Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, marți, 1 noiembrie 2016.

Începem cu prima parte, cea consacrată declarațiilor politice.

Sunt înscriși la cuvânt, pentru a prezenta declarații politice, patru colegi din partea Grupului parlamentar al PSD, opt colegi din partea Grupului parlamentar al PNL, doi colegi din partea Grupului parlamentar al ALDE, Grupul parlamentar al UNPR – un coleg deputat și din partea grupului de deputați neafiliați, un coleg, de asemenea.

Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Gheorghe.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Capitalul românesc – prea fragil, prea sărac pentru economia europeană”.

Stimați colegi,

Am analizat cu mare atenție programele electorale ale partidelor politice care vor candida la alegerile generale din decembrie și, dacă ar fi să găsim un punct comun, toate acestea vorbesc cu un deosebit patos despre capitalul românesc.

Nu este nici prima dată și poate nici ultima oară când ne amintim că valoarea adăugată se creează în economia privată și că economia noastră este astăzi dominată de capitaluri străine puternice, competitive, greu de concurat de către întreprinzătorii noștri români.

Nu trebuie să uităm că avantajele uriașe pe care ni le-a oferit aderarea la Uniunea Europeană au fost parțial umbrite

de concurența teribilă venită dinspre Vestul puternic dezvoltat și de incapacitatea administrativă de a mai proteja capitalurile românești, prin pârghii naționale.

Chiar dacă acționăm într-o piață unică, chiar dacă ajutoarele de stat sau sprijinul direct pentru producătorii români nu mai sunt posibile, există însă nenumărate pârghii de politică economică prin care putem sprijini capitalul românesc să se dezvolte și să concureze în mod real cu companii puternice care acționează de zeci de ani pe piețele internaționale.

Evident că, pentru a vedea cum putem sprijini capitalurile românești, ar trebui să ascultăm de la aceștia ceea ce au ei în mod real nevoie. De exemplu, ca om care intră în contact cu oamenii care muncesc, știu foarte bine că aceștia nu așteaptă milă de la stat, nici ajutoare și nici compensații.

Dacă statul, prin intermediul Guvernului, ar vrea să facă ceva pentru ei, atunci ar putea să se uite atât la simplificarea politicii fiscale, la atitudinea organelor de control fiscal, la sutele de taxe fiscale și parafiscale și la miile de ore pierdute de antreprenori la cozile generate de birocrația română.

Un pas uriaș s-a făcut săptămâna trecută, atunci când, prin voința noastră unanimă, am decis să eliminăm peste 100 de taxe. Sper să putem continua acest proces și prin eliminarea nenumăratelor formulare, care mai de care mai trăsnite, la zecile de declarații inutile și la alte documente nejustificate și să lăsăm antreprenorii să muncească, nu să stea la cozi.

Ce mai putem face pentru antreprenorii români? Evident, să-i sprijinim să angajeze mult mai ușor și mult mai puțin costisitor oameni. Am diminuat CAS, în anul 2014, cu cinci puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă în economie au apărut ca din neant.

Oare cum ar arăta piața muncii din România, cum ar arăta rata șomajului, dacă am continua procesul de relaxare fiscală aplicată muncii?

Nu în cele din urmă, aș dori să pun degetul pe rană și să spun, fără nicio temere, de ce nu reușesc antreprenorii români să se dezvolte, de ce nu reușesc să-și crească cifra de afaceri, să crească ponderile la export.

Știm cu toții că niciun antreprenor român nu este creditat de băncile comerciale de la noi din țară, că nicio bancă nu dă doi bani pe antreprenorul român onest. Mai mult, nu doar că antreprenorul român nu este tratat cu un minim de încredere, ci, dacă îi este acordată o linie de finanțare, mai mult ca sigur acesta este jupuit de viu, prin rate ale dobânzilor cu două cifre, prin comisioane aberante și prin mai știu eu ce alte tarife.

Dragi colegi,

Lipsa accesului la finanțare, la credite ieftine, al antreprenorului român reprezintă boala cea mai gravă care afectează capitalul autohton. Am înțeles că băncile străine simpatizează companiile străine, dar și noi, românii, avem cel puțin două bănci, mă refer aici la CEC și la Eximbank, care ar putea să ofere, în condiții de sustenabilitate și stabilitate financiară a acestora, credite comparabile, prin costuri, cu cele de care beneficiază capitalurile străine la ele în țară. Asta se poate face și nu există costuri, ci doar beneficii și pentru băncile românești, și pentru antreprenorii români.

Vă spun cu un gust deosebit de amar că sunt mâhnit de modul în care vede actualul ministru al economiei și mediului de afaceri sprijinirea economiei noastre.

Am aflat și eu, cum ați aflat probabil și dumneavoastră, că singurele realizări ale acestui ministru și ale actualului Cabinet se rezumă la pierderea de oportunități: a scăpat printre degete o investiție de 500 milioane de euro a Grupului Daimler, s-a pierdut deja o capacitate de producție a Uzinei Dacia, dar s-au mai pierdut și alte nenumărate oportunități de stimulare pe orizontală a mediului de afaceri din țară.

Marea realizare a actualului Cabinet – și trebuie spus acest lucru – se reflectă în milioanele de euro, vreo 40 la număr, tocate inutil în târguri și expoziții internaționale la care producătorii români nu au mai ajuns.

Am toată convingerea că această atitudine de batjocură față de românii care muncesc onest în țara lor se va termina imediat după alegerile parlamentare din 11 decembrie, când vom intra în normalitate și vom avea un guvern politic, format de majoritatea parlamentară care a demonstrat prin fapte că a făcut și va face cel mai mult bine României și românilor. Florin Gheorghe, deputat PSD. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Vasile Horga.

Se pregătește domnul deputat Ion Eparu, din partea colegilor deputați neafiliați.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de azi se referă la oportunitatea reducerii unor taxe.

Legea votată recent în Parlamentul României, cu unanimitatea voturilor tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament, reprezintă expresia voinței cetățenilor pe care aceste forțe politice o reprezintă.

Anatema pusă de la cele mai înalte vârfuri ale administrației din România asupra oportunității acestei măsuri pentru cetățenii români și mediul de afaceri intern nu are nicio justificare, din oricare punct de vedere ai privi-o.

Dacă vorbim de necesitatea reducerii unor taxe, atunci trebuie să ne raportăm la așteptările cetățenilor, care nu mai vor ca administrația publică să abuzeze la infinit de timpul lor, inventând, alături de taxele și impozitele generale fiscale, pe care în mod obligatoriu le plătesc, o altă pleiadă de taxe inventate de toate instituțiile statului, așa-numitele taxe parafiscale, fără număr și care îl agresează în mod continuu pe cetățeanul român.

Dacă ne raportăm la oportunitatea reducerii taxelor parafiscale, pentru că despre ele este vorba, atunci putem considera că sunt oportune doar acele taxe parafiscale puse pe servicii publice de care beneficiază cetățenii atunci când aceștia solicită un serviciu public care poate fi evitat de marea masă a populației, iar în acest caz nu ar fi corect față de majoritate să fie suportat din impozitele și taxele generale.

Dar atunci când este vorba despre taxe parafiscale care privesc întreaga populație a României, cum ar fi, de exemplu, taxa pentru emiterea actelor de identitate, taxa pentru obținerea permisului de conducere sau taxa de înmatriculare a autovehiculelor și multe altele, atunci oportunitatea nu mai poate fi pusă în discuție.

Dacă ne raportăm la predictibilitatea impozitelor și taxelor, atunci va trebui să avem în vedere strict principiul din Codul fiscal pe care l-am introdus începând cu anul 2016, care spune că niciun impozit, taxă sau contribuție socială obligatorie nu poate fi nou-introdusă sau cele deja existente nu pot fi majorate cel puțin un an, începând cu 1 ianuarie al fiecărui an fiscal, după ce, în prealabil, legea de impunere a intrat în vigoare cu cel puțin șase luni înainte de începerea fiecărui exercițiu bugetar.

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Eparu, din partea colegilor deputați neafiliați.

Se pregătește doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi nu am să mă îndepărtez prea mult de crezul meu, acela de a face de la acest microfon declarații politice care să vizeze domeniul educației.

Înainte de asta însă, cu acordul dumneavoastră, aș vrea să reamintesc că astăzi se împlinesc 88 de ani de la prima transmisie radio în țara noastră și de aceea, cred eu, se cuvine să purtăm un gând frumos acestei instituții.

Din copilărie, de când încă ne închipuiam cu toții că în acea cutie mică există niște omuleți care ne transmit, radioul ne-a fost aproape și, pentru că știu că le face plăcere, o să le spun că și eu, deputatul Eparu Ion, sunt Radio România Actualități.

De asemenea, sunt câteva evenimente care se desfășoară în zilele acestea, printre ele: greva din sistemul de sănătate, care, cred eu, ar trebui să atragă atenția tuturor și încă mai sper ca măcar unul dintre numeroșii colegi medici să atingă acest subiect în cele ce vor spune de la acest microfon.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o „Ultima speranță”.

## Stimați colegi,

Eu nu l-am votat pe actualul președinte al țării, evident că din convingere. Eu sunt politician de stânga, așa am crescut și așa m-am format, asta pe de o parte. Dar pe domnul Klaus Iohannis nu l-am votat și din altă motivație. Nu am crezut niciodată în salvatorii apăruți peste noapte. Poate că la Sibiu se făcea politică mare, nu știu... Dar să devii așa, peste noapte, președintele unuia din marile partide ale țării, să ți se ofere postura de prim-ministru, apoi pe aceea de ministru în guvernarea USL și tu să refuzi, dacă nu te face și viceprim-ministru, spune mult mai mult decât ce s-a văzut în spațiul public.

Apoi, nu l-am votat și pentru eroarea, dacă eroare o fi fost, de a le transmite sutelor de mii de dascăli regretul său pentru faptul că au avut așa ghinion să lucreze în educație și să câștige puțin.

Și, totuși, ca un fost sportiv de performanță și jucător împătimit, și eu am mers, cum se spune, la două capete în alegerile prezidențiale.

Dacă ar fi câștigat cel pe care l-am votat, aș fi avut satisfacția că a câștigat preferatul meu, dacă nu, mă hrăneam cu speranța că celălalt, Klaus Iohannis, este totuși din tagma noastră, a dascălilor, și deci nu se va putea să nu rezulte ceva bun și pentru această categorie socială, dacă el va câștiga.

Mulțumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi! Astăzi vreau să vă vorbesc...

## Doamnă deputat,

Îmi cer scuze, vă rog să închideți și să deschideți microfonul. Nu se înregistrează altfel la dumneavoastră... Mulțumesc. E OK!

Acum e bine?

Da.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Astăzi mă adresez dumneavoastră în calitatea mea de medic, în calitatea mea de medic-politician, pentru că la Iași sunt cunoscută sub denumirea de „doamna doctor”.

Ieri-dimineață, când am plecat din Iași, primul drum l-am făcut la spitalul unde lucrez și acolo am primit acest _badge_ , ca să-l pun în piept toată ziua. L-am purtat și ieri, îl voi purta și astăzi. Credeam că astăzi nu va mai fi nevoie.

Aseară mă uitam la televizor cu câtă înverșunare se spune: „Nu sunt bani pentru sistemul sanitar.”

Eu aș invita membrii Guvernului în spitale, să vadă cum un om lucrează pentru trei oameni, cum un om leșină după cele 8, zece, douăsprezece ore, pentru că sunt secții în care se lucrează 12 cu 24, să vină să vadă cum un om, un medic specialist care are peste 10 ani de specialitate are salariul mai mic decât un medic rezident. Vorbesc de medicii care lucrează în policlinicile studențești, vorbesc de personalul TESA, care lucrează în spital și care stă mai mult la spital, ca să se încălzească. Îmi spunea săptămâna trecută o doamnă contabilă că stă mai mult la spital pentru că nu-și permite să dea drumul la centrala de acasă.

Deci ce vreau eu să transmit astăzi, pentru că sunt și oftalmolog?

Domnilor din Guvern,

Deschideți ochii, deschideți inima și aveți grijă de sistemul sanitar. Sunt două zile deja în care primim numai urgențele. Dacă nu veți deschide ochii și inima, nu știu ce se va întâmpla și s-ar putea ca spitalele să fie închise.

Conferențiar doctor Camelia Bogdănici, deputat de Iași.

Vă mulțumesc mult, doamnă deputat. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Mai sunt doar câteva zile și începe campania electorală pentru alegerea unui nou Parlament. A fost mare vânzoleală în toate partidele pentru a prinde un loc pe liste, multe răsturnări de situație, multe speranțe, multe dezamăgiri, pentru unii sau pentru alții, în alcătuirea acestora.

Toate partidele au spus că doresc oameni noi în Parlament, pentru a da un nou suflu acestei instituții importante a democrației românești, aleasă de toți cetățenii români. Cele două mari partide, PNL-ul și PSD-ul, au anunțat că pe liste au fost trecuți – și au fost depuse la Biroul Electoral Județean și la Biroul Electoral Central – peste 70% oameni noi.

Se dorește un nou început pentru societatea românească, deoarece clasa politică, în cei 26 de ani de la Revoluție, nu a reușit să rezolve marile probleme ale societății românești. Mă refer la sănătate, educație și infrastructură.

Ne-au plecat peste 15.000 de medici din țară, se moare din cauza infecțiilor nosocomiale în spitale, a lipsei de aparatură. Nu am reușit să construim niciun spital regional de urgență, sistemul educațional suferă profund din lipsa

unui management performant și acest lucru deoarece am schimbat peste 25 de miniștri în această perioadă, atât la sănătate, cât și la învățământ.

Am cheltuit mulți bani pe parcuri în mediul rural, pe terenuri de sport, pe pârtii de schi, pe telegondole, pe patinoare, pe bazine de înot și multe altele, dar ne-au plecat medicii, ne mor bolnavii în spitale, nu avem în toate școlile din România apă curentă și grupuri sanitare. Nu am reușit, în 26 de ani, să construim o autostradă de la un capăt la altul.

Din 2004 până în 2012 am participat direct la astfel de începuturi. Am promis electoratului, alături de întreaga clasă politică românească, că vom rezolva marile probleme cu care se confruntă cetățenii acestei țări. Am promis în campaniile electorale din 2004, 2008 și 2012, dar nu ne-am ținut de promisiuni decât în mică măsură.

Personal, nu sunt pe deplin mulțumit de activitatea pe care am desfășurat-o în acești 12 ani. Nu am reușit să facem un spital de urgență la Iași, nu am reușit să începem autostrada Iași–Târgu-Mureș, dar am constatat un lucru: chiar dacă există un grup numeros de parlamentari, la Iași sunt 17 parlamentari, aceștia nu pot influența politica Guvernului în chestiuni importante, necesare pentru populația din anumite regiuni ale țării.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă în sală sunt prezenți colegii Aurelian Mihai și Marioara Nistor?

Nu sunt prezenți.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul deputat Virgil Guran.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ieri am asistat la încă un episod al lipsei de respect față de Parlament din partea unei agenții subordonate Guvernului și sub control parlamentar. E vorba despre ASF.

A fost chemat domnul Mișu Negrițoiu să ne spună ce s-a întâmplat acolo cu RCA-urile, de ce a trebuit să înnebunim toți șoferii din România, toți posesorii de autoturisme, de ce s-a ajuns la această soluție de mărire a prețurilor, în favoarea unor companii, pentru care am eu o meteahnă veche de a spune sau o durere, într-un fel, companii multinaționale străine care iau banii de aici, din România, pleacă și trăiesc bine pe afară. Iar, stupoare!, domnul Mișu Negrițoiu, în loc să vină, a trimis o scrisoare.

Așa sunt învățați unii să discute cu Parlamentul. De fapt, nu e o noutate. Îmi aduc aminte de Gelu Diaconu, când a fost chemat la Comisia pentru buget, finanțe din Senat. A zis că nu are timp. Nu mai putem spune că noi, parlamentarii, ne îndeplinim rolul de control, de coordonare, ci că suntem într-adevăr o anexă a Guvernului, fiecare face ceea ce crede. Noi suntem de vină că i-am învățat așa. De asta se ajunge la câte o soluție gen RCA-uri, că unii au impresia că sunt stat în stat. Unii au impresia că acolo stabilesc un statut propriu, salarii așa cum vor. Domnul Mișu Negrițoiu are în jur de 12.000 de euro pe lună, adică de vreo douăsprezece ori mai mult decât un parlamentar. Nu aceasta este problema. Problema este că nu-i merită și că acest ASF, care în trecut funcționa pe alte criterii și, printre altele, ce era în trecut, ar trebui să răspundă inclusiv de Fondul Național de Investiții, acel celebru „Dormi liniștit, că banii tăi lucrează!”... Deci s-a perpetuat acest lucru și, din păcate, văd că a rămas cam aceeași concepție.

Din păcate, dacă nu vom fi..., acum este târziu pentru noi, că mai sunt câteva săptămâni, dar Parlamentul viitor cred că trebuie să-și intre în rol și să se întâmple așa cum se întâmplă într-o țară normală, în care în momentul în care este chemat un ministru la audieri la comisiile parlamentare nu doarme vreo săptămână înainte și se gândește ce are de făcut, ce a greșit, cum trebuie să răspundă.

La noi e invers, văd că vin unii șefi de agenții, miniștri și ne ceartă de acolo, când îi întrebăm noi, care suntem în mijlocul oamenilor și știm care sunt problemele reale, nu ei, care se plimbă cu mașinile și stau într-un birou luxos și au impresia că știu tot. Noi, când îi întrebăm, ne ceartă că ne permitem să-i întrebăm, că noi habar nu avem cum funcționează acest sistem.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, doamnă deputat.

## Bună dimineața!

Onorată asistență,

## Stimați colegi,

Astăzi doresc să spun câteva lucruri cu privire la situația grevei din sistemul sanitar.

Asistăm în aceste zile la acțiuni fără precedent în sistemul de sănătate, greva declanșată luni, 31 octombrie, aproape paralizând spitalele din întreaga țară. Personalul din sistemul sanitar s-a săturat de promisiuni neonorate, de bâlbâieli și de bulversarea unui domeniu strategic pentru România, cum este sănătatea.

Guvernul Cioloș s-a angajat, cu prioritate, să promoveze Legea salarizării unitare, lucru pe care nu l-a făcut. Același Guvern a adoptat o ordonanță, Ordonanța nr. 20/2016, care a dat peste cap întregul sistem sanitar, iar 80.000 de cadre medicale și personal tehnic sunt în grevă din cauza acesteia.

Sistemul este blocat. Revolta greviștilor este justificată și legitimă. Este de înțeles că oamenii au decis să protesteze, să-și ia soarta în propriile mâini și să încerce, prin acțiunile lor, să ajungă la normalizarea situației.

În fond, cadrele medicale și personalul auxiliar nu solicită nimic deplasat. Ei vor corectarea inechităților salariale produse de Ordonanța Guvernului nr. 20/2016 și Ordonanța Guvernului nr. 43/2016, respectiv asistență socială, unități medico-sociale, personal TESA, direcții de sănătate publică și creșe, precum și calcularea sporurilor și a altor drepturi salariale la salariul de bază actual, conform ultimului act normativ în vigoare.

O altă revendicare este reașezarea valorică a salariilor pentru unitățile clinice și neclinice. Așadar solicitări de bun-simț și legitime. PSD va susține în Parlament aceste revendicări, pentru ca întreg conflictul să fie încheiat.

Să nu se uite că PSD a reîntregit veniturile celor din sănătate, care au fost tăiate de guvernele „Ciomu”, coordonate de Traian Băsescu. De asemenea, PSD a mărit, începând cu 1 decembrie, anul trecut, veniturile personalului sanitar, militând și pentru acordarea de burse pentru rezidenți, care și-au primit aceste burse deja din 2012. În fine, PSD a lăsat Legea salarizării unitare la cheie, dar aceasta a fost ignorată de Guvernul tehnocrat, iar efectele, iată, se văd.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul deputat Aurelian Mihai.

Vă rog, domnule deputat.

## Bună dimineața!

Stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

S-a împământenit, mai nou, în România – și spun un cuvânt cu toată sinceritatea, care nu face plăcere nimănui – ideea de modernism, până și în familie.

Declarațiile total nefericite – de care am avut parte în urmă cu aproape două săptămâni din partea primului om în stat – și „apelul la toleranță” nu fac altceva decât să-i nemulțumească atât pe românii care trăiesc aici, în România, cât și pe cei din diaspora. Și o spun cu toată apăsarea, pentru că noi, poporul român, suntem un popor foarte tolerant, în primul rând.

Am renunțat, în 27 de ani aproape, la trecutul nostru industrial, am renunțat la fabrici, cum spuneam, am renunțat până și la terenurile pe care le avem, acceptând o mulțime de alți cetățeni – doi cetățeni, să spunem – care poate au cumpărat peste un sfert la sută din suprafața de teren agricol al țării.

Am acceptat multe în acești 27 de ani și am făcut-o pentru că suntem un popor mai mult decât tolerant; toleranța, în general, se naște din precepte creștine, nu neapărat din ignoranță, cum ar dori multe persoane să transmită. Dar acest apel la toleranță este unul nefiresc, pentru că acest semnal, în afara granițelor țării, diaspora, este perceput cu totul diferit.

Dacă, astăzi, un demnitar al statului român are un dialog într-una dintre întrevederile pe care le avem cu toții în Europa, în Statele Unite, oriunde altundeva, și-i transmitem, din partea alegătorilor noștri sau a altor colegi, toate gândurile bune și optimismul acesta pe care noi, românii, le avem, dorind să facem lucruri atât pentru noi, cât și pentru cei care vin mai nou în țara noastră, întotdeauna va exista cineva care să ne atragă atenția că trebuie să fim toleranți; și noi demonstrăm, avem și argumente. Dar declarația primului om în stat nu face altceva decât să accentueze faptul că noi nu ne-am încadrat în această categorie. Și, recent, am pățit-o în Italia, unde, într-o conversație avută cu un politician zilele trecute în nordul Italiei, politician italian, pur și simplu mi-a atras atenția că nu suntem toleranți. Nu credeam că se va întâmpla acest lucru, dar s-a întâmplat.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Acum, la final de mandat, pot să spun că preocupările mele au fost legate de două teme importante și cred că am reușit să aduc o contribuție în ceea ce privește transparentizarea cheltuielilor din administrația publică locală, și nu numai. Este o temă extrem de importantă pentru România, pentru că, până acum, am discutat despre foarte multe probleme legate de achizițiile publice, despre transparența cheltuirii banului public, în ce mod poate fi făcută această cheltuire în favoarea cetățenilor.

Cred eu că o temă importantă care rămâne pentru viitorul Parlament este aceasta, deoarece nu s-a reușit nici până în ziua de astăzi să se ajungă la o concluzie foarte clară în privința cheltuielilor care se efectuează de către toate instituțiile statului și acestea nu sunt încă total transparente.

A doua temă pe care am abordat-o în acești patru ani de mandat a fost aceea a prevenției.

Eu consider că prevenția ar trebui să primeze în tot ceea ce înseamnă sistemul nostru legislativ. Ar trebui să fim cu totul mai atenți asupra a ceea ce înseamnă avertizarea cetățenilor atunci când sunt pasibili sau există acest pericol de a încălca o lege.

Cred eu că instituțiile sunt făcute nu pentru a milita polițienește și a sancționa oamenii, a-i prinde undeva la cotitură atunci când greșesc, ci pentru a preveni aceste greșeli și, dacă ele sunt făcute cu intenție directă, atunci să fie sancționate.

Deci prevenția rămâne o problemă nerezolvată. Din punctul meu de vedere, sunt încă foarte multe legi care doar sancționează, dar nu prevăd norme pentru prevenirea unor eventuale încălcări ale acestora, și consider că instituțiile statului care se ocupă de coerciție, în principiu, ar trebui să fie ajutate prin această legislație impusă de Parlament.

Parlamentul, primordial, ar trebui să aibă rolul de a ocroti cetățenii de a încălca legislația, în primul și în primul rând, și nu a sancționa, în primul rând, încălcările acestora și, după aceea, a încerca să remedieze ceva.

Deci rămân două teme importante – transparentizarea, în întreg, a ceea ce înseamnă administrație publică și prevenția, prevenirea a tot ceea ce înseamnă încălcarea legii de către cetățean. Și cred că în mandatul următor parlamentarii au rolul de a întări aceste două teme printr-o legislația corespunzătoare.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamnă deputat Ana Birchall.

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre președinția română a Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019, în contextul lansării procesului de reflecție instituțională și publică cu privire la agenda de priorități pe care o vom urmări pe durata mandatului României. ## Stimate colege,

Stimați colegi,

Țara noastră va avea o președinție care, foarte probabil, nu va fi lipsită de provocări, întrucât contextul se anunță mai complex și imprevizibil decât astăzi.

Dificultățile cu care ne confruntăm în prezent reclamă un răspuns pe termen lung, care să limiteze efectele nefaste, dar, în egală măsură, să reducă vulnerabilitățile Uniunii Europene și ale Europei, în general, față de aceste amenințări.

Euroscepticismul, criza migrației, fenomenul terorist, menținerea unor poli de instabilitate în vecinătatea Uniunii sau perpetuarea amenințărilor din sfera războiului cibernetic și informațional au potențialul de a fi la fel de actuale în 2019, exact așa cum sunt și astăzi.

Succesul președinției române a Consiliului va depinde de capacitatea noastră de a defini o agendă realistă de obiective și de a proiecta imaginea unei Uniuni Europene solidare, atât în plan intern, cât și în plan extern.

Știm cu toții că pasul relansării, reenergizării proiectului european este absolut necesar în această perioadă și cred că subiectul legat de viitorul construcției europene va fi cu atât mai important în 2019 cu cât este foarte posibil ca ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană să se producă în timpul președinției române. Va fi imperios necesar ca România să demonstreze în continuare că este alături de marea familie europeană și că valorile europene sunt impregnante și asumate în mod ireversibil de întreaga noastră societate.

În același context, devine un obiectiv de prim rang să consolidăm dialogul intercomunitar, solidaritatea și coeziunea, pentru a putea oferi un răspuns unitar, solid și adaptat la provocările deopotrivă interne și externe ce se profilează la orizont.

Uniunea Europeană este în primul rând un proiect de solidaritate în continuă evoluție.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mai sunt înscriși, din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii deputați: Gheorghe Dragomir, Carmen Hărău, Radu Zlati, Daniel Gheorghe, Mugur Cozmanciuc; Marioara Nistor, din partea Grupului parlamentar al UNPR.

Având în vedere că nu sunt prezenți în sală, o parte dintre ei au anunțat că nu mai susțin declarațiile, închidem prima parte a ședinței, dedicată declarațiilor politice.

În continuare, plenul va fi condus de domnul președinte Florin Iordache.

Vă mulțumesc.

Am o informare... Imediat! Și apoi discutăm pe ordinea de zi. Am o informare privind decizia revocării Deciziei Biroului permanent nr. 3/2016 privind aplicarea unor sancțiuni disciplinare.

Dacă la titlu sunt observații? Nu.

La articolul unic dacă sunt observații? Nu.

Aprobat.

La ordinea de zi, înțeleg că sunt niște solicitări. Vă rog. Întâi domnul... Da, Grupul PSD și apoi domnul Nicolăescu, Grupul PNL, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul 22 de pe inițiativele cu propunere de adoptare – PL-x 313/2016 –, este vorba despre Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2013, dorim să-l retrimitem la comisie. Termen: două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc. Să fie retrimis PL-x 313 de la poziția 22. Dacă sunt observații? Nu.

Domnul Eugen Nicolăescu, liderul Grupului PNL, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Și eu vă rog să acceptați să trecem de pe poziția 219 pe poziția 4 proiectul de lege, Pl-x, de fapt, 220/2015. Vă mulțumesc.

Da.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Deschidem ședința de astăzi, de la ora 10.00, și vă informez că din totalul celor 353 de deputați sunt prezenți în sală 62.

Programul de lucru: de la 10.00 la 12.00 – dezbateri; la ora 10.00 – vot final. La încheierea ședinței de vot final ședința Biroului permanent și apoi comisii.

Observații pentru a fi adus pe poziția 4 și apoi pentru a fi retrimis la comisie?

Cine este pentru solicitarea domnului Nicolăescu? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu unanimitate de voturi, a fost retrimis. Mulțumesc. Alte solicitări nu sunt. Bun.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii a unei anchete parlamentare cu tema: Administrarea fondurilor de participare a operatorilor economici, sub pavilion național, la târguri și expoziții internaționale, în vederea promovării exportului de produse românești pe piețele-țintă.

Da, vă rog, domnul deputat Itu Cornel, de la Cluj.

Hotărâre privind încuviințarea efectuării de către Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii a unei anchete parlamentare cu tema: Administrarea fondurilor de participare a operatorilor economici, sub pavilion național, la târguri și expoziții internaționale, în vederea promovării exportului de produse românești pe piețele-țintă

În conformitate cu art. 73 coroborat cu dispozițiile art. 71 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – Se încuviințează efectuarea de către Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii, denumite în continuare _comisii_ , a unei anchete parlamentare cu tema: Administrarea fondurilor de participare a operatorilor economici, sub pavilion național, la târguri și expoziții internaționale, în vederea promovării exportului de produse românești pe piețele-țintă, denumită în continuare _anchetă parlamentară_ , având ca obiect analiza modului în care a fost manageriat și implementat sistemul de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat.

Art. 2...

Stimate coleg, a fost distribuită hotărârea.

O să întreb colegii dacă au observații la fiecare articol în parte.

Da. Mulțumesc.

Dacă la titlul hotărârii sunt observații? Nu.

La preambul, observații? Nu.

Art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10? Mulțumesc. Rămâne la votul final.

3. Raportul privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2015.

Îl invit pe domnul secretar Marcel Ciolacu să prezinte raportul și proiectul de hotărâre cu cele două anexe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind execuția bugetului Camerei Deputaților la 31 decembrie 2015

Bugetul Camerei Deputaților, în sumă de 224.045.000 lei, a fost aprobat prin Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 86/2014.

Mai tare, domnule...? Am înțeles.

Creditele definitive au fost stabilite la suma de 230.185.000 lei. Din această sumă, 1.234.000 s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocațiile bugetare totale aprobată pentru Camera Deputaților, conform legii.

Plățile totale efectuate în anul 2015 au fost de 225.285.709 lei, din care 1.014.687 de lei pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăților, la finalul anului 2015, cheltuielile curente au fost în sumă de 221.688.309 lei; cheltuieli de capital au fost 4.070.701 lei, iar plățile efectuate în anii precedenți și recuperate în anul curent au fost de 473.301 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 221.688.309 de lei, au reprezentat 98,4% față de creditele bugetare aprobate și s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri și servicii, contribuții și cotizații la organismele internaționale, asistență socială, după cum urmează: cheltuielile de personal, în sumă de 170.132.164 de lei, reprezentând 99,2% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizațiilor deputaților, salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaților; de asemenea, din totalul cheltuielilor de personal, suma de 650.170 lei este aferentă activității Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii, în sumă de 50.267.494 de lei, reprezentând 95,6% din prevederi, s-au efectuat pentru asigurarea funcționării Camerei Deputaților și întreținerea sediului acesteia.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri și servicii, suma de 340.545 lei este aferentă activității Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La alte transferuri: din suma de 1.253.977 de lei, reprezentând 94,6% din prevederi, s-au efectuat plăți pentru contribuțiile și cotizațiile Parlamentului României la organismele internaționale.

Da. Observații, dacă sunt? Domnul Varga văd că avea niște observații la... Nu.

Dacă la proiectul de hotărâre sunt observații? Nu. La titlu? Nu. La articolul unic, observații? Nu. Adoptat. Anexa nr. 1. Observații? Nu. Anexa nr. 2? Nu. Adoptat. Vedeți, domnule Varga, s-a rezolvat. Mergem mai departe.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și pentru desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

Inițiatorii, dacă doresc să intervină? Nu.

Îl rog pe domnul președinte Mihai Lupu, președintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură...

Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul.

au examinat propunerea legislativă și documentele conexe în ședința din 25 octombrie 2016.

La lucrările Comisiei pentru transporturi și infrastructură și-au înregistrat prezența un număr de 21 de deputați, din totalul de 21 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile pe căile interioare, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi, cu amendamentele admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc mult, domnule președinte.

Da, și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale.

Vă rog, Mircea Toader, Grupul PNL, și apoi domnul Rădulescu, PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport la Pl-x 413/2016 – Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile – utilizarea infrastructurii de transport naval aparținând domeniului public –, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, și în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 27 septembrie 2016.

La dezbaterea inițiativei legislative s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, transmis cu adresa nr. 596 din 21 iunie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile.

Necesitatea modificării acestui act normativ constă în faptul că situația administrării terenurilor portuare care fac parte din domeniul public a devenit din ce în ce mai dificilă, în condițiile în care gradul de utilizare a infrastructurii portuare și a capacităților de încărcare a scăzut constant, în acest moment media traficului realizat în porturile din România fiind de 30%.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este un moment important pentru activitatea de transport naval. Decizia privind modificarea acestei legi foarte importante a fost luată tot de Camera Deputaților, în urma unei comisii de control și verificare, o comisie de anchetă privind activitatea din portul Constanța, unde s-au constatat nereguli extraordinar de grave nu numai de către comisia noastră parlamentară, ci inclusiv de către Consiliul Concurenței, motiv pentru care timp de un an de zile, când plenul Camerei Deputaților a hotărât ca marea majoritate a problemelor din legislație să fie modificate, am pregătit un proiect de lege, care a fost semnat de peste 120 de parlamentari, deputați și senatori. Iar toți membrii Comisiei pentru transporturi am dezbătut-o timp de un an de zile împreună cu toți factorii responsabili, inclusiv operatori, administrație, Consiliul Concurenței, și am ajuns la o formă finală pe care v-o prezentăm dumneavoastră și aprobată în unanimitate de către întreaga Comisie pentru transporturi, cu gândul bun și, sigur, cu condiția ca plenul Camerei Deputaților să accepte propunerea noastră, care va permite cu adevărat să eliminăm toate neregulile constatate din anul 1990, în așa fel încât porturile din România și în special portul Constanța să devină unul din principalele porturi europene, cel puțin de tranzit.

Și eu vă mulțumesc. E foarte bună speranța dumneavoastră. Domnul Rădulescu, Grupul PSD, punct de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, în urma comisiei de anchetă de anul trecut am descoperit o mulțime de nereguli, așa cum spunea și colegul nostru, domnul Toader, de la Partidul Național Liberal, nereguli destul de grave care nu statuau așa cum trebuia și așa cum statuează această inițiativă legislativă modul de a se cheltui dividendele și profitul care se obținea de către administrația portuară pentru a se investi, așa cum prevede inițiativa legislativă pe care noi am făcut-o, și anume în infrastructura portuară, și se împărțeau banii așa cum considera fiecare.

De asemenea, exista o discriminare foarte gravă între toți operatorii portuari, neexistând criterii de competitivitate în alegerea și semnarea contractului de subconcesiune.

Iată că prin această inițiativă legislativă pe care și noi, colegii PSD din comisie, toți colegii PSD, împreună cu colegii liberali – și pe această cale aș vrea să fac o paranteză și să le mulțumesc atât președintelui comisiei, cât și domnului Toader pentru comportamentul exemplar și profesionist în care am lucrat în Comisia pentru infrastructură, știind că dânșii nu mai candidează, trecând peste cutumele politice –, împreună am făcut această inițiativă legislativă pe care PSD-ul sigur că o susține și sperăm noi că de aici încolo în toate administrațiile portuare această lege va stabili, într-adevăr, criterii competitive prin care toate porturile din România vor fi administrate cum trebuie.

Mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Discutăm la raport. Sunt 59 de articole. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. De la 1 la 10 dacă sunt observații? Nu.

De la 10 la 30 dacă sunt observații? Nu.

De la 31 la 59 dacă sunt observații? Nu.

Mulțumesc. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2016 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și publicității imobiliare nr. 7/1996 – PL-x 419.

Guvernul?

Doamnă secretar de stat, vă rog.

**Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta ordonanță de urgență reglementează cadrul normativ pentru accelerarea înregistrării sistematice a imobilelor din sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin realizarea planului cadastral și înscrierea gratuită în cartea funciară a tuturor imobilelor din România, indiferent de titlul dreptului de proprietate, prin Programul național de cadastru și carte funciară.

Principalele schimbări: utilizarea veniturilor proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin finanțarea unităților administrativ-teritoriale, pentru finalizarea cu prioritate a lucrărilor de înregistrare sistematică a terenurilor din extravilan, posibilitatea cofinanțării unităților administrativ-teritoriale care au derulat lucrări de înregistrare sistematică din fondurile bugetului local.

Menționăm că, din totalul 3.181 de unități administrativteritoriale din România, până la această dată au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică numai pentru 21 de unități administrativ-teritoriale.

Prin aplicarea Ordonanței de urgență nr. 35, lucrările de înregistrare sistematică sunt în derulare pentru 1.298 de unități administrativ-teritoriale.

Prin actul normativ de față s-a reglementat posibilitatea ca ANCPI să descentralizeze procedurile de contractare a lucrărilor de cadastru sistematic, care au permis semnarea a 2.000 de contracte de finanțare cu primăriile.

Mulțumesc.

Raport comun: Comisia juridică și Comisia pentru administrație.

Domnule Varga, deputat de Brăila.

Vă rog, prezentați raportul, domnule Varga.

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei.

Într-adevăr, cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. De asemenea, cu unele amendamente, și Comisia pentru buget, finanțe și avem și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Senatul a adoptat deja proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor norme privind accelerarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin coordonarea lucrărilor de înregistrare sistematică atât la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cât și la nivel național.

Se prevede ca întreg personalul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și instituțiile subordonate, inclusiv personalul nou-angajat, să beneficieze de toate drepturile, inclusiv drepturi de natură salarială dobândite anterior de personalul angajat pe perioadă nedeterminată.

Se creează astfel posibilitatea înscrierii provizorii a imobilelor proprietate publică și privată a statului, precum și posibilitatea deschiderii de cărți funciare din oficiu la nivel local.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege, în procedură de urgență, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2016.

## Da. Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog, domnule deputat.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al UDMR susține forma adoptată de comisie a acestei legi. Avem mare nevoie ca sistemul de cadastru să fie pus la punct.

Probabil că și dumneavoastră, ca deputați, v-ați întâlnit cu problematica aceasta. Marea majoritate a cetățenilor, chiar și în zonele unde există carte funciară, nu are actualizată această carte, proprietatea nu este stabilă și salutăm acea intervenție din comisie prin care prin bugetul multianual nu vor trebui să fie reîntoarse niște sume și iarăși așteptate la începutul noului an, ca să se poată face o activitate corespunzătoare cerințelor acestei țări.

Deci grupul nostru va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Da, mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt. Intrăm în dezbaterea pe articole. Avem 30 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Aprobat.

De la 2 până la 20 dacă sunt observații? Nu.

De la 21 la 30 dacă sunt observații?

Nu.

## Aprobat.

Rămâne la votul final.

Are caracter organic.

9. Proiectul de lege privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 81/1999 pentru aprobarea participării Ministerului Justiției ca membru permanent la Conferința Europeană Permanentă de Probațiune – PL-x 369.

Procedură de urgență.

Guvernul.

Domnul secretar de stat Moțiu, vă rog frumos. Vă rog, domnule judecător.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem adoptarea acestui proiect de lege întrucât este vorba despre realizarea plăților către aceste organisme internaționale de către Direcția Națională de Probațiune, care, între timp, are personalitate juridică, și de către Institutul Național de Expertize Criminalistice, ambele fiind ordonator terțiar de credite.

Vă mulțumesc.

## Da, mulțumesc.

Domnule Varga, vă rog, prezentați raportul la probațiune... și apoi vorbiți cu domnul Dobre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, tot în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare al proiectului de act normativ îl constituie modificarea Ordonanței Guvernului nr. 81/1999 privind aprobarea participării Ministerului Justiției ca membru permanent la Conferința Europeană Permanentă de Probațiune, modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale, precum și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, în sensul ca, începând cu anul 2017, sumele ce vor fi plătite cu titlu de contribuții anuale ale României la diferite organisme internaționale să fie suportate din bugetul Direcției Naționale de Probațiune și cel al Institutului Național de Expertize Criminalistice.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. De asemenea, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei adoptarea Proiectului legii privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 81/1999.

Da, mulțumesc.

Domnule Andronache, vă rog, la dezbateri generale, Grupul PNL.

Vă mulțumim, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține această inițiativă, deoarece considerăm că participarea structurilor din cadrul Ministerului Justiției la întrunirile internaționale, ulterior plății cotizației, reprezintă un lucru benefic pentru activitatea acestor structuri.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții. Începem dezbaterile. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. De la 2 până la 9? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Mergem mai departe.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2016 privind unele măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană – PL-x 262.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din regulament, Comisia juridică, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2016 privind unele măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură transeuropeană de transport, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, transmis cu adresa PL-x 262 din 13 iunie 2015.

Conform dispozițiilor art. 75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în forma inițială, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură de transport european.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din regulament, membrii celor trei comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Guvernul.

Da, vă rog.

Vă și prezentați, vă rog.

## **Domnul Mihai Tămâian** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru a putea implementa corespunzător proiectele de infrastructură transeuropeană de transport incluse în programele finanțate din fonduri europene este necesară aprobarea unor reglementări în regim de urgență privind: emiterea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de construire și elaborarea documentelor urbanistice; plata disputelor și accesoriilor stabilite prin deciziile comisiilor de adjudecare; recuperarea avansurilor; asigurarea disciplinei în construcții; conținutul documentațiilor tehnico-economice.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Cine prezintă raportul?

Raport comun, Comisia pentru administrație și Comisia pentru transporturi, domnul președinte Victor Paul Dobre. Vă rog, domnule președinte.

Îl rog pe domnul Mircea Toader, Grupul PNL, să ia cuvântul la dezbateri generale.

Această ordonanță, pe care noi am agreat-o în cadrul comisiei noastre, încearcă și sper să rezolve marile probleme care au apărut, disfuncționalitățile pe care trebuia să le obțină, până la urmă�, sau să le aibă în realizarea unor investiții de interes public, gen autostrăzi, sau chiar și în domeniile portuare, din cauza unor ineficiențe ale autorizațiilor de construire care trebuiau date de administrațiile locale.

Sigur că, termenele fiind foarte scurte, procedurile fiind obligatorii, eu sper, de-aia am și intervenit, ca ministerul să fie apt și capabil să asigure, din punct de vedere tehnic, toate datele pentru a elibera autorizații de construire, să nu mai stăm la mâna unui consiliu local, unui consiliu județean pentru a putea să demarăm lucrările de construire fie a unei autostrăzi, fie a unui cheu, fie a unei activități specifice de infrastructură publică.

Și, totodată, este în consonanță cu prevederile Comisiei Europene pentru infrastructură și posibilitățile de a obține fonduri europene.

Deci, încă o dată, ministerul să fie pregătit, și sper că este pregătit de când e ordonanța, să elibereze în termenul de maximum 30 de zile aceste autorizații de construire.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Altcineva? Nu. Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Avem 32 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu. De la 2 până la 15? Nu. De la 16 la 32? Nu. Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

11. Următorul, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2015 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) și k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Guvernul.

## Cine prezintă?

Doamna secretar de stat de la Ministerul Mediului. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Și apoi comisia. Doamna secretar de stat.

## **Doamna Erika Stanciu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

## Bună ziua!

Erika Stanciu, secretar de stat la Păduri.

Acest proiect de ordonanță modifică Legea vânătorii, în sensul stabilirii unui număr rezonabil de câini pentru paza animalelor, o modificare cerută în mod special de fermieri și cu care am fost de acord. S-a găsit o soluție rezonabilă. Dar, în același timp, se clarifică termenele de plată a pagubelor produse de vânat, ceea ce este esențial, având în vedere numeroasele întârzieri în această problemă, în special în cazul pagubelor produse de urși și de mistreți.

Suntem de acord cu amendamentele propuse, cu o singură excepție, pe care o va prezenta domnul deputat Chirteș, cu care suntem și noi de acord.

## Da. Mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Ordonanța are ca obiect de reglementare suspendarea art. 23 alin. (1) lit. c) și k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în care se prevăd interzicerea pășunatului animalelor domestice pe terenurile agricole între 6 decembrie și 24 aprilie, precum și permiterea însoțirii turmelor și cirezilor de către câinii însoțitori al căror număr este mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal și unul la câmpie.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și ai Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința comună din data de 11 octombrie 2016.

La lucrări și-au înregistrat prezența un număr de 32 de deputați din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru agricultură, respectiv un număr de 15 deputați din totalul de 16 membri ai Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

La dezbaterea proiectului a participat, ca invitat, doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2015 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) și k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu amendamentele admise, prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, aș dori să supun atenției îndreptarea unei erori materiale apărute la poziția nr. 8 din raport, în sensul schimbării unei fraze la lit. m) – vă rog –, 42 alin. (1) lit. m): „Vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum și prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda «la pândă» și vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 lit. a)–d).”

## Da. Mulțumesc.

Când ajung la marginal 8, este vorba de art. 42 lit. l), cu observațiile dumneavoastră, îl supun la vot.

Da. Am sesizat modificarea.

Dezbateri generale.

Domnul Ovidiu Iane, PSD.

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2015 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) și k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această problematică legată de transhumanța animalelor a mai fost dezbătută. Sigur, există un conflict vechi și încă nerezolvat legislativ între crescătorii de animale și agricultori. Și anume faptul că, de cele mai multe ori, în zonele pe unde aceste turme de animale traversează, lasă în urmă foarte multă dezordine. De multe ori, culturile sunt de-a dreptul devastate, ca să nu mai vorbim de locurile unde aceste turme de animale poposesc mai mult de o săptămână. E adevărat, probabil că Guvernul, prin această măsură, dorește să împace crescătorii de animale, dar vă spun drept că motivele invocate în expunerea de motive sunt puerile, și anume faptul că limitarea de mișcare a unei anumite rase duce la degenerarea speciei și degenerarea genetică.

Eu cred că totuși ar trebui să adoptăm această ordonanță astăzi, dar ar trebui să revenim în viitor cu un cadru legislativ foarte clar, prin care să-i protejăm atât pe crescătorii de animale, cât și pe cei care produc, producătorii agricoli. Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Vreau să fac și eu un comentariu. Aici discutăm de despăgubiri pe care trebuie să le dea asociațiile de vânătoare proprietarilor de teren. Deci intervenția colegului meu viza o altă lege. În sfârșit...

Dacă la titlul legii sunt observații?

Nu.

De la 2 până la 7 dacă sunt observații? Nu.

La 8, observația propusă de colegul meu, de tehnică legislativă?

Nu.

9 și 10. Observații?

Nu.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

Da. Continuăm.

12. Avem Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu (Pl-x 299/2016).

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

13. Următoarea, Propunerea legislativă pentru completarea art. 284 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 300/2016).

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 262 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 301/2016).

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

15. Și tot adoptată este Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (Pl-x 302/2016).

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunere legislativă se consideră adoptată.

5. Vă rog, domnule lider Eugen Nicolăescu. Înțeleg că este o problemă de procedură.

Problemă de procedură la acest proiect de lege, domnule președinte.

Discutând cu mai mulți colegi, se pare că, într-adevăr, e nevoie de o corecție care trebuie făcută rapid în raportul comisiei, de fapt, și în proiectul de lege. Drept care, discutând cu vicepreședintele Comisiei juridice, este de acord să vă propunem retrimiterea la comisie pentru 20 de minute și să se reîntoarcă raportul, astfel încât corecția să poată fi făcută în cadrul comisiei.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da. Mulțumesc. Alte intervenții? Nu sunt alte intervenții. Rog membrii comisiei...

Supun... Numai puțin.

16. Propunerea legislativă privind modificarea art. 174 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (Pl-x 347/2016).

Inițiatorii?

Nu.

Domnul Zisopol.

Raport comun, Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate.

Domnule secretar Zisopol, vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea art. 174 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale.

Propunerea are ca obiect modificarea articolului amintit anterior, în sensul ca universitățile din domeniul medical, în baza autonomiei universitare, să poată recunoaște, pe baza condițiilor stabilite de senatul universității, creditele de studii transferabile obținute în învățământul postliceal sanitar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cele două comisii s-au reunit în ședință comună și au adoptat prezentul raport cu majoritate de voturi.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise din anexă.

Vă mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale dacă sunt? Vă rog, doamna deputat, Grupul PNL.

Este vorba de Legea cadastrului, precizez pentru stenogramă, ceea ce s-a reîntors la Comisia juridică pentru acel articol.

Membrii Grupului Partidului Național Liberal vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative, deoarece instituie măsuri care vor duce la eliminarea discriminării pe care legea o face între absolvenții de studii medicale postliceale și cei din domeniul farmaceutic cărora legea le acordă această posibilitate.

Totodată, adoptarea acestei inițiative legislative conduce la alinierea legislației naționale la cea aplicabilă la nivelul Uniunii Europene.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 174 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, în sensul în care universitățile, potrivit autonomiei universitare, pot recunoaște pentru studenții admiși creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal sanitar și le pot echivala cu credite de studii transferabile.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptarea inițiativei legislative, care va încuraja personalul medical cu studii postliceale să urmeze cursurile unei facultăți, fapt ce va duce la sporirea performanței în domeniul medical.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc mult. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Avem... Încep dezbaterile, da?

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

Adoptat. Articolul unic. Observații? Nu.

Adoptat. Art. 176 alin. (6), dacă sunt observații? Nu.

Adoptat.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 365/2016). Caracter organic. Inițiatorul?

Nu.

Tot domnul Zisopol, din partea Comisiei pentru învățământ.

Domnul secretar Zisopol.

Prin acest raport se propune respingerea.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia de specialitate a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice și are ca obiect modificarea și completarea Legii educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reorganizării concursurilor de ocupare a funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii din ședința din 25 octombrie 2016, comisia a propus, cu 10 voturi pentru și 3 abțineri, respingerea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Doamnă deputat, vă rog. Grupul PNL.

Membrii PNL vor vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, având în vedere o serie de considerente. Conținutul acestei propuneri nu respectă normele de tehnică legislativă și creează confuzii normative. Totodată, prin prevederile sale, propunerea legislativă creează o diferențiere între cadrele didactice, ceea ce reprezintă o discriminare. Nu în ultimul rând, alegerile directorilor și directorilor adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar de stat au avut loc deja, fapt ce va accentua diferențele dintre cadrele didactice care au câștigat deja concursul și cele care se vor prezenta la examenele ce vor fi organizate ulterior.

De aceea, vom vota pentru respingerea propunerii legislative.

Da. Mulțumesc. Alte intervenții? Nu.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar (PL-x 96/2014). Rog Guvernul.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege transpune în legislația națională Decizia-cadru nr. 315 din 2009 a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Consiliului Uniunii Europene privind organizarea schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre și Decizia-cadru nr. 316, tot din 2009, a aceluiași Consiliu, de instituire a sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, așa-numitul ECRIS.

Transpunerea are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, pentru îmbunătățirea schimbului de informații privind condamnările și interdicțiile rezultate din condamnări referitoare la cetățenii Uniunii, inclusiv transmiterea de informații către statul membru de cetățenie. Astfel, aria de utilizare a informațiilor cerute de statul membru unde are loc condamnarea este lărgită, iar obligațiile de informare față de statele terțe rămân aceleași.

De asemenea, potrivit proiectului, Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative, este autoritate centrală desemnată pentru transmiterea notificărilor privind condamnările și schimbul de date înscrise în cazierul judiciar cu statele membre ale Uniunii Europene.

Prin proiect, se introduc, de asemenea, prevederi suplimentare în care se stabilesc termenele de înscriere în evidențele cazierului judiciar a extraselor, a comunicărilor și a celorlalte acte prevăzute de lege, precum și a comunicărilor de luare în evidență transmise de autoritățile centrale din celelalte state membre.

De asemenea, se stabilește termenul de cinci ani, la expirarea căruia persoana fizică înscrisă în cazierul judiciar cu sancțiunea administrativă a amenzii, stabilită conform Codului penal, se scoate din evidență.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Vasile Varga, reprezentantul Comisiei juridice. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar.

Senatul a fost prima Cameră sesizată și a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul

judiciar, republicată, cu completările ulterioare, în scopul transpunerii Deciziei-cadru 2009/315 JAI a Consiliului din 29 februarie 2009 privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare în statele membre.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru administrație publică, cu unanimitate de voturi, au avizat favorabil această inițiativă legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, o abținere, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Da. Mulțumesc. Intervenții din partea colegilor? Nu.

Încep dezbaterile.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu.

De la 2 la 40, dacă sunt observații? Nu.

De la 41 la 81, dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

18. Următoarea, reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru conferirea titlului „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc (PL-x 194/2014/2015).

Inițiatorii? Nu.

Raport comun.

Domnul președinte Gigel Știrbu.

Domnul Știrbu, raport comun: Comisia pentru cultură și Comisia juridică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra cererii de reexaminare a Legii pentru conferirea titlului „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc

În temeiul dispozițiilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru cultură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu reexaminarea Legii pentru conferirea titlului de „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu.

Această lege a fost adoptată de Senat și de Camera Deputaților.

A fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 7 martie 2015.

În data de 19 martie 2015, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare.

Membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei pentru cultură s-au întrunit în ședințe separate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea cererii de reexaminare a Președintelui României și să se supună plenului, spre dezbatere și adoptare, Legea pentru conferirea titlului de „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc, cu amendamentele admise și redate în anexa de la raportul depus.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform art. 73 alin. (1) din Constituția României. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul. Doamna secretar de stat, vreți să interveniți? Vă rog. Sau nu? Cum vreți dumneavoastră.

## **Doamna Oana Bogdan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii_ **:**

Mulțumesc.

Este o intervenție foarte scurtă. Guvernul susține cererea de reexaminare a proiectului de lege.

Intervenții din partea colegilor? Nu sunt. Avem două amendamente. La titlul legii, dacă sunt observații? Nu.

La articolul unic, dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Mergem mai departe.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Guvernul.

Doamna secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc.

Oana Bogdan, secretar de stat la Ministerul Culturii. Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Prin prezentul proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 422/2001 se acordă un rol crescut comisiilor Ministerului Culturii, adică acelor comisii formate din specialiști în domeniul protejării patrimoniului imobil.

Ordonanța de urgență nr. 10/2016 a fost justificată de experiențe anterioare, în care s-au constatat acțiuni întreprinse în detrimentul patrimoniului construit, care este atât de important pentru România, nu-i așa?

Referitor la opiniile potrivit cărora pentru această creștere a rolului comisiilor este necesară acordarea de personalitate juridică acestora, strâns corelate cu posibilitatea de a fi chemate în judecată, menționăm faptul că, potrivit Codului de

procedură civilă în vigoare, cererile în instanță pot fi formulate și împotriva unei entități fără personalitate juridică – a se vedea prevederile art. 56 alin. (2): poți da în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

De asemenea, pot fi formulate cereri în instanță personal împotriva membrului comisiei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, în baza art. 16 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Menționăm că un rol mai important al comisiilor a fost solicitat de societatea civilă și în documente ale statului, precum Raportul Comisiei prezidențiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice și naturale, din 2009.

Acțiunile împotriva protecției patrimoniului în România sunt vizibile și în afara țării, sunteți conștienți de acest fapt, iar... vă rog să vedeți Rezoluția Consiliului, în acest sens, Rezoluția Consiliului Internațional al Monumentelor și Siturilor, din 2014, privind gravitatea pierderilor înregistrate de zonele construite protejate din București. Și acesta este doar un exemplu.

Deci măsurile propuse de acest proiect legislativ sunt absolut necesare.

Mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru cultură...

Vă rog să concluzionați, doamna...

Da. Exact acum am început concluzia.

E foarte important de menționat că acest raport conține la punctul marginal 13 o modificare a textului ordonanței, care apreciem că are caracter de eroare materială. Referirea corectă este la alin. (5) lit. e)–h), și nu la alin. (5) lit. f)–h).

Apreciem ca importantă adoptarea acestei Ordonanțe de urgență nr. 10/2016, pentru a debloca realizarea unor acte subsecvente necesare Regulamentului de organizare și funcționare al comisiilor monumentelor, Ordinul ministrului culturii privind simplificarea procedurilor de avizare ș.a.m.d.

Guvernul susține raportul Comisiei pentru cultură, cu observația privind înlăturarea erorii materiale de la punctul marginal 13.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru cultură, domnul Știrbu, vă rog.

Și faceți referire și la corecția de tehnică legislativă.

Foarte scurt, domnule președinte.

Mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice a fost transmis Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa PL-x 214 din 26 aprilie 2016.

Comisia a fost sesizată, pentru dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2016, acesta fiind transmis spre avizare și Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care au avizat favorabil inițiativa legislativă.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 422 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, în sensul atribuirii unui rol decizional, în anumite situații, Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Astfel, se propune ca ministrul culturii să poată emite ordinul de declasare a monumentelor istorice sau să decidă neclasarea acestora, doar la propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera decizională este Camera Deputaților.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului adoptarea proiectului de lege.

Totodată, domnule președinte, trebuie să fac o mențiune, cum că există o eroare materială. La punctul marginal 13, la art. 34 alin. (6) și (7). La alin. (6) a se citi: „Avizele necesare pentru situațiile prevăzute la alin. (5) lit. e)”. Și la alin. (7): „Serviciul deconcentrat al Ministerului Culturii poate solicita motivat Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau, după caz, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice reexaminarea propunerilor de aviz formulate în cazurile prevăzute la alin. (5) lit. e)”.

Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Mergem la raport. La titlul legii, dacă sunt observații? Nu.

De la 2 până la 12, dacă sunt intervenții? Nu.

La 13, în forma propusă de domnul președinte Știrbu, corecturile de tehnică legislativă.

Dacă sunt observații? Nu.

14 și 15. Dacă sunt observații? Nu.

Rămâne la votul final, cu observațiile pe care le-a prezentat și ministerul, și domnul președinte Știrbu. Mergem mai departe.

20. Proiectul de lege pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2005 privind constituirea, alimentarea și utilizarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Inițiatorii? Nu.

Domnul Viorel Ște...

A, vă rog, din partea Comisiei pentru buget, vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2005

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, republicat, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2005.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 20 septembrie 2016.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru afaceri europene, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 198/2005, prin prezentul demers legislativ dorindu-se crearea cadrului legal pentru accesarea Fondului de întreținere, înlocuire și dezvoltare pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii serviciilor publice care beneficiază de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 18 octombrie 2016.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 29 de deputați, din totalul de 29.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 198/2005, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbateri generale, dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

23. Propunerea legislativă privind procedura interpretării actelor normative – Pl-x 112/2016.

Comisia juridică?

Domnul Vasile Varga.

Domnule Varga, vă rog.

Și apoi vine cadastrul.

Dar vă rog, liderii, să vă puneți de comun acord pe cadastru, pe acel articol.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative care are ca obiect de reglementare stabilirea normelor generale privind procedura interpretării actelor normative, în acest sens fiind prevăzute obiectul interpretării, tipurile de interpretare, procedura interpretării, ordonanța de urgență și ordonanța.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 61, Camera Deputaților și membrii comisiei au examinat inițiativa și, în unanimitate de voturi, au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind procedura interpretării actelor normative, cu amendamentele admise și redate în anexă.

Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Scutea.

Vă rog, doamnă ministru, aveți o intervenție din partea Guvernului.

Vă rog.

## **Doamna Gabriela Scutea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum raportorul a indicat, punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ.

Și, în urma lucrărilor efectuate în comisie, din care a rezultat o altă structură a actului normativ, considerăm că observațiile de principiu se mențin. Ele au în vedere aspectul că respectarea normelor de tehnică legislativă și a prevederilor constituționale privind delegarea legislativă sunt opozabile, în primul rând, legiuitorului, primar sau delegat.

De aceea, norma trebuie să răspundă cerințelor și exigențelor convenționale, trebuie să fie previzibilă și predictibilă din momentul în care începe să producă consecințe juridice.

De asemenea, dincolo de faptul că o astfel de normă de reglementare a procedurii de interpretare nu a mai fost stabilită în niciun alt stat membru al Uniunii Europene, subliniem aspectul că aceste subiecte tratate de propunere aparțin materiei teoriei generale a dreptului și nu au nevoie de o reglementare expresă.

Dispozițiile Codului civil, de asemenea, sprijină forma necesară pentru interpretarea actelor normative.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să aveți în vedere poziția exprimată de Guvern și ținând cont de raportul emis de Comisia juridică.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Intervenții dacă sunt? Nu.

Avem 33 de amendamente admise. La titlul legii, dacă sunt observații? Nu. De la 2 la 15. Dacă sunt observații? Nu. De la 16 la 33? Nu.

Și ultimul raport. Domnule Nica, vă rog, raportul comun în ceea ce privește Legea cadastrului.

Apoi o să dau cuvântul și ministerului.

5.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Ca urmare a cererii plenului Camerei Deputaților, Comisia juridică s-a întrunit în procedură de urgență pentru punerea în acord și emiterea unui raport suplimentar, în sensul eliminării a două texte din Ordonanța nr. 35, care contraveneau legilor deja consacrate.

Prin urmare, cu unanimitate de voturi, s-a votat proiectul de lege..., s-a aprobat reexaminarea proiectului de lege, propunând plenului adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență, cu...

Raportul suplimentar, înțeleg, cu cele două modificări.

## Raportul suplimentar.

## Modificările sunt următoarele:

La marginal 16 se elimină propunerea din Ordonanța de urgență nr. 35 a Guvernului, referitoare la art. 4, și rămâne textul inițial la litera f) din Legea cadastrului.

De asemenea, la marginal 20 se propune eliminarea textului din ordonanță, respectiv art. 5, cu modificare pe 14[1] , și rămâne art. 12 din forma inițială a Legii nr. 7 a cadastrului.

Aceste două modificări au fost discutate și adoptate în unanimitate de către Comisia juridică, drept care vă înaintăm prezentul raport.

La ședință a fost prezent și președintele Agenției Naționale de Cadastru, domnul Codruț Ștefănescu, care până la urmă a fost de acord cu aceste modificări.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul Guvernului. Da, Guvernul, dacă vrea să intervină... cine... Numai puțin, stați puțin, să... Domnule Nica, vă rog, precizați mai clar.

Îmi cer scuze, poate din emoție. Am vrut să spun că eliminăm amendamentele din ordonanța de urgență a Guvernului, nicidecum ordonanța de urgență a Guvernului. Sunt numai două texte din Ordonanța nr. 35 cu privire la cadastru. În rest, textele au rămas identice.

Vă mulțumesc.

Și îmi cer scuze, încă o dată.

Da, vă scuzăm. Este textul din raportul suplimentar. Guvernul, dacă vrea.

## **Domnul Radu Codruț Ștefănescu** _– directorul general_

_al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară_ **:**

## Bună ziua!

Într-adevăr, am fost prezent, dar nu am fost de acord. Era doar o încercare de simplificare a procedurilor administrative, așa cum prevede și Ordonanța nr. 41 de anul acesta.

Este OK, va rămâne textul din legea veche. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții dacă...?

Nu. Rămâne la votul final, cu această observație și această modificare.

Și ultimul punct pe ordinea de zi. Este vorba de...

24. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2016.

De la Comisia pentru abuzuri? A fost distribuit, da... Domnule deputat, vă rog. Vă dau eu raportul, domnule deputat. A fost distribuit.

Domnule deputat, câteva concluzii, vă rog.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul I al anului 2016

Pe parcursul primului semestru al anului 2016, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2016, comisia și-a desfășurat activitatea atât în cadrul celor 40 de ședințe în plen, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

S-au adresat comisiei în primul semestru un număr de 337 de petiții, au avut loc cinci audieri în plenul și subcomisiile de analiză ale acesteia.

Și în acest semestru majoritatea petițiilor înregistrate în evidența comisiei – 74 – sunt din domeniul activității autorităților judecătorești, reprezentând mai mult de 22% din numărul total.

Din totalul celor 337 de petiții înregistrate la comisie în perioada de referință, 14% au vizat probleme din aria protecției sociale, în sensul strict al termenului.

Comisiei i s-au adresat 31 de petiții conținând trimiteri la aspecte din domeniul administrației publice. Petiționarii se referă, în marea lor majoritate, la conduite abuzive manifestate de aleși locali și funcționari aparținând aparatului de lucru al administrației publice locale.

Din totalul celor 337 de petiții înregistrate la comisie în primul semestru, un număr de 20 sunt pe rol în continuare la această dată, urmând să se acționeze pentru rezolvarea acestora.

În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un număr de 76 de petiții la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților și de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Ca o concluzie, având în vedere complexitatea activității Comisiei pentru petiții, cred eu că a fost o activitate fructuoasă în acest semestru și absolut tot ce se discută despre soluționarea petițiilor ar trebui să se încadreze și într-o viitoare reglementare, care să fie în concordanță cu puterea Comisiei pentru abuzuri.

Aveți în vedere că în acest moment o persoană care este chemată în cadrul comisiei poate să răspundă sau nu acestei chemări din partea plenului comisiei. Deci comisia nu are o mare putere în a controla anumite comportamente abuzive din partea unor instituții.

Da. Mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu mai sunt. Mulțumesc.

În aceste condiții, suspendăm ședința.

Ne revedem la ora 12.00, la ședința de vot final.

PAUZĂ * * *

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Florin Iordache:**

Rog colegii să ia loc în sală și, în același timp, liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii, pentru a putea începe ședința de vot final.

Invit la prezidiu, invit liderii grupurilor parlamentare – domnul Pâslaru, domnul Nicolăescu...

##

Rog colegii să ia loc în sală...

Stimați colegi,

Mi-au comunicat colegii mei, domnii secretari, suntem în acest moment 105 deputați prezenți. Nu putem începe ședința de vot final.

Declar ședința închisă.

Rog membrii Biroului permanent să ne vedem în ședința Biroului permanent.

Săptămâna viitoare...

Vă anunțăm programul de activitate în urma ședinței de astăzi a Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944008]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 156/7.XI.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei