Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 octombrie 2017, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în prezent, și-au înregistrat prezența un număr de 98.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Radu Ștefan Oprea și Ion Marcel Vela.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul de lucru? Nu sunt.

Atunci,

Dați-mi voie să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare – procedură de urgență.

2. Legea privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile

centrale și registrele centrale de tranzacții – procedură de urgență.

3. Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu–Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.

4. Legea pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

5. Legea pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

6. Legea pentru modificarea și completarea art. 111 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Stimați colegi, la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unei inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 108 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 16 octombrie 2017, a următoarei inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind participarea României, în calitate de stat membru, la Agenția pentru Energie Nucleară din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și la baza de date a acesteia, convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 31 mai 2017 și la Paris la 30 mai 2017 (b486/12.10.2017).

Adoptat de Camera Deputaților.

Inițiator: Guvernul.

Dacă din partea Guvernului există cineva care să susțină?

Vă rog, doamna secretar de stat, microfonul 9. Aveți cuvântul.

## **Doamna Diana Severin** _– secretar de stat_

_în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

## Guvernul susține procedura de urgență.

Acordul convenit prin schimbul de scrisori semnate la București la 31 mai 2017 și la Paris la 30 mai 2017 reprezintă o înțelegere internațională care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența prevederilor Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus spre ratificare Parlamentului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Vă rog, intervenție la microfon.

Domnul senator Șerban Nicolae, procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să vă fac o propunere la care să reflectați. O fac în numele Grupului parlamentar al PSD – și e vorba de programul nostru de lucru săptămânal.

Îl cunoașteți pe cel pe care îl folosim deja. Ideea era de a face un program modificat, în sensul în care ziua de luni să aibă programul pe care-l știți, cu ședință de Birou permanent, Comitetul liderilor și plen, cu sesiune de întrebări, interpelări la sfârșitul zilei, cu toate celelalte, cu eventuale ședințe de comisii, dacă e cazul, aprobate separat.

Marți însă să avem ședință de comisii de dimineață până după-amiază! Să fie doar o zi consacrată ședințelor pe comisii!

Asta ar permite și o mai bună așezare a ședințelor de comisii, astfel încât să nu se suprapună două comisii la care este necesară prezența aceleiași/acelorași structuri guvernamentale, să nu se suprapună prezențele colegilor senatori în două sau mai multe comisii. Și, de asemenea, ar asigura și un material de lucru în materie legislativă pentru o ședință de plen miercuri dimineață.

Ședința pe care noi o facem de regulă marți să se mute miercuri dimineață, cu sesiune, bineînțeles, de declarații politice în prima parte și program de legiferare, așa cum avem acum în ziua de marți.

V-aș ruga să reflectați. Până săptămâna viitoare să strângem toate propunerile.

Eu am rugat mai mulți colegi din Senat, fără deosebire de apartenență politică, și compartimentul de specialitate al Senatului să gândească un eventual algoritm de organizare a programului pe comisiile de specialitate, astfel încât să putem ține aceste ședințe într-un mod cursiv. Asta ar presupune ca activitatea din comisii să se desfășoare marți dimineață și după-amiază. Miercuri, după ședința de plen, pentru că ceea ce se poate realiza miercuri, după ședința de plen, asigură propunerile legislative care să intre pe ordinea de zi de luni, cu excepția celor organice care se votează doar luni..., iar ceea ce se discută marțea ar putea să intre în ședința de plen de miercuri.

De asemenea, vă rog să reflectați și asupra armonizării cu comisiile speciale, cu comisiile comune.

Am să fac această propunere și către Camera Deputaților. Singura chestiune care rămâne în discuție este cea a ședințelor de plen reunit. De regulă, s-a consacrat ziua de miercuri, dar asta pentru că se ține mai degrabă cont de programul Camerei Deputaților, și nu de programul Senatului.

E doar o propunere. Nu este de luat o decizie acum, dar v-aș ruga să reflectați asupra unei asemenea modificări,

în care, repet, ziua de luni să-și păstreze statutul de acum, ziua de marți să fie consacrată exclusiv comisiilor, ziua de miercuri, dimineața, cu ședință de plen, în prima parte a zilei, și ședințe de comisii, în cea de-a doua parte a zilei – vă mulțumesc –, urmând ca, bineînțeles, ziua de joi să rămână o zi tot de comisii, consacrată, în mod tradițional, studiului individual și documentării.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandrescu, aveți un comentariu vizavi de ce a prezentat domnul Șerban Nicolae?

Nu e o intervenție de procedură totuși.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România salută această propunere a Grupului parlamentar al PSD.

Noi am atras de multe ori atenția asupra faptului că sunt nenumărate comisii ale căror programe se suprapun și, din cauza asta, nu putem participa fizic la două comisii în același timp. Cred că nimeni nu poate.

De regulă, există practica ținerii comisiilor imediat după plenul de marți, în actualul program. Imediat adică de la ora 13.00.

Știți foarte bine că acest lucru dăunează activității din comisii.

De asemenea, numărul comisiilor speciale s-a amplificat în ultima vreme: comisii comune, comune speciale, comisii de anchetă.

Este evident că un singur om nu poate participa la mai multe comisii în același timp.

Suntem pentru această inițiativă.

Grupul parlamentar al USR a pregătit un algoritm de programare a acestor comisii în patru tranșe, în aceeași zi, astfel încât... studiind componența nominală a fiecărei comisii..., astfel încât parlamentari senatori să nu se regăsească în comisii care sunt programate în aceeași zi și la aceeași oră.

Deci avem pregătit în momentul de față un algoritm care ar asigura programarea comisiilor într-o singură zi, astfel încât niciun senator să nu se găsească distribuit, ca să zic așa, la aceeași oră la două comisii.

Și cred că acest lucru ar profesionaliza mai mult activitatea noastră.

De asemenea, vă amintesc celor care veniți din teritoriu că aveți obligația să vă consacrați muncii parlamentare în zilele în care nu aveți activități în circumscripție. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Victor Ilie. Viorel Ilie, microfonul central. Vă rog, aveți cuvântul.

Tot intervenție de procedură, da?

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Iau cuvântul în calitate de senator, dar aș vrea să aduc în discuție și cealaltă latură a acestei probleme, respectiv solicitarea tuturor președinților de comisii ca la dezbaterile din comisii să fie prezente instituțiile, respectiv ministerele la nivel de secretari de stat.

Știu și mi s-au plâns colegii cu care lucrez, secretarii de stat care au în răspundere relația cu parlamentul: se întâmplă ca în aceeași zi, la aceeași oră, să fie solicitați la trei, patru, cinci comisii.

De asemenea, reiau: având în vedere solicitarea la nivel de secretar de stat, prezența este, practic, imposibilă, așa că susținem acest demers și cred că, dacă există un astfel de algoritm, el trebuie implementat, astfel încât să avem o programare corectă a comisiilor.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă nu mai sunt alte intervenții de procedură, continuăm ordinea de zi...

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unei inițiative legislative.

Potrivit art. 90 alin. (4) din Regulamentul Senatului, caracterul complex al legii se stabilește prin hotărârea plenului Senatului, la propunerea Biroului permanent.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 16 octombrie 2017, a analizat solicitarea liderilor grupurilor parlamentare și a Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 90 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă legislativă:

1. Proiectul de lege pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare teritorială a României (L181/19.06.2017).

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride (TCN), destinat să completeze și să sprijine sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (sistemul ECRIS), și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/21 (sistemul ECRIS–TCN) – COM(2017) 344.

O invit la microfon pe doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene, pentru a prezenta raportul.

**Domnul Ștefan Radu Oprea**

**:**

Cristian Ghica...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Din partea comisiei, atunci.

Domnul senator Ghica, aveți cuvântul, microfonul central. Vă rog.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea**

**:**

Nu, e la comisie.

Microfonul 7.

## **Domnul Cristian Ghica:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colege, dragi colegi,

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării _ex-ante_ a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale persoanelor apatride, destinat să completeze și să sprijine sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, și de modificare a Regulamentului nr. 1.077/21.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Cătălin Toma.

La ședința comisiei din data de 12 octombrie au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Afacerilor Interne.

A fost analizată fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene a considerat că propunerea de regulament respectă atât principiul subsidiarității, cât și principiul proporționalității.

Propunerea de regulament dorește să completeze propunerea de directivă a Comisiei din ianuarie 2016, prin crearea unui sistem centralizat pentru identificarea eficientă a statului membru care deține informații privind condamnările referitoare la resortisanții țărilor terțe.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM-ul 344 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2015, cu modificările și completările ulterioare.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumim, domnule senator.

Ne-ați convins.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci

2. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.987/2006 și a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.077/2 – COM(2017) 352 final.

Dau cuvântul domnului senator, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea elaborării unui raport la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție și de modificare a Regulamentului nr. 1.987/2006 și a Deciziei 2007/553/JAI a Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentului nr. 1.077/2 – COM 352 final.

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Eugen Orlando Teodorovici.

La lucrările comisiei din 12 octombrie 2017 au participat și au fost analizate punctele de vedere susținute de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Afacerilor Externe.

A fost analizat procesul-verbal nr. 26/331 din 13.09.2017 al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și procesul-verbal nr. 25/306 din 4.10.2017 al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și nota nr. 19/184/2017 a Comisiei juridice, de numiri.

S-a constatat că propunerea de regulament respectă atât principiul subsidiarității, cât și principiul proporționalității.

Documentul european analizat își propune revizuirea Regulamentului (UE) nr. 1.077/2011 de instituire a eu-LISA în vederea adaptării sale la recomandările de amendamente legislative din evaluarea externă a agenției, precum și de a îmbunătăți funcționarea agenției pentru a răspunde prompt și eficient la noile provocări și realități ale UE în domeniul emigrației și al securității interne.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM-ul 352 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc și eu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Continuăm ordinea de zi cu dezbateri asupra inițiativelor legislative, secțiunea a II-a.

Punctul 1, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (L252/4.09.2017).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, și-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Bogdan Tomoiagă, microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Bogdan Tomoiagă** _– secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Bună ziua!

Mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017 s-a stabilit acordarea, în limita resurselor bugetare, de către instituțiile publice centrale și locale și de către operatorii economici, astfel cum sunt definiți în Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, în perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, a unei singure indemnizații de vacanță sau a unei singure prime de vacanță, după caz, sub formă de vouchere de vacanță, în cuantum de 1.450 de lei pentru un salariat.

Ministerul Turismului propune și susține aprobarea proiectului de lege în forma inițiatorului. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție acest proiect de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2017 și, primind aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia economică, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru buget și finanțe, a hotărât să adopte un raport de admitere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, este lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Cîțu, aveți cuvântul, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Nu știu dacă mai era nevoie și de această lege în acest an, în care deja salariile din sectorul public au crescut foarte mult, dar cel puțin ordonanța recunoaște pentru cine este făcut acest program de guvernare. Să vă citesc de la început: „Prin programul de guvernare s-a angajat că toți salariații din sistemul public vor beneficia de indemnizație de vacanță.”

Deci salariații din sectorul public, care au salarii mai mari în medie decât cei din sectorul privat, prin această hotărâre de Guvern, prin această ordonanță de Guvern, primesc și vouchere de vacanță.

Cine plătește pentru aceste vouchere de vacanță? Cei din sectorul privat.

Nu știu cum asta creează locuri de muncă, că transferăm bani dintr-o parte în alta, dar asta este.

Dar ceea ce mi se pare cel mai grav este că vorbim de vouchere de vacanță într-un an în care, prin rectificarea bugetară, am tăiat 10,6 miliarde de lei de la investiții. Și acum adăugăm 1,73 de miliarde de lei pentru vouchere de vacanță.

Partidul Național Liberal nu va susține această măsură, tocmai pentru că nu-și are rostul, în condițiile în care deja au crescut salariile pentru sectorul bugetar, unele chiar cu 50%. Mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție.

Îl invit la microfon pe domnul senator Teodorovici, microfonul 3.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

N-aș fi avut această intervenție, dar n-am primit din partea ministerului de resort niciun răspuns, nici măcar unul pertinent, și anume, în primul rând, dacă această abordare se aplică doar pentru cei care mai au disponibile fonduri. Nu mi se pare una corectă.

Dacă oamenii ar fi știut la începutul acestui an, și-ar fi prevăzut, cu siguranță, pentru toți cei angajați astfel de sume.

Doi la mână, mecanismul pe care dumneavoastră îl propuneți, acela de vouchere, este unul care nu se justifică. Se putea face foarte bine la nivelul unei instituții publice decontarea în limita a 1.450 de lei a oricărei facturi venite din partea unui operator din turism, indiferent de locația sau numărul de stele ori margarete.

Deci era mult mai simplu, fără să mai dați bani pe vouchere, fără să mai faceți liste, pentru că știți foarte bine, e posibilă o schimbare în cadrul unor instituții publice. Unii pleacă, alții vin. Unii pot rămâne pe dinafară, nu pot avea vouchere, dar oamenii, știți foarte bine, angajații, că, din prima zi de lucru, pot pleca în concediu de odihnă, cum spune legea. Asta înseamnă că acea persoană nu poate pleca în concediu, neavând voucherul pentru a putea deconta o parte din aceste servicii... plus amenda de 20.000 de lei pentru transferul unui astfel de voucher.

Ca Minister al Turismului, trebuie să fiți preocupați ca voucherele să poată fi cheltuite cât mai multe în timpul unui an, pentru a avea acel efect pe zona de turism.

Faptul că un angajat la stat, să spunem, transferă copilului său un astfel de voucher pentru a-l cheltui, pentru a-l utiliza acel copil nu înseamnă nimic, să știți. Pentru că, altfel, persoana respectivă poate că are..., dintr-un motiv

obiectiv de sănătate, nu poate pleca și să cheltuiască un astfel de voucher; el rămâne neutilizat. Care e problema dacă-l transferă?

Bun, sunt multe alte aspecte, dar, din păcate, până astăzi, văd că nu s-a făcut niciun fel de modificare în acest sens. Sper ca, până la final de an, să gândiți pentru 2018 un sistem mult, mult mai eficient.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții?

Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această măsură este una trecută în programul de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile.

Bineînțeles că, pe lângă faptul că mulți români vor avea posibilitatea să-și petreacă un concediu pe care în alte condiții nu ar fi putut să-l petreacă undeva, la munte sau la mare sau în orice alt loc își doresc ei, este o măsură care va impulsiona, evident, turismul din România.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu pentru intervenție. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L204/8.08.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Adrian Marius Rîndunică, de la Ministerul Muncii.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

**Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, având în vedere faptul că, de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență până în prezent, din practica rezultată în aplicarea acesteia a reieșit necesitatea de clarificare a reglementărilor inițiale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru, pentru a prezenta raportul comisiei.

Aveți cuvântul, microfonul 7, domnule senator.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, după ce a adoptat, inițial, un raport de admitere, cu amendamente, privitor la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017, a reluat această dezbatere și am analizat, în cadrul comisiei, pentru a emite un raport suplimentar.

Pe cale de consecință, după ce au fost clarificați câțiva termeni și câteva noțiuni care erau relativ neclare sau ușor ambigue, s-a ajuns la concluzia că vom adopta un raport de admitere, cu amendamente admise, repet, după ce am clarificat câteva noțiuni, cum ar fi locul de muncă și alți termeni care sunt foarte bine definiți acum și care generează posibilitatea pentru angajatori de a pune în practică această ordonanță, 53/2017, care vizează, ca concluzie finală, ca obiectiv, ideea de a elimina sau de a reduce la maximum muncă la negru.

Pe cale de consecință,

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul 2. Se pregătește doamna senator Presadă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Iarăși un mod interesant de a elimina munca la negru prin creșterea birocrației. Acel articol 119, care le cere angajatorilor să țină evidența orelor în care angajatul este la muncă, începutul... timpul când vine la muncă și... începutul și sfârșitul zilei și să facă prezent acest... nu știu, aceste fișiere să le facă... să facă evidența lor inspectorilor de fiecare dată când aceștia le cer...

Foarte ciudat cum creșterea birocrației ar trebui să ducă la eliminarea muncii la negru. Asta, un lucru.

Dar, în același timp, în contextul în care avem Legea prevenirii în Parlament, la discuții, această lege introduce tot felul de contravenții, iar una este, iarăși, foarte interesantă: angajatorul nu poate să-și reînceapă activitatea, dacă a fost amendat, până nu-și plătește amenda.

Aș vrea să știu cum reconciliază același partid care... și are două legi în același timp în Parlament: una în care are contravenții și le impune angajatorului și o lege a prevenirii, unde tot felul de alte contravenții sunt eliminate.

De aceea, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei măsuri.

Mulțumesc.

Continuăm dezbaterile.

O invit la microfon pe domnișoara sau doamna senator Presadă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Vă rog.

## Mulțumesc mult.

Uniunea Salvați România este de acord cu faptul că munca nedeclarată este un fenomen care trebuie combătut. Nu putem tolera ca salariații să fie folosiți fără a li se respecta drepturile de angajați.

Pe de altă parte, considerăm că felul în care s-a făcut această ordonanță de urgență și introducerea condicii de prezență nu rezolvă această problemă. Vin doar să pună mai multă birocrație pe umerii angajatorilor. Și am să vă spun de ce, până la urmă, chiar și amendamentele admise la comisie nu rezolvă problema muncii nedeclarate. Ele vor putea fi foarte greu puse în practică. Vă citesc amendamentul: în sensul alineatului (1), „locul de muncă reprezintă locul în care salariatul își desfășoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator, persoană fizică sau juridică, și oricare alt loc de muncă organizat de acesta”.

Haideți să ne gândim acum că locul de muncă este chioșcul de ziare de la colț! Haideți să ne gândim acum că, până la urmă, locul de muncă este școala unde profesorul predă! Cum putem noi sau cum ar putea ITM-ul să se ducă la chioșcul de la colț, să se ducă la școală și să ceară contractul de muncă pentru toți cei angajați acolo.

Este inaplicabilă; până la urmă, ITM-ul va constata că, în practică, nu are cum să controleze acest fenomen și va avea, cum să spun, va putea face această apreciere în baza unui amendament, de altfel foarte strict, dar care nu corespunde realității.

Uniunea Salvați România va vota împotrivă.

Am înțeles punctul de vedere al USR. Dacă sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

Doamna senator Silistru, doriți să interveniți? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul final la ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi. Este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare – reexaminare (L487/5.09.2016). Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor. Microfonul 8.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Maria Magdalena Grigore** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Menționăm faptul că Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul celor două comisii, și anume Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru constituționalitate.

Raportul este comun, favorabil, cu amendamente. Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi și energie și a Comisiei pentru constituționalitate, raport comun.

Domnule senator Iriza, microfonul 7, vă rog, aveți cuvântul, pentru a prezenta raportul.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Membrii Comisiei pentru transporturi și energie și ai Comisiei pentru constituționalitate au analizat legea trimisă la promulgare, precum și motivele cererii de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la promulgare.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru constituționalitate supun, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și legea trimisă la promulgat. Legea este organică.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnule senator Marin, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Proiectul de lege pe care îl avem acum în dezbatere a mai fost în plenul Senatului, a fost retrimis la comisie și el se referă la anumite aspecte care țin de înființarea, componența și funcționarea Consiliului de Supraveghere în Domeniul Naval. Președintele României a sesizat anumite aspecte și a trimis spre reanaliză Parlamentului aspectele semnalate.

Astfel, Consiliului de Supraveghere în Domeniul Naval va funcționa în cadrul Consiliului Concurenței, ca structură fără personalitate juridică, care se bucură de independență din punct de vedere organizatoric, juridic și decizional în raporturile cu alte autorități și instituții publice.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, s-au făcut modificările necesare, astfel încât forma pe care o adoptăm

astăzi să cuprindă toate aspectele semnalate și să le remanieze.

De aceea, eu vă solicit... Eu solicit aprobarea acestui raport așa cum a fost el întocmit de comisie.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule senator Chițac, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur, domnul senator Marin s-a referit în mod expres la motivele pentru care Președinția a trimis la noi spre examinare. Eu, atunci când s-a discutat legea în Senat, am avut o intervenție – zic eu, consistentă, fundamentată – de ce trebuie ca noi să votăm această lege de modificare a Ordonanței nr. 22. Vin să reiterez rugămintea adresată colegilor pentru a vota legea, pentru că – și foarte pe scurt am să subliniez – vine cumva să corijeze două aspecte negative care s-au manifestat în funcționarea porturilor, dar în special a Portului Constanța, începând din anul 2011, de când a fost aplicată Ordonanța nr. 109 privind guvernarea corporatistă.

Primul aspect îl reprezintă lipsa investițiilor în Portul Constanța. Nu-i așa? Din dorința de profit, cei care au condus portul au uitat să facă investiții și se vede lucrul ăsta și este cu atât mai grav cu cât au... Administrația Porturilor Maritime Constanța este autoritate de reglementare în domeniul siguranței, adică ea trebuie să aplice codul ISPS, codul privind siguranța navelor și al facilităților portuare.

Și al doilea lucru bun pe care îl face această lege este că vine să tempereze dorința de profit a administrației. Prin ce aspect negativ s-a manifestat? Au crescut foarte mult tarifele pentru închirierea acordată operatorilor portuari și taxele navale.

Or ăsta este un lucru negativ, pentru că s-a răsfrânt asupra navlurilor și, în opinia noastră, traficul de mărfuri în Portul Constanța nu a avut volumul scontat.

În concluzie – și cu asta închei –, Portul Constanța nu poate fi tratat ca o societate comercială care să facă profit. Rolul Administrației Portuare este acela de a crea un mediu economic favorabil pentru toți operatorii portuari, pentru firmele de import-export, iar indicatorul principal de performanță îl reprezintă volumul de mărfuri traficat, nicidecum profitul.

Mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, având în vedere că a trecut de ora 17.00, vom trece și la votul...

N-am înțeles.

...și, având în vedere că am trecut de ora 17.00, vom trece și la votul final, fiind vorba despre o lege cu caracter organic.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată, cu excepția prevederilor art. I pct. 53, art. 66[1] , la care Senatul are competență de Cameră decizională.

Întrucât, așa cum vă spuneam, este ora 17.00, trecem la votul final asupra unor inițiative legislative cu caracter organic dezbătute sau la reluarea unor voturi.

Punctul 1. Avem înscris pe ordinea de zi, restanță, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (L210/8.08.2017).

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă, înțeleg.

Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot.

Punctul 2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor (L357/12.09.2017).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterea asupra proiectului de lege a fost finalizată în ședința plenului din 11 octombrie.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2. Continuăm. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii (L204/8.08.2017).

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Atunci,

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, explicarea votului.

Nu avem explicarea votului.

Continuăm dezbaterile.

Punctul 4 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (L142/29.05.2017).

Domnule senator Alexandrescu, dacă aveți vreo intervenție, vă rog, la microfonul central. Vă rog, la microfonul central. Că, așa, ne bulversați, cum ne-ați bulversat și la votul trecut. Deci nu aveți?

Mulțumesc.

Era vorba despre punctul 3 pe care l-am votat.

Deci punctul 4, Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii legislative.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul 2, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

După cum știți, în Parlamentul României, în Senat, în prima Cameră, există și o altă propunere legislativă pentru consacrarea unei zile naționale a minorităților naționale. Grupul UDMR este deschis dialogului în continuare și susține forma actuală a proiectului legislativ, prin consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare, dar, având în vedere această situație și înțelegând că, astăzi, nu există o majoritate care să susțină acest proiect legislativ, vă fac două propuneri, atât în calitate de inițiator, cât și, evident, în calitate de lider al Grupului UDMR.

Prima propunere este aceea de a retrimite la comisiile raportoare această propunere legislativă și, în paralel cu acest lucru, cu această retrimitere, plenul Senatului să aprobe și extinderea termenului de adoptare a acestui proiect legislativ de la 45 de zile la 60 de zile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Ar trebui să

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori.

Acest proiect de lege se plimbă în funcție de nevoia de șantaj al majorității de către UDMR.

De aceea, eu vă propun să votăm astăzi, pentru că va trebui să știm cât de departe poate merge PSD-ul cu concesiile față de UDMR și câtă răbdare are UDMR-ul la șantajul pe care, la rândul său, îl face PSD-ului.

Aș vrea să vă fie foarte clar un lucru: sunt un om care respectă națiunea maghiară și toate sărbătorile ei. Și ca simplu cetățean, și ca președinte, i-am felicitat adesea. M-am dus în mijlocul lor și când au vorbit despre autonomie și le-am spus că tot atâta câtă la Caracal și la Sfântul Gheorghe, și când a venit Victor Orbán, și când a venit președintele... Dar Ungaria și ungurimea au trei sărbători naționale. Nu spune nimeni că 15 martie 1848 n-a fost un moment de lansare de la Parlamentul de la Pesta a Revoluției de la 1848. Dar acest program, printre altele, viza și anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest punct 12 din Declarația de la Pesta a generat mii de morți printre români și maghiari, că au ajuns la un bun război între ei.

De aceea, personal consider că a insista în Parlamentul României și a menține acest proiect de lege în viață, amânându-l din ședință în ședință, în funcție de nevoile politice ale celor două partide, nu înseamnă, de fapt, decât a da ocazia unui șantaj, iar, pe de altă parte, convingerea mea – repet, sunt un om care i-am felicitat pe maghiari ori de câte ori a fost ziua lor –, convingerea mea este că niciodată această lege nu o să treacă. Și n-o să treacă pentru că rostul ei nu este să celebreze maghiarimea, ci rostul ei este să-i umilească pe români. Adică ați vrea să faceți sărbătoare pe teritoriul României, atâta timp cât în Declarația de la Pesta există un punct 12 prin care se cere anexarea Transilvaniei la Ungaria!

Părerea mea este că ar trebui să renunțați și cred că este incorect ceea ce faceți. Aveți trei zile naționale. Alegeți-vă alta din cele trei.

Mai mult decât atât, ne pregătim să fixăm o zi a minorităților. De ce minoritatea maghiară e altfel decât minoritatea romă, care numeric este apropiată? De ce minoritatea maghiară este altfel decât minoritatea ucraineană?

Propunerea mea este ca această lege să nu mai revină niciodată în Senatul României.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că domnul senator nu cunoaște Regulamentul Senatului și a discutat și a dezbătut, ceea ce este contrar Regulamentului Senatului. Atunci când un lider de grup face o asemenea solicitare, se discută strict pe procedura solicitată.

Dânsul a intrat într-o dezbatere de fond de care noi nu ne ascundem. Suntem deschiși să discutăm aceste chestiuni, dacă mai sunt întrebări, să dăm răspunsuri. Și, ca să îi dau și eu un mesaj domnului senator Băsescu, evident că ne-am pregătit și am adus aici discursurile dânsului legate de 15 martie. Sunt puțin contrare cu ceea ce a... ne-a spus aici, la microfon, la finalul discursului său și îl rugăm frumos să se mai uite pe aceste discursuri, pentru că va vedea că ceea ce a declarat ca președinte al României, din punctul nostru de vedere, e valid și astăzi, pentru că, altfel, s-ar pune problema cine nu spune adevărul: președintele Băsescu sau senatorul Băsescu.

Eu vă rog, domnule președinte de ședință, să nu mai dați cuvântul sau să întrerupeți vorbitorul care nu respectă Regulamentul Senatului și se abate de la o chestiune procedurală și să supuneți la vot ceea ce am solicitat, cele două chestiuni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## E în regulă.

Avem, pe de o parte, dreptul la replică. Ați citat numele. Da. Trebuie să... Vă rog, domnule senator Băsescu, aveți cuvântul, drept la replică. Un minut cred că scrie în regulament. O să pun ceasul, să nu mă certe după aceea Grupul...

...să nu mă certe Grupul UDMR.

Ați văzut, PSD-ul e mai darnic astăzi.

PSD-ul e mai generos, îmi dă un minut.

Domnule senator Cseke, vreau să vă fie foarte clar: vă respect toate sărbătorile, așa cum am făcut-o și cât am fost președinte, și ca cetățean. Vă cer altceva: pricepeți că, dacă voi v-ați ales o sărbătoare, nu trebuie să fie sărbătoare și pe teritoriul României, măcar în numele miilor de români și maghiari care au murit din cauza punctului 12 din Declarația Parlamentului de la Pesta.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. 34 de secunde.

Domnule senator Cseke, dacă doriți să luați cuvântul... Domnule senator Teodorovici, doar dacă există o intervenție pe procedură.

Vă rog, microfonul 3.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Sigur, propunerea dumneavoastră să nu mai revină nu avem cum să o ducem la îndeplinire.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila – microfonul 2, înțeleg –, aveți cuvântul.

Vedeți dumneavoastră – mulțumesc, domnule președinte – dacă este sau nu pe procedură. Sincer, ca român și ca parlamentar român, mai ales, aș vrea să știu, dincolo de regulamentul sau procedura din Senat, dacă ce a invocat domnul Băsescu este sau nu este adevărat, art. 12 de la Pesta, din Declarația de la Pesta. Aia mă interesează: dacă este sau nu este adevărat ce spune domnul senator Băsescu, dincolo de partea de procedură din Senat. Vă mulțumesc.

Nu este o intervenție de procedură. Domnule senator Șerban Nicolae, înțeleg. Ultima intervenție înainte de a supune votului. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură.

Nu, nu e o intervenție pe procedură. Este o intervenție pe solicitarea unui lider de grup și inițiator la această propunere legislativă.

Eu nu cu foarte mare bucurie și mai degrabă cu amărăciune aș sesiza aspectul istoric că toate cele 12 puncte, inclusiv punctul 12, au fost redactate de un român ortodox din Transilvania. Și lucrurile astea trebuie verificate, mai ales de o persoană care, în calitate de președinte al României, timp de 10 ani, i-a felicitat de fiecare dată pe maghiari de 15 martie. Cu toate semnificațiile zilei de 15 martie pe care le-a evocat astăzi, a simțit nevoia să-i felicite.

Nu este o zi națională, nu se propune o zi națională. România, pe teritoriul ei, are o singură zi națională, fixată prin Constituție.

Vreau să fac însă precizări legate de ceea ce s-a propus aici. Această propunere legislativă, din punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD, nu va trece prin adoptare tacită. De aceea, susținem prelungirea termenului de adoptare tacită la 60 de zile și suntem de acord cu retrimiterea la comisie, dar, repet, nu vom fi de acord cu propunerea de... cu trecerea termenului, în așa fel încât să fie prin adoptare tacită.

În ceea ce privește votul Grupului parlamentar al PSD, pe fondul propunerii – și fac o precizare tot pentru un antevorbitor, dar căruia n-am să-i rostesc numele, ca să nu-i dau dreptul la replică –, există – și nu știu dacă nu cumva predecesorul domnului Iohannis a promulgat aceste legi – o zi a comunității rome din România și o zi a comunității tătare din România. Nu știu de ce tocmai comunitatea tătară, dar așa s-a întâmplat, așa au fost propunerile, și avem două zile ale unor comunități naționale existente pe teritoriul României.

Votul îl veți vedea la momentul când vom dezbate pe fond această chestiune. Și atrag atenția că fac această susținere și în perspectiva unui proiect legislativ aflat pe rolul Senatului, care vorbește de instituirea unei zile a minorităților naționale, o zi în care să celebrăm faptul că pe teritoriul României, din considerațiuni istorice, cu vechime de sute de ani, există și se comportă ca buni cetățeni români etnici aparținând altor minorități naționale, pe acest teritoriu al României. Sunt buni cetățenii și îndeplinesc obligațiile cu bună-credință, toate

îndatoririle față de țară, au luptat, unii din ei, prin strămoșii lor, în războaie pentru apărarea teritoriului României. De aceea, eu cred că lucrurile trebuie puse cu calm și fără patimă într-o ordine firească.

Tocmai pentru acest considerent grupul nostru este de acord cu prelungirea termenului propus la 60 de zile pentru adoptare tacită și, de asemenea, cu reîntoarcere la comisie, pentru dezbaterea tuturor acestor texte.

Revin și precizez: nu vom accepta adoptarea tacită, iar votul îl veți vedea pe fond, atunci când vom da vot pe această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții pe procedură? Înțeleg, domnul senator Vela. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Pentru că a fost făcută o propunere de către liderul de grup privind amânarea și având în vedere că în spațiul public se discută despre faptul că în Parlamentul României, în Senat, s-ar tergiversa dezbaterea și analiza unei legi, considerând și faptul că proiectul este depus în 29 mai, având în vedere că a trecut prin Consiliul Legislativ, prin Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru drepturile omului – doar pe procedură discut, nu vreau să intru în dezbatere sau în fondul istoric al propunerii –, întreb liderul de grup care a propus această amânare, ca să știm cum votăm și cum explicăm cetățenilor României că tergiversăm acest subiect, pentru că, stimați colegi, se tergiversează...

Sunt membru al Biroului permanent, am solicitat introducerea în ordinea de zi. Săptămâna trecută ați cerut pauză 15 minute și n-ați mai venit să realizăm cvorum. Aseară, pe ordinea de zi a Biroului permanent nu era, astăzi era, dar era pentru mâine. Am făcut cerere scrisă să fie introdusă pe ordinea de zi și, culmea, a apărut înainte de plenul de la ora 16.00.

Deci există o discuție de acest gen și, ca să fim în cunoștință de cauză și să votăm cu mâna pe suflet și deschiși, rog liderul de grup al UDMR, având în vedere cele prezentate vizavi de procedură, să ne explice motivul acestei amânări.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru nelămuriri.

## **Din sală:**

Procedură. ## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Dar are dreptul să vorbească.

Imediat după vot o să vă dau cuvântul pentru procedură. Cu 74 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și o abținere, prelungirea termenului de adoptare de la 45 la 60 de zile a fost aprobată.

Vă rog, domnule senator Bădulescu. Înțeleg că aveți cuvântul. Microfonul 2.

Indiferent dacă s-a dat un vot pe prelungirea sau nu a termenului de adoptare tacită, eu vă solicit, stimați colegi, să dăm un vot astăzi pe această lege, fără a mai fi retrimisă la comisie.

Cred că această tergiversare nu face tuturor bine. Și vă cer și eu, în calitate de lider de grup.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnul lider de grup, vă rog să-mi arătați articolul din regulament în care puteți...

Dar spuneți-mi care este articolul din regulament, pentru că în acest moment sunt în situația de a supune votului plenului o solicitare formulată a unui lider de grup de a retrimite la comisie.

Domnule senator Cseke, vă rog, microfonul 2, să ne spuneți termenul de la... termenul final. Ori ați spus și nu am fost eu atent, dar aș vrea să repetăm.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci propunem retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Domnule senator Bădulescu, pot să mai supun ceva la vot acum?

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Nu mai are rost.

## Mulțumesc.

Continuăm dezbaterea asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public

al orașului Teiuș și în administrarea Consiliului Local al Orașului Teiuș, județul Alba (L301/4.09.2017).

Să sperăm că nu ne anchetează DNA-ul.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnule senator Breaz, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Stimați colegi,

Vreau să supun atenției un proiect legislativ. E vorba de un teren de aproximativ 75.000 de metri pătrați, care în momentul de față se află la Ministerul Transporturilor și este concesionat de către Compania de Căi Ferate.

E un teren care a ajuns într-o stare de degradare destul de serioasă. Sunt locuințe pe terenul respectiv, iar Primăria Orașului Teiuș nu poate să facă investiții în infrastructură.

Motivul pentru care am supus acest proiect legislativ este ca terenul respectiv să treacă în subordinea primăriei și a Consiliului Local Teiuș.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, de la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Transporturilor susține inițiativa legislativă de transfer a acestui teren în suprafață de aproximativ de 75.000 de metri pătrați. Terenul în cauză nu este în zona de siguranță a infrastructurii feroviare și nu mai este necesar desfășurării activității specifice de transport feroviar și poate fi transferat din domeniul public al statului și din administrarea MT în domeniul public al orașului Teiuș.

Vă mulțumim.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Iriza, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Dragi colegi,

În ședința din 11 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative. Legea este organică.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/24.X.2017

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale?

Domnule senator Deneș. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am auzit la propunerea legislativă anterioară că se propunea o chestiune legată de simbolistica unei zile, lucru atât de important pentru o națiune. Propunerea legislativă despre care vorbim la punctul 5 vorbește despre destine și bunăstarea unor oameni care au fost privați ani și ani de zile de acest drept al lor la bunăstare, la infrastructură, la apă, la canal, la trotuare, la asfalt. Nu știu câți români sunt acolo, câți maghiari, câți romi, dar sunt zeci de familii.

Mulțumesc Comisiei pentru transporturi pentru raportul pe care l-a dat, raport de admitere.

La fel, mulțumesc anticipat și plenului Senatului pentru votul pe care și-l va exprima în curând. Dar, totodată, trag un semnal de alarmă ca această inițiativă legislativă, ca nu cumva, pe parcursul procedurii legislative, să se schimbe caracterul acestei inițiative, așa cum s-a întâmplat cu o inițiativă identică în mandatul trecut.

Aceasta este sau acesta era semnalul de alarmă pe care voiam să-l trag.

În mandatul trecut – ca să înțelegeți, stimați colegi – a fost o inițiativă făcută de către un grup de colegi de-ai noștri care avea același obiect, viza același obiect, în sensul că, în orașul Teiuș, câteva zeci de familii, inițial, au avut pe acest teren din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor locuințe de serviciu. Ulterior, acești cetățeni, aceste familii și-au cumpărat aceste locuințe, dar, pentru faptul că acele opt hectare sau șapte hectare și jumătate erau în domeniul public al statului, orașul Teiuș nu putea să facă nicio investiție de infrastructură pe acel teren sau până la acele locuințe, fiind degrevate aceste familii, zeci de cetățeni, zeci de familii, de drepturile elementare pe care trebuiau să le aibă la asfalt, trotuar, apă, canal.

Această lege a fost inițiată ca lege organică în Senat, iar în Camera Deputaților, pe parcursul ăsta legislativ, s-a transformat în lege ordinară.

Drept urmare, Președinția, în momentul în care s-a dus la promulgare – sigur, nu comentez, pentru că au luat legislația în vigoare și au constatat că această trecere de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unei localități trebuie făcută prin lege organică... S-a declarat neconstituțională.

Trag încă o dată un semnal de alarmă și nu doresc să se mai întâmple acest lucru și această inițiativă să devină lege, ca, în sfârșit, după ani și ani de zile, acești cetățeni să beneficieze de drepturile elementare care li se cuvin. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L356/12.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege stabilește anumite derogări de la masele și dimensiunile maxime admise în circulația vehiculelor și, totodată, transpune prevederile Directivei 2015/719 a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi și energie, domnul senator Iriza, pentru a prezenta punctul de vedere al comisiei.

Microfonul 7. Vă rog să luați cuvântul.

## Dragi colegi,

În ședința din 11 octombrie 2017, membrii Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru transporturi și energie supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Legea este ordinară.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2017 pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 (L208/8.08.2017). Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu.

Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Este vorba de o lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul este inițiatorul Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2017 pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008.

Ținând cont de importanța strategică națională a funcționării eficiente a sistemului de autorizare, supraveghere și control al asistenței farmaceutice a populației, prin proiectul de act normativ se prevede ca în inspecția unităților farmaceutice se... că inspecția unităților farmaceutice se realizează de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.

Totodată, este introdusă prevederea potrivit căreia, în cadrul unei sesizări sau ori de câte ori este nevoie, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale poate interveni în domeniul specific de competență pentru efectuarea unui control. Este, astfel, consolidat rolul statului în autorizarea, supravegherea și controlul activității unităților farmaceutice.

Ca urmare a efectuării inspecțiilor de autorizare a unităților farmaceutice la nivel local, termenul de efectuare a inspecțiilor de autorizare a unităților se reduce de la 60 de zile la 30 de zile, această activitate fiind eficientizată în beneficiul pacienților.

Sunt prevăzute noi sancțiuni pentru: desfășurarea în unitățile farmaceutice a altor activități decât a celor prevăzute de lege; afișarea emblemei sau a firmei farmaciei ori a drogheriei de către unități neautorizate în condițiile prezentei legi.

Totodată, sunt majorate cuantumurile tuturor amenzilor deja reglementate, în vederea descurajării activităților ce pot denatura desfășurarea actului farmaceutic.

Este introdusă sancțiunea retragerii autorizației, în cazul desfășurării de activități de...

Domnule secretar de stat, vă rog, vă mulțumesc. Ne-ați convins.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru sănătate, domnul secretar László Attila, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor din ședința din 11 octombrie 2017, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții sau, eventual, întrebări adresate domnului secretar de stat? Poate i-a scăpat ceva.

Domnul ministru Bodog. În calitate de senator acum, da? Vă rog, întrebări pentru secretarul de stat. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu este vorba de întrebări. Doresc doar să clarific faptul că există două componente: componenta de inspecție în vederea autorizării, care trece la direcțiile de sănătate publică, și componenta de control, care va fi împărțită de către Ministerul Sănătății cu Agenția Națională a Medicamentului, având în vedere faptul că în direcția de specialitate din Ministerul Sănătății sunt doar trei inspectori care pot face această activitate.

Toate aceste măsuri care sunt propuse în modificările legii sunt luate în sprijinul protecției pacienților, pentru a asigura calitate.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Cam așa înțelesesem și noi din prezentarea domnului secretar de stat.

Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Dănăilă, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central?

Da. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau să vă amintesc faptul că, deși pistilul și mojarul acum au dispărut din farmacii, totuși farmaciile...

Domnule senator, vă rog, un pic mai aproape de microfon. Mă auziți? Vă rog, un pic mai aproape de microfon, că nu se aude.

...totuși, farmaciile fără receptură, oficinele și drogheriile au căpătat o extindere destul de mare, astfel încât difuzarea acestor medicamente este foarte bună.

Noi am discutat legea aceasta, a farmaciilor, în Comisia pentru sănătate și am pieptănat-o destul de bine, astfel încât este o lege foarte bună, care merită a fi votată. Noi am discutat foarte mult despre haloul, mai mult despre epifenomenul acestei legi, dar vreau să vă amintesc faptul că problemele de bază pe care le-am discutat, adică aprovizionarea farmaciilor și accesibilitatea bolnavilor la diferite medicamente, sunt foarte deficitare. Vă rog să aveți în vedere pe viitor ca aceste farmacii să fie aprovizionate foarte bine, că, deși există puncte de distribuție foarte multe, așa cum am amintit, bolnavii nu pot căpăta medicamentele de care au nevoie. Ei sunt nevoiți să plece în străinătate, în Germania, în Bulgaria, în Ungaria, să se aprovizioneze cu medicamentele de care au nevoie.

Vă mulțumesc, domnule președinte și dragi colegi.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Sincer, nu am reușit să înțeleg cum am putea să facem noi să fie aprovizionate farmaciile, dar poate nu am înțeles eu bine.

Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă rog. Domnule senator Diaconescu, aveți cuvântul. Microfonul 3, da? Sau microfonul central? Microfonul 3.

Da, era o lege necesară, noi am discutat-o îndelung la Comisia pentru sănătate, o lege care intră în realitatea cotidiană și pune la punct foarte multe lucruri, în sensul că, deși, inițial, erau foarte multe amenzi și foarte drastice contravenții asupra farmacistului, noi am considerat că o prevenție este necesară și am asigurat în lege și o primă avertizare a farmacistului – că trebuie să fie în farmacie, atunci când eliberează o rețetă medicală.

Mai mult decât atât, aș vrea să se înțeleagă că, în România, încă, farmaciștii devin prescriptori. Pacientul se duce la farmacie și-și cere medicamentele, îi spune simptomele și farmacistul îi acordă repede tratamentul de care are nevoie. Noi am intervenit în această lege să ne aliniem și noi acolo unde trebuie, în Europa, și farmacistul să fie farmacist, și nu prescriptor de medicamente. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului (L249/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, domnul secretar de stat Adrian Dobre, de la Ministerul Mediului de Afaceri. Microfonul 10..., microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Adrian Marius Dobre** _– secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

Mulțumesc, mulțumesc, domnule președinte de ședință. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 43/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului propune înființarea a nouă agenții pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului, în scopul realizării obiectivelor și a programului de guvernare.

Cele nouă agenții sunt instituții publice de specialitate, cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, și se înființează prin organizarea celor opt oficii teritoriale și a unuia în București.

Față de cele prezentate, domnule președinte, stimați colegi, vă propun aprobarea și adoptarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei economice, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În urma dezbaterilor care au avut loc la Comisia economică, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru strategie și dezvoltare economică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere, raportul comun de admitere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator Zamfir. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere (L179/19.06.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat de la Ministerul Economiei, domnul Robert Tudorache, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de lege are ca obiect stabilirea condițiilor de constituire și menținere a unor stocuri minime de țiței și/sau produse petroliere în scopul asigurării siguranței în aprovizionare, în cazul situațiilor de disfuncționalitate majoră în aprovizionare, al situațiilor de urgență deosebite sau al situațiilor de criză locale.

Demersul este determinat de o scrisoare de somare transmisă de Comisia Europeană statului român cu privire la încălcarea dreptului Uniunii Europene prin transpunerea defectuoasă a Directivei 2009/119.

Pe scurt, prin obligația de menținere pe teritoriul României a cel puțin 50% din stocurile minime, se asigură consumul de țiței și/sau produse petroliere pentru o perioadă de 30,5 zile, jumătate din perioada obligatorie de 61 de zile pentru care România are obligația să mențină stocuri minime pentru consum în situații de urgență, perioadă suficientă pentru a fi aduse în țară pentru consum posibile stocuri minime depozitate pe teritoriul altui stat membru.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere cele prezentate, Ministerul Energiei propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumim frumos.

Mulțumesc și eu.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru dezvoltare și strategie economică au elaborat un raport comun.

Îl invit la microfon pe domnul senator Daniel Zamfir, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În urma dezbaterilor care au avut loc la comisie, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii împreună cu Comisia pentru dezvoltare

și strategie economică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat, de asemenea, favorabil.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate mai sus, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Traian Băsescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pentru că nici inițiatorul, nici raportorul, președintele comisiei, nu v-au dat un element de detaliu, aș vrea să vi-l dau eu. În ceea ce privește stocurile de țiței, este o decizie a Uniunii Europene ca toate statele membre să-și creeze niște stocuri. Avem însă o mică problemă, pe care... peste care noi am trecut la comisii în deplină cunoștință de cauză, și anume aceea legată de depozitare. Practic, depozitarea ar trebui să fie liberă pe tot teritoriul Uniunii Europene și fiecare stat să-și depoziteze rezervele de țiței acolo unde costul de depozitare este mai ieftin.

Faptul că Ministerul Energiei a venit cu propunerea ca 50% din această rezervă cu care trebuie să contribuie România să fie depozitată pe teritoriul României, deși nu este în deplin acord cu legislația europeană în ceea ce privește libera concurență, cred că este o soluție bună. Va trebui însă să fim pregătiți pentru o eventuală reacție, mai devreme sau mai târziu, a Comisiei Europene legată de faptul că România a stabilit, prin legea pe care o votăm astăzi, ca 50% să fie obligatoriu depozitat pe teritoriul României. De altfel, în timpul dezbaterilor la comisie, vă pot spune că au venit avocați ai unor firme care ar fi dorit să depoziteze mai mult de 50% în afara României.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (L138/29.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Avem un grup de senatori și deputați PMP, cred, în mare parte.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 5? Microfonul 2? Microfonul 2, înțeleg, da? Microfonul 2. Vă rog.

## Bună ziua!

Acest proiect legislativ vine în ajutorul autorităților publice locale, pe un simplu considerent: este vorba de faptul că discutăm de taxele judiciare de timbru pe care anumite autorități sunt obligate să le plătească pentru recuperarea unor prejudicii de natură civilă, în condițiile în care anumiți funcționari au ajuns în situația de a produce prejudicii acestor unități.

În lumina contextelor politice publice actuale legislative cu privire la răspunderea juridică a anumitor categorii de subiecte de drept, precum funcționarii publici, și pentru a evita interpretările generate de forma de vinovăție discutabilă, în lumina Codului penal actual, prezentul proiect vine ca o măsură legală, normală, corelată cu tendințele în materie din Uniunea Europeană.

Cam atât despre ceea ce doream să susținem. Mă rezum la cele arătate: vine în beneficiul efectiv al autorităților publice care doresc să recupereze anumite prejudicii.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, și o invit la microfon pe doamna Elena Georgescu, secretar de stat de la Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## **Doamna Maria Elena Georgescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se propune scutirea de la plata taxei judiciare de timbru a acțiunilor și a căilor de atac formulate de către instituțiile publice și operatorii economici prevăzuți la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară, cu modificările și completările ulterioare, pentru recuperarea prejudiciilor provocate de către personalul acestora.

La acest moment nu este finalizat încă punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul senator Adrian Diaconu. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 11 octombrie 2017, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere, menționându-se următoarele aspecte: adoptarea unei astfel de prevederi va afecta încasările la bugetele locale; nu sunt prevăzute sursele de venituri care ar putea compensa acest impact financiar, iar prevederile prezentului demers legislativ vizează și operatorii economici prevăzuți la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce ar conduce la premisele unei acordări de ajutor de stat.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

În acest context, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L125/15.05.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru a prezenta inițiativa.

Sunteți inițiator?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8. Și vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Nu inițiator, reprezentant al Guvernului. Îmi cer scuze!

Deci nu sunteți inițiator. E în regulă. Sunteți... ce?

Reprezentant al Guvernului.

Mulțumesc. Bun.

Domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca să fac o scurtă prezentare a inițiativei, actualmente, Codul rutier statuează nerespectarea normelor privind circulația bicicletelor ca fiind în clasa a III-a de sancțiuni, e vorba de 6–8 puncte de amendă, între 870 și 1.160 de lei, punctul de amendă fiind 10% din salariul minim brut pe economie. Dar, atât în Codul rutier, cât și în regulamentul de aplicare al său, circulația bicicletelor pe drumurile publice este abordată unitar cu vehiculele cu tracțiune animală, cu pietonii și cu conducătorii de coloane militare sau cortegii, pericolul social fiind asimilabil. Doar tratamentul la nivelul sancțiunilor este diferit, categoriile menționate anterior fiind încadrate în clasa I de sancțiuni, cu 2–3 puncte de amendă.

Această anomalie de încadrare are două efecte. Pe de o parte, descurajează folosirea bicicletelor, iar fiecare bicicletă în plus, după cum știm, în trafic înseamnă, de fapt, un loc în plus de parcare sau o mașină în minus la coada la semafor. Pe de altă parte, paradoxal, face ca aplicarea amenzii biciclistului de către polițist să se transforme doar într-un avertisment, din cauza cuantumului absolut exagerat.

Legea propusă de noi implică transferul în clasa I de sancțiuni pentru bicicliști și are o logică internă – simetria dintre pericolul social și nivelul sancțiunii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog. Domnul Bogdan Samoilă, da? Microfonul 8. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Gravitatea contravenției este apreciată de agentul constatator raportat la fapta comisă, iar, în funcție de pericolul social constatat, acesta stabilește sancțiunea contravențională principală ce urmează a fi aplicată. Este important de adăugat că în anul 2016 indisciplina rutieră a bicicliștilor a reprezentat a patra cauză generatoare de accidente de circulație, numărul persoanelor decedate și rănite grav aflându-se în trend ascendent.

În acest sens, trebuie avut în vedere obiectivul general al Uniunii Europene, asumat la nivelul României, de reducere cu 50% a mortalității din accidente rutiere în perioada 2010–2020. În vederea atingerii acestui obiectiv, în România este necesară o reducere medie a mortalității de circa 7,5% pe an. Apreciem astfel că, dincolo de factorul punitiv, menținerea actualei sancțiuni contravenționale, indiferent de regula de circulație încălcată, este justificată prin prisma rolului preventiv, fiind de natură să descurajeze încălcarea regulilor de circulație, fapt ce conduce inclusiv la protejarea propriei vieți.

În cazul implicării într-un accident de circulație, această categorie de participanți la trafic este mult mai vulnerabilă față de conducătorii de vehicule... autovehicule, bicicleta neavând din construcție o caroserie.

Din aceste considerente, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Diaconu, microfonul 6, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 19 septembrie 2017, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Așadar, comisia supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnul senator Coliban sau doamna senator Presadă? Vă rog. Sunteți opt toți.

Doamna senator Presadă, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult.

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem în față un proiect legislativ pe care ar trebui să-l judecăm așa cum se cuvine. Și vă rog să vă gândiți foarte bine la ceea ce ne dorim noi să obținem atunci când legiferăm circulația pe drumurile publice.

În cazul de față, vorbim despre utilizarea bicicletei. Proiectul legislativ pe care trebuie să îl adoptăm sau să îl respingem propune ca cuantumul amenzilor aplicate anumitor contravenții să fie redus față de ceea ce este acum în vigoare. El este, până la urmă... Acest cuantum este nepermis de mult pentru contravenții cum ar fi faptul că nu ai claxon la bicicletă sau că nu porți casca.

Reprezentantul Guvernului vine și ne spune că, în ciuda acestui cuantum foarte ridicat al amenzii, de fapt, observăm o mare indisciplină în trafic. Deci amenzile acestea nu rezolvă problema indisciplinei în trafic. Ceea ce obținem, până la urmă, prin cuantumul ridicat al amenzii este să descurajăm folosirea bicicletei. Dacă ne dorim siguranță rutieră, este clar că nu așa o obținem. Din punctul meu de vedere, punctul de vedere al Guvernului este total pe lângă subiect. Dacă vrem să obținem niște..., cum să spun..., o siguranță mai mare pe drumurile publice și să nu fie... cauzate de biciclete, poate că se impun alte măsuri.

Haideți, vă rog, să ne gândim cu toții, suntem senatori aici, aleși să decidem în binele cetățenilor, ce ne dorim, de fapt? Ne dorim ca, până la urmă, cât mai mulți cetățeni să folosească bicicleta și să circule în siguranță pe drumurile publice. Dar siguranța pe drumurile publice nu o obținem cu acest cuantum al amenzilor actuale. Menținând acest nivel al amenzilor pentru aceste contravenții, nu facem decât, până la urmă, să descurajăm folosirea bicicletei și să penalizăm nepermis de mult un mijloc de transport care ar trebui să devină din ce în ce mai popular și mai folosit printre români. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu. Alte intervenții?

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2 sau microfonul central?

De aici, nu mă mai deranjez de la microfonul central.

Vă rog!

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Acum... Nu știu câți dintre domnii sau doamnele senator sunt bicicliști, fani de biciclete și așa mai departe, însă eu vă mărturisesc că sunt unul dintre cei care practică mersul pe bicicletă și am să vă spun că, din păcate, nu își atinge scopul acest proiect legislativ, așa cum a fost el formulat. Statistica, da, este îngrijorătoare. Mi-e foarte greu să spun, dar, uite, se întâmplă și minunea asta, că sunt de acord cu Guvernul, atunci când invocă niște cifre care nu justifică deloc acest proiect legislativ, așa cum a fost făcut.

Binele bicicliștilor, așa cum spun inițiatorii, nu cred că se poate atinge dacă relaxăm regimul de sancțiuni, ci dacă vom veni cu altfel de pârghii: de la o infrastructură mai generoasă pentru bicicliști, la orașe care să fie _biker-friendly_ și așa mai departe. Deci, din punctul ăsta de vedere, sigur, putem să ne aplecăm și să găsim altfel de pârghii decât cele privitoare la relaxarea sancțiunilor, astfel încât să diminuăm numărul de accidente din România generate de bicicliști.

Vă mulțumesc.

Din punctul ăsta de vedere, PNL nu susține inițiativa legislativă.

Mulțumesc pentru intervenție. Dacă mai sunt și alte intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Ideea de a stimula participarea la traficul rutier a bicicliștilor, a tuturor celor care dețin mijloace de deplasare nepoluante și sănătoase este una bună. Din păcate, argumentele pe care se susține această propunere legislative nu o susțin, ci dimpotrivă. Spre exemplu, eu nu cred că există vreo persoană care spune: „Domn’le, aș fi vrut

să merg cu bicicleta, dar, când am văzut ce amenzi sunt pentru cei care încalcă legea, am renunțat.” Pentru că bănuiesc că nimeni nu-și propune să meargă cu bicicleta încălcând regulile de circulație.

Bineînțeles, cheia stă în educație. Am văzut foarte multe scene, s-au înmulțit, cel puțin în București, situațiile în care bicicliștii, crescuți ca număr în prezența în traficul rutier, folosesc – atunci când e cazul – trecerile de pietoni mergând pe bicicletă, trec pe trotuar atunci când le convine culoarea semaforului și trec pe carosabil atunci când le este favorabil, virează stânga/dreapta fără să semnalizeze, fără să se asigure și o seamă întreagă de alte gesturi care, în lipsa unei educații corecte și în lipsa unei pregătiri adecvate pentru a fi prezenți printre mașini, punându-și, în primul rând, viața lor în pericol, au înmulțit numărul accidentelor de care vorbea statistica Ministerului Afacerilor Interne.

De aceea, eu aș întreba inițiatorii dacă nu doresc să reanalizeze această propunere, pentru că eu susțin și argumentele doamnei senator Gorghiu – nu așa se rezolvă problema. Mi s-a părut că s-a sugerat – poate am înțeles eu greșit – că nu se dau acum amenzile acestea foarte mari, ci se dau doar avertismente, pentru că sunt amenzile foarte mari. Să înțeleg că ați dori amenzi mai mici, care să se dea?

Da.

## Poate că ar fi o idee bună.

Problema, repet, însă stă în educație. Sunt foarte mulți participanți la trafic care folosesc bicicleta fără să aibă cunoștințe elementare despre regulile de circulație. De aceea, repet – și bănuiesc că sunteți de acord cu mine toți cei care susțineți o asemenea propunere –, sunt foarte mulți bicicliști care încalcă deliberat regulile de circulație, ba chiar am văzut și momente mai puțin plăcute, în care li se atrage atenția unora că nu se merge pe bicicletă pe trecerea de pietoni și îi apostrofează pe conducătorii auto, profitând și de faptul că sunt mai tineri decât aceștia, menținându-și punctul de vedere.

De aceea, eu cred că ar trebui reanalizată această propunere și refăcut un echilibru, în așa fel încât să ne asigurăm nu că-i sancționăm foarte drastic, pentru că, așa cum spun inițiatorii – și înclin să cred că așa este –, nu se aplică aceste sancțiuni, dar să ținem cont și de faptul că este un fenomen în creștere, că este un fenomen care pune în pericol în primul rând viața celor care sunt bicicliști. Și, repet, nu cred că cineva ar vrea să meargă cu bicicleta, dar se oprește și renunță la acest gând pentru că sunt amenzile prea mari, dacă, cumva, încalcă regulile de circulație. Regulile de circulație sunt făcute pentru ca toți care sunt în trafic să se protejeze reciproc și fiecare să poată ajunge acolo unde dorește în bune condiții.

De aceea, eu fac un apel la inițiatori să revizuiască, eventual, această propunere. Termenul de adoptare tacită este 6 noiembrie.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu... Da.

Domnul senator Vlad Alexandrescu. Vă rog, aveți cuvântul.

Grupul senatorilor USR cere retrimiterea legii la comisie pentru reanalizare. Termen, două săptămâni.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Am înțeles.

A fost foarte bună discuția în plen, pentru că știe comisia ce are de făcut la comisie..., la ședința de comisie.

Mulțumesc.

Ne oprim aici cu ședința plenului. Urmează, după o pauză de câteva minute, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Mulțumesc.

## PAUZĂ

Bună seara!

Sunt Mihai Goțiu și, asistat de Marcel Vela și Radu Oprea,