Stenogramă plen

Stimați colegi, declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 8 iunie 2016.

Îl invit la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Refuzul dreptei de se uni a fost o favoare făcută PSD-ului, care a pornit fără emoție într-o cursă electorală pe care a câștigat-o, consolidând totodată poziția de lider a lui Liviu Dragnea. Unificarea dreptei nu este deloc o problemă lipsită de substanță. Este o realitate și, chiar dacă pentru locale nu s-a realizat, pentru parlamentare trebuie să aibă loc. Este o lecție pe care trebuie să o învățăm de la alegerile locale.

Dincolo de frământarea dreptei, prezența redusă la vot este o altă chestiune importantă. O participare care cu greu s-a apropiat de 50% dă un semnal clar în legătură cu legitimitatea scăzută a aleșilor. Reprezentativitatea scăzută este dublată și de faptul că o rată mică de participare la vot favorizează păstrarea funcțiilor, în cele mai multe cazuri,

de către PSD. Așadar, tipic alegerilor într-un singur tur, o minoritate dintr-o minoritate a decis soarta unei majorități.

PNL a fost de la început promotorul dreptei unite și am făcut un apel explicit la colegii din celelalte partide, dar niciunul nu a dorit să renunțe la propriul loc din lumina reflectoarelor. Un simplu calcul matematic arată clar că împărțirea sau, poate mai corect, risipirea voturilor pe un segment necoagulat de dreapta va avea să mai cumpere încă patru ani pentru PSD. O alianță politică ar fi avut o putere mai mare decât un partid individual, mai ales că miza era o forță politică suficient de puternică să se opună PSD-ului. Cel mai pesimist scenariu ar fi însemnat un număr mai mare de locuri în consiliile locale, contracarând mai eficient eventualele abuzuri ale PSD. Având în vedere că peste câteva luni vom avea un nou scrutin, nu este prea târziu să aplicăm ceea ce presupunem că am învățat acum.

Revenind la participarea la vot, remarcăm o prezență semnificativă a femeilor de peste 45 de ani și o rată minimă de participare în rândul tinerilor. Per total, prezența la urne a fost mică, fie din dezinteres, fie din încercarea de a transmite un mesaj. Totuși, în ciuda mesajului pe care se presupune că îl transmite, absenteismul girează tocmai prin neexprimare rezultatul scrutinului. Pasivitatea electoratului care ar putea schimba ceva este foarte confortabilă pentru PSD, care contează pe fidelitatea votanților săi.

În absența unei mobilizări civice, rezultatul de la locale va fi replicat și la alegerile parlamentare. Se desprinde, așadar, o lecție esențială: singura cale prin care PSD putea fi blocat era o prezență mai mare la urne și un vot explicit împotriva a tot ceea ce a reprezentat hegemonia social-democrată. Neimplicarea civică a aproximativ 4% mai puțini votanți față de alegerile locale din 2012 poate fi privită ca o metodă incidentală de legitimare a tot ceea ce contestă și detestă cei care nu participă la jocul democratic.

După 26 de ani, am avut o nouă „Duminică a Orbului”, însă de această dată nu votul masiv a adus victoria, ci mai degrabă apatia electoratului și absenteismul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

## DUPĂ PAUZĂ

O invit la microfon pe doamna senator Gabriela Crețu. Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi, oriunde ați fi!

Au trecut, pentru mulți dintre noi, câteva luni de imersie totală în realitatea celor pe care îi reprezentăm. Am fost în sate unde nu am mai fost de mult. Am stat mult de vorbă cu oamenii în fața caselor lor, nu doar cu cei aleși în consilii sau cu cei care lucrează în administrații, în birouri. Mi s-a confirmat un lucru pe care îl știam de mult, speram însă să nu am dreptate: agenda cetățeanului e alta decât cea publică.

Agenda publică e ceea ce se publică. Adesea, noi înșine ne luăm temele de la televizor. Televiziunile au audiență, argument ce ne face să credem că ele reflectă corect realitatea de care trebuie să ne ocupăm. Butonăm zilnic să vedem ce se mai întâmplă. Băsescu, prezent pe toate canalele, dădea unora frisoane. După cum s-a văzut, cetățenilor nu le-a spus nimic. Le-a trezit doar ceva amintiri urâte, ale unei înfrângeri, cea din 2012. Ignorăm adesea că la televiziuni se transmit știri și opinii de către cei care au interesul să transmită și puterea să o facă – puterea banului, puterea informației. Aceștia nu ascultă, eventual ne ascultă. Ascultăm.

Ascultând, vedem cum oamenii se preocupă de lipsa perspectivelor, locuri de muncă sau locuințe pentru tineri, de întârzierea subvențiilor pentru agricultură, de apă, canalizare, de condiții civilizate și egale, de viitor. Am văzut cum lupta noastră pentru reducerea inegalităților și creșterea salariului minim, cea mai importantă pe care am dus-o, nu are oriunde efecte, că patronii găsesc mereu moduri să ocolească legea și să nu plătească corect. Am putut verifica cum întreprinzătorii mici sunt mereu ținta Fiscului, iar cei mari sau șmecheri sunt ocoliți. Niciun cetățean nu mi-a cerut în aceste două luni să modific Legea antifumat. Să facem un Cod fiscal mai drept cu cel mic și care să-l taxeze și pe cel mare și atotputernic, da, au spus-o și repetat.

Credeți că cetățenii sunt indiferenți față de politică? Nu chiar. Sunt îngrijorați de soarta democrației și ne reproșează ceva mereu, că votul lor adesea nu mai înseamnă nimic și că nu facem destul ca să îi dăm valoare.

Nu v-am spus lucruri pe care nu le știați deja. Sunt sigură că le știați. V-am reamintit doar ceea ce ar trebui să nu uităm. Mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea... înțeleptul Senatului. Aveți cuvântul.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Da, trebuie să mă controlez un pic, că am fost atât de înduioșat de declarația colegei mele încât greu îmi stopez lacrimile.

E dreptul meu.

Declarația are titlul „Lupta pentru apărarea justiției de atacurile PSD abia începe”.

După atâtea condamnări și urmăriri penale ale liderilor PSD, era de așteptat ca acest partid să-și reconsidere poziția față de justiție. Dar faptul că președintele Dragnea a rămas în funcție arată că legea nu a avut niciun efect. Iar acum, prin câștigarea alegerilor în mai multe orașe din țară, PSD va trece într-o nouă etapă. Vremea defensivei, a promisiunilor de îndreptare, a cenușii puse în cap a trecut, putând da din nou frâu liber iureșului pesedist față de lege.

Nu ne putem aștepta la nimic bun din partea PSD, pentru că își va manifesta mai departe dorința de apărare a imunității celor cu probleme din Parlament. Întărit cu un scor bun în alegerile locale, PSD își va arăta deplina adversitate față de DNA. Pentru că la orice critică social-democrații vor invoca voința poporului, chiar dacă susținătorii lor au votat în speranța unei vieți mai bune, așa cum li s-a tot promis, nu împotriva justiției și a ideii de dreptate.

Mulți baroni din țară, alături de foști miniștri, vor face mari presiuni pentru a limita puterea și independența procurorilor. De aceea, PNL trebuie să fie pregătit pentru o luptă extrem de dificilă în perioada ce urmează, pentru apărarea statului de drept, bătălie pe care avem obligația să o ducem cu toate puterile noastre, într-un moment în care democrația ar putea fi pusă din nou la grea încercare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc...

## **Domnul Vasile Nistor:**

Păstrați liniștea în sală, vă rog, dragi colegi.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cumva, declarația politică de astăzi vine foarte bine, ca titlu, după cea de dinainte. „România a votat”, așa am intitulat-o.

Potrivit raportărilor Biroului Electoral Central, la alegerile locale din acest an au votat aproape 9 milioane de români, respectiv 48,43%. Printre județele cu cea mai mare prezență la urne au fost: Olt, cu 58,47%, Giurgiu, cu 60,34%, Teleorman, cu 58,29%, iar cea mai scăzută participare la vot în afara capitalei a fost în Timiș, cu 38,82%, și Covasna, cu 42%. În București a fost înregistrată o prezență de aproximativ 31,06%. În condițiile în care peste 18 milioane de cetățeni cu drept de vot au fost chemați la urne duminică pentru alegerea autorităților administrației publice locale, consider că trebuie să analizăm foarte serios datele pe care le avem la dispoziție.

În ciuda echilibrării forțelor partidelor principale din scena politică, fapt care duce la o oarecare stabilitate politică și care trebuie întreținut, este vizibilă o deteriorare a încrederii oamenilor în clasa politică. Tocmai de aceea este nevoie de o analiză clară și de adoptarea unor măsuri concrete pentru a spori încrederea cetățenilor, dar mai ales pentru a crește vizibilitatea acțiunilor pozitive ale clasei politice.

Să nu uităm că echilibrul dintre majoritate și opoziție depinde de gradul de democrație din societate, de cultura politică, de experiența actorilor politici, precum și de evoluțiile din regiune. Poate că, în lumina tabloului conturat de prezența scăzută la vot, ar trebui să facem în așa fel încât cele câteva exemple de cooperare și realizări legislative comune să fie mai mult decât o excepție.

Perioada următoare se anunță a fi importantă pentru societatea noastră, mai ales dacă ne gândim la apropierea alegerilor parlamentare. Consider că acest eveniment electoral este unul care ar trebui să suscite un interes major din partea populației, în special dacă luăm în calcul miza elementelor implicate în proces.

În acest sens, mă refer, desigur, la faptul că structurile parlamentare au un rol major în luarea unor decizii extrem de importante și relevante, care ating viața fiecărui cetățean român. Este crucial ca fiecare dintre noi să înțeleagă că votul dat reprezintă împuternicirea unei persoane de a ne reprezenta în cauza atâtor aspecte relevante.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Valer Marian. Am spus Valer Marian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Fața întunecată a DNA: incompetența, corupția și imoralitatea unor procurori anticorupție”.

Într-unul din ultimele sale interviuri, care au devenit tot mai frecvente în ultimii ani, fapt pentru care a început să fie comparată cu un star rock, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna doctor Laura Codruța Kövesi, le-a reproșat judecătorilor din România că în peste 60%

din dosarele DNA au pronunțat hotărâri definitive de condamnare la închisoare cu suspendare condiționată. Se vede încă o dată că doamna doctor Kövesi acceptă cu greu prescripția constituțională că justiția se înfăptuiește în țara noastră prin instanțe de judecată, nu prin binomul SRI–DNA.

Dar ce se vede cel mai clar este calitatea slabă, precară a dosarelor instrumentate de DNA. Aplicarea de către instanțele de judecată a unor pedepse cu suspendare condiționată în cazul a aproape două treimi din inculpații trimiși în judecată de DNA indică, pe de o parte, că DNA nu s-a concentrat pe marea corupție, ci pe cazuri mărunte, având ca obiect infracțiuni conexe faptelor de corupție, supralicitând dispozițiile lacunare ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, iar, pe de altă parte, lipsa de profesionalism, incompetența unor procurori anticorupție.

Procentul mare de suspendări condiționate nu se datorează indulgenței judecătorilor față de inculpații trimiși în judecată, ci indulgenței față de DNA. Dacă unii judecători nu ar fi fost timorați de DNA și SRI, probabil că numărul suspendărilor condiționate ar fi fost și mai mare ori că în multe cauze s-ar fi pronunțat achitări în loc de suspendări.

În România a fost înregistrat în ultimii ani și cel mai mare procent de achitări în dosarele trimise în instanțe de DNA. Procentul de achitări în dosarele DNA a ajuns la 10-12%, cu mult peste media europeană în cazul dosarelor de corupție, care este în jur de 6%. Procentul de achitări înregistrate de DNA depășește substanțial, chiar exponențial, procentul de achitări înregistrate de celelalte unități de parchet din România, care a fost de 1%. Majoritatea achitărilor în dosarele DNA au fost pronunțate pentru că fapta nu exista sau nu era probată ori nu era prevăzută de legea penală.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai așteptăm. Suntem încă în timpul alocat declarațiilor politice.

Mai avem un coleg.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian Dorel. A venit și domnul senator Ghilea Gavrilă.

Nu? Nu susțineți declarația politică? Sunteți pe listă.

Nu?

Bine.

Aveți cuvântul, domnule senator Bodog Florian Dorel.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Importanța familiei în societatea românească”.

În declarația mea de astăzi aș dori să vă vorbesc despre importanța familiei pe plan social în România.

Familiile sunt nucleul de bază al societății, oferind fiecăruia dintre noi valorile pe care se axează dezvoltarea noastră ca persoană: dragoste, respect reciproc, libertate, evoluție, întrajutorare și perpetuarea tradițiilor.

În acest context, familia este înțeleasă ca fiind cea mai însemnată uniune socială, de care depind dezvoltarea, stabilitatea și existența întregii societăți. O familie puternică, care trăiește într-un mediu economic și afectiv favorabil, contribuie semnificativ la binele comunității din care face parte. Ea poate ajuta la reducerea sărăciei, la promovarea egalității și la respectarea drepturilor omului.

Sprijinirea familiilor este crucială pentru a asigura fructificarea potențialului lor la nivel maxim. Acest lucru înseamnă să conștientizăm nevoile și rolul lor în politicile de dezvoltare la nivel regional, național și mondial și să pledăm constant pentru un tratament egal al familiilor.

Pentru noi, în calitatea noastră de aleși ai cetățenilor, necesitatea asigurării unui climat sănătos și prosper pentru familiile din România este o responsabilitate de care trebuie să ne achităm prin elaborarea de programe și politici menite să îmbunătățească constant nivelul de trai și de confort al familiilor. Este, astfel, necesară continuarea programelor care susțin direct și indirect nucleul familial, precum reformele în sănătate și educație, politicile publice privind dezvoltarea demografică, îmbunătățirea situației economice și crearea de locuri de muncă mai bine plătite, precum și a inițiativelor sociale menite să ofere resorturile de pe care familia modernă poate să crească în continuare.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm. Îl avem pe domnul senator Agrigoroaei Ionel, da? Aveți declarația sau mai durează? Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei – titlul declarației: „Direcția Generală Antiincompetență”.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție din ultimii ani a reușit să facă pentru România ceea ce niciun guvern anterior nu a reușit. A zdruncinat din temelii și a destructurat o mare parte a organizațiilor mafiote abonate la banii statului. Mai mult, a reușit, prin acțiunile sale, să bage frica în administrația locală și cea centrală, sistemul de șpagă pentru semnături, aprobări sau eliberări de acte, autorizații sau licitații fiind redus la cele mai de jos limite cunoscute vreodată în România după Revoluție.

Asistăm însă la un fenomen paradoxal. Întreaga administrație este acum blocată după raziile DNA. Nimeni nu își mai asumă răspunderea semnăturii și întregul circuit este blocat. Acest fapt se vede clar în investițiile companiilor, care sunt oprite în hățișul birocratic. La fel și capacitatea de a cheltui cu folos și în interesul cetățeanului banul public. De aceea, în acest moment trăim un fenomen incredibil. Statul român stă pe un munte de bani, dar e incapabil să-i cheltuie.

Să nu se înțeleagă greșit. Nu DNA a blocat procesul birocratic și aparatul administrativ... chiar dacă și DNA-ului aș avea multe să-i reproșez, într-o viitoare declarație o să vin și cu asemenea aspecte. Acestea sunt blocate, în multe cazuri, și de calitatea extrem de slabă a unor funcționari publici, dar și de lipsa de fermitate, inițiativă și viziune a unor conducători de instituții. După 20 de ani de nepotism, furt și trafic de influență, nici nu puteam avea o altfel de administrație.

România a reușit și reușește prin DNA să se lupte direct cu clanurile de interes și cu corupția. Am ajuns însă într-un moment în care avem nevoie de o nouă instituție. O lege și o instituție care să ancheteze și incompetența. Când ai un funcționar sau un șef de instituție publică a cărui lipsă de decizie, incapacitate, lipsă a unei viziuni de acțiune sau rea-credință blochează investiții de milioane de euro, atunci acesta trebuie să răspundă, atât civil, cât și penal, dacă este cazul; în cazuri excepționale, bineînțeles. Dacă nu face față la asemenea responsabilități normale pentru asemenea funcții, care sunt grele, într-adevăr, atunci să lase locul altuia, care să știe, poate și vrea, deoarece sunt și asemenea persoane, care sunt dispuse să-și asume, care pot ști mai mult, care pot fi pregătite mai bine, care pot să aibă o viziune, într-adevăr, mai bună decât cel care ocupă în acest moment acel post.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm. Suntem în timp.

Să înțeleg că sunteți pregătit să luați cuvântul, da? Aveți cuvântul, domnule senator.

Urmează la microfon domnul senator Gavrilă Ghilea.

„Stranii coincidențe cu incidențe electorale” Domnule președinte, Stimați colegi,

Într-o sesizare depusă în ultima zi a campaniei pentru alegerile locale la biroul electoral județean, semnalam faptul că, în perioada premergătoare acestui tur de scrutin, la nivelul mai multor unități administrativ-teritoriale din Bihor s-a înregistrat o activitate febrilă de eliberare a sute de vize de reședință.

Astfel, din informațiile care ne-au parvenit din teritoriu, au existat grupuri de persoane, aparent fără nicio legătură cu unele dintre aceste localități, care au solicitat și primit vize de reședință, în unele cazuri, în același imobil, chiar dacă acesta era practic nelocuibil.

Întrucât perpetuarea unor astfel de practici la nivelul mai multor comune din județul Bihor ne-a trezit suspiciunea, am procedat la analiza comparativă a dinamicii acestui fenomen, raportând datele la situația existentă la finele anului trecut.

Am avut, astfel, surpriza neplăcută să constatăm că asistăm la un transfer formal de locuitori, de natură să influențeze în mod considerabil efectivele corpului electoral prin supradimensionarea artificială, cu marje cuprinse între 5 și 20%, a numărului de votanți.

Așa s-a întâmplat, bunăoară, în comuna Brusturi, unde în perioada premergătoare campaniei electorale, precum și în timpul acesteia au fost eliberate peste 120 de vize de reședință (flotant), deși la nivelul lunii decembrie 2015 numărul acestora nu era decât 5.

De asemenea, în comuna Sâmbăta, în aceeași perioadă au fost solicitate și eliberate peste 240 de vize de reședință, în condițiile în care la finele anului trecut doar o singură persoană avea statut de flotant.

Nici în comuna Gepiu lucrurile nu au stat altfel, mai mult de 140 de vize de reședință fiind eliberate în ultimele luni, deși doar nouă persoane cu domiciliul flotant erau înregistrate la începutul anului în evidențele acestei primării.

Nu în ultimul rând, comuna Lăzăreni s-a îmbogățit subit în perioada premergătoare campaniei electorale, precum și în timpul acesteia cu peste 90 de locuitori beneficiari ai vizelor

de reședință, pe baza cărora și-au exercitat dreptul la vot la scrutinul din 5 iunie 2016, deși la finele anului trecut nu existau decât doi astfel de solicitanți.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Dragi colegi,

Timpul s-a terminat. Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Da, uitasem.

Următorii colegi au depus declarațiile politice:

– Frătean Petru Alexandru, Firea Gabriela, Silistru Doina, Federovici Doina Elena, Butnaru Florinel, Bădălău Nicolae – Grupul parlamentar al PSD;

– Vochițoiu Haralambie, Popa Constantin, Isăilă Marius Ovidiu, Bujor Dumitru Marcel – Grupul parlamentar al UNPR;

– Nistor Vasile – Grupul parlamentar liberal-conservator;

– Saghian Gheorghe, Mocanu Victor – senatori independenți.

O zi bună!

Declarația politică se intitulează „PSD – cel mai votat partid românesc în județul Mureș!”.

PSD este cel mai votat partid românesc din județul Mureș, așa cum arată atât numărul de voturi pentru candidații noștri primari, cât și votul politic pentru consiliul județean! Le mulțumesc mureșenilor pentru votul acordat și vreau să îi felicit pe colegii mei candidați, dar nu numai, din toate organizațiile locale din județ pentru munca depusă și pentru responsabilitatea asumată de a veni în fața oamenilor cu seriozitate, cu fapte sau proiecte concrete pentru un viitor așa cum ni-l dorim cu toții, la noi acasă!

Semnificațiile rezultatului obținut sunt complexe și își găsesc resorturile în mai multe fundamente. Oamenii au înțeles că vocația noastră ca partid de stânga este politica oamenilor care muncesc din greu zi de zi pentru ca la sfârșitul zilei să aibă cu ce să-și plătească întreținerea, să cumpere haine și mâncare pentru copii, să cumpere medicamente pentru cei bătrâni.

Votul dat duminică a fost cea mai bună ocazie pentru ca oamenii să spună dacă sunt mulțumiți de ceea ce am făcut în cei patru ani de guvernare, o perioadă extrem de grea și cu multe așteptări. Toate lucrurile și legile bune pentru oameni pe care le-am făcut pentru oameni, fie că vorbim despre creșterea salariilor, reducerea TVA, subvenții mărite și plătite în agricultură, grija pentru școli și pentru spitale mai bune, toate veștile bune din economie sunt apreciate de către români, pentru că nu au fost doar niște măsuri de care s-a auzit prin presă, ci ele s-au simțit direct în buzunar și în nivelul de bunăstare.

Politica pentru oameni înseamnă să ducem întreaga noastră activitate acolo unde oamenii își trăiesc viața de zi cu zi, la nivelul comunității, unde perspectiva politică se schimbă, lucrurile devin mai concrete și se măsoară în locuri de muncă, școli, spitale, apă și canalizare, drumuri asfaltate. În fiecare comunitate locală partidul este mai mult decât o siglă sau cineva care vorbește la televizor, este un cunoscut, un vecin, un coleg de muncă, un om pe care-l știi. De aceea, în egală măsură, rezultatele acestui scrutin demonstrează că mureșenii ne-au apreciat candidații cu experiență și expertiză în administrația publică locală, oameni cu bune intenții, profesioniști, integri și români adevărați.

Declarația politică este intitulată „Victorie decisivă a PSD în alegerile locale”.

Românii au votat masiv PSD în alegerile locale. Aceasta a fost realitatea de la urne și ea nu poate fi negată în niciun fel. Victoria noastră a fost rezultatul seriozității și al îndeplinirii unor promisiuni, atât locale, cât și guvernamentale. Am primit un vot pozitiv, pentru care suntem recunoscători.

Cetățenii care au venit la urne nu s-au lăsat păcăliți de manipulările, lozincile sau jumătățile de adevăr pe care au mizat adversarii noștri în această campanie, și nu numai. Am fost arătați cu degetul și ni s-a spus într-un mod simplist și necredibil că noi suntem răul din politica românească.

Cu toate acestea, în ciuda atacurilor concertate, a piedicilor puse, a încercării de acreditare a ideii că „fenomenul Colectiv” – tradus în decembrie 2015 prin proteste de stradă față de un guvern PSD – reprezintă un sentiment general al populației, românii ne-au ales în multe județe/municipii/comune din țară în defavoarea celorlalți competitori politici. Nu mai vorbesc de București, unde nu PSD a fost sancționat „de stradă”, ci chiar PNL, cel care a încercat, într-un mod inutil, să capitalizeze politic o tragedie cumplită. Ei bine, aceste manevre electorale ieftine nu au ținut. Au fost ignorate.

Am câștigat Bucureștiul într-un mod covârșitor. Am câștigat toate sectoarele, dar și primăria generală. Este o situație care ne onorează și care ne și responsabilizează în același timp. S-a spus de atâtea ori că Bucureștiul nu este de stânga, că noi nu vom putea câștiga niciodată aici. Ei bine,

acest mit a fost distrus în aceste alegeri. S-a dovedit a fi doar o dorință a adversarilor noștri mai mult decât o realitate electorală.

Am obținut la nivel național un scor foarte aproape de 40%, în ciuda tuturor atacurilor, atât la nivelul central al conducerii, cât și la nivelul bazei partidului sau al liderilor locali, deși s-a încercat în decembrie 2015 să se arunce în grădina noastră toate relele din politica românească. Cu toate acestea, oamenii au pariat pe noi, pe rezultatele guvernării noastre, pe ofertele noastre electorale. Am lăsat orgoliile la o parte, conflictele interne și am pus mai presus de interesele politice interne interesul comun.

Declarația politică se intitulează „Slavă eternă eroilor neamului!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În pragul sărbătorii Înălțării Mântuitorului nostru Iisus Hristos și a Zilei naționale a eroilor, închinăm cu smerenie și recunoștință o rugăciune pentru eroii și martirii neamului românesc căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă, pentru credință, neatârnare, dreptate și pentru apărarea și unirea țării. Gândurile noastre se îndreaptă, la aproape un veac, către eroii drept-credincioasei Armate Române căzuți în marele război pentru întregirea neamului românesc, al căror sacrificiu stă la temelia statului român de astăzi.

Ne rugăm lui Hristos Cel Răstignit, Înviat și Înălțat la cer să reverse harul Său, al luminii și vieții veșnice, dăruind odihnă sfântă întru nădejdea Învierii și sublocotenentului pompier Răzvan Dumitru Luchian, căzut la datorie în timp ce acționa pentru stingerea incendiului de la fabrica de încălțăminte din Jilava, salvatorilor SMURD al căror elicopter s-a prăbușit în timpul misiunii, eroilor din clubul Colectiv care au fost secerați de flăcări încercând să le dea celorlalți o șansă de viață și tuturor celor care s-au sacrificat pentru binele aproapelui.

De asemenea, cu acest prilej solemn, adresăm un călduros salut și sincere felicitări eroilor care dau dovadă de abnegație deosebită în împrejurări grele pentru ajutorarea semenilor ori în muncă, cadrelor medicale din blocurile operatorii, care fac eforturi susținute pentru salvarea de vieți, minerilor, care își riscă zilnic sănătatea trudind prin adâncuri, studenților care se mobilizează și participă în campanii pentru donare de sânge, unităților Ministerului de Interne care au intervenit la inundațiile ce au afectat recent nord-estul țării și tuturor celor care au ales să calce neabătuți pe drumul cel aspru al datoriei. Patria noastră și întreaga națiune vă mulțumesc pentru sacrificiile și efortul depus. Slavă eternă eroilor neamului!

Declarația politică este intitulată „Prezența la vot la alegerile locale din 2016”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În urma alegerilor, administrația locală din România intră într-o nouă etapă, menită să aducă un aer proaspăt, ce promite schimbările mult așteptate de români. De aceea, alegerile de duminică au reprezentat o oportunitate importantă pentru fiecare cetățean de a contribui activ la felul în care va arăta comunitatea din care acesta face parte, precum și la traseul pe care țara noastră îl va avea de acum înainte. Însă statisticile ce au rezultat în urma votului de la sfârșitul săptămânii relevă un fapt îngrijorător, și anume numărul mic de votanți care au mers la urne.

La nivel național, alegerile de anul acesta au arătat o scădere a interesului populației de a vota, numărul de participanți fiind de aproximativ 9 milioane de alegători (48,43%), comparativ cu cel din 2012, când s-au prezentat aproximativ 10,5 milioane de votanți (56,24%). Județul cu cea mai mare prezență a fost Giurgiu, unde 63% din populație și-a exprimat votul, în timp ce în capitală s-au prezentat doar 33,3% din bucureștenii cu drept de vot.

În județul Bacău, unde numărul total de persoane cu drept de vot este de 607.702, prezența a fost asigurată doar de 44,85% dintre aceștia, în comparație cu 53,26% la alegerile locale din 2012. În ceea ce privește orașele importante ale județului, prezența la vot arată în felul următor: municipiul Bacău – 34,3%, Onești – 35,56%, Comănești – 44,23% și Moinești – 45,88%. În urma monitorizării acestor alegeri, în Onești s-a observat că numărul cel mai mare de alegători este reprezentat de persoane trecute de vârsta de 65 de ani, în timp ce tinerii cu vârste cuprinse între 19 și 24 de ani au avut cea mai mică prezență la urne, iar acest trend este valabil și în restul județelor țării.

În ultimii ani, majoritatea criticilor aduse clasei politice au venit din partea alegătorilor tineri. Aceștia și-au exprimat dorința de a trăi într-o altfel de Românie și au susținut că vocea lor nu este auzită. După cum am menționat și la începutul declarației, aceste alegeri au reprezentat un prilej pentru ei de a se face auziți și de a decide viitorul acestei țări. Cu toate acestea, cifrele arată o altă realitate, iar numărul mic de votanți, în special cel al tinerilor, arată o lipsă de preocupare față de responsabilitățile civice ale electoratului.

## Declarația politică se intitulează „Agricultura și inundațiile”. Domnule președinte, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

În ultimele zile, ploile torențiale și cantitatea enormă de precipitații pe metru pătrat au cauzat inundații în mai multe

județe ale țării. Pagubele sunt, din păcate, semnificative, chiar și în lipsa unor date finale din teritoriu. De exemplu, un număr de 61 de locuințe din județul Vaslui au fost afectate de ploile abundente din ultimele 24 de ore, totodată fiind inundate 123 de anexe gospodărești și 28 de grădini și curți, conform ISU Vaslui. Situația este similară în alte județe, precum Harghita, Bacău, Covasna, Galați, Neamț, Suceava și Vrancea, ploile abundente căzute în ultima perioadă afectând 89 de localități din șapte județe, fiind înregistrate și două victime, în județele Bacău și Vrancea.

La ora actuală, evaluarea pagubelor este, firește, provizorie. Din păcate, suprafața de teren agricol afectată este posibil să fie mai mare decât s-a preconizat, dar acest lucru se va ști abia în urma finalizării acțiunilor de scoatere a apei și de redresare a cursurilor de apă care au ieșit din matcă.

Este absolut regretabil că acest subiect nu a avut parte de o acoperire mediatică mai mare, dar mai ales că nu a fost abordat corespunzător de către administrația centrală, care a pus un accent mai mare pe organizarea alegerilor locale, arătând o vulnerabilitate majoră în prioritizarea nevoilor oamenilor din țară.

Consider că este necesar să susținem acțiuni concrete și urgente pentru ajutorarea persoanelor aflate în situații de dificultate sporită în urma acestor inundații și, mai ales, să susținem toate măsurile necesare pentru a preveni inundații de amploare în perioada următoare.

La nivelul agriculturii, impactul negativ al inundațiilor este major. Există numeroase măsuri de prevenire și protecție astfel încât să se diminueze sau să se elimine acțiunea lor distructivă. Dintre acestea menționez, în primul rând, realizarea unor lucrări destinate să rețină și să întârzie scurgerea apelor de pe versanți, din afluenții mai mici ai bazinelor sau de torente care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau prin topirea zăpezilor etc. Aceste lucrări pot fi acțiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanților, crearea unor tipuri de învelișuri care să favorizeze infiltrația și să reducă scurgerea apelor de pe versanți, precum și construirea unor baraje de reținere pe fundul văilor. Alte soluții cuprind: modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri și canale, precum și prin realizarea unor bazine temporare pe unele porțiuni de luncă pentru a reține apa revărsată. Nu în ultimul rând, se impune stabilirea zonelor luncilor inundabile în vederea stabilirii zonelor de interdicție în care trebuie să se interzică orice construcție în zona canalului de inundație, a zonelor de restricție în care sunt admise unele construcții și a zonelor de avertizare situate în afara nivelului inundației de proiectare.

## **Domnul Victor Mocanu:**

Declarația politică este intitulată „Agricultură, soft, tehnocrați”.

Vă prezint această declarație politică într-un moment extrem de delicat pentru agricultorii din România. După cum probabil știți, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de domnul tehnocrat Achim Irimescu, a întârziat plata subvențiilor din agricultură pentru circa 53.000 de societăți comerciale. 200.000 este numărul agricultorilor care au fost puși în mare dificultate de problemele organizatorice ale ministerului. Autoritățile de profil au invocat pentru întârzierea plăților ajutorului direct din Pilonul I în România existența unor probleme legate de soft, care nu a permis înregistrarea dosarelor. În consecință, există 200.000 de cereri neonorate. Culmea este că în această perioadă agricultorilor

li se transmit termene-limită precum a fost cel al conducerii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, care a avertizat că până la 30 iunie anul curent agricultura românească trebuie să absoarbă 95% din cuantumul alocat plăților directe aferente campaniei 2015.

Este foarte comod să dai vina pe problemele de soft și să dai asigurări că se lucrează „intens” la remedierea inconveniențelor. Problema mare este însă că neplata subvențiilor creează dezechilibre majore în agricultură și zootehnie, iar Comisia Europeană poate, în această situație, să sancționeze dur România.

Doresc să adresez public autorităților din minister câteva întrebări cu privire la această mare problemă din agricultura românească:

– ce măsuri ați luat sau urmează să luați pentru plata urgentă a subvențiilor?

– cum veți reuși să evitați sancționarea României de către Comisia Europeană și, în consecință, un an agricol dezechilibrat profund?

Vă transmit dezamăgirea mea profundă legată de modul particular în care este administrată agricultura și de modul general în care este condusă țara de către guvernul de tehnocrați instalat după debarcarea Cabinetului Ponta. Când te raportezi la un guvern tehnocrat, te aștepți la profesionalism, la management performant, la rezolvarea eficientă a problemelor. Or, românii s-au trezit, după ce Cabinetul Cioloș a preluat controlul, cu miniștri care își dau demisia sau sunt demiși după o lună de zile, cu blocarea activităților guvernamentale și cu... probleme de soft.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bună ziua, stimați colegi!

Doamnelor și domnilor senatori,

- Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că

- din totalul de 162 de senatori și-au înregistrat prezența 82, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

- Ședința o voi conduce asistat de domnii secretari Ion

- Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea.

- Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost distribuită. Sunt intervenții legate de ordinea de zi? Nu sunt intervenții.

- Atunci

- Programul de lucru pentru ziua de astăzi: 9.00–10.30,

- declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului – și

- vă propunem vot final la 12.30, atât pentru legile organice, cât și pentru legile cu caracter ordinar pe care le dezbatem –, iar de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente. Sunt intervenții legate de program? Dacă nu sunt, vă propun să votăm.

-

Pe ordinea de zi la punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea programului pentru săptămâna viitoare, 13–18 iunie 2016.

Pentru următoarea săptămână, Biroul permanent al Senatului vă propune următorul program:

– luni, 13 iunie: între orele 9.00 și 11.00, activități în comisii; ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupuri parlamentare; între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot pe inițiativele cu caracter organic la ora 17.00, iar de la 18.15, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 14 iunie: lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative, cu vot final la ora 12.00, iar de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 15 iunie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot la ora 12.00, după care lucrări în comisiile permanente;

– joi, 16 iunie – lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 17 iunie, și sâmbătă, 18 iunie – activități în circumscripțiile electorale.

Sunt intervenții legate de programul pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Atunci supun aprobării programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Calea de urmat după Acordul de la Paris: evaluarea implicațiilor Acordului de la Paris – document care însoțește propunerea de decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice – COM(2016) 110 final.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să ne prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Microfonul 7, doamna senator Popa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

De asemenea, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Octavian Motoc.

Acordul de la Paris este un document cu prevederi care trebuie clarificate și implementate pentru a sprijini atingerea obiectivelor pe care Uniunea Europeană și întreaga comunitate internațională și le-au asumat la Paris.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator. Sunt intervenții?

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic și pe pagina de internet a Senatului.

Dacă nu sunt intervenții,

Mulțumesc, domnule președinte.

La lucrările comisiei din data de 26 aprilie 2016 au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului și Ministerului Afacerilor Externe.

Au fost analizate punctele de vedere și s-a realizat un raport care recomandă asigurarea expertizei necesare, dublată de proiecte de arhitectură orientate către tehnici noi și utilizare a materialelor avansate, împreună cu aplicarea unor tehnologii noi și inteligente.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator. Sunt intervenții?

Nu sunt.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 3 al acestei secțiuni I a ordinii de zi avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 258/2014 de instituire a unui program al Uniunii de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului pentru perioada 2014–2020 – COM(2016) 202 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să ne prezinte raportul.

Doamna senator Popa Mihaela, microfonul 7.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.

Temeiul juridic îl constituie art. 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Propunerea de regulament privind prelungirea finanțării acordate EFRAG pentru perioada 2017–2020 va majora bugetul total al programului de sprijinire a activităților specifice din domeniul raportării financiare și al auditului de la 43.176 de milioane de euro la aproximativ 57 de milioane de euro. În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Vă informez, de asemenea, că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții legate de proiectul de hotărâre? Dacă nu sunt, vă propun să votăm.

2. Proiect de hotărâre privind Propunerea de decizie a Consiliului privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE (Spațiul Economic European) referitor la o modificare a Protocolului 31 la Acordul privind SEE în ceea ce privește cooperarea în domenii specifice în afara celor patru libertăți (linia bugetară 04 03 01 03) – COM(2016) 131 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să ne prezinte raportul.

Doamna senator Popa Mihaela, microfonul 7.

Mulțumesc.

În ședința Comisiei pentru afaceri europene din 26 aprilie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, ale Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică și ale Comisiei economice, industrii și servicii.

Proiectul are scopul de a continua cooperarea în materie de liberă circulație a lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și măsurile în favoarea migranților, inclusiv migranților din țări terțe, în anul 2016.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene constată că prezenta propunere de decizie respectă principiile subsidiarității și proporționalității.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind documentul examinat.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, doamnă senator.

Vă informez, de asemenea, că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții?

Dacă nu sunt,

Continuăm ordinea de zi: secțiunea a II-a – Inițiative legislative.

Punctul 1 al acestei secțiuni, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Este o reexaminare la solicitarea președintelui.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne exprima punctul de vedere.

Domnul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice Cezar Soare, microfonul 8.

## **Domnul Cezar Radu Soare** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, propune ca încetarea de drept a mandatului de consilier local, consilier județean, primar și președinte al consiliului județean să se producă doar în cazul condamnării, prin hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare. Pentru infracțiunile de dare și luare de mită, încetarea de drept a mandatului de primar, de președinte de consiliu județean să se producă în cazurile de condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă.

Față de acestea, Guvernul semnalează faptul că la nivelul instanțelor de judecată nu există practică judiciară neunitară, soluțiile instanțelor fiind în sensul că textul legal determină încetarea mandatului indiferent dacă pedeapsa închisorii a fost cu executare ori nu, alte soluții având caracter de excepție și nefiind relevante în ansamblul practicii judiciare.

De asemenea, Ministerul Justiției spune că mandatul primarului încetează de drept la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, independent de modalitatea în care a fost individualizată executarea pedepsei, întrucât dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 nu fac nicio distincție între pedepsele privative de libertate în privința cărora s-au dispus mijloace de individualizare a pedepsei închisorii, care nu presupune executarea efectivă a acesteia..., și modalitatea de executare a pedepsei nu are efect asupra dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, care ne va prezenta un raport comun întocmit împreună cu Comisia juridică.

Domnul senator Deneș Ioan, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința plenului Senatului de la data de 11 noiembrie 2015, proiectul legislativ a fost retrimis la comisii pentru reexaminare și întocmire de raport suplimentar comun.

În ședința comună din data de 15 decembrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu membrii Comisiei juridice au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport suplimentar comun de admitere, cu amendamente admise.

La solicitarea Președintelui României, legea a fost retrimisă către Parlament pentru reexaminare.

Privind cererea de reexaminare formulată de Președintele României, membrii celor două comisii au analizat și au decis, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere a cererii de reexaminare și să dea un raport de admitere a legii trimise la promulgare.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului împreună cu Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a cererii de reexaminare.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Dincă Mărinică... Domnule Oprea, doriți microfonul?

Mă scuzați, domnule senator. Domnul senator Oprea, microfonul central.

Aș vrea să nu prezentăm selectiv. În raportul ce l-am primit acum scrie mai departe altceva. Nu aburiți Senatul!

Este raport de respingere a reexaminării și propunerea de admitere a formei inițiale. Citiți corect.

Mulțumesc. Domnule Deneș, doriți să mai interveniți? Vă rog, microfonul central.

## **Domnul Ioan Deneș:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu cred că am fost suficient de explicit, domnule senator antevorbitor, când am spus foarte clar: raportul comun e un raport de respingere a cererii de reexaminare și se dă un raport... adică se menține raportul de admitere pe care...

Păi, altă formulare.

Dacă nu s-a înțeles, atunci...

Vă rog, nu dialogați.

Dacă nu s-a înțeles, atunci fac precizarea foarte clar: se respinge cererea de reexaminare, se menține raportul de admitere, cu amendamente admise, pe care le-au dat cele două comisii anterior.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Domnule senator Dincă Mărinică, mai doriți să interveniți? Microfonul central, vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Dacă ne-am fi uitat mai atent în cererea de reexaminare, vedeam că acest proiect de lege are o serie de probleme de natură tehnico-juridică și probleme într-o eventuală aplicare, pentru că noi modificăm un text de lege și venim cu o propunere concretă, iar, pe de altă parte, rămân în vigoare alte texte de lege care contrazic aceste modificări.

Drept urmare, suntem în situația în care, chiar dacă acest proiect de lege trece – ceea ce... eu cred în înțelepciunea colegilor și sper să nu treacă –, vor rămâne, prin alte acte normative speciale, sancțiuni de încetare a mandatului, chiar sancțiuni aplicate prin hotărâre judecătorească.

Drept urmare – eu același lucru l-am spus și colegilor la Comisia juridică –, suntem în situația în care ni se propune să adoptăm o maculatură. Nu va avea niciun efect concret, pentru că avem în continuare texte de lege care prevăd altceva.

De asemenea, în cererea de reexaminare s-a arătat că între președintele consiliului județean și primar, pe de o parte, și consilierii locali și consilierii județeni, pe de altă parte, prin acest proiect de lege se face discriminare, ceea ce și la acest capitol este incorect și va trezi și discuții, și suspiciuni de neconstituționalitate. Pentru că aleși locali sunt întru totul și consilierii locali și județeni, și președintele consiliului județean, care de data aceasta se alege din rândul consilierilor județeni, și nu este ales în mod direct, și primarul.

Eu personal cred că cel mai eficient este să o respingem, iar în măsura în care credeți că mai poate fi îmbunătățită – deși în poziția în care este pusă acum cred că nu –, s-o retrimitem la cele două comisii, s-o rediscutăm. Pentru că, repet, ni s-a dat cu subiect și predicat în cererea de reexaminare ce acte normative sunt în conflict cu acesta de față.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim.

Domnule senator Pașcan Emil Marius, microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Eu cred că, dincolo de proiectele de lege în sine, noi suntem datori să pledăm, să susținem și principii. Or, în cazul de față, am spus-o și atunci când s-a adoptat prin vot majoritar proiectul inițial al legii: noi vorbim de ce? De o condamnare a unui demnitar. Or, condamnarea în sine atrage pierderea integrității, nu modalitatea de executare a pedepsei.

Dacă tot dorim să reformăm principial, moral, etic societatea românească, nu putem lăsa în funcții publice demnitari condamnați, nu putem să ne prevalăm de pretexte că pedeapsa în sine este controlul judiciar sau suspendarea. Condamnarea în sine există și ea trebuie să opereze și moral, repet, stimați colegi.

Prin urmare, acele asumări din cererea de reexaminare, acele argumente trebuie tratate ca atare, și nu să le judecăm politicianist, din nevoia de a-i proteja pe unii dintre colegii care sunt demnitari și sunt condamnați. Ar trebuie să primeze, cum spuneam, condamnarea în sine, și nu judecarea a ceea ce generează și modalitatea de executare a pedepsei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Bumbu Octavian, microfonul 3, vă rog.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iau cuvântul cu o reținere, deoarece nu sunt de specialitate, dar principii există în societate și trebuie să primeze principiile.

Eu înțeleg de aici că ni se propune să menținem pe funcții publice niște infractori; de spus simplu și clar. Dacă credeți că ăsta este rolul nostru, eu unul mă detașez complet, inclusiv în momentul votului; mă retrag din sală. Deci consider, principial, inadmisibil să dai posibilitatea unor infractori, deci cu condamnare definitivă, indiferent de forma sub care primesc pedeapsa, să exercite niște drepturi publice.

Îmi pare foarte rău și aș fi cumplit de dezamăgit și chiar mi-ar părea rău, la sfârșit de mandat, să-mi dau demisia dintr-un grup de colegi care vor admite așa ceva. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule senator. Dacă nu mai sunt intervenții...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nicolae Vlad Popa.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Stimați colegi,

Dacă vă pasă – și eu știu că vă pasă – de țara noastră, vă rog să nu admiteți o asemenea formulă, pentru că, dacă citiți – și cu siguranță ați citit – care au fost comentariile în presa internațională despre alegerile din România, veți vedea că singurele mențiuni sunt despre candidații penali: încarcerați, în control, în alte... cu situația de la Vâlcea, cu executarea...

Stimați colegi, vă rog să păstrăm liniștea, să-l ascultăm...

Eu știu că-l deranjează pe domnul coleg...

Vă rog, domnule senator, nu intrați...

...dar ăsta e adevărul.

Citiți și o să vedeți că asta este imaginea României: oameni care pot, datorită lacunelor legislative, să profite și să intre în asemenea funcții. Or, dacă noi dăm acum girul unei asemenea situații, evident, nu putem face decât rău.

Domnul senator Oprea Dumitru, microfonul central.

Cer, în numele Grupului Partidului Național Liberal, verificarea cvorumului de ședință.

Vă rog să fiți de acord să terminăm dezbaterile, pentru că sunt câțiva colegi înscriși la cuvânt, și apoi vom face verificarea cvorumului.

Urmează domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul 3, vă rog.

Stimați colegi, Aș vrea să fac câteva precizări.

Eu nu sunt deținătorul adevărului, deci nu am cum să pretind că spun adevărul absolut. Îmi pare însă rău că cineva cu profesie de avocat mult mai veche ca a mea, cu experiență mai multă ca a mea, folosește termenul de „penali” când e vorba de persoane cercetate.

Și vine declarația asta de la o persoană care l-a votat pe un cercetat penal, trimis în judecată pentru un dosar de corupție, cu prejudiciu de 300 de milioane de dolari, numit Băsescu Traian, la funcția de Președinte al României. Atunci, dacă era să vorbim de candidați penali, primul penal, ajuns președinte, ar fi fost Băsescu Traian, inclusiv cu votul unora dintre antevorbitori.

Dar, revenind la chestiunile serioase și lăsând politica deoparte, în drept, în materie penală există un principiu: _nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege_ – „nu există infracțiune dacă nu e prevăzută de lege, nu există pedeapsă dacă nu e prevăzută de lege”.

Ca noi să spunem că pentru o faptă penală pentru care judecătorul se pronunță adăugăm o pedeapsă suplimentară pe care judecătorul, la pronunțarea sancțiunii, nu a avut-o în vedere, mi se pare că intrăm într-o altă zonă, nespecifică atribuțiilor noastre și neconstituțională.

Judecătorul, atunci când pronunță sentința pentru o persoană pe care o găsește vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, o condamnare, realizează individualizarea pedepsei, ia în calcul circumstanțele personale, și cele favorabile, și cele agravante, și decide dacă cel în cauză, în legătură cu fapta pentru care primește sancțiunea penală, poate sau nu să aibă o interdicție de exercitare a unor anumite atribuții, a unor anumite activități sau a unor funcții.

Eu personal, crezând serios și nedemagogic în statul de drept, consider că judecătorul este cel care, pronunțând o sentință de condamnare, stabilește și modul de executare, și limitele de restricționare a unor anumite activități. Restul este politicianism găunos, demagogic și ineficient în raport de consolidarea statului de drept.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Urmează domnul senator Severin Georgică. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. În bună parte, ceea ce doream să spun a afirmat domnul senator Șerban Nicolae.

Atâta vreme cât în jurisprudența românească există posibilitatea ca o sentință să conțină inclusiv retragerea unor drepturi pe o anumită perioadă, deci în cazul în care instanța consideră că un demnitar, o persoană care deține o funcție publică a greșit și nu mai poate să continue, în mod normal, în mod firesc, va introduce respectiva măsură de restrângere a drepturilor pe o anumită perioadă.

Pe mine ce mă îngrozește este acest stil, care îmi amintește de vremea asesorilor populari. Nu de alta, dar, dacă am înțeles că pe lângă instanță apar un fel de băieți care se ocupă de câmpul tactic din justiție, așa-numiții consilieri de etică, nu m-aș mira ca cei care acum sunt atât de violenți și de duri, în stil anii ’50, să propună reînvierea asesorilor populari și, evident, dispariția avocaților, care să devină în același timp asistenți ai procurorilor, cum se cam încearcă în ultima vreme.

Dincolo de toate aceste aspecte, îmi place să cred că prezumția de nevinovăție, care există într-o directivă europeană și pe care doamna Prună se pare că nu o consideră prioritară pentru implementare, ar trebui să fie, măcar pentru cei care trăiesc din profesia de avocat și din această activitate, o necesitate.

Iertați-mă, eu nu aș angaja un avocat care nu crede în prezumția de nevinovăție. Pur și simplu nu i-aș da un leu, l-aș lăsa să moară de foame.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Urmează la cuvânt domnul senator Motoc, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cred că trebuie să trecem peste aceste interese politicianiste, care privesc interesele imediate ale unui partid sau ale altuia în raport cu numărul de oameni care se află într-o situație sau alta.

Asistăm, de fapt, acum la o răsturnare a sistemului de valori, dacă observați. După niște alegeri locale în care o parte importantă a electoratului – și în special tinerii – refuză să vină la vot și arată asta în mod explicit, pentru că ei consideră că această clasă politică este una coruptă – poate nu în esența ei, dar într-un mod important –, venim cu o astfel de propunere în a încerca să salvăm o parte dintre oamenii care au fost condamnați, au fost condamnați și nu execută pedeapsa privativă de libertate, ci li s-a dat o condamnare cu suspendare.

Faptele lor poate nu sunt mai puțin grave, însă, pentru faptul că nu sunt recidiviști, pentru faptul că au avut un comportament bun în societate până în momentul acela, justiția le dă o șansă, dar nu șansa de a reprezenta comunitatea la nivelul consiliilor județene, la nivelul consiliilor locale. Lucrul ăsta nu este normal într-o societate democratică civilizată.

Noi nu facem altceva decât să spunem că nu este normal ca niște oameni condamnați... Aici nu vorbim de cei care beneficiază încă de prezumția de nevinovăție, vorbim despre niște oameni în cazul cărora justiția s-a pronunțat. Deci să facem o bună delimitare în legătură cu unii și cu ceilalți, pentru că altfel nu o să ne mai mirăm de aici înainte, peste patru ani, peste opt ani sau poate mai devreme de atât, când niște oameni care se află reținuți câștigă alegerile locale într-un oraș sau altul.

Domnilor, vi se pare că este normal să se întâmple așa ceva într-o societate democratică civilizată?!

Însă, dacă mergem pe această linie, pe cea pe care dumneavoastră o propuneți acum, o să ajungem ca România să nu mai fie considerată un stat democratic, civilizat, aparținând Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2. Ați dorit un drept la replică.

## Da.

Aici, în Senatul României, nu sunt avocat. În Senatul României sunt senator de Brașov. Politicianiști ipocriți sunt cei care nu recunosc, susțin și nu recunosc că au făcut o lege pentru președintele partidului, Liviu Dragnea.

## Domnul senator Tămagă.

## Microfonul 4, vă rog.

Și vă propun să încheiem dezbaterile. Au vorbit reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare, de mai multe ori chiar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit pentru că m-a determinat colegul – nu domnul Popa, celălalt, antevorbitorul –, legat de ce face sau ce nu face instanța judecătorească. Și dumnealui a spus așa: că instanța i-a dat o șansă cuiva, dar nu șansa de a reprezenta publicul sau de a fi într-o anumită demnitate.

Dacă nu-i dădea și această șansă sau dacă această șansă, socială sau cum este ea, stabilită de justiție... instanța respectivă o specifica și scria în hotărâre: se interzic drepturi de natură civilă, de natură de reprezentare, de natură – eu știu? – financiară și așa mai departe. Din moment ce nu le-a specificat și nu există în dispozitivul instanței, de ce trebuie să o facem noi? Cu ce drept?

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumim, domnule senator.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

N-aș vrea să mă hazardez, nefiind de specialitate, și respect în mod sincer părerile colegilor care sunt în branșă, și de o parte, și de alta. Dar, ca unul care am asistat la dezbaterea și a altor acte normative cu importanță foarte mare, constat și de data aceasta, cum am constatat și la vremea respectivă, că demagogia și invocarea articolelor din ziarele externe pot duce la situația în care foarte mulți dintre noi regretăm acum ceea ce am făcut la momentul dezbaterii, repet, în trecut, a unor acte normative la fel de importante. Și mă opresc aici.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 3. Și vă rog să închidem dezbaterile.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă uitam cu mult drag la domnul senator Motoc și îmi imaginam cum aș fi prezentat eu lucrurile, cât de filosof și mai înțelept mă credeam că aș fi fost, adică mă priveam în viitor, dacă nu aș fi trecut prin problemele prin care am trecut.

Haideți să exemplific. Cel mai bun profesor sau cel mai bun medic sau cel mai bun manager sau primar, din întâmplare, din eroare sau îl duce un angajat într-o situație conjuncturală în care dă o semnătură... și acolo sunt și prejudicii și îl și condamnă. Cum preferați? Să-l lăsăm... și în acel moment acolo nu mai este un doctor mai bun, un profesor mai bun, un primar mai bun, că nu este, că nu se formează... un om competent nu se formează peste noapte. Și ce facem? Luăm și îi interzicem acelui om, căruia i s-a întâmplat, printr-o eroare sau printr-un denunț, un denunț de care nu suntem atât de siguri că este real, dar totuși obține o condamnare... și noi punem problema aici total fals.

Cei care nu au trecut prin așa ceva... și vă spun sincer că și eu, acum doi ani, aș fi susținut exact ca domnul Motoc, aș fi susținut la tribună: domnule, ești pătat, asta este! După ce am văzut prin ce poate să treacă un om total nevinovat, personal, m-am convins și am văzut pe pielea mea. Eu aș ruga colegii, pentru că suntem forul superior al Parlamentului României: mai mult discernământ, mai mult raționament. Și vă cere cineva care este mai tânăr ca unii dintre dumneavoastră, care ați văzut mult mai multe decât mine în viață.

Mulțumim. Domnul senator Verestóy. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc. Domnule președinte, Onorați colegi,

Am ascultat cu atenție pledoariile dintr-o parte și din alta. Constat cu stupoare că un domn senator cu o vechime în activitatea avocățească, chiar dacă acum e în calitate de senator, nu are încredere în justiție.

Uitați, UDMR-ul are încredere în justiție și are încredere în judecata dată de judecător; are încredere că judecătorul își cunoaște legea, știe care sunt măsurile care trebuie luate după caz și ia măsura cea mai justă, pe care eu nu vreau nici să o înăspresc, nici să o fac mai ușoară.

Eu cred că noi trebuie să avem încredere în justiție și trebuie să dăm crez judecătorului care se pronunță într-un caz, adăugând sau neadăugând anumite pedepse suplimentare.

De aceea, vă rog, ca să fim conciși, să mergem pe această idee, care rezultă și din propunerea comisiei, de a vota în consecință.

Mulțumesc.

Mulțumim mult de tot.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La solicitarea unui grup parlamentar de a verifica cvorumul de ședință, vă informez că am solicitat celor doi secretari să numere colegii senatori și am confirmarea lor că sunt 82 de senatori în sală.

Vă rog, domnule Oprea.

Domnule președinte de ședință,

Ăsta este un abuz al dumneavoastră, fiindcă, dacă priviți Regulamentul Senatului, nu spune când veți constata. Probabil că puteați constata asta luni după-amiază, lunea ce vine. Un lider de grup a cerut verificarea cvorumului de ședință nu peste o oră.

Nu aș vrea să intrăm în polemică, domnule Oprea, știți că vă respect foarte mult, dar, în conformitate cu Regulamentul Senatului, art. 137 alin. (6), pe care îl invocați, „înainte de votare, președintele de ședință poate cere, din proprie inițiativă sau la cererea unui grup parlamentar, verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărarea de către secretarii de ședință”.

Am făcut în conformitate cu regulamentul. Așa că, dacă îmi spuneți unde am încălcat sau care este abuzul, vă sunt recunoscător.

Continuăm.

Mulțumim, domnule senator.

Continuăm ordinea de zi.

Votul pe această inițiativă va fi la 12.30, așa cum am votat la început.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Vă informez că această propunere legislativă a fost introdusă pe ordinea de zi sub rezerva depunerii raportului.

Raportul nu a fost depus. În consecință, nu vom mai dezbate acest punct de pe ordinea de zi și mergem la următorul, punctul 3 de pe ordinea de zi.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat în Ministerul Justiției, Florin Moțiu.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât prin ea se prevede un termen de un an de zile pentru ca asociațiile și fundațiile să se conformeze noilor dispoziții care ar trebui introduse prin această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice pentru a ne prezenta raportul, doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ. De asemenea, avem un aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, dar și de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

În consecință, în data de 26 aprilie 2016, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de respingere, apreciindu-se că prin soluțiile legislative propuse se poate produce o îngrădire a libertății religioase, precum și a dreptului de liberă asociere, principii garantate la nivel constituțional prin prevederile art. 29 și 40.

Comisia juridică vă propune spre dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

## Mulțumesc.

Dezbateri, dacă sunt colegi senatori care doresc să intervină?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Votul asupra propunerii legislative va fi astăzi la ora 12.30.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, Constantin Florin Mitulețu-Buică.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte_

_al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Autoritatea Electorală Permanentă consideră că este de resortul Parlamentului să decidă cu privire la această inițiativă legislativă.

Da, mulțumim.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executorii hotărârilor Curții Europene, care ne va prezenta un raport comun, întocmit împreună cu alte două comisii.

Domnul senator Donțu Ovidiu. Microfonul 7.

Raport comun întocmit de Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Membrii celor trei comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere. Cele trei comisii propun plenului raportul comun de admitere, împreună cu propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile asupra propunerii legislative. Votul, la ora 12.30.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 63 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată și actualizată.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Triberiu Trifan.

Microfonul 9.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Motivația este aceea că legislația actuală, reprezentată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a acestui act normativ, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, reprezintă un cadru eficient, care asigură toate normele privind oprirea, staționarea sau parcarea, fiind asigurată și sancționarea conducătorilor autovehiculelor care nu respectă acest regim. Mulțumesc foarte mult.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare pentru a prezenta raportul asupra propunerii legislative, domnul senator Obreja. Microfonul 7.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru transporturi și energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, la ora 12.30, astăzi.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice _._

Declar deschise dezbaterile...

Doriți un anunț?

Vă rog, domnule senator Vochițoiu. Microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să acceptați să trimitem la comisie pentru două săptămâni acest proiect legislativ. Mai e nevoie de câteva lămuriri.

Mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Deci solicitați retrimiterea la comisie? Pentru ce perioadă? Două săptămâni, da?

La solicitarea unui grup parlamentar, acest punct este solicitat a fi trimis la comisie.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne – Tiberiu Trifan. Microfonul 7. 9, vă rog frumos.

Mulțumesc foarte mult.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Apreciem că textul în vigoare al art. 65 alin. (4) din lege este acoperitor și instituie garanții suficiente, astfel încât să nu fie pusă în pericol integritatea corporală sau viața persoanelor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru apărare, domnul senator Obreja.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții. Atunci declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 12.30.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat – Ministerul Muncii – Valeriu Nicolae. Microfonul 8.

## **Domnul Valeriu Ciolan Nicolae** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative, respectiv abrogarea art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 și, practic, ce ne dorim să restabilim de drept? Situația existentă anterior Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2014..., eliminându-se confuzia creată în sistemul de asistență socială, dar și în rândul agenților economici.

Convenția Organizației Internaționale a Muncii, la care România este parte, stabilește că inspectorii de muncă au sarcina să asigure aplicarea dispozițiilor legale referitoare la condițiile de muncă, protecția lucrătorilor în exercitarea profesiei lor și nu face referire la inspectorul de muncă și securitate socială, ci doar la inspectorii de muncă.

Prin menținerea celor două instituții, Agenția Națională pentru Prestații și Inspecție Socială, respectiv Inspecția Muncii, cu domenii de activitate distincte, administrația publică asigură calitate în prestarea serviciilor, printr-o bună gestionare a resurselor normale, asigurând, în același timp, flexibilitatea instituțiilor din administrația publică.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu cred că trebuie să mai reiau argumentele spuse de reprezentantul ministerului.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

În consecință, supunem... Raport de admitere, scuzați-mă! În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim și noi. Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.30, astăzi.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentatului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat – Secretariatul General al Guvernului – Liviu Neagu. Microfonul 9. Vă rog.

## **Domnul Liviu Robert Neagu** _– secretar general adjunct al Guvernului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Hotărârea Parlamentului nr. 45/2015 s-a acordat încredere Guvernului în componența prevăzută în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare stabilit în anexa nr. 2 a hotărârii.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2015 stabilește măsurile care să permită desfășurarea în noul cadru organizatoric a activității Guvernului, ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, instituțiilor publice și structurilor din cadrul administrației publice centrale, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 45/2015 pentru punerea în aplicare a Programului de guvernare acceptat de Parlament și îndeplinirea rolului principal al Guvernului de a realiza politica internă și externă a țării și de a exercita conducerea generală a administrației publice.

Față de cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7.

În ședința din data de 19 aprilie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumim.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 12.30.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 221 din 24 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Cezar Soare. Microfonul 9.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 221/2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe în momentul de față a rămas fără obiect de reglementare, întrucât dispozițiile propuse se regăsesc în Legea nr. 65/2016.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7. Vă rog.

În ședința din 26 aprilie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.30, astăzi.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente, Constantin Florin Mitulețu-Buică. Microfonul 8.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa are ca obiect reglarea unei erori în statutul pensiei speciale pentru funcționarii publici parlamentari.

Funcționarii Autorității Electorale Permanente care au același statut cu cei din structurile Parlamentului au fost omiși și în protocolul semnat între Birourile permanente reunite și Casa Națională de Pensii au fost... nu pot fi introduși în acest protocol.

Drept urmare, inițiativa... de a repara această eroare cu privire la posibilitatea de a primi pensia specială conform statutului pe care îl au pe Legea nr. 7 angajații Autorității Electorale Permanente...

Drept urmare, decizia este la... de resortul Parlamentului. Parlamentul să decidă.

Mulțumim.

Domnul senator Deneș Ioan, reprezentantul Comisiei pentru administrație publică, ne va prezenta raportul. Microfonul 7.

Vă rog.

În ședința din 10 mai 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.30.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 51 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorii nu sunt prezenți. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, domnul Cezar Soare. Microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea alin. (5) al art. 51 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul ca indemnizația pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate de care beneficiază consilierul local să fie actualizată în funcție de indemnizația primarului.

Modalitatea concretă prin care se statuează plata indemnizației consilierilor locali județeni corespunzător activității desfășurate este prevăzută la art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, unde se precizează faptul că indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, a președintelui consiliului județean sau a primarului general al municipiului București, după caz.

În acest sens, considerăm că propunerea legislativă trebuia să facă obiectul de reglementare al Legii nr. 393/2004, și nu al Legii nr. 215/2001.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Deneș Ioan...

În ședința din 30 martie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 12.30.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor.

Nu sunt prezenți inițiatorii.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat – Ministerul Educației Naționale – Király András. Microfonul 8.

**Domnul Király András György** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice_ **:**

## Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimate doamne, Stimați domni senatori,

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice este pus în situația de a nu putea respecta prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la rolul său, dacă se acceptă această propunere legislativă.

Considerăm că prin măsurile propuse se amplifică centralizarea, întrucât o serie de atribuții, care se află în prezent în componența inspectoratelor școlare, ar urma să intre în sfera de competență a ministerului de resort și a consiliilor locale.

Din această cauză, punctul de vedere al ministerului și al Guvernului este negativ.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș Ioan, care ne va prezenta un raport comun întocmit cu Comisia pentru învățământ. Microfonul 7.

Vă rog.

În ședința comună, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Propunerea va fi votată la ora 12.30.

Punctul 14 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 277 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat – Ministerul Educației Naționale – Király András. Microfonul 8. Vă rog.

## Mulțumesc frumos.

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice consideră că modificările propuse conduc la aplicarea echitabilă a unor măsuri de sprijin pentru persoane care activează sau au activat în sistemul de învățământ.

Susținem și amendamentul propus de Comisia pentru învățământ a Senatului, deci cerem un vot favorabil.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumim, domnule secretar de stat.

O să dau cuvântul unui reprezentant al Comisiei pentru învățământ.

Doamna senator Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei pentru învățământ, știință din Senatul României ne va prezenta raportul. Microfonul 7.

Îmi cer scuze, domnule președinte.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Punctul 15. L162/2016, doamnă senator.

162?

Da _. (Rumoare, discuții în sală.)_

Încă o dată vă cer scuze și dumneavoastră, și plenului Senatului.

Comisia pentru învățământ a analizat proiectul de lege pentru modificarea Legii educației naționale, iar subiectul care se referă la funcționarea claselor cu elevi sub efectivul prevăzut de lege sau peste efectiv... Acest proiect a fost admis, cu amendamente.

Amendamentele au fost agreate și de Ministerul Educației, în sensul în care... reprezentantul Ministerului Educației, în comisie..., în sensul în care am adăugat faptul că finanțarea claselor sub efectiv trebuie să fie agreată și de Ministerul Educației.

Vă mulțumesc foarte mult.

Îmi cer scuze, doamnă senator. V-am indicat greșit. L161/2016. Proiectul anterior. Ne-am încurcat puțin. Vă rog să citiți raportul anterior. Da?

Microfonul 7. Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Este vorba de o extensie la unul din articolele prevăzute de Legea învățământului, care viza scutirea de taxele pentru admitere și de taxele pentru cămine pentru copiii cadrelor didactice. Extensia despre care vorbeam se referă la copiii personalului didactic auxiliar, care, evident, lucrează în învățământ sau care au lucrat în învățământ.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul va fi la ora 12.30.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 63 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király András, Ministerul Educației. Microfonul 8.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului a fost favorabil privind forma inițială a propunerii legislative și în continuare nici Guvernul, nici ministerul nu pot accepta formula adoptată de Comisia pentru învățământ, adică cerem păstrarea formulei „încadrare în posturi și în buget”.

Mulțumesc. Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ din Senat, doamna senator Ecaterina Andronescu. Microfonul 7.

Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Comisia pentru învățământ a analizat și vă propune un raport de admitere, cu amendamente. Amendamentul la care fac referire vizează totuși obținerea finanțării de la Ministerul Educației, deci Ministerul Educației nu este scos din ecuație atunci când se solicită funcționarea unei clase de preșcolari sau de elevi sub efectivul prevăzut de lege.

De aceea, comisia vă propune acest raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumim. Sunt dezbateri? Intervenții? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale. Votul, la ora 12.30.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Király András, Ministerul Educației. Microfonul 8.

Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Punctul de vedere al Guvernului și al Ministerului Educației este unul negativ, din următoarele considerente: pentru două programe de studii diferite de pe niveluri diferite de studii echivalarea diplomelor nu se poate face în integralitatea lor, ținând cont de faptul că formele de învățământ existente într-un stat au structuri, conținuturi, grupuri-țintă și finalități diferite și, de aceea, au acte de studii diferite.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, doamna senator Andronescu Ecaterina. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 288/2004 este legea prin care în sistemul de învățământ... în sistemul de învățământ superior s-a introdus ceea ce numim „Procesul Bologna”. Potrivit acestei legi, există învățământul structurat pe trei cicluri: licență, masterat și doctorat. Anterior, aveam învățământ de scurtă durată organizat în colegii și învățământ de lungă durată. Inițiativa propune echivalarea diplomelor obținute la învățământul din colegii cu diplomele obținute în ciclul de licență.

Comisia a analizat și nu a agreat o asemenea echivalare, întrucât modul în care erau structurate programele, fără îndoială, era diferit la ciclul de învățământ de scurtă durată și, ulterior, la ciclul de învățământ de licență.

De aceea vă propunem un raport de respingere.

Mulțumesc. Intervenții?

Domnul senator Dumitru Oprea. Microfonul central.

Eu sunt surprins de astfel de propuneri făcute de colegi în varianta heirupistă, pentru că legea a fost destul de permisivă și vă spun cazuri concrete din învățământul superior prin care s-a făcut chiar un fel de compromis cu persoanele care au avut studii de scurtă durată.

Sunt unele care au muncit și au valorificat o parte din acumulările învățământului de scurtă durată pentru a trece la cel de trei ani, care – vor spune colegii noștri – e tot de scurtă durată. Nu. Pe Bologna este primul ciclu pentru licență. Deci unii foști studenți la scurtă durată au luptat și au luat câteva cursuri în plus și au dat examen de licență pentru a li se recunoaște studiile.

Vin acum astfel de propuneri foarte ciudate, care anulează munca celor ce au luat în mod corect diploma. Ar fi chiar lipsit de fairplay ca cei care nu au fost în stare 10-12 ani să vină acum prin poarta din dos și să spună că au învățământ de lungă durată!

Mulțumim. Domnul senator Costoiu Mihnea. Microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Adaug și eu la ceea ce spunea domnul rector Oprea faptul că este un precedent periculos și cu efecte pe termen lung extrem de perverse. Nu putem să acceptăm acest gen de echivalare.

Și eu vă propun, alături de comisie, ca toți membrii comisiei, respingerea proiectului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile. Votul, la 12.30.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiției.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat – Ministerul Justiției – Florin Moțiu. Microfonul 9.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cazul acestui proiect de lege suntem într-o situație paradoxală. Deși este un proiect de lege propus de către Guvern, în forma în care este actualmente și care a trecut prin Comisia juridică a Senatului, Guvernul nu mai susține adoptarea acestui proiect de lege.

Și în câteva cuvinte o să spunem care este situația. Proiectul a fost gândit pe modelul german, prin introducerea funcției de grefier judiciar și, de asemenea, pentru regândirea rolului și competențelor personalului de specialitate pentru instanțele judecătorești.

El a fost adoptat într-o formă apropiată de cea propusă de Guvern în Camera Deputaților. În schimb, cu ocazia dezbaterilor din Senat, proiectul s-a îndepărtat foarte mult de concepția de la care a pornit acest proiect de lege și, ca atare, în acest moment, el este substanțial diferit față de forma adoptată de Camera Deputaților, ceea ce ar putea crea probleme, pe de o parte, din perspectiva faptului că la Senat se adoptă o altă formă decât cea de la Camera Deputaților.

De asemenea, prin amendamentele admise la Comisia juridică, Școala Națională de Grefieri, care era prevăzută să fie coordonată de Ministerul Justiției, va trece în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care Consiliu Superior al Magistraturii, potrivit Constituției, nu are atribuții în ceea ce privește personalul de specialitate, ci doar în ceea ce privește magistrații.

De asemenea, au fost introduse categoriile profesionale ale personalului din cadrul departamentelor economicofinanciare și audit intern și personalul contractual în rândul personalului de specialitate, ceea ce, pe lângă efortul bugetar, va duce la mari probleme în aplicarea legii, pentru că nu va fi clar statutul juridic al acestora, ei rămânând, pe de o parte, și funcționari publici, și personal contractual, dar fiind introduși și în rândul personalului de specialitate.

De asemenea, Ministerul Justiției nu susține eliminarea condiției care există potrivit actualei reglementări pentru vârsta de 60 de ani drept condiție obligatorie pentru pensia de serviciu la personalul auxiliar, pentru că, dacă se elimină această condiție, așa cum rezultă din amendamente, am ajunge la situația în care la 38 de ani un grefier s-ar putea pensiona și ar putea beneficia de o pensie de serviciu, ceea ce ar duce, pe lângă efortul bugetar, și la, practic, golirea de acest personal din cadrul instanțelor.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina, reprezentantul Comisiei juridice, să ne prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Fac precizarea că avem un raport comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru drepturile omului.

Cele două comisii, pe parcursul a mai multor ședințe, au analizat proiectul de lege și, în data de 22 martie, au hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamentele adoptate, cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantă din raport.

Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

Mulțumim. Sunt intervenții? Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central.

Stimați colegi,

Având în vedere argumentele foarte pertinente pe care le-a adus Guvernul și disfuncțiile care ar putea să existe dacă această prevedere legală ar fi aprobată, eu vă propun să retrimitem la comisie și să pună de acord comisiile și cu punctul de vedere al Guvernului, pentru că, într-adevăr, mie mi se par foarte pertinente aceste argumente.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

La propunerea unui grup parlamentar, avem solicitarea de retrimitere la comisie.

Doamna Câmpeanu, propuneți o săptămână sau două? Două, două, da?

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să votăm solicitarea unui grup parlamentar de retrimitere la comisie.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule Oprea.

42 de voturi pentru a se adopta retrimiterea la comisie erau necesare. Îmi pare rău.

Păi da, dar nu am votat respingerea, am votat retrimiterea.

Se pare că ce se întâmplă în Senat acum este jale. Am rămas cu nostalgia promisiunilor electorale înainte de mai și astăzi nu mai pricep nimic. Ieri am avut povestea aceea cu strategia pe 50 de ani. Am să le aduc colegilor care sunt inițiatori ultima carte lansată în Statele Unite, numită „Superforecasting” – supervizionari –, care nici ăia nu-și permit să meargă mai departe de 20 de ani prin predicții. Dar să faci o strategie?

Situația de astăzi este mai jalnică. Vine un Guvern cu punct de vedere al specialiștilor și ne roagă – e caz rarisim în Parlamentul României – să nu dăm viață proiectului de lege făcut, întrucât imixtiunea Parlamentului este una care creează haos în sistem. Și gândiți-vă numai atât, la varianta că CSM-ul... Și doamna ministru Andronescu știe câte discuții am avut noi privind cheltuielile făcute pentru formare profesională prin Ministerul Educației, și nu prin alte componente.

Deci acum veți vota, așa cum domnul Moțiu a și avertizat, formarea de către CSM a unor categorii de profesioniști și Ministerul Educației și cele 8 niveluri ale calificărilor europene sunt desființate. Dar votăm într-o voioșie politică, fără să ne dăm seama. Și acum am auzit dialogul: „Dați doi”. Puteți să dați 2 nota, dată, de fapt, celor care agreează un astfel de haos instaurat printr-o propunere, printr-un proiect legislativ modificat într-un mod de nedescris.

Hai să fim un pic raționali! S-a dat votul, nu a îndeplinit numărul necesar, astfel încât să mai poată fi discutat. Mie mi se pare grav.

Nici nu cred că ai noștri colegi au avut curiozitatea să vadă în ce constă proiectul ăsta. L-am citit. Am văzut și eu, nu mă declar specialist, dar eram un pic contrariat de forma ce ni se oferă astăzi spre vot. Și-i mulțumesc domnului Moțiu, că pe mine m-a convins că trebuie să fim un pic mai atenți.

Mulțumim, domnule senator.

Continuăm dezbaterile. Mai sunt colegi care doresc să intervină?

Nu mai dorește nimeni.

Declar atunci încheiate dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Votul, la 12.30.

Punctul 18 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Cezar Soare.

Microfonul 8.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările... cu o nouă literă, litera i), în sensul instituirii sancțiunii încetării de drept a mandatului de primar, respectiv președinte al consiliului județean, ca urmare a refuzului arborării drapelului național în condițiile legii sau a purtării eșarfei tricolore la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriei.

Din punctul de vedere al normelor de tehnică legislativă, apreciem necesară folosirea unei terminologii unitare la nivelul Legii nr. 393/2004, în sensul utilizării sintagmei utilizate la art. 14 alin. (2) din lege, respectiv „eșarfă în culorile drapelului național al României”.

De asemenea, mai precizăm că pentru faptele de a refuza arborarea drapelului... faptele de a refuza, de către primar, respectiv președintele consiliului județean, arborarea drapelului în condițiile legii, respectiv de a purta eșarfă tricoloră la solemnități, recepții, ceremonii publice și celebrarea căsătoriilor, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001, s-au prevăzut sancțiuni contravenționale.

În aceste condiții, propunerea Guvernului este ca Parlamentul să decidă asupra oportunității adoptării acestei propuneri legislative.

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7. Vă rog.

În ședința comună, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții din partea colegilor?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra propunerii legislative va fi la ora 12.30.

Punctul 19 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român.

Declar deschise dezbaterile generale.

Nu sunt inițiatorii prezenți.

Atunci dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat în Ministerul Culturii Mihai Ghyka,

da?

Microfonul 8, vă rog.

**Domnul Mihai Ghyka** _– secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Bună ziua!

Guvernul României nu susține această inițiativă legislativă, având în vedere că încalcă Constituția României, care spune: „În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral, în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcetrate, în condițiile prevăzute de legea organică.”

Deci nu susținem. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație, care ne va prezenta un raport comun întocmit cu Comisia juridică, domnul senator Ioan Deneș.

Microfonul 7.

Vă rog.

În ședința comună, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei juridice, au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori doar, foarte pe scurt, să salut modul în care Comisia pentru administrație și alte comisii tratează în ultima perioadă aceste inițiative legislative.

Salut, de asemenea, punctul de vedere al Guvernului. Trăim într-o țară europeană, într-o țară în care drepturile minorităților sunt consacrate de Constituție. În ciuda acestui fapt, nu trece, practic, săptămână, nu trece, practic, lună să nu avem de-a face cu asemenea inițiative legislative în Senat sau în Camera Deputaților.

Salut încă o dată modul în care PNL, PSD și celelalte partide din Parlament abordează acest subiect și sper ca atât în prezent, cât și în viitor aceste inițiative aberante să fie respinse de plenul Senatului sau Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2. Vă rog.

Încă o dată se vede că cineva poate, chiar dacă este parlamentar, poate abuza prin propuneri neconstituționale, care încalcă legislația României și, pur și simplu, este o pierdere de timp, de energii a comisiilor de specialitate, pentru a da un verdict negativ.

Eu cred că regulamentul nostru trebuie să prevadă un filtru pentru ca aceste abuzuri – din punctul de vedere al modului în care se obține și se trece prin procedura de reglementare – să nu se mai întâmple.

Mulțumim. Mai sunt intervenții? Domnul senator Severin Georgică. Microfonul 4. Vă rog.

Sunt perfect de acord cu ce au spus o bună parte dintre antevorbitori. Această propunere nu-și avea sensul, dar este dreptul oricărui parlamentar de a avea inițiativă legislativă și singurul filtru care trebuie să existe este conștiința parlamentarului respectiv și, dacă vreți, Constituția României. În rest, a încerca să introducem filtre este ca și cum am nega prezumția de nevinovăție... sau unii vor dori în curând să cerem aviz și de la organele de represiune ca să facem propuneri legislative. Asta nu are nicio legătură cu propunerea despre care vorbim, care, într-adevăr, nu avea cum să treacă. Dar să introducem filtre mi se pare încă un abuz asupra acestui Parlament abuzat de mulți și de multe.

Mulțumim, domnule senator. Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Votul va fi la 12.30.

Doamnelor și domnilor senatori,

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să îi convoace pe toți colegii. În maximum 10 minute vom avea sesiunea de vot și ar fi util să fie toți prezenți în sală.

Mergem mai departe.

Punctul 20 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ne prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat în Ministerul Justiției, Florin Moțiu.

Microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Așa cum rezultă din expunerea de motive, propunerea legislativă are ca obiect modificarea și înlocuirea a două anexe din Legea nr. 176 din 2010, în sensul aducerii la zi a trimiterii pe care legea o face la dispozițiile art. 292 din Codul penal anterior, astfel încât să fie făcută trimiterea la reglementarea actuală a infracțiunii din noul Cod penal în vigoare, la art. 326.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru că, potrivit art. 7 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, ori de câte ori o normă în vigoare face trimitere la una sau mai multe infracțiuni prevăzute de Codul penal din 1969 sau de o lege specială modificată prin dispozițiile prezentei legi, trimiterea se consideră făcută la infracțiunea sau infracțiunile prevăzute de legea nouă, având aceleași elemente constitutive.

Prin urmare, începând cu data de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal, trimiterea se consideră automat a fi făcută la articolul corespondent din noul Cod penal, unicul, de altfel, care reglementează și sancționează falsul în declarații.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Federovici Doina, reprezentantul Comisiei juridice, pentru a ne prezenta raportul.

Microfonul 7.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.

Având în vedere avizele negative primite de la comisiile sesizate în această procedură, dar și dezbaterile din comisie, în data de 8 martie 2016, membrii prezenți ai Comisiei juridice au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere, însușindu-și punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

## Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Mă scuzați, domnule...

Domnul senator Dobra Mircea. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O discuție pe fond, necontestând raportul comisiei. O discuție pe fond. Voiam neapărat să fac o remarcă pe fond, pentru că am văzut și cine e inițiator și se tot nimerește, când constatăm unii dintre noi pe propria piele că sunt disonanțe și așa mai departe, să facem inițiative legislative, dar e prea târziu apoi.

Și, atunci, aș vrea să reamintesc un semnal de care eu personal m-am bucurat când împreună am validat noua conducere a ANI aici, în Parlament, acel semnal în care președintele ce urma să fie validat transmitea că se va pune accent pe prevenție. Lucrul acesta e foarte important, pentru că, oricum ar suna declarația mea, astăzi, ANI penalizează, în majoritatea cazurilor, greșeli și omisiuni, nu fapte intenționate.

În rapoartele ce ies în presă privitoare la consilieri locali, privitoare, uneori, la primari, uneori chiar la parlamentari, principalele obiecte vizate sunt omisiuni, de cele mai multe ori, sau greșeli de redactare a declarațiilor. Or, tocmai aici... E păcat de acei oameni, pentru că nimeni nu le acordă o minimă consultanță. Cu alte cuvinte, nu se face o minimă prevenție, astfel încât să nu ajungem în situația de a pune în imposibilitatea de a funcționa unele instituții datorită unor greșeli, neștiințe sau, eventual, omisiuni, dar neintenționate.

Ce să faci cu un om ce a declarat 11 participări la capitalul social al unei firme, dar pe a 12-a a uitat-o (de cele mai multe ori și fără activitate)?

Iar lucrurile astea de nuanță ar trebui totuși, la un moment dat, să cadă în atenția președintelui acestei instituții, care a spus: „Ne vom preocupa de prevenție!” Nu mai vorbesc că sunt stufoase declarațiile, că, de multe ori, ele dau posibilitatea unor interpretări.

Mai nou, în consiliile locale, unii dintre colegi, consilieri, votează dreptul la pășunat, în condițiile în care ei sunt în asociațiile de crescători. Ce facem cu ei?!

Sunt mult prea multe probleme deja de nuanță. Nu aș vrea să ajungem să ne declarăm toți incompatibili, în situația în care, de cele mai multe ori, cu toată buna-credință, unii dintre noi fie omit, fie greșesc, fie nu știu, ceea ce e cel mai grav.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vă propun să trecem la votul inițiativelor dezbătute astăzi.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să luați loc în sală pentru a începe sesiunea de vot.

Vom vota toate inițiativele pe care le-am dezbătut astăzi, fie că au avut caracter ordinar sau organic, așa cum am hotărât la începutul ședinței.

Vă rog să poftiți în sală, doamnelor și domnilor senatori!

E o ședință a liderilor grupurilor parlamentare, e dreptul lor să discute înainte de a începe sesiunea de vot, conform regulamentului.

Vă rog mult, haideți să revenim!

Domnul Oprea are dreptate, nu am sesizat că nu e și dânsul prezent acolo, la reuniunea grupurilor.

Punctul 1 de pe ordinea de zi de astăzi, doamnelor și domnilor senatori, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este vorba de o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Doamnelor și domnilor senatori, legea a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a cererii de reexaminare formulate de Președintele României și de admitere a legii în forma transmisă spre promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Camera decizională.

Numărul necesar de voturi este 82, domnule senator, vă rog să verificați regulamentul, pentru că au fost niște modificări de...

Da, doamna Câmpeanu, explicația votului. Vă rog. Microfonul central.

Am să explic votul nostru negativ la această lege și, totodată, să vă atrag atenția că, poate, într-adevăr, domnul Șerban Nicolae o fi având dreptate, într-adevăr, că justiția este cea care... sau judecătorul este cel care hotărăște, dar vă atrag atenția că v-ați gândit cu prioritate, numai în interes electoral, la primari și la aleșii locali. Funcționarul public este dat afară și el nu are ce mânca, pe când primarul și alesul local nu au o meserie din aceste funcții. Ar trebui să ne gândim la toată populația României, nu numai în interes electoral.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da. Mulțumim.

Rog stafful să distribuie lista de vot pentru propunerea anterioară, la solicitarea grupurilor parlamentare, a tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

Continuăm sesiunea de vot.

Punctul 3 de pe ordinea de zi de astăzi: este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 63 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 12 decembrie 2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată și actualizată.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor ordinare,

- Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

Punctul 7 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, iar aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Vă

Propunerea legislativă este respinsă.

- Punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru

- modificarea unor acte normative.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- Vă

Următorul punct este punctul 9 de pe ordinea de zi de astăzi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2015 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Proiectul de lege privind aprobarea ordonanței a fost adoptat.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 221 din 24 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2014 pentru modificarea și completarea art. 10 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

- consecință vom supune la vot propunerea legislativă.

- Doamnelor și domnilor senatori, vă

Punctul 12.

Vă rog să luați loc în sală, doamnelor și domnilor senatori, ca să putem exercita votul.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 51 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

- Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

- Vă

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar.

Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă

- Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 14 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea

- legislativă pentru modificarea art. 277 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Propunerea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, iar propunerea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

- Vă rog să votăm raportul cu amendamentele admise. Am deschis votul.

- 110 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Raportul cu amendamente admise a fost adoptat. Vă

Punctul 15 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 63 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

- Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice, Senatul fiind Cameră decizională.

- Raportul cu amendamentele admise este supus votului.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/24 iunie 2004 privind organizarea studiilor universitare.

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul

- fiind Cameră decizională.

- Vă

Punctul 17, Proiectul de lege privind statutul personalului

de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiției.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiilor de specialitate este de admitere, cu amendamente admise și cu amendamente respinse.

Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Amendamentele respinse nu au fost susținute în plen și nu mai sunt supuse votului, în consecință. Vă

Proiectul de lege nu a întrunit numărul necesar de voturi. La solicitarea unui lider de grup, se distribuie listă de vot pentru toate grupurile parlamentare.

Continuăm sesiunea de vot.

Punctul 18 de astăzi, doamnelor și domnilor senatori, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Suntem în sesiune de vot. Punctul 18 de astăzi.

Mă scuzați!

Deci raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

Următorul punct în sesiunea de vot, repet, punctul 19 care a fost dezbătut astăzi, Propunerea legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de către Camera Deputaților.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

Și ultimul punct pe care l-am dezbătut astăzi în sesiunea de plen, punctul 20, Propunerea legislativă pentru modificarea anexelor nr. 1 și 2 la Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

Propunerea legislativă este respinsă.

Înainte de a continua, dați-mi voie să vă citesc o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Termenul de sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 8 iunie 2016.

Termenul se calculează luând în considerare data de astăzi a anunțului.

Doamnelor și domnilor senatori, dați-mi voie să constat că am epuizat la vot toate propunerile pe care le-am dezbătut și să declar închisă ședința plenului Senatului de astăzi.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943445]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 100/16.VI.2016 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei