Stenogramă plen

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală și vă rog să luați loc.

Rog persoanele străine, care nu au calitatea de senatori, să poftească afară.

Din sală, bineînțeles. Excepție fac reprezentanții Guvernului, care trebuie să susțină proiectele de legi.

Vă rog.

Avem cumva colegi noi și nu-i cunoaștem?

Vă rog nu mă puneți în situația să apelez la chestorii Senatului pentru a vă evacua din sală.

Domnule senator Boboc, vă rog să luați loc. Domnule lider Popa!

Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi și să vă anunț că din totalul de 164 de senatori și-au înregistrat prezenta 112, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 83.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Domnule președinte,

Aș vrea să vă rog să retrimitem la comisie proiectul de pe poziția 2, L667 din 14.12.2015, astfel încât... pentru două săptămâni și pentru că mai sunt câteva lucruri de clarificat acolo și, în acest fel, și proiectul de reexaminare privind Legea dării în plată să urce pe poziția 2.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci, ca să înțeleg foarte exact, solicitați punctul 3, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, de pe poziția 3 să-l mutăm pe poziția 1.

A, pe poziția 2. Dacă apreciați că-i așa o problemă, sigur că o să supun plenului această chestiune.

Chestiuni pe care le rezolvăm pe rând.

Deci, stimați colegi, liderul unui grup parlamentar a solicitat ca punctul 3 de pe ordinea de zi să fie mutat pe punctul 2 și o să supun aprobării dumneavoastră, împreună cu ordinea de zi, pentru plenul Senatului și, când vom ajunge la punctul 2 – a solicitat să retrimitem la comisie punctul 2 –, o să mai faceți încă o dată solicitarea. Doamnelor și domnilor,

Supun aprobării întâi propunerea pe care ne-a înaintat-o liderul grupului parlamentar al UNPR, mutarea pe punctul 2 a punctului 3.

Aprobat.

Supun aprobării dumneavoastră ordinea de zi așa, cu modificarea propusă.

Stimați colegi, vă aduc la cunoștință propunerea Biroului permanent de astăzi pentru programul de lucru pentru această săptămână...

Luni: 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, dezbaterea inițiativelor legislative, cu vot pe legi organice, la ora 17.00; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Pentru ordinea de zi de astăzi sunt completări, întrebări? Pentru programul de lucru, iertați-mă.

Nu sunt.

Supun aprobării programul de lucru.

Cine este pentru?

Înainte de a intra la punctul 1, îl invit la microfonul central pe domnul senator Saghian pentru a face un anunț plenului Senatului.

## Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Subsemnatul, senator ales în Colegiul uninominal nr. 2 din județul Galați, doresc să vă anunț că am demisionat din Partidul Social Democrat și din Grupul parlamentar al PSD.

Începând cu data de 29 februarie 2016, voi activa în cadrul Senatului României ca senator independent, neafiliat unui grup politic.

De asemenea, îl rog pe domnul Fifor Mihai, liderul Grupului parlamentar al PSD, să demareze procedurile de a fi înlocuit de la Comisia pentru agricultură din Senatul României din funcția de președinte.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că la lucrările Senatului de astăzi sunt invitați o serie de cetățeni interesați de dezbaterile care vor avea loc pe un anume proiect de lege, astăzi, în Senatul României.

Este o deosebită cinste și pentru dumnealor, și pentru noi să participe la lucrările Senatului. Pentru dumnealor: le aduc la cunoștință că există o disciplină a ședințelor de plen ale Senatului, care se aplică și celor invitați, indiferent de pozițiile

care se exprimă de la tribuna Senatului. Acestea sunt opiniile pe care domnii senatori sau doamnele senator le exprimă vizavi de un anumit proiect de lege. Toate opiniile sunt la fel de importante. Votul pe un proiect de lege se hotărăște... este cel care hotărăște destinul proiectului respectiv. Rog să fie liniște și disciplină, pentru a nu mă pune în situația delicată – rar întâlnită sau foarte rar – să apelez la serviciile chestorilor.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Este vorba despre o singură inițiativă legislativă, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Domnule ministru, secretar de stat, susțineți proiectul, da? Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

La punctul 2, secțiunea I, raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul al IV-lea 2015.

Vă aduc la cunoștință că, în respectarea prevederilor art. 170 din Regulamentul Senatului, comisia prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare.

Acest raport este prezentat plenului Senatului succint, într-o sinteză, de unul din reprezentanții comisiei, iar noi, ceilalți membri obișnuiți ai Senatului, îl avem pe site, îl putem consulta oricând este necesar.

Din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor este prezent colegul nostru.

Vă rog, domnule senator Dumitrescu, aveți cuvântul. Pe scurt, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada 1 octombrie – 3 decembrie 2015, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza soluționarea a 181 de petiții. Din cele 181 de petiții analizate, 169 de petiții au fost luate în considerație, 12 petiții au fost clasate. În 84 din cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor. Restul raportului se află pe site.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, supun proiectul de hotărâre aprobării dumneavoastră. _(Discuții la prezidiu_ .)

Ai dreptate. Ai dreptate. E în regulă! E în regulă!

Era cineva care dorea să ia cuvântul.

Doamna senator Anghel.

Microfonul 3.

Iertați-mă, am înțeles că se prezintă măcar o sinteză. Păi, ce votăm?

Nu votăm nimic. Informăm, atât. Informăm.

Poftiți? _(Discuții la prezidiu_ .)

Comisia, într-o sinteză a sintezei, informează Senatul.

Păi, ați zis că votăm!

Toți senatorii au acces la site-ul Senatului, unde raportul este pe multe pagini în detaliu.

Ați zis acum 20 de secunde că votăm.

Am greșit eu.

Doamnă senator, se solicită un pic mai tare, să audă toată lumea.

Mulțumesc.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

...parteneriate cu vecinii săi.

În urma examinării au fost trase o serie de concluzii:

– examinarea amplă, aș spune, unde am luat notă de propunerea Comisiei, am făcut aprecieri vizavi de importanța cooperării sporite cu statele partenere pe aspecte de securitate și, nu în ultimul rând, în ceea ce privește susținerea cu tărie ca Republica Moldova să continue parcursul său european;

– au fost făcute aprecieri referitoare la consolidarea Parteneriatului Estic și a sinergiei la Marea Neagră și, în urma dezbaterilor comune, ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la elementele de structură ce vizează Parteneriatul Estic în ansamblul său, observând anumite imixtiuni externe, menite să pună în context nefavorabil beneficiile și perspectivele care se răsfrâng asupra semnatarilor acordului de asociere.

Pentru acest motiv am votat, în unanimitate, elaborarea unei opinii și

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

A!

Mai pot greși și alții, nu numai dumneavoastră. _(Discuții în sală_ .)

Mulțumesc.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre cu privire la Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Revizuirea politicii europene de vecinătate – JOIN(2015) 50 final.

Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport, pe care doamna președinte Boagiu o să vi-l prezinte. Îl găsim și pe acesta în detaliu în forma electronică.

Vă rog, microfonul 7, președintele Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Anca Boagiu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, politică externă, apărare publică și siguranță națională, a fost analizat COM-ul JOIN 50 final.

Obiectivul documentului de consultare al Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politică de securitate este definirea cadrului pentru examinarea politicii europene de vecinătate. Scopul revizuirii este acela de a propune modalități prin care Uniunea și vecinii săi să poată constitui...

Mulțumesc tare mult. Sunt intervenții? Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Foarte scurt, pentru că și Comisia pentru politică externă a făcut parte din echipa mai multor comisii care, în comun, au redactat această opinie, deci subscriu la conținutul opiniei.

Un singur element, pe care voiam să-l subliniez și de la microfon. Pentru noi, membrii comisiei și comisiilor, este important, și acesta este unul dintre elementele transmise la Bruxelles, ca cel puțin în ceea ce privește politica de vecinătate estică, acolo unde vorbim despre state europene, cu identitate europeană și vocație europeană, spre deosebire de dimensiunea sudică, cel puțin în cazul dimensiunii estice a politicii de vecinătate, acele state care doresc să obțină în perspectivă statutul de candidat să nu fie limitate de politica, devenită deja tradițională, de vecinătate estică a Uniunii Europene, care nu vorbește nici în clipa de față, nici prin acordurile de asociere, de o perspectivă europeană, în sensul de candidat. Și acesta este elementul pe care l-am transmis, în sensul acceptării unei evoluții în acele cazuri, poate, cu titlul de excepție, în care există motive justificate, evident, cazul Republicii Moldova, între altele.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Corlățean. Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Dobra.

Mulțumesc, domnule președinte.

Politica europeană de vecinătate între un amplu proces de reevaluare... Emiterea unei opinii pe acest proces, pe noile sale configurări, e ceea ce România trebuia să facă, prin Comisia pentru afaceri europene, astăzi, pentru tot ceea ce înseamnă viitorul partenerilor noștri din estul european.

Uniunea Europeană și-a propus să adopte relații individualizate în funcție de obiectivele și idealurile acestor țări, emiterea acestor opinii, exact lucruri care accentuează cu atât mai mult cu cât această politică este cea corectă. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Doamna senator Anghel. Microfonul 3. Vă rog să poftiți.

Recomandăm comisiei reiterarea mesajului privind perspectiva europeană neechivocă de care continuă să beneficieze toți partenerii incluși în procesul de extindere.

Am recomandat enunțarea mai clară din partea comisiilor a așteptărilor concrete cu privire la performanțele candidaților în procesul de aderare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, am recomandat o abordare conjugată din punct de vedere politic la nivelul comisiei, care să se regăsească în politica națională a statelor membre care au în vecinătate state candidate sau posibil candidate și, în acest sens, România reiterează faptul că sprijină eforturile făcute de Republica Moldova. Nu în ultimul rând, în urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei opinii la Comunicarea Comisiei.

Prin urmare, supunem aprobării plenului – cele două comisii, pentru afaceri europene și pentru politică externă – proiectul de hotărâre de adoptare a unei opinii. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, aș avea un punct de vedere, dacă aș avea asupra a ce. În momentul în care m-am uitat eu pe site-ul Senatului, acest proiect sau punct nu era. Deci eu n-am citit nimic. Cum să votez, dacă nu știu? Cum să mă pronunț, dacă nu știu?

Cu tot respectul, mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Și eu mulțumesc.

Rog personalul tehnic să verifice dacă există pe site-ul Senatului, așa cum, de altfel, dimineață exista, de altfel. Dar rog frumos, pentru că toți senatorii trebuie să fie la timp și corect informați cu privire la documentele pe care urmează să le voteze.

## Mulțumesc.

Dacă nu există alte puncte de vedere,

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au formulat o serie de observații la proiectul comisiei COM 611 final. Am să citesc o parte din recomandări, unde se regăsește și ceea ce colegul meu, domnul Corlățean, menționa puțin mai devreme.

## Mulțumesc și eu.

Puncte de vedere ale grupurilor parlamentare? Domnul senator Petru Filip. Vă rog. Microfonul 4.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezbaterea care a avut loc în ședința comună a comisiilor reunite, pentru afaceri europene și pentru politică externă, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe, a adus în discuție tocmai importanța extinderii Uniunii Europene, zonă sau subiect care ne interesează în mod deosebit, atât dacă discutăm despre vecinătatea estică, cât și dacă discutăm despre țările din Balcanii de Vest.

Aș vrea să vă subliniez faptul că amândouă comunicările comisiei, fie că discutăm despre politica de vecinătate, fie că discutăm despre politica de extindere, sunt legate, pentru că atât vecinătatea estică, cât și vecinătatea sudică sunt două elemente de politică europeană care vor influența procesul de extindere.

Ceea ce doamna senator Boagiu sublinia, este pentru prima oară când într-o comunicare oficială apare denumirea sau numele celor trei țări rămase în Parteneriatul Estic cu o apreciere cel puțin calitativă, dacă nu și cantitativă, mă refer la un calendar pentru procesul de aderare. De asemenea, partea de Balcani, partea din Balcanii de Vest... sigur, cele cinci țări sunt într-un proces de aderare, fiecare într-un anumit stadiu, și România, Parlamentul României, susține în mod nelimitat aderarea acestor țări, pentru că, într-adevăr, vecinătatea Balcanilor de Vest reprezintă, de fapt, o realitate care, din punct de vedere strategic, regional, ne interesează.

Sigur, subiectul Moldova, subiectul Ucraina și subiectul Georgia, rămase din Parteneriatul Estic... sunt, într-adevăr, trei țări amintite în cele două comunicări ale Comisiei, foarte importante, și cred că rolul nostru, rolul Senatului, din punct de vedere politic, este ca dezbaterile privind strategia de politică externă, în special cea de vecinătate, să reprezinte unul din subiectele majore și serios dezbătute în cadrul Senatului. Dacă în structura fie a orei pe care o alocăm fiecărui ministru, fie într-o dezbatere separată facem acest lucru, cred că el se impune în mod deosebit.

Aș face o propunere conducerii Senatului, Biroului permanent. Am discutat ca, peste două săptămâni, în plenul Senatului să fie prezent ministrul afacerilor externe, domnul Lazăr Comănescu, pentru a discuta, mă rog, cel puțin două probleme privind strategia de politică externă a României, politica de vecinătate, dar nu numai, rămânând, împreună cu Comisia pentru afaceri europene, să definim subiectele punctuale.

Dar ce v-aș sugera, pentru că, de fapt, în aceste zile au loc o serie întreagă de întâlniri în spațiul public... astăzi este întâlnirea cu comisarul european pe justiție, s-au făcut dezbateri pe MCV, se discută despre Schengen. Cred că prezența prim-ministrului și în Senatul României pe o dezbatere de politică externă, într-o structură și un cadru pe care, sigur, Biroul permanent al Senatului să le stabilească, ar trebui să fie un lucru de care să ținem cont, pentru că, repet, problemele de politică externă, de vecinătate, de extindere, de importanță a României în acest areal, inclusiv al zonei Mării Negre, sunt probleme care ar trebui să ne intereseze și care, sigur, nu pot să treacă pe lângă noi, e adevărat, acoperiți de problemele de zi cu zi și curente pe care societatea românească le are în acest moment.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile închise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată cu documentul COM 610 final, iar în urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații: pe de o parte, notează situația actuală a Uniunii Europene, care se confruntă cu o mulțime de provocări, cum ar fi: criza refugiaților, terorismul, instabilitatea din regiunile învecinate, necesitatea de a stimula creșterea și stabilitatea din Uniunea Europeană, nivelul ridicat al șomajului, mai ales în rândul tinerilor din statele membre, și recomandă păstrarea între prioritățile Comisiei Europene a tematicii de continuare a extinderii Uniunii Europene...

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport.

Mulțumesc. Puncte de vedere? Doamna senator Crețu. Vă rog. Poftiți. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că la acest punct avem o problemă de procedură. E vorba de programul de lucru al Comisiei, pe care ar trebui să-l dezbatem și în urma căruia să stabilim lista priorităților noastre. Adică ce documente pe care le va elabora Comisia Europeană în anul 2016 vor fi supuse analizei comisiilor Senatului și, pe urmă, votului în plen, eventual, unei opinii.

Dacă vrem să trimitem, putem trimite, dar, atunci, trebuie să fim atenți și o poziție către Comisia Europeană, cu anexa respectivă, nu văd la ce ar fi utilă. Dar avem acolo o problemă. Verificați, vă rog, cred că este o eroare materială, punctul 4.

Mulțumesc.

Să verifice colegii.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Sigur că e o problemă de organizare a comisiei, pe care o să o lămuriți acolo, între dumneavoastră. Eu profit de faptul că doamna președinte al comisiei este prezentă. A luat act de observație și, dacă există asemenea chestiuni, să le corijeze. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Punctul 4. A doua categorie de asemenea proiecte se referă la proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, precum și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului – COM(2015) 613 final.

Așa cum bine v-am adus la cunoștință, propunerea respectivă a fost discutată în comisie, proiectul de hotărâre a fost depus în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O rog pe doamna Boagiu să prezinte, pe scurt, proiectul de hotărâre.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

## Mulțumesc.

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, 10 secunde. Procedura pe care a invocat-o colega mea, doamna senator, a fost îndeplinită. Noi discutam despre documentul care pleacă înapoi la Parlament, nu despre documentul intern. În ceea ce privește COM-ul 613, pe care îl dezbatem acum, obiectivul este acela de a pregăti cadrul de reglementare al Uniunii Europene în materie de siguranță a aviației, astfel încât să facă față provocărilor din următorii 10-15 ani și, astfel, să asigure în continuare un transport aerian sigur, fiabil și ecologic pentru pasageri, cât și pentru cetățeni în general.

Documentul este foarte tehnic și am lucrat în colaborare și cu instituțiile specializate ale statului român, motiv pentru care avem o serie de recomandări ca, de exemplu, aceea de extindere a competențelor EASA în domeniul securității cibernetice, recomandarea de a se face o analiză de impact cu consultarea celorlalte entități naționale cu competențe în acest domeniu, o serie întreagă de recomandări foarte tehnice, care vizează activitatea celor din aviație.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanță cu observațiile făcute în acest raport.

Stimați colegi, puncte de vedere? Doamnă senator Anghel, vă rog. Microfonul 3.

Domnule președinte, cu tot respectul. Acum se poate să fie pe site-ul Senatului, că a fost Biroul permanent. La ora 11.00, când ați pus ordinea de zi pe site-ul Senatului, că, până atunci, nu a fost ordinea de zi, nu era nimic din lucrurile astea. Vorbim de chestii cibernetice...

Ne trezim iar că votăm cine știe ce idioțenie?

Nu se poate așa ceva. Eu n-am niciun fel de material.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

E adevărat că pe pagina de internet a Senatului, după ședința Biroului permanent și după ce s-a aprobat ordinea de zi, s-au depus aceste rapoarte.

Așa este, aveți dreptate. Ca de foarte multe ori, aveți dreptate.

Există și alte puncte de vedere? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

94 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri. Adoptat.

Ultimul proiect de la acest capitol.

2. Proiect de hotărâre privind:

– Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital – COM(2015) 634 final.

– Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzare on-line și la alte tipuri de contracte de vânzare la distanță de bunuri – COM(2015) 635 final.

## Stimați colegi,

Cu observația primită de la doamna senator Anghel, că s-a afișat un pic cam târziu pe pagina de internet a Senatului raportul, o rog pe doamna președinte Boagiu să-l prezinte pe scurt.

Vă rog.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două propuneri de COM-uri, 634 și 635 final, au fost dezbătute și analizate în cadrul Comisiei pentru afaceri europene. Aceste două propuneri de directivă au ca obiectiv principal asigurarea unei mai bune protecții consumatorilor care fac cumpărături on-line în Uniunea Europeană și, în egală măsură, au menirea de a permite întreprinderilor să-și dezvolte vânzările on-line.

Ca urmare a constatărilor pe care comisia le-a făcut, urmărind obiectivele specifice ale acesteia, facem următoarele recomandări: asigurarea unui nivel de securitate corespunzător schimbului de date cu caracter personal, asigurarea unui nivel de securitate corespunzător plăților on-line, revizuirea periodică a standardelor minime de calitate și a reglementărilor tehnice pentru a se asigura conformitatea cu cerințele europene în domeniu.

Membrii Comisiei pentru afaceri europene solicită definirea explicită a sintagmei „produse digitale”, care apare în articolul 3 al proiectului de directivă... din alineatul (2), pardon.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, că pachetul de propuneri lansate de Comisie, în contextul punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală, respectă principiul subsidiarității și al proporționalității, însă am constatat că există o serie de observații și am decis să formulăm o opinie. De aceea,

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, doamnă președinte. Dezbateri? Nu sunt.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Stimați colegi, intrăm în procedura clasică de dezbateri și adoptare a proiectelor de legi.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011.

Declar dezbaterile generale închise... deschise, pardon! Dau cuvântul, din partea comisiei...

parlamentarul raportor...

Vă rog, doamnă deputat, dar nu de acolo, nu de la microfonul central, de la microfonul 7. Vă rog.

Doamna deputat Birchall. Dacă se poate, pe scurt.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Mă adresez dumneavoastră, în primul rând, în calitate de parlamentar de referință al Legislativului român la Consiliul Europei pentru problematica eliminării violenței împotriva femeilor și vă mărturisesc că acest proiect de lege supus spre adoptare astăzi prezintă o însemnătate particulară pentru mine, pentru că, dacă observați, Convenția Consiliului Europei, cunoscută și sub denumirea de Convenția de la Istanbul, reprezintă tratatul internațional cel mai cuprinzător care abordează această gravă violare a drepturilor omului și ale cărei puncte-cheie sunt prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor sau înființarea de adăposturi pentru femeile și copiii victime ale violenței domestice, în special.

Din păcate, și România se numără printre țările care se confruntă cu consecințele distrugătoare ale violenței, pornind de la violența domestică, violența împotriva femeilor sau violența împotriva copiilor.

Tocmai de aceea, astăzi, fac apel la dumneavoastră, stimate colege și stimați colegi, să votați pentru adoptarea acestui proiect legislativ, pentru ca, împreună, să condamnăm cu fermitate violența de orice fel.

Prin semnarea și ratificarea Convenției de la Istanbul, România se obligă să schimbe legile, să introducă politici publice mai cuprinzătoare și să aloce resursele necesare pentru a crea o zonă de toleranță zero față de violența de orice fel, fie că vorbim de violență fizică, psihică, emoțională, economică sau discriminarea de pe piața muncii...

Cred că este și datoria noastră, a Parlamentului, să transformăm cât mai curând un reper istoric pentru România în voință politică și, prin votul dumneavoastră de astăzi, fiind Camera decizională pentru acest proiect legislativ, definitivăm un proces de ratificare a unui tratat internațional care așază România definitiv între statele care luptă pentru combaterea acestui flagel.

Și eu vă rog pe dumneavoastră ca acum, la început de primăvară, prin votul de astăzi, să spunem un „nu” hotărât împotriva violenței, pentru că violența naște violență. Și vreau să mulțumesc tuturor celor care, timp de doi ani de zile, nu s-au supărat pe mine – îmi cer iertare – când i-am bătut la cap și-mi spuneau: „Hai, măi, Ana, și tu, cu Convenția ta de la Istanbul!”

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Din partea Guvernului României, doamna Ioana Cazacu. Vă rog. Microfonul 9.

## **Doamna Ioana Liana Cazacu** _– secretar de stat_

_în cadrul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniște în sală.

Ratificarea Convenției de la Istanbul...

Ratificarea Convenției de la Istanbul constituie pentru țara noastră o certitudine a continuării eforturilor la nivel guvernamental pentru a preveni și combate fenomenul violenței împotriva femeilor și al violenței domestice, evidențiind în mod ferm continuitatea politicii statului român în acest domeniu, dar și promovarea spiritului de solidaritate la nivelul tuturor actorilor relevanți pentru prevenirea și eradicarea acestui fenomen.

Dincolo de prevederile legale, spiritul legii transmite un mesaj important. Fiecare nou proces de ratificare de către statele suverane generează o consolidare a drepturilor inviolabile ale femeilor și reprezintă încă un pas către o schimbare pozitivă și reală.

Expresia cea mai pronunțată a dezechilibrului de putere dintre femei și bărbați este reprezentată de violența împotriva femeilor, care este atât o încălcare a drepturilor omului, cât și un obstacol major în calea egalității de gen.

Tocmai de aceea este foarte importantă interconectarea Convenției de la Istanbul cu perspectivele din domeniu, pe termen mediu și lung, la nivel internațional și european.

Astfel, Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă, Agenda 2030, prevede, la obiectivul nr. 5, obținerea egalității genurilor și abilitarea tuturor femeilor și fetelor.

În ceea ce privește stadiul ratificării Convenției de la Istanbul, putem afirma că ne aflăm la sfârșitul unui drum sinuos, început în luna ianuarie 2015, odată cu elaborarea proiectului de lege de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse și intrarea sa în procedura de avizare.

Ziua de astăzi poate însemna pentru România un moment istoric, moment în care...

Vă rog, vă rog să sintetizați.

Da.

Măsurile care au fost implementate, venind în preaderarea acestei... ratificarea acestei convenții reprezintă funcționarea unei linii telefonice gratuite pentru victimele violenței domestice, un număr gratuit unic, 0800 503 33, operațional 24 de ore din 24, și Guvernul susține ratificarea acestei convenții.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult doamnei Cazacu.

Din partea Comisiei juridice..., rog un membru al Comisiei juridice care este prezent să vină să susțină punctul de vedere al Comisiei juridice.

Dacă nu, de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Vă rog, domnule Vasiliev.

Ați fi în stare, știi? Poftiți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule vicepreședinte Nistor, totuși... Se uita doamna la dumneavoastră și-mi era mie rușine.

Vă rog, continuați, doamnă ministru.

Ca să fiu foarte scurt, Comisia pentru egalitatea de șanse susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Domnul senator Titus Corlățean. Urmează domnul senator Barbu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe scurt, două sau trei elemente pe care le consider importante. În primul rând, în mod evident, susținere pentru ratificarea acestei convenții, considerată drept unul dintre cele mai importante tratate internaționale adoptate de Consiliul Europei în ultimii mulți ani, tratat care, de altfel, califică violența împotriva femeii și violența domestică drept o violare gravă a drepturilor omului.

Angajamentele care decurg – și acesta-i al doilea comentariu, pentru că este bine să știm despre ce vorbim –, angajamentele care decurg din această convenție sunt extrem de importante pentru statele care ratifică sau, ulterior, aderă la convenție, iar unele sunt ambițioase și asta implică, pe de o parte, o politică penală adecvată, implică adoptarea de noi reglementări legislative și implică și politici publice pentru a preveni, deci în materie de prevenție împotriva violenței domestice, împotriva violenței care vizează femeile.

Acest lucru înseamnă timp și bani. Și nu întâmplător Guvernul României a propus câteva, nu foarte multe, dar câteva rezerve la momentul ratificării acestei convenții, tocmai pentru a avea timp să implementeze noi măsuri legislative și să dezvolte politici publice pe măsură.

În consecință, și eu susțin, alături de ceilalți colegi din comisii, inclusiv Comisia pentru politică externă, ratificarea convenției.

Mulțumesc. Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Aș ruga colegii..., dacă-mi acordă un minut de atenție, aș fi tare încântat.

Stimați colegi, vă rog să luați loc.

Sunt discuții pe ateliere de lucru care, probabil, nu au nicio legătură cu ce discutăm noi.

Rog colegii senatori să ia loc.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este minunat să asculți, înainte de 1 Martie, la microfoanele Senatului atât de multe cuvinte frumoase privind grija pe care trebuie s-o avem, prin prisma acestei ratificări de document de la Istanbul, față de femeie, copil, față de victimele abuzurilor și violenței în familie și

în societate. E minunat! E minunat că Guvernul vorbește despre un număr de telefon gratuit. E adevărat, la el n-au acces 93% dintre femeile agresate care, bănuiesc, mănâncă bătaie prin România și la ora la care vorbim, că-i 5.00 după-amiaza și bărbații s-au întors de la MAT, adică de la birt.

Deci, oameni buni, dacă vreți să ratificăm un document doar de dragul alinierii României la o strategie corectă, de altfel, european vorbind, e bine și așa. Dar, dacă vreți cu adevărat să onorați mandatele de senatori, trebuie să ne gândim ce legi facem, domnule președinte de ședință și doamnelor și domnilor senatori, pentru că, în momentul în care în această sală s-a pus, de exemplu, problema validării unui proiect de lege privind castrarea chimică a celor care bagă în pat cu japca copii de trei ani, patru ani, cinci ani, șase ani – fetițe, băieți, nu contează –, Senatul României s-a opus. Senatul României s-a opus cu nonșalanță unui proiect de lege care ce făcea? Era premergător a ceea ce fac oamenii, europenii la Istanbul, punea o stavilă între niște nemernici și victimele lor. Noi ne-am opus.

Noi, în momentul în care s-a discutat despre agravarea și ușurarea mandatului de impunere a unei distanțe între acești nemernici și femeile pe care le agresează, Parlamentul României n-a făcut nimic. N-a făcut nimic să facă ca un ordin de restricție să fie ca-n America, ca-n Germania, ca-n orice țară sănătoasă la cap, instantaneu. Nu să stea femeia ruptă cu bătaia pe la ușile poliției și pe la ușile instanței ca să obțină ordin de restricție, până când o omoară, cum, cum s-a și întâmplat.

Acum o lună jumătate, două, femeia a fost asasinată de unul căruia poliția și justiția n-au fost în stare să-i dea ordin de restricție și a omorât-o pe biata femeie. Dar vorbele privind ratificarea documentului de la Istanbul sunt minunate, mai ales de 1 Martie.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Doamna senator Crețu. Vă rog. Microfonul 3.

Nu, nu, nu. Doamna Crețu. S-a înscris chiar înaintea domnului.

Și dumneavoastră urmați, fără nicio problemă...

Imediat. Scurt.

...dar nu puteți stabili ordinea în care se intră la cuvânt.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ratificarea Convenției de la Istanbul este un moment simbolic. Eu însă sper să nu rămână doar simbolic, ci convenția să fie transpusă în legislația națională, iar legislația astfel realizată să fie aplicată. Pentru că luptăm prea adesea împotriva unui terorism imaginar sau îndepărtat, dar nu luptăm cu cel real, de lângă noi. Finanțăm instaurarea unui mecanism de supraveghere totalitar pentru presupuși teroriști, dar nu suntem capabili să finanțăm programe pentru agresori și pentru victime.

Pentru că această convenție este despre terorismul de zi cu zi, terorismul exercitat în familie, de un membru al familiei asupra celorlalți. Numai în anul 2014 142 de persoane, cvasitotalitar femei, și-au pierdut viața din acest motiv.

N-am înțeles de ce România nu ratifică integral convenția și își rezervă dreptul de a nu aplica niște articole. Dar chiar și așa, stimați colegi,

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că se discută despre femeie. Violență domestică împotriva bărbatului nu există?

Eu spun că există.

Poate știți dumneavoastră ceva ce nu știm noi.

Deci ne ocupăm de violența domestică numai împotriva femeilor și iar ne facem noi bisericuță separată. Nu există bărbați care sunt terorizați...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi senatori, vă rog frumos să luați loc.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Se pregătește ceva.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog.

Dacă se poate, Grupul PSD... vă rog. Și Grupul PNL. Domnilor senatori, vă rog să luați loc în bancă.

Domnilor, vă rog. Ați întrerupt-o pe doamna senator, ceea ce e un gest de nepolitețe. Vă rog. Rog toți colegii prezenți să ia loc.

Doamnă senator, vă rog, continuați. Doamnă senator Anghel, vă rog.

Mulțumesc. Cred că terminam până acum.

Am și eu o întrebare. Câteva puncte n-au fost și nu sunt ratificate de România. Poate să ne dea explicație doamna de ce am renunțat la respectivele puncte?

Pentru că eu, în condițiile acestea, nu votez. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Doamnă Cazacu, doriți să luați cuvântul? Microfonul 9.

## **Doamna Ioana Liana Cazacu:**

Dacă poate să fie explicită doamna senator cu privire la ce puncte...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Dacă există semne de întrebare, o s-o rog pe doamna senator să vă facă un punct de vedere scris, ca să-i dați răspunsul dumneaei. Ați văzut că are rezerve cu privire la modul în care va vota acest proiect.

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere a proiectului de lege.

Punctul 2 din ordinea de zi, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

Este vorba de o cerere de reexaminare a Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezent domnul secretar de stat Enache Jiru.

Parcă ne cunoaștem, nu?

Vă rog, pe scurt, dacă se poate. Microfonul 8.

**Domnul Enache Jiru** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

A mai trecut un pic răceala, da?

Ministerul Finanțelor Publice își susține punctul de vedere exprimat de către Banca Națională a României, precum și amendamentele propuse de către BNR, care se regăsesc în raportul comun. Susținem exceptarea...

Numai o secundă... numai o secundă.

Stimați colegi... Numai o secundă, domnule ministru, numai un pic.

Stimați colegi,

Este un proiect extrem de important, ca de altfel toate proiectele pe care noi le dezbatem, urmărit cu mare atenție de opinia publică. Este o situație specială și pentru că domnul ministru este un pic bolnav și nu are vocea cu dumnealui. O să-l rog să facă un efort și pe scurt să prezinte proiectul, dar pentru asta am nevoie de atenția tuturor colegilor senatori. Vă rog.

Mulțumesc.

Susținem exceptarea creditelor garantate în cadrul programului „Prima Casă” de la aplicarea prevederilor legii supuse reexaminării, întrucât, dacă ele s-ar aplica și acestei categorii de credite, s-ar pune în discuție însăși existența programului. Aceasta deoarece ar fi afectat caracterul irevocabil și necondiționat al garanției acordate de către stat.

Atrag atenția că creditele sunt garantate în proporție de 50%–50%, iar în eventualitatea în care acest program nu ar fi exceptat ar fi imposibilă executarea garanțiilor, deoarece ele sunt scrise în Cartea funciară cu cote părți 50%–50%, astfel încât am fi în situația în care ANAF-ul ar executa 50%, iar banca, ca o instituție privată, ar executa restul de 50%, ceva imposibil de efectuat. În condițiile intrării în vigoare a legii în forma aprobată, statul nu ar mai trebui să plătească sumele rezultate din executarea garanțiilor, ceea ce va conduce efectiv la blocarea programului și, foarte important, din punctul nostru de vedere, va compromite însuși scopul social al programului.

Trebuie amintit că promovarea legii, dacă ar fi promovată în forma propusă și fără a lua în considerare amendamentele propuse de BNR și cele agreate de Ministerul Finanțelor Publice, ar genera consecințe negative asupra bugetului general consolidat al statului și a cadrului macroeconomic în general.

Aici amintim, ca potențiale riscuri ce pot apărea, ca statul să fie acționat de către bănci, în cazul în care ele vor considera că au pierderi suficiente, la tribunale internaționale, cum ar fi Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții. Totodată, este și riscul ca din cauza unei percepții posibil negative din partea mediului investițional... și posibil o reevaluare de către agențiile de rating asupra României... ceea ce ar putea conduce la o scădere a ratingului României, din cauza unei situații impredictibile a sistemului financiar, în general, și a stabilității financiare. Toate acestea se vor repercuta asupra și vor avea un impact direct asupra bugetului de stat prin creșterea costurilor de finanțare și refinanțare a datoriei publice a României.

Și, în încheiere, aș dori totuși să fie menționat și evaluat raportul Comisiei Europene, care atrage atenția tocmai asupra creșterii riscurilor privind stabilitatea financiară.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, din partea Comisiei de numiri, disciplină, imunități și validări și a Comisiei economice...

Raportul comisiei este prezentat de președintele Comisiei economice, domnul senator Țapu-Nazare.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Florian Dorel Bodog**

**:**

Pe procedură.

Vă rog. Iertați-mă. O secundă. Microfonul 3.

Domnule senator Bodog, vă rog.

Domnule președinte, nu ați dat cuvântul inițiatorului. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Aveți dreptate. Iertați-mă.

Are dreptate. Procedura este corectă, ne-o însușim și-i dăm cuvântul domnului deputat.

## Microfonul 5.

Dacă se poate... dacă se poate... eu n-am ținut în mod special...

Domnule senator Bodog, vă datorez o explicație. N-am ținut în mod special să dau cuvântul, pentru că suntem în procedură de cerere de reexaminare. Însă este o impolitețe a președintelui de ședință față de domnul deputat, care este unul dintre inițiatori, dar pe care-l rog, în numele dumneavoastră, având în vedere că toți cunoaștem conținutul legii, să fie extrem de succint.

Vă rog.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir** – _deputat_ **:**

## Foarte scurt.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vreau să vă spun de la bun început că scopul nostru, al celor 157 de parlamentari care am inițiat această lege, 157 de la toate partidele politice, a fost să scoatem o lege dreaptă: nici de stânga, nici de dreapta. O lege care să fie cât mai repede aplicabilă, tocmai pentru că oamenii acum sunt disperați că băncile îi scot afară din casă. Legea asta, stimați colegi, nu este o lege împotriva sistemului bancar. Ea a fost gândită ca una care să aducă un echilibru în raportul dintre bănci și clienți și care să-i protejeze pe aceștia din urmă împotriva abuzurilor băncilor.

Principiul legii este unul corect, pe care l-ați votat și prima dată, stimați colegi, acela de împărțire a riscului. Riscul trebuie împărțit între client și bancă. Dacă clientul își asumă riscul dobânzii și al fluctuației de curs, banca trebuie să-și asume riscul ipotecii.

Am văzut aici că s-a ridicat problema și aș vrea, foarte scurt, să discutăm și despre programul „Prima Casă”. Spunea domnul secretar de stat că din cauza Legii dării în plată sau Legea dării în plată ar face să se anuleze garanția pe care statul român ar pune-o. Ei bine, vreau să vă spun de la bun început că la art. 1 din lege noi avem stipulat un lucru foarte clar: Legea dării în plată se aplică persoanelor fizice consumatori și, bineînțeles, fideiusorilor și codebitorilor. Or, statul român aici are rolul de fideiusor. Putem considera statul român consumator? Păi, statul român nu-i consumator. Statul român depune aici o garanție, care este suverană. Nu este nimic peste garanția statului român.

Deci vreau să vă asigur, stimați colegi, și vă propun ca „Prima Casă” să rămână în interiorul acestei legi, tocmai pentru că și cei care au luat cu „Prima Casă” trebuie să fie protejați. Or, excluderea celor care au luat credite cu „Prima Casă” ar face ca ei să nu mai fie protejați în fața abuzurilor băncilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu și pentru inițiativă, și pentru modul în care ați reprezentat-o din nou în Parlament. Îl rog pe domnul senator Nazare, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comună de comisie din data de 17 februarie 2016, în prezența reprezentanților Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai altor organizații, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1 la raport. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport.

Membrii celor două comisii propun plenului Senatului ca amendamentul din anexa nr. 3, care a întrunit 8 voturi pentru și 8 voturi împotrivă, să fie supus votului în plen, în vederea luării unei decizii.

Comisia pentru buget și Comisia pentru drepturile omului au transmis avize favorabile, cu amendamente. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente, asupra legii aflate în reexaminare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Înainte de a intra în fondul dezbaterilor, stimați colegi, având în vedere că programul aprobat de Biroul permanent și de dumneavoastră astăzi este cu ora 17.00 – vot pe legi organice, aș vrea să fiți de acord ca la 17.50 să votăm legile organice – sunt numai două proiecte – și până atunci să dezbatem și, eventual, să votăm și acest proiect.

Dacă sunteți de acord,

Aprobată modificarea de program. Dezbatem și votăm acest act normativ, dacă terminăm astăzi, până la 17.50 și atunci votăm legile organice.

Domnule senator, vă rog.

Și urmează domnul senator Oprea.

A, aveți o propunere.

Stați un pic, stați un pic. Cu amendamentul discutăm întâi, dar îl vreau pe domnul senator Oprea. Vrea să facă o propunere. Probabil o să sintetizăm lucrurile.

Eu propun plenului, dacă este cazul, să încercăm să stăm în plen până când punctul ăsta este epuizat, ca să nu-l mai ducem și mâine.

Eu cred că o să reușim până la 17.50. Așa sper. Întotdeauna am avut încredere în colegii mei senatori.

Pe scurt, vă rog.

La dezbateri generale, așa cum știți, există amendamente respinse și amendamente asupra cărora comisiile nu s-au putut pronunța. Cu privire la acest amendament, președintele comisiei de specialitate dorește să-l susțină.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Trei argumente pentru susținerea acestui amendament. Despre ce e vorba? La art. 1 se adaugă paragraful 4, care sună așa: „Prezenta lege nu se aplică contractelor de credit referitoare la credite acordate conform unor acte normative, instituind programe guvernamentale speciale, inclusiv programul «Prima Casă».”

Vă rog să fiți atenți, stimați colegi!

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Un prim argument. Programul „Prima Casă” a fost accesat de peste 160.000 de credite, rata, atenție, rata de credite neperformante este de 0,04%!

Un al doilea argument. Programul „Prima Casă” a fost prevăzut de Guvernul României tocmai pentru a stimula piața imobiliară, dezvoltarea pieței imobiliare. Dispariția, așa cum bine preciza și Ministerul de Finanțe, a programului „Prima Casă” făcând parte din corpul acestei legi va conduce, efectiv, la o cădere a pieței imobiliare, implicit, implicit la o contracție a industriei materialelor de construcții. Industria materialelor de construcții este știut că dezvoltă a doua orizontală industrială după industria auto.

Și, al treilea argument, ar fi mult mai multe, haideți, dragi colegi, să dăm tinerilor o șansă să-și întemeieze o familie! Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Cu privire la acest amendament, îl supun...

Procedură?

Procedură! Procedură!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu se discută amendamentele! Numai inițiatorul le susține.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Procedură!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Pe dezbateri generale, da.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Pe procedură!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Doamnă senator, dacă nu este pe procedură, mă puneți într-o situație delicată față de dumneavoastră.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Procedură!

Vă rog. Pe procedură, domnul Șerban Mihăilescu.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Domnule președinte, potrivit procedurii, vă rog frumos să dați, în primul rând, dreptul a vorbi în plen reprezentanților grupurilor.

Vă rog, lista de înscrieri.

Domnule Belacurencu, intrați direct, numărul articolului, propunerea pe care o faceți... Vă rog.

Sigur, fără nicio discuție.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

Și, după aceea, putem extinde discuțiile, astfel încât să ne încadrăm în termenul pe care l-ați spus dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Vă rog, doamnă senator Oprea, pe procedură... Anghel! Iertați-mă!

Pe procedură, domnule președinte, cu tot respectul. Ministerul de Finanțe a anunțat că deja a transmis banii către bănci, deci amendamentul respectiv, pur și simplu, nu mai are de ce să fie votat... pozitiv! Să-l votăm negativ, asta spun!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Stimați colegi...

Vă rog să luați loc!

Urmează procedură de vot pe amendamentul care nu a întrunit nici vot pozitiv, nici vot negativ în comisie, propus de colegul nostru, domnul senator Nazare.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul.

Vă rog să votați!

7 voturi pentru, 6 împotrivă... 95 de voturi împotrivă... pentru!

Împotrivă, iertați-mă!

Programul „Prima Casă” rămâne așa cum bine știți. Dezbateri generale.

Grupurile parlamentare... Având în vedere situația specială, nu o să limităm numărul, însă am să rog toți colegii care doresc să ia cuvântul să fie în 2-3 minute... să se încadreze.

Intru direct, domnule președinte. Stimați colegi...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog să ascultați amendamentul!

Stimați colegi,

## **Domnul Trifon Belacurencu:**

Deci, după cum ați văzut în anexa care cuprinde amendamente respinse, sunt, alături de alți colegi, autorul a mai multe amendamente respinse. Multe dintre ele...

Vă rog!

Multe dintre ele sunt și în întâmpinarea observațiilor de ultimă oră venite de la Ministerul Justiției, vizavi de cererea de reexaminare pe această inițiativă legislativă, și din partea CSM-ului.

Consider că cei din Camera Deputaților, Cameră decizională, au obligația să se aplece cu mai mare atenție la aceste observații, inclusiv la majoritatea amendamentelor făcute inclusiv de mine.

Stimați colegi, vreau astăzi, aici, să susțin un singur amendament respins, de la anexa nr. 2, și anume cel de la poziția 7, domnule președinte.

Mai precizați o dată poziția, să vadă toți colegii.

Poziția 7, numărul de ordine 7, art. 4 alin. (1) pct. b).

Vă rog să prezentați amendamentul.

## **Domnul Trifon Belacurencu:**

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Are un amendament respins Belacurencu.

Nu v-ați înscris, domnule coleg, știți foarte bine! Cine s-a înscris s-a înscris!

Vă rog, poftiți la microfon, susțineți amendamentul respins și o să continuăm cu dezbaterile generale.

Lista este la domnul secretar. _(Rumoare, discuții în sală.) (Intervenție neinteligibilă a domnului senator Mărinică Dincă.)_

Nu eu, eu nu vă pun. Sigur, lista de înscrieri este la domnul secretar.

Aș vrea, în două fraze, să motivez de ce insist pentru acest amendament.

Dar prezentați-l întâi, ca să-l asculte toată lumea și, după aia, motivați!

Așa cum zicea și inițiatorul, legea se dorește să facă dreptate. Și este corectă această menționare a Domniei Sale.

Vreau ca această lege să fie focalizată spre grupul de oameni care într-adevăr suferă în acest moment, vreau ca această lege să nu fie extinsă în a fi aplicată de consumatori persoane fizice, individuale sau în asociere cu diverse firme, pentru a promova și dezvolta proiecte imobiliare, sens în care doresc ca pct. b) de la alin. (1) art. 4 să aibă următorul text:

„Între părți s-a încheiat un contract de credit a cărui valoare la momentul acordării nu depășea echivalentul în lei a 150.000 de euro...

Vă rog!

...sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință.”

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării amendamentul Belacurencu.

Dacă din cele 24 de amendamente respinse se mai susține vreunul? Nu.

Intrăm la dezbateri generale, dacă-mi dați lista.

Domnule senator Mărinică Dincă, vă rog, microfonul central.

Erați primul pe listă.

Vă rog, păstrați liniște!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sper ca ministrul justiției... ministrul finanțelor, când va vorbi de acest proiect de lege, să nu vorbească precum domnul secretar de stat, în ideea că vom fi depunctați privind ratingul de țară, dacă adoptăm acest proiect de lege. E un glonț în pistol, să știți! Unu.

Doi. Nu e nicio problemă legat de stabilitatea bugetară, pentru că suma de bani alocată acestui program, în măsura în care se oprește programul „Prima Casă” din dorința băncilor, rămâne la bugetul de stat. Nu avem niciun fel de problemă.

Legat de încetarea acestui program „Prima Casă”, vă pot spune că băncile nu numai că nu au niciun interes, ci că vor avea de două ori mai multe garanții decât împrumutul ipotecar clasic.

Revenind la proiect în sine, în întregimea lui, în momentul în care a apărut acest proiect de lege, băncile și Banca Națională a României au spus că acest proiect este un proiect de lege social, pentru a proteja anumiți clienți. Greșit! În întreg cuprinsul lui nu există o asemenea prevedere. Ba, din contră, dacă ne uităm la amendamente respinse, BNR-ul a venit cu această propunere de protecție socială. Și, cu aceeași multă „bunăvoință”, zilele trecute, domnul guvernator al BNR-ului spune că inițiatorul a vrut să facă o lege socială și din lege socială a ieșit altceva. Nu! Dacă ne uităm pe lege, vedem cine spune adevărul și cine minte..., dacă ne uităm și pe amendamente.

Care este scopul acestei legi?

Nu este pentru a proteja anumiți consumatori, chiar și pe cei în dificultate, pentru că își pierd casa, avansul și ratele plătite. Niciunul dintre ei nu este protejat prin această lege. Scopul acestei legi este de a face ceva ce nu face Banca Națională a României. Banca Națională a României ar fi putut să lase această lege fără obiect, dacă ar fi emis norme, dacă ar emis norme înainte să intre în faliment BANCOREX, să intre în faliment Banca Internațională a Religiilor, Banca Dacia Felix, dacă ar fi emis norme când se luau credite cu buletinul, dacă ar fi emis norme când s-a umflat, cu ajutorul Băncii Naționale și al băncilor, acea bulă imobiliară din perioada 2007–2009. Nu! Această lege are drept scop de a reglementa foarte sever, foarte strict și foarte clar relațiile dintre bancă și consumator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi, ca să nu fiu eu întâi pus în situație delicată, să limitez numărul celor care s-au înscris la cuvânt – câte unul de fiecare grup parlamentar, așa cum scrie la regulament –, am rugămintea la toți cei care doresc să ia cuvântul să găsească o formulă să exprime în sinteză ceea ce doresc să spună.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul Șerban Mihăilescu. Vă rog. ## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Pot să vin la microfonul central?

O singură instituție a fost exceptată. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Puteți la microfonul central, dacă terminați în trei minute.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu**

**:**

Până ajung...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Și eu. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Nu, vrea la centru.

Păi, asta e, mai pierdem... un minut se mai duce pe drum.

## **Domnul Petru Șerban Mihăilescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, voi porni regulamentar, în sensul că grupul nostru parlamentar sprijină aprobarea acestei reglementări...

Doamnă Anghel, sunt convins că veți avea... Vă mulțumesc!

Grupul nostru parlamentar sprijină aprobarea acestei legi. Este o lege veche, nu este o lege nouă. Mai mult decât domnul Dincă – și îi mulțumesc pentru expunerea pe care a făcut-o –, ca întotdeauna, vă reamintesc, și am spus în 2011 într-o declarație, de asta am vrut să vorbesc la centru, că trebuie să facem un plan de salvare a familiilor îndatorate.

Ideea acestei acțiuni pleacă de la posibilitatea ca cele 2,5–3 milioane de români care au credite de consum pe care nu le pot rambursa să fie ajutate de către băncile creditoare, cu sprijinul organelor de stat etc., etc.

Din păcate... Și-mi pare rău că, totdeauna, cuplul care l-a însoțit pe domnul Jiru la aceste discuții a refuzat masacrul care era de așteptat astăzi, din punctul de vedere al Băncii Naționale, și au preferat, după succesul avut cu Comitetul de maxi-prudență, cu discuțiile din comisie și cu celelalte... preferă să vorbească la televizor. Și este păcat că Banca Națională refuză un dialog clar pe problemele grele ale economiei.

M-aș opri aici...

Mulțumesc.

...pentru că sunt foarte mulți vorbitori, cu rugămintea, în continuarea celor spuse de domnul senator Filip, dacă există posibilitatea logică ca, în fața Senatului, într-o luni, să vină și un reprezentant important al Băncii Naționale.

Noi nu putem să facem toată ziua discuții pe această temă. Ministerul de Justiție nu are nicio obligație ca, atunci când spune că e de acord cu legea, în următoarele 32 de secunde să spună ce nenorociri ne vor aștepta, când, cu tot respectul, s-au întâmplat o grămadă de nenorociri și nu a răspuns nimeni altcineva decât consumatorii, parlamentarii și toate celelalte.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc, domnule senator.

Doriți tot la microfonul central?

Dom’le, vedetele la microfonul central, sigur. Vă rog, poftiți. Microfonul central. Aveți 3 minute.

Se pregătește domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, domnule președinte, v-am zis: în momentul în care vorbesc la acel microfon, mă simt ca o dizeuză. Aici mă simt că sunt parlamentar.

Vă rog.

Deci voi fi concisă, așa cum doriți dumneavoastră, dar dură, așa cum sunt eu de obicei. Și voi începe cu o întrebare: cui folosește această retrimitere a legii în Parlament?

Păi, să vedem. Cine a retrimis-o? Domnul Iohannis. Ce are domnul Iohannis? O casă. Ce a făcut dumnealui cu casa? A închiriat-o la o bancă. Cât a luat domnul? 640.000 de euro. Chirie. Ce a spus instanța? Că respectiva casă n-a luat-o cum trebuie, ci prin fals și uz de fals.

Prin urmare, o trimite înapoi domnul Iohannis. Avea dreptul domnul Iohannis să se pronunțe pe această chestiune? Nicidecum.

Mai departe. Cine vorbește despre... Comisia Europeană! Mititeii! Au uitat că ne-au mâncat un referendum de 8 milioane și jumătate de oameni? Domnul Barroso și doamna Reading. Și acum ce fac? Ne obligă să ne omorâm cetățenii, să facem ce a făcut reprezentantul statului, adică domnul Iohannis, uitând că noi, de fapt, suntem reprezentanții poporului și le reprezentăm interesele, drepturile și libertățile lor în Parlament.

Să ne uităm, după aceea, la al treilea personaj, care, împreună cu alaiul de ulii, a venit în comisie – uliii erau ARB-ul. Cu tot respectul, uliul e o pasăre respectabilă, numai că este o pasăre de pradă. Și cine a venit? Banca Națională. Care reprezintă ce? Interesele statului român și ale poporului român. Banca Națională, care are un consiliu de administrație, al cărei consiliu de administrație, conform art. 25 din propria lege de organizare, nu răspunde nici administrativ, nici civil, nici penal pentru niciun fel de decizie. Sunt mai imuni decât noi. Și să ne amintim, Banca Națională, în 2010, când s-au tăiat salariile cu 25% și oamenii au ajuns să-și pună lațul de gât, că nu mai aveau cu ce să-și plătească datoriile, n-a suportat chestiile astea. Nu, dumnealor au avut salariile întregi, că n-aveau, săracii, decât 7, 8, 10.000 de euro pe lună. Ce, aveau 7-8 milioane, cât avea un cetățean de rând?

Prin urmare, uitându-ne cine face lobby, ca să nu spun trafic de influență, pentru această lege nu există decât o singură concluzie: legea trebuie să treacă ca atare, toate amendamentele trebuie respinse și cetățenii acestei țări trebuie să se simtă, în sfârșit, apărați...

Mulțumesc, doamnă senator.

...de forul decizional în ceea ce privește drepturile și libertățile lor.

Cu stimă!

Mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2. Vă rog. Pe scurt.

Pe scurt.

Vă rog.

Eu vreau să-i atrag atenția domnului secretar de stat că modul în care a prezentat dumnealui problema și amenințarea că un program nu va mai exista, pentru că decizia e aici – eu nu cred că decizia e la dumneavoastră –, sunt false, sunt greșite.

Acel program este făcut – și să fim foarte, foarte... să respectăm adevărul –, este făcut pentru bănci, domnule secretar de stat. Băncile sunt cele care câștigă în programul „Prima Casă”.

Ce câștigă cetățeanul? E ajutat cetățeanul? Nu, dumneavoastră garantați jumătate din creditul respectiv, dar banii care se iau la „Prima Casă” sunt valoarea – și evaluarea e făcută de către bancă – imobilului, a casei pe care o cumpără. Deci, dacă i se ia casa, nimeni nu pierde un leu, dar se pierde câștigul, se pierde acel profit de 100%, care trebuie făcut cu ajutorul statului.

Și, atunci, vă rog foarte mult să nu veniți să amenințați Senatul că sunt oameni care vor pierde în acest sistem. Nu, nu se va mai face niciun fel de presiune, pentru că, așa cum spunea colegul meu Dincă, băncile au nevoie de aceste împrumuturi, pentru ca să se întâmple programul „Prima Casă”. Și o să vedeți dumneavoastră că ce spuneți, ce ați spus dumneavoastră aici, în susținerea unui amendament, este completamente fals.

Mulțumesc.

Domnul senator Vochițoiu, două minute. Urmează domnul senator Mircea Geoană.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am de gând să țin astăzi un discurs politic, pentru că această lege nu are nicio culoare politică, lege susținută, de altfel, de peste 150 de colegi parlamentari, reprezentați aici de domnul deputat Zamfir.

Întrebarea, dincolo de orice argumente, rămâne: ce vor face în absența acestei legi miile de familii care nu-și vor mai putea plăti sub nicio formă restanțele la bănci? Pentru aceștia părea că nu mai există nicio soluție, că nu mai au de unde să se împrumute, nu au ce să vândă, nu mai au servicii care să le permită plata acestor datorii.

Vreau să fiu bine înțeles. Acești oameni nu au ajuns în această situație doar din vina lor. În perioada în care primeai credit doar cu buletinul, băncile au pus toate riscurile în seama debitorilor, profitând de o legislație incompletă și de absența unor reglementări ferme ale BNR... și au făcut o adevărată haiducie băncile pe spatele românilor, nu invers, așa cum auzim astăzi voci pe la televizor.

Doamnelor și domnilor,

Nu există altă soluție decât aceasta: de a interveni. Desigur, legea aceasta a dării în plată, pe care domnul președinte Iohannis ne cere s-o reexaminăm, nu este cea mai bună și, sigur, nu are toate soluțiile pentru situația în care ne aflăm. Se mai puteau face amendamente. Probabil, la Cameră se vor mai face, dar cele de astăzi eu cred că au fost foarte bune.

Cei cu „Prima Casă” trebuiau să fie în interiorul acestei legi și vă rog, domnule Dincă de la Craiova și domnule Vlad, să le spuneți și celor 5 colegi PNL care au votat împotriva introducerii programului „Prima Casă” să voteze... aveți dreptate...

Vă rog.

...să voteze și ei, alături de noi, pentru această chestiune.

Mulțumesc.

Scuzați-mă, vă rog, mai am un minut, domnule președinte.

Acesta l-ați luat de la dumneavoastră, nu de la mine.

La finalul intervenției mele, îmi exprim, în nume personal și în numele colegilor UNPR, sprijinul total pentru adoptarea acestei legi, sperând astfel să oprim drama acestor oameni, care au ajuns într-o situație regretabilă, de a-și pierde casa, cu largul concurs al băncilor.

Consecințele economice ale adoptării acestei legi sunt convins că vor fi pozitive, așezând piața creditelor pe principii corecte. ## Doamnelor și domnilor,

UNPR va pune permanent în prim-plan interesul cetățeanului român, domnia legii în dauna oricăror presiuni sau grupuri de interese.

Susținem această lege ca fiind un act de dreptate, o soluție pentru a depăși o situație fără precedent. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfonul Senatului pe domnul senator Mircea Geoană.

Urmează domnul senator Șerban Nicolae.

Domnule președinte, Stimate colege, stimați colegi,

Domnule ministru,

Suntem în fața unei suite de situații care provin din aceeași speță. Am avut situația creșterii abuzive a nivelului RCA. Am avut situația extrem de complicată legată de împrumuturile în franci elvețieni. Avem astăzi, în fața Senatului și în fața Parlamentului, și a națiunii, un subiect legat de relația asimetrică de putere dintre sistemul bancar și consumatorul financiar.

Ceea ce noi, cei de la PSR, am propus... și revenim în fața dumneavoastră cu o propunere, care să încerce să rezolve această problemă ceva mai pe fond, pentru a nu repeta această conversație de fiecare dată când, în mod obiectiv, apar situații de acest gen.

Nu suntem singura țară din lume care încearcă să tragă concluzii după criza financiară, că a plecat din America acum niște ani și s-a reprodus la nivelul întregii planete și la nivel european.

Ce a făcut America? După criza financiară, unde, în mod evident, atât reglementatorul, cât și supraveghetorul – deci BNR-ul și ASF-ul, în situația noastră – nu au reușit să-și facă datoria... Nu au prevenit criza, au încurajat prin acțiune o bulă speculativă uriașă și țările serioase trag concluzii – lecții învățate din astfel de situații – și încearcă să reglementeze global o situație, pentru a nu se mai repeta în viitor.

Ce au făcut americanii? Au creat un consiliu de supraveghere și de sprijin pentru consumatorii financiari. Wall Street-ul s-a opus, Banca Federală Americană s-a opus, reglementatorii clasici s-au opus, dar Administrația și Congresul american au decis, cum cred că este clipa să facem și noi în România, ca, pentru tot ce înseamnă consumator financiar, să creăm un consiliu de supraveghere și de sprijin al acestora, pentru a putea fi puși pe un picior de egalitate în această relație asimetrică de putere economică și de lobby față de industria financiară, de industria bancară, iar acest consiliu trebuie să preia din atribuțiile pe care BNR-ul și ASF-ul nu au știut, nu au putut sau nu au dorit să le aplice.

Este o soluție de fond pe care v-o propunem.

Astăzi, evident, discuția trebuie să rezulte cu o concluzie pe acest subiect. Suntem în favoarea unei legi care să pună pe un picior de relativă egalitate consumatorul financiar cu cei care sunt atât de puternici și au atât de multă forță economică și, indirect, și politică, în România.

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, îi dau cuvântul colegului nostru Șerban Nicolae.

Consult liderii grupurilor parlamentare. Mai sunt înscriși la cuvânt doamna Mariana Câmpeanu, domnul Motoc Octavian, domnul Bumbu Octavian.

Dacă dumnealor insistă, vom suspenda dezbaterile și le vom continua mâine, pentru că intrăm în vot pe legi organice. Vă rog, domnule Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat își menține poziția consecventă, de susținere a acestei propuneri legislative.

Am susținut cu argumente că eliminarea din acest proiect a programului „Prima Casă” este bazată pe o dezinformare nefericită, pentru că nici băncile n-au făcut vreun efort vreodată pentru programul „Prima Casă”, ele fiind beneficiarele acestui sprijin pe care statul l-a acordat în creditarea imobiliară, crescându-le valoarea tranzacțiilor, a creditelor acordate, cu toate stimulentele financiare aferente.

Din nefericire, Ministerul Finanțelor a spus un lucru cu care nu avem cum să fim de acord. Parlamentul României, prin Legea bugetului de stat, alocă o sumă de bani de la buget pentru ca Ministerul Finanțelor să susțină programul „Prima Casă”, ca Guvernul să susțină programul „Prima Casă”. Nicidecum nu-și poate permite Guvernul să deroge de la o asemenea dispoziție și să lase sumele nealocate pe motiv că băncile nu ar mai fi interesate. Aș fi vrut ca Banca Națională a României – și, subliniez, Națională a României – să ia în serios faptul că nu este doar un regulator de monedă, un controlor al sistemului bancar, ci este deținătorul acestui monopol care ține de finanța statului român. N-ar fi fost lipsit de interes ca guvernatorul Băncii Naționale a României să fie prezent astăzi la dezbaterea din Senat, așa cum a putut să fie, spre exemplu, prim-ministrul României, și să nu fim în situația ca guvernatorul BNR să fie în Parlament doar atunci când primește votul nostru pentru numirea pe mandat de 5 ani.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat votează această propunere legislativă în forma prezentată, cu amendamentul admis de plenul Senatului, cu precizarea însă că sperăm ca acest lucru să se rezolve cât mai rapid și la Cameră, să vedem efectele acestei legi puse în aplicare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu domnului Șerban Nicolae. Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoștință că suntem prima Cameră, suntem în procedură de reexaminare.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, plus amendamentele admise astăzi în plen.

Îl

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Mulțumesc.

Un minut, deci un minut, doamna Câmpeanu, explicația votului.

Și avem două acte normative organice, vă rog să rămâneți în sală, pentru că avem nevoie de vot pentru legi organice.

Mulțumesc.

## **Doamna Mariana Câmpeanu:**

Stimați colegi, vă felicit, că s-a votat în unanimitate această lege, dar aș vrea totuși să-mi exprim o îndoială vizavi de votul exprimat de PSD, pentru că, prin...

Vă atrag atenția!

Prin amendamentul pe care l-ați votat, cu 150.000, ați dat posibilitatea ca legea să fie, la Curtea Constituțională, amendată ca discriminatorie și, de fapt, să prelungiți neaplicarea acestei legi. Poate veți corecta la Cameră acest lucru!

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Atacați-o dumneavoastră la Curte!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, intrăm pe vot pe legi organice.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii legislative. Îl

- 76 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, nicio abținere. Raportul a fost respins.

Supun și propunerea aprobării dumneavoastră.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Dezbaterile au fost în data de 16 februarie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere, cu amendamente, al comisiei.

Supun aprobării și propunerea legislativă.

Punctul 2 pe ordinea de zi obișnuită, Proiectul de lege privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică.

Domnul Vochițoiu are o solicitare. Vă rog, poftiți.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să supun la vot retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Stimați colegi, mâine avem ședința de plen a Senatului, care începe cu ora ministrului, începe la ora 9.30.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să convoace colegii în sală, pentru că este invitat unul dintre miniștrii importanți ai României și sper să putem avea foarte multe lucruri importante de dezbătut.

Declar ședința închisă.

O seară plăcută!

Partea a doua începe la ora 18.15 – întrebări, interpelări.

Dezbaterile au fost în 16 februarie.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor colegi, trecem la ultimul punct al ordinii de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește doamna senator Miron Vasilica Steliana. Sper că domnii înțeleg că eu dau prioritate doamnelor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Stimate domnule ministru,

PRESSALERT.ro a publicat, săptămâna trecută, în cadrul unui amplu material o înregistrare audio din care rezultă modul scandalos în care sunt terorizați copiii de la grădinița dintr-o localitate din județul Timiș de către educatoarea Maria Cermure. O comisie a inspectoratului a demarat o anchetă, iar până la definitivarea acesteia educatoarea a fost suspendată. Ca urmare a acestei dezvăluiri, pe site-urile de socializare au fost semnalate nenumărate alte cazuri similare.

Vă rugăm să ne precizați ce măsuri pot fi luate la nivelul Ministerului Educației pentru depistarea și prevenirea unor astfel de cazuri, înainte ca acestea să se transforme într-un veritabil fenomen.

Solicit răspuns în scris.

Întrebarea mea este adresată domnului Ioan Dragoș Tudorache, șeful Cancelariei primului ministru.

Programul oficial de internship al Guvernului a debutat în 2013 cu 25 de tineri stagiari care au contribuit la activitățile din cadrul Palatului Victoria. În 2014, programul a fost extins la nivelul ministerelor, având ca beneficiari peste 180 de stagiari. În 2015, alți 300 de studenți și tineri absolvenți au avut oportunitatea să facă parte din administrația centrală în cele 72 de instituții implicate.

Vă rugăm să ne comunicați de ce, în ciuda succesului evident al programului și a faptului că este realizat de aceeași echipă, condusă de secretarul de stat Radu Puchiu, anul acesta vor exista doar 150 de participanți, jumătate din numărul celor din anul trecut.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Se pregătește doamna senator Anghel Cristiana Irina. Și am terminat cu fetele.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș.

Domnule prim-ministru,

Distrugerea afacerilor firmelor private a devenit sportul preferat al autorităților statului nostru. Legislația este

interpretată întotdeauna excesiv de cei care iau contact direct cu agenții economici. Ostilitatea față de mediul de afaceri, mai ales față de firmele mici sau medii, poate avea, pe termen mediu, un efect devastator asupra dezvoltării economiei românești.

În toate țările europene firmele mici și medii sunt coloana vertebrală pe care se bazează economia națională. În țara noastră de prea multe ori legea se aplică discreționar și, bineînțeles, neunitar.

Cele mai în vogă autorități sunt astăzi domnii de la ISU. Închid ce vor, unde vor, când vor, dar, mai ales, cum vor.

Domnule prim-ministru, sunt școli care sunt pericol public pentru elevi. Nu le închide nimeni. Sunt instituții ale statului care funcționează în clădiri care într-adevăr sunt în pericol iminent de prăbușire și nu le închide nimeni.

Domnule prim-ministru, și funcționarii publici au nevoie de foarte multe ori de cursuri de „traducere” a legilor, pentru a nu mai face abuzuri, dar mai au nevoie de ceva: au nevoie de bună-credință. Orice amendă sau orice măsură dispusă abuziv va disipa încrederea oricărui investitor.

Moartea economică a firmelor mici și mijlocii prin măsuri arbitrare ale statului va pune în pericol dezvoltarea României. Nu ISU va aduce plusvaloare economiei României! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Anghel Cristian Irina.

Se pregătește domnul senator Bujor Marcel. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am o interpelare și o întrebare. Cu permisiunea dumneavoastră, le voi citi pe amândouă.

Interpelarea este adresată domnului ministru al sănătății, Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu, și domnului premier Dacian Julien Cioloș.

Obiectul interpelării: „Vaccinul neautorizat în Uniunea Europeană, testat pe bebelușii din România?!”.

Domnilor miniștri,

În media se vehiculează informația precum că vaccinul Hexaxim, un vaccin folosit la copiii în vârstă de până la 18 luni împotriva difteriei, tetanosului etc., etc., îl înlocuiește pe cel original, pentru că acesta lipsește de pe piața din România de la jumătatea anului trecut.

Se afirmă totodată că acest vaccin este inclus în Programul național de imunizare, deși specialiștii nu au foarte multe informații despre el, iar Casa Națională de Sănătate a cerut o monitorizare suplimentară și a făcut apel la raportarea cât mai exactă și cât mai rapidă a efectelor adverse.

Vreau să știu dacă informația este reală și dacă aceasta poate fi cauza morții bebelușilor.

Atașez informația privind distribuirea de doze în ambalajul destinat pieței din Kazahstan – și am documentele respective. Iar întrebarea este adresată domnului premier Dacian Julien Cioloș și domnului Sorin Sergiu Chelmu, secretar general al Guvernului, întrebarea referindu-se la „Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat – sumele cheltuite pentru reabilitarea, repararea sau modernizarea tuturor imobilelor și instalațiilor din domeniul Administrației Prezidențiale în ultimii 10 ani, defalcate pe ani, imobil, administrare, conservare, protecție, construcție, reparație, întreținere, mobilare, dotare etc.”.

Am rugămintea să fiu informată complet și corect asupra tuturor cheltuielilor lunare și anuale care s-au efectuat pentru imobilele și instalațiile din domeniul Administrației Prezidențiale în ultimii 10 ani.

La ce valoare se ridică patrimoniul regiei? Când a fost stabilit? Care este bilanțul contabil încheiat la data de 30 noiembrie 2013, 2014 sau 2015?

Având în vedere prevederile regulamentului propriu, „Membrii consiliului de administrație al regiei își păstrează calitatea de angajați la instituția sau unitatea de unde provin și toate drepturile și obligațiile decurgând din această calitate; aceștia sunt plătiți cu o indemnizație stabilită de consiliul de administrație pentru activitatea desfășurată în această calitate.”, vreau să știu cine sunt membrii consiliului de administrație, de la ce instituție provin, care este indemnizația stabilită de consiliul de administrație pentru fiecare membru.

Vă mulțumesc, doamnă senator. Îl invit la microfon pe domnul Bujor Marcel. Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Claudia Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Stadiul și implementarea noii grile de salarizare”.

Stimată doamnă ministru,

Noul proiect al Legii salarizării are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

De asemenea, sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului din sectorul bugetar în raport cu responsabilitatea postului, munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia, importanța socială a muncii, condițiile concrete în care aceasta se desfășoară și rezultatele obținute.

Prevederile noului proiect de lege se aplică personalului din instituțiile și autoritățile publice, personalului din instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat și personalului din unitățile sanitare publice din rețeaua Ministerului Sănătății și a autorităților administrației publice locale.

Având în vedere importanța acestui proiect legislativ, vă întreb, doamnă ministru:

1. Care este stadiul noului proiect al Legii salarizării?

2. Cum se va face implementarea noii grile de salarizare? Domnule președinte, am și o interpelare, vă rog.

Aveți cuvântul.

Interpelarea este adresată doamnei Cristiana PașcaPalmer, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: „Ecologizarea haldei de fosfogips a fostului Combinat de Îngrășăminte Chimice Bacău”.

## Stimată doamnă ministru,

Fosfogipsul este un produs tehnogen rezultat în urma extragerii acidului fosforic din minereul fosfatic brut, o sursă majoră de poluare a apelor subterane, având un impact negativ asupra mediului.

Depozitul de fosfogips din Bacău reprezintă produsul depozitării în haldă a fosfogipsurilor produse de fostul Combinat de Îngrășăminte Chimice Bacău, toate măsurătorile indicând faptul că nivelul de radiații a crescut și se impun măsuri urgente de ecologizare.

Până în prezent nu a fost luată nicio măsură, decontaminarea zonei fiind vitală, din cauza celor 7 milioane de tone de reziduuri care se află în interiorul haldei.

Cheltuielile pentru ecologizarea zonei se ridică la aproximativ 30 de milioane de euro, o sumă mult prea mare pentru bugetul Primăriei Bacău. În anul 2012, autoritățile locale și-au luat angajamentul că vor accesa o finanțare europeană pentru decontaminarea zonei, dar nu au reușit acest lucru.

Având în vedere gradul de poluare a haldei de fosfogips și impactul asupra calității vieții populației municipiului Bacău, vă rog să-mi comunicați când vor fi alocate fondurile necesare pentru ecologizarea haldei de fosfogips a fostului Combinat de Îngrășăminte Chimice Bacău.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator UNPR de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Grigoraș Viorel. Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea de astăzi, 29 februarie 2016, este adresată domnului Achim Irimescu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și are ca obiect: „Nereguli în cadrul Comisiei de Fond Funciar Botoșani”.

Domnule ministru,

Cu ocazia audiențelor săptămânale din cadrul biroului meu senatorial, mi-au fost aduse la cunoștință o serie de abuzuri comise de către referentul Ioan Cozma, membru al Comisiei de fond funciar din comuna Cristești, județul Botoșani.

Mai mulți cetățeni mi-au semnalat faptul că Ioan Cozma se face vinovat de înșelăciune și abuz în serviciu și au sesizat și autoritățile în acest sens (am atașat sesizările prezentei întrebări).

În consecință, domnule ministru, vă rog să precizați:

1. Ce măsuri disciplinare vor fi luate împotriva domnului

Ioan Cozma?

2. Ce măsuri vor fi luate împotriva autorităților locale care

au acoperit faptele domnului Cozma?

- Solicit răspuns în scris. Domnule președinte,

Cu îngăduința dumneavoastră, am și o interpelare.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

Interpelarea din această seară este adresată domnului Dacian Cioloș, prim-ministru, și are ca obiect: „Trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară în subordinea Ministerului Agriculturii”.

## Domnule prim-ministru,

În prezent, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară este subordonată Ministerului Dezvoltării Regionale, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2014.

Având în vedere scopul și obiectul de activitate al agenției, consider că aceasta ar trebui să se afle în subordinea Ministerului Agriculturii, acest lucru ajutând chiar la corelarea politicilor acestui minister, mai ales ținând seama de faptul că planul cadastral trebuie finalizat până în anul 2023. Trebuie menționat și faptul că din 2020 nu se vor mai primi bani europeni după actuala subordonare a agenției.

În consecință, domnule prim-ministru, vă rog să precizați dacă și când veți dispune trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară în subordinea Ministerului Agriculturii, așa cum ar fi și normal.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca. Aveți cuvântul, domnule senator.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/8.III.2016

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice.

Obiectul interpelării: „Desființarea inspectoratelor școlare”. Stimate domnule ministru,

Săptămâna trecută am primit la biroul senatorial memoriul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ referitor la unele măsuri de descentralizare în domeniul învățământului preuniversitar.

Conform opiniei acestora: „Nu este posibil transferul atribuțiilor specifice ale inspectoratelor școlare în sarcina autorităților administrației publice locale având în vedere importanța acestora în sistemul național de învățământ. Funcția de inspecție școlară nu poate fi preluată de către autoritățile administrației publice locale și nici nu poate fi transferată Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice.”

Stimate domnule ministru, cunoscând preocupările dumneavoastră legate de îmbunătățirea activității cadrelor didactice cu scopul asigurării unui învățământ de calitate, vă rog să precizați care este punctul de vedere al ministerului referitor la desființarea inspectoratelor școlare.

Anexez memoriul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Pot să dau citire și întrebării?

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am adresat-o doamnei Claudia Ana Costea, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice. Obiectul întrebării: „Creșterea natalității în România”. Stimată doamnă ministru,

La nivel mondial îmbătrânirea populației este un fenomen grav, care afectează toate țările lumii. Scăderea numărului de nou-născuți, în paralel cu sporirea constantă a numărului persoanelor vârstnice, duce la schimbarea echilibrului dintre generații.

În România fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat. La 1 ianuarie 2016, populația vârstnică de 65 de ani și peste a depășit cu 210.000 de persoane populația tânără de 0–14 ani (3.485 de milioane de persoane, față de 3.275 de milioane de persoane), conform unui studiu efectuat de Institutul Național de Statistică.

Pentru combaterea acestui fenomen și creșterea natalității, în România este necesară implementarea unui sistem închegat de măsuri cu efecte pe termen mediu și lung. Acesta ar trebui să cuprindă măsuri fiscale, inclusiv deduceri fiscale pentru anumite categorii de familii, precum și măsuri în natură.

Stimată doamnă ministru, cunoscând preocupările dumneavoastră în acest domeniu, vă rog să-mi răspundeți: cum vor acționa cele două ministere în vederea adoptării unor măsuri de creștere a natalității în România?

Este adresată și doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice, această întrebare.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți și, foarte scurt, ultima întrebare.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este adresată domnului Victor Vlad Grigorescu, ministrul energiei, domnului Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.

Obiectul întrebării: „Calculul facturilor de energie electrică în satele izolate”.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

În România există multe sate izolate, unde televizorul sau mașina de spălat rufe sunt un lux pe care localnicii nu și-l permit. Cu toate acestea, deseori, facturile pentru plata energiei electrice consumate au valori nepermis de mari.

Un caz recent, apărut în satul Damuc din județul Neamț, unde mai mult de 10 locuitori au primit pentru plată facturi cu valori de peste 3.000 de lei, în situația în care în casă au doar un bec și un televizor.

Pe piața furnizorilor de energie activează puține societăți, iar funcționarea, serviciile și, în special, tarifele aplicate ar trebui să fie cunoscute și controlate de autoritățile centrale cu atribuții în domeniu, în vederea evitării abuzurilor.

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Vă rog să-mi răspundeți cum vor acționa Ministerul Energiei și ANRE în vederea verificării corectitudinii întocmirii facturilor de consum pentru locuitorii zonelor izolate și eliminarea pe viitor a unor astfel de situații.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Și ultimul vorbitor, domnul Pașca Liviu Titus. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Cristiana Pașca-Palmer, și Ministerului Finanțelor Publice, doamnei ministru Anca Dana Dragu.

Interpelarea este făcută de subsemnatul, senator Liviu Titus Pașca, Colegiul electoral nr. 1, Circumscripția electorală nr. 26, Grupul parlamentar al PNL.

Textul interpelării și obiectul interpelării: „Finalizarea lucrării la acumularea Runcu pe râul Mara, Maramureș”.

În județul Maramureș se află cea mai veche investiție hidrotehnică nefinalizată din România, „Acumularea Runcu pe râul Mara”, investiție care a început în anul 1987 și nici până astăzi nu a fost finalizată, rolul acesteia fiind de a asigura peste 50% din necesarul de apă al județului Maramureș, prin suplimentarea debitului de apă pentru orașul Baia Mare și realizarea unei rețele de apă pentru zeci de localități din Maramureșul istoric, inclusiv municipiul Sighetu Marmației.

Pentru a avea o imagine asupra finanțărilor, de-a lungul anilor, privind această investiție, am înaintat o adresă Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, adresă prin care am solicitat sumele alocate de la bugetul de stat în perioada 2006–2015 pentru obiectivul „Acumulare Runcu pe râul Mara, județul Maramureș”, precum și stadiul lucrărilor la ora actuală.

Din răspunsul primit reiese faptul că, începând cu anul 2013, sumele alocate au fost prea mici, nefiind suficiente pentru finalizarea investiției realizate în proporție de 75% la finele anului trecut, sume care considerăm că au fost utilizate în lucrări de conservare, nicidecum la continuarea acestora.

Analizând toate aspectele prezentate și ținând cont de faptul că această investiție este vitală județului Maramureș, neavând doar rolul de alimentare cu apă, ci și pe acela de priză energetică importantă zonei, și că barajul, odată pus în funcțiune, va deveni un punct de atracție turistică, pentru că este într-o zonă extrem de frumoasă și cu potențial turistic, domnule prim-ministru Dacian Cioloș, doamnă ministru al mediului, apelor și pădurilor Cristiana Pașca-Palmer și doamnă ministru al finanțelor publice Anca Dana Dragu, vă rog să ne informați:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Credeam că am scăpat, dar uitați că n-am fost atent..., nimeni de la prezidiu!

Este în sală și domnul senator Ionel Agrigoroaei, pe care-l rog să mă scuze și-i dau cuvântul.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știu că nu e intenționat. Sunt mai mic de înălțime, este normal.

Încep cu prima întrebare, adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanțelor publice, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „România a renunțat cumva la Moldova?”.

Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a actualizat lista celor 120 de investiții pe care le finanțează cu prioritate în acest an. Anunțul a fost publicat prin Ministerul Finanțelor. La capitolul investiții pentru infrastructura de drumuri și autostrăzi în Moldova suma trecută este de zero lei.

Doamnă ministru, am o întrebare simplă: cum este posibil ca cea mai săracă zonă a României, cu peste 4 milioane de locuitori, să nu primească niciun ban pentru cel mai important capitol investițional?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

A doua întrebare.

Am rugămintea, domnule președinte, să-mi acordați cuvântul.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Întrebare adresată de senatorul de Iași Ionel Agrigoroaei domnului ministru al sănătății Patriciu Andrei AchimașCadariu.

Obiectul întrebării: „Bolnavii din România sunt hrăniți cu doar 7 lei pe zi”.

Domnule ministru,

Pacienții internați în spitalele publice primesc zilnic trei mese pe zi, în valoare de doar 7 lei. Alocația de hrană nu a mai fost revizuită din 2008. Teoretic, era prevăzută o majorare la sfârșitul anului 2014, însă acest lucru a rămas la stadiul de proiect. Pentru o asemenea sumă, mâncarea bolnavilor este una insuficientă și de proastă calitate.

Domnule ministru, care sunt măsurile imediate ce le veți lua pentru a rezolva această criză extrem de gravă?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris în cel mai scurt timp. Domnule președinte,

Am marea rugăminte... și o interpelare, care e destul de scurtă, ca și întrebările.

Vă rog, ținând cont că chiar ați fost la obiect astăzi... Nu-mi vine să cred, dar mai am și eu momente când mă pot înșela.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru apreciere. Aceleași aprecieri și aceeași prețuire, chiar mai mult, le aveți și din partea mea.

Vă mulțumesc.

O interpelare adresată domnului Adrian Curaj, ministrul educației naționale și cercetării științifice, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul interpelării: „Școala românească de la sate rămâne fără dascăli”.

Domnule ministru,

Situația învățământului în zona rurală devine din ce în ce mai dramatică. Dincolo de lipsurile materiale, școlile din satele din Iași și din întreaga țară se confruntă cu o acută lipsă de personal calificat, iar acest fapt este extrem de grav, cu repercusiuni imediate asupra calității actului educațional, dar și în privința șanselor de viitor ale fiecărui elev.

Această situație este foarte bine oglindită de lista posturilor vacante din învățământul preuniversitar ieșean pentru anul școlar 2016–2017. Insuficiența dascălilor specializați pe disciplinele pe care le predau la clase este acută, mai ales la clasele generale. Pe scurt, numai pentru unitățile educaționale din satele din Iași este nevoie urgentă de: 272 de învățători, 185 de educatori, 105 profesori de limba engleză, 63 de posturi de limba română, 58 de matematică, 58 de fizică, 42 de chimie, 40 de biologie. Aceste posturi nu vor fi ocupate de persoane calificate.

Dascălii fug de școlile îndepărtate din zonele rurale. Principalul motiv pare a fi accesul foarte greu, dublat de nedecontarea cheltuielilor de navetă. De aceea, mulți profesori preferă să fie suplinitori la oraș decât titulari în sate.

Domnule ministru, având în vedere că aproape jumătate din populația școlară din ciclul preșcolar, primar și gimnazial este în zona rurală, putem spune cu certitudine că asistăm la o catastrofă în plină desfășurare.

Sunt necesare măsuri urgente și cu efect pentru a aduce dascălii români înapoi în școlile din sate. Trebuie gândit un plan eficient privind decontarea navetei de la bugetul de stat, cât și acordarea unui bonus salarial cadrelor didactice care predau în zonele rurale, care pot fi doar primele două din măsurile necesare. Specialiștii Ministerului Educației, alături de cei ai Ministerului de Finanțe, pot identifica însă mai multe soluții prin care să stimuleze întoarcerea dascălilor la școlile din zona rurală. În caz contrar, condamnăm viitorul a sute de mii de copii și, în final, al întregii Românii.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

O seară frumoasă să aveți!

Mă uit în sală și constat că nu mai sunt colegi.

Considerăm că următorii colegi au depus întrebările și interpelările:

– Valeca Șerban, Mitu Augustin, Lazăr Sorin, Bodog Florian, Coca Laurențiu, Rotaru Ion, Grupul parlamentar al PSD;

– Nicoară Marius Petre, Boagiu Anca, Tătaru Nelu, Igaș Traian, Ariton Ion, Oprea Dumitru, Tișe Alin, Paul Ichim, Pereș Alexandru, Ghilea Găvrilă, Cotescu Adrănel, Grupul parlamentar al PNL;

- Rogojan Ciprian, Vochițoiu Haralambie, Grupul

- parlamentar al UNPR;

- Nistor Vasile, Durbacă Eugen, Niță Mihai, Grupul

- parlamentar liberal-conservator;

- Biró Rozalia, Grupul parlamentar al UDMR.

- De asemenea, întrebări au depus următorii colegi:

- Mohanu Nicolae, Saghian Gheorghe, Chelaru Ioan, Mitu

Augustin Constantin, Grupul parlamentar al PSD;

– Boagiu Anca Daniela, Tătaru Nelu, Nicoară Marius Petre, Ghilea Găvrilă, Pereș Alexandru, Tișe Alin Păunel, Flutur Gheorghe, Cotescu Marin Adrănel, Bodea Cristian Petru, Boeriu Valeriu Victor, Grupul parlamentar al PNL;

- Rogojan Ciprian, Vochițoiu Haralambie, Popa

- Constantin, Grupul parlamentar al UNPR;

- Durbacă Eugen, Nistor Vasile, Grupul parlamentar

- liberal-conservator;

- László Attila, Grupul parlamentar al UDMR;

- Marian Valer, senatori independenți, fără apartenență la

- un grup parlamentar.

Răspunsurile orale la întrebări și interpelări, doar pentru stenogramă, că s-au înțeles, răspunsurile au fost date în sală. Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, instituția vizată – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Viorel Iliescu.

Valer Marian, independent – Ministerul Afacerilor Interne, Ioan Buda, secretar de stat.

Valer Marian – Ministerul Justiției, Florin Aurel Moțiu, secretar de stat.

Marin Burlea, PNL – Ministerul Sănătății cere amânare. Marin Burlea, PNL – tot Ministerul Sănătății, se solicită amânare.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942745]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 30/8.III.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei