Stenogramă plen

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnelor și domnilor senatori, declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 11 noiembrie 2013.

Vă anunț că din totalul de 174 de senatori și-au înregistrat prezența 95, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu sunt comentarii,

## **Din sală:**

Nu merge.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ceva, ceva a ieșit aici. Bun. Mai încercăm o dată, da?

Programul de lucru pentru astăzi: între 16.00 și 18.00 – lucrări în plenul Senatului, între 18.15 și 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri. Transmisie radio.

Dacă nu sunt comentarii... Sunt?

Nu sunt.

Permiteți-mi, înainte de a intra în ordinea de zi, să dau citire unei scurte note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru completarea art. 86 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalității organizate, traficului de persoane, terorismului, finanțării terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013;

– Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a corupției – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de cinci zile, pentru legile adoptate în procedură de drept comun, și de două zile, pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii – astăzi, 11 noiembrie 2013. Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – astăzi, 11 noiembrie 2013.

Punctul 1 – Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind completarea art. 8 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 194/7 noiembrie 2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în școli.

5. Propunerea legislativă pentru completarea art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

7. Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82 din 25.10.2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat.

8. Propunerea legislativă privind trecerea canalului și barajului de pe pârâul Bușmei din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Neamț, în domeniul public al comunei Farcașa și în administrarea Consiliului Local al Comunei Farcașa, județul Neamț.

9. Propunerea legislativă pentru completarea art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport suplimentar.

În ședința din 5 noiembrie 2013, membrii Comisiei juridice, analizând solicitarea plenului Senatului și luând act de hotărârea judecătorească definitivă de condamnare a domnului Solomon Antonie, au constatat, cu unanimitate de voturi, încetarea de drept a mandatului de senator exercitat de acesta, începând cu data de 20 septembrie 2013.

În acest sens, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006, calitatea de senator încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune pierderea acestor drepturi, Comisia juridică solicită plenului Senatului să ia act, în conformitate cu dispozițiile alin. (4) al art. 7 din aceeași lege, de încetarea de drept a mandatului domnului senator Antonie Solomon, cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești din 20 septembrie 2013, în Dosarul penal nr. 6.618/121/2010 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Anexăm la prezentul raport suplimentar Proiectul de hotărâre privind încetarea mandatului de senator.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Dacă nu sunt observații, dau citire proiectului de hotărâre. Hotărâre privind încetarea unui mandat de senator

În temeiul prevederilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) și (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 188 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările și completările ulterioare,

Luând act de sentința penală nr. 701/11.07.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția 1 Penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 178/20.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul ia act de încetarea mandatului de senator al domnului Solomon Antonie, începând cu data de 20 septembrie 2013.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 11 noiembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Punctul 4 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea tabelelor-anexă la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, precum și pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Microfonul 8.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea acestui act normativ se urmăresc protejarea stării de sănătate a populației, prin reducerea riscului de îmbolnăviri sau decese datorate consumului de astfel de substanțe, reducerea fenomenului infracțional și a circulației de bani nefiscalizați pe piața din România.

În acest sens, în tabel la anexa Legii nr. 143/2000 sunt completate un număr de 30 de substanțe noi cu efect psihoactiv. Totodată, proiectul de act normativ vizează introducerea unor substanțe într-un anumit tabel, precum și mutarea unor alte substanțe dintr-un tabel în altul.

Având în vedere aspectele sus-menționate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege în baza raportului de admitere cu amendamente al comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Federovici.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate publică a avizat favorabil proiectul de lege, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care se regăsesc în proiectul de lege depus la Parlament.

În ședința din 29 octombrie 2013, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Amendamentele au fost propuse de Ministerul Afacerilor Interne, susținute în ședință de către doamna chestor de poliție Irina Alexe și însușite de membrii comisiei.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dacă nu sunt intervenții, supun... Da? Vă rog, domnule senator Dincă. Microfonul 2. Vă rog.

Vreau să vă aduc în atenție o discuție avută la Comisia juridică și să o învederez din nou reprezentantului Guvernului. După cum știți, cei care se ocupă de încălcarea legii cu privire la aceste substanțe sunt foarte inventivi. Drept urmare, am cerut – și cred că a fost unanimitate la Comisia juridică – reprezentantului Guvernului să facă de așa

manieră încât să ne propună un act normativ prin care să nu ne mai cheme din două în două săptămâni sau din lună în lună, în funcție de inventivitatea acestor persoane, să schimbăm anexele, ci printr-o simplă hotărâre de guvern să se poată schimba anexele. Așa încât îi cer reprezentantului Guvernului ca, în cel mai scurt timp, să vină cu un asemenea act normativ despre care au făcut vorbire și colegii mei la Comisia juridică, să nu mai fie nevoie, repet – aproape lunar, săptămânal, anual sau ori de câte ori ajung să fie inventivi cei care încalcă legea și să se creeze noi combinații de substanțe –, să nu mai fie nevoie să schimbăm aceste anexe, fiind suficientă o hotărâre de guvern care să schimbe aceste anexe.

În momentul de față, nu este abilitat Guvernul să schimbe aceste anexe. Și, repet, intervenția autorităților publice ar fi mult mai rapidă, dacă nu ar aștepta o lege sau dacă nu ar mai sta să realizeze o ordonanță de guvern care are un circuit mult mai lung.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator László Attila.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Aș face câteva precizări la această modificare legislativă. Noi, acum, completăm aceste anexe cu substanțele identificate în 2011. Cred că este un domeniu în care nu trebuie să ne încadrăm în media europeană, unde, de obicei, în statele-membre aceste modificări se fac o dată la doi ani. Și cred că este un domeniu unde am putea avea o legislație mai coerentă.

În 2012, în expunerea de motive ni se explică faptul că au fost identificate alte 74 de substanțe și suntem în 2013 și nu discutăm despre ele.

Anexele celor două legi, și aici mă refer la Legea nr. 339/2005, respectiv Legea nr. 143/2000, în mod normal sau logic, ar trebui să fie identice. Vă spun acest lucru pentru că în una din legi noi facem referire și la izomerii, sărurile și derivatele acestor substanțe, pe când în cealaltă lege nu. Deci noi combatem ceva în baza unor anexe în care nu se regăsesc o bună parte din substanțele care au acest efect.

Un al treilea aspect este cel referitor la reglementarea unei piețe de desfacere și cred că în această clipă se impune o reglementare extrem de strictă pe noile căi de desfacere a acestor produse.

Bineînțeles, vom vota și noi această modificare, cu rugămintea să găsim o soluție cât mai rapidă de modificare a acestor anexe și – de ce nu? – să găsim o modalitate să avem o legislație unde toleranța să fie cât mai aproape de zero pentru aceste produse.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Vreau să completez cele spuse până acum. Așa este, desigur, aveți dreptate, nu este suficient să completăm din când în când aceste tabele, pentru că vom ajunge, ca în Polonia, să avem tabele cu 2.000 de substanțe și tot degeaba, pentru că o simplă modificare aruncă în aer toată strădania.

Trebuie să știți un lucru însă, noi mai avem o lege care s-a elaborat în anul 2011 și a început de aici, din Senat. Această lege pedepsește absolut totul: începând de la cultivare, comercializare, transport, distribuire și consum pentru orice substanță susceptibilă de a fi psihoactivă.

Ca atare, putem să pedepsim o astfel de operațiune, chiar dacă substanța respectivă nu se regăsește în tabel. Bineînțeles că substanțele depistate de a fi susceptibile să aibă caracter psihoactiv vor fi aduse în aceste tabele și le vor completa cu periodicitatea necesară. E adevărat că nu trebuie neapărat să avem de-a face cu o lege, ci pot să fie completate și de către factorii de decizie din cadrul Guvernului, dar nu stăm în loc de completarea acestor tabele. Acesta a fost motivul pentru care s-a muncit foarte mult, un an de zile, aici, în Senat, unde s-a votat un început, o inițiativă legislativă care a stat la baza acestei Legi nr. 194/2011, o lege foarte importantă și care a schimbat filozofia și a diminuat foarte mult consumul de substanțe etnobotanice.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Punctul 5 – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polonia privind cooperarea bilaterală în domeniul apărării, semnat la Varșovia la 5 iunie 2013.

Dau cuvântul reprezentantului Ministerului Apărării Naționale, doamna secretar de stat Otilia Sava.

Doamnă secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Relațiile de cooperare militară cu Republica Polonia au cunoscut o relansare odată cu semnarea în 2009 a Declarației comune privind relațiile româno-polone care consacră parteneriatul strategic dintre cele două state, bazat pe interesele comune la nivel bilateral, în cadrul Uniunii Europene și al NATO.

Astfel, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat negocierea și semnarea Acordului dintre cele două țări prin Hotărârea nr. 5 din 3 februarie 2012. Acordul a fost semnat la Varșovia în 5 iunie 2013.

Având în vedere faptul că acordul nu conține prevederi contrare legislației românești sau obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale, vă adresăm respectuoasa rugăminte de a adopta prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul Corneliu Dobrițoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să vă informez pe dumneavoastră și Senatul în plenul său că acest obiect de reglementare a fost adânc studiat, întrunind votul unanim al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru politică externă și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este de notat că, prin Hotărârea nr. 5/3 februarie 2012, a aprobat negocierea și semnarea acordului, fapt pentru care apelez la votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 6 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri și a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Georgeta Bratu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice:

Microfonul 9, doamnă secretar de stat. Vă rog.

## **Doamna Georgeta Bratu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum știți, Legea nr. 52/2011 a intrat în vigoare în 2011. În urma celor doi ani de aplicare au rezultat niște probleme care necesitau a fi reglementate, cum ar fi identificarea mai atentă a activităților care pot fi desfășurate de zilieri. Totodată, au fost reglementate obligațiile angajatorilor vizavi de sănătatea și securitatea în muncă, modul de efectuare a plății salariilor acestora, precum și condițiile în care pot efectua activități de zilieri copiii, cu acordul părinților.

Mulțumesc frumos.

## Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Pop.

Vă rog, domnule președinte.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În data de 9 noiembrie 2013, membrii comisiei au reexaminat proiectul de lege, împreună cu amendamentele propuse, și au hotărât menținerea unui raport de admitere, cu amendamente. Amendamentele admise se regăsesc în anexa nr. 1, respectiv, amendamentele respinse sunt prevăzute în anexa nr. 2, părți integrante din prezentul raport.

Menționăm că amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților, Senatul este prima Cameră sesizată. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Punctul 7 – Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mihai Albulescu.

Vă rog. Microfonul 10.

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În cursul anului 2012, Directiva 2006/67 CE a fost abrogată, aceasta fiind înlocuită de Directiva 2009/119 CE. Prin prevederile proiectului de act normativ se realizează cadrul legal pentru aplicarea Directivei 2009/119 CE.

Proiectul de lege stabilește, în principal, termenii referitori la: stocurile minime, stocurile specifice, stocurile de urgență, stocurile comerciale, entitatea centrală de stocare. A fost schimbată modalitatea de calcul, a fost preluată derogarea privind modalitatea de calcul a mediei zilnice, de asemenea, se prevede luarea în considerare a tuturor operatorilor economici care introduc pe piață cantități mai mari de 1.000 t de țiței sau produse petroliere.

De asemenea, este avută în vedere o excepție ce va viza situațiile în care operatorii economici nu dispun de capacități proprii de depozitare. În acest caz, se propune ca aceasta să suporte cheltuielile de administrare pentru stocurile de produse petroliere.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Lucian Iliescu. Domnule președinte, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în avizul Comisiei pentru afaceri europene, iar amendamentele domnilor senatori Leonard Cedar și Iulian Dumitrescu au fost respinse și se regăsesc în anexa la raport.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat proiectul în forma transmisă de Guvern, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis aviz favorabil. Comisia pentru afaceri europene a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

114 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 15 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 8 – Proiectul de lege privind invențiile de serviciu. Dau cuvântul domnului Ionel Muscalu, director general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Microfonul 8.

Domnule director general, vă rog.

## **Domnul Ionel Muscalu** _– director general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ pleacă de la premisa că, în contextul unei economii globalizate, bazată pe competiție, procesul de introducere pe piață a unui produs inovativ este complex și șansele de reușită ale unui inventator care acționează singur, independent de susținerea unei întreprinderi cu resurse semnificative, sunt foarte reduse. În situația preluării invențiilor de către angajator este de presupus că industria și cercetarea românească vor beneficia de brevete de invenție de mai bună calitate, direct aplicabile în industrie.

În același timp, inventatorii vor fi stimulați ca, în condițiile primirii unor recompense echitabile, să realizeze soluții tehnice brevetabile, sensibil mai multe decât în condițiile actuale.

Textul de lege propus distinge între trei tipuri de invenții: – în primul rând, invenții ce au rezultat din activități desfășurate în cadrul unei misiuni inventive, stabilite contractual. Dreptul asupra invenției este al angajatorului, acesta nefiind obligat la o remunerare suplimentară a inventatorului salariat;

– invenții ce nu au rezultat dintr-o misiune inventivă, dar care au fost create folosind resursele materiale, metodele specifice angajatorului sau datele obținute din activitatea acestuia. Invenția este a inventatorului-salariat, dacă nu este revendicată de angajator în termen de patru luni de la aducerea ei la cunoștință de către inventatorul-salariat. Dacă angajatorul revendică invenția, el este obligat să acorde inventatorului-salariat o remunerație suplimentară stabilită pe cale contractuală;

– invenții libere, altele decât cele de la punctele 1 și 2, care nu au legătură cu locul de muncă al inventatorului salariat. Dreptul asupra acesteia este al inventatorului-salariat.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Lucian Iliescu, Comisia economică, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Prin amendamentele admise au fost preluate amendamente ale Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, unele dintre ele în forma propusă, altele reformulate într-o formă agreată de comun acord cu Ministerul Economiei, Ministerul Educației și Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil, cu amendamente. Comisia pentru învățământ a avizat favorabil, cu amendamente, Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise și respinse, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt... Sunt.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Domnule președinte, Stimați colegi, Am...

## **Din sală:**

Obosit.

...încercat să văd ce este în spatele acestei legi și, dacă citești ca un profesionist, vei vedea că dreptul de proprietate intelectuală este grav, grav încălcat.

Și o să dau câteva exemple. Definiția, care nu este cumulativă, a ceea ce înseamnă invenție de serviciu, este și aceea obținută doar pe durata contractului și pe o perioadă de doi ani de la încetarea contractului, ca urmare a, citez: „pregătirii și formării profesionale dobândite de inventatorul salariat”.

Această exprimare – și vă spun ca un om care, 40 de ani, am lucrat în justiție – poate face ca angajatorul să abuzeze oricând de dreptul său, pentru că, în momentul în care aveți aici articolul care stipulează drepturile angajatorului, și anume ce invenții aparțin angajatorului, salariatului din firmele private nu-i aparține invenția decât dacă firma respectivă lucrează în domeniul cercetării.

Chestiunile acestea – printre rânduri, e adevărat – dacă le legi, îți dai seama că unui salariat care, de exemplu, după doi ani sau în perioada de doi ani de la terminarea contractului, face o invenție în legătură cu activitatea fostului angajator i se ia, pur și simplu, dreptul de a fi proprietarul acestei invenții.

Dumneavoastră ați vorbit frumos, adică ați îmbrăcat în cuvinte frumoase acea remunerație. Remunerația o stabilește angajatorul. În momentul în care în lege se stabilește că nu e vorba de negocieri, că o stabilește angajatorul, în momentul acela, drepturile celui care are proprietatea intelectuală se diminuează vizibil.

Mai mult decât atât, gândiți-vă la drepturile firmei în care lucrează angajatorul de a înregistra brevet pentru acea invenție. Gândiți-vă că firma, care are tot interesul, stabilește dacă o invenție este sau nu este de serviciu și nimeni altcineva.

Deci eu cred că, dacă punem în talger sau mai bine zis în balanță, pe o parte, interesele unor firme private de a obține toate drepturile intelectuale create în zona respectivă, chiar după doi ani de la încetarea contractului de muncă, și, pe partea cealaltă, libertatea cetățeanului din România de a face o invenție și să o înregistreze în nume propriu, ca brevet, cred eu că trebuie să alegem libertatea românului de a face și înregistra invenția, de a vedea cât costă, de a negocia, dacă există interes din partea firmei respective pentru preluarea acelei licențe sau pentru cumpărarea ei. Există nenumărate posibilități de preluare a acestei proprietăți.

Mulțumesc.

Domnul senator Agrigoroaei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Popa, vă rog, lăsați-mă să vorbesc. Vă dau dreptate dintr-un punct de vedere.

Deci, în mare parte, domnul senator Popa are dreptate, dacă ne referim la un inventator de bună-credință, de bună intenție, dar, dacă ne referim la acel inginer de la „Dacia”, care a inventat eleronul, pe care, de fapt, nu îl inventase el, ci l-a preluat de la Renault, din Franța, unde se inventase cu 20 de ani înainte, atunci, legea este bună.

Deci trebuie să găsim formula cea mai avantajoasă pentru a nu se face abuzuri nici dintr-o parte, nici din alta.

Dacă apare un... Este absolut normal, până la urmă, un inventator, dacă a stat într-un spital și s-a folosit de toată tehnica de acolo, și a descoperit ceva, este absolut normal ca și acea instituție de cercetare sau ce este ea să fie coproprietar al acelei invenții. Este absolut normal. Așa consider eu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Valeca.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că trebuie să vorbească cei care au cel puțin o invenție înregistrată, ca să vedem despre ce e vorba în ecuație.

În primul rând, un inventator care lucrează în domeniul cercetării sau în universități are un contract și este plătit pentru așa ceva. Acum, el are două posibilități: să-și înregistreze personal invenția la OSIM... Asta ce înseamnă? Să-și plătească taxele inițiale, de verificare, și apoi de menținere, taxele anuale de inventică, și atunci poate să beneficieze de toate drepturile, adică acea invenție s-o vândă ca aplicație. Din păcate, există o mare neîncredere, pentru că nu poți să dai toate datele când vrei să faci o aplicație, pentru că, dacă le dai, ăla poate face aplicația fără să-ți mai dea niciun leu sau, dacă nu-i dai toate datele, n-are încredere.

Este și a doua variantă, prin care firma la care lucrează, instituția la care lucrează să plătească aceste date, tu o predai firmei, faptul că ai făcut-o în timpul programului de lucru, ți-a plătit toate taxele și bineînțeles că poți să primești o anumită remunerație suplimentară, dar nu cotă-parte din invenție, pentru că nu ai brevetat-o separat, ci sub o siglă.

Deci sunt aceste două posibilități în continuare. Din practica de până acum – și vă vorbește unul care are 9 invenții la activ –, toate care au fost separate nu au putut fi valorificate, pentru că firmele nu au avut încredere în eficiență.

Deci eu consider că proiectul de lege este corect și bineînțeles că inventatorul este remunerat suplimentar, dar nu cu cotă-parte din invenția respectivă. Asta s-ar putea întâmpla numai dacă și-o înregistrează separat de instituție. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Donțu, microfonul 4.

Dați-mi voie, ca și consilier de proprietate industrială, avocat de patente, în denumirea din Uniunea Europeană, să spun că cele două mari probleme ale inventatorilor români sunt, pe de o parte, faptul că nu își exploatează invențiile din cauza lipsei fondurilor și, pe de altă parte, că participă cu invențiile lor la expoziții în Occident și companiile mari le iau aceste invenții și ei nu au bani să poarte aceste bătălii juridice cu marile companii din Occident.

Iată de ce acest proiect de lege este foarte bun, pentru că reglementează aceste două situații.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Am intuit ceea ce domnul Valeca, corect, a punctat astăzi și, în calitate de membru al Comisiei pentru învățământ, ce aveam aviz pentru proiectul de astăzi, am trăit niște momente cumplite, singura dată când, dintr-o comisie, a trebuit să părăsesc sala, pentru că oamenii de la OSIM au venit calați.

Am rugat două instituții care se află în top patru cercetare România – Politehnica din Iași și Universitatea din Iași – să-și exprime punctul de vedere.

Doamna președinte de comisie a acceptat și am propus amendamente. Pulbere au fost făcute, pentru că reprezentau... Profesorul Sandu, unul dintre ei. Cred că două țări vecine, la un loc, nu au atâtea brevete câte are profesorul Sandu... Celălalt reprezentant de la Politehnică este top Europa. Deci două puncte de vedere ale unor oameni care trăiesc numai din lucrurile astea au fost sfidate, iar poziția celor de la OSIM a fost una fără pic de respect față de Parlament. Aveau o temă și trebuiau s-o rezolve. Puteau s-o facă și mai elegant.

Vă mulțumesc. Stimați colegi... Da, doamna senator Andronescu. Doamnă președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, în primul rând, să informez Senatul că acest proiect de lege cu care astăzi se vine în fața dumneavoastră pentru vot a făcut obiectul unei ședințe întregi a Comisiei pentru învățământ și am analizat cu foarte multă atenție.

Mulțumesc Comisiei economice că a preluat o parte din amendamentele noastre. Sigur, pe unele le-a modificat, oarecum schimbându-le sensul, de aceea, trei din amendamentele cu care comisia a venit și pentru care avem suficiente argumente o să vă rog să acceptați să le prezint în fața dumneavoastră, că poate întrunesc votul Parlamentului și putem să le reintroducem în acest proiect de lege devenit, prin votul dumneavoastră, lege.

Mulțumesc.

Domnul senator Cadăr Leonard.

Iar o luăm pe calea multiplelor exprimări, și nu câte una de grup.

Vă rog, domnule senator.

Mai întâi o rectificare, care-mi este permisă, pentru domnul membru al Guvernului. Nu sunt Cedar, sunt Cadăr! Mulțumesc.

Iar acum aș vrea să fac o completare la ce a spus domnul Valeca.

Este și a treia variantă: atunci când inventatorul își dă seama că este remunerat cu valoarea unei perechi de pantofi, aruncă invenția sau o vinde în afară.

Vă mulțumesc. Bun. Trecem la tranșarea chestiunilor. Cine mai vrea?

Doamnă senator Anghel, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am făcut parte din comisie, am fost prezentă și pot să spun că cei care au venit cu proiectul de lege au venit cu o lege țintită, ceea ce este inadmisibil, fără niciun fel de respect pentru membrii Parlamentului, ai Senatului și ai comisiei noastre și vă rog din suflet să aprobați ceea ce a spus doamna președinte de comisie. Să reîncercăm să introducem cele trei amendamente. Dacă nu, va trebui să votăm împotrivă, pentru că este o lege țintită.

Aici avem o problemă procedurală. Amendamentele respective sunt susținute? Cine le susține, ca să...?

Vă rog. Atunci, haideți, și le supun la vot, dacă sunteți de acord să punem capăt dezbaterilor generale? Da? Doamna senator Andronescu.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

La art. 1, amendamentul propus de comisie a fost parțial preluat de Comisia economică și, de aceea, vă propunem amendamentul așa cum a fost formulat în Comisia pentru învățământ: „Prezenta lege se aplică invențiilor create de un inventator individual sau de un grup de inventatori atunci când inventatorul individual sau grupul de inventatori au elaborat invenția în baza unui contract individual de muncă.” Pentru că el poate să fie salariat, dar într-un alt domeniu și, ca urmare, nu-i putem obstrucționa capacitatea de a produce creație științifică prin invenție.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Mai există și alt amendament? Da? Vă rog să-l formulați.

La art. 4 alin. (4). Este vorba de termenul de două luni de la înștiințarea făcută de angajator, prevăzută în forma inițială a proiectului de lege și acceptată de Comisia economică.

Comisia pentru învățământ propune termenul de 30 de zile, pentru că două luni pentru acceptarea și stabilirea dacă invenția este sau nu de serviciu de către angajator este exagerat de mult pentru o invenție care, de cele mai multe ori, trebuie securizată într-un termen mult mai rapid.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Deci art. 4 alin. (4). Domnul Atanasiu.

În țara asta funcționează și societăți comerciale mari, care au consilii de administrație care se strâng o dată pe lună. 30 de zile este insuficient pentru a se lua o decizie. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Bun. Ați reținut.

Eu

Următorul, doamnă senator Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de art. 6, care, în forma acceptată în raportul de fond, spune așa: „Pentru invențiile de serviciu prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b), care au fost revendicate de către angajator, inventatorul salariat are dreptul la o remunerație stabilită de angajator.”

Noi vă propunem „stabilită prin negociere cu cel care a creat invenția”. Mi se pare că este în favoarea angajatorului și este potrivit să fim drepți și față de inventator. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă am terminat amendamentele,

Punctul 9, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2013 privind Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Anca Laura Ionescu, Departamentul pentru IMM-uri.

Vă rog, doamnă secretar de stat, microfonul 9.

## **Doamna Anca Laura Ionescu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Criza economico-financiară mondială constituie cauza principală care a condus la creșterea semnificativă, în ultimul an, a problemelor cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii.

Lipsa unor măsuri rapide, al căror efect să fie vizibil în următorii ani, ar putea conduce la o deteriorare și mai puternică a condițiilor de acces la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii. Sprijinul statului este așteptat mai ales în ceea ce privește susținerea facilității accesului IMM-urilor la garantare și creditare.

În cadrul proiectului de act normativ se instituie un mecanism de garantare în baza căruia Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să mandateze Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în vederea emiterii de garanții în numele și în contul statului, în favoarea instituțiilor de credit care urmează să acorde credite întreprinderilor mici și mijlocii eligibile în cadrul programului.

Plafonul de garanții pentru acest program este estimat la două miliarde de lei.

Prin acest program se urmărește crearea unui acces mai rapid al IMM-urilor la capitalul de lucru. Programul țintește IMM-urile care au un business sustenabil și a căror activitate are efect multiplicator mai mare în economia reală.

În consecință, propunem adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii.

Domnule președinte Lucian Iliescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă văd obligat să salut această lege și să apreciez că este singura normă care a fost generată de guvernele Ponta 1 și 2 care vizează, într-adevăr, un suport real pentru întreprinderile mici și mijlocii. Însă vreau să atrag atenția asupra pericolului selectării dosarelor eligibile pe criterii politice, așa cum s-a mai întâmplat și în cazul proiectului de minimis, când funcționari ai statului s-au simțit datori să acorde 100 de milioane de euro unor firme, surprinzător, apropiate USL-ului.

Cu toate riscurile, vreau să vă anunț că Grupul parlamentar al PDL susține acest proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții,

Punctul 10, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2013 pentru modificarea și completarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în industrie, pentru modificarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului pentru Energie.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Mihai Albulescu, microfonul 10.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a permite Departamentului pentru Energie să administreze bugetul de venituri și cheltuieli al activității de privatizare în condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 113/2006 privind înființarea Fondului Național de Dezvoltare, se propune ca Departamentul pentru Energie să beneficieze de o prevedere similară art. 2 din Legea nr. 399/2002 pentru asigurarea condițiilor de finanțare a organizării și funcționării OPSPI.

Din veniturile încasate prin privatizare de Departamentul pentru Energie se acoperă cheltuielile efectuate pentru activitatea de privatizare, se reîntregește suma care rămâne permanent la dispoziția acestuia, diferența urmând a se vira lunar la Trezoreria Statului, într-un cont special, deschis la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 25 ale lunii următoare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Raportul comun, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului. Domnule președinte Banias, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au fost sesizate pentru dezbaterea în fond și întocmirea raportului comun la proiectul de lege menționat.

Proiectul a fost dezbătut pe parcursul mai multor ședințe de comisii, în prezența majorității senatorilor.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

Punctul 11, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica India pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la New Delhi la 8 martie 2013. Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Hogea. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Textul acordului este în concordanță cu legislația din țara noastră și corespunde practicii promovate de România în acest domeniu.

Prin acord sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevență, salarii, pensii, a veniturilor obținute de studenți, practicanți, profesori, cercetători, artiști și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule președinte Nicula, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. De asemenea, Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului

Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, Senatul fiind Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României și ale art. 88 din Regulamentul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Nu sunt intervenții.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2013 privind preluarea de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanțelor administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin organul fiscal competent, la Societatea Comercială UCM – SA Reșița.

Dau cuvântul domnului președinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului, Adrian Volintiru. Microfonul 9.

## **Domnul Adrian Constantin Volintiru** _– președintele_

_Autorității pentru Administrarea Activelor Statului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea preluării de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a creanțelor bugetare administrate de ANAF la Societatea Comercială UCM – SA Reșița.

Potrivit expunerii de motive, Societatea Comercială UCM – SA Reșița se află în procedură de insolvență de la sfârșitul anului 2011. Urmează să depună la instanță planul de reorganizare, context în care statul român trebuie să-și definească strategia în legătură cu societatea, iar planul de reorganizare să fie propus și aprobat, în numele statului, de o singură instituție.

Valoarea totală a creanțelor înscrise în tabelul provizoriu al creditorilor este de 859,4 milioane de lei, statul fiind reprezentat, în principal, de Agenția Națională de Administrare Fiscală, cu o creanță de 501 milioane de lei, și de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cu o creanță de 11,9 milioane de lei.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Prezintă domnul senator Banias. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță. De asemenea, Comisia economică, industrii și servicii a transmis un aviz favorabil.

Membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă nu sunt intervenții,

Mulțumesc, domnule președinte.

În ultimele trei luni de zile am solicitat același lucru. Văd că, în prezent, îmi confirmă Guvernul Ponta, pentru unii, mumă, pentru alții, ciumă.

Este o soluție de a salva locuri de muncă. E în regulă.

Am cerut, de la același microfon, același tratament pentru alte societăți ale statului, CFR Marfă, Poștă, Oltchim. De ce nu se iau aceleași măsuri? Și ele sunt în dificultate, Oltchimul cu același grad de dificultate ca și UCM Reșița, celelalte două ferească Dumnezeu să ajungă în aceeași situație, dar, din păcate, sunt cu datorii foarte mari. CFR Marfă a ratat privatizarea tocmai din cauza unor comportamente de acest fel.

Rămâne întrebarea și, ori de câte ori ajungem în situația de față, o să întreb Guvernul Ponta, efectiv, retoric, pentru că în permanență a avut același comportament... și îmi aduc aminte și cu Rompetrol, care e o firmă privată.

Din punctul meu de vedere și al Partidului Democrat Liberal, este important să se creeze sau, eventual, să se salveze locuri de muncă. Dar, în același timp, îmi aduc aminte de acolo, din Oltenia, de la mine, de societatea de apă grea, pentru care s-a făcut absolut tot ce s-a putut ca să intre în insolvență. De ce nu s-au luat aceleași măsuri? Repet, sunt conștient că aceste întrebări sunt retorice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc și eu.

Punctul 13, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2013 privind finanțarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Are cuvântul domnul secretar de stat Gheorghe Hogea, microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative cu referire la finanțarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Practic, se dorește separarea bugetului Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților de bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul președinte Nicula.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, Senatul fiind Cameră decizională.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL.

Eu, când am văzut ordonanța, credeam că, în sfârșit, pe baza raportului întocmit de comisia din mandatul trecut, o comisie în care s-a lucrat foarte greu, poate mai mult decât la comisia comună de acum, să fi avut un proiect de lege Guvernul privind ANRP-ul, dar nu a fost să fie.

Nu am decât o întrebare: pentru că prim-ministrul a trecut ANRP-ul la Secretariatul General al Guvernului, când a făcut asta, de ce a făcut-o? Iar acum, dacă nu are bani la Secretariatul General al Guvernului, prin trecerea la bugetul de stat este altceva?

## Mulțumesc.

Domnul senator Octavian Motoc, Grupul parlamentar al PNL.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este mai puțin important dacă ANRP-ul este finanțat direct de la bugetul de stat, și nu de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Eu cred însă că este nevoie de o reformă reală a acestei instituții care batjocorește mii de oameni care așteaptă pe liste de pomană, pentru că, de foarte multe ori, cu sprijinul unor persoane din interior și cu ajutorul unor executori judecătorești sau avocați, ajung să fie batjocoriți, așa cum spuneam, și să se dea, peste rând, aceste drepturi unor persoane care abia au apărut pe aceste liste. Rog Guvernul să analizeze situațiile create și care au fost semnalate și de presă în ultima vreme și să ia în considerare ceea ce precizez și eu acum.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 14, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale. Dacă dintre inițiatori este vreunul prezent?

Nu este prezent niciunul.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Vă rog. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative, deoarece, potrivit Constituției României, resursele minerale utile fac obiectul exclusiv al proprietății publice și aparțin statului român.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, domnul președinte Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au avizat negativ propunerea legislativă.

Membrii comisiei au analizat inițiativa legislativă, avizele și punctul de vedere al Guvernului și au hotărât, cu 6 voturi pentru și două abțineri, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL.

Chiar că nu mai pricep nimic. Este cea mai elegantă formă ca problema arieratelor la administrațiile locale să fie, cât de cât, mai atenuată. Este trend mondial. În ultimii 10 ani, Obama și-a creat un departament special privind reforma revoluției sociale, în care profitul corporațiilor se împarte în trei: profit pentru planetă, profit pentru comunitățile de unde se iau resursele naturale și umane și profitul companiei.

Propunerea făcută de colegii noștri este una de mult bun-simț și o variantă de a salva starea comunităților locale. Și, domnule secretar de stat, și ei sunt ai noștri. Că

proprietatea publică este a statului, e adevărat, dar administrațiile locale nu dau pe criterii... persoane fizice, intră în posesia lor o cotă parte din redevențe.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 22 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Dacă dintre inițiatori...

Domnule senator Octavian Motoc, vă rog. Ca inițiator. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere pe care am făcut-o la începutul lunii iunie. La numai trei săptămâni după aceasta, articolul a cărui completare o solicitam a fost abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013. Ceea ce vreau să spun este că, prin completarea articolului, așa cum solicitam eu, s-ar fi rezolvat, în mod automat, problema angajării pe proiectele deja implementate cu fonduri europene în toată țara. Așa, în județul Tulcea, de exemplu, această problemă a fost rezolvată, însă îi atenționez pe colegii mei, care nu au făcut acest lucru, că trebuie urmate anumite proceduri, conform noii Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 77/2013, pentru a putea angaja personalul pe proiectele în cauză.

În consecință, nu pot să fiu decât de acord cu raportul negativ și avizul negativ din partea Guvernului.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Gheorghe Hogea.

Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, deoarece, așa cum a reieșit de mai înainte, inițiativa legislativă a rămas fără obiect.

Mulțumesc.

Comisia? Domnul președinte Nicula sau... cine?

Mă scuzați, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă nu sunt... Sunt. Domnul senator Dumitru Oprea.

Interesant cum munca senatorilor PSD și PNL este confiscată în scurt. Pentru că, pe 4.06.2013, într-adevăr, colegii noștri au înregistrat la Senat această propunere, pe data de 24, Guvernul a văzut-o că-i bună, probabil mai înainte, și a confiscat-o, pe 26 o și dă în Monitorul Oficial și s-a rezolvat treaba.

De fapt, au abrogat art. 22, asta au rezolvat, ceea ce colegii voiau să amendeze, și i-a pus la punct. Într-adevăr, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2013 există, la art. 1 lit. l), varianta salvatoare pe care colegul, unul dintre inițiatori, a recomandat-o celor care se află într-o astfel de stare. De fapt, dumnealor ce voiau? Nu alți bani, ci oamenii care erau pe proiectele europene să fie angajați pe posturile alea. Or, dacă vă uitați în ordonanța asta, primul lucru ce face? Desființează posturile alea.

Mulțumesc. Vă rog. Vă rog, domnule senator Dobra.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mică rectificare. Munca senatorilor PSD și PNL nu e confiscată. Ea reverberează în mod organic cu cea a Guvernului României.

Ce glumă bună!

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Frumos.

Mai sunt... După această intervenție cred că nu mai are nimeni nimic de adăugat.

Suntem toți în consonanță și

Punctul 16, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2013 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, domnule secretar de stat, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se asigură redistribuirea numărului de posturi între CNAS și casele de asigurări de sănătate, astfel încât numărul maxim de posturi aferent sistemului de asigurări de sănătate va fi 3.281, din care: 291 de posturi pentru CNAS și 2.990 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate județene.

La această redistribuire s-au avut în vedere dezvoltarea structurilor de monitorizare și control din sistemul asigurărilor de sănătate, precum și adăugarea componentei antifraudă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică. Domnule președinte Luchian, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a spus reprezentantul Guvernului, în ședința din 5.11.2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

La discuție a participat domnul subsecretar de stat, din partea Ministerului Sănătății, și doamna director Elena Mihai, din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare, Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere fără amendamente și proiectul de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Oprea.

Este o șmecherie la mijloc și aș vrea să văd cum răspundeți.

Ha! Ha! Și eu, da.

Și eu, da, pentru că, de fapt, nu faceți nimic, mențineți numărul de personal, dar gonflați la vârf cu 50. Și dumneavoastră mă convingeți că la impactul financiar e zero. Hai să fim serioși. Undeva, într-un alt articol, spuneți „în cadrul aceluiași buget”. Aș vrea să văd și eu cum vă încadrați! Diminuați salariile celor de jos, din teritoriu, ca să măriți celor 50 care, într-adevăr, fac parte din componenta antifraudă?! Îi plătiți precum pe cei din teritoriu?! Sunt foarte curios. Și, chiar dacă aveți răspunsul, îl aștept fie acum, fie peste o săptămână sau două.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt întrebări de pus, nu mai sunt răspunsuri de dat.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 237 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatori, mai mulți colegi deputați. E prezent vreunul? Măcar domnul Ciuhodaru? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Vulcănescu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acordarea asistenței medicale publice de urgență la toate nivelurile ei este o datorie a statului și nu poate avea un scop comercial. Prevederile cuprinse în inițiativa legislativă propun condiționarea serviciilor medicale de urgență de plăți directe ale pacienților, fapt ce nu poate fi acceptat. De altfel, Ministerul Sănătății a militat împotriva introducerii coplății pentru serviciile de urgență încă de la inițierea demersurilor privind implementarea acestui mecanism.

Considerăm că soluționarea problemele generate de alcoolism și consumul de droguri poate fi abordată prin măsuri preventive și de educație sanitară, și nu prin limitarea financiară a accesului la serviciile de urgență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Luchian, Comisia pentru sănătate publică.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5.11.2013, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Suntem prima Cameră sesizată, iar propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel.

În logica acestei propuneri, probabil că ar trebui să-i punem la coplată și pe cei care mănâncă mai mult decât trebuie.

Dacă nu mai sunt alte...

Domnul Agrigoroaei.

Domnule senator Agrigoroaei, vă rog.

Am microfon?

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș spune, referitor la ce a spus doamna senator Anghel, că ar fi bine să începem cu alcoolicii la început și, după aceea, începem și cu parlamentarii. Deja mă gândesc să slăbesc. Dar este o propunere care totuși... am văzut acolo că statul român contribuie cu multe cheltuieli și totuși cei care consumă alcool... e absolut normal să ne îndreptăm să recuperăm banii de la ei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da. Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Dacă din partea inițiatorilor...? Nu sunt.

Domnul secretar de stat Vulcănescu. Vă rog, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe site-ul oficial al Ministerului Sănătății a fost lansat în dezbatere publică Proiectul de lege privind modificarea titlului XV – „Răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale sanitare și farmaceutice” din Legea nr. 95/2006.

Proiectul de act normativ își propune să reglementeze în mod unitar și complex întreaga problematică legată de malpraxis. Ulterior definitivării proiectului de lege, acesta va fi înaintat Parlamentului spre aprobare, motiv pentru care Ministerul Sănătății nu susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian. Vă rog.

În acord cu Ministerul Sănătății, în ședința din 5 noiembrie 2013, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, pentru motivele enunțate de reprezentantul Guvernului.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Dacă nu sunt intervenții,

99 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 19, probabil ultimul punct pentru astăzi. Probabil. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144 din 28 octombrie 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.

Inițiator, domnul deputat Petru Movilă. Este? DUPĂ PAUZĂ

Nu este.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Vulcănescu, Ministerul Sănătății.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Sănătății are în curs de elaborare un proiect de act normativ privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, proiect care își propune să reglementeze o serie de aspecte care țin atât de armonizarea legislației naționale cu cea comunitară în domeniu, cât și de acordarea personalității juridice filialelor ordinului, definirea mai clară a rolului autorității statului, îmbunătățirea principiilor de etică și deontologie profesională în vederea protejării sănătății publice și siguranței pacientului, motiv pentru care nu susținem inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Luchian.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 5 noiembrie anul curent, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, întrucât Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2008 se află în dezbaterea Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, Cameră Decizională, iar conform procedurilor parlamentare, pe parcursul dezbaterii, acestuia i se pot aduce amendamente.

Ministerul Sănătății susține că, raportat la actul normativ, vor fi dezbătute și alte amendamente necesar a fi introduse, deoarece au fost impuse de către legislația europeană în domeniu, respectivul proiect aflându-se pe lista de priorități a Guvernului României în vederea aprobării sale prin lege. Astfel încât Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Mulțumesc și eu.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Iată că s-au împlinit 18.00 ceasuri.

Vă mulțumesc și declar închisă prima parte a ședinței în plen.

Continuăm cu întrebări și interpelări. Mulțumesc.

O seară bună!

Bună seara, stimate colege și stimați colegi! Începem ultima parte a ședinței noastre de astăzi, alocată întrebărilor și interpelărilor adresate de senatori, colegii noștri, către reprezentanți ai Guvernului.

Vă reamintesc că timpul alocat pentru întrebări și interpelări este după cum urmează, alocat pe grupuri parlamentare:

- Grupul parlamentar al PSD – 22 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 17 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 7 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 3 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 3 minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Deneș Ioan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea primă o adresez domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și are ca obiect: „Bătaia de joc la adresa bolnavilor de hepatită”, și este o întrebare!

Domnule ministru,

Bolnavii de hepatită ce au urmat tratament cu Pegasys, sunt „rugați” să verifice dacă au fost sau nu victimele unor oameni fără scrupule, care le-au vândut apă chioară în loc de medicament și care, în același timp, au înșelat și statul român.

Așadar, vă întreb, domnule ministru: care este stadiul anchetei privind depistarea și retragerea urgentă a medicamentelor contrafăcute din farmaciile românești? La ce sumă se ridică prejudiciul adus statului și pacienților și cine va plăti această daună? Cum este posibil să ajungă pe piață astfel de medicamente și cine va fi tras la răspundere pentru acest incident?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului vicepremier Daniel Chițoiu și are ca obiect: „Asigurarea ținutei pentru angajații birourilor vamale”.

## Domnule viceprim-ministru,

Angajaților birourilor vamale din întreaga țară nu le-au mai fost asigurate ținute de serviciu de mai bine de trei ani, fiind nevoiți să poarte, în acest moment, haine vechi, decolorate și cârpite, deoarece nici de fonduri pentru achiziționarea echipamentului nu au beneficiat în tot acest interval de timp. Cum ținuta este obligatorie pentru inspectorii vamali, la fel ca pentru polițiști sau militari, oamenii statului sunt nevoiți să poarte, zi de zi, ținută uzată.

Vă întreb, domnule viceprim-ministru, când vor beneficia de ținute noi sau de fonduri pentru achiziționarea

PAUZĂ echipamentului, astfel încât imaginea lor și a instituției să fie... adevărată și să fie adecvată activității pe care o desfășoară, și nu comparabilă cu a unui cerșetor. Din ce cauză nu au fost asigurate ținute în ultimii ani?

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Deneș.

Se pregătește domnul senator Ionel Agrigoroaei, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Întrebarea este adresată ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea.

Obiectul întrebării: „Programul de anvelopare a blocurilor de locuințe”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

În ultima perioadă au apărut informații contradictorii referitoare la sistarea programului de acordare a sprijinului financiar pentru susținerea programului de anvelopare a blocurilor de locuințe.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, domnule viceprim-ministru, să-mi precizați câți bani au fost alocați până în prezent pentru acest program, câte imobile au fost anvelopate, câte blocuri se află în stadiul de execuție a acestor lucrări și dacă se vor aloca fonduri, pe viitor, pentru anvelopări și în ce cuantum total.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Elena Federovici.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebare adresată domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Bugetul general consolidat”.

Bugetul general consolidat ar fi trebuit să primească de la Uniunea Europeană, în primele trei trimestre din an, potrivit programării bugetare, 9,5 miliarde de lei. Nu am atras decât jumătate din această sumă, 5 miliarde de lei. Neputința atragerii fondurilor a lovit din plin bugetul, iar deficitul bugetar a fost majorat.

Domnule ministru, ați declarat, în repetate rânduri, că în 2013 veți atrage de la Uniunea Europeană peste 6 miliarde de euro. Realitatea arată acum însă altfel. În 2013 au intrat în buget, de la Uniunea Europeană, aceiași bani ca și anul trecut, adică, cu greu, aproape... peste 3 miliarde de euro.

În aceste condiții, domnule ministru, unde este îmbunătățirea?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

A doua întrebare o adresez domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Criterii absurde de acreditare pentru centrele de transplant”.

Domnule ministru,

Institutul de Boli Cardiovasculare „George Georgescu” din Iași nu a primit acreditarea din partea Agenției Naționale pentru Transplant. Situația este extrem de gravă, pentru că acest centru medical deservește peste patru milioane de locuitori. Institutul din Iași îndeplinește toate condițiile necesare, mai puțin pe cea conform căreia chirurgul coordonator al echipei de transplant cardiac trebuie să aibă documente care să ateste că a efectuat douăzeci de transplanturi pe parcursul unui an.

O asemenea condiție este aberantă. Este imposibil de realizat, pentru că în România, într-un an, sunt efectuate cel mult patru intervenții de transplant cardiac. Mai mult, nici în centrele consacrate din Europa nu se realizează pe an mai mult de cincisprezece operații de transplant cardiac.

Domnule ministru, cine și sub ce raționament a introdus o asemenea condiție de acreditare și ce măsuri veți lua pentru a îndrepta situația?

Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Doina Elena Federovici.

Se pregătește domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării: „Revendicările membrilor sindicatului din acest sistem”.

Stimate domnule ministru,

Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (civil) din Ministerul Afacerilor Interne a supus atenției parlamentarilor botoșăneni, pentru a fi discutate în cadrul Comisiei de Dialog Social, revendicările salariaților din acest domeniu de activitate. Printre acestea se regăsesc acordarea fondurilor solicitate de Ministerul Afacerilor Interne pentru asigurarea logisticii necesare funcționării structurilor acestui minister și plata drepturilor restante către polițiști.

Pe de altă parte, aceștia mai solicită și mai spun faptul că, de la începutul mandatului, se vede o lipsă de implicare a Guvernului în rezolvarea problemelor acestui sindicat:

– în ultimii ani, polițiștii și-au primit cu întârziere drepturile prevăzute de lege, în condițiile în care celelalte structuri din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională sunt la zi cu plata acestora;

– lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea carburantului pentru buna desfășurare și îndeplinire a misiunilor. Suma necesară pentru asigurarea carburantului pentru mijloacele auto s-a asigurat, spun Domniile Lor, în anul 2013, în procent de 40;

– de asemenea, polițiștii sunt nevoiți să-și procure din fonduri proprii materialele necesare întocmirii dosarelor și redactării declarațiilor, să folosească calculatoarele și imprimantele personale la locul de muncă pentru activități profesionale, să cumpere materiale necesare pentru buna funcționare a instituției;

– de asemenea, aceștia reclamă și faptul că, pentru munca desfășurată în zilele de sâmbătă, duminică și în zilele de sărbători legale în care, conform legii, nu se lucrează, polițiștii trebuie să primească un spor la salariu ce nu poate fi mai mic de 100% salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Acest lucru nu s-a mai întâmplat în ultimii douăzeci de ani, motivația guvernanților fiind lipsa de fonduri.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Numai o secundă, o secundă, să spun cine se pregătește. Doamna senator Gabriela Crețu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Primăria Iași continuă să taie copaci fără să-și îndeplinească obligațiile de împădurire?”.

## Doamnă ministru,

În luna mai vă transmiteam o întrebare privind neîndeplinirea obligațiilor legale de către Primăria Iași privind împădurirea în compensație pentru defrișarea pădurii Ciric. La acea vreme, reprezentanții primăriei au criticat faptul că îi acuzam nefondat de încălcarea legislației, pentru că împăduririle se fac doar primăvara și toamna. Conform legii, această acțiune trebuia să se încheie la doi ani de la defrișare. Termenul a trecut. Mai mult, la rectificarea bugetară din acest an, fondurile destinate operațiunii de înființare a noilor suprafețe forestiere au fost mult diminuate, motiv pentru care avem sentimentul că primăria nici în acest an nu va demara împădurirea. Între timp în Iași a început un nou asalt asupra copacilor. Astfel că, sub motivul toaletării arborilor, în special a teilor, s-au tăiat sute de copaci de pe bulevardelor principale ale municipiului Iași.

În aceste condiții, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Când va reuși Ministerul Mediului să oprească aceste acțiuni inconștiente ale Primăriei Iași?

– Când Ministerul Mediului va obliga Primăria Iași să respecte legislația privind reîmpăduririle și asigurarea suprafeței minime de spații verzi, conform standardelor europene?

Vă mulțumesc. Solicităm răspuns în scris.

Și o interpelare adresată domnului...

Domnule senator, numai puțin, interpelările sunt separat. Așteptăm să terminăm cu întrebările.

Doamna senator Gabriela Crețu este invitată la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe.

Obiectul întrebării îl reprezintă „Stadiul ratificării de către România a Convenției Organizației Internaționale a Muncii privind munca decentă pentru personalul casnic (Convenția nr. 189/2011)”.

În formularea întrebării am ținut cont de următoarele aspecte:

Un număr foarte mare de cetățeni români, mai ales femei, lucrează în activități de îngrijire și menajere în țările Uniunii Europene. Asigurarea dreptului la muncă decentă, asigurări sociale, protecția împotriva abuzului, exploatării și violenței devin în mod special relevante pentru statul român.

Există, de asemenea, o decizie a Consiliului (COM 152/2013) care stabilește oportunitatea ratificării rapide de către toate statele membre a sus-numitei convenții, în interesul Uniunii Europene, ca parte a agendei pentru o muncă decentă.

De asemenea, am luat în considerare faptul că Spania și Italia, unde lucrează un mare număr de români în asemenea activități, au ratificat deja documentul, în avantajul tuturor concetățenilor noștri.

- În aceste condiții, solicităm următoarele informații:

– Care sunt instituțiile implicate în asigurarea ratificării și implementării Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 189/2011?

- Care este stadiul actual al procesului de ratificare și

- data la care anticipați că se va finaliza? Mulțumesc.

Așteptăm răspuns în scris.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta, iar obiectul întrebării este „Indexarea accizelor în funcție de rata inflației”.

Domnule prim-ministru,

În data de 4 noiembrie, după încheierea negocierilor cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, ați declarat că, începând cu 1 ianuarie 2014, accizele vor fi indexate în funcție de rata inflației, și nu de cursul de schimb leu/euro.

Directiva europeană 2003/96/CE precizează însă că, pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an, în prima zi lucrătoare din luna octombrie, și se aplică de la 1 ianuarie al următorului an calendaristic.

Anul acesta însă valoarea euro a fost mai mică decât cea de anul trecut, așa că Guvernul a anunțat că a găsit o altă soluție, mai profitabilă pentru bugetul de stat – indexarea accizelor în funcție de rata inflației!

Domnule prim-ministru,

Vă rog să-mi comunicați ce temei legal aveți pentru această acțiune și dacă directivele europene permit opțiunea de a indexa accizele în funcție de rata inflației.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Andrei Dominic Gerea, iar obiectul întrebării: „SALROM blochează orice investiție într-o instalație de recristalizare a sării în orașul Ocna Mureș?”.

Domnule ministru,

În Ocna Mureș sarea rămâne în continuare una dintre speranțele de renaștere economică a orașului. De ce? Pentru că SALROM – SA are în administrare un teren aflat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale Ocna Mureș, teren aflat la distanță semnificativă de orice fel de construcție și locuințe. Acolo sunt deja mutate și instalate integral sau parțial cinci sonde din câmpul de sonde inactiv din centrul orașului, pentru producerea de saramură, sonde care operează la peste 1.000 de metri adâncime, fără pericol pentru ceea ce este la suprafața solului.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru, tot din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Programe PNDI/PNDL pentru municipiul Turda, județul Cluj”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

În Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) au fost aprobate proiecte de investiții în localități din județul Cluj. Unele dintre acestea au fost demarate și finanțate în anii trecuți.

Odată cu înființarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), o parte dintre aceste proiecte au fost preluate de acest program.

Domnule viceprim-ministru, cunoscând preocuparea dumneavoastră pentru implementarea proiectelor de dezvoltare, vă rog să-mi răspundeți ce proiecte PNDI/PNDL pentru municipiul Turda, județul Cluj, beneficiază de finanțare în 2013, precum și în anul 2014.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Fondul mutual pentru micii agricultori”. Stimate domnule ministru,

Federația Națională PRO AGRO și Liga Asociațiilor de Producători din România – LAPAR se luptă pentru înființarea Fondului mutual pentru agricultori. Din păcate, ambele proiecte exclud micii agricultori, respectiv posesorii unor suprafețe de 10 ha, care nu vor putea primi despăgubiri de la acest fond.

Domnule ministru, având în vedere faptul că sunteți unul dintre susținătorii unui fond la nivel național la care să participe toți fermierii care doresc, vă rog să-mi răspundeți cum veți acționa pentru ca micii agricultori, care reprezintă majoritatea fermierilor din România, să beneficieze de un astfel de fond.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Două întrebări, prima este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului viceprim-ministru și ministru Liviu Dragnea.

Obiectul întrebării: „Criteriile pentru realocarea celor 350 de milioane de euro de la programele europene de mediu și transport către proiecte regionale”.

## Domnule ministru,

Săptămâna trecută, la reuniunea Comitetului de Monitorizare al Programului Operațional Regional care a avut loc la Sibiu, domnul ministru al fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a declarat că România a solicitat Comisiei Europene aprobarea pentru realocarea a 350 de milioane de euro de la Programele Operaționale de Mediu și Transport, bani care au rămas necheltuiți, către proiectele din Programul Operațional Regional, cu scopul finalizării unor spitale, școli și drumuri județene.

Respectivul program este gestionat de Autoritatea de Management de la Ministerul Dezvoltării Regionale, ceea ce înseamnă că odată aprobată realocarea fondurilor acestea ar ajunge la Ministerul Dezvoltării, de unde ar urma să fie distribuite către județe.

În acest context, vă rog să-mi precizați, domnule ministru, dacă în afară de cele trei tipuri de obiective, respectiv spitale, școli și drumuri județene, mai luați în considerare și alte domenii din Programul Operațional Regional spre care ar putea merge o parte din cele 350 de milioane de euro și în baza căror criterii se va face împărțirea fondurilor.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin.

Obiectul întrebării: „Respectarea legislației privind etichetarea produselor modificate genetic”.

Domnule ministru,

Pe site-ul Centrului de informare asupra organismelor modificate genetic se găsește o precizare potrivit căreia în România legislația privind etichetarea produselor modificate genetic nu este implementată.

Legislația românească prevede obligativitatea etichetării acestor produse încă din anul 2006, prin Hotărârea Guvernului nr. 173/2006 privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea alimentelor și hranei pentru animale, obținute din organisme modificate genetic.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări pe care le-am făcut.

Prima întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, și se referă la „Programul național de protecție socială «Bani de liceu»”.

Stimate domnule ministru,

Ministerul Educației Naționale continuă, în anul 2013–2014, derularea Programului național de protecție socială „Bani de liceu”, conform legislației în vigoare. Beneficiari ai programului sunt elevii care urmează cursuri de zi și se află în întreținerea familiilor al căror venit brut lunar pe membru de familie, realizat în ultimele trei luni anterioare depunerii cererii, este de maximum 150 de lei, precum și elevii care beneficiază de o măsură de protecție ori aflați sub tutelă, în cazul respectării condițiilor de venit.

Potrivit datelor reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Iași, în județ există 7.475 de beneficiari ai bursei Programul național de protecție socială „Bani de liceu” _._

Domnule ministru, având în vedere că suma oferită este mică în comparație cu nevoile elevilor, care includ cazare, masă, rechizite, vă rog să-mi comunicați dacă, pe viitor, Ministerul Educației Naționale are în vedere majorarea sumei sprijinului financiar.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată viceprim-ministrului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Modernizarea DC 145, comuna Scobinți, județul Iași”.

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta doresc să vă informez despre necesitatea finalizării lucrărilor de modernizare la drumul comunal 145, comuna Scobinți, județul Iași.

Este necesară finalizarea acestei investiții pentru a se evita degradarea lucrărilor efectuate până în prezent.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei de 1.104.120 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997, în vederea finalizării lucrărilor de modernizare a drumului comunal 145, comuna Scobinți, județul Iași.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Pentru că nu mai sunt colegi care doresc să susțină întrebările la microfon, vreau să menționez, pentru stenogramă, că au mai depus întrebări la secretariatul Senatului următorii colegi senatori:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Doina Silistru, Florinel Butnaru, Darius Bogdan Vâlcov, Gheorghe Saghian, Ionel Daniel Butunoi, Lazăr Sorin Constantin, Marius Sorin Bota, Ovidiu Liviu Donțu, Liviu Marian Pop, Florian Bodog și Ion Toma;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Neculoiu, Doina Anca Tudor, Nelu Tătaru și Marin Adrănel Cotescu;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Ion Ariton, Alin Tișe, Anca Daniela Boagiu și Constantin Traian Igaș;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Marcel Bujor, Vasilica Steliana Miron, Haralambie Vochițoiu și Valer Marian; – din partea Grupului parlamentar al UDMR: Biró Rozalia;

– din partea Grupului parlamentar al PC: Vasile Nistor și Cristian Mihai.

Trecem la interpelări.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Gheorghe Pop.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și are ca obiect „Prevenirea epidemiei de poliomielită”.

## Domnule ministru,

Organizația Mondială a Sănătății a confirmat, în ultimele zile, apariția a cel puțin 10 cazuri de îmbolnăviri cu poliomielită în Siria, cauza fiind scăderea drastică a vaccinării împotriva acestei maladii.

Medicii din țările europene, precum și cei români, afirmă că există riscul ca, odată cu apariția focarului de poliomielită în Siria, boala să se extindă și în țările europene, transmițătorii fiind refugiații sirieni.

Cum primii „receptori” ai virusului sunt copiii, vă întreb, domnule ministru: care este situația vaccinării împotriva poliomielitei la noi în țară? Există, la ora actuală, vreo categorie de vârstă cu risc ridicat de îmbolnăvire din cauza sincopelor în vaccinare? Care sunt stocurile de vaccin existente în acest moment la dispoziția ministerului? Ce măsuri veți lua pentru prevenirea unei epidemii de poliomielită, cunoscând faptul că țara noastră este o țară de tranzit pentru sirieni?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Sălaj, Gheorghe Pop.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României.

Obiectul și motivarea interpelării: „Guvernul taxelor și impozitelor fără limită și fără număr”.

Domnule prim-ministru,

Nu există zi în care să nu apară vreo propunere a Guvernului privind fie adăugarea unor noi taxe și accize, fie creșterea altora existente. Mediul de afaceri l-ați adus în pragul disperării cu tot felul de biruri fiscale, motiv pentru care credem că evoluția economică din 2014 va fi una dezastruoasă. Acum încercați să acoperiți găurile bugetare ale administrațiilor locale pe seama cetățeanului, dând liber primăriilor să stabilească impozitele și taxele locale fără limită, pentru că vreți să eliminați restricția de majorare cu mai mult de 20%, prevăzută în Codul fiscal.

În aceste condiții, vă rugăm să prezentați:

– Câte taxe, impozite, accize, pe categorii, plătesc contribuabilii persoane juridice, respectiv persoane fizice? Care este cuantumul lor pentru persoanele fizice, raportat la salariul minim pe economie?

– Care sunt procentele de majorare pentru fiecare categorie de taxe, impozite, accize prevăzute pentru anul viitor?

– Câte noi taxe și impozite veți mai include în sistemul birurilor fiscale, pe lângă impozitele aberante, de genul taxelor pe stâlp sau al noii taxe de drum, adăugată la taxa de drum și la accizele carburanților?

Vă mulțumesc.

Solicităm răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată doamnei Lucia Ana Varga, ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură.

Obiectul interpelării: „Asigurarea lemnului de foc pentru locuitorii satelor de la munte”.

Pregătirea pentru sezonul rece în zonele de munte înseamnă, în special, asigurarea necesarului de lemn de foc. Cetățenii care au sobe sau centrale pe lemne pot achiziționa combustibil de la ocoalele direcțiilor silvice pe raza cărora își au domiciliul. Comparativ cu anul trecut, oamenii vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru metrul cub de lemne.

Situația financiară precară a locuitorilor satelor de munte face dificilă achiziționarea unei cantități suficiente de lemn la actualele costuri de achiziție a masei lemnoase, fapt ce conduce la încurajarea speculei cu lemn de foc și la apariția situațiilor extreme, de genul „furturilor casnice sau de subzistență”.

Stimată doamnă ministru,

Știind că vă preocupați de corecta gestionare a fondului forestier, vă rog să aveți amabilitatea să-mi precizați dacă aveți în vedere reducerea valorii de achiziție a lemnului de foc pentru populația defavorizată din satele de la munte. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu, tot din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Guvernului României, domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Obiectul interpelării: „Care este scopul emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2013? Stimularea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul agricol sau un «nou tun imobiliar»?”.

Domnule prim-ministru,

În data de 7 octombrie 2013 v-am adresat o interpelare, obiectul acesteia fiind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2013 prin disimularea asumării răspunderii Guvernului.

Deși interpelarea invocată v-am adresat-o dumneavoastră, răspunsul l-am primit din partea domnului ministru Daniel Constantin, care a tratat problemele sesizate cu superficialitate, de aceea revin asupra subiectului.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2013 conține norme derogatorii de la Legea specială nr. 45/2009, ea însăși derogatorie de la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, iar, potrivit opiniei Consiliului Legislativ, „o derogare de la derogare nu este posibilă, căci astfel s-ar contrazice chiar rațiunea de a fi a legii speciale”.

Legea nr. 45/2009 prevede că terenurile date în administrarea unităților de cercetare-dezvoltare de drept public și utilitate publică sunt inalienabile, insesizabile, imprescriptibile și nu pot fi scoase din proprietatea publică și din administrarea unităților de cercetare-dezvoltare din agricultură și silvicultură decât prin lege.

Precedentul creat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2013 ar trebui să determine debutul unor dezbateri serioase cu privire la viitorul cercetării românești în domeniul agriculturii, astfel încât să consfințim dacă finanțarea directă de la stat mai reprezintă o soluție viabilă sau ar trebui găsite alte soluții, cum ar fi mult clamatul parteneriat public-privat, deocamdată inexistent.

Se pare că adevăratul scop al emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2013 este departe de a fi unul privind stimularea cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul agricol, ci, mai degrabă, un „tun imobiliar”. De aceea, vă solicit, domnule prim-ministru al Guvernului României, să vă exprimați poziția privind licitația organizată de Consiliul Județean Brăila în vederea închirierii terenurilor care i-au fost transmise ca bază tehnico-materială pentru cercetare agricolă.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu interpelarea.

Interpelarea este adresată doamnei Ramona Mănescu, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Situația permiselor de călătorie pentru pensionarii CFR”.

Stimată doamnă ministru,

Prin această interpelare doresc să aduc în atenția dumneavoastră doleanțele pensionarilor CFR Pașcani, și nu numai, și ale celor din întreaga țară. Există numeroase sesizări și petiții în legătură cu permisele CFR pentru pensionarii CFR și membrii de familie ai acestora.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 112/1999, republicată, cu modificările ulterioare, pensionarii CFR și membrii lor de familie beneficiază de 24, respectiv 12 călătorii simple gratuite în transportul pe calea ferată, respectându-se, în acest fel, dreptul legal al pensionarilor CFR câștigat de la începuturile căii ferate, odată cu angajarea în această instituție.

În septembrie 2011, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, se reduce numărul de călătorii de la 24 de file la șase file, încălcându-se astfel drepturile pensionarilor CFR, considerându-se că aceste drepturi sunt doar niște facilități date temporar.

Din sesizările pensionarilor CFR am înțeles că răspunsul Ministerului Transporturilor a fost acela că nu există bani la buget și că în acest an, 2013, se va reveni la cele 24 de călătorii simple, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent.

Numărul total de pensionari CFR din întreaga țară este de aproximativ 1.000.000. Acești oameni și-au pierdut orele de somn pentru turele de noapte, au avut un program la foc continuu, de 12 ore, în unele cazuri chiar 24 de ore, și responsabilități cu mult mai ridicate decât în alt domeniu. De aceea, consider că Ministerul Transporturilor ar trebui să acorde o atenție mai ridicată față de problemele lor și ar trebui să repare această nedreptate.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, doamnă ministru, când și în ce condiții se va reveni la cele 24 de călătorii simple pentru pensionarii CFR.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Propunerea nr. 10 de majorare a finanțării sănătății fără alocări suplimentare de la buget, prin implementarea asigurărilor private de sănătate, cu efectul diminuării unor importante capitole de cheltuieli”.

Stimate domnule ministru,

Pachetul serviciilor de bază ar fi trebuit să fie croit în așa fel încât să poată fi acoperit pentru toți asigurații în mod nediscriminatoriu, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, mereu deficitar. În fiecare an, acest fond se suplimentează de la bugetul de stat pentru a putea fi acoperite cheltuielile efectuate cu medicamentele compensate și spitalizările tot mai numeroase. Cu toate acestea și deși pacienții contribuie cu fonduri deloc neglijabile pentru achiziția de medicamente și materiale sanitare în spitale și cu plăți informale către personalul medical, îngrijirea medicală se acordă discriminatoriu, în funcție de contribuția informală a fiecăruia.

Constituirea unui pachet de servicii medicale de bază, într-adevăr, limitat, care poate fi acoperit în întregime din banii colectați, ar fi putut crea premisele dezvoltării asigurărilor private de sănătate, asigurări ce ar fi adus apoi un plus de fonduri, de ordinul sutelor de milioane de euro, atât de necesare calității actului medical și sporirii salariilor personalului medical.

Avantajele majore pe care le-ar aduce asigurările private de sănătate ar fi următoarele:

- ar aduce sume suplimentare de bani în sistem,

- colectate de la cei care ar putea plăti un surplus;

– ar crea o piață concurențială;

– ar duce la creșterea calității actului medical și reducerea drastică a plăților informale;

– ar aduce un control temeinic și profesionist în privința cheltuirii raționale a banilor din sănătate;

– ar obliga autoritățile să formuleze standarde de calitate, standarde de cost și standarde de procedură în privința serviciilor medicale;

– ar duce la creșterea veniturilor medicilor și personalului medical proporțional cu pregătirea fiecăruia;

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Pentru că nu mai avem colegi care să susțină la microfon interpelările adresate Guvernului, menționez că au mai depus interpelări la secretariatul Senatului următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Alexandru Mazăre, Gheorghe Saghian, Ionel Butunoi, Sorin Constantin Lazăr, Florinel Butnaru, Ovidiu Liviu Donțu, Liviu Marian Pop și Ion Toma;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Doina Anca Tudor, Marius Petre Nicoară;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: Alin Tișe, Gheorghe Flutur, Dan Marian, Cristian Gigi Chiru, Anca Daniela Boagiu și Constantin Traian Igaș;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: Ionel Agrigoroaei și Valer Marian;

– din partea Grupului parlamentar al UDMR: Tánczos Barna.

- Cu acestea, declar închisă ședința Senatului de azi,

- 11 noiembrie 2013.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648029]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 143/19.XI.2013 conține 24 pagini.**

Prețul: 60,00 lei