina Moroianu Zlătescu, director al Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Obiectul întrebării se referă la „Activitățile desfășurate de IRDO”.

Stimată doamnă director,

Institutul Român pentru Drepturile Omului, creat prin Legea nr. 9/1991, urmărește, prin mijloace diverse, să contribuie la mai buna cunoaștere a problematicii drepturilor omului, la promovarea și protecția acestora.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt activitățile desfășurate de institut în vederea realizării scopului prevăzut de art. 2 din legea mai sus menționată. Solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Iar a doua întrebare o adresez Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, doamnei director general Adriana Donțu. Obiectul întrebării: „Organismele de gestiune colectivă privind drepturile intelectuale”.

Stimată doamnă director general,

Oficiul Român pentru Drepturi de Autor este un organism desemnat să supravegheze aplicarea legilor privind drepturile intelectuale și să coordoneze activitatea organizațiilor care colectează aceste drepturi.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați:

– Care sunt organismele de gestiune colectivă constituite în condițiile legii?

– Care sunt sumele încasate de acest organism?

- Care sunt criteriile pe baza cărora se distribuie banii

- intrați de la radio/TV?

– Care sunt motivele pentru care nu există transparență cu privire la sistemul de repartizare a banilor?

– Care sunt sumele reținute pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare și pentru acoperirea costurilor reale ale colectării și repartizării către membri a sumelor cuvenite?

– Care este strategia pe care o propuneți Ministerului Culturii cu privire la eradicarea netransparenței? De asemenea, solicit răspuns oral și în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Cristina Ioan, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Situația paramedicilor de la stația SMURD Vinga, județul Arad”.

Domnilor miniștri,

Paramedicii de la stația SMURD Vinga, județul Arad, au calitatea de muncitori calificați, fiind angajați pe salarii foarte

mici comparativ cu paramedicii angajați la Unitatea de Primiri Urgențe – SMURD. Nu este normal ca niște oameni care salvează vieți să plece acasă cu un salariu de câteva sute de lei.

Din păcate, s-a greșit încă de la înființarea acestei stații SMURD, pentru că paramedicii au fost angajați la primărie și, astfel, nu li se pot mări salariile și nici nu pot beneficia de sporuri, așa cum au colegii lor de la UPU – SMURD Arad. Mai mult decât atât, atunci li s-a promis paramedicilor că, după câteva luni, vor fi preluați de UPU – SMURD Arad, fapt care nu s-a mai întâmplat nici până în momentul depunerii prezentei interpelări.

În baza acestor considerente, vă rog să precizați ce soluție poate fi găsită pentru ca paramedicii de tipul celor de la Vinga să beneficieze de o salarizare decentă.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator, aici sunt niște reguli. Mergeți la domnul secretar, depuneți întrebarea și interpelarea, pentru că eu v-am văzut în sală. A doua oară nu se mai întâmplă, pentru că trebuie să le depuneți... Ca să știți, e o ordine.

Domnul senator Agrigoroaei Ionel, Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește domnul senator Bumbu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări și o interpelare, dar am rugămintea să acceptați să citesc numai o întrebare și o interpelare pentru a-i oferi timp și colegului meu.

Vă rog, domnule senator, scurt.

O întrebare adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură și investiții străine.

Obiectul întrebării: „Șantiere de autostrăzi deschise în 2013”.

Domnule ministru,

Sectorul construcțiilor, care ar putea ajuta din plin economia României, se află în stare de comă. Practic, se trăiește doar din lucrările contractate în anii anteriori. Un euro investiție publică contribuie la formarea produsului intern brut cu 0,5 eurocenți, potrivit estimărilor unor specialiști din finanțe. Investiții masive în sectorul de infrastructură de transport ar putea avea o contribuție decisivă la creșterea economică a României. Investiții în șantiere de autostrăzi de 2,5 miliarde euro ar fi adus anul acesta un plus de 1,25 miliarde de euro la PIB, echivalentul unei creșteri economice de aproape 1%.

Cel mai revoltător exemplu este proiectul autostrăzii Iași – Târgu Mureș, ce a fost plimbat de la un minister la altul, iar în final a fost eliminat din proiectele de interes național ale României.

Domnule ministru, câte șantiere de autostrăzi au fost deschise în acest an și câți bani au fost investiți în aceste obiective de interes național pentru România? Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Interpelarea o adresez domnului Victor Ponta, premierul României.

Obiectul interpelării: „Fiscul să-și caute banii la marii evazioniști”.

## Domnule premier,

Am mai spus-o și am să mă repet ori de câte ori va fi nevoie: România este cea mai mare oportunitate investițională pentru următorii 20 de ani din Europa. Dar, atenție, acest lucru nu înseamnă automat dezvoltare. Fără măsuri clare, țara noastră va pierde această șansă. Din păcate, ultimele date dovedesc că unele politici ale Guvernului condus de dumneavoastră vin împotriva României. Cum altfel să fie interpretate presiunea continuă pusă de fisc pe firmele mici și mijlocii corecte și lipsa măsurilor concrete și dure împotriva marilor evaziuni fiscale?!

În ultima perioadă am fost contactat de reprezentanții mai multor firme din România, firme care produc aici, investitori străini sau autohtoni, firme care își plătesc corect și la timp taxele către stat. Toți s-au arătat extrem de nemulțumiți de presiunea crescândă a fiscului asupra lor.

Îl rog pe domnul senator Bumbu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Lucia Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Stimată doamnă ministru,

În ultimii ani, în județul Neamț, în zona de munte, s-au produs pierderi imense materiale (drumuri, case, anexe gospodărești, animale), dar și pierderi de vieți omenești. Cauza principală o reprezintă deteriorarea și chiar distrugerea în totalitate a lucrărilor de amenajare a torenților care aparțin Romsilva. Partea terminală a acestor torenți traversează până la emisarii naturali, de regulă, teritoriile locuite, drumurile de acces și alte investiții de infrastructură.

În repetate rânduri, administrațiile locale au luat măsuri foarte costisitoare, în regim de urgență, pentru a atenua efectele dezastrelor. Menționez că aceste lucrări nu au fost decontate de către cei în drept, respectiv proprietarul, Romsilva, și că nici administrațiile locale nu au dreptul și posibilitatea să le plătească. Practic, au fost create blocaje și falimente.

Precizez că, în ultimii ani, nu a fost luată nicio măsură de refacere a lucrărilor la nivelul torenților, nici în ce privește protecțiile de mal, gabioanele, ruperile de pante, consolidările etc. Practic, sunt distruse în totalitate. De asemenea, nu s-a răspuns la solicitări nenumărate ale administrației locale ca acești torenți să fie transferați acestora, administrațiilor locale, cu toate că Romsilva nu mai are proprietăți (păduri) în zonă și că unele lucrări sunt, practic, casate tehnic ca durată, precum și valoric.

Vă rog, doamnă ministru, să ne prezentați, în special primarilor din zonele afectate, ce măsuri intenționați să luați pentru a detensiona conflictele create și, mai ales, măsurile preconizate pentru a reabilita aceste lucrări.

Menționez că solicit răspuns în scris și oral.

Cu stimă, Octavian Liviu Bumbu, senator de Neamț. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Nicolae Moga:**

## Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Pereș Alexandru, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Prima întrebare este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamnei ministru Mariana Câmpeanu.

Obiectul întrebării: „Posibilitatea majorării alocației de stat pentru copii”.

## Doamnă ministru,

În data de 16 octombrie anul curent, Senatul a respins Propunerea legislativă privind modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, printre inițiatori aflându-se parlamentari din toate grupurile parlamentare.

Guvernul Ponta nu a susținut această inițiativă legislativă, ceea ce a condus și la influențarea votului parlamentarilor USL. În punctul de vedere trimis de Guvern se menționează însă că această propunere legislativă va rămâne în atenție pentru analiză detaliată, în vederea adoptării unei astfel de măsuri începând cu anul 2014.

Doamnă ministru, față de situația prezentată, vă solicit să-mi comunicați dacă ministerul pe care-l coordonați are în intenție promovarea unei inițiative de majorare a alocației de stat pentru copii, astfel încât aceasta să fie inclusă în bugetul de stat pe anul 2014.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Nicolae Liviu Dragnea.

Obiectul întrebării: „României i s-a declanșat procedura de infringement pentru neaplicarea normelor UE în eficiența energetică a clădirilor”.

Domnule ministru,

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement pentru neaplicarea normelor UE în eficiența energetică a clădirilor.

Conform Directivei 2010/31/ UE a Parlamentului European și Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor, statele membre trebuie să instituie un sistem de certificare a performanței energetice a clădirilor. Directiva a intrat în vigoare în luna iunie a anului 2010 și avea termen de transpunere în legislația statelor membre până în data de 9 iulie 2012.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul senator Todirașcu, senator independent afiliat Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Dumitrescu Florinel.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

## Stimate domnule ministru,

La fiecare intervenție publică afirmați determinarea ministerului condus de dumneavoastră de a aplica mijloacele de prevenție ca principală modalitate de a scădea incidența și severitatea bolilor la nivelul populației României.

Totuși, în ultimul timp, deși crește permanent numărul copiilor care nu sunt vaccinați la naștere sau la vârsta școlară, conform Programului național de vaccinare, măsurile pe care le anunțați se rezumă numai la o viitoare campanie de informare a părinților, efectuată împreună cu ONG-urile. Având în vedere:

– că nevaccinarea unor copii îi supune pe aceștia riscului de îmbolnăvire, dar crește și riscul de îmbolnăvire al tuturor celorlalți copii, care, chiar vaccinați corect, își pierd imunitatea în timp;

– că eradicarea unor boli infectocontagioase prin vaccinarea efectuată până acum va fi periclitată de creșterea populației susceptibile de a contacta aceste boli;

– că existența în populație a unui număr semnificativ de copii nevaccinați poate determina modificarea virusurilor vaccinale atenuate, cu riscul ca acestea să devină patogene, așa cum s-a întâmplat în anii `80 cu virusul poliomielitei,

consider că se impun măsuri imediate pentru rezolvarea acestei probleme care pune în pericol sănătatea copiilor noștri.

În acest context, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Când se vor începe campaniile Ministerului Sănătății de informare a părinților în privința necesității vaccinării corecte a tuturor copiilor?

2. Ce sancțiuni are la dispoziție Ministerul Sănătății pentru medicii de familie care nu își îndeplinesc îndatoririle privind vaccinarea?

3. Când are în vedere Ministerul Sănătății elaborarea unei metodologii de aplicare a legislației (Ordinul ministrului sănătății nr. 1.955/1995) care să permită împiedicarea intrării în colectivitate a copiilor nevaccinați complet și care nu au contraindicații pentru vaccinare sau nu prezintă refuzul categoric al părinților de a-și vaccina copiii, chiar și după o ședință de informare personalizată?

## **Domnul Nicolae Moga:**

Domnule senator... Nu mai zic nimic...

Domnul senator Dumitrescu Florinel, Grupul parlamentar al PP-DD.

Mai scurt, vă rog eu din tot sufletul, să încăpem toți. Vă rog.

**Domnul Valeriu Todirașcu**

**:**

O să încerc data viitoare.

Învățați de la domnul Dumitrescu.

Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Transportul gratuit al pensionarilor și al categoriilor sociale defavorizate”.

Federația Operatorilor Români de Transport a atenționat în repetate rânduri Ministerul Transporturilor cu privire la arieratele din ce în ce mai mari, acumulate ca urmare a transportului gratuit sau cu tarife reduse de 50% ale pensionarilor și categoriilor sociale defavorizate.

Datoriile restante datează din luna iulie 2013 și au continuat să se acumuleze, întrucât Ministerul Transporturilor nu a achitat nimic.

Referitor la situația prezentată mai sus, vă adresez, doamnă ministru, următoarea întrebare: în ce măsură Ministerul Transporturilor intenționează să remedieze această situație, în așa fel încât pensionarii să beneficieze în continuare de transport gratuit?

Solicit răspuns în scris și oral.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Ion Rotaru. Este ultimul, dar nu cel din urmă.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare și o interpelare. Voi prezenta succint interpelarea. Este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Obiectul interpelării: „Finanțarea tratamentului copiilor diagnosticați cu boli rare”.

Domnule ministru,

Aproximativ un milion de români suferă, în prezent, de una dintre cele 8.000 de tipuri de boli rare. Copiii reprezintă categoria cea mai afectată de acest gen de boli, cele mai multe dintre ele fiind afecțiuni genetice devastatoare, care scad dramatic calitatea vieții și pot duce chiar la deces prematur.

Teoretic, bolile rare se numără printre afecțiunile pentru care statul se obligă să asigure finanțarea tratamentului. În România, în anul 2008, Ministerul Sănătății a lansat Programul național de boli rare, iar fondurile alocate pentru acesta au crescut de la an la an, însă, în primăvara acestui an, mai exact în luna aprilie, Ministerul Sănătății a încetat să mai asigure banii pentru tratamentul acestor afecțiuni în cazul copiilor. Medicamentele de care au nevoie acești copii pentru a supraviețui sunt foarte scumpe, costurile ridicându-se chiar și la mii de lei pe lună. În condițiile în care veniturile părinților, în cele mai multe cazuri, sunt modeste, asigurarea medicației micuților bolnavi devine o misiune imposibilă. În legătură cu acest subiect, reprezentanții Casei Naționale de Asigurări de Sănătate spun că au preluat, în prezent, finanțarea programelor pentru copii și că spitalele erau cele care ar fi trebuit să asigure, în tot acest timp, din luna aprilie până acum, tratamentul bolnavilor. Pe de altă parte, cei care au nevoie de tratament susțin că spitalele nu le asigură nimic și că sunt îndrumați către farmacii, de unde-și pot procura ce au nevoie, inclusiv imunoglobulină, substanță care, în mod normal, nu poate fi comercializată în farmacii.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, care este, la momentul actual, situația Programului național de boli rare în ceea ce privește asigurarea tratamentului pentru copii, dacă spitalele au sau au avut până acum posibilitatea de a susține tratamentul copiilor și dacă aveți cunoștință de cazuri privind vânzarea în farmacii a imunoglobulinei.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Pentru stenogramă, au mai depus în scris întrebări următorii colegi senatori:

– Bădălău Niculae, Constantinescu Florin, Toma Ion, Mitu Augustin Constantin, Vâlcov Darius Bogdan, Butnaru Florinel, Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel Daniel, Valeca

Șerban, Pop Liviu Marian – și-a retras întrebarea Moga Nicolae –, Pop Gheorghe, Sârbu Ilie, Marin Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

- Tătaru Nelu, Ichim Paul, Cotescu Marin Adrănel –

- Grupul parlamentar al PNL;

- Bălu Marius, Tișe Alin, Boagiu Anca Daniela, Ghilea

- Găvrilă, Popa Nicolae Vlad – Grupul parlamentar al PDL;

- Miron Vasilica Steliana, Marian Valer – Grupul

- parlamentar al PP-DD;

- Tánczos Barna, Biró Rozalia Ibolya – Grupul

- parlamentar al UDMR.

Interpelări în scris au depus următorii colegi senatori:

– Pop Gheorghe, Bodog Florian, Bota Marius Sorin Ovidiu, Saghian Gheorghe, Butnaru Florin, Butunoi Ionel Daniel, Mazăre Alexandru, Constantinescu Florin, Toma Ion, Pop Liviu Marian, Donțu Ovidiu Liviu – Grupul parlamentar al PSD;

- Nicoară Marius, Grapă Sebastian, Tomoiagă Ștefan

- Liviu, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

- Tișe Alin, Flutur Gheorghe, Popa Nicolae Vlad, Igaș

- Constantin Traian – Grupul parlamentar al PDL;

- Marian Valer – Grupul parlamentar al PP-DD.

Mulțumindu-vă tuturor – mulțumesc staffului, mulțumesc reprezentanților Guvernului că au avut răbdarea necesară, mulțumesc stenografelor noastre și biroului tehnic de sus –, vă doresc o seară bună!

Toate cele bune!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647855]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 126/29.X.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei