Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bună ziua, stimați colegi!

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii prezenți în Senat în sala de plen. V-aș ruga să luați loc, să putem începe ședința de plen a Senatului de astăzi.

Mulțumesc tare mult.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 24 februarie 2014, și vă anunț că din totalul de 171 de colegi senatori sunt prezenți 115, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 86.

Ședința de plen de astăzi este condusă de subsemnatul, desemnat de președintele Senatului în această calitate, asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Vă propun spre aprobare ordinea de zi și programul de lucru care v-au fost distribuite și care au fost aprobate astăzi în ședința Biroului permanent de la ora 14.00.

Există comentarii legate de ordinea de zi și de programul de lucru?

Dacă nu există, supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi și programul de lucru așa cum au fost ele distribuite.

Stimați colegi, ordinea de zi o aveți în mapă.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru de astăzi, care înseamnă: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, între orele 18.00 și 18.15, pauză, iar de la ora 18.15 până la ora 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, care vor fi transmise radio.

Sunt comentarii?

Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru de astăzi.

Există... Vă rog...

Domnule senator Isăilă, vă rog, poftiți la microfon. Pentru un anunț, da?

Vă ascultăm.

## **Domnul Marius Ovidiu Isăilă:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunt senator Marius Ovidiu Isăilă. Am fost ales senator în Colegiul uninominal nr. 3, Dâmbovița, și, prin prezenta, vă anunț că îmi dau demisia din Grupul parlamentar al PDL și voi activa în Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă mai există colegi... Vă rog, domnule senator Oprea.

Îți dai demisia?

Stimați colegi...

Am fost cel mai vajnic apărător al PDL-ului și rămân. Grupul parlamentar al PDL propune următoarele schimbări în componența unor comisii:

– la Comisia pentru egalitatea de șanse, în locul domnului Pereș Alexandru, la solicitarea adresată Biroului permanent de către domnul senator independent Rogojan Mihai Ciprian, l-am propus pe dumnealui. În locul domnului senator Pereș;

– în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este trecut, în locul domnului senator Andrei Liviu Volosevici, domnul senator Ghilea Găvrilă;

– domnul senator Andrei Liviu Volosevici, independent, este trecut în Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului;

– în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în locul domnului senator Isăilă Marius Ovidiu, intră domnul senator Dincă Mărinică. Mulțumim.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu liderului Grupului parlamentar al PDL. Există, din partea liderilor de grup, propuneri pentru asemenea modificări?

Nu există.

Supun aprobării Senatului modificările propuse. Cine este pentru?

Mulțumesc liderului acestui grup parlamentar. Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă.

La primul punct al ordinii de zi avem înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind aprobarea scoaterii din

rezervele de stat a unor cantități de carburanți, care vor fi acordate, cu titlu gratuit, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale;

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

3. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv dintre Uniunea Europeană, în calitate de împrumutător, și România, în calitate de împrumutat, și Banca Națională a României, în valoare de maximum 2 miliarde euro, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Luxemburg la 19 noiembrie 2013, și a Memorandumului de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Bruxelles la 6 noiembrie 2013;

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim frumos.

Supun aprobării plenului Senatului procedura de urgență.

3. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului pentru facilitarea de împrumut de tip preventiv dintre Uniunea Europeană, în calitate de împrumutător, și România, în calitate de împrumutat, și Banca Națională a României, în valoare de maximum 2 miliarde euro, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Luxemburg la 19 noiembrie 2013, și a Memorandumului de înțelegere dintre Uniunea Europeană și România, semnat la București la 5 noiembrie 2013 și la Bruxelles la 6 noiembrie 2013.

Inițiator, Guvernul României. Vă rog, domnule ministru.

Susținem urgența acestui proiect de lege, deoarece este necesar, în continuare, să susținem reformele structurale în curs de derulare în domeniile-cheie pentru a atenua vulnerabilitatea României la potențialele șocuri externe și dezechilibre pe piețele internaționale de capital.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră și acest proiect pentru procedură de urgență.

## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Pentru buna desfășurare a misiunilor specifice curente ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Apărării Naționale este necesară compensarea consumurilor neprevăzute de carburanți, determinate de participarea la situațiile de urgență din județele Brăila, Buzău, Vrancea, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea, la sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii februarie anul curent.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule ministru.

Am înțeles urgența.

Supun aprobării Senatului procedura de urgență pentru acest proiect.

Procedura de urgență pentru acest proiect de lege a fost aprobată.

2. Supun aprobării aceeași procedură pentru Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Guvernul României.

Susținem procedura de urgență.

87 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 6 abțineri. Și această procedură de urgență a fost aprobată.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Tratatului privind comerțul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie 2013 și semnat de România la New York la 3 iunie 2013.

Inițiator, Guvernul României. Punctul de vedere al inițiatorului.

Susținem în continuare, deoarece România este și producător, și exportator al armamentului de talie medie în regiune.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

Procedura de urgență a fost aprobată și pentru acest proiect de lege.

Mulțumim reprezentantului Guvernului.

La punctul 2 din ordinea de zi avem o solicitare a Comisiei pentru politică externă și a Comisiei românilor de pretutindeni pentru prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 88 din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă legislativă:

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 11 din Legea nr. 21 din 1 martie 1991 a cetățeniei române.

Vă aduc la cunoștință că, în ședința Biroului permanent de astăzi, propunerea celor două comisii a fost aprobată.

Conform art. 89 din Regulamentul Senatului, supun aprobării plenului Senatului această prelungire de termen. ##

108 voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 abțineri.

Prelungirea termenului a fost aprobată.

Și mai avem o solicitare de prelungire a termenului.

Potrivit art. 89 alin. (4), de data aceasta, din regulament, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Aceleași două comisii solicită și pentru un al doilea proiect de lege dezbaterea conform art. 136 alin. (3) din regulament.

Rămâne numai un singur proiect?

Deci numai propunerea legislativă care a fost aprobată. Mulțumim.

Și, în sfârșit, înainte de a intra, propriu-zis, în ordinea de zi, avem o notă privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961;

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare;

– Lege pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;

– Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului – procedură de urgență;

– Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul educației și cercetării – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare, așa cum bine știți, este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență.

Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi propriu-zisă – dezbaterea inițiativelor legislative – și, sigur, începem, așa cum și mie mi se pare firesc, cu Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism.

Suntem în procedură de reexaminare. Este o reexaminare, așa cum se știe, la solicitarea Președintelui României.

Vă rog să vă și prezentați.

Sunt președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. Numele meu este Plăiașu.

Raportat la proiectul de modificare a Legii nr. 656/2002, vă informez că Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor susține raportul comun întocmit de către cele două comisii ale Senatului, în speță Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc tare mult.

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al Comisiei juridice. Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cele două comisii s-au reunit pentru această reexaminare.

Comisia pentru afaceri europene a acordat un aviz negativ acestei cereri de reexaminare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să respingă cererea de reexaminare și, în consecință, să adopte raport de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu un amendament, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult. Există puncte de vedere pentru dezbateri? Domnule senator Oprea, vă rog.

Există un comportament firesc la toate solicitările președintelui.

Mă surprinde poziția domnului președinte Plăiașu, pentru că invocarea unui argument că Asociația Română a Băncilor ar fi privată și că nu-și mai are rostul ca reprezentant în plenul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor... Vreau să-i aduc la cunoștință că în strategia privind infrastructurile-cheie ale Statelor Unite ale Americii, în strategia privind protecția spațiului cibernetic se invocă faptul că Guvernul are doar 12% control pe o astfel de infrastructură și 88% aparține domeniului privat. Cum puteți dumneavoastră să puneți un astfel de motiv pentru a elimina Asociația Română a Băncilor dintr-un astfel de plen?

Mai departe, celelalte obiecțiuni sunt, la fel, respinse fără prea multe justificări, doar că formularea este diferită. Dar vă întreb pe dumneavoastră – și întreb și Guvernul, și Comisia pentru buget – dacă la o astfel de propunere, un astfel de proiect de lege, nu vi se pare... să vă formulați un punct de vedere vizavi de atât de mediatizata problemă a bitcoin-ului, subiect foarte sensibil, să vă exprimați un punct de vedere, pentru că Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe a formulat un punct de vedere. Nici BNR-ul, nici Guvernul, nici ASF-ul... ca și cum nu ar exista.

Chiar vă rog să vă formulați acum, dacă este posibil, punctul dumneavoastră de vedere, fiindcă ne ocupăm de prevenirea și combaterea spălării banilor. Bitcoin-ul este o marfă, este o monedă, este un produs financiar. Oriunde s-ar afla, trebuie să-l luați în calcul..., nu tratându-l cu indiferență.

Mulțumesc tare mult.

## Există alte luări de poziție?

Sigur că punctul de vedere al Guvernului l-am avut și la Comisia juridică. L-a exprimat succint, e adevărat, domnul Plăiașu, astăzi. Dacă la ceea ce a spus mai are ceva de adăugat?

Vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Există alte puncte de vedere? Dacă nu, declar dezbaterile închise. Vot, mâine, la 12.30.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Declar deschise dezbaterile asupra acestui proiect de lege și o rog pe doamna Irina Alexe, chestor în Ministerul Afacerilor Interne, să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum ați observat și dumneavoastră cu ocazia prezentării anterioare a acestui proiect de lege, am venit în fața dumneavoastră cu acest proiect prin care dorim să transpunem în legislația română două decizii, Decizia-cadru nr. 315 și Decizia-cadru nr. 316, ale Consiliului JAI din 2009 și principalul scop este îmbunătățirea schimbului de informații privind condamnările și interdicțiile rezultate din condamnări pronunțate privind cetățeni ai Uniunii Europene, în cazul în care au fost impuse și înscrise în cazierele judiciare din statul membru de condamnare astfel de interdicții.

Un alt obiectiv major vizează transmiterea de informații către statul membru de cetățenie în scopul stocării și al retransmiterii acestor date la cerere.

## Domnule președinte,

## Domnule senator,

Referitor la primul aspect, oportunitatea sau inoportunitatea prezenței în plenul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a reprezentantului ARB – Asociația Română a Băncilor, vreau să vă amintesc că, în anul 2013, începând cu luna februarie – nici până la data aceasta nu este definitivată încă situația –, România a intrat în faza de evaluare, evaluarea a IV-a a Comitetului Moneyval.

Într-un prim raport preliminar care a ajuns la noi, prezentat atât Oficiului, cât și celorlalte instituții cu atribuții în domeniul de prevenire și combatere a spălării banilor, un element important a fost și acesta, de utilitate sau inutilitate a prezenței unui reprezentant al ARB-ului.

Punctul de vedere al evaluatorului a fost acela că un reprezentant al unei societăți private, al unei organizații nonprofit, nu are întotdeauna același interes pe care trebuie să-l aibă statul, Guvernul, în aplicarea măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea spălării banilor.

Deci motivația noastră de bază stă tocmai în aceste aprecieri pe care le-au făcut evaluatorii Moneyval, în care, la sfârșitul lunii, probabil în luna aprilie, calificativul lor... dacă se menține un asemenea reprezentant al unei asociații profesionale într-un plen de decizie a unor activități specifice prevenirii și combaterii spălării banilor, intră într-un segment al unor conflicte de interese.

Să fie clar: reprezentantul ARB-ului apără interesul băncilor, dar, de multe ori, interesele statului pot fi diferite de interesele...

Mulțumesc tare mult, doamnă chestor. Doamna senator, secretarul Comisiei juridice. Vă rog.

## Mulțumesc din nou, domnule președinte.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii Comisiei juridice au reanalizat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

## Stimați colegi,

Declar încheiate dezbaterile generale, dacă nu sunt intervenții. Nu am văzut nicio mână ridicată.

Suntem în prezența unui raport suplimentar al comisiei, care este de admitere, cu un amendament admis.

Așa cum sublinia doamna secretar al Comisiei juridice, proiectul de lege are caracter ordinar, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul, cu un amendament admis.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Declar deschise dezbaterile.

Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Este prezent domnul Gheorghe Hogea.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege transpune în legislația națională Directiva nr. 2010/63 a Uniunii Europene, care asigură condiții necesare și obligatorii în realizarea armonizării legislației naționale privind utilizarea animalelor în scopuri științifice.

Sunt prevăzute norme noi, detaliate, pentru a reduce discrepanțele existente între statele membre ale Uniunii Europene privind apropierea normelor aplicabile în acest domeniu și pentru a asigura funcționarea adecvată a pieței interne.

Guvernul susține raportul comisiei, raport de admitere, cu amendamente admise. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Saghian, președintele Comisiei pentru agricultură, să prezinte raportul comisiei.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege.

În ședințele din datele de 11 și 18 februarie 2014, în urma dezbaterilor generale pe articole, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, puncte de vedere de la grupurile parlamentare?

Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Mulțumim.

Următorul punct al ordinii de zi, punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 56 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului prezent aici, domnul Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice...

Vă rog.

**Domnul Horia Ion Irimia** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Deși inițial punctul de vedere al Guvernului era negativ, în urma dezbaterilor din comisie și având în vedere că raportul conține un amendament care respectă propunerile, sugestiile făcute de către noi, ministerul nostru susține actualul raport.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Îl rog pe domnul senator Vâlcov, care îndeplinește o dublă calitate..., raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Deci inițiatorul este prezent, dar, din moment ce...

De asta am spus dublă calitate.

...Guvernul a susținut, susține această inițiativă și comisia. O să vorbesc în calitate de președinte al comisiei.

Astfel, în ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu un amendament.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu un amendament, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte.

Stimați colegi, puncte de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnule senator Popa, vă rog.

Domnule președinte,

După câte știu eu, Constituția funcționează și, conform acestei Constituții, fiecare cetățean, fiecare instituție, fiecare persoană juridică are aceleași drepturi. Nu pot fi instaurate pentru anumite persoane, chiar dacă sunt autorități publice locale, drepturi, altele decât cele spuse mai înainte, adică. Există aici, în această lege, o discriminare clară și cred eu că nu va trece de Curtea Constituțională.

Stimați colegi,

Există discriminare, câtă vreme numai anumite autorități sunt scutite de la plata taxelor. Să fie scutiți toți beneficiarii și atunci sigur că vom vota această lege.

Mulțumesc. Domnul senator Cotescu.

Mă scuzați, dar eu nu știu amendamentul și mă tem că acest amendament care a convins Guvernul e ca acest cadastru să se plătească până la urmă.

Care este amendamentul?

Deci, dacă se face fără perceperea unor taxe, suntem în limitele legii. Dacă avem un amendament care înseamnă plată de taxe, atunci nu mai vedem de ce facem asta.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă...

Vă rog.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul senator Motoc.

Domnule senator Motoc, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu două, trei săptămâni sau poate mai bine am avut o interpelare legată chiar de această chestiune.

Există un Ordin al MLPAT nr. 13/N/10.03.1999, care, la capitolul II, punctul 2.1, prevede ca autoritățile administrației publice locale să nu plătească niciun fel de taxe pentru acele avize și acorduri aferente Planului Urbanistic General. Din păcate, acest ordin nu a fost respectat decât o scurtă perioadă de timp, datorită faptului că au apărut ulterior alte ordine ale ministerelor de linie prin care s-a considerat că aceste sume care au fost percepute primăriilor nu erau taxe, ci tarife, și atunci ele au fost aplicate în continuare.

Nu sunt de acord, din păcate, cu colegul meu, domnul Popa, pentru că, practic, aceste taxe aplicate administrației publice locale sunt niște bani percepuți tot din banul public. Se iau dintr-un buzunar și se introduc în celălalt. Pentru că primăriile, la momentul acesta, sunt subbugetate, este normal să existe o astfel de prevedere legală. Numai că, dacă rămâne în forma aceasta, se face fără perceperea unor taxe. S-ar putea să ne trezim în situația în care s-a ajuns cu ordinele MLPAT-ului acum ceva ani în urmă.

Eu aș zice să intre aici „fără perceperea de taxe sau tarife aferente”.

Mulțumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere, vă rog. Domnul senator Oprea.

Eu mă adresez inițiatorului, în primul rând.

Faceți trimitere, în expunerea de motive, la art. 56 alin. (1), dar mai departe veniți și modificați art. 56 alin. (3), iar în alin. (3)..., nu am priceput de ce trimit la unul care reglementează ceva și modific alin. (3), care reglementează altceva, fiindcă în alin. (3) nu este niciun echivoc. Spune foarte clar, în varianta inițială: „Avizarea documentațiilor de interes general, adică toate categoriile din domeniul amenajării teritoriului, precum și din domeniul urbanismului (cu excepția PUD-ului), se face fără perceperea unor taxe.” Dacă se mai adaugă tarife sau altceva nu e important, dar aici era fără niciun dubiu..., nu era îndreptată împotriva unităților administrativ-teritoriale. Deci și ele erau în zona neperceperii taxelor. Prin modul în care dumneavoastră ați spus, practic, pe toți ceilalți îi scoateți din joc și spuneți doar unitățile administrativ-teritoriale că ar beneficia de neplată, ceea ce este total pe dos.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Nu mai sunt întrebări, puncte de vedere.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, care este de admitere, cu un amendament admis.

Așa cum bine știți, legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun aprobării raportul.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă, care va include și amendamentul.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul este prezent? Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru această inițiativă legislativă, domnul ministru Horia Irimia.

Vă rog, domnule ministru, microfonul 8.

În ceea ce privește această propunere legislativă, nu este formulat un punct de vedere al Guvernului. Dat fiind că sunt mai multe ministere implicate, direcțiile de specialitate din cadrul ministerului nostru susțin promovarea acestei propuneri legislative, dar sperăm că, dacă vor fi discuții și amendamente la Cameră, pentru că mâine este termenul de adoptare tacită...

Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe președintele comisiei, domnul Vâlcov, care este și inițiator, de altfel, să spună părerea comisiei.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședința din 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise. Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă. Mulțumesc.

propunerilor și observațiilor Consiliului Legislativ, propunerea, să o avem în plen în forma care nu contravine, de fapt, altor norme.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult. Declar dezbaterile deschise. Vă rog, domnule senator Cotescu.

Eu înțeleg din această propunere legislativă că nu se mai atribuie licențele prin... și nu se mai dau traseele prin licitație, ci se dau direct, prin încredințare directă. Așa să înțeleg? Ei, or, asta mi se pare anticoncurențial pe față, așa.

Mulțumesc. Domnul senator Grigoraș, cred că a vrut să... Da, vă rog, domnule Grigoraș.

Stimați colegi,

Având în vedere că în decembrie 2013, nu de mult, a avut loc licitația pentru traseele județene organizată prin Centrul Național pentru Managementul Societăților Informaționale (CNMSI) și au fost atribuite traseele pentru o perioadă de cel puțin 3 ani, din păcate, există, mai ales din punct de vedere geografic, la noi, în România, localități văduvite, care nu au legătură cu alte localități, nici cu centrul de județ, nici cu municipiul. De aceea, pentru a nu fi un stopaj să ținem locuitorii anumitor sate fără mijloc de transport auto, inițiativa legislativă este bine-venită și numai acolo unde sunt asemenea localități consiliul județean să vină cu atribuire directă.

Deci, repet, licitațiile se vor ține în continuare, drept dovadă, cum spuneam, că, în decembrie 2013, s-a ținut licitația. În această lună, pe 14, a fost din nou licitație pentru traseele neatribuite.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Domnule senator Iovescu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și la această propunere legislativă avem două precizări ale Consiliului Legislativ. Sper că s-au luat în calcul, deoarece este vorba și de norme propuse, care nu sunt în concordanță cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică și a contractelor de concesiune de servicii.

Vă întreb din nou: când se va ține cont de observațiile Consiliului Legislativ la redactarea finală a propunerii?

Pentru ce mai lucrează Consiliul Legislativ, dacă propunerile, observațiile pe care le face nu sunt luate în calcul?

Eu zic că acest Consiliu Legislativ este primul care dă aviz, propune și cred că ar fi necesar ca, după ce avem avizul Consiliului Legislativ, inițiatorii să refacă, pe baza

Mulțumesc și eu foarte mult.

Eu recunosc că Legea nr. 24/2000, care se referă la tehnica legislativă, este cu strictețe respectată de Consiliul Legislativ și în 99% din cazuri și inițiatorii, și, uneori, și Guvernul țin cont de chestiunile mai ales formale care vin de la Consiliul Legislativ, observații judicioase și la obiect.

Din acest punct de vedere, sunt de acord cu dumneavoastră, însă am sesizat că observațiile au fost cuprinse în inițiativă.

Mai există și alte dezbateri? Domnule Oprea, vă rog.

Relativ, la votul dat anterior.

Cred că ai noștri colegi nu au realizat ce efecte produce votul dat anterior... Fiindcă o mulțime de entități care aveau gratuitate acum nu mai au.

În legătură cu propunerea legislativă. Legitimațiile de călătorie erau date, așa cum a spus colegul, până acum, până azi, până mâine, poimâine, cât nu operează această propunere, pe licitație. Or, legitimațiile nu se mai emit conform Ordonanței Guvernului nr. 109/2005, aprobată prin Legea nr. 102/2006, ci prin hotărârea consiliului județean. Scurt. Adică baroniada. Dacă ați avut descentralizarea făcută pulbere de Curtea Constituțională a României, perseverați în astfel de forme de descentralizare?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc liderului Grupului parlamentar al PDL.

Eu aș vrea să aduc aminte tuturor colegilor că la dezbateri, în principiu, dacă există probleme, se înscriu mai mulți colegi de la același grup parlamentar. Aș vrea chiar să țineți cont, mai ales la chestiuni care nu sunt extrem de importante – și toate sunt importante, dar care nu stârnesc foarte multe discuții –, de acest lucru prevăzut în Regulamentul Senatului.

Dacă nu mai există alte puncte de vedere, închid dezbaterile.

Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar al comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise, aducându-vă la cunoștință că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă, în care vor fi incluse și amendamentele.

Următorul punct din ordinea de zi, punctul 8, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect.

Declar deschise dezbaterile generale asupra acestui proiect de lege. Îl rog pe reprezentantul Guvernului, tot domnul secretar de stat Horia Irimia, să exprime punctul de vedere al acestuia.

Acest proiect de lege care constituie și o prioritate legislativă a Guvernului a fost elaborat pentru a armoniza legislația românească cu două directive europene, cea referitoare la servicii și cea referitoare la recunoașterea calificărilor profesionale.

Mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Liviu Pop, președintele comisiei de specialitate, să ne prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere avizele favorabile ale tuturor comisiilor și argumentele prezentate în expunerea de motive, în ședința din 18 februarie 2014, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile asupra proiectului de lege. Vă rog, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare. Vă rog, domnule senator. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

În calitate de raportor și apreciind intenția Guvernului, nu pot totuși să nu atrag atenția asupra unui fapt. E vorba de o lege din 2010, adoptată de Parlamentul României, care modifică o lege din 2001, ce nu e conformă cu o directivă a Comisiei Europene din 2005. Și, poate, nu întâmplător e neconformă și creează discriminări, pentru că e vorba de Ordinul Arhitecților. Pe același principiu, extinzând, dacă vreți, aș aștepta cu nerăbdare Comisia Europeană să examineze legi – de exemplu, ale ordinelor avocaților, evaluatorilor, notarilor publici –, poate le punem și pe astea în ordine, în legătură cu tot ceea ce e european astăzi. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc tare mult, domnule senator Dobra.

Sigur că statutul profesiilor, indiferent că ele sunt de natură juridică sau de altă natură..., totdeauna vor exista discuții și eu chiar mă bucur pentru poziția pe care ați exprimat-o.

Mai există și alte puncte de vedere? Mulțumesc tare mult. Nu mai există. A, scuzați-mă! Nu v-am observat. Domnule senator Cotescu, vă rog.

Sunt de la același grup parlamentar.

Eu vreau să-i anunț pe colegii mei că, începând cu aprobarea acestui proiect de lege, vom avea doi arhitecți care trebuie să semneze pentru casă: unul de exterior și unul de interior. Acest proiect de lege reglementează activitatea arhitectului de interior – ca să știm foarte bine ce votăm.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere?

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, fără... raportul comisiei și legea, fiind vorba de un raport al comisiei, fără amendamente.

Următorul punct al ordinii de zi, punctul 9, Proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Declar deschise dezbaterile. Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul Hogea, să spună punctul de vedere al acestuia.

Microfonul 10.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legislația actuală reglementează regimul de vânzare a produselor agricole, al producătorilor agricoli persoane fizice, prin utilizarea certificatului de producător ca unic document.

Proiectul actual de lege schimbă în totalitate sistemul prin care producătorii agricoli persoane fizice valorifică produsele proprii în piețele agroalimentare. În fapt, actualele certificate de producător vor fi înlocuite prin atestatul de producător și carnetul de comercializare a produselor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul președinte, domnul senator Gheorghe Saghian, președintele comisiei de specialitate. Vă rog.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au depus avize favorabile. În ședința din data de 18 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru agricultură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Supun dezbaterii proiectul. Vă rog, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Domnule senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Între anii 1864–1868, Ion Ionescu de la Brad a scris o frumoasă carte, „Lecțiuni elementare de agricultură”, în care contabilitatea era elementul-cheie. Prin această lege, Guvernul probabil că le cere țăranilor și certificare de la Corpul Experților Contabili și al Contabililor Autorizați, pentru că, dacă aveți timp să intrați un pic în textul legii, nu vă vine a crede că bieții oameni care vând un ou sau un pahar de lapte la colț de stradă trebuie să completeze cele trei exemplare din filele carnetului de comercializare.

Aici nu intră persoanele fizice autorizate, nu intră întreprinderile individuale, nu intră întreprinderile familiale, nu intră vânzările în piețe, nici în târguri, nici în piețele ambulante. Pe bietul țăran care, de multe ori – îmi cer și scuze față de el! –, cu mâna tremurândă, ori nu mai poate scrie, ori nu știe să scrie, îl transformăm într-un veritabil expert contabil, fiindcă dimineața, când pleacă, trebuie să se scoale cu o oră mai devreme să-și decupeze una din cele trei file, după ce ajunge la colț de stradă vinde un ou și încă un ou... pentru fiecare trebuie să facă completarea unei file a acestei ciudățenii propuse astăzi în fața dumneavoastră să o votați. Și veți vota-o.

Dați-mi voie să vă spun de ce nu este o exagerare. Prevederile alin. (1) privind utilizarea filelor se aplică pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate și structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoană fizică sau persoană juridică, cu excepția – v-am zis – a vânzărilor făcute în anumite locuri organizate.

Acesta este un aspect. Dar, mai departe..., aceeași persoană trebuie să-și lase munca câmpului, pentru că doar ea trebuie să vină să-și vândă produsele din creierii – eu știu? – munților, fiindcă și produsele lactate intră în același regim, și produsele vegetale, pentru că acest regim impus bietului țăran este ucigător – bietul muncitor agricol, dar cei mai mulți sunt oamenii de la țară –, pentru vânzarea unui ou trebuie să facă...

Nu, intermediarii sunt reglementați prin celălalt document, care este normal să fie regândit și pus corect în folosință.

În schimb, aici, există o libertate a țăranului pe care chiar am să o promovez cât pot de mult. În legea privind protecția consumatorului scrie așa: „Comerțul ambulant este o activitate de comercializare cu amănuntul, realizată prin trecerea dintr-un loc în altul, în rulote mobile, în standuri mobile, chioșcuri mobile sau în vehicule special amenajate.” O căruță, o roabă, o bicicletă, o trotinetă care se plimbă dintr-un loc în altul. Va fi o formă prin care bietul țăran se va apăra de nebunia unei astfel de legi.

Mulțumesc tare mult. Domnule senator Iovescu,vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin și eu ce a spus domnul senator Oprea. În plus, vreau să mai semnalez că la art. 3 alin. (2) se spune de valabilitate un an – mă rog, este probabil corect – și vize trimestriale. Este extraordinar să pui omul din trei în trei luni să meargă să-și vizeze acel...

Și eu, conform art. 105 din Regulamentul Senatului, propun retrimiterea spre reexaminare la comisia de raport.

Am citit și eu așa am văzut. Așa am înțeles, că, în urma dezbaterilor, am dreptul să cer.

Dacă ați fi lider de grup, sigur că ați avea dreptul. Nu aveam niciun fel de problemă.

Domnul senator Bumbu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Desigur că disciplinarea unui domeniu este destul de dificilă. Au prezentat colegii o situație-limită, dar ce facem cu cei care se dau drept producători și ei, de fapt, sunt intermediari și beneficiază de toate avantajele producătorului?

Deci de undeva trebuie să începem și trebuie disciplinată chiar și această piață.

Mulțumesc. Domnul senator Tánczos. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

A avut loc o dezbatere foarte interesantă în comisie pe această temă și salut inițiativele venite din partea colegilor. A fost o dezbatere care nu a ținut cont de apartenență politică.

Într-adevăr, sunt câteva rezerve față de implementarea acestui proiect de lege, dar un lucru este cert: se face o diferențiere foarte clară între producător și revânzător, între producător și comerciant și, prin acest proiect de lege, eu sper să reușim să facem această diferențiere și în practică: în piețe, în acele locuri unde trebuie să aibă acces atât producătorii, cât și comercianții, dar trebuie să aibă abordări și tratament diferite. Producătorul trebuie să-și aibă locul bine stabilit în piață și cel care face revânzare, face comerț cu produse agricole să aibă o activitate definită în acest sens, înregistrată în acest sens și impozitată în acest sens. Pentru că, în momentul de față, în fiecare piață din țara asta găsim comercianți care fac venituri de zeci de mii de lei pe lună, poate de sute de mii de lei pe lună, vând, începând din aprilie până în decembrie, începând de la salată până la pepeni și vinete, toate produsele agricole, nu sunt producători agricoli sau sunt producători agricoli pe jumătate de hectar și sunt tratați la fel ca cel care vine și vinde oul la colț de stradă.

Sper ca, odată cu implementarea acestui proiect de lege, lucrurile să intre în normal și producătorii să fie producători, comercianții comercianți și să fie tratați ca atare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Domnul Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte al Senatului.

Pardon...

Vă rog frumos.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Domnule președinte de ședință.

Hm! Poate am eu premoniții.

Domnule președinte de ședință, am o dilemă și o exprim public. Dacă aș vorbi ca membru al Partidului Conservator...

Ceea ce sunteți...

...ceea ce sunt, și membru al Alianței de Centru-Dreapta, adică dacă aș vorbi cu orientare liberală, aș spune că proiectul de lege are o problemă în ceea ce privește protejarea producătorului, protejarea agricultorului, protejarea țăranului român care face ceva de mâncare să dea celorlalți. Dacă aș vorbi ca membru al PC, semnatar al Uniunii Social-Democrate, adică de stânga, aș vorbi de protecția socială în această lege, care și ea e deficitară. Dar cum dilema mea încă nu e rezolvată, starea de bigamie politică în care mă aflu și am fost adus fără voia mea, o să cer Guvernului României, reprezentat aici, să mă lămurească, să mă ajute să votez acest proiect de lege, prin a detalia, dacă dorește reprezentantul Cabinetului Ponta, care sunt măsurile concrete de prevenire a evaziunii fiscale. Pentru că, de fapt, noi ce facem? Cred eu – și nu implic partidul aici, e o părere personală a senatorului Tudor Barbu – că punem ușor caii în spatele căruței și este foarte greu să ducem căruța înainte în poziția aceasta. Caii, normal, stau în față. Nu ar trebui întâi ca guvernanții să se preocupe de o evaziune fiscală evaluată – nu de noi, de străini, de europeni – la miliarde de euro pe an? Evaziune din produse agricole, evaziune care – ce face? – sufocă producția agricolă a României, o subjugă.

Nu ar trebui să vedem – cum bine au spus unii colegi – care este raportul dintre producătorul real și samsarul real care, de fapt, deține controlul pieței agroalimentare din România? Ba da.

Nu spun că proiectul de lege este prost, spun doar că acesta trebuie subsumat unui pachet legislativ care cu adevărat să asigure și USD-ista protecție socială, și liberala sprijinire a micului producător agricol.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Sigur că am în vedere și considerațiile dumneavoastră politice. Eu sunt convins că blocul USL, în programul de guvernare, a cuprins și are în vedere în continuare și aspectele importante, de altfel, reliefate de dumneavoastră. Domnul senator Cotescu.

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Iertare, domnule președinte. Poate să-mi răspundă acum?

Eu aș vrea să spun că această inițiativă legislativă este bună, deși plângem noi de situația țăranului, pentru că eu trebuie să știu în orice moment de unde am cumpărat un produs, mai ales dacă este alimentar. Și domnul profesor s-a referit la ouă, și eu îi spun că sunt destul de toxice, dacă sunt stricate, au o anumită legislație de comercializare și săracul țăran român tocmai pe asta o eludează. Dacă vrem să-l ajutăm, atunci să-i facem cooperație, să-i facem locul unde să le poată vinde, astfel îl putem ajuta.

Iar în privința comerțului ambulant, sigur, poate să o facă din rulotă, din mașină, cred că și de pe bicicletă, dar, până una-alta, la roabă nu avem încă numere, așa că nu face parte din mijloacele pe care le-ar putea folosi. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc tare mult. Există alte puncte de vedere?

Reprezentantul Guvernului apreciază că este necesar să răspundă intervențiilor?

Vă rog, domnule secretar de stat Hogea.

Domnule președinte, în comisie au fost adoptate mai multe amendamente. Unul din amendamente se referă la vizarea semestrială a atestatului de producător. Proiectul de lege, practic, asigură o trasabilitate a produselor agricole de la producătorul real la piață.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator Barbu, microfonul 2.

Cu tot respectul pentru reprezentantul Cabinetului, dacă acestea pe care le-a invocat Domnia Sa în fața Senatului sunt măsurile prevăzute de Cabinetul Ponta pentru reducerea evaziunii fiscale, adică la șase luni o dată producătorii agricoli să-și vizeze hârtia, m-am lămurit cum trebuie să votez.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Domnule Oprea, ați vorbit, doar dacă aveți alte chestiuni. Da. Imediat. Domnul lider al Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sârbu.

Revenim la aceeași discuție pe care am mai avut-o. Când apare într-un proiect de lege, într-un act normativ țăranul român, suntem foarte activi. Însă nu avem răbdare să citim exact proiectul de lege, să vedem care mai sunt și directivele europene, să vedem de ce se dorește această trasabilitate, fiindcă, dacă mâine luăm din piață, nu roșii, indiferent ce produs, ne intoxicăm și murim sau ne mor copiii, atunci devine tragedie națională și plângem în cealaltă parte. Haideți să fim serioși. Nu vine Ministerul Agriculturii, cu toți specialiștii pe care îi are în structură, acum, să-i dăm noi lecții.

Nu că am fost eu ministrul agriculturii și... Pe vremea aceea am încercat să reglementăm piața și n-am reușit, recunosc. Evaziunea fiscală... Pe vremea premierului Boc aveam ședințe în fiecare marți după-masă cu toate structurile abilitate, de la procuratură, că sună mai frumos, la celelalte organe, și tot n-am reușit, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne oprim. Și, indiferent ce propunere vine din partea Guvernului sau chiar a noastră, a unor colegi de aici, inițiatori, dacă ne uităm cu seriozitate la ea și vedem că are lucruri bune, n-are rost să cădem mereu în această... sau să alunecăm pe această pantă – n-aș mai numi-o a demagogiei, că am vorbit suficient toți despre asta. Când suntem în opoziție, vorbim mai mult, e adevărat, când suntem la putere, vorbim mai puțin. Dar e tentantă, într-adevăr.

Ce să creadă țăranul român acuma? Că unul dintre colegii noștri de aici nu mai poate dormi de grija lui sau de grija evaziunii? Nu ne crede nimeni. Haideți să lăsăm tehnicienii să facă legile și, dacă putem, să venim cu amendamente care să le îmbunătățească, să fie, într-adevăr, așa cum sunt în Uniunea Europeană. Dar mai ai nevoie... Legi avem și noi, foarte multe bune, numai că... cine le respectă? Asta e marea noastră problemă, nu că n-avem legi. Nu ducem lipsă de legi, că – har Domnului – de când pregăteam integrarea în Uniunea Europeană tot am schimbat la legi. Sunt zeci de mii de legi pe care le-am adaptat la ceea ce spune legislația europeană și tot n-am ajuns în faza în care contribuabilul român să nu doarmă de grija că își plătește impozitul sau să nu încalce legea.

E un drum pe care trebuie să-l parcurgem. Când au venit comuniștii, au rezolvat repede problema. Colectivizarea s-a făcut cu AKM-ul și cu beciurile Securității. Nu se mai poate așa. Avem nevoie de timp. Nu reușim imediat, am văzut lucrul ăsta. Și cine crede că acum noi venim și o să scoatem o lege perfectă și, de mâine, se aliniază toată populația, toți producătorii României, e fals, fiindcă nu se aliniază, în primul rând, consumatorul, care ar trebui să fie mult mai pretențios. N-avem încă educația asta, dar o deprindem. Dar nici să escaladăm acum tot felul de acuze la adresa Guvernului, care ce să facă? Face ce îi spun specialiștii, face ceea ce-i spun directivele Uniunii Europene, că suntem obligați să ținem cont de ele, și ne prezintă nouă, aici, o lege, pe care trebuie s-o votăm sau aveți posibilitatea, sigur, cei din opoziție, conform tradiției, să nu votați. Dacă e bine, dacă-i rău, nu votăm, că așa e în opoziție. Dar să dați lecții... totuși mi se pare prea mult.

Mulțumesc tare mult. Domnul senator Oprea. Un minut, vă rog.

Vă asigur că pe inițiativa asta am stat cinci ore, încât este studiată în fel și chip. Și degeaba vorbiți, pentru că se face confuzie între atestatul de producător și ciudățenia invocată mai înainte, cu carnetul de comercializare.

Domnule ministru, exemplul dat de dumneavoastră nu este cel mai inspirat, fiindcă în piețe, în târguri, nu se rupe filă decât la sfârșitul zilei.

Dar ascultați cum scrie în proiectul de lege. Fila prevăzută la alineatul cu pricina constituie document justificativ pe timpul transportului, document pentru desfacerea mărfii, precum și pentru eventualele retururi ale produselor necomercializate.

Domnule, cereți-i țăranului să sape, că o face de dimineață până la apus de soare, dar nu să devină țiitor de terfeloage.

Nu la... deci rețineți... Și este pentru cei care vând cu unități de produs, în locuri neorganizate. Exemplul dumneavoastră este corect. Seara, cel care face lucrul ăsta în piețe organizate are un alt regim, e mai fericit, completează dimineața, la plecare, și seara, la întoarcere. Dar aici este bătaie de joc.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale... Scuzați-mă! Replică. Vă rog.

Eu am spus să nu plângem de mila țăranului român, fiindcă nu el comercializează. Deci am această experiență. Când am fost ministru, am avut curiozitatea să fac câteva vizite în piețele din București. Și, dacă vreți, domnule Oprea, vă pot spune numele, că nu ne mai ferim de replici, putem face o experiență de genul ăsta și să ne deplasăm câțiva interesați, cei care susținem cu tărie lucrul ăsta, să vedem cine vinde în piață, cine comercializează produse agroalimentare în piețele din București. N-are nicio legătură comerciantul din piață, samsarul, cum era numit – l-am numit și noi, și dumneavoastră –, cu cel care produce, într-adevăr. Dacă voiam să facem ceva pentru cel care produce, trebuia să facem cooperativele acestea de producători, asociațiile, pe care nu reușim... N-am reușit nici eu, m-au criticat colegii când eram eu ministru, au venit ei, n-au reușit nici ei... acum suntem noi. Încă nu se pot realiza așa cum am dorit. Și atunci, nu mai are țăranul român o problemă, fiindcă îi ia producția de la poartă, i-o plătește ori în inputuri, că-i aduce îngrășăminte, îi aduce ce are el nevoie, ori îi plătește cu bani, și el n-are problema asta. Dar mai e o etapă, am spus. Nu avem AKM și n-avem nici beciuri. Trebuie să educăm. Și educația se face greu.

Mulțumesc foarte mult.

Dar astea, cu formele... le știm.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Suntem în prezența unui raport de admitere, cu amendamente admise, situație în care va trebui să votăm separat, întâi raportul și, după aceea, proiectul de lege.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de admitere, cu amendamente admise.

-

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege, în care se includ și amendamentele.

-

Punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum și pentru stabilirea altor măsuri.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului..., domnul Ion Ghizdeanu – da, este prezent? –, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză, de la microfonul 9..., punctul de vedere al Guvernului. ## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri administrative prealabile, conform căreia, înaintea aplicării sancțiunii contravenționale a confiscării, persoana la care s-au găsit... sau proprietara bunurilor poate depune explicații scrise sau documente pe care le consideră relevante, astfel încât să determine revocarea măsurii provizorii a indisponibilizării.

Această procedură administrativă prealabilă a fost, de altfel, solicitată și de către Comisia Europeană și este de utilitate pentru a elimina procedura de infringement declanșată împotriva României.

De asemenea, prin acest proiect de lege se extind categoriile de produse exceptate de la valorificare și a fost modificată și definiția organelor de valorificare.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte...

Având în vedere acestea, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține raportul comisiei de specialitate și adoptarea în forma prezentată de Guvern a actului legislativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult și eu.

Domnul senator Cosmin Nicula, președintele comisiei de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 5 voturi pentru și o abținere, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Nu există.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Proiectul de lege, așa cum spuneam, are caracter ordinar. Următorul proiect din ordinea de zi, punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2013 pentru stabilirea unor măsuri bugetare.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu, să exprime punctul de vedere al acestuia.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege este un proiect cu implicații bugetare, dar este un proiect amplu, care abordează diferite aspecte, în primul rând extinderea posibilităților de finanțare a aeroporturilor de interes local și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, mai buna utilizare a fondurilor și stimularea persoanelor, instituțiilor care lucrează în domeniul absorbției fondurilor structurale. Sunt și reglementări legate de Ministerul Educației Naționale.

Având în vedere toate prevederile, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține raportul comisiei de specialitate și adresează rugămintea de a fi adoptat în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Domnul senator Cosmin Nicula, președintele comisiei de specialitate.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii comisiei au analizat acest proiect de lege și au hotărât, cu 10 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc tare mult președintelui comisiei. Declar deschise dezbaterile.

Domnul senator Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Un astfel de proiect de lege este o probă a diletantismului guvernării, atât de evident formulată.

Numai un pic... N-am să vă citesc decât niște momente pe care dumneavoastră le-ați votat cândva. În decembrie 2012, printr-o ordonanță de urgență, am stabilit ce face fiecare minister... A stabilit premierul, cu Guvernul, ce sarcini are fiecare minister în parte. Decembrie 2012.

În februarie 2013, după o vacanță cu sărbători de iarnă, Ministerul Fondurilor Europene a devenit superman, superorganizație, și a cerut o mulțime de sarcini, o mulțime de drepturi, inclusiv personal de la Ministerul Finanțelor Publice. Asta era în februarie 2013.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107 din 13 decembrie 2013, cea despre care noi vorbim acum, se cere, într-un fel, iertare Parlamentului României, dar nu se face în mod direct, pentru că a fost un diletantism ce s-a manifestat prin neatractivitatea, pentru cei care au fost angajați sau mutați, a fondurilor europene.

Chiar Ordonanța de urgență Guvernului nr. 103 din 15 noiembrie 2013 viza salarizarea pe 2014. Deci nu uitați detaliul acesta: 15 noiembrie 2013.

Acum se vine cu o propunere și este de râsul lumii. Concluzie hilară a celor care propun. „Procesul...” Fiți atenți ce scrie: „Procesul de absorbție a fondurilor europene este afectat în mod negativ datorită nivelului scăzut de salarizare a personalului.”

Hai să mărim salariile de 15 mii de ori, ca să avem și noi plăți onorate la timp și Comisia Europeană să nu ne mai tragă de urechi.

Cum puteți să acceptați o astfel de propunere făcută acum?

Deci, practic, Ministerul Fondurilor Europene, precum refrenul lui Gianni Morandi, parcă, „În genunchi mă întorc la tine”, se duce la Ministerul Finanțelor Publice și îl roagă să preia tot ceea ce a cerut cândva. Să ia înapoi, că n-au fost în stare să facă nimic.

Ăsta este, de fapt, pe scurt, rezumatul proiectului de față. Sarcini cât mai multe, și acum chiar spun, roagă Ministerul Finanțelor Publice să-i reprezinte în instanțe judecătorești și așa mai departe. Încă o probă a diletantismului pentru componenta HIV/SIDA, pe care cred că orice coleg de-al nostru o tratează cu toată seriozitatea. După ce au blocat Programul HIV/SIDA, au revenit la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2008 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2011. Parcă pe atunci era Guvernul mult hulit al lui Boc. Deci, după atâta timp, au aruncat și acum iau de bun.

Mulțumesc. Domnul senator Iovescu.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că în SGG este haos și mă bazez pe ceea ce spune Consiliul Legislativ. Spune așa: că își dorește corelarea ordonanței de urgență trimise cu adresa nr. 212/10.12.2013 – de la SGG la Consiliul Legislativ – cu actualul proiect de lege.

Cu o altă adresă, nr. 213/11.12.2013, deci la o zi, SGG a trimis spre avizare un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2009 și a art. 10 din Legea nr. 218/2005, aflat în curs de avizare, al cărui text este preluat integral în cadrul art. XI și XII din acest proiect de lege.

Fără cuvinte.

Mulțumesc.

Dacă... Vă rog, domnule senator Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

De data aceasta nu am să fiu în contradicție. Sigur, nu totală, că nu se poate. Ați vorbit de diletantism, de... cu domnul rector.

Și eu, aici, am un punct de vedere vizavi de modul negativ, din cauza nivelului scăzut de salarizare a personalului. Acum, cu salariile astea mai mici, așa cum sunt, am absorbit 120%, din ce am văzut eu că s-a publicat. Într-o singură zi am absorbit 880 de milioane de euro. Vineri, mai exact. Cu salariile mici.

Acum, problema salariilor mici de unde...

Păi, nu, PDL-ul a lucrat. Știu, când erați la guvernare ați făcut... Știm asta. Deci nici nu trebuie să ne mai spuneți, că știm. Numai că nu ați reușit să le luați, asta-i diferența. Intenția a fost foarte bună, ca de obicei, dar nu a fost rezultatul. Asta e, ce să faci! Rezultatul e al nostru.

Dar, dincolo de asta – că nu polemică pe tema absorbției am vrut să fac, și nici pe tema salariilor –, aș vrea să vă spun un lucru: intenția Guvernului de atunci de a aduce salariile la nivelul celorlalți funcționari din ministere era justificată. Și eu, când eram ministru, datorită nu obligației sau modului de a ne impune Uniunea Europeană, ci recomandărilor – că totdeauna noi avem un dialog cu Uniunea Europeană, sunt recomandări, în general, în limbajul pe care-l aveam –, ni s-a spus: nu poți să plătești un om care lucrează pe fonduri europene, care e foarte important, cu același salariu... sau într-o companie, sau în unitățile de management, dacă vă amintiți... Nu poate să fie egal cu ceilalți. Și am înțeles.

Guvernul a încercat. S-a revenit, dar nu din motivul pe care l-ați spus aici, domnule rector, ci din același motiv pe care l-am enunțat anterior. Uniunea Europeană nu înțelege, cum nu a înțeles nici la anumite structuri – pe care noi le criticăm acum, fiindcă a fost subiectul adus în discuție –, ei au anumite reguli și anumite pretenții: când te ocupi de un anumit sector, care e extrem de sensibil și care poate fi coruptibil, ei iau măsuri de precauție și spun „domnule, îți dau salariul ca să nu te pretezi la lucrul acesta”. Și cred că aici a fost intenția Guvernului de a reglementa. Sigur, puse fiind toate aici: și asta, și SIDA, și... Nu suntem... Că sunt măsuri ale Ministerului Finanțelor. Nu se referă doar la fondurile europene.

Asta am vrut să subliniez. Poate aici, eu, dacă eram, scriam „pentru rezultatele bune obținute și absorbția fondurilor în proporție de 120%, 800 de milioane de euro într-o zi, propunem să se majoreze salariile”.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

O primă, nu salariul!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumim frumos. Alte puncte de vedere? Nu mai există.

Declar închise dezbaterile...

Îmi cer scuze. Domnule Cotescu, vă rog.

Ordonanța, pe fond, e bună, pentru că și deblochează anumite sume, s-au făcut compensări... Și despre asta trebuia să vorbească Guvernul.

Eu aș vrea să mă refer la absorbția asta de 850 de milioane de euro într-o zi.

Domnule senator,

E adevărat, este într-o zi. Când urmează următoarea zi în care deblocăm 850 de milioane de euro, absorbim?! Adică, haideți, că e bun la televizor, dar nu aici.

Cum și cu 6 miliarde de euro absorbție... Patru sunt pe plăți directe la Ministerul Agriculturii. Deci eu zic că, între noi, așa, să ne respectăm mai mult și să nu ne transmitem mesaje pe care nu le putem explica după aceea.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Alte chestiuni, alte puncte de vedere?

Este a patra oară în această ședință.

Da, dar sunteți un grup parlamentar în care... Conform regulamentului, din partea fiecărui grup parlamentar – câte un coleg. Nu am o problemă. Știți că beneficiați de o simpatie și personală specială, dar haideți să trecem și la vot.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente, în condițiile în care suntem în prezența unei legi organice și în condițiile în care, votând raportul, votăm și proiectul de lege.

Cu 91 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 4 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Este vorba de o lege ordinară, nu organică, îmi cer scuze. Domnul senator Oprea, pe chestiuni de procedură.

Explicația votului Grupului parlamentar al PDL. Aș vrea ca totuși omul care află astfel de declarații destul de ciudate să intre și în posesia materialului trimis de Comisia Europeană în ianuarie și ascuns, se pare. Pe presă a avut lumea acces la informațiile din acest raport, care sunt jalnice. Dar, mai pe scurt, oamenii, românii sunt pe deplin supărați că am cotizat, în perioada 2007–2013, cu opt miliarde de euro și nu am luat decât șase miliarde. Un om de bun-simț se întreabă: atunci de ce suntem în Uniunea Europeană?

Regimul Băsescu.

Mulțumesc tare mult.

Punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale în vederea participării Consiliului Concurenței la activitățile Comitetului de Concurență al OCDE și pentru aprobarea plății unei contribuții financiare de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la organismele internaționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Radu Podgorean, dacă este. Este.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea prezentei ordonanțe a Guvernului.

Prin această ordonanță se face posibilă efectuarea plăților către respectivele organizații. De asemenea, față de 1994, între timp, România, inclusiv prin ratificările făcute la nivelul

Parlamentului, a devenit membră în o serie de noi organisme la care trebuie, de asemenea, să-și achite cotizațiile.

În aceste condiții, vă rugăm să dați un vot pozitiv prezentei ordonanțe.

Mulțumesc tare mult, domnule secretar de stat. Îl rog pe domnul senator Cosmin Nicula să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem aviz favorabil pe ordonanță din partea Consiliului Legislativ.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 6 voturi pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Puncte de vedere? Dacă nu există, declar încheiate dezbaterile generale și supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul inițiatorului, care... Este prezent? Vă rog. Vă rog să vă și prezentați. Doamna Anca Laura Ionescu, da? Vă rog.

## **Doamna Anca Laura Ionescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei_ :

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, în vederea transpunerii în legislația națională a principiilor din _Small Business Act_ .

Scopul proiectului de act normativ constă în sprijinirea IMM-urilor, menținerea și crearea de locuri de muncă, fiind necesară, în acest sens, reglementarea legislativă privind:

– instituirea obligativității evaluării ex-ante a impactului economic al actelor normative asupra IMM-urilor prin aplicarea „Testului IMM”;

- sprijinirea nevoilor de finanțare ale IMM-urilor;

- dezvoltarea de măsuri pentru educația antreprenorială; – simplificarea administrativă.

În concluzie, vă rugăm să adoptați prezentul proiect de lege, cu amendamentele formulate și admise. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, doamnă secretar de stat. Îi dau cuvântul domnului coleg, senatorul Iliescu Lucian, președintele Comisiei economice, industrii și servicii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele comisiei din 4 și 11 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente, asupra proiectului de lege.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil. Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc.

Există puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnul senator Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Eram în Parlamentul European și am participat la această Lege a întreprinderilor mici și mijlocii, care este tradusă la noi _Small Business Act_ sau nu știu în ce variantă românească – „act”. Este Legea întreprinderilor mici și mijlocii.

Dacă din toată legea asta s-a luat doar atât: „Gândiți mai întâi la scară mică”, ce era un fel de motto al comunicării Comisiei către Consiliul European și așa mai departe, și nu s-au luat cele 10 principii – pe care le aveați și există pe toate site-urile –, cele 10 principii dezvoltate în capitolul IV, punct cu punct... De fapt, esența legii întreprinderilor mici și mijlocii era acolo. În rest, un fel de povești de adormit copiii, nicidecum ceea ce se așteaptă bieții întreprinzători privați să aibă parte, odată și odată, să ne mai gândim și la ei, nu numai cum să fie impozitați, ci și cum să fie ajutați. Asta-i o gândire liberală.

Mulțumesc. Există alte puncte de vedere? Domnule senator Cotescu, vă rog.

Eu mă mir că a dat și asemenea lege Guvernul, pentru că restricționează foarte tare. E o lege bună pentru IMM-uri. Poate nu e completă, nu știu chiar tot ce știe domnul Oprea, dar să fie obligatorie evaluarea impactului atunci când dai o lege este un lucru foarte bun și nu se întâmpla până acum. Se cerea doar dacă sunt surse, dacă nu sunt surse. Asta e o chestiune bună.

Și mai e ceva, acel principiu al numărului constant de documente. Adică, dacă-i mai ceri un document, un act, un impozit, trebuie să-i scadă altul. Nu mai am voie să-i măresc numărul de documente, ceea ce iar este un ajutor. Sigur că mai avem până să ajungem să le scădem, dar măcar să nu

le mai mărim. Acesta e un pas, să zicem. Chiar dacă e pe loc, dar e un pas.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale încheiate și supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege modificat, cu amendamente.

Următorul proiect, punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2013 pentru modificarea și completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului... domnul Gheorghe Duțu, da?

Microfonul 10, vă rog.

**Domnul Gheorghe Duțu** _– președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale_ **:**

## Da, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca scop actualizarea Legii petrolului, explicitând transferul total sau parțial al drepturilor și obligațiilor, în special prin abordarea activităților noi, care au apărut în ultima perioadă, cum ar fi operațiunile desfășurate on-shore și off-shore la mare adâncime.

Totodată, se stabilește pentru operatori pachetul de redevențe, precum și răspunderile solidare pe perimetrele respective.

Vă propun adoptarea acestei legi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul Iliescu să prezinte, pe scurt, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comisiei din 4 februarie 2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administrație publică a avizat favorabil.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar încheiate dezbaterile generale.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Orice modificare legislativă care se referă la exploatarea resurselor minerale sau de altă natură presupune și existența unor suspiciuni legate de modul în care acest lucru se face.

În legea inițială, nr. 238/2004, nu exista noțiunea de „zonă petrolieră”. Exista doar noțiunea de „perimetru petrolier” care reprezintă, practic, proiecția pungii petroliere la suprafața terenului. Prin apariția acestor zone petroliere, care sunt părți ale perimetrului petrolier, se schimbă puțin situația în privința modului în care se exploatează resursa.

Aș dori să menționeze reprezentantul Guvernului de ce a apărut necesitatea aceasta de împărțire în zone petroliere, un termen care nu exista în legea inițială.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Alte puncte de vedere, vă rog? Vă rog, domnule senator.

Aici e vorba de...

E al doilea din grup, dar mai facem și câte o excepție.

## Asta e acum...

Vreau să vă relev alte aspecte importante din lege, și anume că se aprobă forme de transfer ale competențelor autorităților către, să zicem, cei care au obținut perimetrul. Deci a obținut perimetrul și aici se oprește autoritatea Guvernului, să zicem, sau autoritatea autorității competente și transferă aceste drepturi celui care a luat perimetrul, iar el îl împarte în zone și poate să-l dea cui vrea, că e competent, că e mai puțin competent, că... Aici mi se pare, cumva, că nu e în regulă, nu că se împarte în zone. Poate că... na, nu poate cineva să exploateze tot perimetrul, dar să transferi autoritatea statului către un operator nu mi se pare în regulă. Și asta, dacă îmi aduc bine aminte, s-a mai încercat și în alte legi care au trecut pe aici, au trecut sau nu au trecut, dar au fost prezentate.

Eu asta aș vrea, să trag un semnal de atenție și nu mi se pare bine. Dacă Guvernul poate să spună că nu e așa...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu tare mult.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente...

Am omis. Aveți de răspuns la o chestiune, într-adevăr, ridicată de domnul senator. Vă rog, domnule Duțu.

Microfonul 10.

10, da, acum a pornit. Vă mulțumesc.

La ora actuală avem destui concesionari pe diferite perimetre, cu diferite capabilități, care, la ora actuală, sunt beneficiarii unei tehnologii sau unui pachet investițional, să zic, redus. În momentul în care în urma explorărilor sau în momentul în care se depistează zăcăminte – și considerăm noi – la mare adâncime, acestea sunt accesibile operatorilor mari. Deci cu această modificare legislativă permitem intervenția operatorilor mari pe aceste perimetre, cu pachete investiționale serioase, astfel încât să reușim să exploatăm cât mai judicios perimetrele pe care le avem.

Legat de întrebarea a doua, acest transfer era și până acum prevăzut de lege, era vorba de transferul de obligații și drepturi. În acest moment, prin introducerea termenului de „zonă petrolieră”, în momentul în care el este delimitat și pe orizontală, noi putem delimita foarte clar sarcinile și obligațiile operatorilor. Nu mai mergem global pe tot perimetrul, ca fiecare, dacă avem 3, 4 operatori pe un perimetru, să-și împartă sarcinile și să-și împartă obligațiile.

În delimitarea perimetrului, fiecare operator, în momentul în care are o zonă strict delimitată, este obligat să-și plătească taxele, impozitele și toate elementele, inclusiv responsabilitățile de altă natură pe care le are pe acea zonă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule președinte.

Așa cum arătam, raportul comisiei este de admitere, fără amendamente, situație în care supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

Dau cuvântul inițiatorului, care este prezent. Îl rog să-și prezinte succint proiectul legislativ, ca să putem da și Guvernului posibilitatea să-și spună punctul de vedere.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Legea a fost inițiată la propunerea părinților și a cadrelor didactice. Se referă la Legea nr. 148/2000 privind publicitatea. Sunt câteva articole, 11, 13 și 16, care se referă la publicitatea în școli.

Noi considerăm că este foarte interpretabilă și permisibilă legea și dau un singur exemplu: interzice publicitatea în școli pentru produsele care conțin elemente ce dăunează copiilor din punct de vedere moral, intelectual, afectează relațiile părinți-copii, copii-cadre didactice, creează situații periculoase. Deci este evident că pentru aplicare, care se aplică foarte dificil, trebuie să apelăm la psihologi, sociologi, psihiatri chiar.

Noi am introdus un singur articol, simplu, care a fost considerat de către Ministerul Educației Naționale și ceilalți reprezentanți ca restrictiv, excesiv și discriminatoriu, și anume: „Publicitatea în școli se interzice.” Atât. Trebuie să ținem cont de faptul că elevii, copiii sunt foarte manipulabili, au un discernământ limitat. Copiii, de obicei, nu rezistă tentației, iar părinții nu rezistă copiilor.

Încă o dată, închei precizând că această inițiativă a fost luată la solicitarea cadrelor didactice și a părinților.

Îi mulțumesc domnului senator.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Gheorghe Hogea..., punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, Ministerul Educației Naționale consideră că introducerea prevederilor art. 14¹ este excesivă și restrictivă, deoarece îndepărtarea pericolului menționat în expunerea de motive, și anume faptul că „școlile din România au devenit un teritoriu mult râvnit de firmele producătoare de bunuri comerciale, copiii devenind cel mai important public-țintă pentru producători”, poate fi realizată printr-o aplicare corectă a reglementărilor deja existente în Legea nr. 148/2000, care se propune a fi modificată.

De aceea, Ministerul Educației Naționale susține raportul comisiei, raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult. Comisia de specialitate, domnul președinte Iliescu.

## **Domnul Lucian Iliescu:**

Da, domnule președinte.

Fiți amabil...

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședințele comisiei din 4 și 10 februarie anul curent, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a propunerii legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru drepturile omului au avizat negativ.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea are caracter de lege ordinară, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu. Dacă există dezbateri?

Domnule senator Iovescu, vă rog.

Ceea ce vreau eu să vă spun, de fapt, a spus și reprezentantul Guvernului, este că școlile din România au devenit un teritoriu mult râvnit de firmele producătoare de bunuri, copiii devenind clar un public-țintă. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, de la Guvern: cunoașteți că asta se întâmplă? Dumneavoastră spuneți că legea există. Dacă nu mai e nevoie de această reglementare aplicați normele care sunt în momentul acesta. Deci noi, dacă venim cu o propunere... Și e curios, că propunerea pleacă, în primul rând, de la deputații de la putere, apoi sunt câțiva de la PP-DD. Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Doamnă senator Anghel, vă rog. Microfonul 1.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt probabil persoane care nu au lucrat în învățământul preuniversitar și nu știu lucrul acesta sau nu au lucrat într-o școală. Legea care era până acum este suficientă și este de ajuns. Nu poți să interzici de tot publicitatea. Îți vine un teatru cu un spectacol pentru copii. Clar că pui un afiș pe un hol ca să știe copii la ce teatru se duc. Îți vine o editură cu cărți pentru copii. Pune respectiva editură un afiș sau duce niște broșurele.

Deci, oricum, în școală este interzisă publicitatea politică, oricum, în școală este interzisă publicitatea la băuturi alcoolice, la țigări etc. Așa că eu consider că punctul de vedere al comisiei este corect.

Mulțumesc tare mult, doamnă senator. Domnul Șerban Nicolae, microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În principiu, ceea ce propun colegii noștri este corect. Din nefericire, s-a optat până acum între două variante extreme: fie se interzice tot, cu anumite excepții, fie se interzice tot, fără excepții.

Din punctul meu de vedere, punctul colegilor noștri ar putea fi soluționat, dacă ar veni cu altă variantă, de mijloc, în sensul să indicăm ce anume se permite ca act de publicitate în școli. Și anume: tot ce ține de activitatea didactică, de activitatea curriculară școlară și extrașcolară, tot ce ține de spectacole specifice vârstei, indicând cu precizie ce anume se poate face într-un cadru școlar. Altminteri, am putea cădea în extreme. Pot să pun pe o clădire școlară o firmă luminoasă a unei companii, pur comercial, nu aduce atingere raporturilor dintre părinți și copii, nu aduce atingere raporturilor dintre școlari, nu aduce atingere nici raporturilor dintre copii și cadrele didactice, dar are un scop comercial pe o unitate de învățământ, dacă nu se interzice în mod expres, iar pe de altă parte, ajungem în extrema cealaltă, amintită și de colega mea, încât să interzicem și publicitatea legată de activități culturale, de spectacole, de promovarea unor cursuri și a unor manuale pentru copii, de asemenea, promovarea unor tabere școlare cu scop educativ și așa mai departe.

De aceea, eu unul rămân la varianta că propunerea nu este cea care a găsit soluția ideală, dar poate că trebuie menținută ideea de a interzice activități de tip comercial în spațiul școlar.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 17/4.III.2014

##

Și legea, bineînțeles.

77 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 10 abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat, legea a fost respinsă.

O singură chestiune mai am înainte de a încheia ședința.

Punctul 17 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Declar deschise dezbaterile generale...

Vă rog, domnule Ilie Sârbu.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș solicita, în numele grupului, retrimiterea la comisie, întrucât s-a greșit un amendament: a fost redactat și la aprobate, și la respinse, așa am înțeles.

O săptămână... O săptămână.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun... Pentru o săptămână.

Supun aprobării plenului Senatului solicitarea liderului Grupului parlamentar al PSD, de retrimitere a propunerii legislative la comisie.

Cine este pentru?

Cu o singură mențiune, că este vorba despre punctul 16 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Stimați colegi, mâine, la ora 9.30, vom începe...

La ora 9.00 vom începe sesiunea cu declarațiile politice, iar la ora 10.30 îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să convoace toți colegii, pentru că vom continua dezbaterile. La 12.30, vot pe legi organice.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 24 februarie 2014.

Până la ora 18.30 o pauză, iar la 18.30... 18.15 vom începe sesiunea de întrebări, interpelări, care va fi radiodifuzată.

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

Deschid sesiunea de întrebări, interpelări.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela, Grupul parlamentar al PSD, pentru a adresa Ministerului Sănătății întrebarea. Vă rog, doamnă senator.

Se pregătește doamna senator Miron.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Pentru 2.000 de români bolnavi de hemofilie, fiecare zi poate să fie ultima, în condițiile în care aceștia nu au asigurat

accesul la tratamentul salvator – terapia de substituție cu substanțele deficitare din organismul PcH.

Hemofilia este o boală tratabilă. Cu un tratament adecvat bolnavii cu hemofilie pot fi recuperați pentru societate, pot munci, pot plăti taxe și impozite, își pot întemeia familii.

Reprezentanții asociației bolnavilor cu hemofilie au sesizat în nenumărate rânduri situația critică cu care se confruntă, dar și faptul că demersurile pe care le-au realizat nu au dus, până în prezent, la rezultate concrete.

În aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să ne transmiteți răspunsul dumneavoastră la următoarele întrebări:

– Când se va elabora și aproba cadrul legislativ care să reglementeze modul de înființare, organizare și funcționare a centrelor naționale/regionale de asistență medicală comprehensivă pentru hemofilie și a centrelor naționale/ regionale pentru tratamentul hemofiliei?

– Când va fi înființat Registrul național al bolnavilor cu hemofilie? În baza acestuia se va putea realiza fundamentarea realistă a fondurilor alocate programului pentru hemofilie.

– La ce dată veți finaliza evaluarea nevoilor reale ale bolnavilor cu hemofilie, în conformitate cu dispozițiile legale invocate anterior, și la ce dată veți fundamenta corect necesarul de resurse financiare?

– La ce dată veți asigura accesul bolnavilor cu hemofilie la toate informațiile privind tratamentul la care au dreptul, instituțiile sanitare în care se realizează și sumele alocate?

– La ce dată veți asigura accesul legal al bolnavilor cu hemofilie din România la o terapie de substituție eficientă și performantă?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, Gabriela Firea, senator PSD de Ilfov.

Mulțumesc tare mult, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica, Grupul parlamentar al PNL, pentru a adresa interpelarea. Vă rog.

Mulțumesc.

O interpelare adresată domnului prim-ministru. Domnule prim-ministru,

România este o țară plină de instituții. Instituțiile sunt puternice în relațiile cu oamenii de afaceri care și-au garantat afacerile cu casele personale, cât și ale apropiaților, și sunt doar formale cu cei care își externalizează profiturile după ce, în prealabil, folosesc consumatorul român după criterii străine Uniunii Europene.

Consumatorul român este captiv, nu mai are vlagă să reacționeze, iar instituțiile care au obligația să-l apere nu au arme utile să facă acest lucru.

Opinia publică a fost îngrozită că un mare lanț de magazine din Brașov reeticheta produse expirate și le oferea consumatorilor români, iar sancțiunea aplicată de ANPC pentru această infracțiune era contravaloarea produselor vândute de acest magazin în 35 de secunde. Practic, acel lanț de magazine nu a primit nicio sancțiune raportată la gravitatea acțiunilor săvârșite.

Domnule prim-ministru, considerați că consumatorul român trebuie să fie umilit sau considerați că are dreptul să fie respectat, iar cei ce nu-l respectă să plătească o amendă echivalentă cu 10% din cifra de afaceri și nu o amendă identică cu cea aplicată unui vânzător de mărțișoare?

România trebuie să fie și țara românilor, și nu doar o haltă a fondurilor de investiții „de aiurea”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul Pop Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta interpelarea despre situația românilor din Ucraina.

Cred că nu am greșit, nu? Sau am greșit...

Domnule președinte, permiteți-mi să fac o inversare și să prezint interpelarea pentru domnul Șova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.

Cu reabilitarea. Da. Vă rog.

## Domnule ministru,

Drumul național 1H, pe tronsonul Crișeni – Răstoci, județul Sălaj, se află în reabilitare de la începutul anului 2011. Anul trecut s-a executat cea mai mare parte a lucrărilor și, conform informațiilor postate pe site-ul CNADNR, stadiul de execuție a proiectului este, în acest moment, de 93%. Numai că, săptămâna trecută, constructorul a ridicat toate utilajele și a stopat orice fel de lucrare pe acest tronson de drum național, rămânând nefinalizate în acest stadiu șanțuri, rigole și marcaje în aproape fiecare localitate tranzitată de acest drum.

Vă întreb, stimate domnule ministru, ce măsuri veți întreprinde ca reprezentanții CNADNR să nu acorde constructorului, în acest stadiu, recepția finală a lucrărilor. Cine va finaliza proiectul și pentru care cauză PA&CO nu a dus la capăt acest proiect atât de important pentru sălăjeni? Care este termenul de garanție pe care executantul lucrării este obligat să-l acorde și cine este responsabil cu verificarea calității lucrării, deoarece oamenii spun că deja au apărut semne ale proastei execuții a acestui drum? Care sunt costurile finale ale proiectului de reabilitare a DN 1H pe tronsonul mai sus amintit?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Gheorghe Pop. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește doamna Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Indexarea atât de mică a pensiilor a generat mari probleme pentru beneficiari”.

## Doamnă ministru,

Începând cu 1 ianuarie 2014, pensionarii beneficiază de o creștere nesemnificativă a pensiilor, ca urmare a indexării cu doar 3,76%, care nu acoperă rata inflației și creșterea prețurilor. Această indexare nu a fost însoțită de corelarea veniturilor în funcție de care se stabilesc prestațiile sociale, astfel că mulți dintre pensionari se văd în imposibilitatea obținerii, în continuare, a diferitelor ajutoare, cum este cel pentru căldură. Mai mult, o parte dintre ei au trecut la categoria plătitorilor de impozit și contribuții privind asigurările sociale, astfel că majorarea aproape că a dus la scăderea valorii reale a pensiei.

În acest context, vă rugăm, doamnă ministru, să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul pensionarilor deveniți plătitori de impozit pe venit și CAS prin indexarea de 3,76%?

2. Care este numărul celor care nu vor mai beneficia de ajutoare de încălzire prin neactualizarea tranșelor de venit și ce economie se înregistrează astfel la buget?

3. În fine, când veți indexa tranșele de venit în funcție de care pensionarii pot beneficia mai departe de prestațiile sociale?

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Rovana Plumb, ministrul mediului și schimbărilor climatice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Registrul spațiilor verzi”. Doamnă ministru, în baza Legii nr. 24/2007, modificată și completată de Legea nr. 47/2012, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să elaboreze Registrul local al spațiilor verzi inventariate în termen de un an de la publicarea legii.

Până în acest moment, Primăria Municipiului Iași nu a realizat registrul amintit, astfel că, prin neinventarierea spațiilor verzi, administrația locală le poate distruge fără nicio reținere, uneori pentru interese mai mult decât discutabile (vezi pădurea Ciric, vezi teii din centrul orașului, care nu mai sunt).

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna Federovici Doina, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul Bujor Marcel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Eugen Orlando Teodorovici.

Obiectul interpelării: „Măsurile prin care s-a simplificat absorbția fondurilor europene”.

Stimate domnule ministru, Guvernul României a accelerat semnificativ implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene pentru a recupera terenul pierdut în prima parte a perioadei de programare 2007–2013, mai precis până la sfârșitul lunii mai 2012. Începând cu data menționată, Guvernul României a înregistrat performanțe în atragerea fondurilor structurale și de coeziune, rata de absorbție curentă a fondurilor europene ajungând în prezent la aproximativ 34%.

În 2013, Guvernul României a implementat numeroase măsuri de simplificare și eficientizare a sistemului de implementare, iar în 2014 urmează să fie finalizată reforma sistemului.

În acest context, având în vedere faptul că suntem frecvent întrebați în teritoriu – de către cei care vor să inducă viitorilor beneficiari ai fondurilor europene un mesaj eronat cu privire la aceste aspecte – care au fost măsurile prin care s-au simplificat aceste proceduri, vă rog, domnule ministru, să-mi detaliați punctual în ce constau aceste măsuri de simplificare și eficientizare a sistemului de implementare, având în vedere faptul că, în 2014, va fi finalizată contractarea tuturor fondurilor europene alocate pentru această perioadă de programare.

Vă mulțumesc.

Mai am două întrebări.

Puneți-le, doamnă senator. Dacă le aveți la dumneavoastră, puneți și întrebările. Și îl rog și pe domnul Bujor să pregătească și întrebările, și interpelările.

Nu. Îi las pe colegi, să nu aștepte prea mult. Aș vrea să fie consemnat următorul aspect: mai am o întrebare tot pentru domnul ministru Eugen Orlando Teodorovici și o întrebare pentru doamna Mariana Câmpeanu, ministrul muncii.

Mulțumesc. Mulțumesc tare mult. Domnul Bujor Marcel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Robert Marius Cazanciuc, ministrul justiției.

Obiectul întrebării „Desființarea Judecătoriei Buhuși, județul Bacău”.

Proiectul de lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea, elaborat de Ministerul Justiției și lansat în dezbatere publică pe 31 ianuarie 2014, afectează și Judecătoria Buhuși din județul Bacău. Astfel, potrivit proiectului de lege, de la 1 iunie 2014, Judecătoria Buhuși ar urma să fie desființată, ducând la încărcarea nejustificată a rolului Judecătoriei Bacău, care are în prezent un volum foarte mare de activitate.

Circumscripția Judecătoriei Buhuși cuprinde orașul Buhuși și șase comune, schema de personal a instanței cuprinzând 20 de angajați, iar încărcătura medie de dosare pe judecător fiind de 1.377 de dosare, peste media națională, de 1.286 de cauze. Totodată, Judecătoria Buhuși se situează peste media națională, cu un judecător la 9.057 de locuitori, față de media națională – de un judecător la 5.263 de locuitori.

Având în vedere situația cu care se confruntă această instanță, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați:

1. Care sunt măsurile pe care intenționați să le luați cu privire la desfășurarea activității judiciare în condiții optime, în cazul Judecătoriei Buhuși, până la momentul posibilei desființări și ulterior acesteia.

2. Judecătorii și personalul auxiliar de specialitate vor fi transferați în cadrul instanței sau al parchetului care ar urma să preia cauzele de competență teritorială ale Judecătoriei Buhuși?

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

Și noi vă mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea pentru astăzi o adresez domnului ministru al agriculturii, Daniel Constantin, și se referă la „Finalizarea sistemului antigrindină”.

Stimate domnule ministru,

Județul Iași, în primăvara anului 2013, a primit un milion de lei pentru înființarea a două noi puncte de lansare a rachetelor antigrindină.

Astfel, Centrul Zonal de Coordonare Moldova – Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași, care deține deja trei puncte de lansare, câte unul la Cucuteni, Balș și Cotnari, urma să demareze construcții specifice în localitățile Valea Racului, comuna Cotnari, și Maxut, comuna Deleni.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați stadiul fizic al execuției, termenul pentru recepția la terminarea lucrărilor și punerea în funcție, precum și care este suma efectivă care a fost alocată în vederea finalizării acestor obiective.

Solicit răspuns oral și în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Îmi permiteți să dau citire și interpelării?

Vă rog, pe scurt, dacă se poate.

O adresez domnului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, și se referă la „Practica europeană cu privire la dreptul parlamentarului de a vizita și asculta persoanele private de libertate din penitenciare”.

Stimate domnule ministru,

În temeiul art. 51 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, senatorii sau deputații Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte, pot vizita și asculta persoane condamnate din incinta penitenciarului, cu condiția ca identitatea și calitatea persoanelor să se dovedească cu actul de identitate și legitimația de serviciu, în condiții de confidențialitate.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care este practica europeană cu privire la dreptul parlamentarului de a vizita și asculta persoanele private de libertate din penitenciare. Solicit răspuns în scris și oral.

Cu deosebită stimă, același senator PSD de Iași, Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O primă întrebare din această seară este adresată domnului Doru Ciocan, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice și are ca obiect „Scutirile de la plata cheltuielilor cu energia termică pentru părțile comune”.

Domnule președinte,

Vă readuc în atenție problema proprietarilor apartamentelor debranșate de la sistemul centralizat de termoficare și care plătesc o cotă-parte din cheltuielile cu energia termică pentru părțile comune. În Botoșani, situația locatarilor cu centrale termice de apartament este dificilă și nu există înțelegere din partea furnizorului de energie termică, Societatea „Modern Calor” Botoșani.

Ordinul ANRSC nr. 343/2010 pentru aprobarea normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum prevede mijloace de încasare de la proprietarii debranșați a unei cote comune care nu este contorizată separat, neexistând contoare separate pe părțile comune.

Consider injustă obligația de a contribui la plata cheltuielilor comune pentru consumul de energie termică, în condițiile în care mulți proprietari au centrală termică și au decis să zidească țevile care trec prin apartament, prin urmare, nu se poate considera că există un consum de energie termică de la rețeaua de alimentare.

## Domnule președinte,

Vă rog să-mi comunicați ce măsuri intenționați să luați în vederea găsirii unei soluții pentru ca proprietarii apartamentelor debranșate de la sistemul centralizat de termoficare să fie scutiți de la plata unei părți din consumul de energie termică.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți și o a doua scurtă întrebare.

Scurtă, vă rog.

Este adresată domnului prim-ministru și are ca obiect „Modificarea cuantumului amenzilor aplicate de ISCTR”.

## Domnule prim-ministru,

Vă readuc în atenție situația transportatorilor, care suportă amenzi aberante, cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 69/2012, nemodificată până în prezent. Conform acestei hotărâri de guvern, nivelul amenzilor aplicate de ISCTR a crescut alarmant, proporțional cu numărul contestațiilor în instanță și al amenzilor neplătite, până la urmă. Ca urmare a

faptului că nu s-au luat măsuri, încasările la bugetul de stat au scăzut.

Transportatorii sunt nemulțumiți de tergiversarea modificării legislației, care prevede amenzi mari și nejustificate. Aceștia au primit asigurări că totul se va rezolva până la sfârșitul anului 2013, ceea ce nu s-a întâmplat.

Este mai eficientă colectarea unor amenzi mai mici de la mai mulți, decât a unor amenzi mai mari de la mai puțini transportatori.

Domnule prim-ministru,

Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați ce măsuri urmează să luați pentru a stabili un nivel acceptabil al amenzilor.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator. Să aveți o seară plăcută. Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, doamnei ministru Mariana Câmpeanu, căreia îi urez multă sănătate într-un moment dificil pentru dânsa.

Obiectul întrebării: „Clarificări pentru ajutorul social acordat văduvelor veteranilor de război”.

## Doamnă ministru,

Ca urmare a primirii răspunsului nr. 4.548/MC/20.12.2013, prin care mi-au fost aduse la cunoștință mai multe prevederi legale în materia acordării ajutorului de stat conform Hotărârii Guvernului nr. 872/2013, fără a fi clarificat regimul juridic al văduvelor de război față de cel al văduvelor veteranilor de război, revin cu detalii suplimentare, bazate pe un caz concret, situație susceptibilă de a genera discriminare.

Astfel, cu ocazia audiențelor acordate cetățenilor la cabinetul parlamentar, doamna Bledea Dumitrescu Alexandra, domiciliată în municipiul Alba-Iulia, județul Alba, mi-a adus la cunoștință următoarele:

– soțul Domniei Sale, veteran de război, a încasat, până în anul 2010, ajutorul acordat de stat pentru acoperirea unei părți din costurile chiriei, energiei electrice și energiei termice, pentru nevoi casnice, în calitate de titular al acestui drept;

– ca urmare a decesului soțului, în anul 2011, plata ajutorului de stat menționat a fost sistată, iar doamna Bledea, dobândind calitatea de văduvă a veteranului de război, nu a mai beneficiat de acest drept.

Față de situația prezentată, consider că ajutorul de stat ar trebui să fie acordat pe toată durata vieții, atât văduvelor de război, cât și văduvelor veteranilor de război.

De aceea, doamnă ministru, vă întreb încă o dată, poate voi fi mai bine înțeles:

1. Care sunt considerentele pentru care actualele prevederi ale Hotărârii Guvernului nr. 872/2013 asigură protecție socială, prin echitate socială, doar văduvelor de război, exceptând de la plata ajutorului de stat văduvele veteranilor de război? 2. Câte văduve de război și câte văduve de veterani de război beneficiază, în prezent, de ajutorul de stat acordat în baza Hotărârii Guvernului nr. 872/2013?

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu.

Obiectul întrebării: „Menținerea stării de funcționare a Spitalului Orășenesc Huedin”.

Stimate domnule ministru,

Conducerea Spitalului Orășenesc Huedin a declarat faptul că unitatea medicală s-ar putea închide dacă se va reduce numărul de paturi pentru internările continue, așa cum intenționează Ministerul Sănătății. Reducerea cu 60 de paturi, din cele 160, ar însemna transferarea a aproape 1.700 de cazuri de internări continue spre ambulatoriu sau spitalizarea de zi, ceea ce ar duce la un deficit anual pentru spital de aproape 2,5 milioane de lei.

Unitatea medicală are, în prezent, 165 de paturi, repartizate pe patru secții, toate pentru internare continuă, și alte 20 pentru spitalizarea de zi, aspect care îi asigură finanțare suficientă momentan, având în vedere că este singura unitate spitalicească ce deservește atât orașul Huedin, cât și comunele situate pe o rază de 100 de km, inclusiv din alte județe.

Domnule ministru,

Vă întreb ce măsuri aveți în vedere pentru menținerea unei finanțări adecvate a Spitalului Orășenesc Huedin, județul Cluj, cu scopul păstrării numărului actual de paturi, precum și a tuturor secțiilor existente.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, mai am o întrebare. Pot să-i dau citire foarte repede?

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Finalizarea construcției corpului de școală de la Liceul Teoretic «Octavian Goga», din orașul Huedin, județul Cluj”.

Stimate domnule ministru,

Proiectul privind construirea în cadrul Liceului Teoretic „Octavian Goga”, singurul liceu din vestul județului Cluj, a unui corp nou de clădire pentru săli de clasă a fost aprobat în urmă cu mai mulți ani și abandonat, în același timp, în urmă cu trei ani. Construcția este necesară, deoarece în cadrul instituției de învățământ studiază elevi care provin din orașul Huedin, plus 15 comune învecinate și 4 comune din județul Sălaj, spațiile actuale nepermițând realizarea unui act pedagogic de calitate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al justiției, Robert Cazanciuc, și are ca obiect „Posibilitatea «salvării» Judecătoriei Însurăței”.

Domnule ministru,

La Judecătoria Însurăței sunt arondați 49.000 de brăileni, din 30 de localități. După aproape patru ani de când a scăpat de la desființare, instanța este cuprinsă din nou pe lista din cadrul Proiectului de lege privind desființarea unor judecătorii și parchete, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției. Deși nu este o judecătorie mare, care să ajungă la 3.600 de cauze anual, volumul de muncă și încărcătura de dosare pe judecător nu sunt de neglijat. Neîndeplinirea unui criteriu strict aritmetic nu ar trebui să surclaseze toate celelalte motive pentru care Judecătoria Însurăței merită să fie lăsată să funcționeze: motive care țin de numărul populației pe care o deservește – aproape 40% din populația județului Brăila, de statutul socioeconomic – majoritatea oamenilor au salarii și pensii mici, de posibilitățile de transport – în zonă nu există cale ferată.

Motivele prezentate mai sus au fost aduse la cunoștință ministerului mai pe larg în intervențiile mele anterioare. Ele descriu realitatea din teritoriu, care trebuie să primeze în fața unei analize pe hârtie.

Dacă Judecătoria Însurăței se închide, brăilenilor din cele 30 de localități deservite le va fi extrem de dificil să vină până la Brăila sau la Făurei, unde ar urma să fie arondați. Majoritatea sunt oameni în vârstă, cu venituri mici. În cazul lor, dreptul la justiție ar deveni condiționat de posibilitățile materiale, practic, din drept s-ar transforma în privilegiu. Înfăptuirea actului de justiție reprezintă un scop mult prea înalt pentru a fi trecut în plan secund, după realizarea unor economii poate chiar modeste, prin închiderea Judecătoriei Însurăței.

Chiar în raportul Consiliului Superior al Magistraturii referitor la desființarea celor 30 de instanțe se arată că reforma în justiție nu trebuie să fie legată „în mod neapărat de reducerea costurilor bugetare în detrimentul unui acces la justiție adecvat”.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iovescu Ioan, aducându-i însă la cunoștință că, fiind independent, are două minute. Ăsta e timpul. Nu depinde de mine.

## Da. Eu încerc să fiu scurt.

Întrebare către Ministerul Justiției, domnului ministru Robert Marius Cazanciuc, de la senatorul Ioan Iovescu, membru al Partidului Poporului – Dan Diaconescu. Prezentată în ședința Senatului din 24.02.2014.

Subiectul: „Este ședința de informare asupra avantajelor medierii gratuită? Ce se poate face, deoarece nu sunt prevăzute sancțiuni clare pentru nerespectarea gratuității?”.

În calitatea mea de senator, am primit numeroase sesizări din partea cetățenilor cu privire la o anumită situație cu care s-au confruntat în momentul când au apelat la serviciile mediatorilor.

Conform art. 2 alin. (1) – (4) din Legea nr. 192 din 16 mai 2006, modificată și actualizată, privind medierea și organizarea profesiei de mediator, ședința de informare privind avantajele medierii este un serviciu prestat gratuit, neputându-se percepe onorarii, taxe sau alte sume, indiferent de titlul cu care s-ar putea solicita. Cu toate acestea, în toate cazurile sesizate, persoanele care au apelat la aceste servicii prestate de mediatori au fost nevoite să plătească sume de bani pentru acest serviciu sau au fost obligate să încheie contracte de mediere – de „premediere” le spune – pentru eliberarea certificatului de informare necesar în instanță.

Art. 26 alin. (3) prevede foarte clar: „Pentru activitatea de informare și consiliere a părților cu privire la procedura medierii și avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii, anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.”

Fiind un fenomen întâlnit din ce în ce mai des – afectează o parte a populației –, vă rog să-mi comunicați poziția ministerului pe care-l conduceți față de aceste probleme și dacă aveți soluții pentru a rezolva situațiile menționate. Am apelat la acest demers deoarece legea nu prevede sancțiuni clare cu privire la încălcarea acestor obligațiuni.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD, Ioan Iovescu. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima mea întrebare se adresează domnului Nicolae Liviu Dragnea, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și domnului Remus Pricopie, ministrul educației.

Obiectul întrebării: „Confuzii și tensiuni între două departamente importante ale unităților de învățământ: secretariat și contabilitate, ca urmare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013”.

Domnule ministru,

Am primit, din partea mai multor școli din țară, reclamații cu privire la modul în care aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013 determină confuzii majore, ce duc la tensiuni între două compartimente, departamente importante ale unităților de învățământ: secretariat și contabilitate.

Având în vedere cele de mai sus, cât și memoriul primit din partea unui mare număr de persoane – pe care vi-l atașez –, vă întreb, domnule ministru, care este situația de fapt și cum vedeți dumneavoastră aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2013, în sensul eliminării confuziilor reclamate.

Solicit răspuns în scris.

Cu permisiunea dumneavoastră, mai am o scurtă întrebare.

Vă rog, domnule senator, prezentați-o și pe aceasta.

Mulțumesc mult de tot.

Domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Modul în care se aplică prevederile art. 263 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale”. Domnule ministru,

Am primit un memoriu la cabinetul meu senatorial, din partea Sindicatului Democratic al Pedagogilor din zona Târgu Secuiesc, prin care sunt informat că prevederile art. 263 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale sunt aplicate discriminatoriu în județul Covasna.

Având în vedere cele de mai sus, cât și memoriul sindicatului – pe care vi-l atașez –, vă întreb, domnule ministru, care este situația de fapt și cum se aplică de către conducerea unităților școlare din acest județ prevederile art. 263 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bumbu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

În perioada următoare, tot mai mulți pacienți din județul Neamț vor rămâne fără tratament antiretroviral (ARV), dacă nu se ia nicio măsură. Situația stă în felul următor: pentru trimestrul 1 al anului 2014 a fost alocată suma de 760 de mii de lei, din care 600 de mii de lei au fost cheltuieli reprezentând creditele de angajament la sfârșitul anul 2013, prin care s-au cumpărat medicamente care au acoperit luna ianuarie 2014 și o parte din luna februarie numai pentru Spitalul Piatra Neamț. Dacă ne uităm la cât a rămas din suma alocată și având în vedere că suma necesară pentru o lună este de 670 de mii de lei, este ușor de remarcat că situația este dezastruoasă.

În data de 31.01.2014, la sediul Ministerului Sănătății a avut loc o întâlnire între Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA și secretarul de stat, domnul Adrian Pană, care a afirmat că spitalele pot achiziționa tratament ARV în contul fondurilor alocate trimestrelor următoare, până la epuizarea acestora. Neexistând nimic scris în acest sens, spitalele nu pot face aceste achiziții, interpretând că se vor înregistra cu arierate.

Vă rog să ne comunicați ce s-a întreprins sau se va iniția pentru deblocarea situației în care se află cei care trăiesc cu HIV/SIDA în județul Neamț, situația fiind, de altfel, similară în toată țara.

Cu stimă, senator de Neamț, Octavian Liviu Bumbu. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog...

Trebuia să citiți și interpelarea, că... Dacă le aveați... Eu nu am știut că le aveți asupra dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Menținerea locurilor de muncă”.

Stimate domnule prim-ministru,

Multe societăți comerciale care își desfășoară activitatea în prezent, activitatea productivă, în România au înregistrat, după anul 1990, datorii istorice. Sumele acumulate nu mai pot fi plătite, cu toate că, în ultimii ani, activitatea lor a înregistrat profit și sunt cu datoriile curente plătite la zi.

Un astfel de caz este și cel al Societății Comerciale STICLA TURDA – SA din municipiul Turda, județul Cluj. Societatea produce sticlărie începând cu anul 1921, fiind, în prezent, cel mai mare producător de sticlărie suflată manual din România și una dintre puținele unități productive din zona Turda – Câmpia Turzii.

Deși a înregistrat profit de exploatare în ultimii ani, societatea se află în continuare în procedură de insolvență și reorganizare. Astfel, din totalul de 6.500 de angajați în 1990, în prezent sunt aproximativ 300 de angajați.

Menționez faptul că, prin eforturile financiare depuse, societatea comercială a redus numărul creditorilor de la 14 la 3. De asemenea, mai deține și o suprafață importantă de teren și de clădiri ce pot fi valorificate sau preluate în contul datoriilor, cu condiția ca societatea să-și mențină activitatea productivă.

În repetate rânduri am solicitat guvernelor anterioare soluții care să salveze atât Societatea STICLA TURDA, cât și societățile comerciale din țară aflate în situații similare, formulând inclusiv propuneri legislative.

## Stimate domnule prim-ministru,

Având în vedere faptul că vă preocupă atât relansarea economică a României, cât și bunăstarea cetățenilor, vă rog să-mi precizați care este punctul de vedere al Guvernului României referitor la această problematică.

Anexez memoriul angajaților Societății Comerciale STICLA TURDA – SA la prezenta interpelare.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnule senator Bujor, vă rog. Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Titus Corlățean, ministrul afacerilor externe.

Obiectul interpelării: „Raportul de activitate al Departamentului politici pentru relația cu românii de pretutindeni și al Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni”.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 8/2013, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe funcționează ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, îndeplinindu-și atribuțiile cu sprijinul Departamentului politici pentru relația cu românii de pretutindeni.

În subordinea Ministerului Afacerilor Externe și în coordonarea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni funcționează Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 857/2013, având ca scop derularea de programe pentru promovarea valorilor culturale românești, în principal în rândul etnicilor români din cadrul comunităților istorice românești aflate în afara teritoriului României.

Astfel, vă întreb, domnule ministru: care sunt programele și proiectele derulate de către Departamentul politici pentru relația cu românii de pretutindeni și Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” și resursele financiare necesare implementării acestora în beneficiul comunităților românești de peste hotare? De asemenea, vă rog să-mi comunicați raportul de activitate pe anul 2013 al celor două instituții aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Externe și în coordonarea ministrului delegat pentru românii de pretutindeni.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon, pentru interpelare, pe domnul senator Pop, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Cum va fi plătit profesorul sau maistrul care efectuează ore de recuperare a practicii elevilor?”.

## Domnule ministru,

Prevederile art. 9 din Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților statuează faptul că practica elevilor este obligatorie și constituie condiție de promovare. De asemenea, art. 19 prevede că practica poate fi recuperată fără a perturba procesul de pregătire teoretică. Având în vedere prevederile menționate mai sus, vă întreb, domnule ministru: cum va fi plătit profesorul sau maistrul care efectuează aceste ore?

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc tare mult.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bumbu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și subiectul interpelării este „Situația Spitalului Bicaz”.

## Stimate domnule ministru,

Situația spitalului din Bicaz v-a fost adusă la cunoștință în mod oficial, de foarte multe ori, prin memorii, adrese, întrebări și interpelări. Dacă ar fi să citez cele declarate de dumneavoastră în conferința de presă ținută la Piatra Neamț, în 2013 – „Președintele consiliului județean, domnul Culiță Tărâță, mă sună și de cinci ori pe zi.” –, rezultă că această situație vă este foarte cunoscută.

Această unitate a fost închisă – de fapt, desființată –, „în fapt”, fără un document oficial și, implicit, fără o responsabilitate explicită, de către „guvernarea Băsescu”. Acest lucru s-a produs fără o analiză tehnică specifică, medicală sau socială și, mai grav, fără a fi consultate autoritățile locale. Spitalul din Bicaz deservea zeci de mii de oameni de pe văile Bistriței și Bicazului, zonă recunoscută în mod oficial ca defavorizată. Mai mult, nu s-a luat în considerație faptul că au fost făcute investiții considerabile în infrastructura specifică, precum și în tehnica medicală și nici faptul că exista personal medical fidelizat.

În ciuda eforturilor conjugate ale președintelui consiliului județean, ale primarului orașului Bicaz, ale celorlalți primari din comunele deservite și ale parlamentarilor din zonă, nu s-a revenit la normal, deși sunt create toate condițiile și mai trebuie redistribuite doar puțin peste 20 de paturi. Vă reamintesc că ați promis, în mod repetat, corectarea acestei nedreptăți, oferind mai multe date-limită. Sper că vor fi respectate promisiunile, mai ales în contextul escaladării tensiunilor sociale legate de acest subiect, și că nu va fi reconfirmat proverbul conform căruia „Deșteptul promite și prostul speră”.

## Domnule ministru,

Vă rog să ne explicați, neformal, ce v-a împiedicat să repuneți în funcție spitalul din Bicaz și când se va realiza acest lucru.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Cu stimă, senator Octavian Liviu Bumbu.

Mulțumesc.

Domnul senator Iovescu, senator independent. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare către Guvernul României, domnului Victor Viorel Ponta, prim-ministrul României, de la senatorul Ioan Iovescu, membru al PP-DD, prezentată în ședința Senatului din 24 februarie 2014.

Subiectul: „Regimul juridic al patrimoniului sindical din România”.

Stimate domnule prim-ministru,

Chiar și acum, la peste 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, statutul juridic al patrimoniului fostelor sindicate din România continuă să fie neclar și ambiguu reglementat. Modificările repetate survenite în legislație referitoare la reprezentarea sindicală la nivel local și național au avut ca scop unic ascuns tocmai controlul asupra patrimoniului sindical, fenomen care a dus la îmbogățirea fără temei a unor organizații sindicale oportuniste, conduse, în majoritatea cazurilor, de aceleași persoane ca înainte de 1989, care făceau parte din structurile de conducere ale defunctului sistem comunist.

Actuala legislație încalcă grosolan o stare de fapt și de drept și face posibilă împroprietărirea unor terți cu un patrimoniu rezultat din cotizațiile milioanelor de membri de sindicat, fapt ce va putea declanșa un val de proteste în instanțele românești sau la CEDO. Au cotizat ani de zile milioane de membri și, în prezent, nu pot beneficia de acest patrimoniu decât aceia care sunt membri ai unui sindicat și care, în prezent, reprezintă un procent nesemnificativ din totalul forței de muncă.

În plus, sindicatele ar trebui să se ocupe cu predilecție de apărarea drepturilor membrilor lor, pentru că fenomenul la care asistăm ne arată că sindicatele s-au transformat în adevărate patronate.

Vă rog să puneți întrebarea...

Domnule senator, vă rog să puneți întrebarea sau interpelarea!

Vă rog.

Bine.

Date fiind cele mai sus comunicate, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați dacă considerați oportună elaborarea unei legislații similare Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator Ioan Iovescu, membru al PP-DD.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu tare mult, domnule senator.

Aduc la cunoștință Senatului că au mai depus întrebări și interpelări următorii colegi:

La întrebări:

– Grupul parlamentar al PSD: Silistru Doina, Vochițoiu Haralambie, Chelaru Ioan, Butunoi Daniel, Belacurencu Trifon, Saghian Gheorghe, Mitu Augustin Constantin, Constantinescu Florin;

- Grupul parlamentar al PNL – Tătaru Nelu, Popa Ion,

- Bodea Cristian Petru, Paul Ichim;

- Grupul parlamentar al PDL – Tișe Alin Păunel, Chiru

- Gigi Christian, Isăilă Marius Ovidiu, Boagiu Anca Daniela, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian Constantin;

- Grupul parlamentar al UDMR – Tánczos Barna;

– senator independent – Marian Valer.

De asemenea, au depus interpelări următorii senatori:

- Grupul parlamentar al PSD – Agrigoroaei Ionel,

- Vochițoiu Haralambie, Mitu Augustin Constantin,

Butunoi Ionel Daniel, Bodog Florian Dorel, Saghian Gheorghe, Constantinescu Florin;

- Grupul parlamentar al PNL – Luchian Ion, Nicoară

- Marius Petre, Bodea Cristian Petru;

– Grupul parlamentar al PDL – Boagiu Anca Daniela, Marian Dan Mihai, Tișe Alin Păunel, Chiru Gigi, Pașcan Emil Marius, Igaș Traian Constantin, Ghilea Găvrilă, Ungureanu Mihai Răzvan;

- Grupul parlamentar al PC – Nistor Vasile;

- senator independent – Marian Valer.

Toate aceste întrebări și interpelări vor fi trimise reprezentanților Guvernului și celorlalte instituții ale statului pentru ca, în termenul legal, aceștia să răspundă.

Declar închisă ședința de astăzi, 24 februarie 2014. Vă mulțumesc.

O seară plăcută!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|648456]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 17/4.III.2014 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei