Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

O să-l rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel pentru a reuși să verificăm cvorumul.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

|**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**|| |---|---| |Bună dimineața, distinși colegi!<br>Începem apelul.|| |Agrigoroaei Ionel|prezent| |Andronescu Ecaterina|| |Anghel Adrian|prezent| |Anghel Cristiana Irina|| |Antonescu George Crin Laurențiu|| |Arcaș Viorel|| |Ardelean Ben Oni|delegație| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor||Frătean Petru Alexandru|prezent| |---|---|---|---| |Badea Leonardo|prezent|Geoană Mircea Dan|| |Badea Viorel Riceard||Ghilea Găvrilă|prezent| |Banias Mircea Marius||Ghișe Ioan|prezent| |Barbu Daniel Constantin||Grapă Sebastian|| |Barbu Tudor||Grigoraș Viorel|delegație| |Bădălău Niculae||Hașotti Puiu|prezent| |Bălu Marius||Ichim Paul|| |Belacurencu Trifon|prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Iliescu Lucian|| |Biró Rozalia Ibolya||Ilieșiu Sorin|prezent| |Blaga Vasile||Ioniță Dan Aurel|| |Boagiu Anca Daniela||Iovescu Ioan|prezent| |Boboc Cătălin||Isăilă Marius Ovidiu|| |Bodea Cristian Petru||Jipa Florina Ruxandra|concediu| |Bodog Florian Dorel|prezent||medical| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Klárik László Attila|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu||László Attila|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Luchian Dragoș|| |Burlea Marin|prezent|Luchian Ion|| |Butnaru Florinel|prezent|Marian Dan Mihai|| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Marian Valer|prezent| |Cadăr Leonard|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Calcan Valentin Gigel||Markó Béla|| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Mazăre Alexandru|| |Chelaru Ioan|prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Chiriac Viorel|prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Chiru Gigi Christian||Mihai Neagu|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru||Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Constantinescu Florin|prezent|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Mocanu Victor|prezent| |Corlățean Titus|delegație|Moga Nicolae|prezent| |Coste Marius|prezent|Mohanu Nicolae|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin||Motoc Octavian|prezent| |Cotescu Marin Adrănel||Mutu Gabriel|| |Crețu Gabriela|prezentă|Nasta Nicolae|| |Cristache Iulian|prezent|Năstase Ilie|prezent| |Cristina Ioan||Neagu Nicolae|| |Croitoru Cătălin||Neculoiu Marius|| |Deneș Ioan|prezent|Nicoară Marius Petre|| |Dincă Mărinică||Nicolae Șerban|| |Dobra Dorin Mircea|delegație|Nistor Vasile|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Niță Mihai|prezent| |Donțu Ovidiu Liviu|prezent|Nițu Remus Daniel|| |Dumitrescu Cristian Sorin||Obreja Marius Lucian|| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Dumitru|prezent| |Dumitrescu Iulian||Oprea Gabriel|Guvern| |Durbacă Eugen||Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Oprea Ștefan Radu|| |Ehegartner Petru|delegație|Pașca Liviu Titus|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pașcan Emil Marius|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Pataki Csaba|prezent| |Filip Petru|delegație|Pavel Marian|prezent| |Firea Gabriela|prezentă|Păran Dorin|prezent| |Florian Daniel Cristian|învoire|Păunescu Teiu|prezent| |Flutur Gheorghe||Pelican Dumitru||

## 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.X.2015

|Pereș Alexandru|prezent| |---|---| |Pop Gheorghe|prezent| |Pop Liviu Marian|Guvern| |Popa Constantin|prezent| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion|prezent| |Popa Mihaela|| |Popa Nicolae Vlad|| |Popescu Corneliu|| |Popescu Dumitru Dian|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|| |Sârbu Ilie|prezent| |Severin Georgică|delegație| |Silistru Doina|prezentă| |Stuparu Timotei|prezent| |Suciu Matei|prezent| |Șova Dan Coman<br>Tánczos Barna|| |Tămagă Constantin|| |Tătaru Dan|prezent| |Tătaru Nelu|prezent| |Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Tișe Alin Păunel|prezent| |Toma Ion|concediu| ||medical| |Todirașcu Valeriu|| |Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Tudor Doina Anca|prezentă| |Țapu-Nazare Eugen|delegație| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|prezent| |Vochițoiu Haralambie|| |Voinea Florea|| |Volosevici Andrei Liviu|| |Vosganian Varujan|| |Zisu Ionuț Elie|prezent|

71 de senatori, domnule președinte.

85, domnule președinte.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim domnului secretar Oprea. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 166 de senatori, și-au înregistrat prezența 85 de senatori, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, de minimum 84.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

Rog domnii și doamnele senator să ocupe loc în sală!

Ordinea de zi pentru plenul de astăzi a fost distribuită. Dacă nu sunt intervenții pe ordinea de zi, vă

66 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru această zi: ora 10.00 – 13.00 – lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative; ora 11.00 – vot final pentru inițiativele cu caracter organic; începând cu ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții legate de program? Nu sunt.

Vă

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru regulament să prezinte raportul și proiectul de hotărâre, domnul senator Tătaru Nelu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință la data de 12 octombrie 2015, luând în discuție sesizarea din partea Biroului permanent al Senatului cu nr. 1.718 din 7.10.2015, privind înființarea unei comisii permanente, conform art. 66 din Regulamentul Senatului.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, raport de admitere privind înființarea Comisiei pentru dezvoltare și expansiune economică.

În conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituție, republicată, și ale art. 136 alin. (2) din Regulamentul Senatului, hotărârea de înființare a unei comisii permanente trebuie să întrunească votul majorității senatorilor.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere a Proiectului de hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt observații cu privire la... Domnul senator Hașotti – microfonul 2.

Vă mulțumesc. Distins Senat,

O foarte scurtă intervenție.

Înainte de toate, titlul mi se pare de-a dreptul hilar: România se află și se va afla în expansiune economică!

Domne, noi abia ne mai tragem sufletul, din punct de vedere economic vreau să spun, și înființăm o comisie de expansiune economică! M-am gândit la Japonia anilor 1930, care își imagina o sferă de coprosperitate. Acesta este ridicolul acestei denumiri.

În al doilea rând, o astfel de comisie nu va avea nicicând un obiect de activitate. Comerțul exterior cu expansiune economică...! Cunoaște cineva vreun proiect de lege sau vreo propunere legislativă care să vizeze expansiunea economică a României sau comerțul exterior?

Domne, să fim serioși!

Problema de fond este însă alta. Este a patra și înțeleg că urmează a cincea comisie în plus, față de începutul legislaturii. Lăsăm la o parte faptul că cinci comisii înseamnă încă 15 posturi de conducere, înseamnă încă cel puțin 30-40 de angajați în plus, cu toate dotările.

Problema este însă alta, este pentru viitorul Parlament. Vreau să vă învederez faptul, stimați colegi, că, la începutul fiecărei legislaturi – și nu mai avem mult până la o viitoare legislatură –, primul și primul lucru care se negociază sunt reprezentările grupurilor parlamentare în Biroul Senatului și negocierile pentru conducerile comisiilor, pentru cele trei posturi: președinte, vicepreședinte, secretar, înainte ca această Comisie pentru regulament să se întrunească.

Își imaginează cineva că, la începutul unei legislaturi, primul lucru pe care-l va face Comisia pentru regulament va fi să reducă din numărul acestor comisii, care a ajuns la peste 20 – și mult peste 20, dacă ne gândim și la comisiile comune cu Camera Deputaților? Vom ajunge așa, forțând nota, la o situație hilară, să avem mai multe posturi de conducere decât senatori.

Vă învederez, de asemenea, faptul că în legislatura viitoare nu vor mai fi 189-190 de senatori, ci doar 137. Și, dacă faceți o socoteală, veți vedea că vor fi cel puțin 100 de posturi de conducere, cu Birou permanent, cu comisii, cu tot.

## Stimați colegi, unde ajungem?

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Domnul senator Oprea – microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Orice persoană care încearcă să folosească un concept care poate genera discuții se duce în Dicționarul limbii române și vede sensul cuvântului. Este primul lucru pe care-l abordez. Și am să vă dau: „expansionism – atitudine prin care se urmărește extinderea politică și economică asupra unui teritoriu străin” sau asupra unui teritoriu străin... prin încercarea de a dobândi noi teritorii, noi colonii. România este o țară blândă. Întotdeauna a avut grijă să-și apere hotarele și a trecut prin momente destul de neplăcute.

Al doilea argument este cel pe care v-aș îndemna să-l ocolim, fiindcă lumea se uită la noi și spune: în anul ăsta au fost, și cu cele două comisii propuse, încă cinci comisii care implică, dintr-odată, structurile de președinte, vicepreședinte, secretar, care au indemnizații, apoi personal, apoi câte două

autoturisme (președinte și restul comisiei). Faceți un calcul, pentru că ne plângem că la Senat bugetul este mai mic decât la Camera Deputaților. Și cum îl reparăm? Creând tot felul de comitete și „comiții”, ca să bucurăm temporar încă doi președinți sau doi vicepreședinți și doi secretari și să aibă și ei mașini, și să aibă și ei birouri. Unde?!

Cred că acest heirupism ar trebui stăvilit, pentru că – și argumentul celălalt –, de la anul, numărul senatorilor va fi mult mai mic și încercați să vedeți ce facem cu atâtea comisii și în câte comisii pot oamenii să se implice.

Sunt niște efecte pe care și prin prisma semnificației lor, pentru că sunt efecte asupra celorlalte comisii... Vreți să le goliți pe celelalte de conținut? Da. Am tot umblat la Comisia economică și am făcut energie și transporturi. Acum, din care luați? Din energie și transporturi vă duceți pe cealaltă, de expansiune economică?! Păi asta este implozie, nu este explozie. Ce sens ar avea comisia asta?

Vă spun sincer: din domeniul economic, la care mă mai pricep, mesajul ce-l dăm noi este de toată... neinspirația, ca să nu jignesc.

Mulțumim, domnule senator. Imediat.

S-a înscris la cuvânt domnul senator Verestóy. Microfonul 2.

Domnul Agrigoroaei, da? Și domnul Motoc.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

E cunoscut de toată lumea că noi inițiem o hotărâre, o lege, vrem să înființăm o comisie, în condițiile în care avem posibilitatea să adunăm numărul de voturi suficiente – în acest caz, 84 – pentru a ajunge la o soluție.

Eu cred că nu este momentul în care să supunem la vot această propunere, existând serioase rezerve, dubii, păreri diferite privind înființarea acestei comisii.

Eu cred că argumentele pe care le-au prezentat și cei care au dorit înființarea comisiei, și cei care au serioase rezerve privind înființarea acestei comisii sunt de luat în seamă și trebuie confruntate nu în plen, ci în discuții prealabile, care să pregătească un consens, pentru ca să avem șansa de a vota afirmativ, de a aborda această problemă cu seriozitate.

De aceea, pentru ca să nu punem în pericol și cealaltă comisie, care probabil că are o justificare și o justețe de a se înființa, eu vă propun să retragem în momentul de față această propunere, să o trimitem înapoi la comisie pentru a avea posibilitatea să existe o consultare între lideri, până în momentul în care se vor corecta și acele formulări care li se par unora mai deosebite și mai puțin cu conținut, și pentru a elabora, într-adevăr, care sunt obiectivele și care sunt modalitățile de lucru în viitor ale unei asemenea comisii, care-i oportunitatea de a înființa o comisie pentru viitorul Parlament.

Deci, repet, vă rog să ne gândim și să votăm retragerea acestei propuneri pentru acest moment.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Votul pe proiectul de hotărâre va fi la ora 11.00, fiind vot organic, dar vom discuta. Încă nu am terminat dezbaterile.

Domnule senator Șerban Mihăilescu, v-ați înscris la cuvânt?

Nu.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Agrigoroaei?!

Domnule Agrigoroaei, v-ați înscris? Microfonul 3.

Stimați colegi,

În România, de câte ori vine..., apare câte o idee bună, venim și încercăm s-o blocăm.

Din punctul meu de vedere, ideea căruia a fost...

Căreia. Căreia.

Căreia, căreia!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ideea este că a fost chiar o propunere destul de bună. Expansiune economică nu înseamnă cum spune domnul senator Oprea, pe care-l respect foarte mult, pentru a coloniza ceva.

( _Replici neinteligibile ale domnului senator Dumitru Oprea.)_

Domnule senator, haideți să...! Eu v-am lăsat să vorbiți.

Deci ideea este că „incultul” care a achitat datoria României în anii ’75–’90..., deci a avut o expansiune economică în acele țări sărace, în acele țări..., care mulți nu dădeau posibilități, nu dădeau șanse, dar s-au achitat datorii.

Dacă, acum, vrem să facem... să ne extindem, România să înceapă, în lume, să reprezinte ceva, de ce nu ne dați posibilitatea, domnule senator?

Deci nu este normal, nu este normal ca o idee bună s-o luăm și s-o îmbrobodim. Eu înțeleg că acum veniți și: „Domne, hai să nu-l lăsăm pe ăsta să vorbească!” Dar noi v-am lăsat. De ce nu ar trebui să venim și noi cu argumentele noastre, care sunt reale?

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Motoc – microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Antevorbitorul meu, stimatul coleg, a vorbit despre înființarea acestei comisii ca și cum odată ce aceasta s-ar înființa, s-ar produce un adevărat miracol în economia românească.

Nu, stimate coleg, nu în acest mod ar putea avea loc o eventuală expansiune economică românească, ci prin măsuri economice luate de Guvern în direcția atingerii unor asemenea obiective. Nu înființarea unei astfel de comisii lipsite de conținut ar putea conduce la ceea ce vorbeați dumneavoastră.

Eu însă aș porni de la faptul că, în aceste zile, toate forțele politice reprezentate în Parlament vorbesc despre o recredibilizare a Parlamentului, a celor două Camere. Ceea ce se întâmplă astăzi aici nu este în niciun caz o măsură care să conducă la recredibilizarea Parlamentului.

Așa cum remarcau și colegii mei mai înainte, din Comisia economică s-a desprins deja o Comisie de industrie și transport. Acum, urmează și aceasta. Păi probabil că prima comisie va rămâne ea însăși fără conținut. E, de fapt, un obicei al celor de la conducere, din coaliția majoritară, pentru că, atunci când un liberal sau un reprezentant al unui alt partid într-o coaliție conducea un minister, ministerul acela era împărțit în două sau în trei și, astfel, ministerul inițial își pierdea valoarea inițială și conținutul.

Eu nu vreau să particip și noi, Grupul parlamentar liberal, nu vrem să susținem apariția unei astfel de comisii, care nu face altceva decât să o lipsească de conținut pe cea inițială, care ar fi fost suficientă, de altfel, să acopere aria de interes.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Domnul Hașotti a ridicat... Și, apoi, domnul Igaș. Microfonul 2, domnule senator Hașotti.

Vă mulțumesc și vă mulțumesc pentru îngăduință. O foarte scurtă completare.

Sigur că domnul senator Oprea a citat din Dicționarul explicativ al limbii române editat de Academia Română. Și, când vorbește Academia Română, toată lumea trebuie să tacă. Dacă domnul senator Agrigoroaei critică înțelepciunea Academiei Române, sigur, este opțiunea Domniei Sale.

Stimați colegi,

Vă spuneam ce se va întâmpla la începutul sesiunii..., legislaturii următoare, când vor fi 137 de senatori. Vă rog să faceți următoarea socoteală: 13 vor fi în Biroul permanent, vreo 4-5 dintre senatori întotdeauna sunt miniștri, vor fi într-o singură comisie, vor fi senatori în comisii... într-o singură comisie, de exemplu, cei din Comisia de control al SRI sau SIE, vor fi, apoi, liderii de grup care fac parte dintr-o singură comisie, președinții, secretarii și vicepreședinții comisiilor fac parte dintr-o singură comisie. Vă rog să faceți o socoteală foarte simplă să vedeți că noi, în Senat, avem comisii din 11 senatori.

Nu vor putea fi completate locurile acestor comisii, stimați colegi, dacă tot înființăm comisii. Chiar fără aceste două comisii vom avea mari dificultăți în a acoperi cele 11 locuri din comisii.

Vă rog să vă gândiți la chestiile astea și să nu facem lucruri fără fond. Asta este chestiunea.

Mulțumesc.

Domnul senator Igaș – microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

S-au adus aici argumente pro și contra. Așa cum spunea și domnul Hașotti, în condițiile în care vor fi colegi senatori care vor părăsi, pe parcursul mandatului care ne-a mai rămas la dispoziție, vor părăsi Senatul, va fi foarte greu să completăm aceste comisii.

Dar aș trage o concluzie totuși, la final de dezbatere. Constatăm că, după 25 de ani de la revoluție, UNPR-ul se lasă condus tot de politica domnului Iliescu.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Pașcan – microfonul 1.

Și vă propun să ne apropiem de închiderea dezbaterilor. Da?

## Stimați colegi,

Eu cred că, politic, suntem cu toții datori să ne respectăm, ceea ce, frecvent, și în ultimul sfert de secol s-a întâmplat ciclic, de a clama descentralizarea, principiul consfințit al autonomiei publice locale și, mai mult, să rezonăm cu ceea ce declarăm și ne asumăm public.

Iată, constatăm în schimb, zi de zi, în ultima perioadă, un derapaj al recentralizării. Și acest lucru are „pui”, luați-o cu ghilimelele de rigoare, și în Senatul României. Spuneam acest lucru și când a fost vorba de modificările privind finanțarea și investițiile administrațiilor publice locale, se regăsește și la nivelul altor instituții, tot mai centralizate și mai legate ombilical de Guvernul României. Și, tot inventând și înființând noi și noi instituții, tot, practic, înmulțind, facem mai greu de digerat povara bugetară la nivelul statului. Ei bine, acest lucru îl facem și acum.

Vă rog să observați, dacă ar fi să nu luăm în considerare alte argumente, că, pe linie economică, singura comisie care are, practic, un rol subdivizionar este cea economică, având și Comisie economică, de industrii, și buget și control bancar etc. La un moment dat, se interferează atribuțiile lor și discută aproape același subiect.

Pe actuala denumire, absolut redundantă, dincolo de exacerbarea cu „expansiunea”, pe actuala denumire, noi presupunem că înființăm o nouă comisie tot cu profil economic – ar fi a treia –, de data aceasta cu conotația „dezvoltare”. Adică, implicit, noi constatăm și ne asumăm că celelalte două comisii, economică și de buget, nu au acest rol al dezvoltării, ceea ce mi se pare aberant. Ne-am recunoaște noi o ineficiență în a ne gestiona activitatea, lucru absolut inacceptabil.

Prin urmare, stimați colegi, dacă tot clamăm niște principii, e cazul să le și respectăm și acest lucru ține, la urma urmei, nu de interese politicianiste, ci de interesul cetățeanului. Adică noi declarăm cu emfază, declamativ, spunem că vrem

să reducem cheltuielile la bugetul de stat, și noi suntem primii care încălcăm acest principiu declarativ pur. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa – microfonul 2. Și vă propun să încheiem dezbaterile.

Foarte scurt, domnule președinte.

Noi avem în regulament o posibilitate să rezolvăm aceste cazuri, așa cum se spunea, de o anumită problematică economică, prin înființarea unei subcomisii, o subcomisie care, într-adevăr, să focalizeze, să zicem, activitatea aceasta.

Dar eu îmi pun o întrebare și vă pun și dumneavoastră aceeași întrebare. S-a înființat foarte de curând, de o lună și ceva, comisia noastră de monitorizare, așa-zisă monitorizare, a democrației din România. Nici acum nu are sediu, nici acum nu are staff. Ea nu lucrează din imposibilitatea finanțării activității respective. Și mă întreb eu, așa cum se întreabă Guvernul în situația unei investiții de aceasta... bugetare: există bani? Că punem căruța înaintea...

Deci întâi să ne întrebăm dacă există finanțare și apoi să ne întrebăm dacă putem înființa o comisie.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă propun să încheiem dezbaterile.

Am o propunere, din partea unui grup parlamentar, de retrimitere la comisie.

Vă

- abțineri.

- Propunerea a fost respinsă.

- Proiectul de hotărâre rămâne la vot final, pentru ora

- 11.00.

- Intrăm în ordinea de zi.

Punctul 1, Proiectul de lege privind stabilirea cerințelor de protecție a sănătății populației...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Listă pentru liderii de grup.

## Imediat.

Punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind stabilirea cerințelor de protecție a sănătății populației în ceea ce privește substanțele radioactive din apa potabilă.

Proiect de lege aflat în procedură de urgență.

Domnul senator Motoc a solicitat pentru Grupul parlamentar al PNL listă de vot pentru...

La toate grupurile, listă de vot. O să rog stafful să le furnizeze liderilor.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege pe care l-am menționat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnul Răzvan Vulcănescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății – microfonul 8. ## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege este reprezentat de transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2013/51/Euratom a Consiliului, care înlocuiește cerințele de protecție a sănătății cu privire la substanțele radioactive din apa destinată consumului uman.

Termenul de transpunere în legislația internă este de 2 noiembrie 2015. De aici decurge și urgența.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține promovarea prezentei inițiative legislative în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, care ne va prezenta un raport comun, împreună cu Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi.

Domnul senator Belacurencu – microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru mediu au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă domnii și doamnele senatori doresc să intervină? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reglementarea creanțelor cesionate.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

Din partea inițiatorului, doamna senator Miron Vasilica – microfonul 6.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Susținerea acestei inițiative înseamnă reducerea, în principal, a vulnerabilității economice și sociale a românilor datornici la firmele de recuperări creanțe.

Să cumperi o creanță bancară cu 4-5% din valoarea acesteia și, după aceea, practic, să-i hărțuiești pe debitori direct sau prin intermediul autorităților statului este un șantaj împotriva milioanelor de români datornici.

Nimic și nimeni nu-i ajută astăzi pe acești români. Ei rămân captivi acestor firme, în condițiile în care legislația românească prevede că se urmăresc bunurile și veniturile debitorilor, atât prezente, cât și viitoare. Acești debitori, împreună cu familiile lor, sunt împinși la periferia societății, nemaiputând dobândi bunuri care să nu fie urmărite, sau aceștia pleacă din țară pentru a scăpa de executarea silită.

Acest proiect legislativ nu face altceva decât să limiteze profitul astronomic al acestor firme de recuperări creanțe la o valoare de 100%, și nu de până la 2.000%, cum este în prezent.

Să nu ținem cont de această realitate înseamnă să amanetăm viitorul milioanelor de români datornici.

Prin urmare, dragi colegi, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, doamnă senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Liviu Stancu, Ministerul Justiției. Microfonul 9.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Stimate domnule președinte,

## Distinse doamne,

## Domnilor senatori,

Guvernul nu susține prezenta inițiativă, din următoarele rațiuni: dreptul de creanță și drepturile litigioase, care și ele fac obiectul acestei inițiative, sunt bunuri patrimoniale, sunt drepturi patrimoniale care aparțin unui patrimoniu privat. În momentul în care se limitează posibilitatea de dispoziție în legătură cu aceste bunuri, se afectează în mod logic, în mod implicit, patrimoniul privat. Această formulă de afectare se poate realiza într-un singur caz, cel reglementat de art. 53 din Constituție, care nu este prezent în cadrul acestei inițiative parlamentare.

În consecință, textul, în forma în care a fost prezentat, are serioase indicii de vulnerabilitate în raport cu art. 44 din Constituție, care se referă la garantarea patrimoniului privat.

Aceasta este rațiunea pentru care Guvernul nu susține textul inițiativei de față.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici, care ne va prezenta un raport comun, împreună cu Comisia pentru buget.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din data de 22 septembrie 2015, membrii celor două comisii, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au reluat dezbaterea acestei inițiative legislative și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport.

Mulțumesc. Sunt intervenții? Doamna Anghel Cristiana – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stau și mă minunez și mă întreb când se va trezi Guvernul acesta la realitate în ceea ce privește creditarea, firmele de creditare și băncile?! Când va fi Guvernul României și al românilor într-adevăr?

Este posibil așa ceva? Să invocați art. 53, să vorbiți de dreptul de proprietate sau de patrimoniu? Păi daʼ particularul nu are patrimoniu? Nu este spoliat în momentul în care i se ia de 2.000, de 3.000, de 4.000?

Eu vă întreb pe dumneavoastră, Guvern. De câte ori ați făcut sesizare la Parchetul General sau la DNA să vedeți unde se duc banii aceștia? Că toți se duc în off-shore-uri și se face evaziune fiscală.

Chiar nu contează cetățeanul pentru Guvernul român, din punctul acesta de vedere? Aveți o placă și o puneți tot timpul. Culmea este că este și stricată, și zgâriată. Tot timpul susțineți lucrul acesta! Inclusiv Banca Națională a României, care ar trebui să fie banca românilor, nu a intereselor financiare străine.

Cum este posibil să veniți și să spuneți: da, este normal ca un cetățean, dacă a luat un leu, să dea 2.000 înapoi?! Banca își recuperează leul, bineînțeles, iar ălălalt, care nici măcar nu este bancă, care nici măcar nu are acceptul Băncii Naționale să desfășoare activitate financiar-bancară pe teritoriul României, are dreptul să-l spolieze, să-l înnebunească, să-l aducă la sapă de lemn și la balamuc pe cetățeanul român!

Ați citit vreodată sau v-ați uitat ce fac firmele de recuperare? Cum se duc la ușa omului? Cum îi terorizează, pur și simplu? Și rămân oamenii, săracii, și plătesc o viață întreagă! O viață întreagă! Ce? Nemunca altora.

Da. Se va constata, peste 5-7 ani, când va avea timp DNA-ul, că este o mare mizerie și o mare ilegalitate ceea ce se întâmplă. Dar atunci va fi prea târziu pentru unii care și-au pus deja lațul de gât.

Cum să nu susținem o asemenea inițiativă legislativă? Aș vota-o cu două mâini, dacă s-ar putea.

Mulțumesc, doamnă senator. Doamna senator Câmpeanu Mariana. Microfonul central.

Stimați colegi,

Cred că de fiecare dată când iau cuvântul sunt uimită de poziția cu care vine Guvernul să susțină sau să nu susțină un proiect legislativ. Eu știu că, pentru mersul bun al lucrurilor în această țară, Legislativul și Executivul trebuie să lucreze împreună, în așa fel încât să putem să scoatem legi cât mai bune și în folosul cetățenilor.

Ce ne spune onoratul Guvern? Că în această măsură legislativă nu a fost cuprins nu știu ce articol!

Domnilor, la comisie ați venit, ați făcut amendament în așa fel încât să îmbunătățim această legislație sau vă este foarte ușor să scrieți acolo: „Nu susținem, că lipsește o virgulă.”?

În altă ordine de idei, oare, când sunt sesizate astfel de probleme, v-ați gândit vreodată că totuși acest domeniu trebuie reglementat? Că acolo se fac abuzuri nemărginite? V-ați gândit să luați măsuri și să reglementăm domeniul respectiv?

Eu cred că așa trebuie să lucrăm împreună, nu să dăm rapoarte negative, că ne e lene să lucrăm, așa cum s-a întâmplat și atunci când am cerut să se reglementeze și problema zilierilor! Decât să strângem bani la buget, mai bine spunem că ne e lene să lucrăm și că e foarte greu să completăm un registru! Așa faceți și de această dată!

Eu cred că mai trebuie să ne punem și puțin pe muncă.

## Mulțumesc.

Domnul senator Motoc – microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Băncile sunt instituții care funcționează, bineînțeles, pe baza obținerii de profit, dar, în perioadele de criză, așa cum este cea pe care o parcurgem, băncile trebuie să înțeleagă că acest profit nu poate să mai fie cel pe care îl cunoșteau până acum, iar aceste instituții bancare mai trebuie să înțeleagă că ele fac parte din comunitățile în care funcționează. Ele sunt parteneri cu clienții lor, dacă doresc să-și păstreze credibilitatea în fața comunității. Numai că ați observat cu ce ne-am confruntat în ultima vreme. Când oamenii atinși de această problemă a crizei, lipsiți de locuri de muncă, cu salarii diminuate, s-au aflat în fața reprezentanților băncii pentru a renegocia acele contracte, pentru a reeșalona și a diminua sumele pe care le aveau de plătit, poate cu 10-15%, acest lucru nu a fost acceptat. În schimb, băncile au acceptat foarte ușor să vândă aceste creanțe unor firme pentru sume mai mici de 50% din valoarea acestora.

Deci despre ce discutăm? Vorbim despre un parteneriat între bănci și clienți? Vorbim despre buna-credință a acestora? Nu. Nu putem să vedem în astfel de acțiuni bună-credință. Și, atunci, este firesc ca noi, care ne aflăm aici trimiși de cetățean, să încercăm să-l protejăm printr-o astfel de lege.

Pe mine mă miră afirmația pe care o face reprezentantul Guvernului, cu trimiteri la neconstituționalitatea unor prevederi din această lege! Eu cred însă că este una bună pentru cetățean și care îl va proteja în continuare în fața unei instituții... unor instituții care s-au declarat oarbe la problemele cetățenilor în momente de criză.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Bota Sorin. Microfonul 3.

Și vă propun să încheiem dezbaterile, pentru că este ora 11.00 și trebuie să trecem la votul pentru organice.

Mulțumesc.

După cum se poate observa, proiectul legislativ este rezultatul unei munci a întregii Comisii pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, la inițiativa colegei noastre, Steliana, care a ridicat o problemă reală care se întâmplă în România.

Pe masa comisiei a fost de multe ori acest proiect legislativ. Reprezentanții Asociației Române a Băncilor, BNR-ul și chiar Guvernul nu au avut... sau Guvernul nu a avut un punct de vedere exprimat până de curând, văd, și nu știu cât de mult este asumat, dar ARB-ul și BNR-ul au ținut să fie împotrivă, împotriva acestui proiect legislativ, fără să vină cu argumente serioase din punctul de vedere al rezolvării acestei probleme, cu soluții, cu amendamente, refuzând, spunând întotdeauna: „nu este constituțional” nu știu ce sau „nu ne place” altceva.

După cum se poate observa – și sper să nu rămână această impresie, de aceea am vrut să iau cuvântul –, problema băncilor se termină în momentul în care se vinde acea creanță. Băncile și-au rezolvat problema și au încasat o sumă X.

Noi vrem, prin acest proiect legislativ, să reglementăm modul în care acea creanță, ajungând în mâna altcuiva, poate sau nu să fie valorificată la nesfârșit, atâta timp cât creditorul principal a renunțat la o anumită valoare pentru a-și curăța portofoliul de credite.

Nu văd de ce trebuie să lăsăm, fără limită, ca acea proprietate să fie valorificată de deținătorul ei, ca titlu de creanță, fără o margine, așa cum am propus în proiect, de maximum dublu.

Nu văd de ce am cerut punct de vedere de la sistemul bancar, atâta timp cât ei s-au spălat de acele credite neperformante și problema a plecat din curtea lor. Nu trebuia să avem, de fapt, punct de vedere de la ei. Ei și-au spălat rufele mutând problema în altă parte și noi vrem ca proprietarii acelor imobile să fie protejați cât de cât în fața acestor samsari de imobile din România.

Invit toți colegii să înțeleagă speța și să votăm acest proiect legislativ și, la Camera Deputaților, nu au decât cei interesați din domeniul financiar să vină cu amendamente să îmbunătățească acest cadru legal.

## **Din sală:**

Corect.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Raportul cu amendamente admise este supus votului. Am deschis votul.

- Cu 84 de voturi pentru, două voturi împotrivă și

- 11 abțineri, raportul a fost adoptat.

Vă

Stimați colegi,

Așa cum am stabilit în cadrul programului de lucru, la ora 11.00 avem vot final pentru propunerile legislative cu caracter organic.

Punctul 1, la sesiunea de vot, Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului au fost finalizate în ședința din 5 octombrie.

- Trecem la votul asupra proiectului de hotărâre, pe care

- vi-l citesc.

- Hotărâre privind completarea Regulamentului Senatului,

- aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005

- În temeiul prevederilor art. 64 alin. (1) și ale art. 67 din

- Constituția României, republicată,

- Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – La art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, după punctul 1 al alin. (2) se introduce un nou punct, 1.1, cu următorul cuprins:

- Comisia pentru constituționalitate și libertăți civile. Deschid votul.

Cu 78 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul nu a fost adoptat.

Este solicitată listă pentru liderii de grup, listă de vot.

##

Al doilea proiect de hotărâre, punctul 1, secțiunea I, pe care l-am dezbătut în ședința de astăzi, Proiectul de hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Vă citesc proiectul de hotărâre.

Hotărâre privind completarea alin. (2) al art. 66 din Regulamentul Senatului

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – La art. 66 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea nr. 28 din 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 25 octombrie 2005, cu completările și modificările ulterioare, după punctul 20 al alin. (2) se introduce un nou punct, punctul 21, cu următorul cuprins:

Comisia pentru dezvoltare și expansiune economică. Deschid votul.

Cu 70 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și două abțineri, proiectul de hotărâre nu a fost adoptat.

De asemenea, la solicitarea liderilor de grup, vă rog să le furnizați listă de vot.

Revenim la votul pe legile organice.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Sechestrate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Dezbaterile asupra proiectului au avut loc în ședința din 30 iunie 2015.

Vă

Vă reamintesc că raportul cu amendamente admise a fost susținut în ședința din 30 iunie.

Supun la vot acum proiectul de lege.

Deschid votul.

Cu 66 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 6 abțineri, proiectul de lege nu a fost adoptat.

Se solicită, de asemenea, listă de vot de către liderii grupurilor parlamentare.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului au fost finalizate în ședința din 6 octombrie.

Trecem la votul asupra proiectului.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

De asemenea, Grupul parlamentar al PNL solicită listă.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Dezbaterile asupra proiectului au fost finalizate în ședința din 6 octombrie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Vă reamintesc că dezbaterile au fost finalizate în ședința din 7 octombrie 2015.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale.

Dezbaterile au fost finalizate în data de 7 octombrie.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege nu a fost adoptat.

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind Statutul rezerviștilor voluntari. Dezbaterile asupra acestui proiect de lege au fost finalizate în data de 12 octombrie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Raportul cu amendamentele admise este supus votului. Am deschis votul.

108 voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri. Raportul a fost adoptat.

Am încheiat ședința de vot.

Revenim la ordinea de zi, la dezbaterea proiectelor legislative.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent inițiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Liviu Stancu – microfonul 9.

Domnule președinte,

Guvernul nu susține inițiativa care a fost prezentată, ca urmare a faptului că, așa cum bine se cunoaște, în intervalul de timp imediat trecut, Codul penal a intrat în vigoare în urma unei reforme în materie...

Domnule secretar de stat, mă scuzați o secundă.

Stimați colegi, vă rog frumos, nu părăsiți sala!

Punctul acesta de pe ordinea de zi are caracter organic și are termen de adoptare tacită astăzi.

La încheierea dezbaterilor, voiam să vă propun să-l și votăm.

Dacă plecați din sală, s-ar putea să nu mai avem cvorum pentru organică.

Vă rog să mai rămâneți în sală.

Mă scuzați, domnule secretar de stat! Continuați!

Mă opresc aici, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici – microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 6 octombrie 2015, Comisia juridică a reanalizat propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport suplimentar de respingere a acestei inițiative.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil și, de asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil această inițiativă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, doamna senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Declar închise dezbaterile generale.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Repet încă o dată: pentru că termenul de adoptare tacită se împlinește astăzi, vă solicit acordul să avem vot, fiind o lege cu caracter organic și pe care ar fi trebuit, în mod normal, s-o avem luni, la ședința de vot de luni.

Suntem de acord?

Vă rog, votăm pentru propunerea de a supune votului azi,

## da?

Domnilor senatori,

A fost adoptată decizia de a vota astăzi.

În concluzie, vă reamintesc, raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Raportul nu a fost... nu a întrunit numărul necesar și, ca atare, nu a fost adoptat.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Declar deschise dezbaterile generale.

- Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu. Microfonul 8.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Legea nr. 195 din 7 iulie 2015 pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, a fost adoptată reintroducerea prevederilor privind subvenționarea cheltuielilor cu forța de muncă, efectuate în cadrul realizării unor programe care au drept scop ocuparea temporară a persoanelor șomere pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale.

Având în vedere că s-a rezolvat această problemă, nu susținem prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Frătean. Microfonul 7.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică..., dacă n-am greșit eu cumva.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

N-ați greșit, domnule președinte.

L312. Este vreo nelămurire?

Bun. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul final îl vom avea în ședința de luni.

Dacă sunt dezbateri însă.

Dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni. Declar închise dezbaterile generale. Vot, luni.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă se află în sală. Nu se află.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Otilia Sava, secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale. Doamna ministru – microfonul 8.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, în sensul introducerii unei noi categorii de beneficiari ai legii.

Astfel, se propune să aibă calitate de veteran de război persoanele care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile sau le-a fost ridicată fără voia lor.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Apreciem că simplul fapt al pierderii cetățeniei din motive neimputabile, fără ca această situație să aibă legătură cu evenimentele sau situațiile legate de Primul și Al Doilea Război Mondial, nu justifică acordarea statutului de veteran de război.

Mulțumim.

Mulțumim, doamna ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Frătean. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să vă informez: Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ asupra propunerii. De asemenea, un aviz negativ avem și de la Comisia pentru egalitate de șanse, iar un aviz favorabil de la cea pentru drepturile omului și minorități.

Comisia pentru muncă a decis, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Deci Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri? Domnul senator Dincă Mărinică – microfonul 2. Doriți central?

## Domnilor colegi,

De la cel de Al Doilea Război Mondial au trecut aproximativ 80 de ani. 70 de ani, pardon. Cu siguranță că, pe zi ce trece, sunt – pentru că asta e legea firii – din ce în ce mai puțini veterani și văduve ale acestora... și văduve ale urmașilor.

În momentul de față, suntem într-o situație în care, din motive excepționale, anumiți veterani și-au pierdut cetățenia – și avem Cernăuțiul, și avem Republica Moldova –, iar numărul acestora este extraordinar de mic. Cred că n-ar trebui să ne oprim la a face diferențe sau la a face speculații cu privire la posibilitatea de a le da și acestora, ca un semn de recunoștință, iar efortul financiar aproape că este inexistent, raportat la numărul de cetățeni români care s-ar afla într-o asemenea situație și pe un termen foarte, foarte scurt.

Gândiți-vă că, dacă la cel de Al Doilea Război Mondial ar fi avut 20 de ani, acum ar avea undeva la 90 de ani. Deci atunci erau foarte, foarte tineri.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții. Declar dezbaterile generale încheiate. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Dunca, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Microfonul 9. ## **Domnul Marius Alexandru Dunca** _– președintele_

## _Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni senatori,

Ordonanța de Guvern nr. 37/2015 vizează modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1992 și Legea nr. 363/2007 privind protecția consumatorilor, după cum urmează: actualizarea definiției privind declarația de conformitate și eliminarea paralelismului legislativ referitor la practicile comerciale incorecte.

Ca urmare a observațiilor primite de la serviciile Comisiei Europene cu privire la transpunerea Directivei 2005/29/CE, a reieșit necesitatea modificării actului normativ pentru a asigura deplina conformitate cu prevederile actului normativ european.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia economică e prezentă?

Comisia economică, un reprezentant.

Domnule senator Belacurencu, Comisia economică are de prezentat un raport.

Vă așteptăm.

Microfonul 7, domnul senator Belacurencu, din partea Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte. Îmi cer scuze.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumim, domnule senator.

Sunt intervenții, dezbateri, doamnelor, domnilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, precum și pentru aprobarea plății cotizației anuale în

vederea participării la Directorul de Chei Publice al Organizației Aviației Civile Internaționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum spune și titlul, proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea unei anexe a Ordonanței Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale, respectiv pentru participarea ca director la Directorul de Chei Publice al Organizației Aviației Civile Internaționale.

Statele membre ale Convenției privind aviația civilă internațională, la care și țara noastră a aderat în 1965, trebuie să dezvolte, să adopte și să implementeze proceduri internaționale pentru facilitarea traficului aerian de pasageri.

Elementul-cheie urmărit în acest caz este reprezentat de documentele de călătorie electronice, mai precis pașapoartele electronice, care trebuie să aibă capabilități de identificare a persoanelor după date biometrice, informații procesate cu echipamente speciale.

Astfel, a fost creată o infrastructură de chei publice și o bază de date centrală, cu scopul de a păstra aceste chei în mod securizat, denumite Directorul de Chei Publice al Organizației Aviației Civile Internaționale.

Prin calitatea de membru a României, este necesară aprobarea plății taxei de înregistrare și a taxei anuale pentru anul 2015.

Vă mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii sesizate pentru raport, respectiv Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie, după dezbateri, au hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Mulțumim. Sunt intervenții?

Domnul senator Nicolae Vlad Popa – microfonul 2.

## Stimați colegi,

O spun de fiecare dată. Chestiunea aceasta este de competența Executivului, exclusiv. Perseverăm în greșeala de a ne ocupa cu plata de cotizații. Nu e una. Ați văzut că asta este o organizație, dar sunt zeci și zeci de organizații unde noi trebuie, dat fiind faptul că se rezolvă prin ordonanță, și nu prin hotărâre de guvern, să facem legi.

Nu se poate așa ceva! Eu o spun de fiecare dată, dar văd că o spun degeaba. Nu se poate!

Vă rog foarte mult, chestiunea aprobării unei cotizații este a Executivului.

Mulțumim, domnule senator. Mai sunt intervenții?

Doamna senator Andronescu – microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Aș vrea să-i răspund domnului senator.

De fiecare dată când o asemenea ordonanță a ajuns la Comisia pentru învățământ, noi am amendat-o, în sensul că, anual, cotizațiile pot fi reglementate prin hotărâri de guvern. Deci lucrul acesta chiar s-a întâmplat. Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Domnul senator Mărinică Dincă – microfonul 2.

Dacă vă uitați, statistic, în ultimele șase luni, este un concurs între ministere și agenții în a da..., în a propune ordonanțe și, după aceea, noi să votăm, ca legi, reglementarea unor cotizații sau plata unor cotizații.

În sesiunea trecută, am aprobat un proiect de lege în care am stabilit că se poate plăti retroactiv, la una din instituții, cotizația.

La Comisia pentru buget le-am cerut – Guvernul acesta este autist, n-aude nimic! –, le-am cerut să facă o lege în care să reglementeze modalitatea în care se admit instituțiile ca asociați la anumite organisme internaționale și cum anume se stabilește și se plătește cotizația, o lege pentru toate instituțiile publice, indiferent cum se numesc ele. Rezultatul: vin cu din ce în ce mai multe ordonanțe, iar lucrul acesta arată că vorbim la pereți.

Guvernul României nu există la acest capitol.

## Mulțumim, domnule senator.

V-aș ruga să fiți atenți la semnificația cuvintelor pe care le utilizați.

Domnul senator Liviu Pop – microfonul 3.

Sunt extraordinar de multe familii care au copii cu autism și, din respect pentru aceste familii, cuvântul acesta n-ar fi trebuit să fie folosit în acest context.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Florian Bodog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

În continuarea intervenției colegului meu aș dori să-i amintesc domnului senator că, în momentul de față, are calitate de senator în Parlamentul României și stă la mâna Domniei Sale să facă o astfel de inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Nu Guvernul face inițiative legislative, ci, noi, Parlamentul.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind reducerea evaziunii fiscale prin măsuri de stimulare a cumpărărilor. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a exprima punctul de vedere.

Domnul György Attila, secretar de stat în Ministerul Finanțelor – microfonul 9.

## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin inițiativa legislativă se propun o serie de măsuri cu privire la acordarea unor recompense valorice sub formă de vaucere de cumpărături persoanelor fizice care plătesc în numerar sau cu mijloace electronice.

Susținem raportul de respingere al comisiei. Mulțumesc.

## Stimate...

## Domnule președinte,

Mulțumesc pentru onoarea de a lua cuvântul după un senator care își bate joc de toate familiile care au copii cu autism și cred că sintagma aceasta, de „guvern autist”, pe care mulți reprezentanți ai PNL-ului și ai PDL-ului o folosesc, ar trebui s-o uite.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, care ne va prezenta un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și al Comisiei economice, domnul Belacurencu. Microfonul 7.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia economică, industrii și servicii, precum și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, în urma dezbaterilor, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun, de respingere.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Deschid votul pentru raportul de respingere.

53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Raportul de respingere a fost adoptat.

Inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 9 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind Fondul pentru viitorul României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat György Attila, Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prin inițiativa legislativă se propune înființarea Fondului pentru viitorul României, destinat plății lunare de burse școlare de merit pentru elevii din ciclul primar care obțin calificativul „foarte bine”, pentru cei care obțin premiul I, II și III în cadrul sistemului educațional de stat, în ciclul gimnazial și liceal, precum și pentru toți elevii din sistemul de învățământ preuniversitar calificați la olimpiadele naționale și internaționale.

Susținem raportul de respingere al comisiei. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator Arcaș Viorel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 29.09.2015 și 6.10.2015, comisiile au analizat propunerea legislativă, precum și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere, având în vedere

că măsurile propuse excedează atribuțiilor conferite prin statut Băncii Naționale a României și obiectivului fundamental al acesteia, care este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Între timp, de la depunerea acestei inițiative legislative, ea a rămas fără obiect de reglementare, având în vedere că dispozițiile propunerii legislative sunt cuprinse deja în art. II din Legea nr. 104/2015, care aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015.

Suntem, pe cale de consecință, de acord cu raportul de respingere al comisiei de specialitate.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură, domnul senator Saghian – microfonul 7.

În ședința din data de 29 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de respingere. Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere asupra proiectului legislativ.

Proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul de respingere a fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 17/7.03.2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Consiliul Legislativ a depus aviz negativ.

În ședința din 22 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții din partea domnilor senatori? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot final, luni, ora 17.00.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic al României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent inițiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Dan Popescu, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor. Microfonul 9.

**Domnul Dan Popescu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Camerei superioare a Parlamentului contravine punctului 3, „Libera circulație a capitalurilor”, din anexa VII la Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

Pe cale de consecință, Guvernul nu susține o asemenea propunere legislativă.

Mai mult decât atât, față de textul inițial al Legii nr. 17/2014, ca urmare a solicitărilor și consultărilor Comisiei Europene, Parlamentul României, prin Legea nr. 68/2014, a făcut o serie de modificări, prin care a eliminat sintagma pe care, astăzi, inițiatorii doresc să o readucă în lege.

Pe cale de consecință, suntem de acord cu raportul comisiei și vă rog să fiți de acord cu respingerea ei. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnul senator Saghian – microfonul 7.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu susține acest proiect legislativ, deoarece considerăm că problematica transportului materialului lemnos de la parchet la prima destinație pe alte drumuri decât cele forestiere nu face obiectul Codului silvic, acesta aparținând unui alt domeniu de reglementare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură – microfonul 7 –, domnul senator Saghian.

Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru mediu au depus avize negative.

Guvernul, în punctul său de vedere, nu susține propunerea legislativă.

În ședința din 29 septembrie 2015 membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere asupra proiectului legislativ.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 179/21.X.2015

Proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu Octavian – microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Legea referitoare la societățile agricole, respectiv Legea nr. 36, a fost întocmită în ʼ91. Au trecut 25 de ani. Ea răspundea necesităților din acel moment, dar nu mai este favorabilă după atâta timp. Noi am răspuns solicitării agricultorilor care doresc să transforme aceste societăți în societăți comerciale.

Legislația permite acest lucru, dar este o procedură foarte greoaie, care necesită timp.

Tocmai pentru o transmitere mai simplă a acțiunii, posibilitatea tragerii capitalurilor fragmentate, și mai ales de moment, pentru a răspunde procedurilor APIA, care are proceduri armonizate cu legislația europeană prin care societățile trebuie să fie înscrise în Registrul Comerțului, iar aceste societăți agricole nu se înscriu în Registrul Comerțului, am inițiat această propunere legislativă, care prevede, de fapt, proceduri simple. Aparent ar reprezenta o suprapunere cu Codul civil și cu legea existentă în vigoare, dar nu este așa, pentru că noi am intervenit doar asupra procedurilor.

Vă dau un singur exemplu: se poate vota această transformare prin prezența a două treimi din acționari, cu votul a două treimi, și, foarte important, părțile sociale să fie transformate în acțiuni.

Precizez că punctul de vedere al Guvernului este favorabil bazat și pe... sau în special pe punctul de vedere

al Ministerului Justiției, că Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil, că evaluarea primară este favorabilă.

Comisia economică a dat aviz favorabil, chiar și Comisia pentru mediu.

Și vă rog să votăm această lege, pentru că este așteptată și, din acest motiv, a fost introdusă în regim de urgență. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne spune punctul de vedere al Executivului, domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum bine spunea inițiatorul, punctul de vedere al Guvernului a fost de susținere, în principiu, a proiectului legislativ, cu observația că trebuiau luate în calcul observațiile făcute de către Ministerul Justiției.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentatului Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian – microfonul 7.

În ședința din data de 22 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de respingere. Așa cum prezenta și colegul meu, domnul senator Bumbu, există legislație în vigoare care reglementează domeniul propus a fi modificat, însă procedura este mai greoaie.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere asupra proiectului legislativ.

Proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri.

Domnule senator Motoc – microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Pentru că este o propunere cu elemente liberale și este și susținută de câțiva dintre colegii noștri liberali, de la Cameră în special, eu aș propune comisiei..., ținând seama și de faptul că ministerul, Guvernul, susțin în parte această lege, dar, în același timp, atrag atenția și eu... și am observat o singură chestiune de formă, „pe baza aportului adus”...– aici este un pleonasm. Sunt niște chestiuni care... Dar solicit retrimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru ca, în urma îmbunătățirii conținutului acestei legi, să putem să o trecem.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Am înțeles, domnule senator.

Mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Vă supun spre votare propunerea unui grup parlamentar de retrimitere la comisie a propunerii legislative.

Am deschis votul.

Cu 30 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și nicio abținere, retrimiterea la comisie nu a fost aprobată.

În concluzie, dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

Un vot pentru, 65 de voturi împotrivă și două abțineri.

Raportul de respingere a fost respins.

Ca atare, vă

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a susține punctul de vedere.

Domnul Valentin Iliescu – microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 268/2001, în sensul concesionării sau arendării unei suprafețe de maximum 50 de hectare din terenurile aparținând domeniului public și privat al statului, aflat în exploatarea societăților naționale, instituțiilor și stațiunilor de cercetare și producție agricolă și a unităților de învățământ agricol și silvic, cu prioritate tinerilor fermieri de până la 40 de ani, în vederea înființării unor ferme model.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere pe această temă însă este de reținut faptul că, în Programul național de dezvoltare rurală 2016–2020, tocmai pentru că Guvernul susține dezvoltarea fermelor pentru tinerii fermieri sunt incluse asemenea măsuri.

Există legislație în ceea ce privește clasificarea fermelor, dar nu există, ca să dau un exemplu – că textul acestei inițiative legislative nu este suficient de bun –, nu există o formulare, o sintagmă, pentru „ferma model”.

De asemenea, cel care face această inițiativă legislativă se referă greșit la art. 21. Este vorba de un alt articol care

ar trebui modificat, motiv pentru care ni se pare corectă abordarea comisiei de specialitate, aceea de a adopta un raport de respingere față de această inițiativă legislativă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, domnul senator Saghian. Microfonul 7.

Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru dezvoltare regională au depus avize negative.

În ședința din 22 septembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Proiectul legislativ face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul deputat Sturzu Mihai – microfonul 5.

## **Domnul Mihai Răzvan Sturzu** _– deputat_ **:**

Sărut mâna! Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă-mi permiteți, în ceea ce privește această lege, aș vrea să fac o incursiune în timp și să ne amintim de unde aveam această Lege a timbrului cultural.

Din nefericire, regimul comunist a avut nevoie, la un moment dat, ca o anume elită intelectuală să fie favorabilă sistemului, astfel încât, în anii dinainte de revoluție, comuniștii au inventat această Lege a timbrului cultural prin care, nici mai mult, nici mai puțin, corupeau zona care putea fi coruptă a elitelor intelectuale pentru a le scrie omagii și a le aduce ode.

Vă aduceți aminte cu toții de aceste momente. Bineînțeles că acest obicei a traversat revoluția. În anii ’90, niște așa-numite uniuni de creație au conservat acest timbru cultural. În ziua de astăzi, timbrul cultural înseamnă, de fapt, o taxă privată pe care orice consumator de cultură o plătește, orice bun sau serviciu cultural din România duce în spate acest timbru cultural.

Bineînțeles, ca și mine, vă gândiți că acest timbru cultural ajunge undeva la stat și, de acolo, statul se preocupă și are grijă ca fenomenele culturale de la noi din țară să fie sprijinite. Ei bine, nu e așa! Acești bani ajung la niște organizații private, niște uniuni de creatori, care au în componența lor iluștri senatori și care gestionează acești bani complet netransparent și după bunul-plac.

În ziua în care trăim noi, mi se pare absolut incorect ca, în momentul în care vrei să cumperi o carte, fără ca pe autorul acelei cărți să-l fi întrebat cineva, să plătești o taxă care să ducă la altcineva. În ziua în care trăim noi, mi se pare absolut incorect ca o piesă de teatru sau o piesă muzicală să ducă în spate o taxă privată pe care nu știm cum o cheltuiesc cei care o colectează.

Domnule deputat, v-aș ruga să concentrați expunerea.

## Imediat termin.

## Doamnelor și domnilor,

Prin abrogarea acestui timbru cultural, care nu face altceva decât să ia incorect bani de la cei care cumpără cultură și să scumpească prețul culturii... Nu facem altceva decât să continuăm comunismul în ziua de astăzi.

Dacă avem nevoie de oameni care să ne aducă ode și omagii – atenție! –, acești oameni sunt cei care aduc ode și omagii oricui! Chiar în ședința Comisiei pentru cultură din Senat, domnul Manolescu nu s-a putut abține să le mulțumească și domnului Boc, și domnului Ponta în aceeași frază.

Drept urmare, vă rog din suflet să oprim corupția unei zone intelectuale din România, să lăsăm piața de cultură să fie liberă, să se dezvolte corect și transparent.

Vă rog să susțineți abrogarea acestei legi perfect incorecte și comuniste.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnul Bogdan Stanoevici – microfonul 9.

## **Domnul Bogdan Dragoș Aureliu Marian-Stanoevici** _–_

## _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Ministerului Culturii pe acest subiect este de a nu agrea această propunere.

După cum știți, la fel de bine ca și noi, bugetul Ministerului Culturii este suficient de mic pentru tot necesarul pe care l-ar avea cultura. Sigur că legea ar putea fi ameliorată pentru a fi

mai bine și mai transparentă utilizarea acestor bani, care se îndreaptă către asociații profesionale, e adevărat. Sigur că, dacă banii ar fi gestionați de Ministerul Culturii și dacă Ministerul Culturii ar orienta fondurile acolo unde sunt necesare și ar exista o transparență și un control mult mai mari, probabil că ar fi mai bine, dar asta, sigur, decide forul legislativ.

Punctul de vedere al Guvernului este în lucru, nu a sosit încă.

Deci, din punctul de vedere al Ministerului Culturii, nu suntem de acord cu această abrogare, care ar prejudicia într-o măsură suficient de mare situația actuală.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură, domnul senator Pașcan. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect abrogarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată.

Potrivit expunerii de motive, actuala reglementare prezintă o serie de neconcordanțe, care o fac inaplicabilă în aceste situații, apreciindu-se că, prin abrogarea propusă, se facilitează accesul la produse culturale.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ. Până în momentul redactării prezentului raport, Guvernul României nu a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului a transmis avizul favorabil.

Avându-se în vedere complexitatea consecințelor sale, precum și controversele generate, propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședințele din 2, 8 și 16 septembrie a.c., în prezența domnului deputat Mihai Răzvan Sturzu, din partea inițiatorilor, și a domnului Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea Guvernului.

În cadrul dezbaterilor, răspunzând întrebărilor adresate de membrii comisiei, reprezentanții uniunilor de creatori au declarat, pe de o parte, că sumele colectate din taxele de timbru reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare a acestor uniuni și, pe de altă parte, că banii sunt folosiți în exclusivitate pentru finanțarea unor programe culturale și pentru ajutoare materiale destinate creatorilor cu nevoi sociale.

De asemenea, a fost subliniată ideea că nerespectarea unei legi, în cazul de față prin neplata de către unele societăți comerciale a taxelor de timbru, nu este un argument pentru abrogarea ei. Mai mulți membri ai comisiei au opinat că, în lipsa altor instrumente complementare de finanțare a culturii, în afară de bugetul – departe de a fi suficient – al ministerului de resort, Legea nr. 35/1994 reprezintă, în momentul de față, un astfel de instrument.

Totodată, membrii comisiei au subliniat că orice problemă apărută la nivelul uneia sau alteia dintre uniunile de creatori este necesar a fi rezolvată în plan intern, printr-un dialog între conducerea uniunii respective și creatorii din domeniu.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea domnilor senatori?

Domnul senator Varujan Vosganian. Microfonul central.

## Mulțumesc foarte mult.

Nu am să vorbesc prea mult pentru că văd că există deja o comuniune de opinii cu privire la respingerea acestui act normativ. Aș vrea însă numai pentru stenogramă să fac câteva corecturi absolut necesare, să mă refer doar la două, pentru a vă lăsa o imagine cu privire la intențiile și atitudinea inițiatorilor față de acest domeniu.

Prima – timbrul cultural nu a existat în perioada comunistă.

Ideea că timbrul cultural este o moștenire a comunismului este hilară.

Timbrul cultural a existat în perioada interbelică. Timbrul cultural a fost instituit în timpul Fundațiilor Culturale Regale. Timbrul literar era aplicat pe cărți, în perioada interbelică. Timbrul cultural a fost reluat în legislație, începând cu anul 1990, în Consiliul Provizoriu și introdus în 1994.

A doua corectură pe care vreau s-o fac. Nu mi se pare firesc ca de la tribuna Parlamentului să se folosească sintagme de tipul „așa-zise uniuni de creație”.

Uniunea Compozitorilor a fost înființată de George Enescu. Uniunea Scriitorilor a fost înființată în 1908 și mai toți marii scriitori români au făcut parte din ea.

De aceea, stimați colegi, mie mi se pare că unele intenții nu trebuie să ia drept alibi sintagme de acest fel, care jignesc un secol de cultură română.

Poate că putem găsi formule prin care timbrul să fie mai bine aplicat. Trebuie să vă spun că, la nivelul Uniunii Scriitorilor, noi colectăm între 10% și 15% din timbrul literar. Găsim o formulă să aplicăm corect legea și după aceea vom vedea în ce măsură o îmbunătățim.

Dar vă rog, stimați colegi, să evităm pe viitor jigniri la adresa unui domeniu care, în ultimul secol, a încercat și el să-și depună strădaniile sale și adesea cu rezultate cu care noi ne mândrim cu toții.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Calcan – microfonul 4.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Eu am luat cuvântul, pentru că vreau să spun că voi susține această propunere legislativă și eu cred că este un lucru bun să votăm pentru.

Câteva aspecte referitoare, într-adevăr, la ce se spunea că ar fi de origine comunistă... N-aș vrea să mă repet, dar, e adevărat, colegului nostru, fiind mai tânăr, probabil și anii ’94 i se par atât de depărtați și mult mai apropiați de comunism decât suntem noi acum.

Și aș vrea totuși să mai remarc faptul că, cel puțin pe mine, reprezentantul Guvernului nu m-a lămurit de ce, pe de o parte, spune: „Guvernul... sau ministerul nu susține această propunere”, iar, pe de altă parte, spune că nu există încă un punct de vedere.

Eu cred că ar trebui să votăm cu toții această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Bota Sorin – microfonul 3.

## Stimați colegi,

Nu știu dacă e bine să votăm acest proiect legislativ, care este un proiect foarte radical, dar știu că nu este bine cum funcționează cadrul legislativ cu privire la utilizarea banilor care se strâng aplicând timbrul și celelalte taxe și comisioane care se percep de-a lungul unui eveniment cultural.

Cred că votarea acestui proiect de lege o să oblige actorii principali din acest subiect – ministerul, uniunile care guvernează cultura – să se așeze, real, la masă, astfel încât banii care se încasează să ajungă la cei care produc actele de cultură, azi, în România.

Este aberant ce se întâmplă cu sumele care se încasează, mici sau mari, raportându-ne la cât ajung să se distribuie, în final, artiștilor, scriitorilor, poeților și așa mai departe.

De aceea, cred că ar fi bine să se voteze acest proiect legislativ, ca să obligăm actorii să se așeze la masă să discute serios cum se împart acei bani. Pentru că, altfel, în fiecare an vine un proiect de lege care să reglementeze cu plus, cu minus, bani pentru acest subiect și nu se rezolvă problema de ani de zile. Toată lumea are dreptate, dar serios nu se așază la masă. Votând acest proiect legislativ, îi obligăm să se așeze la masă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa – microfonul 2.

## Stimați colegi,

Este adevărat că lucrurile, ca și în alte domenii, nu funcționează bine în legătură cu modul în care acești bani sunt folosiți.

Dar România – și este știut acest lucru – nu are încă capacitatea să finanțeze cultura așa cum ne-o dorim cu toții.

Eu am o gândire constructivă și-i recomand tânărului politician, inițiator, să gândească constructiv. Niciodată nu distrugi ceva fără să pui ceva în loc, niciodată nu abrogi o lege, lăsând un domeniu nereglementat. Pentru că necesar... Așa cum se spune – și toți am recunoscut –, banii sunt necesari pentru cultură și recunoaștem acest lucru.

Ca atare, găsiți o soluție eficientă, găsiți o soluție coerentă, care să ducă la finanțarea actului de cultură, fără a se ajunge la..., cum să zic eu?, folosirea în exces a acestor bani pentru salarii și alte cheltuieli de sistem.

Dacă sistemul nu cheltuiește acești bani și banii ajung la cultură, într-adevăr, atingeți scopul respectiv.

Dar, încă o dată spun, veniți cu o ofertă, veniți cu un sistem care să fie mai bun și atunci îl vom vota.

Bun. Mulțumesc, domnule senator. Am o listă întreagă, v-am văzut pe toți.

Urmează domnul Pașcan Marius – microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur că fiecare avem o opinie legată de cultură și, cel puțin declarativ, cu toții o susținem, dar porniți de la realitatea anului bugetar actual, când Ministerul Culturii a intrat față de anul trecut cu un buget de minus 20%. Ba mai mult decât atât, la rectificarea bugetară nu i s-a alocat un leu în plus.

Sigur, chestiunea este de fond, cea pe care o ridică proiectul legislativ, și anume că acei bani colectați prin acest timbru nu sunt distribuiți, nu sunt cheltuiți corect sau că lucrurile ar trebui îmbunătățite din acest punct de vedere. Dar nu renunți la un venit sigur, să-l desființezi, pentru că ești nemulțumit de felul în care este cheltuit banul sau cine sunt beneficiarii săi. Mai de grabă, rămâi cu această încasare bugetară, susții cultura și găsești o altă formulă de a o repartiza.

Cred că așa ar fi fost un proiect legislativ corect. Câtă vreme doar desființezi, fără să pui nimic în loc, și admiți că sumele alocate de la bugetul de stat Ministerului Culturii sunt de la an la an mai mici, probabil că nu faci altceva decât să consimți că, într-un fel sau altul, cultura trebuie să sucombe. Și, la urma urmei, cine este mai reprezentativ pentru cultura românească de astăzi – instituțional vorbind – decât uniunile creatorilor?

De aceea, eu vă rog să judecați cu dreaptă măsură, neemoțional, și să nu facem tot felul de trimiteri inadecvate la comunism și la alte tare, care nu au legătură cu realitatea. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Urmează doamna senator Câmpeanu Mariana – microfonul central.

## Stimați colegi,

Esențialul l-a spus colegul meu, domnul senator Popa. Nu putem să abrogăm o lege fără să punem nimic în locul ei.

În afara acestui lucru, am totuși o întrebare către Guvernul României. Domnilor, nu faceți altceva de la un timp decât împărțiți, împărțiți, împărțiți și, în același timp, tăiați surse de finanțare, fără a pune nimic în locul lor?

Nu vă supărați, mi se pare o politică..., nici măcar socialdemocrată, nici liberală. Eu cred că este undeva o neînțelegere.

Vă dau un sfat: aduceți-l înapoi pe domnul Gherghina! Vă rog din suflet!

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bun.

Mulțumesc, doamna senator.

S-au mai înscris la cuvânt domnul senator Bumbu și domnul Rogojan și vă propun să sistăm dezbaterile... la sfârșit...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dumitru Oprea.

A, mă scuzați, dar domnul secretar nu mi-a specificat. Imediat.

Și domnul Oprea și apoi să închidem dezbaterile. Domnul senator Bumbu – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fac doar mențiunea că această formă de colectare de sume de bani există în toată lumea. Este foarte greu să creezi un astfel de sistem. Este ușor să-l distrugi și această inițiativă m-a dus cu gândul la două proverbe românești: „Aruncăm cojocul pe foc, pentru că are un purice” sau „De frica hoților, tăiem pomul fructifer”.

Eu cred că trebuie să reglementăm folosirea banilor, urmărirea modului în care se colectează, să nu renunțăm la un astfel de fond.

Deci sunt pentru raportul comisiei, de respingere, și contra legii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Rogojan – microfonul 3.

## Stimați colegi,

Trebuie să-l contrazic pe colegul meu, pe domnul senator Bumbu. Această taxă nu există nicăieri în lume.

Eu vă dau un exemplu foarte scurt. Mă gândesc la muzicieni, da? Dumneavoastră veniți la un spectacol care costă 100 de lei. De obicei, muzicienii își organizează singuri spectacolele sau casa lor de impresariat. Din acea 100 de lei, 1% merge la Crucea Roșie, 5% este timbrul muzical, 5% merge la primăria unde se ține concertul, 7% merge la UCMR–ADA – Asociația Drepturilor de Autor –, 8% se dă comision celor care tipăresc și vând biletele. Mai rămâne 16% impozitul pe profit! Încă 16% impozitul pe dividende! Și, uitați, am ajuns la 42% taxe. Dacă mai punem și 5% taxa de timbru cultural, cred că muzicienii trebuie să aducă bani de acasă, ei mai trebuie să plătească și scenotehnica, sunetist, recuzită, tot ce... Cred că m-ați înțeles. Eu cred că fiecare uniune ar trebui luată defalcat, pentru că fiecare are problemele ei.

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Oprea – microfonul central.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Mulțumesc.

Se pare că tinerii noștri au uitat să mai pună mâna și pe manualele de istorie și să n-o altoiască doar de dragul de a convinge, pentru că ceea ce spune domnul deputat, care văd că a devenit dirijorul Senatului... planuri... ridic mâna...

Dumneavoastră sunteți inițiator, domnule deputat! Atât. Nu convingeți senatorii din partidul căruia îi aparțineți când și cum să ia cuvântul și că dumneavoastră trebuie să vă spuneți un punct de vedere!

Revenind la istorie...

## **Domnul Mihai Răzvan Sturzu**

**:**

## Bravo! Asta este...

## **Domnul Dumitru Oprea:**

E o probă de indisciplină în Senat...

Domnule deputat, vă rog frumos să respectați...

...și cer chestorului să vă dea afară din sală.

Domnule Oprea, nu intrați în dialog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cer chestorului..., că nu mă cenzurați dumneavoastră!

Vă corijez comportamentul.

Domnule deputat, la Camera Deputaților, ar putea fi acceptat...

Suntem Camera superioară... Dacă veniți dintr-una inferioară...

...aici noi ne respectăm.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

...probați că este numai ca formă administrativă, nu și comportamentală.

Vă fac trimitere la anul 1906.

Nu 1907. Probabil că știți ce s-a întâmplat și în 1907.

Dar în 1906 s-a creat Loteria Română cu scopul de a-i ajuta pe cei pe care statul nu putea întocmai să-i ajute și societatea civilă, prin aceste forme, a sărit în ajutor.

Ulterior, din compania Loteria Română, când dumneavoastră nu erați prin Parlament, colegii dumneavoastră au făcut pulbere cota-parte ce i se cuvenea culturii.

Nu am să vă citesc câte articole de lege, în 2012, au fost făcute pulbere. Mai rămânea un fir de ață cu care aceste organisme profesionale să mai existe.

Și dumneavoastră sunteți de tipologia întâi, punem bomba, se face pulbere, și apoi vedem ce ridicăm.

Nu desființați și pospaiul de cultură care mai rămâne.

Și cu asta cred că v-am dat mesajul pe care dumneavoastră, tinerii, trebuie să-l pricepeți de la înaintași.

Deci dumneavoastră aveți de două ori de mers în istoria României, ca să vedeți de când binefacerea există.

Doi. În istoria curentă a României... și luați ordonanța din vara anului 2012 – de fapt a fost dată în august, în plină vacanță, când s-au desființat toate sursele de finanțare pentru cultura României... Și dumneavoastră veniți aici și-i trageți de urechi.

Mulțumim, domnule senator.

A mai solicitat domnul Vosganian și vă propun să încheiem dezbaterile. Microfonul 2.

Am luat cuvântul din nou, pentru că am crezut că anumite chestiuni sunt lămurite, dar mă simt obligat să fac câteva corecturi.

În primul rând, am înaintat Comisiei pentru cultură toate uniunile de creație – spun „am”, pentru că eu sunt prim-vicepreședintele scriitorilor și sunt familiarizat cu această temă – am înaintat toată lista programelor care au fost finanțate din timbrul cultural.

Cine are cea mai mică suspiciune legată de destinații vă rog să consulte aceste liste! Uniunea Scriitorilor a avut o listă de aproape o sută de programe, printre care îngrijirea aleii scriitorilor. Trebuie să știți că aleile marilor scriitori români sunt îngrijite din această sursă.

Apoi, se acordă ajutoare sociale, ajutoare de înmormântare și medicamente. Nu vreau să fac o listă a tuturor marilor scriitori români care au beneficiat de aceste lucruri, pentru că ajungem în situații delicate.

Apoi, se plătesc programe culturale. Deci acești bani ajung la oameni de cultură, prin programe culturale, prin festivaluri culturale, prin premii culturale, prin lecturi publice. Asta în ceea ce privește Uniunea Scriitorilor.

În al doilea rând, nimeni din conducerile uniunilor nu primește bani, salariu din acești bani, astfel încât ideea că noi, care conducem uniunile, avem vreun interes direct în gestionarea acestor bani nu este corectă.

Și, în al treilea rând, dacă există suspiciuni în legătură cu un domeniu sau altul, se poate reglementa acel domeniu, dar nu vreau să-mi spuneți mie, stimați colegi și stimate domnule inițiator, că cu cei 60.000-70.000 de euro pe an, adică 5.000 de euro pe lună pe care-i primește Uniunea Scriitorilor drept timbru literar, se corupe breasla scriitorilor.

Mie mi se pare că o astfel de afirmație este atât de jos, încât a urma un inițiator care spune că cu 60.000 de euro o breaslă întreagă se duce în pas de defilare către obediență față de guvernare este o jignire pe care eu nu pot s-o calific.

De aceea, tot acest context în care se aruncă suspiciunea asupra organizațiilor care tipăresc în Monitorul Oficial execuția bugetară... Cu excepția uneia sau două organizații care sunt înființate înainte de război, celelalte tipăresc în Monitor execuția bugetară.

Mulțumesc, domnule senator.

La final, dau cuvântul inițiatorului pentru a mai face câteva lămuriri. Microfonul 5.

Mulțumesc foarte mult.

Aș vrea să... N-am vrut să intru în detalii tehnice, pentru că m-am gândit că vă veți plictisi pe subiect, dar haideți să vedem de ce această lege nu se poate aplica nici astăzi, așa cum e astăzi!

Doamnelor și domnilor,

În ziua în care trăim noi, în timpul în care am ascultat dezbaterile de aici, am downloadat pe telefonul meu două cărți și patru cântece. Niciunul dintre aceste produse culturale nu poartă timbru cultural. De ce? Pentru că, în lumea în care trăim noi, mare parte din producția culturală este digitală.

Ne întoarcem la ce discutam. Mi se pare trist și nu voi accepta lecții de niciun fel de la oameni care vorbesc despre un subiect pe care nu-l cunosc sau poate-l cunosc doar tangențial.

Acest timbru cultural nu ia bani de la cultură. Dimpotrivă, lasă bani creatorilor de cultură. Și vă dau câteva exemple: există și un timbru arhitectural în această mare... pe această masă de timbre culturale.

Faceți un exercițiu în care un tânăr, să spunem că, în sfârșit, după 10-20 de ani de muncă, își ia un credit și poate să-și facă o casă. Se duce la un arhitect, plătește 1.000, 2.000, 3.000 de euro proiectul arhitecturii de casă, după care mai trebuie să plătească uniunii de creatori care sprijină – nu-i așa? – cultura și arhitecții, încă un procent din valoarea declarată a casei, doamnelor și domnilor.

Explicați-mi mie cum sprijinim noi cultura, actul cultural, când oamenii trebuie să plătească, în cazul arhitecturii, un procent din fiecare țiglă, țeavă, geam, cărămidă pe care o pun în casa lor!

De fapt, dacă renunțăm la acest timbru cultural...

Doamnelor și domnilor liberali, sunt un om de stânga cu un proiect foarte de dreapta. Acest proiect de dreapta spune: luați taxele de pe cultură și lăsați cultura să trăiască liberă, sănătoasă! Lăsați tinerii creatori de cultură să fie și antreprenori! Cultura nu mai funcționează în anul 2015 ca pe vremuri.

Ni se spune că această sumă din timbrul cultural reprezintă cel mai mare venit pentru uniunile de creație. E adevărat. Uitați-vă în declarația de avere publică a celui care face lobby, în calitate de senator, pentru acest proiect, să vedeți cum a încasat salariu 500 de milioane de lei vechi. Și acum ne vorbește nouă de cum se curăță aleile cu banii ăștia?

Vă rog să concentrați, domnule deputat.

...și să explice acum cum este corect... Vă mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Comisiei pentru cultură dorește să mai intervină.

Domnul senator Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi nu putem opera cu jumătăți de adevăr, apropo de unde în lume se aplică sau nu se aplică, se încasează sau nu acest timbru literar, pentru că alte state europene au un sistem compensatoriu și le acordă deductibilități și tot felul de bonificații firmelor, oamenilor de afaceri care susțin acte de cultură. Deci au ceva prin care echilibrează cultura și-o susțin, dar indirect.

Pe de altă parte, eu vreau să-i spun inițiatorului că mă simt jignit. Câtă vreme aici se argumenta pro sau contra acestui proiect, dânsul a afirmat – și nu aveți decât să luați stenograma – că, în timp ce a stat aici, a descărcat două cărți și un cântec. Deci atâta preț a pus pe argumentele noastre, pe ce am spus! A venit setat emoțional, trebuie neapărat să-și promoveze proiectul. Nu este în regulă, stimați colegi! Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei naționale a unirii Basarabiei cu România.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul deputat Tomac Eugen – microfonul 6.

## **Domnul Eugen Tomac** _– deputat_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru mine, ca parlamentar, reprezentant al românilor din Basarabia în Legislativul de la București, este o onoare să vin să vă prezint această inițiativă legislativă, care are menirea de a cinsti o dată importantă din istoria noastră națională, și, cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să dau citire actului care marchează această zi importantă din istoria României, un eveniment care a avut loc pe 27 martie 1918 la Chișinău:

„În numele poporului Basarabiei, sfatul țării declară: Republica Democratică Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna, se unește cu mama sa, România.”

Cred că, după 1 Decembrie 1918, ziua de 27 martie trebuie să devină o zi importantă în istoria noastră națională, motiv pentru care vin cu această propunere legislativă de a institui ziua de 27 martie drept Ziua unirii Basarabiei cu România.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a exprima punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Bogdan Stanoevici. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Punctul de vedere al Guvernului este de a susține propunerea legislativă, cu observațiile și propunerile aferente, printre care am să vă dau citire doar asupra felului în care se numește această zi, pentru a nu exista confuzii cu ziua națională, care este una singură. Formularea ar fi: Ziua unirii Basarabiei cu România, care se constituie, să devină o sărbătoare națională.

În rest, repet, punctul de vedere al Guvernului este de susținere a acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, care ne va prezenta raportul. Domnul senator Pașcan – microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea Zilei naționale a unirii Basarabiei cu România, eveniment ce ar urma să fie sărbătorit anual, în data de 27 martie.

Intervenția legislativă vizează, de asemenea, reglementarea măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare a acestei sărbători la nivel național și local. Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Prin punctul său de vedere, Guvernul României susține propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia românilor de pretutindeni a Senatului ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media și, respectiv, de Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului în ședințele din data de 22 septembrie.

Din partea Guvernului, la ședințe a participat domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

În cursul dezbaterilor, cele două comisii au formulat și adoptat un număr de amendamente care sunt de competența decizională a Camerei Deputaților și care se regăsesc în anexa la prezentul raport comun.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente.

Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun plenului Senatului spre dezbatere raportul comun de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă privind instituirea Zilei naționale a unirii Basarabiei cu România. Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții din partea domnilor senatori? Domnul Nicolae Vlad Popa – microfonul 2.

Așa cum se știe și, de fapt, prin citirea actului Unirii..., se spune cât se poate de clar că Basarabia a fost ruptă din trupul țării. Fiind vorba de prima Cameră legiuitoare, cred că puteți să vă gândiți foarte atent asupra modificării titlului, pentru că, de fapt, e vorba de reunire.

Trebuie găsită sintagma cea mai potrivită gestului politic și istoric, în așa fel încât să folosească și basarabenilor, și românilor.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnul... Nu, nu...

Nu mai dorește domnul senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Supun aprobării și propunerea legislativă. Am deschis votul.

79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 26 martie drept Ziua literaturii române.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Bogdan Stanoevici – microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Guvernul României, dată fiind existența altor zile care sunt legate de literatura română, de cartea românească, de limba română, consideră că ar fi cel mai potrivit – la latitudinea dumneavoastră, a senatorilor și așa mai departe –, a decide dacă considerați necesar ca această zi de 26 martie să fie decretată Ziua literaturii române.

Este punctul de vedere al Guvernului. Vă mulțumesc.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură, domnul senator Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunerea legislativă reglementează declararea zilei de 26 martie drept Ziua literaturii române.

Potrivit expunerii de motive, această dată a fost aleasă pentru a reaminti că, în 26 martie 1863, la Iași, lua ființă Societatea „Junimea”. Anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei literaturii române, ar urma să fie organizate manifestări culturale dedicate acestui eveniment.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ.

Până în momentul redactării prezentului raport, Guvernul României nu a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a Senatului a transmis avizul favorabil.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din data de 22 septembrie anul curent. Guvernul a fost reprezentat de domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

În cursul dezbaterilor, majoritatea senatorilor au opinat că, în condițiile în care este statuată legal o zi a culturii române, sărbătorită anual în data de 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, nu se justifică instituirea și a unei zile a literaturii române.

De altfel, în data de 18 martie 2014, Comisia pentru cultură și media a mai dezbătut o astfel de propunere legislativă, cu un conținut similar, Propunerea legislativă privind instituirea Zilei naționale a literaturii române, întocmind un raport de respingere.

În final, propunerea legislativă a fost respinsă de ambele Camere ale Parlamentului.

Pentru aceste considerente, în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 26 martie drept Ziua literaturii române.

Vă mulțumesc.

Mulțumim. Sun intervenții? Nu sunt... Domnul Nicolae Vlad Popa – microfonul 2.

Îmi pare rău că se expediază o problemă și-mi pare rău că inițiatorul nu a venit să-și susțină punctul de vedere, pentru că noi știm cum funcționează sistemul. În momentul în care ai o zi... Și ați votat dumneavoastră și zile ale minorităților naționale, care v-au explicat că există, prin această formă, instituirea unei zile naționale, posibilitatea ca autoritățile, inclusiv autoritățile locale și mai ales cele centrale să poată să facă gesturi din punct de vedere material-financiar pentru a susține – ce? – literatura română... Credeți că literatura română este susținută în mod suficient sau mai bine zis civilizat? Nu cred. Eu știu doar că cei care fac literatură astăzi, în România, trăiesc de azi pe mâine. Nu toți, dar majoritatea. Și, atunci, să aruncăm – deși am înțeles că a mai fost discutată o astfel de propunere –, s-o aruncăm la coș nu cred că este corect. Literatura română și Societatea de la Iași, într-adevăr, au avut o importanță extraordinară în dezvoltarea culturală a societății românești și puteam marca ziua respectivă ca fiind, într-adevăr, Ziua literaturii române.

E păcat. Eu v-aș ruga să votați împotriva raportului de respingere, pentru că nu faceți decât să notați pe calendar o posibilitate ca cineva să se gândească la importanța literaturii române.

Mulțumesc.

Domnul senator Pașcan Marius – microfonul 1.

## Stimați colegi,

Eu cred că, într-un fel sau altul, în primul rând, trebuie să fim consecvenți. Noi..., un proiect cu exact același obiectiv l-am respins anterior.

Evident argumentele colegului nostru, senatorul Popa, sunt serioase, dar trebuie să ne gândim, dacă stabilim o zi a literaturii, de ce în mod obligatoriu să o legăm de ziua de naștere a Junimii, pentru că au mai fost mișcări culturale importante, au mai fost și alte reviste covârșitoare în configurația spirituală și culturală a poporului român, a fost Dacia, de pildă. Nu uitați și de excesele Junimii, pentru că Junimea a pledat exclusiv pentru noile forme de manifestare, a repudiat Școala Ardeleană. Deci nu putem să uităm lucrurile acestea și, dacă ne preocupă într-adevăr, sigur că nu sunt temeiuri să nu avem o zi a literaturii doar pentru că ea este asimilabilă zilei de naștere a poetului național, dar nu este reprezentativă ziua de 26 pentru ce înseamnă cultura română de-a lungul timpului, date fiind excesele pe care le-am argumentat, și nu intrăm în detalii. Ar fi multe de spus pe acest subiect.

Prin urmare, deși agreez și sunt pertinente..., consider pertinente argumentele colegului meu, cred că ziua aleasă și legarea ei de Junimea nu este tocmai cel mai bun lucru. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

## Distinși colegi,

Avem Ziua culturii române, avem Ziua literaturii române... Ziua limbii române.

Este firesc acest raport de respingere. Am să vă spun ceva.

La rându-mi pot fi și alte date la fel de importante precum înființarea Junimii. Să ne gândim numai la Școala Ardeleană. Să ne gândim la Mitropolitul Șaguna, deci sunt foarte multe date care pot fi invocate drept date pentru literatura română. De ce „Discriptio Moldaviae” sau – știu și eu? – nu știu ce operă a lui Dimitrie Cantemir n-ar fi la fel de îndreptățită? Dar întotdeauna am fost împotriva acestor excese. De ce nu ne-am gândi apoi și la ziua matematicii române, și la ziua filozofiei, și la ziua chimiei române șamd?! Savanți am avut.

Prin urmare, la rându-mi, aș îndrăzni să nu fiu totuși de acord cu distinsul nostru coleg, domnul senator Nicolae Vlad Popa, și să agreez raportul de respingere.

Mulțumesc.

Domnul senator Bumbu – microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-o perioadă în care literatura este devalizată, în care elevii citesc atât de puțin – ca să nu mai vorbesc de cei maturi –, din diferite motive, această propunere, cu o dată pe care alții o contestă – se pot găsi la orice inițiativă de genul acesta alte evenimente sau personalități –, dar motivat pe fond numai pentru faptul că există o zi a culturii... să nu acceptăm o astfel de propunere mi se pare că nu stă în picioare, mai ales că nu solicită nimic. În schimb, putem anticipa ce se va întâmpla într-o astfel de zi sau în zilele pregătitoare, în școli, în instituții și peste tot.

Eu zic că, față de alte inițiative de genul acesta – știu eu, precizarea ca erou național a unei mari personalități, dar care, din păcate, e decedată – și altele, care sunt chiar discutabile, eu zic că merită, numai spunând literatură română.

Iar dacă alții au alte propuneri de date, au avut timp suficient să le propună.

Mulțumesc.

Domnul senator Savu Daniel – microfonul 4.

## **Domnul Daniel Savu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

E o onoare să-mi dați și mie cuvântul. Onoarea e pentru că ați condus foarte frumos această ședință.

Am intervenit, stimați colegi, numai pentru a vă reaminti că 26 martie 1990 este deja decretată Ziua SRI-ului. Este ziua de înființare a SRI-ului și SRI-ul o sărbătorește în fiecare an. 26 martie 1990. 26 martie e Ziua SRI-ului, atunci țin bilanțul, atunci fac toate astea. Se creează o confuzie cu ziua asta a literaturii. E adevărat că și SRI citește mult, dar citește rapoarte.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator.

Domnul Hașotti mai dorește să intervină. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Evident, domnul senator Savu mi-a adus un contraargument și mai aduc încă unul. De vreme ce este Ziua SRI-ului, unde se face atâta literatură, nu se mai poate...

Dar, înainte de a vota, înainte de a vota, gândiți-vă, stimați colegi, dacă literatura nu este parte a culturii. Și, de vreme ce avem o Zi a culturii române, _cui prodest_ ?

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Închei dezbaterile generale. Nu mai sunt intervenții.

Trecem la votul asupra...

Domnule senator Bumbu, vă rog frumos! Domnule senator Bumbu!

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Vă propun să încheiem ședința la acest punct. Declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi. Mulțumesc, doamnelor și domnilor senatori.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815117]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 179/21.X.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei