Stenogramă plen

Bună dimineața, dragi colegi!

Începem sesiunea de declarații politice de astăzi, 3 februarie 2016.

O invit la microfon pe doamna senator Firea Gabriela. Se pregătește domnul senator Rogojan Ciprian.

Am înțeles că-i vorba de un protocol care arde acum. Aveți cuvântul, doamna senator.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice este „Românii trăiesc în realitate, nu în statistici!”.

Până vor fi vizibile și pentru muritorii de rând roadele reformelor promise de Guvernul tehnocrat, un lucru se vede

cu maximă claritate: cetățeanul, contribuabilul, alegătorul..., românul a devenit pentru cei aflați în fruntea țării o cifră în statistici, în funcție de care se croiesc politicile publice.

Potrivit acestor statistici, câteva milioane de români nu declară niciun venit, ceea ce îi dă de bănuit secretarului de stat de la finanțe că ar supraviețui ori cu rădăcini, ori cu „supă de evaziune fiscală”, Domnia Sa înclinând către a doua variantă.

Ceva mai îngăduitoare se arată titulara portofoliului de la finanțe, care admite că există un număr semnificativ de persoane fără un contract de muncă, dar pune această stare de fapt pe seama mofturilor pe care le-ar face românii în fața unor salarii mai „de doi lei”, spre deosebire de muncitorii din țările BRICS, care, acceptând orice firimitură de la ospățul corporațiilor, au generat creșteri economice spectaculoase în țările lor.

Tot din statistici a extras și ministrul sănătății foarte recent niște date care atestă fără putință de tăgadă faptul că serviciile oferite de sistemul public de sănătate se situează peste nivelul mediu al contribuțiilor asiguraților, ceea ce ar face ca plângerile în legătură cu proasta funcționare a sistemului să devină caduce. E greu cu reforma în sănătate, știm asta de la ultimii 20 de miniștri, dar, dacă nu putem revoluționa peste noapte sistemul încasărilor, nu s-ar putea să facem în așa fel încât puținii bani colectați să fie folosiți cu eficiență maximă?

Partea proastă cu statisticile este că, deși oferă indicatori viabili pentru analize, în ele nu se regăsește nimeni din universul studiat. În cazul concret al sistemului de sănătate, cei care se află peste linia mediană trasată de ministru vor fi, în mod cert, nemulțumiți de serviciile primite, în timp ce restul, aflați sub linie, vor fi nemulțumiți de venituri.

Spre deosebire de statisticieni și analiști, care în mod necesar sunt interesați de medii și distribuții, miniștrii au obligația să fie preocupați și de soarta celor aflați sub medie, care în viața de zi cu zi nu se compensează cu cei aflați peste medie. Aici putem vedea limpede diferența dintre un cabinet tehnocrat, care guvernează pe baza unor obiective stabilite pe cale statistică, și unul politic, care nu are altă cale decât să guverneze pentru oameni.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Rogojan Ciprian. Se pregătește domnul senator Chiriac Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică de astăzi se numește „«Da» pentru ora de muzică!”.

Declarația mea politică de astăzi pornește de la propunerea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, care, prin intermediul Institutului de Științe ale Educației, a propus spre dezbatere publică trei variante de programe pentru învățământul gimnazial. În varianta numărul 2 se propune eliminarea totală a educației muzicale din programa școlară aferentă clasei a VIII-a.

Acest lucru a creat un val de nemulțumire, exprimat cu preponderență în mediul virtual, atât în rândul profesorilor, cât și printre elevi și părinții acestora.

Sunt convins că o oră de muzică pe săptămână nu va transforma automat copiii în muzicieni și nici nu va pune în dificultate elevii mai puțin talentați. Cum se pot apropia copiii noștri de artă dacă nu prin educație muzicală și prin educație plastică? Cum am putea să le lărgim orizonturile dacă nu prin muzică? Cum ar putea să înțeleagă ceea ce ascultă dacă nu prin muzică? Aceste ore, puține, ce-i drept, ar trebui să deschidă orizontul celor mici în cea mai importantă etapă din viața lor, trezindu-le apetitul pentru orice formă de artă: film, teatru, balet, operă și dans.

Muzica este cel mai important liant între mai multe forme de artă. Sentimentele și cunoștințele acumulate în timpul orelor de educație muzicală pot influența în mod decisiv tinerii, putând avea un impact major în formarea acestora ca indivizi. Orice disciplină studiată îi responsabilizează pe tineri și le oferă noi perspective în viață.

Ca absolvent de academie de muzică și ca artist susțin păstrarea orei de educație muzicală și pentru programa clasei a VIII-a.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chiriac Viorel. Se pregătește domnul senator Oprea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele: „Contribuția României la consolidarea Spațiului Schengen”.

Stimați colegi,

Aflăm că nava MAI 0201 „Ștefan cel Mare”, care aparține Poliției de Frontieră Române și care este detașată în Marea Mediterană în cadrul operațiunii comune TRITON 2015/TRITON 2016, organizată sub egida FRONTEX, în cadrul proiectului „Rețeaua europeană de patrulare”, al cărui obiectiv principal este acela al combaterii migrației ilegale și salvării persoanelor aflate în pericol pe mare, _Search and Rescue_ , la granița de sud a Uniunii Europene, a îndeplinit cu succes în zilele de 26 și 27 ianuarie anul curent o misiune de salvare a unor cetățeni africani care doreau să ajungă în Europa la bordul unei ambarcațiuni gonflabile.

Cei 119 cetățeni africani erau toți bărbați, printre care 34 de minori, proveneau din șapte state africane și se aflau în pericol iminent de a se scufunda. Salvați de către nava noastră și ulterior debarcați, conform protocolului, în portul Lampedusa, ei au declarat că doresc să ajungă în Spațiul Schengen.

Este foarte probabil ca o mare parte dintre cei salvați să ajungă într-un final, cu happy-end, în ținutul făgăduinței, Spațiul Schengen, urmând să se alăture sutelor de mii de bărbați din Siria, Afganistan, Irak, Libia, Mali, Senegal, Camerun etc., sosiți acolo în anul precedent, 2015, și care, la rândul lor, s-au alăturat milioanelor de bărbați, dar și femei, și copii care deja erau instalați acolo de la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul celui de-al XXI-lea.

Ne reamintim cu acest prilej de coloanele, parcă nesfârșite, de bărbați tineri și foarte tineri, dar și foarte hotărâți care mărșăluiau în vara și toamna anului trecut prin Uniunea Europeană, îndreptându-se spre centrul acesteia, spre entitățile ei vitale, fără să fie supuși niciunui fel de restricție sau de control.

Și, din întâmplare, ne reamintim că România nu a reușit să ajungă nici acum în Spațiul Schengen, deși a făcut toate demersurile legale posibile, a respectat toate angajamentele luate și înregistrează progrese formidabile în lupta pe viață și pe moarte împotriva corupției.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Ștefan Radu. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc.

„De ce un guvern tehnocrat nu poate reduce inegalitățile?”, se intitulează declarația mea de astăzi.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Economia românească a beneficiat de una dintre cele mai mari rate de creșteri economice anuale din Europa în timpul guvernării PSD. Pentru a nu rămâne o simplă cifră statistică, lipsită de conținut, bunăstarea, plusvaloarea, realizată prin efortul celor care produc în această țară deopotrivă capital și forță de muncă, trebuie împărțită echitabil între acestea două. Astăzi, în România, raportul este 40% muncă – 60% capital, spre deosebire de Europa socială, unde acest raport este inversat: 60% în favoarea muncii și 40% a capitalului.

Thomas Piketty, în cartea sa „Capitalul în secolul XXI”, vorbește despre faptul că repartizarea avuțiilor este una dintre chestiunile cele mai arzătoare și mai dezbătute în prezent și trage concluzia că „istoria repartizării avuțiilor este întotdeauna o problemă profund politică și nu se va rezuma la mecanisme pur economice”. De aici concluzia firească că un guvern tehnocrat nu va rezolva o astfel de problemă neavând sprijinul politic necesar și determinarea dată de reprezentarea intereselor alegătorilor proprii.

Mult mediatizata declarație a ministrului de finanțe, doamna Anca Dragu, referitoare la faptul că în țările membre BRICS se muncește pe doi lei a stârnit valuri de nemulțumire și susține concluzia de mai sus. Poate că doamna ministru reprezintă interesele de dreapta ale capitalului, materializate în planurile de afaceri ale corporațiilor cu puncte de lucru în România, și, de la înălțimea funcției Domniei Sale, nu înțelege cât de greu, aproape imposibil, este să trăiești cu salariul minim pe economie.

Dacă nu dorim să fim o țară de asistați sociali, atunci solidaritatea socială trebuie exprimată și prin repartizarea corectă a veniturilor obținute în economie. Teoria potrivit căreia salariile pot crește doar dacă productivitatea muncii o permite nu este întotdeauna adevărată, mai ales în zona salariului minim, unde productivitatea este influențată de motivarea personalului, inclusiv prin salariu.

Mulțumesc, domnule președinte. Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel. Și mai așteptăm colegi în sală.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației de astăzi este „Moldova este din nou condamnată la sărăcie”.

Domnule președinte, Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Prin noul buget condamnăm cinci milioane de oameni la sărăcie pentru următorii zece ani. Prin noul buget, în care se uită, pentru a nu știu câta oară, de Moldova, de zona de nord-est a României, izolăm și mai mult această parte a țării. În timp ce vestul și sudul primesc bani pentru autostrăzi sau șosele de centură, județele din Regiunea de Nord-Est sunt date uitării.

Un exemplu edificator, care ilustrează întregul tablou: pentru județul Iași, în privința reabilitării drumurilor județene, fondurile alocate ajung pentru asfaltarea a maximum 90 de kilometri de drum în întreaga regiune, cu toate că doar județul Iași are o rețea de peste 1.000 de kilometri.

Proiectul de buget pe 2016 are o listă de obiective strategice la nivel național, care mai cuprinde centuri ocolitoare în regim de autostradă, autostrăzi, reabilitări de drumuri naționale și de căi ferate. Investițiile sunt concentrate în special în zona Transilvaniei, în Oltenia, în București și în Constanța. Printre orașele favorizate se numără Timișoara, Constanța, Brașov, Craiova și Sibiu. În schimb, la capitolul investiții, Regiunea de Nord-Est este omisă, la fel ca și în anii precedenți.

Potrivit unui studiu recent, Regiunea de Nord-Est este printre cele mai sărace regiuni ale țării și ale Uniunii Europene. PIB-ul înregistrat de aceasta este de doar 34% din media europeană.

Domnule prim-ministru,

Vă reamintesc că în Moldova trăiește peste un sfert din populația României. Vă reamintesc că, la fel ca și românii din Transilvania, Muntenia, Banat sau Dobrogea, românii care locuiesc în Moldova plătesc și ei taxe și impozite. Bugetul propus de dumneavoastră la capitolul investiții este unul discriminatoriu.

Faptul că autostrada Iași–Târgu Mureș nu beneficiază de bani nici măcar pentru realizarea studiului de fezabilitate este extrem de grav. Asta, exact în aceeași perioadă în care companiile internaționale anunță că sunt gata să creeze alte mii de locuri de muncă în zona Moldovei, cu o singură condiție însă: infrastructura, cu alte cuvinte, o autostradă absolut necesară care să lege Iașiul de Târgu Mureș, de Brașov, de București, de Cluj, de Timișoara. Asta, pentru că majoritatea acestor companii produc bunuri, iar producția trebuie transportată spre Occident, peste granițe. Autostrada Târgu Mureș–Iași este un obiectiv investițional de grad zero, pe care îl așteaptă și care va deservi aproape peste o treime din populația țării.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Ghișe.

Vă rog, domnule senator.

Înțeleg că aveți o declarație politică. Dar sunteți înscris aici sau vă înscriem acum? Da?

Aveți cuvântul.

Bună dimineața!

Stimate domnule vicepreședinte al Senatului și președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință că prezint această declarație politică din partea Partidului Puterii Umaniste (social-liberal), pe care-l reprezint în Senat și al cărui vicepreședinte sunt. Împreună cu domnul senator Mihai Laurențiu constituim o grupare umanist-liberală, deși nu este grup parlamentar.

Declarația mea politică se numește „Rezumat privind Partidul Puterii Umaniste (social-liberal)”.

Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este un partid nou, înființat în august 2015.

Scopul politic al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) este alinierea salariilor și pensiilor cetățenilor români la mediile europene, în următorii zece ani, prin creșterea accelerată a salariilor și pensiilor. Pentru promovarea și susținerea acestui scop politic, generos și patriotic este necesară participarea la guvernare prin intrarea Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) în Parlament.

România are nevoie urgentă de relansare economică cu ritmuri anuale de creștere economică peste media Uniunii Europene. Asta presupune un program național de investiții și adaptări ale funcționării statului român potrivit globalizării și integrării europene.

Arătăm și demonstrăm că există soluții și resurse pentru creșterea accelerată a salariilor și pensiilor, bazată pe creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Veniturile la bugetul național vor crește semnificativ dacă se vor aplica propunerile noastre prezentate mai jos.

Statul român are obligații constituționale de a asigura cetățenilor români un nivel de trai decent și măsuri de protecție socială, potrivit art. 47 din Constituția României. Guvernul și miniștrii trebuie să-și respecte jurământul depus, pentru a asigura prosperitate poporului român – art. 82 din Constituția României.

Principalele direcții de acțiune propuse pentru relansarea economică, creșterea veniturilor și, pe această bază, creșterea accelerată a salariilor și pensiilor le prezentăm.

Viziunea și Programul politic al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) se bazează pe economia de piață și susținerea dezvoltării clasei de mijloc și a capitalului românesc. Umanismul este calea de echilibru dintre individualismul exagerat din capitalism și, respectiv, egalitarismul absolutist din comunism. Umaniștii promovează soluții de dezvoltare economică liberală și programe de protecție socială.

Este posibil, domnule Ghișe.

Vă mulțumesc foarte mult pentru amabilitate. Vă doresc o zi bună!

Și dumneavoastră, la fel.

Îl predau la secretariat?

## **Domnul Vasile Nistor:**

Da, dați-l la secretariat.

Am văzut că este foarte mult și, dacă v-ați fi apucat să-l citiți, se terminau declarațiile politice. Depuneți-l!

Am zis, vă doresc mult succes.

Nu, la salarii, la asta m-am referit.

Direcțiile de acțiune pentru relansare economică și creșterea veniturilor la bugetul statului cu scopul creșterii accelerate a salariilor și pensiilor

|Nr.<br>crt.|Direcția de acțiune/domeniul de dezvoltare|Venituri estimate 2016<br>(mld. euro)| |---|---|---| |1.|Creșterea accelerată a absorbției fondurilor europene prin program de stimulare a succesului<br>obținerii finanțării și aplicării proiectelor|2–4| |2.|Reducerea evaziunii fiscale și soluții tehnologice moderne de IT&C pentru monitorizare și control<br>vamal.<br>Valoarea estimată a evaziunii fiscale este de ~ 16% din PIB, adică ~ 26 de miliarde de euro|5| |3.|Folosirea cursului de schimb leu/euro și leu/dolar pentru creșterea competitivității exporturilor<br>românești (la un export total de ~ 61 mld. euro în 2015, prin cursul de schimb se pot suplimenta<br>veniturile cu 2–8%).<br>România, nefiind în uniunea economică și monetară, nu are cursul de schimb controlat de către<br>Banca Europeană (2% și 8% la ~ 61 mld. euro total export 2015).<br>Revizuirea fiscalității cu accent pe reducerea ei pe forța de muncă și impozitarea adecvată a<br>capitalurilor.<br>Impozitarea graduală a IMM-urilor din domeniul industrial, nou-înființat: în primul an și în anul doi<br>de funcționare 50% și 100% în anul trei de funcționare (cu obligativitatea de a funcționa cel puțin<br>trei ani după acordarea ultimei facilități).<br>Confiscarea averilor nejustificate pentru veniturile fiscale cel puțin trei ani după acordarea ultimei<br>facilități|1,2–4,8| |4.|Asigurarea unui sistem de irigații și a unui program de colectare și depozitare a producției agricole<br>centralizate din fonduri europene.<br>Prin sisteme de irigații/depozite, veniturile din agricultură pot ajunge la ~ 20%, 15 mld. euro<br>pe 2014 stabilit de Eurostat.<br>Finanțarea micilor producători agricoli pentru dezvoltarea fabricilor de procesare a produselor<br>agricole|3| |5.|Instituirea unor zone libere cu antrepozite vamale (în nord, sud, est, vest), unde să se practice<br>producția în lohn și producția de asamblare componente realizate în sud-estul țării.<br>Relocarea unor capacități de producție din vestul UE și linii de asamblare pentru produse din Asia<br>și Orientul Mijlociu pot duce la creșterea capacităților de producție cu 2% din PIB, estimate<br>pe 2016 la 166 mld. euro|3,3| |6.|Valorificarea invențiilor românești și stimularea cercetării aplicate (exemplele de purificare a<br>gazului din deșeuri obținut în camera închisă sub jet de plasmă – invenție românească brevetată<br>și aplicată de către firma Eco Solution la Săcele, Brașov)|0,5| |7.|Renegocierea nivelurilor redevențelor și accizelor plătite de companiile străine prin subsidiarele<br>lor din România. Atenție! (avem un material cu propuneri?!)|1,0| |8.|Program de monitorizare a participațiilor minoritare ale statului în companiile cu capital majoritar<br>străin|1,0| |9.|Pachet de măsuri pentru reintegrarea în țară a cetățenilor români care lucrează în străinătate<br>~1 milion de persoane cu aport de 2.000–5.000 euro|2–5| ||T O T A L|19–27,6|

## **Domnul Vasile Nistor:**

Îmi permiteți să citesc și eu o declarație politică?!

Declarația politică se intitulează „Necesitatea unei strategii pentru forța de muncă din mediul rural”.

## Stimate colege și stimați colegi,

În țara noastră, ponderea populației din mediul rural reprezintă aproape 50%, un procent mare comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană. Pe lângă fenomenul migrației acestora la oraș, în ultimul timp s-a accentuat disponibilitatea lor de a pleca în alte țări europene, și nu numai, în căutarea unui loc de muncă. Însă problema lipsei unui serviciu stabil se resimte foarte puternic în viața țăranului român, aproximativ 46% din persoanele din mediul rural declarând anul trecut că nu ocupă un loc de muncă.

Principalele cauze care au dus la această situație sunt: lipsa oportunităților de angajare, necesitatea unei educații adecvate sau a unei specializări, precum și absența dorinței de a munci. Toți acești factori încetinesc creșterea economică a țării, în condițiile în care în mediul privat începe să se resimtă absența forței de muncă.

În ceea ce privește invocarea lipsei oportunităților, consider că nu există o comunicare eficientă între autoritățile locale, mediul privat și săteni. Oamenii din mediul rural nu sunt informați adecvat cu privire la existența locurilor de muncă disponibile în localitatea lor și în împrejurimi, iar primăriile nu iau măsuri suficiente în această privință. De asemenea, proiectele cu finanțare europeană sunt o oportunitate foarte bună pentru ca acești oameni să-și pornească propria afacere și să creeze noi locuri de muncă.

Al doilea factor important este educația, care, din păcate, în mediul rural se află la un nivel scăzut și neadecvat cerințelor pieței de muncă. Lipsa unei specializări este un impediment în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă, motiv pentru care investițiile în educația corespunzătoare a copiilor trebuie să reprezinte o prioritate.

Și, nu în ultimul rând, ne lovim din ce în ce mai des de situația în care aceștia refuză un loc de muncă, invocând salarii mici, apropiate de nivelul șomajului sau al ajutorului social.

Pornind de la situația prezentată a forței de muncă de la țară, consider imperios necesară elaborarea unei strategii în vederea ocupării forței de muncă din mediul rural, atât din motive economice, cât și din motive sociale, implicarea acestora în activitatea economică fiind, din punctul meu de vedere, importantă atât pentru creșterea veniturilor, cât și pentru sănătatea socială a satului românesc.

Vă rog, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Bodog Florian. Aveți cuvântul, domnule senator.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

În prima mea declarație politică din această sesiune parlamentară aș dori să mă refer la victoria legislativă pe care am obținut-o în ceea ce privește legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice.

După eforturi susținute din partea majorității dintre dumneavoastră, legea a fost promulgată la finele săptămânii trecute de către președintele țării, după ce, în prealabil, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod negativ asupra unei sesizări de neconstituționalitate. Practic, legea urmează să fie publicată în Monitorul Oficial – de fapt, a și fost publicată –, iar după 45 de zile de la data publicării ea va începe să-și producă efectele.

Faptul că am reușit să ajungem în această etapă reprezintă o victorie importantă pentru noi, cei care în fiecare zi ducem o bătălie politică și legislativă pentru a îmbunătăți calitatea vieții românilor și pentru a proteja sănătatea acestora.

La nivel național, conform ultimelor sondaje, o majoritate covârșitoare a românilor susține demersul nostru și se bucură de adoptarea acestei legi. 76% dintre cetățeni au o părere bună despre actul normativ ce stă să intre în vigoare. Nu pot decât să mă bucur de faptul că am reușit să propunem și să adoptăm o lege care vine în întâmpinarea nevoilor populației și ne aliniază ca țară la standardele societăților civilizate.

Țin să vă mulțumesc încă o dată tuturor celor care nu ați renunțat la această luptă, punând umărul la unul dintre cele mai așteptate proiecte legislative. Vă felicit pentru determinare și viziunea de a introduce o lege de bun-simț în România. Sper că efectele pozitive aduse de aceasta se vor face simțite într-un timp cât mai scurt.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

Este o deosebită plăcere să vă avem astăzi la declarații politice.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi are titlul „PSD ar fi fericit dacă nu s-ar mai organiza alegeri locale deloc”.

Alterarea severă a spiritului democratic la PSD, prin impunerea alegerii primarilor într-un singur tur, are explicații evidente. Fără să-i pese de interesul cetățenilor, de respectarea voinței electoratului, acest partid își urmărește doar propriul scop, respectiv conservarea propriei puteri în teritoriu după catastrofala guvernare Ponta. Spaima față de confruntarea cu alegătorii este atât de mare încât președintele Dragnea amenința recent că este dispus chiar și la boicotarea alegerilor dacă se renunță la alegerea primarilor într-un singur tur. Mai mult, încearcă să atragă cât mai mulți adepți de la UDMR, ALDE și UNPR, astfel încât propunerea pentru două tururi de scrutin să fie respinsă. În același timp, dă semnale evidente de ostilitate față de o eventuală ordonanță de urgență a Guvernului Cioloș pe această temă.

Justificările PSD printr-o presupusă grijă democratică sunt ridicole, din cauza situației pe care a creat-o multor primari din România. Astfel, deși declarată neconstituțională, faimoasa Ordonanță 55, prin care PSD a furat edilii opoziției, încă produce efecte. Acei primari care au migrat cu forța în tabăra sa sunt în continuare în funcții, modificând artificial structura electoratului și harta puterii. Iar slăbirea influenței în teritoriu ar fi o lovitură fatală pentru acest mamut politic.

Nu în ultimul rând, socialiștii mizează și pe cartea populismelor pe plan local, chiar dacă nu mai au complicitatea directă a propriului guvern. PSD a declanșat deja sarabanda pomenilor cu iz electoral, sperând să-și conserve strânsura primarilor proprii și a celor furați de la alții. De aceea își dorește Dragnea cu disperare un singur tur de scrutin. Sau ar fi și mai fericit dacă nu s-ar mai organiza alegeri deloc, o soluție pe care, dacă ar mai fi la guvernare, ar pune-o în aplicare și ar anunța-o ca pe o măsură ce asigură respectarea democrației și a cetățenilor României. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai așteptăm colegi.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile Nistor:**

Următorii colegi au depus declarațiile:

– Donțu Ovidiu, Lazăr Sorin, Saghian Gheorghe, Butnaru Florinel, Mocanu Victor, Federovici Doina, Silistru Doina, Frătean Petru – Grupul parlamentar al PSD;

– Păran Dorin, Tișe Alin, Igaș Traian Constantin, Ghilea Gavrilă, Flutur Gheorghe – Grupul parlamentar al PNL;

– Popa Constantin, Vochițoiu Haralambie – Grupul parlamentar al UNPR;

– Durbacă Eugen – Grupul parlamentar liberalconservator.

Declar închisă sesiunea de declarații politice. O zi bună să avem, dragi colegi!

Declarația politică se intitulează „Legea salarizării unitare – o realitate amânată”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Iată-ne ajunși la final de an, un an delicat și dificil din foarte multe puncte de vedere, un an în care România și noi

toți, românii, am trecut prin momente extrem de importante și nu greșesc dacă spun dramatice, mai ales din perspectiva socială a factorului emoțional și a transformărilor care au devenit, într-un fel sau altul, istorice.

De altfel, așa cum bine se știe, societatea civilă reprezintă de facto creuzetul marilor transformări, locul în care se nasc cele mai importante evenimente care schimbă fundamental soarta unei țări, a unui neam.

Anul 2015 a adus cu sine o seamă de evenimente extrem de importante, vitale, al căror efect s-a materializat într-un nou Guvern și într-o nouă paradigmă politică, afectând în mod direct și implicit și întreaga noastră activitate, cea parlamentară.

Numai în ultimele luni ale anului, din momentul marilor mișcări stradale, cele din noiembrie 2015, România a atins un mare punct de cotitură, unul care a arătat în mod explicit, deși poate incomod pentru majoritatea clasei politice, faptul că românii au ajuns la un numitor comun în zona de nemulțumire față de multe dintre acțiunile și demersurile înfăptuite de clasa politică, nu doar cea actuală, cea a ultimilor trei ani, de când există această formulă parlamentară, ci a ultimelor două decenii și mai bine.

Iar una dintre marile și justificatele probleme pe care strada le-a ridicat în curentul schimbării care s-a născut acum câteva luni a fost cea a unei vieți mai bune, a unui trai decent, motivată și susținută de munca pe care milioane de oameni din țara asta o desfășoară și care, din păcate, este departe de a fi recompensată bănesc după standarde decente, raliate cu adevărat la o Europă civilizată, la o lume din care România face parte ca membru cu drepturi depline de câțiva ani buni.

Pentru că, așa cum am mai spus și în toamnă, în momentul în care m-am adresat prin intermediul unei interpelări doamnei ministru Rovana Plumb, fostul ministru al muncii, fiecare om care muncește în mod cinstit în România și care aduce un aport inestimabil la bunul mers al economiei românești merită și trebuie să aibă certitudinea siguranței financiare pentru care prestează acea muncă, atât pe termen imediat, cât mai ales pe termen lung, prin pensia pentru care cotizează lunar, pentru a-și asigura o bătrânețe decentă și o viață la fel, lui și familiei lui.

Declarația politică este intitulată „Susținerea orașului Iași la titlul de «Capitală culturală europeană»”.

- Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Titlul de „Capitală europeană a culturii” este unul conferit de Parlamentul European unui oraș sau mai multora pentru un an, fiind de fapt parte a unui program amplu la nivel european, care se desfășoară din 1985.

Începând din 2007, programul a cuplat câte un oraș din țările Europei occidentale cu altul din țările centrale și est-europene. În anul 2007, capitale europene ale culturii au fost orașele Sibiu și Luxemburg.

Conform datelor disponibile, numărul orașelor care au deținut titlul de „Capitală europeană a culturii” va ajunge la 60 în 2019. Doar ca o scurtă mențiune, până în 2001 titlul era „Orașul european al culturii”. Acțiunea este deseori considerată inițiativa emblematică culturală a Uniunii Europene, mai pe scurt CEAC. Acțiunea CEAC a evoluat semnificativ în raport cu perioada de început, când reprezenta în primul rând o celebrare a artelor dintr-un oraș. Din 1980 s-a conștientizat din ce în ce mai mult rolul culturii în viața orașelor, și anume de a contribui la bunăstarea cetățenilor și la prosperitatea unui oraș. Numeroase orașe care au deținut titlul au beneficiat nu doar de un an de succes, ci și de o moștenire de durată, efectele pozitive având o durată mult mai lungă decât desfășurarea concretă a acțiunii din anul respectiv.

Astfel, titlul de „Capitală europeană a culturii” a acționat ca un catalizator pentru o schimbare majoră a orașului sau a unei zone a orașului, marcând o creștere semnificativă a respectului de sine și a mândriei față de oraș în rândul cetățenilor. S-a observat, de asemenea, și o implicare mai mare în raport cu oferta culturală a orașului, în special a unor categorii de public a căror participare e mai puțin probabilă. În plus, a luat avânt dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competențe și a unor noi oportunități pentru artiști și pentru organizațiile culturale. Nu în ultimul rând, s-a ajuns la o mai bună înțelegere și un profil mai bine definit la nivel internațional, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului și o reputație mai bună.

Declarația politică se intitulează „Rentabilitatea investițiilor în agricultură la nivel european”.

Domnule președinte,

Stimați colegi, Doamnelor și domnilor,

Agricultura este un subiect deosebit de important la nivel european, dar și în țara noastră. Consider că este deosebit de oportun să luăm aminte la studiile și observațiile altor țări din spațiul european pentru a ne putea inspira și, de ce nu, pentru a nu cădea în aceleași capcane ca alte state.

Într-un nou raport al Curții de Conturi Europene se arată că trei sferturi din proiectele auditate, care au fost finanțate printr-o schemă a UE vizând sprijinirea financiară a fermierilor care contribuie la îmbunătățirea mediului înconjurător, nu au avut un bun raport cost-eficacitate. În schimb, majoritatea acestor așa-numite investiții neproductive au contribuit la protejarea peisajului și a biodiversității. Auditorii au identificat însă elemente clare care indică existența, în 75% din cazuri, fie a unor costuri nerezonabile, fie a unor costuri insuficient justificate. Deficiențele de la nivelul selecției investițiilor pentru activități precum plantarea de garduri vii sau refacerea unor zone umede au dus la situația în care unele propuneri nu au fost verificate în mod corespunzător, pe baza unor criterii de selecție, și la finanțarea unor proiecte neeligibile.

Astfel, pentru perioada de programare 2007–2013, aproximativ 860 de milioane de euro reprezentând fonduri publice au fost cheltuite la nivel european pentru așa-numitele investiții neproductive. Sprijinul public pentru investițiile neproductive este furnizat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și prin cofinanțare națională, acest sprijin acoperind adesea 100% din costurile proiectelor.

În cadrul auditului, s-a constatat că statele membre fie nu au verificat în mod corespunzător realitatea cheltuielilor declarate, fie au acceptat cea mai scumpă ofertă, fără să se solicite o justificare a acesteia. În mai multe cazuri s-a constatat că proiectele care erau în mod clar de natură să sporească valoarea exploatației au fost finanțate în integralitate cu bani publici sau au beneficiat de rate de sprijin mult mai mari decât cele care se acordă în mod normal investițiilor productive.

Declarația politică este intitulată „Încurajarea investițiilor în tehnologie”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

După cum bine știți, Forumul Economic Mondial de la Davos din acest an a fost organizat în perioada 20–23 ianuarie 2016, evenimentul bucurându-se de participarea a 40 de șefi de stat și a peste 1.500 de oameni de afaceri din întreaga lume. Principala temă de dezbatere a fost cea de-a patra revoluție industrială.

Astfel, liderii economiei globale au dezbătut oportunitățile și provocările noii revoluții industriale, aflată încă la început, dar care își va arăta efectele în următorii 5–10 ani. Automobile fără șofer, imprimante care printează case de locuit, roboți cu inteligență artificială pe post de asistenți, toate acestea nu sunt desprinse din scenariul unui film SF, ci, estimează specialiștii, vor fi parte din viața noastră în următorii cinci sau zece ani. Iată ce înseamnă a patra revoluție industrială. Gândiți-vă numai ce tehnologie de comunicare foloseam acum 10 ani și ce folosim astăzi și ne vom da seama că viața noastră se va schimba foarte mult în viitorul apropiat. Pentru că tehnologia evoluează atât de rapid, trebuie să acționăm cu aceeași rapiditate dacă vrem să fim pregătiți pentru efectele noilor evoluții industriale.

Unul dintre aspectele care ar trebuie să ne dea serios de gândit este faptul că a patra revoluție industrială, pe de o parte, va face inutile anumite meserii existente astăzi și va lăsa fără loc de muncă milioane de oameni, dar, pe de cealaltă parte, va duce la apariția unor noi profesii și specializări de care astăzi nici măcar nu am auzit, care, la rândul lor, vor oferi locuri de muncă pentru milioane de persoane. Raportul „Viitorul locurilor de muncă”, publicat de Forumul Economic Mondial și realizat pe baza datelor analizate din 15 mari economii mondiale, care acoperă 65% din forța de muncă globală, ne relatează un lucru care ar trebui să ne pună pe gânduri: 65% din copiii care încep acum școala primară vor profesa în bresle inexistente la momentul de față. Deci, dacă vom întreba copiii ce vor să se facă atunci când vor fi mari, sunt șanse de peste 50% să numească o meserie care nu va mai exista atunci. În același context, se estimează că roboții vor fi principala forță de muncă a viitorului.

Declarația politică se intitulează „Un apel pentru sprijinirea valorilor autohtone”.

## Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, doresc să aduc în atenția publică un subiect care poate provoca în egală măsură satisfacție și dezamăgire. Este vorba despre piața vinului din România, de cercetarea oenologică și despre măsura în care statul își face sau nu treaba în acest domeniu atât de important și de relevant pentru România.

În declarația mea de astăzi pornesc de la un exemplu poate nu atât de cunoscut pe cât ar trebui: Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa – Buzău, din anul 2005 filială a Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară. Această mică, dar valoroasă unitate de elită a cercetării oenologice este amplasată în mijlocul podgoriei Dealu Mare, care se întinde pe 70 de kilometri, între Valea Teleajenului și Valea Buzăului.

Personal, am fost de numeroase ori la fața locului, îi cunosc pe specialiștii de acolo, sunt la curent cu detaliile de profil și știu și marile probleme cu care se confruntă conducerea unității. Vreau să vă spun că, numai în anul 2015, bilanțul stațiunii în materie de trofee obținute pentru vinurile de aici este unul impresionant. Permiteți-mi să amintesc numai câteva dintre acestea: patru medalii de aur la Festivalul Internațional al Vinului de la București, medalia de aur pentru vinurile Tămâioasă Românească 2013, Grasă de Cotnari 2000 și Tămâioasă Românească 1990 la Concursul Național de Vinuri „Bachus”, două medalii de aur și una de argint la cea de-a 9-a ediție a concursului „Strugurele de aur”, obținute după ce, în urmă cu un an, stațiunea primise marea medalie de aur a ediției a 8-a, la care se adaugă o medalie de aur obținută la cel mai mare festival de profil din lume.

Dacă ne uităm pe lista performanțelor obținute de specialiștii oenologi și de profesorii universitari care lucrează la Pietroasa sau au colaborări cu stațiunea de cercetare, am spune că vorbim despre o mare unitate de profil din România. Realitatea este însă că, din punctul de vedere al posibilităților financiare și tehnologice, filiala universitară din podgoria Dealu Mare este un paradox. Cu mijloace sărăcăcioase și fonduri minimale, oamenii inimoși de la Pietroasa reușesc, an de an, să îi uimească pe specialiștii din întreaga lume și să vândă vinurile de acolo în toate colțurile Europei. Doar priceperea, talentul, vremea bună și solul extraordinar de care beneficiază stațiunea sunt aliații conducerii acestei unități, care trebuie felicitată public pentru strădaniile ei. Cine iese în pierdere în urma acestei relatări este, în opinia mea, statul român, care, și de această dată, demonstrează că nu știe și nu poate să sprijine așa cum ar trebui valorile autohtone. În raport cu potențialul arătat la Pietroasa și cu eforturile specialiștilor de aici, contribuția statului este una neonorantă.

Declarația politică este intitulată „Legile, valori supreme în democrație”.

„Trebuie să avem legi ca să putem trăi liberi.” – Marcus Tullius Cicero.

Responsabilitatea principală a unui parlamentar, dincolo de percepția publică uneori greșit interpretată cum că trebuie și poate să le rezolve pe toate, este și rămâne aceea de a face legi, legi care să servească intereselor oamenilor și, da, legi care să rezolve din problemele lor.

Fiind la începutul celei de-a șaptea sesiuni parlamentare și penultima din mandatul 2012–2016, consider că este momentul oportun, fără intenția unui bilanț final, al unei inventarieri a activității mele din această perspectivă. Am inițiat până în prezent, în calitate de coautor, 51 de proiecte de lege care fie reglementează în premieră, fie modifică și completează legislația în vigoare într-un areal vast de domenii, însă cele mai multe dintre acestea se regăsesc în domeniul muncii și protecției sociale, care îmi este mai aproape prin experiența și expertiza pe care le am. Un alt criteriu de eficiență, mai relevant pentru activitatea legislativă, este numărul inițiativelor legislative devenite legi, iar din această perspectivă mă declar mulțumit că sunt astăzi în vigoare 11 legi care poartă și semnătura mea.

În perioada următoare voi continua să-mi concentrez activitatea în această direcție, inclusiv în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pe care o conduc, și am, alături de colegii din Grupul senatorial PSD, câteva priorități legislative cu impact pentru societatea românească, care trebuie finalizate.

Una dintre acestea este Legea dării în plată, care trebuie să soluționeze problemele realităților de pe piața creditelor ipotecare, oferind posibilitatea unei persoane care s-a împrumutat la bancă să cedeze băncii imobilul care fusese ipotecat, iar astfel debitorul scapă de datorie. Noi considerăm că această lege trebuie să sprijine și să-i ajute pe cetățenii români, persoane fizice, care au contractat credite pentru a-și achiziționa o locuință și au intrat într-un impas, nu pe cei care în urma unor investiții au intrat în faliment. Sigur că ne interesează să găsim o soluție echilibrată, în așa fel încât sistemul bancar să nu fie afectat major, însă cetățenii români care au avut și au probleme în continuare trebuie să poată să fie ajutați, mai puțin cei care au gândit achiziționarea de imobile prin credite pentru scopuri comerciale sau pentru afaceri.

Declarația politică se intitulează „Ziua internațională a Holocaustului”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Națiunile Unite au dat o rezoluție în noiembrie 2005, prin care ziua de 27 ianuarie a devenit Ziua internațională de comemorare a Holocaustului. Categoric, alegerea zilei de 27 ianuarie nu este întâmplătoare, ci este strict legată de eliberarea lagărului Auschwitz din Polonia, când trupele sovietice au eliberat ultimii supraviețuitori ai lagărului în ziua de 27 ianuarie 1945.

Chiar dacă 27 ianuarie a fost săptămâna trecută, dragi colegi senatori, consider, cu scuzele de rigoare (Parlamentul fiind în vacanță parlamentară), că se cade să comemorăm și noi această zi, chiar și prin această mică declarație politică de aducere aminte pe care eu o fac, în calitate de senator PNL de Hunedoara, de la tribuna Senatului României.

Este foarte important ca noi, oamenii politici, și nu numai, să transmitem, de câte ori avem prilejul, generațiilor viitoare această lecție de genocid, cu dorința acerbă ca această neagră pagină să nu se mai repete.

Țin, cu acest prilej, să felicit mass-media și în general unele posturi TV, care au avut prezentări și reportaje din orașul din sudul Poloniei, unde a fost lagărul Auschwitz în care au pierit peste un milion de oameni.

Chiar și internetul a prezentat filmul de animație „Memento”, pentru marcarea a 71 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau din Polonia.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu acest prilej, eu îi felicit pe toți cei care, într-un fel sau altul, au comemorat această zi de 27 ianuarie, chiar dacă în România, pe plan național, Ziua Holocaustului este 9 octombrie, moment care marchează începutul deportărilor populației evreiești din Transilvania, în 1941, de către Guvernul Antonescu.

Închei prin a vă îndemna pe toți să ne rugăm – este, de fapt, și îndemnul unei rugăciuni evreiești, „Să ne amintim” – pentru ca tragedia Holocaustului să nu se mai repete niciodată.

Declarația politică este intitulată „Interesul general primează interesului electoral”.

## Distinși colegi,

Ne aflăm la începutul unei noi sesiuni parlamentare, dar și la începutul unui nou an, în care se anunță două campanii electorale. Tocmai de aceea doresc să reiterez un apel mai vechi la responsabilitate, responsabilitatea noastră atât ca oameni aleși să-i reprezentăm pe cetățeni, cât și ca membri ai forului legiuitor.

Am subliniat în mai multe rânduri că trebuie să legiferăm în așa mod încât cetățenii să nu mai fie tratați, în raport cu statul, în inferioritate, să se reașeze corect relația stat–cetățean, dar mai ales să nu mai intervenim brutal și brusc, fără dezbatere, în viața socioeconomică a țării.

Deși tentațiile către populism sunt mari, cu precădere în ani electorali, este responsabilitatea noastră să acordăm timp pentru durata și calitatea dezbaterilor, astfel încât actele normative să fie clare, corecte și ușor de aplicat. Nu trebuie să mai lăsăm să apară situații precum cea care a vizat aprobarea Codului fiscal, când majoritatea guvernamentală s-a opus unei dezbateri reale, iar azi vedem câte lipsuri, erori, încurcături generează acest act normativ.

Odată alunecată pe această pantă, legislația va necesita schimbări și corecturi permanente, generând instabilitate legislativă și lipsă de predictibilitate. Or, într-un context instabil și impredictibil, mediul social, dar mai ales cel economic au de suferit.

Este cazul și momentul să abandonăm acest stil de lucru deficitar, să abandonăm interesele punctuale, electorale și să avem în minte strict interesele generale ale societății.

Declarația politică se intitulează „Republica Moldova, încotro?”.

## Stimați colegi,

Republica Moldova se scufundă într-o criză politică ce pare fără ieșire. Cu toate acestea, orice criză este doar o fază în evoluția unei societăți marcate de mari dificultăți. Parcursul proeuropean, ales de ani buni și parafat prin Acordul de asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, este semnalul că premisele sunt bune. Acest acord presupune racordarea sistemelor politic și economic ale Republicii Moldova la valorile europene și standardele și reglementările Uniunii Europene.

Dar trebuie să ținem cont de faptul că adevăratele megacrize sunt rezultatul îmbinării dintre crizele politice, crizele economice și cele geopolitice. Or, contextul geopolitic actual este unul cât se poate de sensibil, cu aspecte politice și economice pregnante.

România a sprijinit Republica Moldova în ultimii ani cum a putut mai mult: faptic, financiar, tehnic, prin lobby, pentru păstrarea parcursului european. De aceea, în contextul crizei din Moldova, este de apreciat că noul Executiv, prin premierul recent învestit, a reiterat apropierea față de acest parcurs, prin vizita oficială în România din luna ianuarie.

Un alt semnal a fost dat de ministrul de finanțe atunci când a declarat că o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI) va sosi la Chișinău la jumătatea acestei luni. Conform spuselor ministrului moldovean, vizita va fi una de monitorizare a situației macroeconomice, a situației bugetului de stat, inclusiv a instrumentelor de politici financiar-bugetare și a sistemului bancar.

## Stimați colegi,

În luna octombrie a anului trecut am votat pentru ratificarea Acordului de asistență financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova în procedură de urgență. Potrivit acordului, România, prin Ministerul Finanțelor, își asuma să acorde Republicii Moldova o asistență financiară rambursabilă în sumă de 150 de milioane de euro din disponibilitățile rezultate din procesul de privatizare înregistrate în soldul contului curent în valută deschis la BNR. Destinația împrumutului este finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei de stat a Republicii Moldova.

Declarația politică este intitulată „Marile probleme ale contribuabililor mijlocii”.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Conform Ordinului nr. 3.649/2015 pentru organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 952 din 22 decembrie 2015, începând cu data de 1 februarie 2016, direcțiile generale regionale ale finanțelor publice – prin administrațiile pentru contribuabilii mijlocii constituite la nivelul acestora – și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București – prin Administrația fiscală pentru contribuabilii mijlocii – administrează un număr maxim de 22.000 de contribuabili, persoane juridice române, înființate potrivit prevederilor Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Aceleași prevederi vizează inclusiv entitățile rezultate în urma fuziunii cu alți contribuabili și sucursalele contribuabililor persoane juridice străine care își desfășoară activitatea pe teritoriul României, precum și regiile autonome, companiile și societățile naționale și societățile comerciale cu capital majoritar sau integral de stat, inclusiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare organizate potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, care au domiciliul fiscal în raza teritorială a județelor aparținând regiunii sau a municipiului București.

Actul normativ citat prevede și posibilitatea actualizării anuale, prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a criteriului de selecție a contribuabililor mijlocii care vor fi incluși în această categorie pe baza cifrei de afaceri raportate în situațiile financiare încheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se efectuează actualizarea.

Astfel, de la 1 februarie 2016, în baza ordinului președintelui ANAF citat, rolurile a 390 de agenți economici mijlocii din județul Bihor au fost transferate la Administrația fiscală pentru contribuabilii mijlocii din cadrul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj.

Declarația politică se intitulează „România are nevoie cât mai curând de o lege a salarizării unitare”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

În declarația din această săptămână voi aduce în discuție un proiect pe care mulți români îl așteaptă. Mă refer la Proiectul legii salarizării unitare, care a intrat din nou în discuția Ministerului Muncii.

Din punctul meu de vedere, România are nevoie cât mai curând de o lege a salarizării unitare, una care să ducă la recalibrarea sistemului de salarizare din sectorul bugetar. De această lege depind foarte mult creșterea calității serviciilor publice furnizate către cetățeni și reducerea riscului corupției.

Ne dorim cu toții un sistem public eficient, dar pentru a atinge acest obiectiv este necesar să avem angajați care să fie remunerați corelat cu responsabilitățile îndeplinite și de o manieră care să încurajeze performanța. Este necesară introducerea unui sistem unic de referință, astfel încât toți angajații din sectorul public să fie plătiți în mod corect și echilibrat, eliminându-se disparitățile din prezent.

Alături de colegii mei am susținut că este nevoie de o creștere a salariilor din sectorul public. De ce acest lucru? Pentru că sunt mulți salariați în sistemul de stat care își fac munca în mod impecabil, având venituri foarte mici. Însă aceasta nu este o situație cu care să ne mândrim. Acești oameni trebuie să plece acasă mulțumiți după ce iau salariul lunar, nu îngrijorați, gândindu-se ce vor pune pe masă mâine sau poimâine.

Vrem medici dedicați, profesori buni, funcționari competenți? Primul pas este să îi plătim cum se cuvine. Trebuie să îi motivăm financiar și să le recunoaștem meritele profesionale.

Am susținut necesitatea implementării cât mai rapide a unei legi a salarizării unitare pentru a îndrepta deficiențele din sistem. Sper ca actualii guvernanți să grăbească acest proiect de lege, iar până la finalul sesiunii parlamentare de primăvară să avem o lege a salarizării unitare.

Vă dau un exemplu de domeniu în care se impune o lege a salarizării – învățământul românesc. Acesta reprezintă o resursă importantă pentru dezvoltarea țării, prin promovarea unor generații impecabile de medici, ingineri, informaticieni foarte apreciați în toată lumea. Educația trebuie să fie o prioritate pentru orice stat, iar investițiile în acest domeniu sunt necesare indiferent de perioadă.

Declarația politică este intitulată „Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara și asigurarea continuării activității miniere în bazinul carbonifer al Văii Jiului”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În decursul prezentului mandat de senator am adresat 13 interpelări Guvernului României pe tema Complexului Energetic Hunedoara și a mineritului din Valea Jiului, iar această cifră indică inclusiv la nivel simbolic faptul că s-a depășit ceasul al 12-lea în această problemă. La aceste demersuri se adaugă șapte inițiative legislative, inclusiv modificarea și completarea Legii nr. 85/2003 – Legea minelor, care includea huila printre resursele minerale de importanță strategică, 12 întrebări, nouă declarații politice și zeci de luări de cuvânt în plen.

Dintre parlamentarii județului Hunedoara sunt singurul care a lucrat vreme de zece ani în subteran, în greu încercata mină Petrila, unde săptămâna precedentă a coborât ultima echipă după o activitate de 156 de ani. Cred, așadar, că mi-am câștigat cu prisosință dreptul de a afirma apăsat că soarta minerilor, a energeticienilor și a tuturor hunedorenilor care depind într-un fel sau altul de cel mai important agent economic al județului nu poate fi primejduită de incompetența, lăcomia și pasivitatea unei clici care a dispus cu iresponsabilitate ani la rând, sub forme diverse, de bogăția reprezentată de huilă pentru sectorul energetic. Această importanță a huilei pentru mixul energetic național în următoarele decenii este confirmată inclusiv de analizele MEIMMMA. Subliniez că situația se află într-un punct în care nimic mai puțin decât adevărul și maxima concentrare a Guvernului, a Ministerului Energiei, a prezentei conduceri a CEH, a casei de insolvență desemnate de Tribunalul Hunedoara – GMC SPRL Craiova, a sistemului judiciar, a DNA-ului și a întregului aparat de stat abilitat mai pot îndrepta greșelile, fărădelegile și ignoranța care ne-au condus în acest punct.

În răspunsul cu nr. 101.999/RN din 26.06.2014, primit de la cabinetul ministrului delegat pentru energie la o interpelare în care urmăream prevenirea stării de insolvență a CEH, salvarea locurilor de muncă și asigurarea plății furnizorilor, eram atenționat, după înșiruirea unor măsuri de eficientizare care trebuiau să asigure redresarea complexului și transformarea sa într-o societate competitivă pe piața de energie, că vehicularea nejustificată a iminentei stări de insolvență ar fi extrem de nocivă societății, prin apariția unor temeri nejustificate ale salariaților, înrăutățirea relațiilor cu furnizorii și îndepărtarea potențialilor investitori. Astăzi, dosarul în zece volume al insolvenței CEH nu stă mărturie doar pentru faptul că interesul meu era unul perfect legitim și cunoșteam foarte bine situația, ci reliefează și faptul că societatea nu a avut nicio strategie în pregătirea insolvenței raportat la intenția de reorganizare, după cum reiese și din constatările administratorului judiciar provizoriu.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Declarația politică se intitulează „Păstrarea patrimoniului cultural național”.

Anul acesta se împlinesc 27 de ani de la schimbarea regimului politic din România. În această perioadă au fost schimbări care au dus la îmbunătățirea vieții românilor. De cele mai multe ori se face referire la schimbările economice și mai puțin sau aproape deloc la schimbările culturale sau, mai bine zis, la păstrarea patrimoniului cultural.

Pe întreg cuprinsul țării sunt castele, conace, clădiri cu arhitectură deosebită, biserici și alte monumente în ruină, uitate de noi toți.

Îmbucurător este faptul că avem tineri arhitecți care au plecat în căutarea unor comori arhitecturale uitate de către localnici sau autorități și susțin înfocat readucerea la viață a acestor monumente, restaurarea și repunerea lor în circuitul turistic și cultural.

„Trăim cu frenezie o flecăreală continuă, mulțumiți că avem ce bârfi, fără să ne pese că țara în care locuim ar putea fi părăsită de istorie.” – Octavian Paler.

Pentru a nu risca să fim părăsiți de istorie, cred că ar fi necesar un plan la nivel național privind restaurarea și întreținerea monumentelor istorice ale țării.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc în bănci pentru a putea începe ședința. Rog liderii de grup să ceară colegilor să se așeze pentru a putea începe ședința.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat prezența 124, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică 83.

Voi conduce ședința Senatului asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Grupul ALDE, vă rog foarte mult!

Grupul ALDE, se aude?!

Domnilor!

Grupul ALDE!

Domnule Nasta!

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt intervenții, vă

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Mai sunt intervenții, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Ordinea de zi,

## **Din sală:**

Nu merge!

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

Reluați, că nu merge, domnule președinte.

Este o intervenție din partea doamnei Boagiu. Vă dau microfonul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În numele Comisiei pentru afaceri europene, vă rog să fiți de acord cu introducerea pe ordinea de zi a raportului comun, amânat din ședința de ieri, privind cerințele de accesibilitate aplicabilă produselor și serviciilor, întrucât este ultima zi în care putem transmite opinia la Bruxelles. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Ați luat cunoștință de solicitarea făcută de doamna senator Boagiu.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Domnul Boboc.

Domnul senator Boboc, președintele Comisiei juridice, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să permiteți Comisiei juridice să se întrunească trei minute, două minute aici, în sală, pentru acest aviz, ca să fim în regulă, pentru că sesizarea de la Biroul permanent a venit ieri, după încheierea ședinței Comisiei juridice. Pentru a fi... a respecta regulamentul, 2–3 minute.

Liderii de grup, sunteți de acord?

În timpul procesului de vot, spre exemplu.

Bine?

Da, de acord.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nițu Remus.

...Nițu are o intervenție de făcut. Vă rog.

## **Domnul Remus Daniel Nițu:**

Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,

Am de făcut o declarație.

Senator Nițu Remus Daniel, ales în Colegiul uninominal nr. 2 din Vâlcea, începând din această zi, 3 februarie, îmi dau demisia din Partidul Național Liberal și activez în Grupul liberal-conservator.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule Anghel! Domnule Anghel, cu ce ocazie pe la noi?

Vă salut!

Am o rugăminte. Sunteți bine-venit – reprezentantul Camerei inferioare –, dar vă rog să ne lăsați să ne desfășurăm lucrările.

Programul de lucru pentru această zi v-a fost distribuit, de asemenea.

Dacă aveți obiecțiuni în legătură cu acest program? Dacă nu,

Programul de lucru pe ziua de astăzi a fost aprobat.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea

- programului de lucru al Senatului pentru perioada 8–13 februarie 2016.

Aveți programul distribuit, nu îl parcurg din nou.

Dacă nu sunt obiecțiuni,

_115 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere.)_ Domnule senator Boboc, ați rezolvat? Ca să știu dacă pun înaintea solicitării parchetului sau după. ## **Domnul Cătălin Boboc**

**:**

După.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

După.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

În timpul votului, în timp ce votăm, ei strâng comisia și...

## Vedem.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale față de domnul senator Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne, în Dosarul nr. 905/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Raport asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Oprea Gabriel, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne

În ședința cu caracter secret din 2 februarie 2016, membrii Comisiei juridice au analizat materialele de la dosar și l-au audiat pe domnul senator Gabriel Oprea. De asemenea, avocata dumnealui a formulat câteva observații cu privire la acest dosar.

Toate, extrase și din referat, și din observațiile făcute, sunt cuprinse în raportul pe care dumneavoastră cred că-l aveți la mapă. Sper că-l aveți la mapă!

Având în vedere cele reținute mai sus, după verificarea dosarului și ascultarea punctului de vedere al domnului Gabriel Oprea, precum și a celui al avocatului dânsului, membrii Comisiei juridice s-au pronunțat prin vot secret asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Senatorii membri ai Comisiei juridice, în ședința din 2 februarie, au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită solicitarea Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 905/P/2015, transmisă în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Gabriel Oprea.

De asemenea, vă prezentăm – și, dacă-mi permiteți, îl și citesc – proiectul de hotărâre asupra căruia plenul Senatului se va pronunța astăzi:

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne

Articol unic – Senatul cere urmărirea penală a domnului Gabriel Oprea, fost ministru al afacerilor interne, în perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, și fost viceprim-ministru pentru securitate națională, în perioada martie 2014 – noiembrie 2015, în prezent membru al Senatului României, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 905/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În continuare, doresc să-l consult pe domnul senator Gabriel Oprea dacă dorește să își expună punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale în dosarul menționat.

Domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Gabriel Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt astăzi în fața dumneavoastră în semn de respect față de Senatul României. Consider că am obligația de a spune foarte clar, de la această tribună, două lucruri extrem de importante.

În primul rând, am obligația față de toți colegii din Senat, de dumneavoastră, să-mi spun punctul de vedere față de suspiciunile pe baza cărora este solicitată încuviințarea începerii urmăririi penale.

În al doilea rând, am obligația față de lege, față de propria conștiință să am o poziție clară, lipsită de echivoc față de solicitarea procurorilor și față de procedura în interiorul căreia ne aflăm astăzi.

Așadar, în legătură cu suspiciunile privind abuzul în funcție, vreau să vă spun, așa cum am mai făcut-o deja, că nu am cerut și nu am avut nimic în plus față de alți miniștri de interne – unii sunt pe aici, prin sală.

Consider că nu am abuzat de funcția ce mi-a fost încredințată. Consider că nu am beneficiat de drepturi sau privilegii în afara legii și, prin urmare, mă consider nevinovat.

Toate argumentele care demonstrează ceea ce declar astăzi vor fi prezentate pe larg în fața magistraților.

În legătură cu poziția mea față de solicitarea DNA, vreau să spun foarte clar că cer să votați pozitiv cererea privind încuviințarea urmăririi penale. Este datoria procurorilor să verifice orice suspiciune de încălcare a legii și este obligația instituțiilor să facă lumină acolo unde există semne de întrebare. După cum știți, îmi mențin acest punct de vedere. Este în interesul meu, până la urmă, ca adevărul să iasă la lumină în cel mai scurt timp.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Constat că nu sunt.

Da?!

Mă scuzați!

Doamna senator Jipa.

Nu am văzut să fi ridicat mâna. De aceea... Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

N-am să vă rețin foarte mult.

Majoritatea nu sunteți juriști și, ca atare, cred că nici nu puteți... n-ați putut avea acces la dosar. Și, dacă aveați, tot nu cred că rezolvați mare lucru. Ce mă intrigă pe mine – și cu asta am să încep –, de ceva timp, prezumția de nevinovăție s-a transformat în prezumție de vinovăție. Un lucru care este foarte grav!

Noi avem foarte mult de lucrat și de trecut niște articole din codurile acestea faimoase, care nu sunt în acord nici cu deciziile Curții Constituționale și nu sunt ceea ce trebuie să fie. Am avut coduri mult mai bune.

În ceea ce privește problema domnului senator, fost viceprim-ministru și ministru de interne al României, vreau să vă spun că din ceea ce am putut găsi în cele 14 volume nu reprezintă nimic legat de infracțiunea de abuz în serviciu. Sunt 14 volume care conțin cu totul alte lucruri.

A spus-o dânsul și o s-o repet și eu. Toată lumea a beneficiat, toți miniștrii de interne au beneficiat de ceea ce a beneficiat și domnul senator Oprea. Mai mult decât atât, dânsul avea niște calități în plus față de ceilalți miniștri de interne. Gândiți-vă că era viceprim-ministru pe probleme de siguranță națională. Or, acest lucru implica niște obligațiuni și niște lucruri pe care..., dânsul sigur că trebuie să păstreze secretul și niciodată n-o să poată să le împărtășească, probabil nici în fața organelor de anchetă și nici în fața magistraților. Sau i s-au pus în sarcină o groază de drumuri, de transporturi.

Eu aș vrea să vă lămuresc altceva. Se face o confuzie voită între ceea ce înseamnă o coloană oficială și ceea ce folosea dânsul. Coloana oficială presupune mult mai mult. Și cred că ați observat și dumneavoastră de-a lungul timpului câte mașini sunt (salvări și alte lucruri). În calitatea pe care dânsul o avea, vreau să vă spun că avea dreptul la ceva de care n-a uzat niciodată. Știți la ce avea dreptul? Și la persoane din trupele antitero care să-l însoțească. Deci acest lucru nu l-a făcut, așa cum n-a făcut multe altele.

Infracțiunea aceasta nu subzistă, pentru că o infracțiune trebuie să aibă subiect, obiect, conținut, latură obiectivă, latură subiectivă și, pe aici, lipsesc niște elemente. Deci infracțiunea nu există, nu poate să existe în aceste condiții.

Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central. Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Intervenția mea nu se referă în mod explicit la proiectul de hotărâre care ne-a fost propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ci, mai degrabă, la statutul nostru de senatori și la obligațiile pe care le avem. Cu riscul de a deranja, am să repet unele lucruri pe care le-am mai spus.

Aș începe prin a spune că suntem sesizați și trebuie să ne pronunțăm prin vot. Din nefericire, deși am mai făcut acest apel, solicitarea, sesizarea cu care a fost învestit Senatul să se pronunțe nu a ajuns la toți senatorii, așa cum ar fi fost normal. Așa cum ne pronunțăm pe toate propunerile legislative, indiferent de profesia pe care o avem, de experiența, de pregătirea, de abilitățile fiecăruia dintre noi, așa ar trebui să avem acces toți la aceste materiale, să ne pronunțăm în cunoștință de cauză, păstrând responsabilitatea individuală a votului, la care țin foarte mult. Deși nu sunt membru al Comisiei juridice, mi-am dat demisia în urmă cu mai bine de un an, m-am dus și am consultat materialele transmise de către Parchetul General, respectiv referatul celor doi procurori DNA, materialele însoțitoare, documentul depus de domnul senator Gabriel Oprea.

Și aș vrea să fac un apel, pentru că suntem la ultimul an de mandat, să înțelegem că nu putem accepta, din punctul meu de vedere, poate nu sunteți de acord, statutul pe care Mecanismul de Cooperare și Verificare ni-l tot repetă de câțiva ani. Chiar în ultimul raport se vorbește de faptul că Parlamentul manifestă lipsă de voință politică, declarație absolut inadmisibilă și față de care autoritățile statului ar fi trebuit să reacționeze, măcar în considerația articolului din Constituție care spune că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, și, de asemenea, se spune acolo că nu avem criterii obiective pentru a ne justifica votul în asemenea situații ca cea de astăzi.

Avem un text în Constituție care spune că orice mandat imperativ este nul. Prin urmare, nu avem cum să avem criterii obiective de vot și nu avem cum să ne justificăm votul nici față de experții de la Comisia Europeană, nici față de altcineva, dând socoteală doar în fața electoratului care ne-a încredințat acest mandat. Obligația de respectare a Constituției și a legilor țării este valabilă pe toată durata mandatului și ea impune responsabilitatea votului.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă mai era cineva înscris?

Doamna senator Anghel.

## Mulțumesc.

Aș vrea să spun, procedural, două lucruri:

Unu. Organizarea justiției este o prerogativă a suveranității naționale. În momentul în care noi, senatorii și deputații, acceptăm imixtiunea unora și altora, de aici sau de dincolo, în organizarea justiției, de fapt și de drept, încălcăm suveranitatea națională, noi fiind depozitari, dar nu permanent, ci vremelnici, ai acestei suveranități naționale.

Se întâmplă lucruri urâte și cumplite în această țară. Se întâmplă lucruri urâte și cumplite mai ales cu politicienii și mai ales cu unii care deranjează și care, uneori, trebuie

să plătească doar pentru că, la un moment dat, n-au spus: „Să trăiți! Am înțeles!” E păcat că se întâmplă lucrurile acestea. E păcat că politicieni de marcă și de mare valoare ies în mediul online, public sau în media și spun: „Vai, vom face tot ce spune MCV-ul!”

Cine este MCV-ul? Știe cineva din această sală cine este, ca persoană fizică, cu nume și prenume, MCV-ul acesta? Știe cineva ce interese sunt în spatele acestui MCV? Știe cineva ce bani, mii de euro, sunt în spatele acestui MCV? Ce vrea MCV-ul? Să fim o masă amorfă, niște amoebe! Asta vrea!

Dar noi suntem depozitarii suveranității poporului român. Singura instituție din această țară! Iar votul nostru nu poate fi imperativ. Am spus-o de zeci de ori. Este interdicție constituțională.

Faptul că nu aprobăm..., noi „cerem”, cerem ca un coleg să fie anchetat. Colegul a spus la un moment dat că este un răspuns la ceea ce a făcut dumnealui politic. Procurorul l-a acuzat că a făcut niște lucruri. Sunt două păreri. Poate fi adevărată și una, poate fi adevărată și alta sau se pot exclude. Nu știm unde este adevărul. Dar trebuie să înțelegeți că astăzi nu aprobați o cerere a Parchetului General. Dumneavoastră veți cere anchetarea colegului nostru! Și normal este fiecare s-o facă în funcție de propria conștiință. Dacă avem coloană vertebrală vom face exact cum ne cere Constituția și propria conștiință.

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Mai sunt alte intervenții? Mai sunt alte intervenții? Da.

Domnul senator Popa, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să fiu foarte scurt și aș vrea să întreb ceva. Deci, din ce înțeleg eu, de astăzi încolo, ministrul de interne și procurorul general al României nu au voie să meargă cu escortă în România.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mai sunt alte intervenții?

Îl consult pe domnul senator Oprea dacă dorește să intervină la finalul dezbaterilor.

Nu.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală potrivit procedurii prevăzute de acest act normativ se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar votul este secret și se exprimă prin bile.

Regulamentul Senatului, de asemenea, stipulează că hotărârea se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, conform art. 135 din Regulamentul Senatului.

Așadar, urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Rog grupurile parlamentare să prezinte propunerile pentru comisia de numărare a voturilor și de întocmire a procesuluiverbal.

Are cuvântul liderul Grupului PSD, doamna senator Doina Silistru.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat îl propunem pe domnul Coca Laurențiu.

Domnule Vochițoiu, ce doriți?

Om la numărătoarea voturilor.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Poftim?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Să nominalizeze.

A! Păi, stați nițel! Vă dau cuvântul, bineînțeles. Grupul parlamentar al PNL, domnul senator Motoc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal îl propune pentru comisia de numărare a voturilor pe domnul senator Traian Igaș.

Grupul parlamentar al UNPR?

## **Domnul Haralambie Vochițoiu:**

Nu punem...

De data aceasta nu vom desemna pe nimeni în comisia de numărare a voturilor.

Liderul Grupului parlamentar liberal-conservator (ALDE)? Domnul senator Pelican.

O propunem pe doamna senator Cristiana Anghel.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Verestóy, microfonul 2.

Din partea Grupului UDMR îl propunem pe domnul senator Pataki Csaba.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Da.

Cine dorește?

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Iovescu, pe procedură. Iovescu.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Unde este domnul Iovescu? Nu-l văd.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

La microfonul 3.

La microfonul 3.

Da, domnule Iovescu, spuneți. Da. Pe procedură, bănuiesc.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

## Da, domnule președinte.

La procedura de vot vreau să mă refer. Am mai spus-o. Eu, începând de azi, vreau să fac un protest, să nu mai votez când se votează cu bile, nu mai vreau să pun mâna pe aceste bile. Consider că votul cu bile este o procedură învechită și dumneavoastră nu ați procedat corect, pentru că trebuia să-mi dați șansa să propun un alt mod de vot. E clar, dumneavoastră cunoașteți foarte bine regulamentul.

Este prevăzut în regulament că orice senator poate să ceară altă procedură de vot. Și noi avem acele două cabine de vot pe care le ținem ca piese de muzeu și avem procedura de vot, prin buletine de vot, cu intrarea în cabinele de vot. Așa ar trebui să procedăm. Adică noi cerem cetățenilor să intre în cabina de vot, dar noi nu vrem să intrăm.

Domnule Iovescu,

Nu mai continuați, că ați pornit pe un drum greșit. Legea răspunderii ministeriale prevede modalitatea de vot. Nu este la opțiunea noastră.

Vă mulțumesc.

Așadar, stimați colegi, urmează să exercităm votul.

În acest sens, vă reamintesc procedura de vot: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru aprobarea solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne, în Dosarul nr. 905/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, și, implicit, adoptarea hotărârii prin care Senatul cere urmărirea penală.

Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra.

Începem procedura de vot. |Rog chestorii să vină pentru înmânarea bilelor pentru|Rog chestorii să vină pentru înmânarea bilelor pentru|Dobrițoiu Corneliu|prezent| |---|---|---|---| |rcitarea votului.||Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |Și urnele să fie aduse, bineînțeles.||Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Îl poftesc pe domnul senator Ion Rotaru să dea citire listei||Dumitrescu Florinel|prezent| |atorilor pentru începerea procedurii de vot.||Dumitrescu Iulian|| |**Domnul Ion Rotaru:**||Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|| |O să începem cu câțiva colegi care au ceva probleme||Ehegartner Petru|prezent| |dicale.||Federovici Doina Elena|prezentă| |Domnul senator Voinea, domnul senator Stuparu Timotei,||Fifor Mihai Viorel|prezent| |mnul senator Suciu Matei, domnul senator Cristina Ioan,||Filip Petru|prezent| |mnul senator Chelaru, domnul senator Oprea.||Firea Gabriela|prezentă| |Agrigoroaei Ionel|prezent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă|Flutur Gheorghe|prezent| |Anghel Adrian|prezent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă|Geoană Mircea Dan|| |Antonescu George Crin Laurențiu||Ghilea Găvrilă|prezent| |Arcaș Viorel|prezent|Ghișe Ioan|| |Ardelean Ben Oni||Grapă Sebastian|prezent| |Ariton Ion|prezent|Grigoraș Viorel|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Badea Leonardo|învoire|Ichim Paul|| |Badea Viorel Riceard|prezent|Igaș Traian Constantin|prezent| |Banias Mircea Marius||Iliescu Lucian|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Barbu Tudor||Ioniță Dan Aurel|prezent| |Bădălău Niculae|prezent|Iovescu Ioan|prezent,| |Bălu Marius|||nu votează| |Belacurencu Trifon|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Bereanu Neculai|prezent|Jipa Florina Ruxandra|prezentă| |Biró Rozalia Ibolya||Klárik László Attila|prezent| |Blaga Vasile|prezent|László Attila|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Boboc Cătălin|prezent|Luchian Dragoș|| |Bodea Cristian Petru|prezent|Luchian Ion|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent|Marian Dan Mihai|prezent| |Boeriu Valeriu Victor||Marian Valer|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent|Marin Nicolae|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Markó Béla|| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|Mazăre Alexandru|| |Burlea Marin||Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Butnaru Florinel|prezent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Mihai Neagu|| |Cadăr Leonard|prezent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent|Miron Vasilica Steliana|prezentă| |Câmpeanu Mariana|prezentă|Mitu Augustin Constantin|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Mocanu Victor|| |Chiru Gigi Christian||Moga Nicolae|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru||Mohanu Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Motoc Octavian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mutu Gabriel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent|Nasta Nicolae|prezent| |Corlățean Titus|prezent|Năstase Ilie|prezent| |Coste Marius|prezent|Neagu Nicolae|| |Costoiu Mihnea Cosmin|prezent|Neculoiu Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|prezent|Nicoară Marius Petre|prezent| |Crețu Gabriela|prezentă|Nicolae Șerban|prezent| |Cristache Iulian|prezent|Nistor Vasile|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent|Niță Mihai|| |Deneș Ioan|prezent|Nițu Remus Daniel|| |Dincă Mărinică|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent|Oprea Dumitru|prezent|

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Stimați colegi,

V-aș ruga să luați loc în bancă, pentru că, în perioada în care se face numărarea voturilor, vreau să vă propun

să trecem la dezbaterea proiectului de hotărâre pentru exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

Aș ruga liderii de grup, adjuncții de lideri de grup, să-i cheme pe colegi în sală.

V-aș ruga să intrați în sală.

Poftiți în sală, domnule senator Popa!

Mergeți să rugați colegii să intre în sală, ca să avem cvorumul.

Deci în ședința plenului de ieri...

Vă rog să luați loc în sală.

Vă rog să luați loc pentru vot.

Petru, Petru, vreau să

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, unde raportor a fost domnul senator Dorin Dobra, precum și a celor din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, întrunită în ședință în 3 februarie 2016, cu aprobarea plenului Senatului... a fost de acord cu menținerea concluziilor și a observațiilor menționate în raportul comun depus anterior, votând în acest sens, cu unanimitate de voturi ale celor prezenți, adoptarea prezentului raport suplimentar.

Prin urmare,

Vă mulțumesc și eu. Sunt intervenții? Domnul senator Dobra.

Mulțumindu-vă, domnule președinte, mulțumesc și colegilor membri în comisie pentru evenimentul de astăzi.

Până la urmă, am amânat o săptămână. Ieri am avut comisie și am ținut foarte mult să intre pe ordinea de zi pentru că astăzi expiră termenul.

Din punctul de vedere al Comisiei pentru afaceri europene e foarte important a trimite opinia noastră, a ne exprima poziția în ceea ce privește o intenție pozitivă a instituțiilor europene, a trage mici semnale de alarmă în ceea ce privește mici reglaje în privința acestui COM. Informez plenul Senatului, totodată, că, astăzi, după plen, vom avea o dezbatere cu părțile interesate pe acest COM, rămânând ca, ulterior, să trimitem opinii și mai avizate pe obiectul ei.

Mulțumesc încă o dată tuturor colegilor și pentru înțelegere.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții, dacă sunt? Mai este cineva? Nu.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul senator Coca Laurențiu, din partea comisiei pentru numărarea voturilor, să prezinte procesulverbal cu privire la rezultatul votului.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile, exprimat asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție în vederea cererii de începere a urmăririi penale a domnului Gabriel Oprea, precum și asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne

Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de către senatori prin vot secret cu bile asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea cererii de urmărire penală a domnului Gabriel Oprea, precum și asupra Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne, s-au constatat următoarele:

– numărul total al senatorilor – 165;

- numărul total al votanților – 133, din care: voturi

- pentru – 102; voturi contra – 30; voturi anulate – 1.

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele ale art. 150 alin. (3) din regulament, Senatul adoptă Proiectul de hotărâre prin care cere urmărirea penală a domnului Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate națională și fost ministru al afacerilor interne, și în prezent membru al Senatului României, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului nr. 905/P/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Declar închisă ședința Senatului de azi, 3 februarie 2016.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|840683]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 7/10.II.2016 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei