Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi, Asistat de secretarii de ședință Radu Oprea și Ion Ganea, declar deschisă sesiunea de declarații politice din această dimineață.

În deschidere, îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Cristian Ghica.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Aș dori astăzi să vorbesc despre infrastructura Bucureștiului și despre o dezamăgire, într-un anume context.

Am avut o șansă foarte mare ieri să găzduim una dintre instituțiile cele mai importante ale Uniunii Europene. Mă refer aici la Agenția Europeană a Medicamentului, șansă pe care, din nefericire, am ratat-o.

Am ratat-o în ciuda faptului că relocarea sediului Agenției Europene pentru Medicamente la București ar fi trebuit să fie o decizie politică simplă și evidentă. România este al șaptelea stat al UE ca populație, în curând al șaselea, și unul care nu găzduiește nicio instituție europeană importantă. Decizia cred că ar fi trebuit să fie în favoarea Bucureștiului, dincolo de considerentele politice de la Bruxelles.

Cum am putut, atunci, rata această șansă? În opinia mea, n-a fost din cauză că Bucureștiul nu prezintă siguranță pentru personalul agenției de altă orientare sexuală sau pentru că am avut greșeli de ortografie în textul aplicației, nici pentru că personalul ar fi preferat orașe precum Amsterdam, Milano sau Barcelona. Dincolo de subiectivismul personalului, care în mod evident că ar prefera să lucreze la Milano decât la București, trebuie să admitem că am ratat această șansă pentru că, în ciuda a ce se spune despre dosarul de candidatură, Bucureștiul nu are o infrastructură de transport public „excelentă”. Și aici vă rog să sesizați ghilimelele. Bucureștiul nu are niciun fel de infrastructură care ar putea fi considerată excelentă. Și cred că mulți de la Agenția Europeană pentru Medicamente știu acest lucru.

Avem o infrastructură gândită pentru maximum 300.000 de autoturisme, pe care circulă cel puțin un milion și jumătate. Avem un indice de congestie de 43%. Suntem în top 5 cele mai congestionate orașe din lume, poate chiar pe primul loc raportat la numărul de locuitori. Transportul în comun este supraaglomerat, iar parcul auto al RATB este deja foarte vechi. Singurul aeroport internațional, cel din Otopeni, este prea mic pentru volumul de trafic aerian pe care îl preia, iar pistele sunt puține și mici. Ne lăudăm cu metroul, dar avem una dintre capitalele cel mai puțin accesibile cu bicicleta sau pe jos din Europa.

Nici la nivel național nu stăm chiar excelent cu infrastructura. Autostrăzile sunt puține, iar tronsoanele existente sunt separate de bucăți lungi de drumuri cu două benzi, adesea într-o stare foarte proastă. Rețeaua de cale ferată este deteriorată, iar trenurile circulă foarte încet pe tronsoane lungi.

Cum putem noi, stimați colegi, concura cu Amsterdamul sau cu Copenhaga pe infrastructura de transport, atât urbană, cât și națională?

Și țineți cont că aici nu am menționat infrastructura medicală, care este dezastruoasă: spitalele lipsite de medicamente, paturi, precum și de avize ISU. Noi candidăm să găzduim sediul Agenției Europene pentru Medicamente, dar nu putem asigura necesarul de vaccinuri sau de citostatice. În schimb, la lansarea candidaturii, domnul ministru vorbea despre cum România a asigurat întotdeauna medicamente de calitate.

## Stimate colege,

Stimați colegi,

Iată că lipsa de investiții în infrastructură nu afectează doar cât stăm zi de zi în trafic sau cât stăm la coadă la farmacii. Lipsa de investiții în infrastructură distruge oportunități foarte importante pentru România. Asta în condițiile în care avem sute de milioane de euro în fonduri europene destinate infrastructurii pe care nu suntem în stare să le accesăm.

Haideți să încercăm să nu ratăm și următoarea mare șansă pentru România!

Vă mulțumesc.

Sunt Cristian Ghica, senator de București.

Mulțumesc domnului senator Cristian Ghica, din partea Grupului parlamentar al USR.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD, cu rugămintea, ținând cont de programul special de astăzi, să încercăm să ne rezumăm declarațiile la trei-patru minute.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „După mitingul PNL, așteptăm scuze față de comunitate și față de munca sinceră a unor artiști”.

Distinși colegi,

Primul protest al opoziției la Botoșani a reușit să stârnească dezamăgirea și nemulțumirea cetățenilor. Printre sloganuri, strigături, vuvuzele, scandări mai mult sau mai puțin inspirate, politicienii au scos în stradă ceea ce probabil au considerat a fi marea surpriză a serii – o parodie după cel mai cunoscut cântec despre județul Botoșani și despre marii noștri artiști.

Cititorii presei locale, și nu numai, în general, toți botoșănenii și-au manifestat dezaprobarea, dezamăgirea și revolta față de gestul politicienilor din PNL de a parodia melodia „Hai la Botoșani!”.

„Este incredibil ce s-a auzit luni seară în stradă! Ne râde toată țara. După ce ne-am mândrit cu toții cu ce au făcut fetele noastre din Botoșani, ei au reușit să-și bată joc de toată munca lor”, este unul dintre mesaje.

Un alt mesaj sună ceva de genul următor: „Așteptăm ca organizatorii sau cei vinovați de ce s-a petrecut la protestul acela să-și ceară scuze în fața noastră”, spune un alt cititor al presei locale, un tânăr care ne-a povestit că a promovat această melodie frumoasă și că nu înțelege cum un botoșănean, chiar politician fiind, poate recurge la asemenea fapte.

„Fete din Botoșani au muncit să ne facă cunoscut județul Botoșani și meleagurile natale. Iar voi vă bateți joc de munca și de imaginea lor prin această parodie.” Nu mai băgați imaginea unor politicieni în astfel de mesaje publice.

Astfel, nu doar cetățenii simpli au fost dezamăgiți, ci chiar liberali de vază, care au postat următorul mesaj: „Am fost în seara aceasta la mitingul organizat de PNL cu ocazia lansării moțiunii de cenzură. Lume multă, diversă, nemulțumirile au ajuns în toate straturile socioprofesionale, entuziasm, vuvuzele... O idee deplasată, zic eu, mutilarea politică a melodiei «Hai la Botoșani!», ca să dea bine anti-Dragnea. Nu așa ne manifestăm noi, botoșănenii. Această melodie și fetele care au dus-o în toate colțurile lumii nu trebuie compromise prin artificii pseudoartistice de doi bani. Cei care vreți să dați frâu liber liricului politic din voi compuneți, nu vă însușiți ceva gata creat.”

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În continuare, o invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna senator Carmen Eleonora Hărău.

Și îi rog pe colegii de la asistența tehnică să fie un pic mai pe fază.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „O țară ca o corabie atacată de pirați nu poate prospera!”. Vine parcă în prelungirea celor menționate și invocate de colega mea, și anume că nu totdeauna similitudinile, metaforele alese de politicieni sunt foarte bine inspirate.

În acest sens, chiar am stat să mă gândesc ce-o fi fost cu PSD, cu membrii PSD – poate un exces de sinceritate din acela subliminal, un exces de sinceritate care vine de undeva din adâncul psihicului politic – când au început să facă inspirate, neinspirate comparații între PSD, între Guvernul PSD și pirați. Și mi s-a părut interesantă abordarea, pentru că, într-adevăr, după 11 luni de la guvernare se manifestă în România o oarecare teroare, care, într-adevăr, nu este susținută cu sabia și cu pistolul, cu armele acelea medievale ale piraților, ci cu măsurile acestea fiscale, economice, arme subtile, le-aș numi eu; nu suntem departe de situația de corabie atacată de pirați. Și am să vă dau niște exemple.

PSD s-a năpustit, ca pirații, asupra persoanelor cu dizabilități, cărora, prin Ordonanța de urgență nr. 60, li s-au afectat, în mod cinic și nemilos, drepturi economice și sociale. Au urmat angajații cu timp parțial, cărora PSD, ca pirații, le-a impus contribuții sociale și impozite la nivelul salariului minim brut garantat în plată.

Tot ca pirații, guvernanții PSD n-au ratat nicio potențială victimă, astfel că au majorat prețul la carburanți, au impus noi reguli agenților economici de bună-credință și au continuat să-i tolereze pe cei numiți evazioniști, care sunt și ei tot un fel de pirați, că, vorba aceea, pirat între pirat nu-și scoate ochiul. Și, pentru a profita de faptul că sunt la putere cu o majoritate confortabilă, s-au năpustit cu toată forța și au spoliat de bani toate companiile de stat profitabile, luându-le din conturi și rezervele minimale păstrate pentru investiții, toți banii. Și tot niște pirați nemiloși, moderni or fi fost în stare să deturneze banii strânși cu greu în conturile individuale ale viitorilor pensionari din pilonul 2.

Stimați colegi,

Nu cred, din păcate, că PSD termină aici cu actele de piraterie modernă. Deși ne spun că economia duduie, veniturile fiscale colectate la bugetul public continuă să scadă de la o lună la alta, iar în 2017 vom avea un record negativ – cea mai mică pondere a veniturilor bugetare în produsul intern brut. Acest paradox are o singură explicație: bugetul continuă să fie piratat de către cei care conduc țara.

Îi mulțumim doamnei senator Eleonora Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Distinși colegi, tema declarației de astăzi am intitulat-o „România este în direcția bună”.

Doamnelor și domnilor colegi,

La aproape un an de la preluarea guvernării, alianța PSD–ALDE a reușit să înfăptuiască mai mult decât și-a propus, iar România crește prin nivelul de trai al oamenilor săi, prin economie, prin dezvoltarea sectoarelor esențiale ale vieții.

La aproape un an de guvernare se arată că a fost aplicat cu succes mai mult de un sfert din prevederile cele mai importante ale programului de guvernare, pe seama căruia electoratul ne-a dat votul de încredere și s-a format actuala majoritate parlamentară. Aceste înfăptuiri ne dau încredere că programul de guvernare ne-a asigurat accesul în Parlamentul României, este benefic și va fi realizat, chiar și depășit.

Se va vorbi mult în țară și în Uniunea Europeană despre performanța creșterii economice de circa 7% din primul an de guvernare PSD–ALDE, despre încadrarea în deficitul bugetar și despre celelalte realizări, așa cum s-a vorbit mult pe parcursul acestui an despre creșterea veniturilor tuturor românilor, fie ei salariați, pensionari, patroni sau fermieri.

Vom discuta în zilele următoare despre cel de-al doilea buget din exercițiul guvernamental 2017–2020, care ne va pune în față o sinteză a ceea ce am realizat în acest an și, totodată, o perspectivă a modului în care programul de guvernare se va îndeplini punct cu punct, așa cum a fost aprobat și acceptat de popor și de Parlament. Suntem optimiști că ne vom onora promisiunile privind dezvoltarea României și creșterea prosperității cetățenilor ei.

Evident, ca să continuăm să dezvoltăm, guvernarea trebuie să ia măsuri, să pună în practică reforme, ceea ce a și făcut până acum Guvernul care este acum în funcțiune. Reforma fiscală și cea privind legile justiției sunt cele mai edificatoare măsuri pe care ni le-a propus actualul Executiv. Ele au fost dezbătute pe parcursul întregului an, au generat multe controverse și chiar manifestări de stradă. Acum a sosit timpul ca ele să fie dezbătute, adoptate și aplicate.

Mulțumesc doamnei senator Emilia Arcan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe domnul senator Gheorghe Baciu, cu aceeași rugăminte de a încerca să ne încadrăm în trei-patru minute, pentru că mai suntem încă doi care vrem să ne citim declarațiile politice.

Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Bună dimineața, domnule președinte!

Vă mulțumesc pentru faptul că-mi dați cuvântul.

Declarația mea politică de astăzi: „Când uită omul de unde pleacă...”.

Nevenindu-mi să cred că sunt tratat diferențiat față de colegii din Parlament, doresc să vă fac părtași nemulțumirilor mele referitoare la modul în care o serie de colegi ajunși demnitari în Guvernul României înțeleg să se raporteze la interpelările noastre, demersuri menite să stabilească ordinea firească a unor situații existente în realitățile actuale ale țării și să repare nedreptățile din traiul de zi cu zi al locuitorilor. Din dorința de a fi cât mai convingător, voi da câteva exemple.

La sfârșitul primei sesiuni parlamentare din actualul mandat, am cerut ministrului economiei să elucideze problema dreptului de proprietate acordat în 1991 Societății Naționale a Cărbunelui – SA Ploiești asupra unui teren scos în 1989 din circuitul agricol pentru înființarea carierei de lignit și a haldei de steril situate pe teritoriul comunelor Valea Crișului și Arcuș din Covasna. La acea dată, ministerul era condus de către Mihai Tudose, actualul prim-ministru, același care fusese ministru al economiei și resurselor atunci când reprezentanții administrațiilor locale din cele două comune au început demersuri pentru a recupera terenurile în favoarea cetățenilor lor.

La interpelarea mea, sub semnătura doamnei secretar de stat Anca Magdalena Chiser, la data de 23.06.2017, mi s-a răspuns sec: „Apreciem că problema nu se regăsește în aria de competență a Ministerului Economiei. Apreciem că răspunsul poate fi obținut de la Ministerul Energiei.”

Întrucât doamna respectivă m-a pus pe calea cea bună, dându-mi înapoi problema, necatadicsind să o trimită dumneaei, pe filieră guvernamentală, ministerului de resort, nu mi-a rămas decât să-i mulțumesc și am urmat o altă cale. M-am adresat de această dată domnului Toma Florin Petcu, actualul ministru al energiei. Răspunsul primit în 27 octombrie, sub semnătura domnului secretar de stat Iulian Robert Tudorache, apreciază că ministerul căruia m-am adresat nu are temei legal, deoarece, la data emiterii acelor titluri de proprietate de care făceam vorbire, această responsabilitate se regăsea la Ministerul Economiei, care avea la acea dată calitatea de minister de resort. Cetățenii care m-au însărcinat cu clarificarea acestei încâlcite situații speră și așteaptă în continuare să fie reîmproprietăriți.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan Radu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Tema declarației mele politice de astăzi se numește „Solidaritatea socială, între teorie și practică”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

În tumultul dezbaterilor despre modificările aduse Codului fiscal, se aduce în discuție un principiu, acela al solidarității sociale; al faptului că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat ar distruge acest principiu, solidaritatea dintre angajator și angajat, care stă la baza modelului social european.

Principiul solidarității sociale este extrem de important pentru un social-democrat și face parte din acel set de valori fundamentale care determină acțiunea și separă ideologic stânga de dreapta.

Dacă rămânem la nivelul teoretic, astăzi, contribuțiile angajatului și ale angajatorului sunt aproape egale; ele reprezintă o stare de echilibru. De la 1 ianuarie 2018, contribuțiile vor fi în sarcina angajatului, cu certe avantaje, printre care aș menționa creșterea contributivității fiecărui angajat la fondul de pensii, deci posibilitatea reală de a avea o pensie mai mare. Teoretic, pare că echilibrul social nu mai există. Se ignoră cu bună știință faptul că, în realitate, obligația stabilirii, a reținerii și a plății contribuțiilor va fi în sarcina angajatorului, ca în prezent.

Pentru a găsi o explicație corectă asupra noilor măsuri din Codul fiscal, ar trebui să ne punem întrebări. Sigur, aici nu îi includ pe cei care repetă stereotip mantrele de pe rețelele de socializare, precum: „În toată lumea, numai Pinochet a făcut așa ceva, ca urmare a experimentului gânditorilor neoliberali din școala de la Chicago.” Cei care vor să deschidă ceva mai mult decât Facebook-ul pot afla ușor că în Chile contribuțiile sociale au fost reduse cu 27%, ceea ce nu este nicidecum cazul în România. Mai degrabă acest lucru îmi aduce aminte de nefericita perioadă Băsescu.

Dar să revenim la întrebări: cum se exprimă, practic, solidaritatea socială în România? Din păcate, răspunsul aflat este că solidaritatea angajatorului, cu capital privat sau de stat, se exprimă prin neplata la timp a contribuțiilor sociale aflate în sarcina lui. Dacă folosirea banilor care au o destinație clară, contribuțiile pentru pensii CAS, pentru asigurări de sănătate CASS, pentru șomaj, pentru concedii, pentru fondul de garantare a salariilor sau contribuția pentru accidentele de muncă, în scopul finanțării activității curente pentru obținerea de profit reprezintă solidaritate socială, atunci, evident, ceva este total greșit.

Mulțumim domnului senator Ștefan Radu Oprea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Mircea Cazan.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi se numește „S-a ajuns în România ca oricine să comercializeze produse medicale veterinare”.

Guvernul pune în pericol siguranța alimentară și sănătatea românilor prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 70/2017.

Sub pretextul transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei Uniunii Europene nr. 55/2013 din data de 5 octombrie, Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 70/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 160/1998 pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar. Dar, alături de aceste aspecte ale directivei care trebuiau transpuse prin textul ordonanței, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au introdus și alte modificări ale Legii nr. 160/1998 care sunt abuzive și pun în pericol siguranța alimentară și sănătatea publică.

Vreau să precizez că acest act normativ a primit aviz nefavorabil de la Colegiul Medicilor Veterinari din România pentru punctele 3 și 4, din motive de neconstituționalitate. De asemenea, trebuie precizat că nu s-au primit avize favorabile și conforme de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Justiției.

Ne punem întrebarea: de ce această ordonanță a fost adoptată în grabă pe 5 octombrie, la o zi după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 511 din 4 iulie 2017, care respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate referitoare la art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998?

Modificarea și completarea art. 4 lit. a) și a art. 37 din lege nu pot fi considerate situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, așa cum prevede art. 114 din Constituția României. Iar motivările din nota de fundamentare sunt forțări din dorința de a modifica cât mai repede cele două articole din Legea nr. 160 și de a profita astfel de urgența modificării favorabile și a completării prin transpunerea directivei europene.

Guvernul nu a ținut cont nici de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a statuat faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc printre bunurile și interesele protejate de tratatele Uniunii Europene și că revine statelor membre sarcina de a decide cu privire la nivelul la care intenționează să asigure protecția sănătății publice și la modul în care acest nivel trebuie atins. Astfel, este recunoscut caracterul special al medicamentelor, precum și piața acestora, având în vedere că medicamentele prescrise și utilizate în scopuri terapeutice pot să dăuneze grav sănătății. Alte directive ale Uniunii Europene precizează clar faptul că statele membre trebuie să dețină pârghii pentru un control strict al circulației și al utilizării produselor medicinale veterinare.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumim domnului senator Mircea Cazan, din partea Grupului parlamentar al PNL.

O să încerc și eu să mă încadrez, în încheiere, în trei-patru minute cu o declarație politică.

Stimate colege și stimați colegi,

Aseară, 20 noiembrie 2017, în jurul orei 19.20, am trăit în Senat unul dintre acele momente care explică supărarea, dezamăgirea, iritarea și revolta multora dintre cetățenii români față de parlamentarii și Parlamentul României.

Inițiatorul unui proiect de lege care atacă la rădăcină cea mai activă parte a societății românești a dat bir cu fugiții și și-a convins cea mai mare parte a colegilor de partid să părăsească sala de plen pentru ca proiectul să treacă tacit de Senat, fără dezbatere și fără vot. Pur și simplu, inițiatorul proiectului de lege nu a avut curajul să-și susțină proiectul în fața colegilor și, implicit, a cetățenilor și nici să asculte criticile care îi sunt aduse.

Nu mai există absolut nicio scuză pentru acest comportament. Ne aflam în timpul programului de lucru, modificat de mai multe ori pe parcursul zilei, adoptat atât în Biroul permanent, cât și în plen, cu scopul expres menționat de a permite să se voteze urgențele, proiectele de lege organice și cele al căror termen de adoptare tacită se împlinea ieri. În momentul fugii nu depășisem cu nimic programul normal de lucru al unei zile de luni în Senat.

Pe fond, proiectul de lege în discuție prevede că fundațiile și asociațiile sunt obligate să publice, la fiecare șase luni, o declarație detaliată de venituri și cheltuieli în care să fie menționată fiecare persoană care a dat bani respectivei fundații sau asociații și valoarea acestui venit. Dacă acest lucru nu se întâmplă la timp, lucru aproape imposibil în cazul donațiilor on-line ori prin SMS și/sau al campaniilor de _crowdfunding_ , ONG-ul respectiv își încetează de îndată activitatea. Până și Guvernul PSD–ALDE a dat aviz negativ acestui proiect de lege nociv.

Stimate colege și stimați colegi,

Să fie clar: nu fundațiile și nici asociațiile sunt cele care au furat România, nu în societatea civilă sunt evazioniștii ori „băieții deștepți” din afacerile cu statul! Obligațiile de transparență privind sursele de venit și cheltuirea lor prevăzute la ora actuală în sarcina ONG-urilor sunt mult mai ridicate decât cele ale partidelor, pentru a nu mai vorbi de instituții publice ori de firme care derulează afaceri pe bani publici.

În încheiere, dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice și nu au ajuns să le citească astăzi:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Florian Dorel Bodog, Cristina Mariana Stocheci, Nicolae Avram, Tit Liviu Brăiloiu, Roxana Natalia Pațurcă, Vasilică Toma, Florin Cârciumaru, Victorel Lupu, Niculae Bădălău, Ovidiu Cristian Dan Marciu, Miron Alexandru Smarandache, Lucian Trufin și Adrian Țuțuianu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Cătălin Dumitru Toma, Marius Nicoară, Eugen Țapu-Nazare, Iancu Caracota, George Cătălin Stângă, Costel Șoptică, Ion Marcel Vela și Cornel Popa;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Dan Lungu;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: Iriza Scarlat;

– din partea Grupului parlamentar al PMP: Vasile Cristian Lungu și Dorin Valeriu Bădulescu.

Aceasta a fost ședința de declarații politice de astăzi, 21 noiembrie 2017, în care am fost asistat de secretarii de ședință Radu Oprea și Ion Ganea. Le mulțumesc pentru colaborare.

Declar închisă sesiunea de declarații politice. Începem în curând sesiunea de plen, pe vot pe legi. O zi bună în continuare!

Și vă rog să fiți de acord să resupunem la vot ordinea de zi, cu această propunere. Din câte știu eu, nu au fost probleme. E o reexaminare la solicitarea Președintelui României. Raport cu amendamente admise în sensul celor solicitate de Președintele României.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Vă supun la vot propunerea domnului senator Șerban Nicolae privind schimbarea ordinii de zi.

Vă supun la vot ordinea de zi, cu modificarea pe care ați aprobat-o.

Vă informez că la balcon avem un grup de elevi și profesori de la Liceul Tehnologic „Marin Năstase” din Tărtășești, Dâmbovița – domnul senator Adrian Țuțuianu.

De asemenea, mai avem profesori de limba și literatura română din municipiul Târgoviște.

Mulțumesc.

Programul de lucru pentru această zi: 10.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 21 noiembrie 2017, ședință condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ion Ganea.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 93 de senatori.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu sunt comentarii, vă supun la vot ordinea de zi.

Domnul senator Nicolae Șerban, microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Stimați colegi, bună ziua tuturor!

Am o rugăminte. Am crezut că începem cu programul de lucru. La ordinea de zi am o propunere. Este pe rolul nostru legislativ de astăzi o lege organică, deci ar urma doar dezbaterea astăzi și votul luni, la punctul 27 în planificarea inițială, dat peste cap ca urmare a modificărilor de program de ieri, o propunere legislativă privind instituția Avocatului Poporului. Vă rog să fiți de acord să mutăm acest proiect, pentru dezbatere – el n-a ridicat probleme deosebite nici la Comisia juridică –, pe poziția a cincea, urmând ca votul final să fie dat, ca la orice lege organică, luni, 27 noiembrie.

Dacă nu sunt, vă supun la vot programul de lucru.

Dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege:

– Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Termenul pentru sesizare, vă informez, este de cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii. Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 21 noiembrie 2017.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2017.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 27 noiembrie 2017: 12.30, ședință pregătitoare; 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri; – marți, 28 noiembrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmând lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 29 noiembrie 2017 – lucrări în comisiile

- permanente;

- joi, 30 noiembrie – zi liberă;

- vineri, 1 decembrie – zi liberă;

- sâmbătă, 2 decembrie – activități în circumscripțiile

- electorale.

- Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Poftim?

Dacă nu sunt,

- abținere, programul a fost aprobat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1.141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene – COM(2017) 481 final. O invit pe doamna președinte Gabi Crețu. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Am fost sesizați pentru examinarea ex-ante cu Propunerea de modificare a Regulamentului privind funcționarea partidelor politice europene, întrucât majoritatea dintre noi suntem membri ai partidelor politice europene și colaborăm cu fundațiile politice europene.

Vreau să precizez care sunt modificările:

- permite numai partidelor, nu și persoanelor fizice, să

- înființeze un partid politic european;

– ridică pragul de reprezentare în Parlamentul European de la unu la trei deputați, pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor publice în încercări populiste de înființare a unor partide europene în jurul unei singure persoane;

– reduce cota de finanțare – care până acum era 15, respectiv 10% – la 10% pentru partidele politice și 5% pentru fundațiile politice europene. Fac precizarea că partidele și fundațiile europene sunt finanțate prin bugetul Parlamentului European. Deci așa cum avem noi anumite institute în subordinea Parlamentului, la fel se întâmplă cu partidele politice europene. Așa cum spuneam, se reduce cota de cofinanțare, pentru că s-a sesizat că era foarte greu de îndeplinit și se făceau tot felul de artificii financiare ca să poată fi îndeplinită, și, atunci, s-a preferat reducerea ei;

– de asemenea, se introduc măsuri pentru ca ordonatorul principal de credite, respectiv Parlamentul European, să poată controla utilizarea corectă, în scopuri politice, a banilor..., și nu deturnarea lor în alte scopuri.

Ca urmare a analizei, am considerat că respectă atât principiul proporționalității, cât și pe cel al subsidiarității, identificând baza juridică în art. 224 din tratat și art. 106 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, și certificăm, de asemenea, forma juridică aleasă, respectiv regulamentul, întrucât este un act de modificare a unui alt regulament.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președinte.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Propunerea de directivă pe care am examinat-o își propune să actualizeze reglementările actuale în privința falsificării mijloacelor de plată, datorită apariției unor noi mijloace, altele decât numerarul, și diversificării mijloacelor de plată electronice.

În cadrul comisiei a fost raportor domnul senator Toma și au participat atât instituțiile Executivului implicate, respectiv Afacerile Externe și Ministerul Justiției, cât și Comisia juridică a Parlamentului, care a emis un punct de vedere.

În urma examinării, am constatat că temeiul juridic al propunerii este art. 183, deci există un temei juridic care precizează explicit contrafacerea mijloacelor de plată, criminalitatea informatică și criminalitatea organizată ca domenii de gravitate deosebită.

Alegerea formei juridice este directiva, pentru că stabilește doar niște limite minime pentru pedepse, lăsând fiecărui stat membru să și le adapteze la sistemul propriu juridic.

Respectă și principiul subsidiarității, întrucât este extrem de dificil de realizat unilateral o asemenea reglementare, mai ales că majoritatea statelor membre utilizează o monedă comună.

De asemenea, nu avem obiecții cu privire la proporționalitate și considerăm oportune clarificările în definirea instrumentelor de plată, pentru că au apărut și altele noi, stabilirea unor infracțiuni de sine stătătoare, în afară de utilizarea frauduloasă a acestor instrumente.

Aveți pe site... Noi am făcut pentru cei interesați, în special de la comisiile care reglementează intern și de la Comisia economică, am făcut o descriere pe larg a propunerii de directivă, pentru că ea va veni la un moment dat la transpunere și e bine să știm ce modificări aduce.

În aceste condiții, vă propun să aprobați raportul, în formula pe care noi am elaborat-o împreună cu comisiile care au contribuit.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

De asemenea, vă informez că hotărârea se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Mulțumesc.

Propunerea de decizie a fost examinată ex-ante în comisie împreună cu instituțiile implicate și Comisia pentru politică externă, de asemenea, precum și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Raportor a fost domnul senator Eugen Orlando Teodorovici.

În urma analizei, am constatat că temeiul juridic este art. 212 din tratat, prin care Uniunea Europeană poate desfășura acțiuni de cooperare economică, financiară și tehnică, inclusiv de asistență, în special în domeniul financiar, cu țări terțe.

Ținând cont și de poziționarea României, care stabilește drept una din prioritățile sale Georgia în politica de cooperare pentru dezvoltare și în politica de vecinătate, am considerat că ar trebui să susținem continuarea asistenței financiare față de Georgia.

Este al treilea pachet de asistență. Primele două au fost formate mai curând din granturi. Acesta este un împrumut, în mare măsură, 35 de milioane, pe 15 ani, la care se adaugă 10 milioane granturi, pentru a-i încuraja și susține în reformele interne.

Vă propunem să susținem decizia Consiliului în privința continuării programului de asistență pentru Georgia.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții?

Și acest proiect se găsește pe pagina de internet a Senatului.

Vă

Stimați colegi,

Începem dezbaterea și votul inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–60 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscrisă Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetăriidezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației (L397/2.09.2015).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Dan Dumitrescu, secretat de stat, Ministerul Sănătății. Microfonul 8. Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dan Dumitrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună dimineața, domnule președinte și stimați senatori! Prin prezentul proiect de lege de aprobare se reglementa înființarea Institutului Național de Cercetare „Cantacuzino”, în subordinea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, prin reorganizarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino”.

Ținând cont de faptul că, ulterior, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 96/2016, prin care s-a stabilit trecerea Institutului Național de Cercetare „Cantacuzino” din subordinea Autorității Naționale de Cercetare în subordinea Ministerul Sănătății, iar în septembrie 2017 Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 66/2017, prin care se stabilește înființarea Institutului Național de CercetareDezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, în subordinea Ministerului Apărării Naționale, prin preluarea patrimoniului, personalului și a activității Institutului Național de Cercetare, aflat în subordinea Ministerului Sănătății, Ministerul Sănătății susține votarea acestui proiect de lege, ținând cont de raportul Comisiei pentru sănătate publică, adică cere un vot de respingere.

Vă mulțumim.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru sănătate.

Vă rog, microfonul 7.

Legea este trimisă la reexaminare de Președintele României, având ca obiect de reglementare înființarea Institutului Național de Cercetare „Cantacuzino”. Pentru că, așa cum ați auzit și de la reprezentantul Ministerului Sănătății, la data de 21 septembrie 2017, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 66/2017, care stabilește înființarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”.

Ca urmare a dezbaterilor, membrii comisiilor au admis, cu unanimitate de voturi, cererea de reexaminare formulată de Președintele României și au hotărât întocmirea unui raport de respingere a Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015 privind stabilirea unor măsuri în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării în vederea asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației.

În consecință, Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a legii, în formularea transmisă la promulgare. Precizăm că Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule doctor. Dacă sunt intervenții? Vă rog, microfonul 2.

Vă rog, domnule profesor.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XI.2017

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Problema Institutului „Cantacuzino” este o problemă veche, care a fost discutată de foarte mult timp. Trecerea acestui institut în subordinea Ministerului Apărării Naționale mi se pare ceva foarte nelalocul său, prin faptul că Institutul „Cantacuzino” este un institut de cercetare, un institut care are rolul de a crea substanțe imunoprotectoare, imunoterapeutice și antidoturi. Pentru acest institut, având în vedere că are aceste roluri foarte importante, eu sunt sigur că Armata nu are personal atât de calificat să poată face față cercetărilor din acest domeniu.

După părerea mea, Institutul „Cantacuzino” ar fi bine să treacă în subordinea Ministerului Sănătății, a Ministerului Cercetării și a Academiei Române. Academia Română știm că are în subordinea sa toate institutele de cercetare, pe care le-a dus la bună împlinire până în momentul de față.

Armata are un rol foarte dificil în această problemă și mie îmi este frică ca această armată, care luptă de dimineață până în noapte pentru a crea diferite arme care să lupte împotriva diferitelor persoane, să nu creeze o armă biologică, cu ajutorul căreia să poată face față diferitelor agresiuni.

Această situație îmi impune să vă amintesc următorul fapt: istoria militară, istoria, în general, care se învață în școli este o istorie criminală, prin faptul că arată cum unii i-au omorât pe ceilalți. Singura istorie benefică pentru oameni este istoria medicinii, care arată cum unii i-au ajutat pe ceilalți. Deci mi se pare foarte nelalocul său ca un astfel de institut, „Cantacuzino”, care are un rol foarte important în profilaxia diferitelor boli, în crearea, cum am spus, a substanțelor imunoprofilactice, terapeutice și ante... diferitelor boli, atunci, mi se pare foarte nelalocul său ca acest institut să fie în mâna Armatei.

Pe de altă parte, trebuie să amintesc și faptul că cercetarea trebuie ținută sub control, prin faptul că cercetarea are o parte bună și o parte rea. Aș vrea să amintesc numai faptul că marele savant Einstein a făcut foarte multe cercetări renumite în toată omenirea, dar a creat și arma cea mai periculoasă, care a omorât cea mai mare parte..., o mare parte din omenire, adică arma atomică.

Mulțumim, domnule profesor. Dacă mai sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

## Dragi colegi,

Institutul „Cantacuzino” trebuie să devină un obiectiv strategic de interes național. Sănătatea publică ține de siguranța națională. Din păcate, iresponsabilitatea și lipsa de viziune au adus acest institut în situația în care nu mai poate nici măcar să contenționeze propria biobază. E vorba de colecția națională de culturi microbiene și celulare. Ce să mai vorbim de capacitatea de producție a mijloacelor de imunoprofilaxie a populației României sau de capacitatea de diagnostic microbiologic al bolilor infecțioase?

Pe lângă preluarea de către Ministerul Apărării a patrimoniului, personalului și a activității acestui institut, HG-ul subsecvent acestei legi ar trebui să prevadă premisele pentru un buget preferențial, personal suficient și motivat, obiective cu termene precise și parcurs auditat constant.

De asemenea, cred că ar fi oportun un raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului sau al ministrului sănătății, care să devoaleze actorii și mijloacele prin care s-a ajuns ca un obiectiv de importanță strategică din această țară să fie dezagregat bucată cu bucată și să ajungă în starea în care este astăzi.

Sper să fie vorba doar de incompetență și iresponsabilitate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vă informez că raportul comisiei este de respingere a Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2015, în sensul admiterii cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

- Vă

Vă mulțumesc.

La punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 62 și modificarea art. 110 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic (L294/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului... Inițiatorul, dacă este prezent.

- Avem inițiator?

- Nu avem.

Atunci, dau cuvântul domnului secretar de stat al Ministerului Apelor și Pădurilor, domnul Istrate. Microfonul 8. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege nu poate fi susținut, din următoarele motive: situațiile privind completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic prevăzute în proiect sunt deja reglementate în actele normative privind securitatea și protecția muncii și ar fi un exces de reglementare.

În ceea ce privește „infracțiunea silvică”, utilizată în textul propus spre modificare, este utilizată în mod incorect; ar trebui „infracțiune”, iar amenda, ca sancțiune principală, se aplică în cazul contravențiilor, și nicidecum în cazul infracțiunilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Comisia pentru agricultură, microfonul... Mediu?

Microfonul 6.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul interzicerii, sub sancțiune penală, a exploatării și transportului masei lemnoase pe timp de noapte în fondul forestier.

Cele trei comisii sesizate pe fond au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți și o abținere, să adopte un raport comun de respingere.

Motivarea respingerii: interdicția executării lucrărilor de exploatare a arborilor pe timp de noapte există deja în legislația în vigoare.

Comisiile supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

La vot, pentru luni, ora 17.00.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 363/2013 privind transmiterea unui teren din administrarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, prin Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea Consiliului Județean Tulcea (L441/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, domnului deputat Eduard Simion. Microfonul 5. Vă rog.

## **Domnul Lucian Eduard Simion** – _deputat_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Susțin astăzi în fața dumneavoastră un proiect așteptat și necesar pentru județul Tulcea și pentru Delta Dunării, în speță – „Portul Turistic Murighiol”. Un proiect pentru care la sfârșitul anului 2013 s-a transmis o suprafață de 16.000 de metri pătrați, aflată în comuna Murighiol, din administrarea Ministerul Mediului, prin Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, în administrarea consiliului județean, pentru o perioadă de patru ani. Din anul 2014 și până în prezent, consiliul județean a făcut toate diligențele necesare finanțării acestui proiect din surse guvernamentale sau din surse europene, dar nu s-a găsit o soluție viabilă și utilă în timp. Trebuie să vă spun că administrația publică a județului Tulcea a alocat bani din bugetul propriu pentru realizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic pentru această investiție complexă, care face parte integrantă din strategia de dezvoltare pe termen lung a județului Tulcea și a Deltei Dunării.

Din păcate, termenul stabilit de Legea nr. 363/2013, prin care consiliul județean poate administra suprafața de teren pe care urmează să se construiască Portul Turistic Murighiol, expiră peste o lună, la sfârșitul acestui an.

Fac apel la înțelegerea dumneavoastră și pledez în favoarea realizării acestui proiect, care a fost inclus în Masterplanul investițiilor în turism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 558 de anul acesta (din 2017), și

Mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Sirma Caraman, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale. Microfonul 10.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă, având în vedere necesitatea realizării obiectivului necesar pentru dezvoltarea turismului în Delta Dunării.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Comisiile: juridică și mediu. Mediu. Microfonul 6.

Vă rog, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul propunerii legislative a fost prezentat pe larg de către inițiator.

Avizele favorabile au venit de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, iar cele două comisii sesizate pe fond au analizat propunerea și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise, pe care-l supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative, propunerea făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul – prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

La punctul 4 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și pentru completarea Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (L257/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Doamna Alina Gorghiu este inițiator la această lege?

A, îmi cer scuze! La următoarea.

...procedură pe care vreau să o explic acum: sunt două puncte unul după altul pe ordinea inițială de zi care reglementează același lucru, același domeniu de reglementare, punctele 4 și 5.

Am renunțat la...

Punctul 5.

...punctul 5 și am fost de acord să lucrăm pe textul venit de la Guvern.

Ok. Vă mulțumesc pentru intervenție.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat, Ministerul Justiției, doamna Sofia Mariana Moț. Microfonul 9.

Sărut mâna!

Vă rog, doamnă.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare se impune a fi supus atenției dumneavoastră, motivat de faptul că, de la data adoptării proiectului..., adoptării acestei ordonanțe de guvern, atât legislația a evoluat, cât și în procedura de aplicare a normelor legale au apărut diferite probleme ce necesită a fi reglementate.

Învederez doar faptul că între timp au intrat în vigoare atât Codul civil, cât și Codul de procedură civilă, dar și Codul penal, motiv pentru care se impune armonizarea dispozițiilor acestor coduri cu normele ordonanței de guvern supuse modificării.

Prin urmare, ceea ce s-a învederat mai devreme, că există în această ședință și propunerea legislativă care vizează tot modificarea și completarea aceleiași ordonanțe de guvern, vă supun atenției proiectul adoptat de Guvern în ședința din 27 iulie 2017, în forma în care Guvernul l-a adoptat, motiv pentru care nu susținem propunerea legislativă de la punctul 5.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice. Microfonul 5.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Avem două propuneri cu același obiect, un proiect de lege și o propunere legislativă. Așa cum s-a precizat deja de către doamna Gorghiu și doamna secretar de stat, au fost intervenții substanțiale la proiectul de lege al Guvernului în cadrul Comisiei juridice. Practic, propunerile venite de la colegii PNL au fost adoptate ca amendamente la acest proiect de lege.

De aceea, în 15 noiembrie, membrii Comisiei juridice au adoptat, cu unanimitate, un raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu sunt.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul admis mai este susținut în plen?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Respins.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă mulțumesc, dacă nu îl susțineți.

Vă

Vă

La punctul 5, pentru informarea dumneavoastră, așa cum ați hotărât, intră punctul 27, la care este înscrisă Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea art. 16 alin. (3) din Legea nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L566/10.10.2016).

Vă informez că este reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul avocat al poporului, domnul Victor Ciorbea.

Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Victor Ciorbea** _– avocatul poporului_ **:**

## Onorat prezidiu,

## Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Doar câteva cuvinte. Acest proiect de lege a fost adoptat, cu o largă majoritate, de către Senat în luna iunie.

Domnul președinte a formulat câteva obiecții punctuale. În Comisiile juridică și de buget, finanțe de la Senat au fost aprobate aproape toate obiecțiile formulate de domnul președinte.

Rugămintea este să adoptați proiectul, de fapt, cererea de reexaminare în forma în care este menționată în raportul Comisiei juridice, care a avut la bază și raportul Comisiei de buget, finanțe.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator...

Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Textul vă este cunoscut din ședințele anterioare.

În ședința din 15 noiembrie, membrii Comisiei juridice au analizat cererea de reexaminare și legea trimisă la promulgare și au decis să adopte, cu unanimitate, un raport de admitere parțială, cu amendamente admise.

Proiectul face parte din categoria legilor organice; Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Un pic de răbdare.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere.

Legea face parte din categoria legilor organice; Senatul este Cameră decizională.

Prin urmare eu v-aș propune să susținem amendamentele azi, dacă sunt, ca să venim cu ea la vot și să nu mai avem aceleași interferențe.

Vă rog, dacă susțineți amendamentele. Doamna senator Dinu Ramona. Microfonul central.

Amendamentul nr. 1 din tabelul de amendamente respinse privește art. 9 alin. (4[1] ).

În forma adoptată la Camera Deputaților avem următorul text: „Pensia de serviciu a avocatului poporului se actualizează în raport cu indemnizația judecătorilor Curții Constituționale și se impozitează potrivit legii. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, avocatul poporului își păstrează pensia aflată în plată.”

Textul amendamentului propus: „Pensia de serviciu a avocatului poporului se actualizează din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, avocatul poporului își păstrează pensia aflată în plată.”

Motivația. Prin raportare la modul de stabilire a pensiei de serviciu pentru judecătorii Curții Constituționale, legiuitorul a stabilit această procedură și în cazul avocatului poporului. Referitor la excepția propusă de inițiator pentru actualizare, s-ar încălca prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție prin instituirea acestui privilegiu nejustificat.

În vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echității de tratament și egalității de tratament între toți beneficiarii legislației în vigoare incidente și pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat, se impune ca actualizarea să se realizeze cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se realizează acest procedeu de actualizare.

Mulțumesc frumos.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 171/29.XI.2017

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă

**Domnul Marian Pavel**

**:**

33, cu votul...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

Vă rog, al treilea amendament.

Vă rog?

33.

33. Tot neadoptat rămâne, să știți.

Vă mulțumesc frumos.

Vă rog, al doilea amendament.

Al doilea amendament din tabelul de amendamente respinse se referă la art. 11 alin. (10).

În forma adoptată la Camera Deputaților avem următorul text: „La încetarea mandatului, adjuncții avocatului poporului pot fi numiți, la solicitarea acestora, într-o funcție de conducere sau de execuție, prin ordin al avocatului poporului, în cadrul instituției, pe posturile vacante.”

Textul amendamentului este următorul: „La încetarea mandatului, adjuncții avocatului poporului pot participa, în condițiile legii, la concursul sau examenul organizat pentru ocuparea unei funcții de conducere sau execuție, în cadrul instituției, pe posturile vacante.”

Motivația acestui amendament. Prin această prevedere propusă de inițiator s-ar institui un privilegiu pentru foștii adjuncți ai avocatului poporului la ocuparea unui post vacant în cadrul instituției, în detrimentul altor persoane care ar îndeplini criteriile cerute pentru ocuparea respectivului post prin concurs.

O astfel de dispoziție derogatorie de la regimul general al angajării încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție, conform căruia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. De asemenea, propunerea contravine și dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, conform căruia pentru personalul contractual sau alte categorii de personal care nu beneficiază de statute speciale ocuparea unui post vacant sau temporar vacant se face prin concurs sau examen, pe baza regulamentului-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Vă rog să observați că propunerea de amendament se referă la perioada de după încetarea mandatului și deci a statutului special și că stipulează în mod expres dreptul de a candida pe un alt post din cadrul instituției, având în vedere limitarea de timp în privința mandatului și procedura de acces la un nou mandat.

Mulțumesc frumos.

Se referă la art. 11 alin. (12).

Textul aprobat de Camera Deputaților pentru acest articol și alineat este următorul: „Pensiile de serviciu ale adjuncților avocatului poporului se actualizează în raport cu indemnizația brută lunară a adjuncților avocatului poporului în activitate. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, adjunctul avocatului poporului își păstrează pensia aflată în plată.”

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Vă

Întrucât legea face parte din categoria legilor organice, luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 5, care devine punctul 6, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor și efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 1 septembrie 2000, aprobată prin Legea nr. 298/2002, și pentru completarea Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare (L304/4.09.2017).

Doamna senator Gorghiu, vă rog. Microfonul 2.

Domnule președinte, mulțumesc.

O să dau citire art. 94, care spune că inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului, și o să vă rog să luați în calcul că noi am agreat în Comisia juridică să renunțăm la textul pe care l-am depus și să lucrăm pe un text venit de la Guvern, lucru care s-a și întâmplat. Motiv pentru care vă rog să luați act, prin vot, de solicitarea noastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Eu vă cred pe cuvânt, nu trebuie să dați citire articolului. Supun plenului cererea doamnei senator de retragere a proiectului.

Mulțumesc.

La punctul 6, care devine punctul 7 al ordinii de zi, este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național (L295/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Istrate, secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 8. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține acest proiect de act normativ. Prin această propunere de completare a Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național se realizează cadrul legal pentru finanțarea proiectării și executării lucrărilor de construire de noi căi ferate forestiere, precum și pentru finanțarea proiectării și execuției lucrărilor de intervenție de natura investițiilor la căile ferate forestiere existente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamna președinte, Comisia pentru agricultură. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, împreună cu Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie, a fost sesizată de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 6 din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier național.

Propunerea legislativă, după cum spunea și domnul secretar de stat, completează art. 6 din această lege, astfel încât fondul de accesibilitate al pădurilor să fie utilizat și pentru căile ferate forestiere.

În urma dezbaterilor care au avut loc în două ședințe consecutive, cele trei comisii au întocmit un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă.

Legea ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președintă. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Trebuie să știm că România este din nou codașă în ceea ce privește numărul de kilometri pe suprafața fondului forestier în Europa.

Cred că este o măsură bine-venită, fiindcă noi am desființat căile forestiere, să le spunem, dar nu am pus nimic în loc, nici măcar drumuri forestiere.

Aici va trebui – și profit de prezența domnului ministru secretar de stat – să atrag atenția asupra Măsurii 2.8 din Strategia forestieră națională 2017–2027. Nu mi se pare... și o să... la dezbaterea publică, care sper să aibă loc și în cadrul Parlamentului, ca la sursa de finanțare pentru obiective de accesibilizare să nu prindem, în mod evident, măcar din 2020 încolo, fonduri europene. Iar ca obiectiv al Strategiei forestiere, cred că este necesară introducerea unui nou obiectiv, punctul 6, care se referă strict la fonduri europene.

Să nu uităm că la nivelul Uniunii Europene există peste 50 de măsuri care se adresează fondului forestier, domeniului silviculturii, pe când, în România, undeva între... la patru măsuri, astăzi, putem accesa. Cred că va trebui, separat, să tratăm problema fondurilor europene și în domeniul silviculturii în general.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare; Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă

La punctul 7 al ordinii de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2017 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru modificarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților (L394/16.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului președinte de la Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, domnul Adrian Vlad.

Microfonul 10. Vă rog.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele_

## _Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul act normativ se stabilește calitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forțelor de Muncă ca punct unic de contact național pentru integrarea pe piața muncii a șomerilor de lungă durată, precum și de coordonare interinstituțională la nivel național și teritorial, prin agențiile de ocupare a forței de muncă județene și a municipiului București, pentru punerea în aplicare a prevederilor Recomandării privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul 7, reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2017, care are ca obiect integrarea pe piața muncii a șomerilor de lungă durată, de fapt, implementarea unei recomandări a Consiliului în legătură cu acest aspect.

Pe cale de consecință, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere și supun plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu sunt.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei...

Doamnă, vă rog, nu pot să vă refuz. Microfonul 2, da... Domnul Oprea v-a blocat. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Partidul Național Liberal a analizat textul de lege și am ajuns la concluzia că, dată fiind starea deplorabilă a pieței forței de muncă, cu penurie accentuată, este nevoie de o intervenție energică, pe toate căile posibile. Și îmi permit..., la momentul acesta, introduc în discuție una dintre inițiativele legislative care urmează – lucrul acesta nu se va putea face totuși atâta vreme cât se încurajează, prin venituri de toate felurile, nemunca. Dar asta este deja altă problemă, pe care o s-o discutăm tot astăzi.

Suntem de acord... și suntem de acord în totalitate cu acest act normativ.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, mai declar o dată încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, prima Cameră sesizată.

La punctul 8 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L351/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Nu avem.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte – Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, domnul Adrian Vlad.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Începând cu data de 1 ianuarie 2011, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificări și completări ulterioare, act normativ prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Prin urmare, la elaborarea legii s-au avut în vedere eliminarea criteriilor diferite, mai avantajoase, în favoarea anumitor categorii profesionale la acordarea pensiei din sistemul public și respectarea principiilor egalității, contributivității și solidarității sociale.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Reprezentantul Comisiei pentru muncă, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în dezbatere și această propunere legislativă care vizează instituirea dreptului de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare pentru persoanele care au locuit în anumite zone cel puțin 30 de ani.

Sigur că am mai avut asemenea propuneri legislative, ele sunt generoase ca idee, sunt însă aproape inaplicabile și total inaplicabile, dacă vreți, până la urmă, având în vedere faptul că nu sunt stabilite criterii clare pe baza cărora poți să diferențiezi care sunt persoanele care pot beneficia sau nu de asemenea drepturi. Nu avem măsurători și, până la urmă, consecința este aceea că nu îmbunătățim starea de sănătate a populației pe baza acestor măsuri.

Acolo, unitățile care realizează activități poluante ar trebui să ia măsuri pentru a reduce acest risc, și nu această idee de a pensiona oamenii mai devreme.

Sigur, sunt argumente multe care pot fi invocate aici. Cert este faptul că noi am respins și am adoptat un raport de respingere și pe baza acestor argumente, și pe baza faptului că la ora actuală există o propunere similară aflată în dezbatere la Camera Deputaților, unde inițiatorii pot depune amendamente, și acolo va fi discutată și luată o decizie.

Deci, pe cale de consecință, comisia vă propune un raport de respingere.

Legea este organică. Mulțumesc.

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule...

De asta sunteți președinte.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Sigur, să înțeleg tot.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul Oprea este de acord, să știți.

Politică.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins.

Senatul, prima Cameră sesizată; lege organică. Luni, la ora 17, la vot.

La punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 lit. c) din Legea nr. 263 din 16 decembrie

- 2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L343/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiatori?

Dacă nu avem inițiatori, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad.

Microfonul 10. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Microfonul 2. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc.

Partidul Național Liberal este de acord cu o parte dintre argumentele prezentate de domnul președinte. Cu toate astea, din consecvență cu modul în care am abordat acest tip de propuneri de inițiativă, vom vota pentru inițiativa legislativă, nu împotriva ei.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Doamnă, cu scuzele de rigoare, Grupul parlamentar al PNL, nu partidul, că nu tot partidul este de acord, că sunt convins că nu l-ați consultat pe tot.

Dacă mai sunt intervenții?

Vă rog, microfonul 2.

Am contat pe capacitatea dumneavoastră de înțelegere, dincolo de o biată eroare de...

Exprimare.

...exprimare a unui senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit prevederilor art. 84 din Legea nr. 263/2010, copiii au dreptul la pensie de urmaș în următoarele cazuri: până la vârsta de 16 ani, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată conform legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani, și pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se afla într-una din situațiile de mai sus.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Rotaru. Microfonul 7. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru sănătate.

Pe cale de consecință, și Comisia pentru muncă a luat în discuție acest proiect legislativ și a adoptat un raport de respingere.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, doamnă. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Având în vedere faptul că nu suntem Cameră decizională și considerăm acest text de lege... Noi, grupul de senatori ai Partidului Național Liberal, vom vota pentru acest proiect legislativ, ca semnal pentru colegii noștri din Camera Deputaților.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă mulțumesc mult, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Vă informez că raportul comisiei este de respingere. Senatul, prima Cameră sesizată; lege ordinară. Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 10 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L344/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Dacă nu avem inițiator, dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Vă rog.

## **Doamna Eleonora Carmen Hărău**

**:**

Avem inițiator.

a impozitului pe venit și așa mai departe. În acest sens..., cu toate acestea, angajatorii sunt obligați să emită adeverințe pentru fiecare angajat care devine șomer și urmează să solicite indemnizația de șomaj.

Susținem că datele din adeverințe le dublează pe cele din declarații și din registru, fapt care dovedește că aceste adeverințe sunt redundante.

În acest sens, am formulat această propunere legislativă care ușurează obținerea indemnizației de șomaj. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad.

Microfonul 10. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dispozițiile legale incidente în materia asigurărilor pentru șomaj aflate în vigoare conțin reglementări de natura celor prevăzute în propunerea legislativă supusă atenției noastre. Mai mult, se regăsesc în Normele metodologice de la Legea nr. 76/2002.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Avem inițiator?

Aveți onoarea. Dacă știați că urmează legea, trebuia să...

Nu, vă rog, inițiatorii numai acolo, domnule senator. Cu scuzele de rigoare pentru dumneavoastră. Asta era observația mea. Îmi cer scuze! Ăsta-i Regulamentul Senatului. Este o onoare să fii inițiator la asemenea lege. Microfonul 6, nu?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 76, în sensul instituirii, începând cu 1 ianuarie 2018, a unei noi proceduri de acordare a indemnizației de șomaj, care să degreveze atât șomerii, cât și angajatorii de sarcina procurării și eliberării de documente, transferând rolul activ în acest domeniu autorităților și instituțiilor publice.

În motivarea soluțiilor propuse, inițiatorii arată că, în prezent, procedura de acordare a indemnizației de șomaj este încă birocratică și, în acest sens, am încercat să găsim, să impunem, să arătăm că se pot..., că acest sistem se poate debirocratiza și am încercat să nu mai obligăm șomerii să contacteze diverși furnizori de acte doveditoare, foști angajatori, structura teritorială a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, furnizorii de servicii de specialitate și așa mai departe, iar, pe de altă parte, am încercat să eliminăm anumite obligații pentru angajatori, care, în baza Codului fiscal și a Codului muncii, ar fi obligați să depună declarațiile privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Luând în discuție această propunere legislativă, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a ajuns la concluzia de a adopta un raport de respingere, având în vedere că modalitatea de stabilire, certificare și valorificare a stagiului de cotizare în sistemul asigurărilor de șomaj se realizează, așa cum preciza și domnul secretar de stat, prin Hotărârea Guvernului nr. 174/2002.

Mai mult decât atât, o observație pe un precedent de această natură este aceea că Curtea Constituțională a avut undeva o observație legată de neconstituționalitate pe un alt text de act normativ care viza reglementarea unei situații relativ similare, pe bază de lege. Având în vedere faptul că astăzi operează o hotărâre de guvern, și nu o lege, se punea și problema constituționalității acestei propuneri legislative.

Pe cale de consecință, comisia, așa cum am spus, a adoptat un raport de repingere.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc.

La analiza Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal am tras concluzia că, deși există anumite suprapuneri invocate de reprezentantul Guvernului în ceea ce privește propunerea legislativă în legislația anterioară, ele nu se suprapun identic.

În al doilea rând, Curtea Constituțională face, într-adevăr, referire la anumite aspecte de acest tip, dar noi am constatat că nu se referă strict la acest gen de reglementări propuse de colegii noștri de la PMP, așa încât Partidul Național Liberal va susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Nu.

**Domnul Ion Ganea**

**:**

Nici partidul, de data asta.

Nu.

Vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul, prima Cameră sesizată. Lege organică.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr. 2 și modificarea anexei nr. 3 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L299/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere, cu amendamente respinse, cu unanimitate de voturi. Pe cale de consecință, supunem dezbaterii și adoptării raportul de respingere.

Lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamna senator Hărău, cu privire la punctul grupului, la scafandri.

Microfonul 2. Vă rog.

Susținem, din motive de dublă reglementare, punctul de vedere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Senatul, prima Cameră sesizată. Lege organică.

Luni, la ora 17, la vot final.

La punctul 12 avem înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea pe lângă casele de copii și centrele de plasament a unor ateliere sau centre de ucenicie (L303/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiatori?

Dacă nu avem, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad.

Microfonul 10. Vă rog.

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad. Microfonul 10. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea prevăzută în alin. (1) din articolul proiectului de lege supus examinării, de introducere a unui nou punct în anexa nr. 2 la Legea nr. 263, și anume: „activitatea desfășurată de scafandri și chesonieri, constând în lucrări permanente sub apă la suprapresiune”, dublează, de fapt, punctul 10 din aceeași anexă, care se referă la lucrări permanente sub apă, la suprapresiune, scafandri și chesonieri.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la Propunerea legislativă privind înființarea și funcționarea pe lângă casele de copii și centrele de plasament a unor ateliere sau centre de ucenicie, conform prevederilor legale în vigoare, Ministerul Educației Naționale este organismul de specialitate al administrației publice centrale care organizează și conduce sistemul național de educație. Astfel, instituția responsabilă pentru formarea profesională a copiilor din casele de copii și centrele de plasament cu vârste între 16 și 18 ani este Ministerul Educației Naționale, în condițiile aplicării dispozițiilor Legii nr. 1/2011.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc, domnule președinte. Microfonul 7.

Domnul președinte Rotaru, vă rog.

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru muncă, domnul Rotaru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Luând în discuție această propunere legislativă, Comisia pentru muncă a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, motivat de faptul că, până la urmă, această propunere ar fi generat nu o îmbunătățire, dacă vreți, a modului în care se raportează copiii din centrele de plasament la pregătire. Poate ar fi generat o zonă de discriminare sau de, eu știu, de segregare a acestor copii, ideea de bază fiind aceea de a-i integra în sistemul public de învățământ și de a-i duce într-o activitate în care să poată socializa și să poată să fie pregătiți cu ceilalți copii, și nu separat.

Pe cale de consecință, raport de respingere a propunerii legislative, legea fiind organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Grupul Partidului Național Liberal constată, în plus față de argumentele prezentate de domnul președinte, că legislația are prevederi legale suficient de consistente ca o meserie să fie dobândită și de către acești copii. Așa stând lucrurile, considerăm că trebuie întărite structurile de acest tip, pentru a putea să-i integrăm alături de toți ceilalți copii și pe copiii cu dizabilități. Și susținem raportul de respingere.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul, prima Cameră sesizată. Lege organică.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 13 avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (7) al articolului 15 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L305/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Doamna Hărău, inițiator. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectul acestei propuneri legislative este constituit în urma observației că, la momentul acesta, persoanele care beneficiază de venitul minim garantat au crescut..., numărul lor a crescut amețitor, de la 55.457 de beneficiari în decembrie 2016, conform datelor de pe site-ului Ministerul Muncii și Justiției Sociale, la 243.000 de beneficiari în aprilie 2017. Este un lucru anormal, cu atât mai mult cu cât forța de muncă disponibilă să se angajeze și să lucreze și să obțină venituri din muncă este destul de rară acum în România.

Mai mult decât atât, se prezintă..., nu de puține ori, în mass-media și am constatat în teritoriu, analizând problema,

că beneficiarii cu venit minim garantat se plimbă cu mașini de lux ca să-și încaseze acest venit. Ce vrem noi să devenim în cele din urmă? Un stat de asistați sociali cu venitul minim garantat atribuit, așa, arbitrar sau pe considerente politice?

Acesta este motivul pentru care Partidul Național Liberal a inițiat un proiect de hotărâre care să nu le mai dea dreptul persoanelor care primesc venit minim garantat, să refuze de trei ori ocuparea unui loc de muncă.

Dorim să limităm refuzul unui loc de muncă la o singură împrejurare. Dacă a refuzat locul de muncă, să nu mai primească venitul minim garantat și să înceapă să se manifeste ca o persoană capabilă să poată să-și câștige existența din muncă.

S-a făcut o opoziție cu un argument cu care n-avem cum să fim de acord. S-a pus problema unei interpretări cum că asta ar însemna muncă forțată. Absolut neadevărat! Aici nu e vorba de muncă sub constrângere, dar nici nu poți încuraja la nesfârșit în România să se plătească nemunca. Prea multă vreme, zeci de ani, s-a făcut lucrul acesta și uite unde am ajuns!

Acesta este obiectul actului normativ și vă rog frumos, cu respect, să analizați argumentele noastre și să fiți de acord cu el.

Mulțumesc, doamnă senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul președinte Adrian Vlad.

Vă rog, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 15 din Legea nr. 416/2001 prevede că refuzul unui loc de muncă sau de a participa la serviciile de ocupare se sancționează cu suspendarea plății ajutorului social pentru toată familia.

Alin. (7) al aceluiași articol menționează și reglementează faptul că refuzul de trei ori al unui loc de muncă sau al participării la serviciile de ocupare se sancționează prin încetarea dreptului la ajutorul social.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul președinte Rotaru, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a luat în discuție această propunere legislativă de modificare a art. 15 din Legea nr. 416 și a decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere, legea fiind organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Fac doar precizarea că, probabil, se impune, într-o perspectivă apropiată, o modificare a Legii nr. 416. De altfel, o modificare pe modul în care funcționează această lege este deja votată și se aplică începând cu aprilie anul viitor. Nu mai am alte argumente decât acela că este și în continuare valabilă interpretarea că legea poate fi... sau obligarea la muncă poate fi interpretată ca muncă forțată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamna senator Bădulescu...

Doamna Hărău, îmi cer scuze, s-a înscris prima – vă rog – la dezbateri.

La dezbateri doriți. OK. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult. Stimate colege,

## Stimați colegi senatori,

Nu pot să nu remarc cum, în ultima vreme, se înmulțesc propunerile legislative care înfierează beneficiarii de ajutor social, acest venit minim garantat. Au apărut în ultima vreme din ce în ce mai des declarații în spațiul public care îi identifică pe asistații sociali drept principalii dușmani ai bugetului public și, mai ales, principala cauză a neajunsurilor de pe piața muncii de la noi din țară.

Cu tot respectul pentru colegii liberali, de la PMP și alte partide care au venit cu astfel de inițiative, vreau să precizez că nu cu astfel de inițiative vom reduce rata sărăciei din România, care este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, sau procentul populației aflate în risc de excluziune socială, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.

În aceste condiții, Uniunea Salvați România va propune tuturor partidelor să se ducă la... și să împingă pentru intrarea în vigoare a Legii venitului minim de incluziune, începând cu 2018, așa cum a fost prevăzut în această lege. În acest moment, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82 –, intrarea în vigoare a Legii venitului minim de incluziune, care reduce birocrația, reașază condițiile în care se poate beneficia de venit minim garantat și aduce noi clarificări cu privire la ajutoarele sociale... Această lege trebuie să intre în vigoare începând cu 2018, nu cu 2019, așa cum propune actualul Guvern.

Fac așadar apel la toate partidele parlamentare să dea dovadă de înțelegere, de maturitate și de responsabilitate față de pătura socială cea mai în nevoie din România și să înceteze cu atacurile la adresa ei.

USR va vota împotriva acestei inițiative și a altor inițiative care, de fapt, nu vin cu o rezolvare la problema nevoii de ajutor social din țara noastră.

Mulțumesc, doamna senator. Total de acord cu dumneavoastră. Felicitări! Doamna senator Hărău, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În opoziție cu argumentele prezentate de domnul președinte al Comisiei pentru muncă și de reprezentantul Guvernului, doresc să vă spun că modul în care este aplicată legea, modul defectuos, pe care domnul președinte l-a recunoscut, se manifestă exact din motivul că legea nu este

clară. Sigur, este... Așa este, sunt prevederi legislative legate de fenomenul acesta și, pentru a fi clară, noi am pus problema la modul serios: domnule, încetarea dreptului de ajutor social dacă nu vrei să mergi să muncești.

Legat de ceea ce spune colega noastră de la USR, fără discuție că nu suntem deloc..., nici noi nu suntem interesați și brusc inumani să creăm o posibilitate de tipul acesta, ca oamenii să n-aibă din ce trăi, dacă au motive temeinice să primească acest venit minim garantat. Dar el poate fi tras la atac în altă zonă de plată socială, nu ca venit minim garantat. Și v-aș ruga frumos... Vă reamintesc că avem o inflație de persoane care primesc acest venit minim garantat de îndată ce Guvernul PSD s-a așezat pe scaune.

Pentru cei care nu au fost, eventual, atenți: 55.457 de beneficiari în decembrie 2016 și 243.006 de beneficiari suspendați la sfârșit de lună.

Suntem sau nu suntem interesați, stimați colegi, să gestionăm eficient și onest resursele financiare ale acestei țări?

Sigur că da, dincolo de această discuție, orice fel de argument populist și în favoarea oamenilor care sunt în nevoi este acceptabil până la un punct, până în punctul în care noi am ajuns în țara asta – și facem asta de zeci de ani!: să încurajăm și să plătim nemunca. Cine muncește? Și aș întreba-o pe doamna senator: cine o să-i plătească pensia la bătrânețe?

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamnă.

Drept la replică, doamnă senator.

## Mulțumesc mult.

Păi pot să răspund. Prin Legea venitului minim de incluziune, de fapt, se încurajează munca. Nu încurajăm munca luând celor care au nevoie cei 100 și ceva de lei. Prin Legea venitului minim de incluziune se comasează trei tipuri de ajutoare sociale într-unul singur și sunt condiționate de prezența la școală a copiilor, a beneficiarilor de VMI sau VMG, în cazul de față, de prezentarea la locul de muncă și li se permite, în acest fel, acestor beneficiari să muncească onest, fără a mai avea grija că vor pierde acest ajutor social.

În momentul de față, legea este nedreaptă și s-a văzut. De când este ea în vigoare și până acum, nu a rezolvat situația acestor oameni. Oamenii aceștia au nevoie de un loc de muncă, însă nu tăindu-le acest minim ajutor social îi îndemnăm sau îi ajutăm să-și aleagă un loc de muncă. Îi invit pe toți colegii totuși să nu mai facă declarații populiste, să nu îi mai demonizeze pe acești oameni, să nu mai vină în față doar cu excepții care ne arată frauda din sistem și să acționeze în mod responsabil, astfel încât acești oameni, într-adevăr, să poată fi încadrați pe piața muncii.

Deci, repet, Legea venitului minim de incluziune, care trebuie să intre în vigoare de anul viitor, și nu din 2019.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator. Din nou, de acord cu dumneavoastră.

Vă rog, microfonul 2.

## Bună ziua, stimați colegi!

Am vrut încă de la început să atrag atenția asupra faptului că această Lege nr. 416 are în componența ei o serie de inadvertențe și, dacă vreți, inechități ale unei minorități, cum sunt beneficiarii de asistență socială, asistații social, față de majoritate.

Plecând de la această idee, am constatat că pe rolul – pe rolul! –, pe banca Parlamentului se află o serie de inițiative legislative care tind să modifice această lege. Pe de altă parte, există și o serie de inițiative legislative care tind să modifice Legea privind venitul minim de incluziune, care a fost amânată la intrarea în vigoare prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82, cum spunea o colegă mai devreme.

Comentând asupra Legii privind venitul minim de incluziune, aceasta este mai slab formulată decât Legea nr. 416, dar asta este cu totul și cu totul altă problemă.

La acest moment, suntem puși în fața unui proiect care vizează, dacă vreți, o revoluție în materie de asistență socială, în sensul că simplul refuz al unui loc de muncă te privează pe tine, ca persoană responsabilă și beneficiar al ajutorului social, de acest sprijin acordat de stat.

În fine, situațiile de excepție tind să devină o regulă. Foarte mulți, dacă nu majoritatea unor beneficiari – a beneficiarilor de asistență socială, de ajutor social –, dețin bunuri pe numele altor persoane și în alte modalități, astfel încât le-ar face excluse din beneficiul acesta.

Mai mult decât atât, simpla motivare a raportului de respingere că ar obliga la muncă forțată tinde să devină un laitmotiv al acestor respingeri, pentru că și săptămâna trecută am avut aceeași discuție pe marginea unui proiect similar, similar, de modificare a Legii nr. 416.

În acest context, prea multă protecție și prea puține drepturi pentru majoritate.

Stimați colegi, teama de interpretare de muncă forțată nu trebuie să oprească legiuitorul în a reglementa corect această problemă.

Modificarea este bine-venită și, din această perspectivă, Grupul PMP va vota împotriva raportului de respingere și pentru inițiativa legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt intervenții? Domnul Oprea?

Doamna Liliana Sbîrnea.

Microfonul 3, doamna senator. Vă rog.

Ar fi bine să știm și faptul că pentru cei 243.000 de asistați se cheltuiesc cam 800 de milioane de lei. Ce ar însemna asta? Ar însemna cam un avion și jumătate, cât costă un avion și jumătate, pentru Administrația Prezidențială.

Eu zic că am putea să facem un efort pentru acești oameni.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Doamna Hărău.

Dar, vă rog, haideți să încheiem dezbaterea, că deja... Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Comparația asta nu vă face cinste, mai ales pentru că este ilogică. Avionul și jumătate rămâne pe termen nelimitat, iar banii necesari, aruncați în aer, după părerea mea, se cheltuiesc... Această sumă se cheltuiește anual. Anual!

În plus față de lucrul acesta, generează și un efect, un comportament negativ față de muncă, într-o țară în care totul e de făcut și foarte puțini oameni mai muncesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Și domnul președinte n-are avion.

Vă rog, doamna senator.

Da. Mulțumesc frumos.

Recunosc că această comparație între viața unor oameni și un obiect e un pic deplasată.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Eu vă propun să încheiem.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Gata! Gata! Gata!

Nu mai... S-a vorbit pentru tot grupul.

Vă rog. Haideți! Vă rog. Vă rog, dar deja trecem la...

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

Fiind senator de Buzău și văzând replica unui coleg de la PSD, tot senator de Buzău, m-am simțit dator să intervin. Domnule președinte,

Stimați colegi,

A compara este un lucru firesc, dar, din această perspectivă, noi nu trebuie să luăm în râs această problemă. Problema este extrem de serioasă și la fel de serioase sunt și problemele beneficiarilor de ajutor social. Cei reali. Ei! Noi asta nu avem în momentul de față în România: o situație reală a celor care, cu adevărat, merită să primească aceste beneficii.

Nu am nimic cu acești oameni – Doamne ferește să fii în situația lor! –, însă există foarte multe situații în care dispozițiile legale actuale sunt eludate. Acest refuz al serviciului de trei ori... De ce nu de cinci, de ce nu de zece, care este problema? Problema este clară: a bunei-credințe sau a relei-credințe. Și atunci când refuzi o dată, refuzi cu bună-credință sau cu rea-credință? Când refuzi de trei ori e bună-credință sau e rea-credință? Eu cred că dacă refuzi este rea-credință și atunci aici trebuie să gândim și reglementarea își are logic justificarea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă propun să declarăm încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Senatul, prima Cameră sesizată. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 218 din 23 iulie 2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău (L317/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Avem inițiator?

Dacă nu avem, dau cuvântul domnului președinte Adrian Vlad, microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sistemul public de pensii este reglementat de...

_..._ Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificări și..., act normativ prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu persoanelor aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul președinte Rotaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Lege organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Doamna Hărău, microfonul 2.

Partidul Național Liberal... Grupul de senatori ai Partidului Național Liberal va susține această propunere negativă, votând împotriva raportului de respingere, motivat de argumentele prezentate de colegi în susținerea proiectului. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Bădulescu.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Doamna senator Bădulescu nu există.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Cum? A! Presadă. Iertați-mă! Îmi cer scuze! Sper să fie de bine, dar dumneavoastră decideți.

Vă rog.

Prefer Presadă totuși. Mulțumesc foarte mult.

Uniunea Salvați România va vota pentru raportul de respingere al acestei propuneri legislative, pentru că, dacă e să ne luăm după toate pensiile și excepțiile de la condițiile de pensionare introduse în sistem de către doamna Hărău și de alți colegi parlamentari, probabil că va trebui să ajungem să importăm forță de muncă, ceea ce nu este foarte departe de ceea ce ar trebui să facem, până la urmă.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Doamna senator Hărău, microfonul 2.

Vom ajunge în orice caz să importăm forță de muncă, lucru cu care noi, ca partid național liberal, nu suntem foarte confortabili, dacă vom avea grijă ca pe români să-i stimulăm să stea acasă prin venituri minim garantate date și cu rost, și fără rost.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Cseke, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este o propunere legislativă a unor colegi de la UDMR și haideți să discutăm puțin despre realitate, realitatea faptică din teren, și colegii senatori din județul Sălaj pot să confirme acest lucru.

Deci, practic, avem o lege care a prevăzut reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani pentru cei care locuiesc sau au locuit 30 de ani în comuna Suplacu de Barcău, care este limita județului Bihor și unde există un zăcământ de țiței important.

La fel de important zăcământ de țiței, care este un ansamblu integru, chiar dacă este în celălalt județ, la un kilometru și jumătate, în județul Sălaj, în comuna Marca și satele aparținătoare, se desfășoară același tip de activitate de către OMV Petrom. Și atunci propunerea legislativă nu face decât dreptate, în sensul în care spune că, domnule, și cei care sunt la un kilometru și jumătate, chiar dacă sunt într-un alt județ – că facem legile pentru rezolvarea unei probleme, e un caracter normativ –, și cei de acolo pot să beneficieze de acest lucru.

Și mai avem o situație reglementată sau propusă în acest proiect de act normativ, și anume aceea a situației celor care au fost angajați în această exploatare de zăcământ de țiței. Și despre acest principiu va trebui să discutăm nu numai aici, ci și în alte propuneri legislative. Ei nu locuiesc astăzi, nu au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială, dar au lucrat un număr semnificativ de ani acolo. Și vorbim aici de 15 ani în care cei care – pot fi și din alte județe – au venit să lucreze acolo au stat acolo 15-20 de ani, au avut parte de acele noxe despre care discutăm. Și propunem și ei să fie beneficiari ai acestei reduceri a vârstei standard de pensionare.

Deci despre asta vorbim în realitate. Faptic, este vorba despre același zăcământ de țiței și extinderea și pentru altă comună, care este la un kilometru și jumătate de ceea ce este deja reglementat în lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative; Senatul, prima Cameră sesizată; lege organică.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 15 avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66 alin. (4) din Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă (L321/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator...?

Dacă nu avem...? Poftim?

Dacă nu avem inițiator, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad, microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O altă propunere legislativă cu același obiect s-a aflat în procedură parlamentară în această perioadă, respectiv inițiativa BP 115/2017, L157/2017, propunere care a fost susținută de Ministerul Muncii, propunere legislativă care a fost adoptată de plenul Senatului în data de 18 septembrie 2017.

În concluzie, Ministerul Muncii susține raportul de respingere al Comisiei pentru muncă.

Mulțumesc, domnule președinte. Microfonul 7.

Vă rog, domnule Rotaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, această propunere legislativă, după părerea mea, era imperios necesară, ideea de a acorda persoanelor aflate în detenție posibilitatea de a urma un curs de pregătire profesională organizat de agențiile de ocupare și formare profesională după ce treceau de perioada de carantină.

Între timp, a fost adoptată, așa cum a fost precizat de reprezentantul Guvernului, Legea nr. 157/2017, deci nu mai are obiect de reglementare identic. Nu mai are sens această propunere legislativă și, de aceea, comisia a luat în discuție și a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Hărău, sigur.

## Da, mulțumesc.

În discuție cu colegii mei senatori liberali inițiatori, s-a constatat că nu există o identitate absolută între lege, așa cum a fost ea rezolvată, și propunerea lor legislativă.

Cu alte cuvinte, Grupul de senatori ai Partidului Național Liberal insistă să voteze pentru această inițiativă legislativă, împotriva raportului de respingere.

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții...?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Senatul, prima Cameră sesizată; categoria legilor organice.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 17 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L309/4.09.2017). Declar deschise dezbaterile generale. Dacă avem inițiator?

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Florin Mitulețu-Buică – Autoritatea Electorală.

Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Autoritatea Electorală Permanantă nu susține adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 115 din 19 mai 2015.

## Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru.

Microfonul 6.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În ședința din 11 octombrie 2017, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Senatul, prima Cameră sesizată, propunerea făcând parte din categoria legilor organice.

Luni, la 17.00, la vot final.

Punctul 18, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L263/7.06.2016).

Declar deschise dezbaterile generale... și dau cuvântul Comisiei pentru constituționalitate, microfonul...

A! Comisiei pentru cultură, domnului președinte. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru cultură au fost sesizate în fond pentru reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea SRR și SRTV-ului, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 534 din 12 iulie 2017.

În ședința comună din data de 31 octombrie 2017, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru cultură au procedat la reexaminarea legii.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de admitere a legii, fără amendamente, în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru cultură supun plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere a legii, fără amendamente, în forma adoptată de Camera Deputaților, ca urmare a reexaminării.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din partea Guvernului, domnul ministru Viorel Ilie. Vă rog, microfonul 9.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ față de această inițiativă legislativă.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule ministru. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă informez că legea a fost adoptată în Camera Deputaților.

Senatul este Cameră decizională, legea făcând parte din categoria legilor organice.

Luni, la ora 17.00, la vot final.

La punctul 18, 19, pardon, avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe dreptului de autor (L296/4.09.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiator?

Avem inițiator?

Nu avem inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mădălin Voicu, secretar de stat în Ministerul Culturii, microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mădălin Ștefan Voicu** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze că a trebuit să plec la cealaltă comisie. Referitor la primul punct, la punctul 17, pe care-l aveam în dezbatere...

A trecut punctul...

Nu, referiți-vă, vă rog, la punctul...

Da, deci trec la 18.

La 18. 17 e organică. Luni, la vot final.

Ministerul Culturii respinge. Nu susține punctul de vedere de la punctul 18.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte... Comisia de cultură, microfonul 7.

## **Domnul Radu Cosmin Preda:**

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ, avize favorabile de la Comisia pentru drepturile omului și de la Comisia juridică.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 24 octombrie.

Inițiatorii au fost reprezentați de domnul senator Dan Lungu. Guvernul a fost reprezentat la nivel de secretar de stat.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe drepturilor de autor.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, liderul de grup USR. Vă rog.

Avem 59 de voturi. Plus 4, 63 de voturi. 64, cu votul domnului senator. OK.

Trebuie 69.

Poftim?

Domnule președinte de ședință, vă rog să constatați că nu mai există cvorum în sală.

Sunt 64 și trebuie 69.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă rog, domnule secretar. Microfonul central.

## **Domnul Marian Pavel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am încheiat de dezbătut legile organice. Avem acum legi ordinare, putem verifica printr-un vot dat pe o lege ordinară.

## **Doamna Doina Silistru**

**:**

Să numere secretarii.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Secretarii, sigur, asta îi rog și eu, dar dânșii nu prestează. Vă rog.

Haideți să dăm un vot de control, să satisfacem și cererea domnului lider de grup!

Dacă aveți un comentariu, vă rog la microfon, vizavi de asta.

De acord, putem continua, domnule senator? Vă mulțumesc.

Se cere listă de prezență – domnul senator Șerban Nicolae, vă rog.

Dacă _..._ ?

Dacă...?

Haideți să încheiem, că mai avem două minute, să încheiem și această... De acord?

Dacă sunt intervenții? OK.

Întrucât s-a constatat că nu mai avem cvorum, declar închisă ședința. Și aveam 64.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Dar n-au votat toți.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Cele două minute le vom mări data viitoare, la următoarea ședință.

## **Domnul Ion Ganea**

**:**

Și doi, să ne dea lista de prezență.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084266]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 171/29.XI.2017 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei