Stenogramă plen

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Deschid ședința de astăzi a Senatului, din 22 aprilie 2013. Vă anunț că din totalul de 175 de senatori și-au înregistrat prezența 127 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi?

Dacă nu sunt comentarii,

Programul de lucru pentru astăzi. Până la ora 18.00 – lucrări în plenul Senatului, 18.00 – 18.15, pauză, 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio. Sunt comentarii? Nu sunt.

Punctul 1 din ordinea de zi – aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 22–27 aprilie 2013.

Luni, 22 aprilie 2013 – ședința Biroului permanent al Senatului; de la ora 15.00 – lucrări în grupuri parlamentare; de la ora 16.00 la ora 18.00 – plen, între 18.15 și 19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 23 aprilie 2013, de la ora 9.00 la 10.30 – declarații politice, de la ora 10.30 la 13.00 – lucrări în plenul Senatului, de la ora 15.00 – lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 24 aprilie 2013, și joi, 25 aprilie 2013 – lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 26 aprilie 2013, și sâmbătă, 27 aprilie 2013 – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii în legătură cu acest program?

Dacă nu sunt, îl

2. Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce privește utilizarea sistemului de intrare/ieșire (EES) și a programului de înregistrare a călătorilor (RTP) – COM(2013) 96 final;

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PC îl nominalizează pe domnul senator Cristian Dănuț Mihai ca al doilea vicelider la grup. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Am luat cu toții act.

Revenim la punctul 3 din ordinea de zi.

Nu mai sunt alte intervenții speciale la punctul 3.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu, în calitate de inițiator.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea o rugăminte, nu știu dacă este procedural. Acum am primit raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și l-am văzut. Cred că și domnii senatori tot acum l-au primit. El are foarte multe amendamente, care au fost discutate în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și dacă cumva se poate să-l discutăm și să-l aprobăm mâine...

Mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Chiuariu.

## Domnule președinte,

Din punctul nostru de vedere, Ministerul Justiției a fost, pe parcursul a trei sau patru săptămâni, la ședințe, care – fiecare dintre ele – au ținut trei, patru ore. Nu cred că putem vorbi că Ministerul Justiției nu ar ști despre ce amendamente am discutat. Ba, mai mult, am avut o cooperare fructuoasă din punctul acesta de vedere și la reformularea unora dintre aceste amendamente. Din punctul nostru de vedere, a veni astăzi, după patru săptămâni de când discutăm proiectul de lege, să spunem că nu știm care sunt amendamentele care au fost făcute este puțin exagerat.

Mulțumesc.

Noi insistăm pentru respectarea ordinii de zi. Mulțumesc.

Domnul secretar de stat.

Nu am spus că nu cunoaștem aceste amendamente, am vrut doar să verificăm, dat fiind că raportul este foarte stufos, să fie toate soluțiile în concordanță, astfel încât să nu ne fi scăpat nici nouă, nici Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări vreun aspect. Deci nu sub altă chestiune.

În ceea ce privește acest proiect de lege, el face parte dintr-un pachet care este tot astăzi pe ordinea de zi a Senatului, care vizează reforma în domeniul penal și procesual penal, respectiv este vorba despre această lege

de punere în aplicare a Codului de procedură penală, este vorba de Legea privind executarea pedepselor privative de libertate, cea privind executarea pedepselor neprivative de libertate și cea privind sistemul de probațiune.

În ceea ce privește acest proiect de lege pe care îl discutăm acum, prin el se pregătește punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală din perspectivă legislativă, prevăzându-se regulile procedurale pentru rezolvarea situațiilor tranzitorii generate de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, adaptarea legislației procesual penale la noua reglementare-cadru și îmbunătățirea unor texte din noul Cod de procedură penală. El este structurat pe patru titluri.

În titlul I sunt cuprinse dispozițiile generale privind aplicarea legii procesual penale, stabilindu-se regulile procedurale pentru rezolvarea situațiilor tranzitorii generate de intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală.

În titlul II sunt completate și modificate unele acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, și aceste propuneri de modificare vizează fie abrogarea unor texte din legislația specială, în ideea în care acestea au fost cuprinse în noul Cod de procedură penală pentru a se evita paralelismele legislative, fie, de asemenea, modificarea unor texte din legislația specială în vederea corelării cu dispozițiile noului Cod de procedură penală.

În ceea ce privește unele dispoziții de modificare și completare chiar a Codului de procedură penală, s-a ales varianta unor modificări minimale pentru a se pune în acord aceste dispoziții legale între ele, fiind operate modificări în sensul reducerii competenței, reintroducerii constatării tehnico-științifice în categoria mijloacelor de probă, fiind îmbunătățite textele privind măsurile preventive și fiind introduse texte privind valorificarea bunurilor mobile sechestrate.

Vă mulțumesc.

Dau din nou cuvântul domnului senator Chiuariu, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

În ședințele din 3, 10 și 16 aprilie 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în dezbatere proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat și amendamente care, supuse votului, au fost respinse și se regăsesc în anexa nr. 2.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări propune plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează a fi adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituție. Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 alin. (7) punctul 2 din Regulamentul Senatului, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții, dacă sunt. Nu sunt intervenții?

Sunt.

Domnul senator Toni Greblă. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atât inițiatorii, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, cât și toți membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în timpul dezbaterilor la comisie, au desfășurat o activitate intensă, pentru ca, într-un timp relativ scurt, un termen rezonabil, proiectul de lege să ajungă în plenul Senatului.

Cvasimajoritatea amendamentelor admise au fost admise prin consens. A fost un consens și cu instituțiile, autoritățile și puterile statului aflate în timpul dezbaterilor la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

O singură problemă aș vrea să ridic acum, de altfel ea este ridicată și de către reprezentantul Ministerului Justiției, și anume părerea și a mea, nu numai a Ministerului Justiției, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului, cu privire la competențele judecătorului de cameră preliminară. A da judecătorului de cameră preliminară posibilitatea de apreciere a aparenței de temeinicie a trimiterii în judecată, consider, pe de o parte, că este împotriva filozofiei noilor coduri – penal și, respectiv, de procedură penală –, iar pe de altă parte îi poate crea chiar și inculpatului o situație mult în dezavantajul său. Și să mă explic pe parcursul a numai două minute.

În cauzele complexe, judecătorul de cameră preliminară nu administrează probe într-un termen de 30 de zile când dosarul se află la dispoziția lui. Fără să administreze probe în fața lui, judecătorul, mai ales în cauze complexe, în cauze „economico-financiare” în care s-au efectuat expertize, expertize care însumează mii de pagini, sute sau mii de pagini, concluziile expertizei și aparența de trimitere în judecată nu pot fi făcute obiectiv fără – sau, mă rog, temeinic – administrarea altor probe, a altei expertize, a altor probe cu înscrisuri.

A lăsa judecătorul de cameră preliminară doar să frunzărească dosarul studiindu-l și să ia o decizie cu privire la temeinicie, consider că este un lucru care, la momentul actual, nu poate fi acceptat.

Mulțumesc. Domnul senator Chelaru. Microfonul 3.

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi,

Nu știu dacă spusele domnului secretar de stat sau ale domnului senator Greblă v-au captat atenția, însă țin neapărat să vă atrag atenția că este o chestiune extrem de serioasă. Discutăm de punerea în aplicare a Codului de procedură penală, discutăm de instituții extrem de importante ale dreptului penal și ale procedurii penale și discutăm, în esență, de drepturile și libertățile omului.

De asta, chiar dacă susțin – și firesc e să susțin! – proiectul de lege care a fost trimis, susțin și amendamentele care au fost aprobate de către comisie, pentru că eu cred că instituirea unui control de către un organ judiciar abilitat peste ceea ce s-a făcut până acum, chiar dacă el se numește judecător de cameră preliminară, chiar dacă nu controlează numai legalitatea administrării probelor și controlează și... sau pipăie măcar temeinicia acestora, este în folosul protecției drepturilor și libertăților omului.

Pentru că suntem, într-un fel, într-o anumită criză, având în vedere că pe 30 aprilie anul curent expiră termenul de 45 de zile în care ar fi trebuit să adoptăm deja această lege, și pentru că, din acest punct de vedere, Cameră decizională este Camera Deputaților, eu cred că este bine și necesar să votăm astăzi raportul comisiei, așa cum a fost aprobat, cu excepția unui singur vot, de către toți membrii comisiei, urmând ca în Camera Deputaților, pe parcursul dezbaterii pe o mai lungă perioadă, pentru ca dumnealor, acolo, nu limitați de timp... În măsura în care cred că unele amendamente sunt bine-venite și cred că ar trebui să fie și bine primite, este necesar să dăm astăzi un vot pe raportul comisiei și pe proiectul de lege, urmând ca decizia să se ia la Cameră. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Chiuariu.

## Domnule președinte,

Fiindcă s-au făcut câteva aprecieri care nu sunt în neapărată și strictă concordanță cu realitatea, aș vrea să fac și eu câteva precizări.

În primul rând, în legătură cu filozofia noilor coduri.

Filozofia noilor coduri a fost exprimată prin tezele prealabile ale codurilor, aprobate prin hotărâre de Guvern. Dacă o să vă uitați în tezele prealabile, o să vedeți, la instituția judecătorului de cameră preliminară – foarte importantă într-un sistem ca cel românesc, care nu cunoaște instituția judecătorului de instrucție –, o să vedeți, așadar, că tezele noului Cod de procedură penală aveau în vedere

controlarea atât a legalității, cât și a aparenței de temeinicie a trimiterii în judecată de către acest judecător.

Mai mult decât atât, prin intermediul acestei instituții – judecătorul de cameră preliminară – noi dăm posibilitatea, inclusiv în proiectul de lege al Guvernului, să verifice legalitatea administrării probelor și să înlăture probele administrate ilegal. Dacă nu i-am fi dat posibilitatea să verifice dacă sunt suficiente probe pentru ca o persoană să fie trimisă în judecată, ne aflam în situația absurdă în care judecătorul de cameră preliminară elimină o parte din probe, cele nelegale, dar totuși menține persoana respectivă trimisă în judecată, deși nu sunt suficiente probe în privința ei.

Eu cred că chestiunea asta clarifică tot ceea ce era de spus în privința acestei instituții.

Vreau să vă reamintesc că – așa cum a spus domnul senator Greblă, dar nu până la capăt – toți senatorii din toate grupurile parlamentare, în afara domnului Greblă, au votat în favoarea acestui amendament, ca să punem lucrurile în realitatea lor.

Nu cred că avem vreun motiv să amânăm. De altfel, solicitarea domnului senator Greblă de eliminare a acestui amendament nu are niciun suport procedural și regulamentar. De aceea, eu vă rog, domnule președinte, să supunem aprobării plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege, cu amendamente.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Greblă.

Foarte pe scurt. Stimați colegi, aici nu trebuie să dezbatem nici politic și nici nu trebuie să dăm dovadă de foarte multă încrâncenare în a analiza dacă este cazul ca o instituție nouă în dreptul românesc să fie expediată fără o dezbatere _sine ira et studio._

Din această cauză, eu am considerat că este și dreptul colegilor mei, mai ales că pentru proiectul de lege al Guvernului, așa cum a fost el transmis, și-au exprimat acordul toți participanții de la toate instituțiile care participă, în România, la înfăptuirea actului de justiție.

Eu am făcut o propunere, fără să insist foarte mult, spunând din capul locului că, în comisie, a fost adoptat cu un vot împotrivă, care a fost al meu, vot pe care mi-l asum, mi-l mențin și consider și acum că am avut dreptate în a gândi că, pentru etapa actuală cel puțin, trebuie să-l lăsăm pe judecătorul de cameră preliminară să analizeze legalitatea administrării probelor și deci a trimiterii în judecată, despre temeinicie neputând să se pronunțe un singur judecător, de vreme ce instanța de judecată la Curtea de Apel este o instanță colegială, formată din mai mulți judecători. Acesta a fost rostul intervenției mele. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din fericire suntem prima Cameră sesizată. Disputa, discuția sau dezbaterea în jurul acestui punct se va relua, probabil, în Camera Deputaților. Vă propun, dacă nu mai sunt intervenții, să procedăm uzual și

Cine este pentru? Mulțumesc. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abțineri? 15 abțineri.

Cu 102 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 15 abțineri, raportul comisiei a fost adoptat.

Reamintind că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice,

Punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Inițiator – Ministerul Justiției.

Dau cuvântul din nou domnului secretar de stat Florin Moțiu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez încă de la început că, pentru acest proiect de lege, am fost de acord și am ajuns împreună la amendamente, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, care au întrunit consensul tuturor membrilor Comisiei, și de aceea susținem adoptarea acestui proiect de lege.

Pe scurt, acest proiect de lege clarifică modul în care se vor executa pedepsele și măsurile privative de libertate. El este necesar date fiind modificările aduse Codului de procedură penală și Codului penal în privința acestui tip de pedepse.

Este instituită, cu titlu de noutate, instituția judecătorului de supraveghere a privării de libertate, care va verifica modul în care persoanele, fie că sunt minore, fie că sunt majore, execută asemenea pedepse sau măsuri privative de libertate.

Este reglementată posibilitatea audierii prin videoconferință a deținuților, astfel încât să nu mai asistăm la formularea de cereri de către deținuți doar în ideea de a fi transferați dintr-o parte în alta.

Sunt reglementate regimurile de executare a pedepselor cu modalitatea de trecere dintr-un regim în altul. Sunt stabilite măsurile minime care se dispun cu precădere la intrarea în penitenciar. Este reglementată, iarăși, cu caracter de noutate, învoirea din motive umanitare pentru vizitarea persoanei condamnate de către soț sau soție, o rudă apropiată, orice persoană cu care este legat deținutul prin puternice legături afective sau participarea persoanei

condamnate la înhumarea unor astfel de persoane. Știți că în ultima perioadă au fost multe asemenea cazuri.

De asemenea, este reglementată învoirea pentru soluționarea unor probleme sociale, medicale sau de sprijinire a familiei cu titlu de excepție.

De asemenea, este reglementată și măsura nouintrodusă, respectiv a arestului la domiciliu, inclusiv cu folosirea supravegherii electronice în cazul acestor situații. Și, de asemenea, sunt reglementate măsurile de executare a măsurilor educative privative de libertate, fiind prevăzută înființarea de centre educative și centre de detenție pentru recuperarea minorilor condamnați.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Chiuariu. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri, care au fost avute în vedere.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri, care au fost avute în vedere.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au transmis avize favorabile, fără amendamente.

În ședințele din 5 și 12 martie 2013, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte din prezentul raport.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

Senatul, potrivit prevederilor constituționale și regulamentare, are în competență proiectul de lege, spre dezbatere, ca primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții,

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Inițiator – Ministerul Justiției.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem și adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele cu care am fost de acord în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și care au fost adoptate, cu unanimitate de voturi.

Acest proiect de lege a fost necesar datorită faptului că prin noile reglementări în materie penală s-au extins sancțiunile și măsurile comunitare, cele neprivative de libertate, respectiv au fost consacrate amânarea aplicării pedepsei, munca în folosul comunității, renunțarea la urmărirea penală și pentru acestea au fost necesare atunci să fie adoptate măsuri de punere în executare.

Dintre elementele de noutate ale noii reglementări subliniem câteva: au fost introduse și detaliate principiile care guvernează executarea sancțiunilor și măsurilor neprivative de libertate, respectiv legalitatea executării, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, nediscriminarea.

Au fost regândite statutul și rolul judecătorului delegat cu executarea, acesta asumându-și cea mai mare parte a deciziilor din faza de executare.

S-a prevăzut, în mod expres, implicarea instituțiilor din comunitate în procesul de executare a unor asemenea măsuri și a fost redimensionat rolul consilierului de probațiune, drept coordonator al executării acestor măsuri neprivative de libertate.

De asemenea, având în vedere noua reglementare a regimului sancționator al minorilor, cu accentul pus pe sancțiunile neprivative de libertate, această executare se realizează sub coordonarea consilierului de probațiune. Proiectul reglementează nu doar executarea pedepselor, ci și alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cum ar fi: controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, precum și dispoziții de punere în executare a măsurilor preventive dispuse față de o persoană juridică.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Chiuariu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri care au fost avute în vedere.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații care au fost avute în vedere.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții au transmis avize favorabile, fără amendamente.

În ședințele din 5 și 12 martie 2013, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat proiectul de lege și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României și urmează să fie supusă votului plenului Senatului, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

Senatul, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția Românei și ale art. 88 alin. (7) pct. 2 din Regulamentul Senatului, are în competență proiectul de lege, spre dezbatere, ca primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Florin Moțiu – Ministerul Justiției.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să precizez că la acest proiect de lege nu s-au făcut amendamente, deci este în forma care a fost înaintată de către Ministerul Justiției și asumată de către Guvern.

Adoptarea noului Cod penal și a Codului de procedură penală și paleta largă de sancțiuni neprivative de libertate adoptate în noua reglementare au impus și regândirea sistemului de probațiune, atât din punctul de vedere al organizării acestuia, cât și din punct de vedere funcțional, cu luarea în considerare a atribuțiilor stabilite în sarcina consilierului de probațiune.

Dintre elementele de noutate care interesează activitatea de probațiune menționăm posibilitatea de formulare a propunerilor motivate în conținutul referatului de evaluare pe care-l face consilierul de probațiune cu privire la măsurile educative, programele de reintegrare socială sau a altor obligații considerate cele mai potrivite a fi impuse minorului.

De asemenea, este definită probațiunea procesului de supraveghere ca fiind un ansamblu integrat între activitatea de control și de asistare.

Consilierul de probațiune, în noua reglementare, are un rol de manager de caz în ceea ce privește coordonarea tuturor activităților și intervențiilor derulate față de persoana supravegheată.

Această lege a fost necesară și pentru reglementarea în detaliu a întregii activități a consilierilor de probațiune, prin raportare la noile instituții introduse de noul Cod penal. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, senatorul Chiuariu.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și a avizat favorabil, cu observații și propuneri care au fost avute în vedere.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege.

Pentru întocmirea avizului au fost sesizate Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru egalitatea de șanse, precum și Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, care au avizat favorabil proiectul de lege.

În ședința din 19 martie 2013, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție și art. 88 alin. (7) pct. 2 din Regulamentul Senatului, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor imobile aflate în domeniul public și, respectiv, în domeniul privat al statului din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Băncii Naționale a României.

Inițiatori care mai de care mai prestigioși: Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României.

Dau cuvântul domnișoarei Andreea Lambru, secretar general adjunct al Guvernului, ca inițiator. Microfonul 9. Vă rog.

**Doamna Ioana Andreea Lambru** _– secretar general adjunct al Guvernului_ **:**

## Bună ziua!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea Proiectului de lege privind transmiterea unor imobile aflate în domeniul public și, respectiv, în domeniul privat al statului, din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” în administrarea Băncii Naționale a României, împreună cu amendamentele din comisie.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Darius Vâlcov.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 9 și 16 aprilie 2013, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament. Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament, împreună cu proiectul de lege. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc și eu. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Gheorghe Gherghina, Ministerul Finanțelor Publice, ca inițiator.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 17/2013 s-a făcut o modificare Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011, în sensul că s-au alocat 104 milioane de lei pentru proiectul de investiții Magistrala 5 – Metrou.

De asemenea, tot prin această ordonanță, au fost introduse o serie de reglementări pentru a fi introdusă suma respectivă în bugetul Ministerului Transporturilor și, respectiv, al Metrorex.

Suntem de acord cu raportul comisiei și vă rugăm să adoptați proiectul de lege de aprobare a acestei ordonanțe. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Nicula. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, din fondurile obținute în urma licitației certificatelor se va aloca suma de 104 milioane de lei pentru finanțarea proiectului de extindere a rețelei de metrou.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis, de asemenea, avize favorabile, iar Comisia pentru afaceri europene a transmis un aviz favorabil, cu un amendament.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, cu 7 voturi pentru și două abțineri, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Amendamentul formulat de Comisia pentru afaceri europene a fost respins și se află în anexa la raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții? Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. De fapt, cred că titlul este formulat un pic greșit.

Domnule secretar de stat Gherghina, este mai corect „pentru desființarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011”, și atunci ați fi fost sincer față de plenul Senatului, pentru că, de fapt, prin art. 10, 12 și 15 ați omorât ordonanța. Banii sunt deja luați, încât noi astăzi votăm niște bani luați, dar aș vrea, înainte de asta, conform art. 8... Am înțeles că la comisie s-a solicitat o astfel de informație și s-a spus că nu știe cine s-o dea, totuși în art. 8 se spune clar că Ministerul Finanțelor Publice este cel care gestionează printr-un compartiment de specialitate contul deschis la Banca Națională. Și vă rugăm să ne spuneți și nouă din ce sumă s-au alocat 104 milioane de lei, pentru că povestea celor câteva sute de milioane de certificate pentru emisii de gaz cu efect de seră e una cu cântec și știți cât au bătut pasul pe loc.

1. Câți bani s-au adunat, încât să știm dacă suma de 104 milioane de lei este una îndestulătoare sau nu?

2. Cred că, prin modul în care s-a modificat ordonanța, încălcăm orice regulă elementară a Comisiei Europene, pentru că, de fapt, este un slalom special prin care o sumă este servită.

Dimineață cineva îmi spunea că, de fapt, o să mai vină încă o sumă din banii europeni pe POS T.

Dacă dumneavoastră aveți conștiința neapăsată, e grav, dacă vă simțiți un pic încărcat, vă rog să spuneți dacă procedura este una pe care plenul Senatului trebuie, așa, în unanimitate, s-o voteze.

Și un punct de vedere din respect față de limba română. O eroare de clasa întâi se perpetuează și în ordonanță, și veniți acum și în proiectul de lege.

Forma numeralului „întâi”, așa cum este în construcție, este una invariabilă și este „întâi”, și „întâia” nu există aici.

Așadar, forma este „întâi” fără „-a”. Doar scriitorii de vagoane scriau pe vremuri „clasa I-a”.

Mulțumesc. Domnul senator Cotescu. Vă rog, microfonul 3.

## Bună ziua!

Voiam și eu să întreb dacă aceste certificate s-au vândut sau se vor vinde. Și, dacă s-au vândut sau se vor vinde, cine le cumpără pe criza asta, pentru că numai țările emergente – China, de exemplu – ar mai putea cumpăra acum certificate de felul acesta, fiindcă restul țărilor europene și-au calibrat industriile la emisiile de gaze de seră pe care le-au avut aprobate.

Noi am avut, e adevărat, o alocare generoasă de asemenea emisii, pentru că aveam o industrie destul de poluantă la vremea când s-au făcut aceste alocări. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Vegh.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Da, într-adevăr, în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital eu am fost persoana care a pus această întrebare și întăresc cele spuse de distinsul coleg, domnul Dumitru Oprea. Am primit răspunsul că până la intrarea în dezbatere în plenul Senatului o să primesc și răspuns.

Vreau să vă spun că, până în momentul de față, n-am primit răspunsul. Este adevărat că la ședința din comisie a

participat altcineva, nu domnul secretar de stat Gherghina a fost prezent, a fost o altă persoană.

Dar eu încă mai aștept răspunsul. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Chiar dacă prim-ministrul a denunțat Partidul Poporului – Dan Diaconescu ca fiind partid de opoziție, o să-i dau cuvântul domnului senator Tudor Barbu.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Din eleganță și respect, n-am să răspund la provocări.

Păi, ce, sunteți prim-ministrul?

Nici dacă.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu vreau doar să atrag atenția asupra unui aspect pe care, într-o formă incipientă, l-a atins și colegul de la USL: vânzarea pe bursă sau vânzarea sub orice formă a acestei cote pe care România o are în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră este un lucru pe care, în plan politic, cineva trebuie să și-l asume cu subiect și predicat.

De ce spun asta? Pentru că, într-un moment, România – și eu fac parte dintre cei naivi și cu speranță în suflet care cred că România va redeveni o țară din punct de vedere economic sănătoasă, deși acest orizont se îndepărtează din ce în ce mai tare, având în vedere maniera în care este condusă politic în ultimii 23 de ani –, ca să-mi continui ideea, să nu mă îndepărtez, ar putea avea nevoie, într-un moment oarecare, de aceste certificate care acum se scot la mezat cu o ușurință absolut halucinantă.

Îi rog pe colegii senatori ca atunci când vor vota solicitarea domnului Gherghina, mă rog, solicitarea Guvernului Ponta, să aibă în vedere și faptul că nu este prima solicitare de acest fel și, probabil, nu va fi nici ultima. Vânzarea aceasta este ireversibilă, cum bine spunea colegul, sunt țări care au o economie în plină mișcare, în mișcare pozitivă, adică în dezvoltare. Vor cumpăra aceste certificate de emisii de bioxid de carbon cu efect de seră și România, dacă va ajunge în postura să deschidă o întreprindere, care, sub o formă sau alta, va avea nevoie de un astfel de certificat, nu va avea de unde să-l cumpere, pentru că țările sănătoase la cap, conduse într-o manieră sănătoasă, nu-și vând una din valorile extrem, extrem de mari, valori împărțite, dacă-mi aduc aminte bine, la Reuniunea de la Kyoto, pe criterii foarte ferme și care țin cont de stadiul de dezvoltare și de trendul de dezvoltare economică, mă rog, industrială a acelor țări.

Noi vorbim cu o ușurință alarmantă, pentru mine, despre ceea ce vindem ca să facem rost de bani, pentru a ne ține de promisiuni, pe care, atât PDL-ul – mă refer la metrou – cât și, acum, USL-ul le-au făcut, ca și cum ar avea banii aceștia din producție, din motoare economice, din programe de dezvoltare a economiei, nicidecum din vânzarea unor valori pe care România le are. Copiii și nepoții noștri – și nu e populism ieftin, nu e OTV-ism sau PP-DD-ism ceea ce spun acum, este o realitate de care aș vrea să țineți cont –, generațiile care vin, vor avea mai puține certificate, deci mai puține oportunități de a dezvolta industria unei țări care s-ar putea, măcar pe baza acelor generații, să ajungă la normal.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Doamna senator Anca Boagiu, microfonul... oricare. Oricare vi-l doriți. 2.

Oricare 2, domnule președinte. Mulțumesc.

Eu cred că această ordonanță am putea s-o numim „ordonanța vânt-fum”.

Și vă spun și de ce. Discutăm despre două proiecte extrem de importante la nivelul Capitalei, două proiecte care au finanțare – și spun asta pentru senatorii care sunt mai puțin informați și pot găsi pe site-uri informațiile –, două proiecte care au la dispoziție două credite de la Banca Europeană de Investiții, care ar fi trebuit să se transforme într-un metrou în București.

Așa cum se întâmplă lucrurile, probabil că vom avea metrou în București atunci când se vor inventa alte mijloace de transport, peste vreo 50 de ani – da? – când nu va mai fi nevoie.

De ce spun asta? În proiectul de buget au fost scriși pe hârtie – nu? – că se alocă 215 milioane de lei pentru construirea metroului bucureștean.

Astăzi aflăm prin această ordonanță că, mă rog, vindem niște certificate de gaze, pe care nu știm dacă le-am vândut, le vom vinde, există – nu există, ni le cumpără – nu ni le cumpără nimeni...

Nu știe nimeni să ne spună câți bani s-au adunat din vânzarea lor, dar iată că vom finanța și metroul.

Păi, pot să vă spun că rezultatul acestor minciuni legiferate nu înseamnă altceva decât niște oameni care n-au locuri de muncă, oameni care deja lucrau pe tronsoanele începute de metrou, înseamnă firme pe care le ducem în faliment, înseamnă o politică în care mințim ori de câte ori vine vorba despre bani, bani care sunt trecuți în bugetul de stat și care, iată, acum, așteptăm să vedem dacă vor apărea de undeva, dintr-o minune, dintr-o vânzare. Eu știu? Face un pic de abracadabra domnul Gherghina și găsește doi lei, ca să facem și noi o gaură, deși sectorul 6 e plin de găuri care prefigurau începerea lucrărilor la metrou, primul, de altfel, pe care-l construiam și noi după Ceaușescu.

Așa că și dacă votăm, și dacă nu votăm acest proiect de ordonanță, din punctul meu de vedere, banii de la metrou nu există. Există doar două credite pentru care Guvernul va plăti în continuare taxe de neutilizare și dobânzi aiurea în tramvai. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule președinte, Doamnelor și doamnelor,

N-aș fi intervenit, vă spun foarte sincer, decât dacă nu aș fi avut surprinderea să constat că oamenii al căror profesionalism totdeauna l-am apreciat pot să derapeze atât de grav în populisme ieftine, cum au fost cele prezentate înainte.

Stimați colegi,

Stimate doamne și domni colegi,

Acest sistem, cu privire la negocierea acestor certificate, este un sistem planetar. Din păcate, România nu și-a valorificat aceste certificate din diverse motive, între care, în principal, lipsa de asumare a responsabilității. Pentru că, să fie foarte clar, sunt aici domni senatori care sunt îngrijorați că în viitorime..., viitorimea, adică urmașii urmașilor noștri, nu va mai avea posibilitatea să mai construiască nimic în această țară – mă refer, în principal, la industrie, pentru că aceea este cea care produce aceste gaze –, pentru că ne-am vândut deja disponibilitatea de care vorbim.

În primul rând, dacă cumva România se va reindustrializa – și eu îmi doresc din tot sufletul să se întâmple acest lucru –, nu se va reindustrializa decât în condițiile Uniunii Europene, ceea ce presupune tocmai că aceste industrii vor fi nepoluante sau poluarea va fi foarte scăzută. Este o condiție. Ce s-a întâmplat în urmă am negociat atunci când am intrat în Uniunea Europeană și în felul acesta noi nu suntem încă aliniați pentru anumite industrii la ceea ce solicită Uniunea Europeană, din fericire sau din nefericire. Mai ales nu mai avem acele industrii superpoluante.

Dar, pentru viitor, să ne îngrijorăm și să dăm vina pe o decizie puternică a Guvernului, de a-și asuma răspunderea, pentru că asta nu s-a întâmplat în guvernările precedente, pentru a negocia, așa cum fac toate țările, mi se pare că este un populism prea ieftin și nu am putut să-l accept, am venit la microfon, deși era un subiect și este un subiect de declarații politice.

## Stimate domnule președinte,

Vă rog, în mod respectuos, având în vedere faptul că procedurile parlamentare spun foarte clar că intervine o singură persoană dintr-un grup pentru a susține un anumit punct de vedere și pentru că am avut grijă să nu pronunț nume

, pentru ca să le dau dreptul la replică celor care ar dori să intervină, să procedați ca atare și, dacă sunt alte persoane, sigur, în afară de cele care au vorbit – eu îmi iau angajamentul să nu mai vin la acest microfon –, să le dați totuși voie să se înscrie la cuvânt. Dar, pentru cei care s-au exprimat că doresc să-mi dea mie un drept la replică, vă rog foarte mult să procedați regulamentar, fără să îngrădim dreptul la libera exprimare.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Niciodată.

Mulțumesc, domnule senator.

Îmi pare că toate grupurile parlamentare au exprimat o poziție la dezbaterile generale. Da?

Pe procedură?

Păi, pe procedură, cine vă poate refuza, domnule senator? Vă rog. Procedura e sfântă. După aceea, pe procedură, domnul Tudor Barbu. Pe rând. Domnul Dumitru Oprea.

Aș vrea ca luările de cuvânt să fie pe marginea materialelor pe care le dezbatem. Pentru că, de fapt, noi vorbim de sume...

Aici nu am cum să vă ajut.

...existente, nu de politici viitoare și trecute. Iar domnul Gherghina trebuie să răspundă punctual. Conform art. 10, anulat prin art. 12 și făcut pulbere prin art. 15... Acolo, în art. 10, dumneavoastră trebuie să dați raport privind suma încasată – cât s-a încasat, din care s-a luat, conform art. 12[1] , suma de 104 milioane de lei – și ce a mai rămas, și ce destinație au, și ce faceți cu celelalte ministere care, conform art. 10, nefiind anulat, mai aduc alte cereri de proiecte unice, nefinanțate din alte surse, așa cum este în lege.

Îmi cer scuze față de colegi, dar eu cred că Senatul, totuși, trebuie să aibă o imagine clară asupra a ceea ce discută.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Domnule senator, mulțumesc.

Nu a fost chiar procedură. Eu nu am limitat în timp.

Puneți-i, vă rog respectuos, toate întrebările domnului Gherghina, că știe multe!

Atunci când aveți întrebarea respectivă.

Procedură?

Da, procedură. Parol!

Domnul senator Tudor Barbu.

Nu mi-aș permite, domnule președinte, să invoc procedura și să dau drept la replică, asta și din respect pentru domnul Cristian Dumitrescu, vicepreședinte al Camerei numite Senatul României. În schimb, citind eu cu atenția necesară și, zic eu, suficientă regulamentul care guvernează activitatea Senatului, un drept la replică nu este generat doar dacă se folosește numele unui senator, ci și dacă se dă un citat din acel senator.

## Domnule Dumitrescu,

Când citezi dintr-un antevorbitor este ca și cum i-ai spune numele. Cu eleganța pe care știu că o aveți, nu ați spus numele, dar citatul mi-ar da dreptul, dacă președintele Senatului agreează punctul meu de vedere, mi-ar da dreptul la 30 de secunde drept la replică, dar doar cu...

Agreez. Agreez, domnule senator.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă ar fi să luăm afirmațiile domnului senator Dumitrescu ca fiind corecte, ceea ce eu nu voi face, cu toată deferența și respectul cuvenite, ar însemna că România vinde certificatele acestea doar în Biafra, Sahel și țări aflate la pragul lumii a treia, pentru că nu le poate vinde în Europa, care Europa respectă regulile Europei, nu le poate vinde în America, care are reguli mai dure decât Europa, sau nu le poate vinde în Japonia, Brazilia, India, țări emergente, țări care sunt în plină dezvoltare, pentru că – nu-i așa?–, ele și-au calibrat economic necesarul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

Eu nu cred povestea aceasta și, dacă am lăsat impresia unui populism ieftin, îmi cer iertare față de toți colegii din sală, nu am avut nicio secundă gândul acesta. Ceea ce am spus este probabil, adică se poate proba, și nu avem decât să așteptăm un pic, pentru că eu sunt convins și sper, ca și colegul Dumitrescu, că România va avea nevoie de astfel de certificate într-un viitor nu foarte îndepărtat. De ce? Pentru că aceste certificate pot împiedica reindustrializarea unei țări atunci când această soluție economică va fi posibilă. Bineînțeles că ea va fi posibilă doar în cazul unei conduceri politice apte să facă acest pas economic.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă domnul secretar de stat Gherghina dorește să răspundă problemelor puse, îl rog să o facă. Microfonul 8.

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule președinte,

Eu îmi cer scuze, în numele Ministerului Finanțelor Publice, că nu v-a fost prezentată detaliat această problematică, pentru că, dacă era prezentată detaliat și știa toată lumea despre ce e vorba, sunt convins că nu se puneau în discuție o serie dintre aspectele prezentate aici.

Despre ce este vorba?

Sunt mai multe tipuri de certificate:

– Sunt certificatele care revin României potrivit Protocolului de la Kyoto. Aceste certificate se vând, când se vor vinde, prin Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

– La Ministerul Finanțelor Publice sunt certificatele care revin României, certificatele care sunt vândute prin platforma de comercializare a Comisiei Europene. Din aceste certificate, Comisia Europeană a vândut și a virat României, până în momentul de față, suma de 352,29 milioane de lei, echivalent în euro. Deci 352,29 milioane de lei, din care 179,4 milioane de lei la sfârșitul anului 2012 și 172,891 milioane de lei în anul 2013, până astăzi. Din aceste certificate, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011, 29% din sume vin la bugetul de stat și s-au virat la bugetul de stat 23,1 milioane de euro, deci, în lei, 102 milioane de lei, din care 52 milioane de lei în anul 2012 și 50,13 milioane de lei în anul 2013.

Diferența de 71%, care reprezintă, în lei, 250,126 milioane de lei, din care 127 milioane de lei din anul 2012 și 122 de milioane de lei din anul 2013, se duce într-un cont la Ministerul Finanțelor Publice, urmând să fie repartizate aceste sume pe proiecte, potrivit art. 10 din directivă, pe toate destinațiile prevăzute în directivă. Noi, practic, din acești 250 de milioane de lei, în momentul de față, am repartizat 104 milioane de lei pentru acest proiect, pe care vi l-am prezentat. În ordonanță scrie foarte clar că și celelalte ministere pot veni cu proiecte și, prin hotărâre a Guvernului, va fi repartizată și diferența de 146 milioane de lei pe care o mai avem acum.

Mai avem de vândut până la sfârșitul anului, suntem programați să primim banii de la Comisia Europeană pentru 27,9 milioane de certificate. Până acum, în acest an, am primit banii pentru 8,8 milioane de certificate.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc și eu.

Întreb dacă se susține în plen amendamentul respins. Dacă nu,

Cu niciun vot împotrivă, 27 de abțineri, raportul a fost adoptat.

Cu niciun vot împotrivă, 27 de abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Explicarea votului. Vă rog. Domnul senator Dumitru Oprea.

Eu am apreciat și domnul Gherghina a fost chiar acuzat acum, în urmă cu câteva ședințe, două, că se punea în discuție, prin ordonanța de urgență, obligativitatea ca la toate inițiativele legislative să se vină cu fișa fiscală.

Și dumneavoastră aveți dreptate, că, dacă veneați și dumneavoastră cu fișa fiscală, iar la rubrica „Impact financiar” ați fi pus un cuvânt, zău că nu vă întreba nimeni nimic. Noi de asta ne-am opus, pentru că dumneavoastră nu ați avut nici pic de transparență. Ați pus, la „Buget: venituri – 0, cheltuieli – 0”, fiindcă este o permutare de colo, colo, ca și cum astea sunt aduse din cer.

Pentru asta noi ne-am opus și vă mulțumim că ați venit cu detaliile pe care le și așteptam. Ce ne-ați prezentat din art. 10 din directivă poate că pentru unii colegi a fost o noutate, dar noi le știam, cu procentele alea pe care le-ați vehiculat, cu 72 și cu...

Vă mulțumesc, domnule senator. Trecem la punctul 9.

Eu o să încep să citesc titlul acestui proiect de lege, dumneavoastră să nu vă pierdeți răbdarea. Vom ajunge, la un moment dat, și la sfârșitul lui.

Așadar, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eșalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispozițiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace dintre România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum și ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998, republicată, Legii nr. 290/2003 și Legii nr. 393/2006.

Inițiatori, Secretariatul General al Guvernului și ANRP. Dau cuvântul domnului președinte Ioan Nasleu. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

**Domnul Ioan Nasleu** _– vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților_ **:**

Vicepreședinte, domnule președinte. Mulțumesc.

**Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vicepreședinte.

Inițiatorii susțin proiectul de lege cu majoritatea amendamentelor formulate la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat, cu excepția amendamentului formulat la pct. 5, care, de fapt, înlătură unul dintre scopurile principale ale ordonanței.

## Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul senator Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă eșalonarea plății despăgubirilor stabilite potrivit Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003, respectiv Legii nr. 393/2006, în tranșe anuale egale, pe o perioadă de 10 ani, precum și modificarea actelor normative menționate.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

În cadrul mai multor ședințe de dezbatere, membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele, amendamentele prezentate, precum și punctul de vedere transmis de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și au hotărât, cu 8 voturi pentru, să adopte raport de admitere, cu amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 88 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Da? Sunt?

Domnul senator Tișe. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această lege, la fel ca cea de săptămâna trecută, care nu face altceva decât să amâne plata despăgubirilor – și vorbesc aici de legea pe care Guvernul și-a asumat răspunderea –, nu face altceva decât să stabilească un tratament discriminatoriu între cei care au deja titluri de plată emise deja de statul român și cei care urmează să primească aceste titluri de plată – sigur, în ambele situații, plata urmând să se facă în 10 ani.

Dacă în cazul legii de săptămâna trecută Guvernul a găsit o procedură prin care, practic, a reușit să amăgească

oamenii, în sensul că emite măcar puncte – știți prea bine, legea de săptămâna trecută prevede acest lucru, emite certificate de puncte, urmând ca abia din anul 2017 să le valorifice, până în anul 2024, fiecare titular –, în cazul acestei legi nu există nici măcar această posibilitate. Pur și simplu, în cazul acelora care au titlu de plată se amână plata acestora până anul viitor, până la 1 ianuarie 2014, iar în cazul celorlalți, care nu au nici măcar titlul de plată, se amână plata la un an de la data emiterii acestor titluri de plată.

Este un tratament, în opinia noastră, discriminatoriu, pentru că nu este culpa respectivului cetățean că primește titlurile de plată la date diferite, iar din acest punct de vedere cred că legea trebuie să trateze în mod egal acești cetățeni, chiar dacă obiectivul principal, pe care l-a recunoscut și reprezentantul Guvernului, este de a amâna cât poate de mult acest lucru.

Ca atare, în opinia noastră, credem că trebuie tratați în mod egal acești cetățeni care au titluri de plată și că, atunci când ai un titlu emis cu întârziere, trebuie să-l execuți de îndată, fără să mai stai 10 ani, așa cum prevede acest proiect de lege.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții,

Punctul 10. Propunerea legislativă privind acordarea, pentru familiile cu venituri reduse a diferențelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă și canalizare furnizate de SC ApaServ – SA Valea Jiului.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Iulian Matache.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare acordarea, de la bugetul de stat, lunar, a unui sprijin financiar pentru familiile cu venituri reduse având domiciliul în raza teritorială a municipiilor Petroșani, Lupeni și Vulcan, precum și a orașelor Aninoasa, Petrila și Uricani, constând în suportarea unor diferențe de tarif la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare furnizate de SC ApaServ – SA Valea Jiului.

Semnalăm că textul propunerii legislative este reprodus aproape identic cu cel din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 526/2001, cu modificările ulterioare, care reglementează acordarea, pentru familiile cu venituri reduse, a diferențelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă și canalizare furnizate de Regia Autonomă a Apei Valea Jiului, beneficiara împrumutului extern acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru Proiectul privind alimentarea cu apă și protecția mediului în Valea Jiului.

Diferențele dintre prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2001 și inițiativa legislativă propusă constau în:

– sursa de finanțare, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2001, este de la bugetele locale, iar, potrivit prezentei inițiative legislative, diferențele de tarif se suportă de la bugetul statului;

– plafonul care reprezintă venitul net mediu lunar pe membru de familie. Potrivit art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru acest motiv, considerăm necesară revederea soluțiilor propuse.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicula, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, familiile cu venituri reduse din unele localități din Valea Jiului primesc, lunar, un sprijin financiar de la bugetul de stat pentru plata serviciilor de alimentare cu apă.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, deoarece prin delimitarea beneficiarilor sprijinului financiar și a furnizorului de servicii de alimentare cu apă este încălcat principiul nediscriminării.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize negative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a analizat textul inițiativei legislative și avizele primite și a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Da? Domnul senator Vochițoiu. Vă rog.

În calitate de inițiator.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În Monitorul Oficial al României nr. 145 din 23.03.2001 se publica de către Guvernul României de la acea dată, sub semnătura prim-ministrului Adrian Năstase și a miniștrilor Mihai Nicolae Tănăsescu, Octav Cozmâncă, Dan Ioan Popescu și Marian Sârbu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41 din 15.03.2001, ordonanță ce a fost în vigoare până în anul 2011, dar nu se mai aplica din anul 2006.

Această ordonanță se referea la acordarea, pentru familiile cu venituri reduse, a diferențelor de tarif la serviciile de alimentare cu apă și canalizare furnizate de Regia Autonomă a Apei Valea Jiului.

Astăzi, mulți cetățeni din Valea Jiului se află în imposibilitatea de a achita la timp facturile la apa potabilă. Obligațiile restante sunt generate de situația economică a Văii Jiului, din cauza restructurărilor din industria minieră și reducerii activității în celelalte unități economice, cu consecința unei căderi economice bruște și a amplificării problemelor sociale prin creșterea șomajului.

E necesară o preocupare mai insistentă pentru contracararea sărăciei din Bazinul Văii Jiului și diversificarea surselor de venit pentru o populație dependentă de minerit.

SC ApaServ – SA Valea Jiului este o societate comercială de interes județean și administrează sistemul public regional de alimentare cu apă potabilă și canalizare în Petroșani, Lupeni, Vulcan, Petrila, Aninoasa și Uricani.

Această societate întâmpină dificultăți în recuperarea sumelor restante de la populație, dar și de la societățile ce distribuie energie termică în sistem centralizat și alte unități bugetare.

Având în vedere aceste aspecte, pentru contracararea sărăciei din Valea Jiului este necesar a se acorda pentru familiile cu venituri reduse diferențe de tarif la serviciile de alimentare cu apă și canalizare furnizate de SC ApaServ – SA Valea Jiului.

Astăzi, propunerea mea este ca familiile al căror venit mediu lunar pe membru de familie este sub 400 de lei sau între 400 și 600 de lei să beneficieze gradual de o compensare la plata acestor facturi. Prin adresa înregistrată la Biroul permanent al Senatului sub nr. 2/4.03.2013, Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cosmin Nicula.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

Mulțumesc, domnule președinte.

La o declarație politică, teoretic, ar trebui să nu răspundem printr-o altă declarație politică.

Vreau să-l anunț pe domnul senator Vochițoiu – și am curajul să-i folosesc numele – că, într-adevăr, am fost ales de două ori senator în Valea Jiului, dar eu nu am furat apă din Valea Jiului.

Solicit pe această cale președintelui Consiliului Județean Hunedoara, domnul Moloț, să ne pună la dispoziție, în baza Legii nr. 544/2001 privind dreptul la informare publică, documentele prin care domnul senator Vochițoiu Haralambie, liderul Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu, a fost prins de către societatea ApaServ că nu avea contor. A furat apă din Valea Jiului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Ies la iveală fapte cutremurătoare.

Vă rog, păstrați-vă cumpătul!

Poate acesta este unul dintre motivele...

Continuați, domnule senator.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

...pentru care prețul apei din Valea Jiului este destul de mare. Se datorează și unor astfel de parlamentari care... fură apă!

Deci, domnule Vochițoiu, declarațiile politice se țin la tribună, acolo, nu în plen. Da?

Mă opresc aici cu comentariile și v-aș ruga să vă abțineți, ca să nu vin și cu alte informații...

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Păi, nuuu... Nu vă opriți!

...care nu cred că vă avantajează.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

E o datorie cetățenească să spuneți tot ce știți!

Cine ce mai știe?

Domnule senator Laurențiu Coca, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu știu că mâine avem declarații politice. Asta știu.

Și aș fi de acord cu distinsul meu coleg, dacă îmi spune și mie ce pot să fac pentru zona în care se exploatează cărbune din județul Vâlcea, dacă și oamenii pe care îi reprezint aici, în Senatul României, pot să intre la reducerile de care spune dânsul.

Mai vreau să adaug un singur lucru. Distinse coleg, domnule senator, niciodată o campanie electorală nu a ținut din 2001 până în 2011.

Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Mulțumesc.

Drept la replică!

Stați... Da. Domnul senator Liviu Pop. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu luam cuvântul, dacă nu aveam deosebita onoare să stau cu domnul Vochițoiu în ședința Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și să realizeze atunci că, în 2001, Guvernul Năstase a dat acei bani în zona respectivă pentru un proiect care trebuia să se finalizeze în anul 2011. S-a dat un credit pentru finalizarea acestui proiect. Realitatea de astăzi ne spune că pentru contoarele care nu există la anumiți parlamentari din zona respectivă nu s-a finalizat proiectul cu apa, fapt pentru care situația de acolo este drastică.

Cred că soluția trebuie căutată în altă parte. Mulțumesc.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Da.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru a alege cea mai bună soluție în acest caz trebuie să alegem între două variante: aceea de a subvenționa apa potabilă de care beneficiază unii cetățeni sau acei bani... ori a aloca fonduri în a finaliza sau a începe noi proiecte de alimentare cu apă în satele și localitățile din Moldova, unde se consumă apă cu nitrați și nitriți și apă din ploi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Stați, că nu s-a terminat. Abțineri? Credeam că doriți să spuneți și dumneavoastră ceva despre...

9 abțineri. Câte sunt împotrivă? 8 voturi împotrivă și 9 abțineri. Doriți să justificați votul?

Pentru raport, deocamdată, că nu am încheiat, da? Că am votat pe raport.

Stați acolo, că votăm și legea și, după aceea, justificați cât doriți.

Trei minute.

Da. A căzut raportul.

Vă rog să justificați, dacă puteți, domnule senator.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL a votat împotrivă pentru că această propunere legislativă este apă de ploaie.

Mulțumesc. Domnul senator Haralambie Vochițoiu. Vă rog.

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Vă spun sincer că, la modul cum v-am văzut pe cei din PSD, PNL și PC că ați votat de-a lungul timpului, aveam slabe șanse că, astăzi, această lege va trece. Dar să-l văd pe colegul meu Nicula că-și ridică poalele în cap cu o minciună grosolană nu mă așteptam. O să vă aduc o adresă în sensul acesta.

Dar, stimați colegi, Nicula pentru mine nu este foarte important, însă cetățenii români și cetățenii din Valea Jiului sunt foarte importanți. Și vreau să vă spun așa: țările arabe, care au petrolul de la Allah, dau cetățenilor lor câte un venit minim garantat, înțelegând astfel solidaritatea. Dar la ei apa este scumpă, într-adevăr. Noi am avut și petrol și nu l-am împărțit cu ai noștri români. Avem și apă și nu vrem să le dăm nici apă.

Vă spun încă o dată, domnilor de la PSD, PNL și PC că astăzi ați făcut o mare greșeală și eu cred că cele 60 de procente pe care le-ați obținut se vor risipi în curând.

Îmi pare foarte, foarte rău pentru ce le-ați făcut cetățenilor din Valea Jiului și oamenilor din România! Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cosmin Nicula.

Vă rog însă să concentrați, ca să putem supune în timp util o propunere a domnului senator Vâlcov, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

## **Domnul Vasile Cosmin Nicula:**

Nu, domnule președinte, nu vreau să-i dau o replică, ci doar să solicit imperativ ca, până săptămâna viitoare sau în două săptămâni sau când ne reîntâlnim aici, în plenul Senatului, Consiliul Județean Hunedoara, prin președintele consiliului județean, în baza Legii nr. 544/2001, să ne transmită acest raport de control la ApaServ Valea Jiului, să-l citim aici, în plen, iar domnul Vochițoiu, în loc de declarație politică, să vină să-și facă _mea culpa_ în fața plenului pentru toți locuitorii din Valea Jiului.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, am ajuns la punctul 11.

Înainte de a încheia însă, domnul președinte Vâlcov dorește să facă o propunere și vreau să o

Mulțumesc mult.

Vă solicit retrimiterea la comisie a proiectelor de lege aflate la poziția 14 și poziția 15 din ordinea de zi.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Vă mulțumesc.

Sunt retrimise la comisie.

O abținere.

Nu influențează rezultatul. Sunt retrimise la comisie.

A expirat timpul pentru dezbaterea inițiativelor legislative, vă mulțumesc.

După o scurtă pauză, continuă ședința cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

Bună ziua.

Reluăm ședința Senatului de astăzi, 22 aprilie 2013, cu partea a doua: întrebări și interpelări.

Vă reamintesc că timpul alocat pentru întrebări, interpelări este de 30 de minute, împărțit pe grupuri parlamentare după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 11 minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 8 minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 4 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 4 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR – 2 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 1 minut;

- senatori independenți – pentru că avem și un senator

- independent – 1 minut.

Începem cu secțiunea întrebări.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Doina Silistru.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Tomoiagă Ștefan Liviu. Este?

Nu este.

Domnul senator Deneș Ioan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Doamnă ministru,

În județul Vaslui, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a decis blocarea internărilor în azilurile pentru bătrâni și persoanele adulte cu dizabilități, în condițiile în care cele 716 locuri existente sunt ocupate de 817 beneficiari. Totodată, există încă 40 de cereri pentru servicii destinate persoanelor vârstnice și 28 pentru servicii destinate persoanelor cu dizabilități, care se află pe lista de așteptare.

În aceste condiții, vă întreb, doamnă ministru, care sunt demersurile de menținere în mediul familial sau comunitar a persoanei aflate în dificultate pe care le are în vedere instituția pe care o conduceți și dacă aveți în vedere extinderea spațiilor destinate instituționalizării persoanelor aflate în nevoie, ținând cont de faptul că numeroase clădiri, care au aparținut unor instituții din județul Vaslui și nu numai, se degradează în loc să servească nevoilor comunităților. Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Deneș Ioan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Întrebare adresată Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, domnului președinte Daniel George Tudor.

Obiectul întrebării: „Reglementări interne ale companiilor de asigurări privind persoanele vârstnice”.

Stimate domnule președinte,

În spațiul public au apărut informații referitoare la o serie de reguli interne pe care anumite companii de asigurări le-au luat în privința asigurării persoanelor vârstnice care doresc să călătorească. Din informațiile pe care le dețin în acest moment, normele interne ale companiilor de asigurări precizează că persoanele care doresc să călătorească nu mai pot fi asigurate decât dacă au vârsta cuprinsă între 0 și 70 de ani la data asigurării. Consider că astfel de prevederi aduc o serie de discriminări pe criterii de vârstă și îngrădesc libera circulație a persoanelor.

Având în vedere acest considerent, vă rog să aveți amabilitatea să-mi precizați dacă instituția pe care o conduceți are cunoștință de astfel de prevederi sau dacă a demarat sau va demara o investigație pe această temă în rândul companiilor de asigurări din România.

Vă mulțumesc anticipat.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, Ioan Deneș, senator PNL, BistrițaNăsăud.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Păunescu Teiu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am două întrebări.

Prima întrebare este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Sistarea alocării de fonduri la nivel național pentru asigurarea asistenței stomatologice în sistemul public de asigurări de sănătate”.

Conducerea Colegiului Medicilor Dentiști din România este nemulțumită ca urmare a deciziei emise de reprezentanții guvernamentali prin care se dorește stoparea fondurilor de finanțare către această ramură importantă a medicinii.

Această măsură de sistare a alocării fondurilor pentru decontarea serviciilor de medicină dentară a fost luată fără informarea publică a beneficiarilor serviciilor de asistență socială, acest lucru aducând prejudicii grave tuturor cetățenilor care contribuie la Fondul unic de asigurări de sănătate.

În consecință, de pe urma acestei măsuri cei care au suferit sunt cetățenii plătitori de asigurări, care nu vor mai putea beneficia de decontarea serviciilor stomatologice.

Vă întreb, domnule ministru, care sunt motivele pentru care ați optat pentru luarea acestei măsuri, mai ales că acest lucru este fără precedent în sistemul îngrijirilor de sănătate din Uniunea Europeană.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Situația lucrărilor la bazinul olimpic din Alba-Iulia”.

## Domnule ministru,

Bazinul de înot olimpic din Alba-Iulia se află în lucrări de reabilitare încă din anul 2010 și trebuiau să fie finalizate în anul 2011. Din păcate, momentan, lucrările de reabilitare sunt întrerupte din lipsă de fonduri.

Din această cauză, sportivii din Alba sunt nevoiți să se deplaseze în alte orașe din împrejurimi, unde există bazine de înot olimpice.

În luna ianuarie anul curent am depus o serie de amendamente la proiectul bugetului de stat pe anul 2013, dintre care unul se referea la sumele de bani necesare finanțării lucrărilor la bazinul olimpic. Astfel, propuneam alocarea sumei de 3.299.000 de lei pentru realizarea reabilitării bazinului olimpic din Alba-Iulia. Chiar și colegii dumneavoastră de coaliție au propus, prin amendamente la proiectul bugetului de stat pe 2013, suma de 400.000 de lei pentru continuarea lucrărilor din interior și exterior la obiectivul sus-amintit.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Teiu Păunescu.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea.

Întrebarea mea se adresează domnului Victor Ponta, prim-ministrul României.

Fac parte din Grupul parlamentar al PP-DD.

Obiectul întrebării: „Motivul închiderii postului de televiziune OTV”.

## Domnule prim-ministru,

După cum bine știți, emisia OTV a fost întreruptă marți, 22 ianuarie 2013, în jurul orei 18.40, după ce Consiliul Național al Audiovizualului a retras, în ședința din aceeași zi, cu unanimitate de voturi, licența audiovizuală a televiziunii sus-amintite.

Închiderea OTV-ului a fost ca o operațiune _Blitzkrieg_ ce amintește de performanțele uluitoare ale dictaturii naziste împotriva libertății cetățenilor Europei. Această decizie abuzivă a fost luată cu unanimitate de voturi la ședința CNA din 22 ianuarie, prezidată de Laura Georgescu, fosta funcționară a Guvernului condus de dumneavoastră.

În orice țară, reducerea la tăcere a unui organ media atentează la un drept inalienabil al oricărui om: libertatea cuvântului. Această decizie abuzivă poate constitui un precedent pentru alte acte similare, în care, sub diferite motive și pretexte, se va pune botnița și altor organe de presă, care au păcătuit sau vor păcătui printr-o atitudine lipsită de obediență față de puterea executivă. Dacă astăzi închideți OTV-ul, poate mâine veți face același lucru cu Antena 3 sau cu cine mai știe care alt post de televiziune.

Cu această ocazie trebuie să vă reamintesc că această decizie abuzivă este unică în ultimii ani în Europa democratică. Dacă ați avut curajul să faceți un asemenea act, dați-mi voie să-mi pun o întrebare retorică: oare OTV-ul a fost închis pentru că începuse să creeze mari prejudicii de imagine Guvernului condus de dumneavoastră?! Având în vedere că se apropia scandalul Oltchim, v-a fost cumva frică de reacția dură pe care OTV-ul ar fi avut-o mai mult ca sigur împotriva dumneavoastră? Și bineînțeles că, având în spate un puternic organ media, Partidul Poporului reprezenta cel mai vioi segment al opoziției.

Având în vedere toate aceste elemente, în cazul de față s-a procedat vădit discriminatoriu. După cum bine știți, și alte televiziuni au avut debite față de fisc și amenzi contestate, dar nu li s-a întâmplat nimic. Și, oricum, dacă a fost vorba de un debit, mai întâi trebuia să fie pus sechestru asupra fondului patrimonial al OTV până la lichidarea creanței, și nu să se apeleze la o măsură administrativă dintr-un alt domeniu. Iar pentru abateri de la deontologia profesională sigurele sancțiuni plauzibile puteau fi doar suspendările de emisie pe o perioadă determinată sau amenzile bănești.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Grigoraș Viorel.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea se adresează domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei.

Obiectul întrebării: „Cheltuirea banului public în perioada de austeritate 2009–2012 la Ministerul Economiei”.

Stimate domnule ministru Varujan Vosganian,

Date fiind numeroasele articole de presă, publicate în ultimii patru ani, pe tema cheltuirii banului public în perioada de austeritate, vă rog să aveți amabilitatea să ne comunicați sumele cheltuite de Ministerului Economiei în perioada 2009–2012, defalcat pe ani, pentru:

- reclamă și publicitate;

- deplasări în străinătate;

- protocol;

- consumabile.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Ilfov, Gabriela Firea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea din această seară este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, dar și domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Sporul de doctorat”.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Vă atrag atenția asupra unei situații de discriminare prin prevederi legale aplicate diferit pentru categorii cu aceeași pregătire profesională și același grad de perfecționare. Este vorba despre sporul de doctorat și Legea nr. 284/2010 a salarizării unitare, care l-a desființat.

La ora actuală, aceasta se aplică în mod discriminatoriu celor care au obținut doctoratul înainte de anul 2009 și celor care l-au obținut după acest an. Pentru prima categorie, sporul a fost introdus în salariul de bază și a continuat să fie

acordat beneficiarilor, în timp ce pentru cea de-a doua categorie acest lucru nu mai este posibil. Prin urmare, aceeași pregătire profesională, aceeași încadrare pe post este remunerată diferit în funcție de anul obținerii titlului de doctor.

Luând în considerație argumentele prezentate și faptul că atât Ministerul Muncii, cât și cel al Educației au obligația aplicării unitare a legislației în materie și evitării cazurilor de discriminare, vă rog să precizați dacă aveți în vedere modificarea cadrului legal și reintroducerea sporului de doctorat.

Atașez prezentei petiția semnată de dr. Aurel Melniciuc din Botoșani.

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Zisu Ionuț Elie, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și are ca obiect „Derogare pentru acordarea subvenției pe suprafață”.

Domnule ministru,

Agricultorii din Ardeal sunt afectați la acordarea subvenției pe suprafață de parcelarea excesivă a terenurilor și de faptul că aceste terenuri, la momentul parcelării, pe vremuri, au fost măsurate în iugăre și cu aceste suprafețe au fost mai apoi împroprietăriți.

Vă întreb, domnule ministru: se poate face o derogare la acordarea subvenției pe suprafață pentru agricultorii din Ardeal cărora le lipsesc cel mult 100 m[2] din suprafața eligibilă pentru acordarea acestui sprijin?

Aștept răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Zisu Ionuț Elie, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea este adresată domnului Dan Coman Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Obiectul întrebării: „Stadiul lucrărilor publice privind finanțarea, proiectarea, construcția, operarea și întreținerea autostrăzii Craiova–Pitești”.

Stimate domnule ministru,

Dat fiind impactul major al construcției autostrăzii Craiova–Pitești asupra dezvoltării industriale și economice a județului Argeș, vă rog să aveți amabilitatea de a-mi transmite o notă de informare privind stadiul lucrărilor la acest mare proiect de infrastructură. Atât centralitatea acestei investiții în Programul de guvernare al USL, cât și numeroasele intervenții ale primministrului Victor Ponta pe marginea importanței deosebite a autostrăzii Craiova–Pitești reprezintă pentru toți cei din comunitatea locală o garanție solidă a realizării obiectivului în cei mai buni parametri.

Tocmai de aceea vă rog să ne comunicați pașii realizați de către minister în direcția lucrărilor de construire a autostrăzii Craiova–Pitești.

Cu încredere într-o colaborare fructuoasă pentru reușita acestui proiect de interes național, vă mulțumesc pentru parcurgerea acestor rânduri.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu cele două întrebări pe care le am.

Prima întrebare este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Realizarea investiției Școala cu clasele I–VIII, sat Conțești, comuna Valea Seacă, județul Iași”.

## Stimate domnule ministru,

Prin prezenta, doresc să vă informez că, în anul 2008, a început construcția Școlii generale cu clasele I–VIII, sat Conțești, comuna Valea Seacă, județul Iași.

Valoarea investiției este de 312.980 lei.

Au fost ridicate doar zidurile clădirii. Din lipsa finanțării nu s-a realizat acoperișul, nu a putut fi montată tâmplăria și nu s-au putut realiza lucrări de finisări interioare, lucrările fiind sistate.

Investiția se deteriorează pe zi ce trece, întrucât, fără acoperiș, înfiltrația apei produce o degradare continuă a lucrărilor efectuate până în prezent.

Pentru finalizarea investiției este necesară suma de 207.181 de lei.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog, domnule ministru, să dispuneți alocarea sumei în vederea finalizării investiției.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebit respect, senator PSD, Florin Constantinescu. A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării se referă la: „Alocarea de fonduri la Școala generală cu clasele I–IV nr. 2, comuna Todirești, județul Iași”.

## Stimate domnule ministru,

Consiliul Local Todirești, împreună cu Consiliul de administrație al Școlii Todirești și Inspectoratul Școlar Județean, analizând situația spațiilor de învățământ, au constatat că Școala cu clasele I–IV nr. 2 Todirești și Grădinița nr. 2 Todirești, județul Iași, din zona Bogata, funcționează într-un spațiu total impropriu, construcția fiind executată din chirpici în anul 1954. De la data construirii clădirii până la

momentul actual numărul de elevi s-a triplat, spațiul fiind insuficient și inadecvat desfășurării procesului instructiveducativ. La acesta s-a adăugat și perspectiva comasării cu Școala Stroiești, din aceeași comună, care are un număr mai mic de copii și care, de asemenea, este într-o stare avansată de degradare. Astfel că, în 2007, s-a întocmit studiul de fezabilitate, urmat de proiectare și licitație de execuție a lucrării.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Soluții pentru foștii angajați din industrie decimați de criză”.

Doamnă ministru,

De la începutul crizei economice până în prezent sute de mii de persoane angajate în industrie și construcții au rămas fără loc de muncă. Conform ultimelor statistici însă cea mai gravă situație se regăsește la nivelul Regiunii de Nord-Est. Aici, peste 60.000 de oameni au fost concediați, din care peste 15.000 sunt din Iași.

Care este strategia ministerului, astfel încât aceste persoane să fie reintegrate în câmpul muncii?

Ce programe se vor implementa, în special pentru zona de nord-est, acolo unde problema șomajului este una dintre cele mai grave comparativ cu alte zone ale țării?

Doresc răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Mai avem un coleg care vrea să susțină întrebarea. Domnul senator Dumitrescu Florinel, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

Obiectul întrebării: „Absorbția foarte slabă a fondurilor europene”.

Absorbția redusă a fondurilor europene de către România în perioada 2007 – 2013 a potențat substanțial impactul economic major al crizei economice.

Reprezentanții Comisiei Europene apreciază că propunerea României privind exercițiul financiar 2014 – 2020 privind fondurile europene nu întrunește încă minimele condiții de credibilitate pentru un dialog informal concret privind viitoarele documente de programare europene.

În acest context, vă rog să mă informați care sunt măsurile preconizate de către Ministerul Fondurilor Europene pentru eficientizarea dialogului cu reprezentanții Comisiei Europene și care sunt prioritățile și calendarul acestor măsuri?

Mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Mulțumesc și eu.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să prezinte întrebările la microfon, vreau să menționez că au depus întrebări în scris, la secretariat, următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul senator Saghian Gheorghe, domnul senator Butunoi Ionel Daniel, domnul senator Savu Daniel, domnul senator Mitu Augustin Constantin, domnul senator Lazăr Sorin Constantin, domnul senator Toma Ion, domnul senator Bodog Florian, domnul senator Suciu Matei, domnul senator Pop Liviu Marian și domnul senator Cordoș Alexandru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul senator Tomoiagă Ștefan Liviu, domnul senator Luchian Dragoș, domnul senator Ichim Paul, domnul senator Bodea Cristian Petru, domnul senator Cotescu Marin Adrănel;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: domnul senator Oprea Dumitru, domnul senator Ariton Ion, domnul senator Tișe Alin Păunel, domnul senator Isăilă Ovidiu Marius, domnul senator Todirașcu Valeriu;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: domnul senator Marin Nicolae, domnul senator Butnaru Florinel.

Acestea sunt întrebări depuse în scris.

Trecem la următoarea secțiune: interpelări.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina Elena, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Grapă Sebastian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Necesitatea modificării Ordinului nr. 762/2007”.

Stimată doamnă ministru,

La cabinetul meu parlamentar din teritoriu s-au prezentat foarte multe persoane, care mi-au adus la cunoștință faptul că afecțiuni foarte grave, cum ar fi: hemipareza, hemiplegia, demența vasculară datorată accidentelor vasculare, obezitatea morbidă, diabetul zaharat de tip I, care apare după o anumită vârstă, și multe alte afecțiuni nu se regăsesc în Ordinul nr. 762/2007 privind aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap pentru adulți.

Mai mult, sunt situații total nedrepte, care duc la încadrarea în grad de handicap diferit, deși afecțiunea în sine este relativ identică. În acest sens, vă dau un singur exemplu: o persoană, dacă are o scurtare de membru în urma unei luxații congenitale dobândite prin naștere sau în copilărie, conform criteriilor, este încadrată la grad de handicap accentuat, iar o persoană care are amputație de gambă este încadrată la gradul mediu de handicap. Aceeași situație o regăsim și în cazul amputării unui braț, care, de cele mai multe ori, intervine în urma accidentelor de muncă. Sunt doar câteva exemple elocvente, pe care le-am enumerat și pentru care acest ordin trebuie modificat. Este inuman ca o persoană imobilizată la pat să nu beneficieze de grad de handicap și nici de însoțitor.

Consider, doamnă ministru, că însuși dreptul la viață și dreptul la protecție socială ale acestor persoane sunt grav afectate și stă în puterea dumneavoastră să reparați aceste nedreptăți.

În acest context, vă rog să întreprindeți măsurile care se impun pentru îmbunătățirea acestui ordin, pentru a da o șansă acestor persoane care suferă și care au nevoie, în adevăratul sens al cuvântului, de sprijinul nostru, al tuturor.

În speranța că vocea acestor persoane se va face auzită, solicit un răspuns în scris din partea dumneavoastră.

## Mulțumesc.

Domnul senator Grapă Sebastian, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Pașcan Marius, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Onorat prezidiu,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici.

Obiectul ei este: „Eliminarea discriminărilor la care sunt supuse organizațiile nonguvernamentale în procesul finanțării proiectelor din Programul Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane”.

Foarte multe organizații nonguvernamentale dau faliment din cauză că POSDRU nu rambursează cheltuielile beneficiarilor la termen. În fața acestei adevărate tragedii a societății civile, Guvernul s-a gândit să salveze primăriile, dar nu aceste organizații nonguvernamentale.

În condițiile în care acestea joacă un rol important în calitate de angajator, iar principala lor sursă de finanțare o reprezintă, potrivit celor mai recente analize, fondurile structurale, cerem Guvernului României să respecte principiile transparenței, corectitudinii și nediscriminării prevăzute în Programul de guvernare de 24, de 3, respectiv de 7 ori.

Mecanismul de dezvoltare, de deblocare și de creștere a gradului de absorbție a instrumentelor structurale care, din păcate, se va aplica numai anumitor categorii privilegiate – baroni locali și clientela lor – este foarte potrivit și ONG-urilor, drept care solicităm Guvernului să extindă utilizarea noului mecanism al decontării cererilor de plată.

Aplicând într-un mod discriminatoriu și selectiv înlocuirea procedurii de rambursare cu procedura de decontare a cererilor de plată doar pentru autoritățile publice locale și beneficiarii acestora, Guvernul forțează ONG-urile și partenerii sociali (ale căror sume contractate, oricum, sunt mult mai mici decât cele cu care se vor prezenta la plată autorităților locale) să se pregătească să-și oprească activitatea.

Având în vedere că mecanismul de decontare a cererilor de plată trebuie să fie unul general aplicabil pentru plata facturilor, că el trebuie să fie accesibil tuturor beneficiarilor de proiecte și nu doar autorităților publice locale, semnatarii acestui comunicat solicită Guvernului României să aprobe de urgență extinderea aplicabilității noului mecanism al decontării cererilor de plată și către beneficiarii proveniți din rândul persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial, adică organizații nonguvernamentale, asociații, fundații și parteneri sociali.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Pașcan Marius.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Ion Rotaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Guvernului României, respectiv domnului prim-ministru Victor Ponta.

Obiectul și motivarea interpelării: „În județul Mureș, cele mai importante obiective de investiții aflate în derulare au fost blocate. Acest județ se află aproape constant în rândul primelor zece județe ale țării în privința contribuțiilor alocate bugetului de stat. Fără continuitate, fără o strategie consecventă de la nivel central de promovare a marilor proiecte de infrastructură ale județului și regionale, economia județului Mureș riscă să se prăbușească. Prin urmare care este politica asumată de Guvernul României și ce proiecte vor fi totuși susținute în perioada următoare, spre binele mureșenilor și, în comun, al județelor reprezentând Regiunea 7 Centru?”

Domnule prim-ministru,

Vă informez, pe această cale, că toate amendamentele pe care le-am propus în Legea bugetului de stat pentru anul în curs și care priveau importante proiecte de dezvoltare și infrastructură ale județului Mureș au fost respinse prin votul majoritar al parlamentarilor USL, implicit al celor reprezentând județul Mureș. Am fost informat, mai apoi, în urma unor interpelări adresate ministerelor de resort, că nici măcar proiectele începute, aflate în derulare din anii trecuți și care privesc județul Mureș, nu vor mai beneficia în acest an de finanțare.

Domnul ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, desconsideră importanța strategică a Aeroportului „Transilvania” Târgu-Mureș, ca și potențialul acestuia, de „motor” al dezvoltării regionale, informându-mă, în urma unei interpelări, că acest obiectiv a rămas în afara rețelei Transeuropene de transport (TEN-T), respectiv Rețeaua centrală sau Rețeaua globală, neinteresând în vreun fel Guvernul României. Cu toate acestea, Consiliul Județean Mureș, în calitate de administrator unic, se încăpățânează să finanțeze activitatea aeroportului cu zeci de miliarde de lei pe an, din bani publici, fără a căuta o soluție alternativă privitoare la existența și viitorul aeroportului.

În mod cel puțin ciudat, conducerea Consiliului Județean Mureș vizează pentru acest an amenajarea peisagistică pentru Acces Aeroport „Transilvania”, în valoare de peste 85 de miliarde de lei vechi, aceasta în condițiile în care tot bugetul alocat de Consiliul Județean Mureș pentru aeroport se ridică la suma de 82 de miliarde de lei vechi, care, împreună cu veniturile din exploatare, duc bugetul aeroportului la puțin peste 161 de miliarde de lei vechi. Iar dacă e să analizăm cum se cheltuiește acest buget, ies la iveală alte lucruri surprinzătoare: 0 lei pentru prelungirea pistei, 0 lei pentru repararea ei, dar 1,2 miliarde de lei vechi pentru cheltuieli cu colaboratorii, cheltuieli care nu reprezintă nici salarii, nici pază, dar oare ce reprezintă aceste sume?! Poate veți reuși, prin corpul de control și prerogativele pe care le aveți la îndemână, să descifrați acest mister.

Domnule senator, v-aș ruga să vă concentrați un pic, pentru că numai interpelarea dumneavoastră depășește timpul alocat grupului parlamentar.

## Da, mulțumesc, domnule președinte.

## Am să fiu mai concis.

De asemenea, la un alt proiect capital care privește semnificativ și județul Mureș, lucrările de construcție la autostrada „Transilvania” au stagnat anul trecut, când lucrătorii au efectuat doar lucrări de întreținere. Practic, doar unu la sută din proiectul pentru 2012 a fost realizat. În consecință, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură, Dan Șova, susține că, având în vedere PIB-ul și estimările pe anul viitor, statul nu va avea bani, cel puțin în următorii patru-cinci ani, să finanțeze din resurse bugetare autostrada „Transilvania”.

## Domnule prim-ministru,

Cu ocazia prezenței dumneavoastră, în luna septembrie 2012, la Târgu-Mureș, vă reamintesc că ați susținut că Guvernul pe care-l reprezentați se va implica în detensionarea situației conflictual-separatiste generate la nivelul Universității de Medicină și Farmacie din TârguMureș. Ba, mai mult, fiind însoțit de doamna Ecaterina Andronescu, ministru al educației, ați susținut că „nu este o idee bună și nu trebuie să avem facultăți separate”, că Legea educației naționale ar putea fi schimbată până la sfârșitul anului, întrucât are „prevederi aberante”.

Vă informez că, probabil, declarațiile de atunci au fost asumări doar de complezență și cu caracter pur electoral, întrucât nu ați făcut absolut nimic, până acum, în privința acestui subiect.

Și închei.

Pe această cale, vă rog să-mi răspundeți în scris la următoarele chestiuni:

1. Având în vedere răspunsurile succesiv negative de până acum la adresa proiectelor de dezvoltare ale județului Mureș, primite din partea unor ministere, în ce fel se va implica Guvernul României, ce programe de dezvoltare va susține totuși sau va promova în perioada următoare în beneficiul mureșenilor și al întregii regiuni?

2. Ce se va întâmpla, în perioada următoare, cu continuarea proiectului autostrăzii „Transilvania”?

3. Aflându-ne într-o perioadă de recesiune și criză, cum caracterizați alocările bugetare ale Consiliului Județean Mureș, care însumează peste 31 de milioane de lei noi – iluminat arhitectural al două clădiri – și 85 milioane de lei noi – amenajarea peisagistică pentru acces Aeroport „Transilvania”? Dacă vă veți implica în verificarea acestor alocări bugetare?

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Pereș Alexandru.

( _Domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări scurte: una este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul: „Drama copiilor lăsați de părinți în grija statului”. Doamnă ministru...

Și, sigur, și domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Doamnă ministru,

## Domnule ministru,

Aproape 80.000 de copii din toată țara trăiesc fără unul sau ambii părinți, deoarece aceștia au plecat la muncă în străinătate. Potrivit datelor centralizate la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în anul 2012, numărul total al copiilor ai căror părinți au plecat să muncească în afara țării ajunsese la 79.901, dintre care 22.993 au rămas fără ambii părinți. 1.324 de copii provenind din familii în care un părinte a plecat să muncească în străinătate au beneficiat de măsuri de protecție specială. Zeci de mii de copii au fost însă lăsați în grija rudelor până la gradul patru, fără să beneficieze de vreo măsură de protecție.

În realitate, situația este mult mai gravă. Datele statistice reprezintă doar vârful aisbergului, numărul copiilor care cresc fără părinți fiind mult mai mare, și asta pentru că părinții nu respectă prevederile legale de a comunica primăriilor, înainte de a pleca la muncă în străinătate, numele persoanelor în grija cărora rămân copiii.

Mânați de nevoia de a-și găsi o slujbă sau de dorința de a câștiga mai mulți bani, părinții pleacă din țară și-și lasă copiii în grija rudelor sau a statului. Consecințele pe plan emoțional sunt incomensurabile. Banii și bunurile materiale obținute ca urmare a muncii în străinătate nu pot suplini lipsa afectivității părinților. Psihologii și sociologii spun că acești copii, care resimt acut lipsa părinților, au toate șansele să dezvolte personalități dizarmonice, să devină o generație de adulți cu probleme de integrare socială. Din cauza lipsei modelului parental, mulți dintre copii devin instabili emoțional, se izolează ori, dimpotrivă, încearcă să se integreze în anturaje dubioase, încep să mintă, să devină agresivi, să neglijeze sau chiar să abandoneze școala.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Prezența slabă a elevilor de școală generală și liceu la simulările pentru evaluarea națională și bacalaureat”.

## Domnule ministru,

În multe din județele din țară prezența elevilor la simulările pentru evaluarea națională și bacalaureat a fost mai scăzută în primăvară decât în iarnă.

În județul Alba, spre exemplu, în cazul elevilor de liceu, în primăvară, au fost prezenți 76,4% din totalul de potențiali absolvenți față de 85,3% prezenți în luna ianuarie. Alba nu este singurul județ unde prezența la aceste tipuri de examene a fost scăzută. Cluj, Brașov, Timișoara sau București se numără și ele printre cele în care numărul total de elevi înscriși la probele de simulare a evaluării naționale și a bacalaureatului nu a corespuns cu numărul de elevi participanți. Iar procentul este mai mic, nu mai mare!

Deși unele școli din județul Alba au introdus ca obligatorii simulările pentru evaluarea națională și bacalaureat, tot s-au înregistrat absențe în rândul elevilor și liceenilor. Mai mult, presa scria că, în țară, anumite probe, cum ar fi cea de matematică, îi sperie pe elevi.

Având în vedere importanța simulărilor la evaluarea națională și bacalaureat, atât pentru elevi, care trebuie să se obișnuiască cu rigorile unui examen, cât și semnificația pe care aceste examene o au pentru profesori, care trebuie să știe nivelul de cunoștințe ale elevilor și să-i pregătească pentru examenele din vară, doresc să-mi comunicați ce măsuri va lua Ministerul Educației Naționale pentru a încuraja prezența elevilor și a liceenilor la simularea examenelor despre care v-am vorbit și cum credeți că pot fi motivați elevii și liceenii să participe la acest tip de examene.

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Gheorghe Pop.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Situația proiectelor de construcție a campusurilor școlare”.

## Domnule ministru,

În anul 2008, administrațiile locale din comunele Hida și Sâg, județul Sălaj, au demarat lucrări de construcție a unor campusuri școlare în cadrul proiectului inițiat de Ministerul Educației Naționale „Realizarea de campusuri școlare”. Cele două primării și-au făcut treaba, au contractat lucrările, au urmărit bunul mers al proiectelor, dar, după doi ani, ministerul a blocat aceste proiecte.

Urmările sigur că au fost drastice: procese în instanțe intentate de constructori pentru plata lucrărilor efectuate, controale ale Curții de Conturi și bani aruncați pe construcții nefinalizate, care se degradează.

Pe parcursul anului trecut, reprezentanți ai ministerului pe care-l conduceți anunțau că instituția se află în negocieri cu instituții bancare partenere în cadrul acestor proiecte de investiții pentru prelungirea contractelor și finalizarea acestor construcții.

Prin urmare, vă întreb, domnule ministru, ce demersuri veți întreprinde pentru ca acele două construcții să fie finalizate, astfel încât să nu se transforme în ruine. În ce stadiu au ajuns negocierile cu partenerii externi și dacă vor fi alocați bani pentru ca cele două primării să scape de povara datoriilor acumulate pe seama celor două proiecte.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul senator Ionel Agrigoroaei.

Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie, din partea senatorului de Iași, Ionel Agrigoroaei.

Obiectul interpelării: „Electrificare în comuna Miroslava, județul Iași”.

Comuna Miroslava se confruntă în prezent cu o acută problemă a lipsei rețelei electrice. Localitatea este una dintre cele mai importante din rândul celor incluse în zona metropolitană a Iașiului. Cu peste 14.000 de locuitori, cu o dezvoltare continuă și accelerată a locuințelor personale, dar și a punctelor de lucru ale agenților economici, Miroslava are nevoie urgentă de această investiție vitală.

În vederea satisfacerii consumului prezent și viitor de energie electrică, consiliul local a pregătit deja terenul public pe care va fi construită rețeaua de distribuție, iar valoarea totală a investiției e calculată la 2.300.000 de euro.

Precizez că primăria comunei, prin Consiliul Județean Iași, a depus studiul de fezabilitate al proiectului pentru extinderea electrificării, acesta fiind înregistrat la Ministerul

Economiei sub nr. 125.191/12.04.2012, în scopul finanțării, în perioada 2010 – 2012, printr-un program de electrificare, cu prioritate, a localităților.

Proiectul este considerat ca fiind eligibil de specialiștii instituțiilor abilitate.

Domnule ministru,

Consiliul Local Miroslava, alături de Consiliul Județean Iași, a pregătit în mod profesionist toate aspectele solicitate de un asemenea proiect esențial. Atât autoritățile locale, cât și cele județene sunt responsabile și pregătite să implementeze cu succes programul de electrificare. Este esențial, atât pentru consumatorii casnici, cât mai ales pentru dezvoltarea economică accelerată a zonei metropolitane; electrificarea va aduce nu numai bunăstarea locuitorilor, dar va genera noi investiții economice și, automat, noi locuri de muncă.

De aceea, este absolut necesară includerea proiectului de extindere a rețelei electrice în comuna Miroslava, județul Iași, în Programul național de electrificare 2012 – 2016.

Doresc răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe ultimul coleg care vrea să susțină interpelarea, domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Situația microbuzelor de transport școlar”.

Stimate domnule ministru,

În condițiile în care problema alocării mijloacelor de transport necesare deplasării copiilor din zonele izolate către unitățile școlare este una reală și extrem de importantă pentru numeroase comunități locale, vă adresez, în mod respectuos, rugămintea de a-mi transmite un răspuns în formă scrisă la următoarele întrebări:

1. Care este situația exactă, la nivel național (numărul necesar, numărul real și gradul mediu de uzură), a autovehiculelor ce au destinația de a asigura transportul elevilor din zonele izolate către unitățile de învățământ?

2. Care este numărul de autovehicule de transport școlar ce vor fi achiziționate în acest an (bugetate deja) pentru a răspunde nevoilor existente sau pentru înlocuirea microbuzelor al căror grad de uzură nu mai permite transportul în siguranță pentru elevi?

3. Care sunt criteriile în funcție de care vor fi făcute alocările de autovehicule de transport școlar către comunitățile din țară? Cine evaluează și cine decide cu privire la aceste aspecte?

Vă adresez aceste întrebări întrucât în numeroase localități din țară există un deficit major în privința microbuzelor de transport școlar și, de asemenea, există, în unele situații, un dezechilibru major între comunități care resimt în mod acut lipsa acestor mijloace și comunități care au un număr de autovehicule de transport școlar mai mare decât necesarul real. De asemenea, țin să precizez că, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții autorităților locale și din discuțiile cu cetățenii, am ajuns la concluzia că, la nivelul județului Argeș, există un deficit total de 33 de microbuze școlare necesare transportului elevilor către unitățile de învățământ.

Cu încredere în răspunsul pe care mi-l veți trimite, vă mulțumesc, domnule ministru, pentru parcurgerea acestor rânduri și vă asigur de întreaga mea considerație.

Vă solicit răspuns în scris.

Mulțumesc și eu.

Pentru că nu mai sunt colegi care vor să susțină verbal interpelările, pentru stenogramă, vreau să vă informez că au depus în scris interpelări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: domnul senator Pop Liviu Marian, doamna senator Silistru Doina,

domnul senator Saghian Gheorghe, domnul senator Butunoi Ionel Daniel, domnul senator Marian Valer, domnul senator Mitu Augustin Constantin, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Toma Ion, domnul senator Cordoș Alexandru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: domnul senator Nicoară Marius Petre, domnul senator Ichim Paul, domnul senator Tătaru Nelu, domnul senator Cotescu Marin Adrănel, domnii senatori Bodea Cristian Petru și Boeriu Valeriu Victor;

– din partea Grupului parlamentar al PDL: domnul senator Flutur Gheorghe, domnul senator Chiru Christian Gigi, domnul senator Tișe Alin Păunel și domnul senator Ghilea Găvrilă;

– din partea Grupului parlamentar al PP-DD: domnul senator Coste Marius.

Acestea fiind spuse, declar încheiată ședința Senatului din data de 22 aprilie 2013.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647121]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/29.IV.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei