Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Avem cvorum, că i-am numărat în sală, așa că avem cvorum. Nu puteți să-mi spuneți, că i-am numărat eu personal.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Îl rog și pe colegul de la UDMR să ia loc în sală. Domnule Tánczos!

Vă rog să luați loc în sală, vă rog să folosiți cartelele.

Și domnul Șerban Nicolae. Vă rog.

Deși avem în sală numărul de parlamentari care să asigure cvorumul, nu au votat toți.

Pe Mărinică nu pot să-l contest.

87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Programul de lucru a fost aprobat.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi.

Intrăm în inițiativele legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind pensiile militare de stat.

Din partea Guvernului României este prezentă doamna Otilia Sava.

Vă rog, microfonul 9, susțineți proiectul. Pe scurt, vă rog.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege instituie reglementări prin care se revine, în principal, la regulile care caracterizează sistemul pensiilor militare de stat.

Vor exista pensii de serviciu, pensii de invaliditate și pensii de urmaș. Vor fi acordate pensii militare de stat și pentru soldații și gradații profesioniști care îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu.

În final, perioada de trecere de la sistemul actual de acordare a pensiilor la noua lege ce va fi adoptată va fi relativ scurtă, iar dispozițiile propuse elimină incertitudinile cu privire la exactitatea datelor care au stat la baza stabilirii pensiilor în sistemul contributiv actual.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnule vicepreședinte Stuparu Timotei.

Vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca reglementare... Deja expozeul a fost făcut. Este înaintat de către Guvernul României.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz favorabil, cu amendamente respinse.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz favorabil, fără amendamente.

La dezbateri au participat reprezentanții tuturor instituțiilor din aria de competență.

În urma dezbaterii proiectului de lege, cu majoritate de voturi, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din acest raport.

Este o lege organică și urmează a fi adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Ca atare, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, suntem în situația în care există amendamente respinse. Autorii lor le susțin?

Nu le susțin.

În aceste condiții, vă rog să-mi permiteți să declar dezbaterile închise.

Vot, mâine, ora 12.00.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.

Din partea Guvernului României, domnul Attila György, microfonul 9.

Vă rog să susțineți proiectul de lege. Microfonul 9.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2015 s-a reglementat înființarea ANAP ca instituție publică cu personalitate juridică, prin comasarea UCVAP și ANRMAP. Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele desfășurate la 3 și, respectiv, 16 iunie, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale, dacă există puncte de vedere. Vă rog.

Domnule Marius Pașcan, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur că, principial, se pot invoca foarte multe probleme în funcționarea actualului ANRMAP, a UCVAP-ului, dar eu vreau să observați că, în mod obiectiv, în afară de faptul că se unifică două structuri și se invocă tot felul de spaime privind angajamente ale noastre față de Uniunea Europeană, fundamental nu se schimbă nimic. Deci e o nouă structură, care funcționează, practic, în baza acelorași reguli și nimeni nu garantează și nu poate garanta vreo clipă că se modifică în bine funcționarea sau... funcționarea defectuoasă sau eronată, sau problemele de suprapunere de atribuții dintre cele două entități anterioare.

Prin urmare, eu nu cred că această schimbare, acest proiect legislativ produce o schimbare de fond, și nu cred decât că ne amăgim, fie pe noi, fie Comisia Europeană, raportând că s-a îndeplinit un obiectiv. Problemele vor rămâne, în schimb, în procedura de achiziții publice aceleași. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule senator Motoc.

Viceliderii vorbesc toți.

Bineînțeles că a mai apărut, astfel, încă un secretar de stat la conducerea ANAP-ului, pentru că această conducere va fi asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat.

Dar am ieșit aici să vă citez o formulare din justificarea acestui proiect de lege: „După acest moment, conducerea ANAP va fi asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizia prim-ministrului, la propunerea ministrului finanțelor publice. Această soluție derogatorie se justifică prin importanța acordată aplicării legislației în domeniul achizițiilor publice și, în egală măsură, dorinței de a se transmite un semnal clar asupra independenței acordate ANAP.”

Vă dați seama, este numit de... De cine?

Și devine, dintr-o dată, independent. Ce independență are? Măcar să nu fi trecut aici. Nu este normală această formulare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Îi rog pe toți colegii să ia loc.

Supun aprobării dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

Și proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările ulterioare.

Este prezent, așa cum bine vedeți, domnul profesor, inițiatorul.

Vă rog, microfonul 6.

## **Domnul Anghel Stanciu** _– deputat_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați deputați... Senatori!

Senatori.

## Scuzați-mă!

Sunt onorat să fiu astăzi aici și să ne amintim împreună că, acum câteva ore, am votat Strategia Națională de Apărare – O Românie puternică.

O Românie puternică nu poate exista fără un Parlament puternic, ceea ce presupune atât membrii celor două Camere ale Parlamentului competenți, motivați și decizia de a fi în slujba cetățenilor. Ei sunt însă dublați în toată activitatea de un corp profesional: cei din serviciile specifice Camerei, adică funcționarii publici parlamentari.

La nivel european s-a cerut un statut special pentru aceștia, similar ca în Parlamentul European și similar ca în Franța, ca în Germania, ca în Anglia, ca în Belgia etc. Ca urmare, s-a întocmit acest statut care se regăsește în Legea nr. 7/2006.

După cum știți, în acel accent de populism, pe care îl condamnă președintele Klaus Iohannis acum, s-au tăiat toate aceste specii... pensii speciale. Ca urmare, Coaliția de guvernare USL, fostă și actuală, în cadrul conceptului „Dreptate până la capăt!”, a trecut la restabilirea acestora, având în vedere importanța socială a activității. S-au restabilit la militari, la grefieri, astăzi observăm din nou că lucrurile avansează și urmează să votăm și pentru funcționarii parlamentari.

Foarte scurt, în 2010, când s-au tăiat, erau 404 parlamentari pensionari, adică 4,86%, iar pensia lor medie era de 2.770, față de grefieri, care erau 1.974 și aveau 3.028. Și lor li s-a restabilit.

Ca urmare, pentru echitate, pentru egalitate de tratament, vă rog să aveți amabilitatea de a vota pentru un corp profesional de elită, care e un background și care nu vine să se califice în locul de muncă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc și eu domnului profesor, domnului deputat. Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, o lege despre care trebuie să spunem că a apărut ca o cerință imperativă a Uniunii Europene în perioada de preaderare a României și s-a materializat prin adoptarea acestei legi. Față de această inițiativă legislativă, având în vedere condițiile impuse prin acordurile cu organismele financiare internaționale, Guvernul nu poate susține propunerea legislativă, urmând ca, în final, Parlamentul să decidă asupra promovării ei.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate, domnul senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele desfășurate la 3, 9 și, respectiv, 16 iunie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu două amendamente respinse.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu două amendamente respinse, precum și propunerea legislativă aferentă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

În cadrul dezbaterilor generale, dacă se susțin amendamentele respinse? Doamna senator Jipa. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Funcționarii publici parlamentari... Amendamentul care a fost respins...

Exact.

„Funcționarii publici parlamentari care, potrivit legii, dețin certificate de securitate, avize de securitate, autorizații de acces la informații clasificate, secrete de stat și gestionează date și informații clasificate beneficiază de un spor lunar de până la 25%, calculat la salariul de bază.

Locurile de muncă, nivelurile de secretizare, funcțiile și mărimea concretă a sporului pe nivelul de secretizare se stabilesc de către secretarul general al Camerei Deputaților, respectiv secretarul general al Senatului.” Acesta ar fi amendamentul...

Mulțumesc tare mult. Supun...

...care a fost respins de Comisia pentru administrație publică, am înțeles, nu la noi, la Comisia juridică.

Stimați colegi, rugămintea mea este să votăm „pentru”, pentru că acești oameni lucrează alături de noi, își îndeplinesc și ei toate îndatoririle și cred că merită acest lucru.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Șerban, nu există dezbateri la amendamente respinse.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de doamna senator Jipa.

Al doilea amendament, dacă există și se susține? Nu.

În aceste condiții, la dezbateri generale, domnul senator Șerban Nicolae.

Dacă mai doriți să luați cuvântul.

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, mâine, ora 12.00.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorul este? Colegul nostru.

Domnule senator, aveți cuvântul, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră cu o propunere legislativă privind modificarea câtorva articole din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în scopul întăririi și respectării principiilor egalității de șanse, nediscriminării și egalității între funcționarii publici.

Din cele câteva articole, aș vrea să mă refer doar la art. 65, care prevede condițiile pentru participarea la concursul sau examenul de promovare în gradul profesional imediat superior. Forma actuală a legii face ca instituția concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani să obstrucționeze dreptul egal al funcționarului public la dezvoltarea carierei, întrucât, la revenirea din concediul pentru creșterea copilului, funcționarul public este ținut să aștepte alți doi ani calendaristici pentru a promova în gradul profesional imediat următor, chiar și în situația în care, anterior concediului pentru creșterea copilului, ar fi îndeplinit condițiile privind evaluarea performanțelor profesionale.

Propun ca art. 65 alin. (2) să elimine acest inconvenient, în sensul că să se ia în considerare evaluarea profesională din ultimii doi ani de activitate. Prin acest lucru se elimină o discriminare între femei și bărbați și pot candida, și pot parcurge dezvoltarea carierei profesionale în aceleași condiții.

Sigur, mai sunt și alte puncte care vin spre îmbunătățirea carierei profesionale a funcționarilor publici și vreau să mulțumesc aici, pe această cale, Comisiei pentru administrație, cu care am avut o colaborare foarte bună și a acceptat un raport de admitere, cu un amendament respins. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, poziția Guvernului.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Așa cum bine spunea inițiatorul, o inițiativă cu obiect de reglementare modificarea Statutului funcționarilor publici, Legea nr. 188/1999, în sensul adoptării unor amendamente care întăresc respectarea principiului egalității de șanse, nediscriminării și echității între funcționarii publici.

Doresc să fac precizarea că Guvernul nu a formulat un punct de vedere, dar, prin reprezentantul nostru prezent la ședința comisiei, vicepreședintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, a venit cu o serie de amendamente însușite integral de membrii comisiei, motiv pentru care vă rog să fiți de acord cu susținerea raportului comisiei.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnul vicepreședinte, senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mulțumesc inițiatorului pentru cuvintele de apreciere, pe care le-a avut vizavi de colaborarea cu Comisia de administrație.

În ședințele desfășurate la 12.05.2015, respectiv 19.05.2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au analizat propunerea legislativă și au hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, anexa nr. 1, și un amendament respins, anexa nr. 2.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, precum și propunerea legislativă aferentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă amendamentul respins este susținut de inițiator?

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Pașcan Emil.

Domnule Pașcan, vă rog, dacă sunteți inițiator, vă rog să susțineți amendamentul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul meu vizează o situație concretă. Vedeți că, adeseori, valurile politicii lasă urme semnificative în privința funcționării unor instituții și, prin transformarea acestora prin reorganizare, cei care ocupă diverse funcții și le pierd, pur și simplu, pentru că, adeseori, se transformă și posturile pe care aceștia le ocupă tocmai pentru a se scăpa de ei. Or, noi pledăm pentru o stabilitate a specialiștilor și, mai ales, a celor care ocupă funcții ca funcționari publici.

De aceea, amendamentul meu – îl citesc – este următorul: „În cazul în care postul vacant este un post de execuție inferior sau superior celui corespunzător studiilor și vechimii funcționarului public de conducere, acesta va fi transformat la gradul profesional corespunzător.”, astfel încât să le permitem posibilitatea celor aflați în funcții de conducere, reprezentând instituții care au fost reorganizate, să rămână în continuare ca specialiști în cadrul acelor instituții. Le creăm astfel posibilitatea de a avea un post corespunzător, chiar dacă nu pe o funcție de conducere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul respins.

Amendamentul nu a întrunit numărul de voturi necesar, adică 43.

Declar dezbaterile generale închise. Votul, mâine, ora 12.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic și consular.

Inițiatorii sunt prezenți sau vreunul dintre ei? Domnule profesor Stanciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați membri ai prezidiului,

Distinse doamne senatoare și distinși membri ai Senatului,

Există, și știți cu toții, o vorbă din bătrâni: „Ieftin la mălai și scump la tărâțe.”

Noi, în 2010, aveam în jur de 700 de diplomați membri ai ambasadelor, ai consulatelor. Aceștia ne reprezintă în diferite state, unde avem reprezentanțe diplomatice.

S-a gândit la vremea respectivă că nu-i nevoie să fim reprezentați la nivelul celorlalte state, ci să părem ruda săracă a Europei. Și, ca atare, s-a dispus să se taie de la 4.214, cât era pensia medie, cu 53%, ca să-i încurajeze pe cei care urmează să intre în Corpul diplomatic să fie competenți, să fie loiali țării și, respectiv, să lucreze nu în beneficiul lor, ci, poate, în beneficiul altora, de aici sau de dincolo.

De aceea, credem că problema pensiilor diplomaților este o chestiune de vulnerabilitate națională, de securitate națională. Nu poți trimite acolo oameni care să se uite spre a-și mări veniturile prin alte surse care pot fi dăunătoare țării.

Acest lucru, parțial, a fost îndreptat în 2013, prin Ordonanța nr. 96/2013, când la 250 de diplomați li s-a acordat o indemnizație lunară compensatorie de 3.750 de lei. Lucrul n-a mers însă până la capăt.

De aceea, conștienți că trebuie îndreptate lucrurile, noi am făcut această inițiativă, bazându-ne și pe raportul special al Avocatului Poporului, care consideră că este absolut necesar să se instituie o egalitate de tratament și cu magistrații, și cu celelalte categorii.

Sper într-un vot favorabil din partea dumneavoastră. De fapt, așa cum am spus: pentru o Românie puternică pe toate direcțiile sale și pe meridianele lumii. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, este prezent domnul Radu Podgorean, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, microfonul 8.

## **Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem această propunere legislativă, cu amendamentele admise în raportul comisiei. Vă mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna vicepreședinte Miron. Aveți cuvântul.

## **Doamna Vasilica Steliana Miron:**

Mulțumesc.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat avize favorabile, iar Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente.

bineînțeles, majoritari, au votat-o în 2013. Deci pe lângă pensia curentă pe care o încasează mai primesc o indemnizație doar pentru că sunt pensionari, alta decât cea care se dă potrivit principiului contributivității.

Vă aștept la prezidiu, ca să vă comunic ceva, cu mare drag, domnule Dumitrescu.

Nu dialogați cu sala, vă rog.

V-am promis și o să vă comunic.

Domnule Dincă, nu dialogați cu sala.

Mulțumesc, doamnă președinte. Dezbateri generale. Doamnă senator, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mă țin de cuvânt, pentru dumneavoastră! Cu zâmbetul pe buze o să vă spun.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## **Domnul Alexandru Pereș**

_**:**_

Câmpeanu Mariana.

Vă rog.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2. Vă rog.

Aș vrea numai să constat ipocrizia Guvernului în punctele de vedere care au fost date pentru legile speciale.

Vreau să vă spun că numai atunci când a apărut cuvântul „Parlament” Guvernul a fost împotrivă, în rest a fost de acord cu toate pensiile speciale; și ceea ce reprezintă cuvântul „Parlament”... nu reprezintă decât 10% – vorbesc și de funcționari, și de parlamentari.

Aș vrea ca Guvernul să fie constant și consecvent în apărarea bugetului, atunci când este vorba de această categorie de pensii. Ori se dau toate ca reparație, ori nu se mai dă niciuna.

Vreau, încă o dată, să subliniez ipocrizia Guvernului.

Mulțumesc. Domnule Mărinică Dincă, vă rog.

Cred că au fost vreo patru proiecte legislative privind mărirea alocației pentru copii. De fiecare dată, din partea stângă, auzeam: „dați-ne prevederea bugetară care ne permite” sau „indicați resursa care ne permite să mărim alocația”.

A venit Legea pensiilor privind invalizii de război, veteranii și văduvele. Ne-am luptat cu Guvernul și a trecut prin Senat proiectul legislativ propus de o parte din colegii de la PNL, după care Guvernul, ca să ne mai taie din elan, ne-a dat o ordonanță prin care li s-a dat doar jumătate și așa mai departe. Și cu persoanele cu handicap, și multe alte aspecte sociale.

Dar ce avem? Avem, de doi ani de zile – pentru personalul consular și diplomatic, tot respectul –, pentru toți pensionarii din Corpul diplomatic și consular, pe lângă pensie – nu există altă categorie în România, indiferent cum se cheamă ea –, o indemnizație pe care o mare parte din senatorii prezenți aici,

Astăzi, aici, avem să dăm o lege pentru o pensie specială. Pe lângă ce a spus colega noastră, care a fost și ministrul muncii, vă spun că nu are nimic de-a face cu echitatea, nu are nimic de-a face cu corectitudinea și nu are nimic de-a face cu execuția bugetară și cu bugetul.

Tot respectul, îmi doresc să avem oameni din ce în ce mai bine plătiți, oameni cu pensii din ce în ce mai mari, dar pe principiul echității. Nu poate unul să trăiască cu 300 sau cu 500 de lei și alții să spună, cu 5.000, cu 7.000, cu 10.000 de lei, că nu pot să trăiască la pensie. Puțin respect! Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Domnul senator Coca.

Vă rog, microfonul central.

Rog colegii din partea dreaptă! Domnule Șerban Mihăilescu...

## **Domnul Laurențiu Florian Coca:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să facem o diferențiere. Cei care iau pensii nu mai iau indemnizații. Este un lucru clar, dar trecem peste treaba asta.

Dar știți ce mă interesa pe mine?

Vă rugăm din suflet, domnule senator, mai veniți dumneavoastră și mai spuneți o dată cum e cu lupta aia... socială a dumneavoastră, că-mi plăcea foarte mult. Pe cuvântul meu, vă ascultam foarte atent.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Adresez direct reprezentantului Guvernului întrebarea: ce se întâmplă cu diplomații care astăzi primesc această indemnizație de 3.700 de lei? Indemnizație reparatorie la tăierea... așa-zisa tăiere a pensiilor; de fapt, este o recalculare a acelor pensii.

Ce se întâmplă? Primesc în continuare? Pentru că nicăieri n-am văzut retrasă sau, mă rog, anulată, modificată acea ordonanță. Întrebare simplă: da sau nu?

Mulțumesc.

Se adună sau nu se mai plătește, sau...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator Dincă, vă rog.

Vă rog să nu dialogați cu sala.

Am repetat și o să mai repet: tot timpul oamenii deștepți învață din greșelile altora! Bunul-simț este al omului, dacă-l are sau nu. Echitatea, la fel sau simțul echității.

Cu privire la indemnizație și pensie, așteptam să vină cineva să spună: „Nu este adevărat, nu este singura categorie care primește și o indemnizație pe lângă pensie.” Și aștept să-mi citiți articolul care zice contrariul. Și ați votat.

Deci este singura categorie care, pe lângă pensie... s-a votat și în Senat, și în Cameră să primească și o indemnizație. Până când? Până când o să schimbăm noi. Da? Acest lucru există.

Iar în caz contrar vă rog să citiți textul de lege, care spune contrariul a ceea ce am spus eu. Este singura categorie de funcționari care pe lângă pensie mai primește și o indemnizație.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vi s-a adresat domnul senator Nicolae Vlad Popa cu o întrebare, microfonul 8, dacă puteți răspunde.

Da. Există câteva inexactități. Nu toți pensionarii diplomați primesc indemnizație, numai o parte dintre ei. Cei care au ieșit la pensie după 2010 nu primesc. Deci, în momentul de față, avem o diferențiere între tratamentul diverșilor pensionari.

Prin propunerea legislativă, așa cum rezultă și din raportul comisiei, indemnizația dispare. Toată lumea va avea același sistem de calcul.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

Ca să fie sigur domnul Mărinică Dincă că așa se întâmplă, ce mare lucru e să ceară plenului să-i aprobe amendamentul? Vor primi pensia, nu vor mai primi indemnizația.

Noi votăm, dacă suntem de acord cu amendamentul în plen, votăm lucrul acesta și legea merge mai departe cu amendament.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Mulțumesc. Declar dezbaterile generale închise. Vot, mâine, ora 12.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect, domnul secretar de stat Liviu Stancu.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Distinse domnule președinte, Stimați membri ai Senatului României,

În momentul de față încă nu am primit un punct de vedere al Guvernului în legătură cu acest proiect de act normativ. Însă, în urma analizei pe care Ministerul Justiției a făcut-o la momentul la care a fost sesizat cu materialul...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Numai o secundă. Numai o secundă! Rog colegii...

Domnule Șerban Mihăilescu! Domnule Daniel Savu! Vă rog să luați loc, să putem dezbate proiectele de lege.

Îl rog și pe domnul Bumbu să rămână în sală _. (Râsete, discuții în sală.)_

Vă rog tare mult.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu**

**:**

Nu ieșeam...

Vă rog tare mult.

Mai avem o oră de ședință, nu se întâmplă nimic dacă o oră suntem prezenți pentru dezbateri. Nu vă invit în altă parte, la dezbateri!

Vă rog, domnule secretar de stat.

Așa cum spuneam, la momentul la care Ministerul Justiției a primit materialul a emis un punct de vedere care, în principiu, este favorabil proiectului, cu mențiunea că – și în același timp am formulat și observații – modificările precizate în materie penală trebuie urmărite cu acuratețe în legătură cu cele acolo menționate.

În atare situație, în condițiile în care punctele noastre de vedere vor fi acceptate de Parlament, considerăm că acest proiect de act normativ poate să purceadă în dreptul pozitiv. Vă mulțumim foarte mult.

Mulțumim.

Din partea comisiei, vicepreședintele comisiei, domnul senator Ovidiu Donțu.

În ședința comisiei din data de 22 iunie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

În urma dezbaterilor, Comisia juridică supune plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/30.VI.2015

Mulțumesc tare mult.

La dezbateri generale există amendamente respinse. Autorul lor le susține?

Le susține. Vă rog.

Din păcate, aici nu sunt trecute... la punctul 79 marginal...

Vă rog.

...art. 69 din lege... Sper să nu fi greșit, din păcate, nu sunt prinse corect. O să-l citesc, ca să...

Vă rog. Vă rog.

„Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România este ales pentru un mandat de patru ani dintre delegații baroului la congres și poate fi reales o singură dată.

Sunt considerate mandate întregi mandatele deținute de președinții Uniunii Avocaților din România și Uniunii Naționale a Barourilor ce au deținut aceste funcții până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

Cu alte cuvinte, în această lege este prevăzută o limitare la două mandate pentru decanii barourilor, așa cum corect a fost și în celelalte proiecte legislative, dar, din păcate, pentru președintele Uniunii Avocaților și, acum, al Uniunii Naționale a Barourilor nu există o asemenea limitare.

Avem experiențe de tot felul, limitări există de la nivelul Președintelui României la membrii Curții Constituționale, ai Curții de Conturi și așa mai departe. Este o profesie liberală, dar și această profesie a simțit nevoia să existe un cadru în care să se prevadă o serie de limitări și dovadă este că, în cazul decanilor de barou, au fost prevăzute maximum două mandate a câte patru ani de zile, iar aceeași propunere este și pentru președintele Uniunii Barourilor din România.

Cred că este nu numai o propunere de bun-simț, dar și în mersul celorlalte reguli pe care le-am enunțat mai devreme și, dacă vreți, într-o situație de echitate cu decanii barourilor. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de colegul nostru. Vă rog să...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

:

Domnule președinte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dar nu... La... Nu putem dezbate, conform regulamentului.

Sunteți senator de o vârstă cu mine.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Sunt inițiator.

Inițiator la ce?

La această lege. Sunt la inițiatori.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La inițiatorul legii...

Discutăm amendamentul, după ce votăm amendamentul, putem discuta.

Vă rog să votăm.

Amendamentul a fost respins.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Sigur că voiam să intervin și să explic că e necesară această modificare pentru că, din 1999, fac parte, neîntrerupt, din conducerea Uniunii Barourilor din România. Sunt unul dintre cei care au contribuit la toate modificările, inclusiv la prezenta lege, nr. 51/1995, dar la toate modificările care au dus ca această profesie să funcționeze în condiții optime.

Cred eu că s-a dovedit, să zic așa, istoric, nu numai în politică, dar și la nivelul conducerii asociațiilor profesionale, că limitarea unor mandate nu este deloc greșită. Din contră, ea previne, de fapt, formarea unor sisteme, unor relații, unor network-uri care să ducă la frânarea sau înfrânarea unei așa normale mobilități în domeniul deciziei în aceste asociații profesionale.

Se știe acest lucru. Există în aceeași lege două prevederi și lucrul acesta nu este firesc. Bine, noi nu suntem Cameră decizională, o să se ajungă la Camera Deputaților să se voteze din nou această prevedere, dar constat că nu poate să existe o lege coerentă câtă vreme se aplică două unități de măsură.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

O să vă rog să-mi permiteți și mie să iau cuvântul.

Mulțumesc tare mult.

E adevărat că, împreună cu colegii mai înainte vorbitori, suntem inițiatorii acestui proiect legislativ, însă este o inițiativă specială. Este o inițiativă specială, pentru că este aprobată la ultimele trei congrese ale Uniunii Barourilor din România. Și atunci, noi, colegii avocați, și eu, ca și domnul Nicolae Vlad Popa, fac parte din conducerea uniunii, am preluat inițiativele respective, aprobate de congres sau măcar de Consiliul național, le-am transformat în text de lege respectând metodologia tehnico-legislativă și am venit cu ele în fața dumneavoastră, după ce le-am dezbătut destul de fructuos împreună cu conducerea actuală a Uniunii Baroului și Ministerul Justiției.

O singură chestiune vreau să spun, nu intru în amănunt. Sigur că, odată cu modernizarea societății românești, e firesc ca toate profesiile, cu atât mai mult cele liberale, să fie modernizate prin texte de lege care să permită o mai mare libertate avocaților în a-și exercita profesia, dar și o asigurare a securității profesionale a acestora. Nu uitați, stimați colegi, că trăim cu toții – ne place sau nu – sub imperiul unei presiuni extraordinare, mai ales pe colegii avocați care intră în dosarele penale, de multe ori sau de prea multe ori nedreptățiți cu apelative pe care nu le merită, doar pentru faptul că, într-un moment de cumpănă al unui suspect sau al unui inculpat, își exercită profesia. Din acest punct de vedere, cu toții am apreciat în Comisia juridică, și nu numai, că textul de lege, așa cum l-am îmbunătățit, este bine-venit și răspunde necesității unei profesii liberale.

Cu privire la aspectul invocat de colegii noștri, eu sunt unul din... nu știu dacă cel mai în vârstă, dar unul în vârstă, din avocații cu mare experiență în domeniu. Am participat la opt sau nouă congrese, îi cunosc pe toți președinții care au fost în viață: nu mai este domnul Anagnoste, cu patru mandate, nu mai este domnul Călin Zamfirescu, cu trei mandate, și, astăzi, domnul Gheorghe Florea, cu al treilea mandat, ales la recentul congres.

Dacă un congres al profesiei, care reprezintă părerea a 33.000 de avocați, a fost de acord să nu limiteze, la nivel național vorbesc, numărul de mandate, credeți că e judicios să o facem noi?

Vă rog.

În primul rând, trebuie să spunem încă o dată că decanii sunt aleși pe maximum 8 ani, două mandate a câte patru ani. Sunt convins, domnul Chelaru este decan, sunt convins că, dacă ar mai putea să candideze a treia oară, cu siguranță ar lua peste 80% la dumnealui în barou. Și decanul meu, al cărui mandat a încetat acum patru luni sau cinci luni, cu siguranță lua 80 sau 85%, doar că legea l-a limitat la două mandate.

Spre corecta dumneavoastră informare, pe președintele UNBR, indiferent cum îl cheamă, indiferent că este ales acum sau peste patru ani, nu-l aleg direct cei 33.000 de colegi. Îl aleg un număr de delegați, care nu trec de câteva sute.

Drept urmare, nu aceasta este problema, a legitimității, a votului dat. Este evident că cine candidează și obține votul majorității are legitimitate să conducă fie o instituție, fie o structură profesională liberală, ca cea a avocaților. Drept urmare, discuția era de a fi corecți până la capăt. Eu am senzația că ne întoarcem în istorie. Au fost dezbateri inclusiv despre Președintele României – și nu are importanță cum îl cheamă –, dacă are... a avut două mandate sau dacă a avut două mandate și jumătate sau dacă a avut trei mandate.

De la Președintele României spre cei mai puțin importanți funcționari în stat sau reprezentanți ai diverselor profesii s-a pus o limitare. Și aici cred că era de bun-simț să facem o limitare. Pe lângă multe alte lucruri în această lege, cred că sunt și câteva scăpări, din păcate, destul de importante, și nu neapărat aceasta. Este una dintre ele.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, mâine, ora 12.00.

## Stimați colegi,

O situație mai puțin plăcută, pentru punctul 7 – Proiectul de lege privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare – și punctul 8 – Proiectul de lege privind redresarea și rezoluția asigurătorilor – comisiile nu au prezentat rapoartele.

O să vă rog să fiți de acord să amânăm cele două puncte pentru mâine, la ora 10.30, când așteptăm raportul comisiilor. La punctul 7 – Comisia economică și Comisia pentru buget, iar la punctul 8 – Comisia economică și Comisia pentru buget.

- Punctul 9, Proiectul de lege pentru completarea Legii

- nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Din partea Guvernului României, domnul Alexandru

- Oprean...? Este.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Alexandru Vasile Oprean** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm în fața unui proiect legislativ care vine să aducă completări Legii nr. 8/1996, respectiv să transpună o directivă a Uniunii Europene, nr. 28/2012, directivă care face referire la operele orfane, privind anumite utilizări permise ale acestora.

Sunt în procedură parlamentară de urgență, de aceea dorim să supunem adoptării plenului Senatului acest proiect legislativ.

Mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreședinte, domnul senator Ovidiu Donțu.

Proiectul de lege a fost dezbătut de Comisia pentru cultură și media și de Comisia juridică în ședința din data de 22 iunie 2015.

Din partea Guvernului...

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Sunt.

Domnule senator Pașcan, vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Categoric va trebui să adoptăm acest proiect legislativ, fiind un angajament al României, și ne raliem normativelor în domeniu ale Uniunii Europene.

Nu înțeleg, în schimb, de ce la jumătatea anului 2015 intră un astfel de proiect legislativ, când noi trebuia să-l adoptăm în 2014. Și mai intră și în procedură de urgență. Poate ne răspunde cineva.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere nu sunt. Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere.

Proiectul de lege a fost, de asemenea, adoptat.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu, microfonul 9.

Vă rog, domnule ministru.

Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum cunoașteți, acest instrument juridic este foarte mult așteptat de către practicienii în materie, de opinia publică, în general.

Fac numai mențiunea că la Ministerul Justiției, în perioada în care am elaborat textele, s-au primit peste 120 de observații din partea sistemului judiciar și din partea altor instituții publice și a societății civile.

Textul pe care dumneavoastră îl aveți în dezbatere reprezintă, printre altele, și o transpunere a Directivei nr. 42/2014 a Uniunii Europene în legătură cu acest tip de activități care conduc la recuperarea creanțelor și la gestiunea bunurilor sechestrate.

Ministerul Justiției a realizat consultări cu autorități în materie din Franța, Olanda sau Statele Unite ale Americii, astfel încât materialul pe care l-am depus Parlamentului în vederea transformării în drept pozitiv a fost îndelung verificat și discutat cu o serie de actori în materie, care deja au o experiență extrem de mare.

Ca urmare, vă rugăm să purcedeți la analiza și la acceptarea acestui text pe care l-am depus, cu amendamentele care au fost deja realizate în comisia de specialitate, și cu care am fost de acord, urmând ca succesul acestei instituții să poată fi urmărit în anii care urmează. Vă mulțumim foarte, foarte mult.

Mulțumesc și eu, domnule ministru. Din partea comisiei, vicepreședintele Ovidiu Donțu. Vă rog.

În ședința din 22 iunie 2015, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexă, parte integrantă a prezentului raport.

Comisia juridică supune plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Păi, n-ați ridicat mâna, domnule coleg.

Vă ținea de vorbă. A... bineînțeles că... Microfonul 3, domnul senator Șerban Nicolae.

## Mulțumesc.

Nu vă faceți griji, nu-mi schimb nici locul, nici partidul, nici principiile.

Eu chiar nu-mi fac.

Știți, eu o să fiu ăla care stinge lumina, dacă e cazul. Am o întrebare, în primul rând, pentru domnul secretar de stat.

Nefiind în comisia de specialitate, nu am putut să parcurg întreaga analiză a acestui proiect, dar din denumire rezultă că e vorba de bunuri sechestrate și înclin să cred că e vorba de bunuri sechestrate în vederea confiscării, în cazul în care se dispune de către o instanță de judecată, printr-o hotărâre definitivă, confiscarea acestor bunuri care au legătură cu făptuirea de acte prevăzute și pedepsite de legislația penală.

Sechestrarea însă, ca procedură, este o indisponibilizare în vederea confiscării. Administrarea acestor bunuri ridică unele chestiuni legate de constituționalitatea normelor, pentru că, dacă e vorba de bunuri confiscate, atunci ele își schimbă regimul de proprietate, și atunci n-avem o problemă, dar ar trebui să modificăm și denumirea autorității, și regimul juridic al bunurilor. Dacă e vorba însă de bunuri sechestrate în vederea confiscării, atunci se produce o naționalizare, o înlăturare a proprietarului legitim, înainte de a avea o decizie a instanței.

Pot să admit că există situații în care este necesară o administrare a unor bunuri sechestrate pentru care adevăratul proprietar nu exercită acte de administrare și există posibilitatea diminuării valorii, deteriorării, chiar a pieirii bunului.

Dar, dacă nu este vorba de asta, atunci ar trebui să apară o diferențiere, ca să nu avem situația... Acum, știți, sunt și parlamentari, și politicieni de rang foarte înalt, chiar la cel mai înalt nivel, care consideră că legislația în materie penală, mai ales în ceea ce privește procedura penală, nu trebuie modificată, ea fiind sacrosantă. Probabil că o s-o băgăm într-un capitol distinct, într-un soi de Biblie, apocrif, așa.

Eu cred că deciziile Curții Constituționale din ultima perioadă impun schimbări, mai înainte de a aștepta ca celebra Macovei să ne dea voie de la Bruxelles.

Dar, pentru a nu risca un atac la Curtea Constituțională din partea unor persoane care sunt puse în situația de a avea bunuri sechestrate în vederea confiscării pe parcursul unui proces penal, să fie deposedate, practic, de gestiunea propriilor bunuri, și să constatăm că, la nivelul Curții Constituționale, o atare dispoziție înfrânge regimul constituțional al proprietății, aș fi vrut să-l întreb pe domnul secretar de stat dacă sunt eu în eroare cu privire la toate aceste detalii și dacă ele sunt clarificate, pentru că, altminteri, ceea ce a spus Domnia Sa și ceea ce a reținut și comisia este un fapt pozitiv. O asemenea agenție este așteptată, ea are un rol foarte important în gestionarea și valorificarea acestor bunuri, dar aș vrea să fim siguri că nu încălcăm vreo normă constituțională.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Proprietarul bunului sechestrat este persoana care are, sub anumite interdicții, plasat acest bun, pentru ca justiția să poată, la un moment dat, să aibă posibilitatea să-l transforme în acoperirea prejudiciului, să-l folosească pentru acoperirea prejudiciului. Bunul sechestrat nu-și schimbă proprietarul. Ca atare, nu poate cineva să administreze, numai proprietarul poate administra bunul respectiv, cu interdicția clară de vânzare sau, mă rog, de transfer de proprietate al acestui bun. E singura interdicție care se face, și sub sancțiunea legii, pentru că vânzarea unui bun sechestrat are urmări penale evidente. Și atunci, evident, denumirea ca agenție care administrează bunurile sechestrate încalcă clar o prevedere constituțională care garantează proprietatea.

Cred eu că trebuie să găsim o soluție, poate Guvernul să vină cu o îndreptare care să dea la o parte toate aceste semne de întrebare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Nu sunt, da? Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 9.

Punctele de vedere exprimate aici pornesc de la prezumția dobândirii licite a bunului. Cred că ambii vorbitori la acest subiect s-au referit la faptul că, prin Constituție, dobândirea unui bun se prezumă ca a fi licită.

Recunosc că și eu, când am văzut proiectul, m-am întrebat exact în acord cu Domniile Lor, numai că specialiștii noștri mi-au prezentat o serie de materiale prin care Curtea Constituțională a decis că prezumția de dobândire licită a bunului este relativă. Deci suntem în fața unei prezumții relative, și nu a unei prezumții absolute, urmând ca în realizarea textului de lege să se facă aplicarea acestui tip de raționament juridic pe care Curtea Constituțională l-a oferit.

Să nu uităm că această agenție a plecat de la următoarea premisă: că, în condițiile în care bunurile sunt sechestrate, proprietarul părăsește interesul de a-și gestiona respectivele bunuri, astfel că ele urmează, într-un anumit interval de timp, formule de degradare. Există bunuri care, nevalorificate fiind, bunuri care se consumă foarte rapid... Să nu uităm că... Un exemplu foarte simplu – automobilele. Deci să nu uităm că aceste bunuri își pierd din valoare foarte, foarte rapid. Agenția urmează să gestioneze aceste bunuri în cadrul bunurilor care se devalorizează cu rapiditate, urmând a le înstrăina, sumele respective, obținute prin valorificare, urmând a fi depuse într-un cont, iar, în condițiile în care suspectul, în finalul urmăririi penale sau în urma judecății, se constată că este nevinovat, urmează a primi valorile care au fost deja consemnate în conturile bancare, astfel încât, practic, patrimoniul acestuia nu suferă prejudicii.

Cam aceasta este filozofia mecanismului de valorificare a bunurilor care, așa cum arătam, își pierd foarte rapid din valoare. Aceasta este rațiunea. Am arătat care este rațiunea, dacă vreți, juridică pe care Curtea Constituțională a stabilit-o în deciziile sale, cu care a construit prezumția relativă de dobândire licită a bunului.

Mulțumesc domnului ministru. Domnul Șerban Nicolae, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu am cum să fiu satisfăcut de o asemenea explicație, chiar dacă ea respectă rigorile de prezentare și știu că ăsta a fost raționamentul care a stat la baza elaborării proiectului de act normativ.

Din punctul meu de vedere – și-mi asum ceea ce spun –, relativizarea caracterului licit de dobândire a averii de către Curtea Constituțională, printr-o decizie, a fost o prostie. A fost o prostie anticonstituțională.

Caracterul licit al dobândirii averii se prezumă. Punct. A introduce elemente de nuanțare nu este acceptabil. De ce? În primul rând, pentru că se amestecă latura civilă cu latura penală. Și această relativizare a fost interpretată în sensul transformării caracterului nedovedit licit, într-o dobândire ilicită, într-o dobândire printr-o faptă penală a averii. Acest lucru nu a fost niciodată valabil în România, timp de vreo 150 de ani, în România modernă, mai ales în legislația penală.

Eu am observat – și am spus-o public – că pentru unii specialiști de tip nou în materie penală profesorul Vintilă Dongoroz este o notă de subsol. E adevărat că era academician, e adevărat că a parcurs și perioada interbelică, și perioada comunistă, dar probabil că nu se ridică la nivelul... Predoiu, al lui Bica, al lui Macovei și al altor specialiști recunoscuți și respectați ca atare.

Revenind însă la chestiunea textului de astăzi, exemplele date întăresc convingerea că există o greșită abordare a regimului proprietății. Exemplul cu mașina... Cum ar putea o agenție să administreze un autoturism în așa fel încât să se asigure că nu-i scade valoarea?

Eu am mai întâlnit în plenul Senatului concepte care distrug economia de piață. Am aflat că există evaluări cu valori fixe. A existat, la un moment dat, o propunere prin care imobilele RA-APPS-ului trebuiau vândute la un preț superior prețului de piață, prețul de piață fiind preț minim, ceea ce dărâma tot ceea ce înseamnă economie de piață, cerere și ofertă și așa mai departe.

Revenind însă la chestiunea legată de administrare, înstrăinarea acestor bunuri nu este administrare. Este act de dispoziție, este act de înstrăinare și se pune chestiunea interesului. Persoana care este proprietarul bunului mobil sau imobil are un interes superior interesului statului în ceea ce privește administrarea respectivului bun, în mod firesc, fiind proprietar.

Suspiciune rezonabilă? Știați că sunt sensibil la noțiunea asta. Doamnă senator Câmpeanu, vă rog, microfonul 2.

Nu sunt jurist și de aceea, poate, termenii pe care o să-i folosesc nu sunt cei mai adecvați, dar vă supun atenției, dragi colegi, că asta înseamnă atentat la proprietatea privată, care este garantată prin Constituție.

Gândiți-vă ce se întâmplă dacă este vorba de a se pune sechestru pe o casă sau, să zicem, pe o bijuterie de familie și prețioasă și din punct de vedere sentimental, și această teribilă agenție le vinde, persoana câștigă totuși procesul și nu-și mai poate recăpăta bunurile niciodată înapoi și rămâne și fără casă.

Gândiți-vă ce abuzuri se pot întâmpla, cum se întâmplă acum cu băncile care vând apartamentele la prețuri mult mai mici decât cele care sunt pe piață și persoana respectivă rămâne și fără casă, și cu datorie, în continuare, la bancă.

Așa se va întâmpla și în cadrul acesta.

Eu nu cred că un bun sechestrat poate să iasă din proprietatea celui care îl are. Este anticonstituțional.

Da, în general, instituția sechestrului a fost înființată cu caracter asigurator, nu cu caracter definitiv. Domnule senator Bumbu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Categoric, nu aveam nicio intenție să mă bag în acest domeniu unde n-am competențe. Dar argumentația domnului ministru secretar de stat m-a convins să adresez o întrebare ori să-mi pun la îndoială logica mea ori a altcuiva. Adică faptul că inițiatorul, respectiv Guvernul, ministerul, consideră că este mai bun administrator o persoană detașată de proprietate decât proprietarul însuși, că proprietarul are intenția să și-o devalorizeze, eu cred că e o idee... nu știu, e o raționalizare... se poate gândi foarte simplu, este de bun-simț o astfel de gândire.

Pe urmă vreau să întreb un lucru: personalul este adus la agenție prin redistribuire dintre salariații ministerului sau alți angajați? Că, dacă-i vorba de alți angajați, atunci o suspectăm de alte intenții, plus celelalte măsuri care trebuie luate, de schimbare a schemei ministerului, fondurile, bugetul. Și din nou întrebăm de unde-i sursa și așa mai departe.

Cred că propunerea de retrimitere este foarte normală și eu o susțin.

## Vă rog.

Domnul vicelider al Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Motoc.

În numele Grupului parlamentar al PNL din Senat, cerem retrimiterea la comisie pentru a fi clarificate unele chestiuni care au fost ridicate de colegii noștri astăzi, aici.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Există o asemenea propunere. Sunt obligat s-o

Problema este următoarea: la comisie nu ați solicitat un termen – este adevărat că în octombrie se împlinește termenul de adoptare tacită –, probabil că în prima ședință a comisiei se va discuta acest subiect.

Acum, mai avem o problemă... îmi ridică personalul tehnic și are dreptate, era nevoie de un minimum de 43 de voturi.

Stimați colegi, este o chestiune mult prea serioasă. Art. 44 din Constituție consacră, într-adevăr, prezumția licită pentru proprietate. Eu cred că este o chestiune sfântă pentru Drept, în general, și pentru societate, în special. Însă haideți să fim cinstiți cu noi și să recunoaștem că societatea românească are nevoie de un asemenea proiect de lege, pentru că se discută mereu de pagube foarte mari care nu au fost valorificate și banii nu au fost încasați la bugetul de stat. Asta nu înseamnă că, instituind o asemenea organizație, trebuie să încălcăm o prezumție de licitate.

Vă rog.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Pentru a putea repeta votul, fac încă o dată propunerea în sensul de a trimite această inițiativă legislativă până în sesiunea din toamnă, în prima săptămână a sesiunii din toamnă, în așa fel încât să fie timp suficient pentru a fi pusă la punct această inițiativă.

Dacă sunteți de acord,

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog să votați. Vă rog să votați, stimați colegi.

45 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Proiectul de lege se întoarce la comisie.

Din acest punct de vedere, rog și reprezentantul ministerului să aibă mare grijă, probabil că vor fi amendamente.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 574 al Legii nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală.

Inițiatorul, vă rog, microfonul 6. Dacă se poate, succint.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Confiscările sumelor de bani stabilite de instanțele de judecată se ridică la nivelul de sute de milioane de lei anual.

Conform adresei pe care am primit-o de la Ministerul Finanțelor, pe care o am aici, cu nr. 71.621 din 24 octombrie 2014, se menționează că, între anul 2010 și primul semestru al anului 2014, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 43 de milioane de euro, echivalentul în euro, pentru că situația colectărilor sumelor confiscate de instanța de judecată arată o recuperare inadmisibil de mică, de doar 5% din ceea ce trebuia colectat.

În mod evident, sistemul este blocat, fapt ce împiedică înfăptuirea justiției... și subliniază încrederea cetățenilor în actul de justiție din următoarele motive:

1. Confiscarea este dispusă de instanța de judecată, dar colectarea și valorificarea sumelor bunurilor se fac de o altă instituție, respectiv ANAF.

2. Nu există o procedură de monitorizare a colectării sumelor confiscate, fapt confirmat chiar și în punctul de vedere al Guvernului la această inițiativă legislativă pe care o găsiți la pagina 4.

Vă rog să sintetizați.

În mod similar și simetric, cum deja există în Codul de procedură penală, în cazul informării obligatorii a instanței de executare privind aplicarea hotărârilor de instanță, în privința pedepselor privative de libertate, tratamentului medical obligatoriu... sau internarea obligatorie...

Deci nu se propune ceva nou, ci doar să se replicheze aceeași procedură existentă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Liviu Stancu.

A, nu-i domnul Stancu. Am înțeles.

Attila György sunt.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 574 din Codul de procedură penală, propunându-se instituirea obligației de a raporta trimestrial instanței de executare stadiul demersurilor, în cazul valorificării de bunuri sau distrugerii.

Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia juridică, domnul senator Ovidiu Donțu.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ.

Comisia juridică a adoptat un raport de respingere. Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise. Votul, mâine, ora 12.00.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 161/2003, actualizată, capitolul III, secțiunea a 2-a, „Incompatibilități privind calitatea de parlamentar”.

Dacă inițiatorii prezenți doresc să o susțină? Doamna senator Anghel, din partea inițiatorilor. Aveți cuvântul, doamnă senator, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o propunere legislativă care are ca obiect reglementarea modificării art. 82 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, în sensul completării normei cu o precizare în vederea prevenirii încărcării activității instanțelor cu unele procese birocratice.

Rugămintea mea ar fi ca mâine, fiind lege organică, s-o votați.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Domnul Stancu.

Cred că nu greșesc și de data asta, nu?

Nu, nu. Mulțumesc.

Microfonul 9.

Distinse domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul încă nu a emis un punct de vedere în legătură cu acest subiect.

Noi, Ministerul Justiției, în momentul în care am primit subiectul la analiză, am emis un punct de vedere în care arătăm că este atributul Parlamentului să dispună în legătură cu conținutul acestui text, însă rugăm a se avea în vedere necesitățile de claritate, de previzibilitate ale textului, astfel încât acesta să producă efecte juridice.

În formula inițială pe care noi am primit-o erau o serie de elemente care alterau – spuneam noi atunci – textul, însă am observat că s-a depus un amendament în cadrul acestui text.

De asemenea, noi am ridicat și un... am solicitat și o analiză în legătură cu eventualul impact pe care textul l-ar putea avea asupra MCV-ului, urmând ca, așa cum spuneam, Parlamentul să decidă asupra modului în care textul propus spre modificare va fi realizat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia juridică, prin domnul vicepreședinte Ovidiu Donțu.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil la această inițiativă.

Comisia juridică s-a întrunit în data de 3 iunie 2015, a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia juridică supune plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamentul admis, și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Bălu Marius.

Domnule Bălu, vă rog. Microfonul 2, domnul senator Bălu Marius. Vă rog.

## **Domnul Marius Bălu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O întrebare aș avea către distinsul reprezentant al ministerului sau către inițiator.

Din păcate, ca de obicei, atunci când e vorba de o problemă sensibilă, Guvernul nu are punct de vedere...

A venit între timp, a venit între timp. Asta îmi spunea secretarul de stat.

OK!

Dacă ne poate spune și nouă cineva ce înseamnă, legat de o societate comercială, unde găsim o definiție a unei activități sistematice și efective...

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat, punctul de vedere.

Îmi cer scuze. Punctul de vedere al Guvernului există.

Doamnă Anghel, vă rog să luați loc.

Se precizează faptul că, având în vedere conținutul textului, numai Parlamentul este cel în măsură de a delibera în legătură cu oportunitatea de modificare și cu varianta finală a acestui text.

Acesta este punctul de vedere al Guvernului. Îmi cer scuze, îmi fac mea culpa în legătură cu prima afirmație. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

O spun cu toată seriozitatea și răspunderea, responsabilitatea, cum vreți dumneavoastră, această inițiativă este antisistem. Dorește să modifice un lucru care s-a dovedit a fi pozitiv, care a făcut ca, în ultima perioadă, să prevenim un amestec, amestecul dintre politic și comercial, dintre afaceri și politic.

Cine dorește să amestece, să mixeze aceste două activități, se gândește și la obținerea unor bunuri, pentru că, până la urmă, o persoană politică are influență. Dacă-și folosește influența, și altfel nu poți să delimitezi, să nu poți să faci, cum se zice, ordine într-o asemenea...

Îmi pare rău că lucrurile au ajuns din nou în această situație. Se pare că există un grup de interese și s-a dat și raport favorabil. Sunt, din punctul ăsta de vedere, nedumerit că Guvernul nu ia o poziție fermă, corectă, așa cum a luat în alte ocazii și lăsăm Parlamentul să-și rezolve problemele.

Nu vă supărați, responsabilitate înseamnă punct de vedere clar: sunt de acord sau nu sunt de acord.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, domnul nu știe conținutul proiectului legislativ, că, altfel, nu ar fi spus ce a spus. Deci habar n-are despre ce vorbește.

Doamnă senator, doamnă senator. Aș vrea să vă referiți la proiect.

Și pe urmă să vorbească despre grupuri de interese, să vorbească despre prevenire și să-mi spună că este o lege antisistem... păi, ce prevenire au făcut dumnealor, când sunt sute de milioane de euro furați în țara asta?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamnă senator, haideți să ne referim la chestiune, cum ar spune Caragiale, și să ne referim la proiectul de lege. Dacă există alte puncte de vedere?

Microfonul 3.

Chestiunea este că a acuzat că un grup de interese promovează astfel de inițiative legislative, dumnealui nici citind măcar inițiativa, să vadă despre ce e vorba.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnul Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

La final, îi cer să răspundă. Îi firesc, e ministrul aici. Vă rog, domnule Șerban Mihăilescu.

Au dreptate colegii că am o... Era să zic o prostie. Pe fond, propunerea este foarte corectă.

Aș vrea, altfel, să-l întreb pe domnul secretar de stat, dacă îmi acordă o secundă de atenție...

Oricum, trebuie să mai răspundă la o chestiune pe care a ridicat-o colegul nostru Bălu, așa că așteptăm răspunsul.

În cazuistica instanțelor din România toate aceste cauze de care vorbește doamna senator au avut o soluție negativă, în imensă majoritate, din partea instanțelor. Cred că nu are rost să aglomerăm instanțele cu niște chestiuni în care, pe bandă, pe scaun, cum spun dânșii, toate acțiunile sunt nule, dacă n-a existat o activitate economică.

Vă rog frumos să fim de acord să aprobăm o asemenea chestiune numai pentru a crea un subiect de discuție în Camera superioară, adică în Cameră. Iar onorații colegi de la PNL să înțeleagă că sunt și altfel de puncte de vedere decât cele în care s-au cantonat în ultima perioadă. Înainte le-ar fi dorit. Acum le resping cu hotărâre și cu forță.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Sunt de acord cu tot ce ați spus, mai puțin cu ideea Camerei superioare, care nu poate să fie alta decât Senatul. Niciodată.

Vă rog.

Alte puncte de vedere nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, mâine, ora 12.00. Punctul 13, Propunerea...

Iertați-mă, am omis eu, culpa este a mea. Să mă iertați. Domnul senator Bălu v-a pus o întrebare și aș vrea să răspundeți. Și a ridicat și domnul senator Mihăilescu aceeași chestiune sau aproape aceeași chestiune.

## Domnule președinte,

Așa cum cunoașteți chestiunea, acest text n-a fost inițiat de către noi. Punctele noastre de vedere au fost exprimate în mod frecvent în legătură cu aceste subiecte.

În ceea ce privește incompatibilitățile, trebuie să avem grijă ca în redactarea textelor să nu intrăm în conflict cu MCV, cu rigorile care ne-au fost puse în cadrul acestui mecanism.

Acestea, dacă vreți, sunt limitele pe care Ministerul de Justiție le are în analiza acestei tipologii de enunțuri, într-o materie care interesează foarte mult.

**Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adoptarea Legii nr. 71/2015, termenul prevăzut la art. 2 din Legea nr. 143/2014 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, respectiv 1 ianuarie 2017, a fost prorogat până la data de 1 iulie 2015.

În consecință, începând cu data de 1 iulie 2015, indemnizațiile acordate conform Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările și completările ulterioare, urmează să se majoreze potrivit dispozițiilor Legii nr. 143/2014.

Având în vedere cele de mai sus, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 a rămas fără obiect.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține prezenta propunere legislativă.

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, doamna vicepreședinte Miron. Vă rog.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a transmis un aviz negativ.

Comisia pentru drepturile omului, un aviz negativ.

Având în vedere argumentele și că această soluție legislativă propusă, de mărire a indemnizațiilor de care beneficiază persoanele persecutate de regimurile instaurate în România... sunt cuprinse deja în Legea nr. 143/2014 drepturi ce urmează a fi acordate începând cu data de 1 iulie 2015..., membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Constat că domnul senator Bălu nu este mulțumit de răspunsul dumneavoastră.

O să-l rog să facă și o interpelare scrisă, la care, constatând că o anumită formularistică din text nu poate fi explicată, mai ales la nivelul nostru...

## **Domnul Marius Bălu**

**:**

Activitate sistematică și efectivă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Am înțeles.

În aceste condiții, va trebui lămurit. Eventual, în textul îmbunătățit, dacă se va ajunge la Camera Deputaților.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice. Sunteți inițiator?

Nu.

## Inițiatorul nu este.

Guvernul României, la acest proiect legislativ, este reprezentat de domnul Gabriel Lungu, da?

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Propunerea legislativă, astfel, a fost respinsă.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Domnul senator Deneș, microfonul 6, în calitate de inițiator al acestei propuneri.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cazul copiilor și tinerilor care urmează etapele educaționale în centrele școlare de educație incluzivă este, într-adevăr, unul special.

Legea nr. 1/2011, dar și prevederile art. 22 alin. (1) lit. i) din Ordinul nr. 5.573/2011 privind Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului special și special integrat îl reglementează.

Există însă un aspect care, în opinia mea și a celor afectați de efectele lui, ar trebui revizuit.

Tocmai pornind de la art. 48 din Legea nr. 1/2011, care afirmă caracterul gratuit al educației acestei categorii de tineri, și ținând cont de starea fizică specială a acestora, tinerii cu handicap fiind nevoiți să-și prelungească perioada de absolvire a etapelor studiilor cu mult față de ceilalți elevi, tocmai din cauza stării lor speciale de sănătate, doresc modificarea și completarea art. 1 alin. (3) și alin. (4) al Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, în sensul acordării acestei alocații după vârsta de 18 ani, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani, și tinerilor care sunt încă elevi ai acestor centre de educație pentru elevii cu nevoi speciale, nu doar acelora care, conform actualelor prevederi legale, urmează învățământul liceal sau profesional, precum și considerarea ca act doveditor în vederea asigurării continuității plății alocației de stat pentru copii și a certificatului de încadrare în grad de handicap pentru elevii înscriși în școlile de educație incluzivă, în condițiile în care sunt nevoiți a repeta anul școlar.

În spiritul tuturor acestor aspecte, propun modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 în sensul invocat.

Fiind o lege organică, am speranța că mâine această propunere va fi votată de minimum 84 de senatori, mulțumindu-vă anticipat pentru votul favorabil de mâine în numele acestor tineri cu probleme speciale de sănătate.

## Mulțumesc, domnule senator.

Din partea ministerului, Guvernului, pardon, domnul Gabriel Lungu. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Apreciem că acordarea alocației de stat se realizează cu respectarea art. 1 alin. (4) din Legea nr. 61/1993, republicată, inclusiv în cazul tinerilor în vârstă de peste 18 ani școlarizați în centrele școlare de educație incluzivă până la finalizarea studiului, nefiind necesară modificarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (4) din Legea nr. 61/1993.

De asemenea, nu se precizează sursele financiare necesare aplicării măsurii propuse, încălcând astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituția României, care prevede că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Ministerul Muncii nu susține această...

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, doamna vicepreședinte Miron.

Îl rog pe domnul secretar de stat să ne spună câți copii ar beneficia de această alocație în plus și care ar fi efortul bugetar pe care n-ar putea să-l suporte Ministerul Muncii.

Eu cred că numărul lor este foarte mic și nu cred că este cazul să ne punem problema de bani pentru o astfel de situație.

Alte puncte de vedere?

Dacă nu sunt, domnule ministru, vă rog, răspunsul la întrebarea adresată de doamna senator, dacă-l cunoașteți. Dacă nu, îl trimiteți în scris.

Vă rog, vă ascult.

Îl trimit în scris.

Domnule inițiator, vă rog, microfonul central. Bănuiesc că are un studiu de impact.

## Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, într-adevăr, tinerii care depășesc 18 ani beneficiază de alocație de stat, cu condiția să frecventeze cursuri liceale sau profesionale. Or, acești copii care au probleme de sănătate speciale..., majoritatea dintre ei sau pe mulți dintre ei îi prinde clasa a VII-a sau a VI-a și au peste 18 ani. Și nu e normal ca doar acești copii să nu beneficieze de această alocație, care înseamnă foarte mult pentru ei. Numărul acestor copii este de ordinul a câtorva mii, efortul bugetar este infim, dar marele bine pe care noi îl facem pentru acești copii este enorm.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, mâine, ora 12.00.

Punctul 15, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013–2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.

Din partea Guvernului României, domnul Lungu sau domnul Brânzea, care vorbește?

Domnule Lungu, vă rog.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au transmis avize favorabile, iar în ședința din data de 16.06.2015 Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea... a hotărât, cu unanimitate de voturi, raport de admitere.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

## Mulțumesc.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013–2018 a unor măsuri de protecție acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.

În scopul includerii în categoria beneficiarilor a persoanelor disponibilizate prin concedieri colective ca urmare a reducerii activității operatorilor economici vizați, respectiv Regia Autonomă pentru Activități Nucleare „Drobeta-Turnu Severin” și Societatea Națională de Închideri Mine „Valea Jiului” – SA... Având în vedere mai ales că Societatea de Închideri Mine „Valea Jiului” – mina Petrila se închide la 31 decembrie 2015 și celelalte, cele două mine, Paroșeni și Uricani, în 2017, este necesară aprobarea acestui...

Mulțumesc, domnule ministru. Comisiile sunt reprezentate de domnul senator Fifor. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 23 iunie 2015, membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege și, având în vedere faptul că, prin disponibilizarea unui număr semnificativ de salariați de la operatorii economici menționați în cuprinsul ordonanței, fără a asigura un sprijin financiar temporar, s-ar conduce la adâncirea fenomenului de sărăcie la nivel local, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale. Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2015 privind stabilirea nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităților 1–4 de la Centrala nuclearo-electrică Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, precum și pentru gestionarea apei grele.

Din partea Guvernului României, dacă bine am înțeles, domnul Valentin Aurel Brânzea, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog.

## **Domnul Valentin Aurel Brânzea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul stabilește nivelul maxim al produsului apă grea destinat unităților nr. 1–4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acesteia.

Nivelul maxim a fost stabilit, în baza studiului efectuat de către Centrul de Inginerie Tehnologică pentru Operațiuni Nucleare, în cantitate totală de 3.400 de tone.

Necesitatea adoptării acestei legi vine în situația în care operatorul economic, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare „Drobeta-Turnu Severin”, se află în procedură de reorganizare judiciară, iar cantitatea maximă stabilită prin prezenta lege trebuie preluată la rezerva statului.

Mulțumesc, domnule ministru. Din partea comisiei, domnul senator Fifor. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisiile au analizat în ședința din 23 iunie 2015 proiectul de lege, precum și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor, să adopte raport comun de admitere.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt. Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul de lege.

61 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Raportul și proiectul au fost adoptate.

Și ultimul proiect pentru astăzi, stimați colegi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare.

Îl văd prezent pe inițiator, domnul... sau pe inițiatori, domnii senatori Belacurencu și Motoc.

Aș ruga inițiatorii, pe scurt, să prezinte – să nu ieșim din program, nu din alte motive – proiectul dumneavoastră. Vă rog, microfonul 6.

## Mulțumesc, stimați colegi.

O să ne completăm reciproc. Aici, într-adevăr există o înțelegere prealabilă, în sensul că această inițiativă legislativă este una strict necesară și ea a rezultat în urma consultării tuturor actorilor locali, care sunt implicați în această activitate.

Aș vrea să vă spun doar în câteva cuvinte...

În cadrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” există trei tipuri de zonări, respectiv zone cu protecție integrală, zone tampon și zone economice. În această rezervație a biosferei trăiesc și oameni care trebuie să trăiască de pe urma unor activități economice. Și foarte mulți oameni din afara acestui cadru nu înțeleg acest lucru.

Ei bine, noi ne referim la această activitate agricolă dintr-o zonă de circa 80.000 de hectare în zona economică, în care atât în amenajări agricole, cât și în piscicole, în anumite condiții, se desfășoară o activitate agricolă cu rezultate remarcabile, zicem noi.

Din cauza unor neînțelegeri a apărut o modificare a legii cu ceva vreme în urmă, care a condus la rezultate nefaste pentru cei care desfășoară aceste activități.

Din aceste considerente, după o consultare prealabilă, așa cum v-am spus, am ajuns la această inițiativă legislativă, care încearcă să arate că e nevoie de un model de dezvoltare durabilă în Delta Dunării care să ia în considerare și necesitățile de dezvoltare ale comunităților umane din zonă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea Guvernului României, doamna Anne Jugănaru. Vă rog. Microfonul 10. ## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține propunerea legislativă în forma adoptată de comisia raportoare.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult. Comisia de specialitate, vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru mediu au fost sesizate pentru dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările și completările ulterioare.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raport.

Față de cele prezentate mai sus, propunem Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, amendamentele și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

La dezbateri generale sunt alte puncte de vedere? Nu.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei și proiectul legislativ.

64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Proiectul legislativ a fost adoptat.

Permiteți-mi să declar închisă ședința de astăzi.

- Ne vedem mâine la întrebări... la declarații politice și de la

- 10.30... întrebări.

Stimați colegi,

Vă atrag atenția că mâine, de la ora 12.00, este nevoie de prezența tuturor colegilor – proiecte de lege cu caracter

organic – și avem nevoie de un număr mai mare de voturi. Vă rog să fiți prezenți. Mulțumesc.

- O seară plăcută!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814592]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 127/30.VI.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei