Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·4 decembrie 2017
Senatul · MO 178/2017 · 2017-12-04
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 4–9 decembrie a.c.
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea privind instituirea Zilei limbii și teatrului idiș; – Legea pentru completarea art. 28 din Legea tinerilor nr. 350/2006; – Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate; – Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice; – Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice; – Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia; – Legea prevenirii – procedură de urgență; – Legea pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii – procedură de urgență; Pagina 4 4;
· procedural · adoptat
4 discursuri
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 decembrie 2017, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 78 de senatori.
Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Radu Ștefan Oprea și Ion Marcel Vela.
Domnul senator Vela! Îl așteptăm...
Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.
Dacă sunt comentarii în ceea ce privește ordinea de zi? Nu.
Atunci, o
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Stimați colegi,
Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de doamne din organizația de femei PSD Dâmbovița, la invitația domnului senator Adrian Țuțuianu și a domnului senator Titus Corlățean.
Le spunem „Bine ați venit în Senatul României!”.
Domnule senator Ganea, puteți să veniți la... să-i țineți locul domnului Vela, care întârzie un pic?
Vă rog.
La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 4–9 decembrie 2017.
Pentru această săptămână, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost convenit în... aprobat de Comitetul liderilor:
– luni, 4 decembrie, între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00, vot final, inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;
– marți, 5 decembrie, între orele 9.00 și 16.00, lucrări în comisiile permanente;
– miercuri, 6 decembrie, 9.00–10.30, declarații politice, 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;
– joi, 7 decembrie, lucrări în comisiile permanente;
– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în cea ce privește programul de lucru?
Nu sunt.
Atunci,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi
Dați-mi voie să vă prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
1. Legea privind instituirea Zilei limbii și teatrului idiș;
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#160712. Legea pentru completarea art. 28 din Legea tinerilor
nr. 350/2006;
· Informare
1 discurs
<chair narration>
#161433. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate;
4. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
5. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice;
6. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia; 7. Legea prevenirii – procedură de urgență;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#173008. Legea pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii – procedură de urgență;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#174999. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului
nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1764810. Legea privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și din distribuția acesteia de la terminale la stațiile de distribuție a benzinei, precum și în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină – procedură de urgență;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1797211. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2017 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții – procedură de urgență;
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
20 de discursuri
## **Domnul Scarlat Iriza:**
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Acest proiect de lege este unul foarte important pentru buna funcționare a sistemului energetic național.
Pentru aceasta,
Vot · Amânat
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/2017) 12–20
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/2017) 12–20
4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii
nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (b448/26.09.2017).
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.
5. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 2 aprilie – Ziua instituției prefectului din România (b452/26.09.2017).
Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.
Continuăm.
La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiectul de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:
1. Proiectul de hotărâre asupra Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (reformare) – COM(2017) 548 final.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene.
Dumneavoastră?
Vă rog, la microfonul 7.
Domnule senator Ghica, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.
Se aude? Da?
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 2, în vederea examinării ex-ante a Propunerii de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar – COM 548 final.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Radu Oprea.
La lucrările comisiei din data de 15 noiembrie au participat reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și ai Ministerului Afacerilor Externe.
Au fost analizate punctele de vedere ale celor două ministere.
A fost analizat și avizul Comisiei pentru transporturi și energie.
Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului are ca obiectiv protejarea călătorilor din transportul feroviar din UE, aceștia având dreptul la informare, la rezervare și la legitimații de transport, la asistență și la despăgubire în caz de întârziere sau de anulare, la despăgubiri în cazul unui accident, la un sistem rapid și accesibil de tratare a plângerilor, precum și la implementarea integrală și aplicarea efectivă a legislației UE, prin intermediul organismelor internaționale de aplicare a legii, desemnate de statele membre.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observații:
– se constată că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarității și nu respectă principiul proporționalității;
– este salutar obiectivul Comisiei de a consolida drepturile pasagerilor în Uniunea Europeană.
Membrii comisiei consideră că este necesară reexaminarea privitoare la drepturile de a cumpăra bilete la bordul trenului fără taxe suplimentare, care ar putea fi extinse la toți pasagerii, indiferent de posibila mobilitate redusă, în cazurile în care achiziționarea biletelor la plecare este imposibilă.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât – scuzați-mă!–, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM 548 final în concordanță cu observațiile incluse în prezentul raport.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea unei opinii.
Vă mulțumesc și eu.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Dacă sunt intervenții?
Vă rog, doamna senator Liliana Sbîrnea. Microfonul 3. Aveți cuvântul.
Mulțumesc.
Prin propunerea de regulament se introduce o clauză de forță majoră. Propunerea asigură încă o dată consecvența cu alte acte legislative ale Uniunii Europene, precum și cu cele privind drepturile pasagerilor din alte moduri de transport și cu Directiva privind pachetele de servicii pentru călători, care scutește operatorii de plata despăgubirilor în cazul în care întârzierile au fost cauzate de circumstanțe extraordinare. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă sunt și alte intervenții?
Nu sunt.
Atunci,
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/2017) 12–20
Stimați colegi, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de 50 de vizitatori din orașul Titu, județul Dâmbovița, la invitația domnului senator Titus Corlățean și a domnului senator Adrian Țuțuianu.
Le spunem „Bine ați venit în Senatul României!”.
La punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:
1. Proiect de hotărâre la Documentul de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare – COM(2017) 291 final.
Îl invit la microfon pe domnul senator Ghica, microfonul 7, pentru a prezenta proiectul de hotărâre. Aveți cuvântul.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 1, în vederea examinării Documentului de reflecție privind aprofundarea uniunii economice și monetare.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.
La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Autorității de Supraveghere Financiară și ai Băncii Naționale a României.
Au fost analizate procesele-verbale ale Comisiei economice, industrii și servicii, Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele:
1. Se întărește faptul că uniunea economică și monetară nu este un scop în sine, ci un cadru în care crearea locurilor de muncă, creșterea economică, echitatea socială, convergența economică și stabilitatea financiară să fie principalele obiective urmărite.
2. Se apreciază abordarea Comisiei Europene de a da dovadă de transparență față de statele membre care, în prezent, nu fac parte din zona euro în ceea ce privește măsurile suplimentare avute în vedere în direcția aprofundării UM.
3. Se sprijină propunerile Comisiei în domeniul convergenței economice și sociale, dat fiind faptul că acest obiectiv are o importanță deosebită atât la nivelul zonei euro, cât și la nivelul Uniunii Europene. Se sprijină, de asemenea, propunerea președintelui Comisiei europene de a se institui un instrument de aderare la zona euro pentru statele membre non-euro.
4. În ce privește mecanismul Fondului unic de rezoluție, se consideră că utilizarea cheii de distribuție utilizată în cadrul Fondului unic de rezoluție trebuie să fie determinată în funcție de dimensiunea sistemului bancar din fiecare stat membru.
5. Se respinge dezvoltarea de instrumente noi de finanțare la nivelul zonei euro care să fie asimilate de investitori în categoria activelor sigure ( _safe assets_ ) de tipul _sovereign bond-backed securities_ , și anume instrumente de datorie colateralizate cu portofolii de titluri de stat în zona euro, pe două tranșe de nivel, junior și senior, în condițiile în care:
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții?
Nu.
Atunci,
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/2017) 12–20
2. Proiectul de hotărâre la Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE – COM(2017) 358 final.
Îl invit pe domnul senator Ghica, microfonul 7, pentru a prezenta proiectul de hotărâre. Aveți cuvântul.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 1, în vederea examinării Documentului de reflecție privind viitorul finanțelor UE – COM 358 final.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost doamna senator Gabriela Crețu.
La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, Autorității de Supraveghere Financiară și ai Băncii Naționale a României.
Au fost analizate procesele-verbale ale Comisiei economice, industrii și servicii, Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică, avizul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM 358 final, în conformitate cu observațiile de mai sus.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.
Mulțumesc.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Dacă sunt intervenții?
Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Un comentariu ceva mai general, pentru informarea colegelor, colegilor senatori.
Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE, de fapt, face parte dintr-un pachet ceva mai complex și mai ambițios, care decurge din la fel de faimosul document pe care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a prezentat acum mai multe luni pe tema viitorului
Uniunii Europene și a celor cinci și, ulterior, a unui al șaselea scenariu prezentat.
Noi, la Senat, ca și la Camera Deputaților, examinăm sectorial, teme sectoriale privind tema propusă – viitorul Uniunii Europene. Avem pe ordinea de zi acum, după cum a fost prezentat din partea vicepreședintelui Comisiei pentru afaceri europene, proiectul de hotărâre a Senatului pe tema viitorului finanțelor UE. Mai urmează un document cel puțin la fel de important, privind viitorul sistemului de apărare în Uniunea Europeană. Am și organizat o audiere a ministrului apărării.
Deci voiam doar să semnalez colegilor că este necesar ca Parlamentul României să transmită în termen punctele de vedere care reflectă interesele statului român pe subiecte care ne interesează în mod direct, nu doar la nivel național, ci și ca o contribuție la nivel european.
În consecință, vom susține adoptarea acestui proiect de hotărâre.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.
Atunci, voi supune votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/2017) 12–20
3. Proiectul de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital – COM(2017) 292 final.
Îl invit pe domnul senator Ghica, microfonul 7, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.
Vă rog, aveți cuvântul.
Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 1, în vederea examinării Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital.
În cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Radu Oprea.
La lucrările comisiei au participat reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Autorității de Supraveghere Financiară și ai Băncii Naționale a României.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele puncte:
Se constată că această comunicare confirmă angajamentul Comisiei Europene în vederea îndeplinirii obiectivului de a avea o uniune a piețelor de capital până în anul 2019, iar reformele aferente UPC pot contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de capital din România, ajutând la identificarea surselor de finanțare ca alternativă la sectorul bancar.
Se susțin:
– finalizarea inițiativelor incluse în Planul de acțiune privind uniunea piețelor de capital; – inițiativa de revizuire a tratamentului prudențial al firmelor de investiții, care are ca obiectiv o calibrare a cerințelor de capital pentru firmele de investiții în funcție de dimensiunea și natura lor;
– măsurile ce vizează o potențială revizuire a legislației europene în vederea includerii administratorilor de fonduri și de investiții alternative de dimensiuni mai mici între entitățile care pot administra fonduri de tip EuVECA sau EuSEF, precum și a sprijinirii listării IMM-urilor și implementarea unui cadru privind indicatorii prudențiali care să țină seama de mărimea și natura activității firmelor de investiții, astfel încât să se încurajeze competiția și să se îmbunătățească accesul investitorilor la serviciile financiare.
Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2015, cu modificările și completările ulterioare.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.
Dacă sunt intervenții?
Nu sunt.
Atunci,
Vot · approved
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/2017) 12–20
La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 27 noiembrie 2017, a unor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru completarea art. 30 din Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole nr. 164/2015 (L307/4.09.2017);
2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 131 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale (L272/4.09.2017);
3. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 45 din Legea minelor nr. 85/2003 (L316/4.09.2017);
4. Propunerea legislativă privind asigurarea infrastructurii de alimentare pentru vehiculele electrice (L313/4.09.2017);
5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L283/4.09.2017);
6. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L342/4.09.2017);
7. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L332/4.09.2017);
8. Propunerea legislativă privind biletele de valoare care pot fi acordate angajaților (L333/4.09.2017);
9. Propunerea legislativă pentru susținerea reîntregirii familiei de români cu ocazia Centenarului Marii Uniri (L292/4.09.2017);
10. Propunerea legislativă pentru completarea articolului 8 din Decretul-lege nr. 118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L291/4.09.2017);
11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată (L314/4.09.2017);
12. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L348/4.09.2017);
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3721813. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 26 octombrie – Ziua mișcării de rezistență armată anticomunistă din 1944–1962 (Ziua partizanilor anticomuniști) (L264/4.09.2017);
· other
1 discurs
<chair narration>
#3740414. Propunerea legislativă privind semnalizarea corespunzătoare a drumurilor publice la nivel cu cale ferată (L337/4.09.2017);
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3753215. Propunerea legislativă privind aprobarea obiectivului de investiții autostrada Iași–Târgu-Mureș „Autostrada Unirii” (L287/4.09.2017);
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3767116. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul penal în vederea transpunerii unor directive ale Uniunii Europene (L217/4.09.2017);
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3784517. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 874 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (L347/4.09.2017);
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3797218. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedură civilă (L285/4.09.2017);
19. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art. 39 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L306/4.09.2017);
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#3822120. Propunerea legislativă privind completarea art. 287 din Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal (L345/4.09.2017);
· other · respins
212 de discursuri
Mulțumesc, domnule președinte.
Având în vedere că miercuri va fi plen în Senat, nu mai este cazul să aibă loc ședința celor două comisii astăzi, la ora 18.00. Se va discuta raportul asupra Strategiei de dezvoltare teritorială a României mâine, când avem aprobată ședința de comisie.
Mulțumesc.
## Mulțumesc și eu pentru intervenție.
Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi, inițiative legislative.
Punctul 1, Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (L499/27.11.2017).
Procedură de urgență, prioritate legislativă a Guvernului. Îl invit la microfon pe domnul Viorel Ilie, ministrul pentru relația cu Parlamentul, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Microfonul 9, aveți cuvântul.
## **Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**
## Domnule președinte de ședință,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Proiectul de lege care se află astăzi în dezbatere a fost elaborat în temeiul art. 115 din Constituția României, care instituie competența Parlamentului de a adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe.
Proiectul de lege pe care îl prezentăm a fost structurat pe 10 domenii de abilitare, domenii care nu fac obiectul legilor organice stabilite de art. 73 din Constituție.
## Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Cazanciuc, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, domnule senator, microfonul 5, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Membrii Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise.
Comisia juridică a fost de acord cu emiterea de ordonanțe în aceste domenii prezentate puțin mai devreme de domnul ministru, cu precizarea că reglementările care urmează să se adopte printr-un proiect de ordonanță elaborat în baza legii de abilitare nu trebuie să vizeze dispoziții care au caracter organic, lucru subliniat puțin mai devreme și de domnul ministru.
În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice..., ordinare, pardon!, îmi cer scuze, Senatul fiind prima Cameră sesizată.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Fenechiu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.
Cele 10 domenii sunt următoarele:
- finanțe publice și economie;
- dezvoltare regională, administrație publică și fonduri
## europene;
- mediu;
- sănătate;
- agricultură și dezvoltare rurală;
- muncă și servicii sociale;
- cultură și identitate națională;
- comunicații și societate informațională;
- transporturi;
- precum și prorogarea sau modificarea unor termene
- prevăzute în acte normative cu putere de lege.
Totodată, în proiect se prevede că Guvernul va putea emite ordonanțe simple pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii, dar nu înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, și începutul primei sesiuni parlamentare a anului 2018.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Subliniez că, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) din Constituție, în proiectul de lege se dispune că ordonanțele emise de Guvern vor fi supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la începutul primei sesiuni ordinare a anului 2018, nerespectarea termenului atrăgând încetarea efectelor ordonanței.
În acest context, consider că discuțiile pe care le putem purta pe marginea acestui proiect de lege sunt de principiu și generale. Concretizarea acestora se va putea face cu prilejul dezbaterii ordonanțelor ce vor fi emise și înaintate spre aprobare Parlamentului.
Vă mulțumesc.
## Domnule președinte,
## Dragi colegi,
Îmi amintesc de precedenta lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe și îmi amintesc de promisiunile și garanțiile verbale pe care majoritatea și le-a luat: de a nu interveni în zona legilor organice. La fel de bine îmi amintesc că, în ciuda faptului că ne-ați promis că veți respecta această regulă, ați umblat la Codul fiscal. Poate vă amintiți și dumneavoastră.
Motiv pentru care Partidul Național Liberal nu mai are încredere în această majoritate parlamentară și va vota împotriva legii de abilitare.
Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnul senator Wiener. Aveți cuvântul. Microfonul 2.
## Domnule președinte,
## Dragi colegi,
Parlamentul instanțiază în România puterea legislativă. Abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe este o stare derogatorie, care are anumite condiționalități. Pe lângă ce a precizat colegul Fenechiu, imposibilitatea de a interveni în domeniul legilor organice, mai există un principiu intrinsec, acela al transparenței. Și am să vă citez ce apare în propunerea legislativă la domeniul de abilitare „Sănătate”, domeniul patru; se precizează „Reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății”, iar la punctul 6, domeniul „Muncă și servicii sociale”, se precizează „Modificarea și completarea unor acte normative în domeniul serviciilor sociale”. Dacă lipsa de transparență din enunțurile amintite nu ar fi insultătoare, ar fi chiar hazliu, pentru că reprezintă definiția de dicționar a truismului.
Grupul USR va vota împotrivă, de asemenea.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc.
Mai sunt și alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale, semnat la Belgrad la 28 octombrie 2016 (L404/23.10.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul domnului Adrian Vlad Chiotan, din partea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Microfonul 9.
Vă rog, aveți cuvântul.
**Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ambele părți și-au exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou acord în domeniul securității sociale, care să aibă în vedere evoluțiile înregistrate în practica încheierii acestor tipuri de tratate și care să reglementeze și acordarea pensiilor și a altor drepturi și asigurări sociale.
Cele două părți au agreat completarea textului acordului în favoarea potențialilor beneficiari ai acordului, prin extinderea domeniului material de aplicare a acestuia în domeniul accidentelor de muncă, al bolilor profesionale, precum și modificarea în conformitate cu ultimele evoluții legislative românești din domeniul sănătății.
Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul domnului președinte Rotaru, Ion Rotaru, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată în vederea elaborării raportului cu privire la Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Serbia în domeniul securității sociale, semnat la Belgrad la 28 octombrie 2016.
Având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru egalitatea de șanse, al Comisiei pentru politică externă, membrii comisiei, luând în dezbatere această propunere legislativă, precum și argumentele prezentate de reprezentantul Guvernului, care a subliniat idea că ambele părți și-au exprimat disponibilitatea pentru încheierea unui nou acord în domeniul securității sociale, au hotărât, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere.
Legea este ordinară, Senatul fiind Cameră decizională. Mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Doamna senator Hărău. Aveți cuvântul. Microfonul 2. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Singurul lucru de notat la analiza făcută de Grupul Partidului Național Liberal este acela că nu am avut un astfel de acord până acum. Este un acord benefic, care pune la adăpost lucrătorii ambelor țări, în măsura în care ei aleg să lucreze, să presteze activități economice pe alt teritoriu. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 3, Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și la alte evenimente sportive, adoptată la Saint-Denis la 3 iulie 2016, semnată de către partea română la Budapesta la 29 noiembrie 2016, precum și pentru aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției europene privind violența și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal, adoptată la Strasbourg la 19 august 1985 (L416/6.11.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Cosmin Răzvan Butuza, de la Ministerul Tineretului și Sportului.
Microfonul 10.
Vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Cosmin Răzvan Butuza** _– secretar de stat_
## _în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**
## Bună ziua!
## Domnule președinte,
Textul noii Convenții a Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și alte evenimente sportive încorporează principiile de bază pentru reducerea și combaterea eficientă a riscurilor de siguranță/securitate pe care le prezintă evenimentele sportive.
În centrul său se află abordarea integrată a celor trei piloni – siguranță, securitate și servicii, ceea ce presupune o cooperare între toate organizațiile implicate în asigurarea bunei desfășurări a evenimentelor sportive.
Textul subliniază, de asemenea, importanța dezvoltării dialogului cu comunitățile locale și suporterii și scoate în evidență faptul că sportul poate avea un rol semnificativ în promovarea valorilor de bază ale Consiliului Europei, precum coeziunea socială, toleranța și lupta împotriva discriminării.
Având în vedere aceste aspecte, Ministerul Tineretului și Sportului susține aprobarea acestui proiect de lege.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru învățământ, tineret, știință..., de fapt, învățământ, știință, tineret și sport, pentru a prezenta raportul comisiei. Doamna senator Andronescu. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vreau să informez plenul Senatului că această convenție a fost luată în analiză de Comisia pentru învățământ și noi toți considerăm – și de aceea votul a fost în unanimitate –, considerăm că o asemenea abordare integrată a securității pe stadioane la meciurile de fotbal este o abordare menită să reducă riscurile unor evenimente nefericite în activitățile sportive.
De aceea, vă propunem să aprobați această convenție. Vă mulțumesc foarte mult.
Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Foarte pe scurt, aș vrea să atrag atenția colegilor mei asupra ironiei sorții. Ironia sorții: semnează România acest tratat la Budapesta – unde în altă parte?! – în 2016; în 2017, în Liga Națională – parcă așa se numește cea mai mare competiție de fotbal din România – se califică prima echipă din Ținutul Secuiesc. De atunci, săptămână de săptămână, suntem invitați ba spre Est, ba spre Vest de diverse galerii
din România și cred că este un loc absolut inacceptabil. Este inacceptabil faptul că, inclusiv în 2017, inclusiv după ce România, ca stat membru al Uniunii Europene, aderă la toate valorile și principiile Uniunii Europene, mai constatăm la aceste manifestări sportive scandări rasiste, xenofobe, unde se propagă ura. Și trebuie să luptăm împreună împotriva acestor manifestări.
Salut aprobarea sau acceptarea acestor valori europene, salut faptul că Parlamentul României va adera la aceste valori și în formă oficială și atrag atenția asupra pericolelor care ne pândesc la fiecare colț de stradă, în momentul în care asemenea galerii, asemenea persoane vin și, nerespectând aceste principii, scandează ce scandează pe stadioane.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu.
Dacă sunt și alte intervenții? Doamna Liliana Sbîrnea. Vă rog. Doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Aș adăuga că în conținutul acestei convenții există și o altă direcție vizată, aceea de autorizare și certificare a stadioanelor din punctul de vedere al securității și siguranței spectatorilor, elemente de importanță capitală pentru evitarea unor dezastre similare celor din anii 1980, iar România a semnat încă din 2016, la Budapesta, această convenție.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu. Mai sunt și alte intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.
Supun votul dumneavoastră raportul și proiectul de lege.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 24 mai 2017 (L410/30.10.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Petrescu, directorul ORNISS, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Marius Petrescu** _– directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat_ **:**
## Stimate domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Încheierea acordurilor aflate pe ordinea de zi la punctele 4 și 5 se înscrie pe linia eforturilor instituțiilor din cadrul sistemului național de protecție a informațiilor clasificate de a asigura cadrul legal de cooperare bilaterală în domeniu atât cu statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene, cât și cu cele partenere ale acestor organizații internaționale.
Acordul are drept scop convenirea standardelor comune ale părților pentru protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate în cadrul tuturor activităților ce implică un asemenea schimb (efectuat direct sau prin intermediul instituțiilor publice ori al agenților economici privați).
Proiectul rezultat în urma negocierilor stabilește cadrul juridic și organizatoric pentru protecția informațiilor clasificate și cuprinde dispoziții referitoare... pornind de la domeniul de aplicare până la soluționarea incidentelor de securitate.
Textul rezultat în urma negocierilor este în concordanță cu mandatul aprobat și în conformitate cu legislația națională în domeniu.
Față de cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege de ratificare a acordului în cauză. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, domnul senator Brăiloiu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă rog, aveți cuvântul.
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României și Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului.
În ședința din 21 noiembrie anul curent, în prezența reprezentanților Oficiului Național al Informațiilor Secrete de Stat, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.
Potrivit art. 75 din Constituția României, Senatul este Camera decizională.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei...
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 5, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L448/13.11.2017).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului – este vorba despre domnul Ion Ghizdeanu, de la Comisia Națională pentru Prognoză –, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 9. Aveți cuvântul.
## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și are în conținutul său, în principal, prevederi legate de contribuții.
Prin proiectul de lege se stabilește reducerea numărului de contribuții sociale de la 6 la 3, transferul către angajat..., da, și reducerea contribuțiilor sociale. De asemenea, se prevede reducerea cotei standard de impozitare de la 16 la 10%, aplicabilă pentru venitul impozabil aferent fiecărei surse de venit, precum și creșterea cuantumului deducerilor personale acordate în sumă fixă, în funcție de numărul de persoane aflate în întreținere.
Având în vedere conținutul proiectului de lege, adresăm rugămintea unui vot favorabil. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Oana Iacob, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice, Robert Stănescu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Georgeta Jugănaru, director la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri.
Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise prezentate în anexă.
Amendamentele sunt... Mă rog, raport de admitere, cu amendamente, e finalul.
Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnul senator Ghica. Aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnule președinte de ședință,
În numele Grupului USR, vă solicit retrimiterea la comisie a legii.
Sunt aproximativ 60 de amendamente care au fost dezbătute, dar nu au fost votate în comisie. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Nu reușesc... Nu reușesc să înțeleg. Au fost dezbătute și cum nu au fost votate? Ar fi trebuit să fie respinse, înțeleg... sau, mă rog, admise.
E în regulă, eu pot să
Vot · Respins
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Dacă sunt intervenții?
Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul central.
Doamna senator Dinu Nicoleta Ramona.
## Domnule președinte de ședință,
Aș dori să salut și prezența domnului președinte de comisie.
Este un aspect inedit. Pentru această lege s-a acordat timp de dezbatere de două săptămâni. În prima săptămână, înțelegerea a fost să se prezinte și să se dezbată toate amendamentele. A fost o anexă de amendamente pregătită, cu un număr de 60 de amendamente, care s-au dezbătut în prezența reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, punct cu punct, cu argumente și de o parte, și de cealaltă, urmând ca în săptămâna următoare să se dea vot pe aceste amendamente. Acest vot nu s-a mai realizat. În săptămâna următoare s-au dezbătut alte amendamente, iar cele 60 au rămas cu o situație incertă.
Pentru acest motiv, Grupul USR dorește închiderea procedurii, transmiterea la comisie, pentru a se închide procedura.
Am înțeles ce spuneți dumneavoastră. A fost această solicitare de retrimitere la comisie, a fost un vot.
Dumneavoastră solicitați să repunem la vot această propunere a dumneavoastră? Să o repun la vot?
Sau cel puțin un răspuns, să înțelegem de ce se aplică o astfel de procedură, de ce se dezbat amendamente – și vorbim despre 60 de amendamente – și nu se votează. Vrem să înțelegem despre ce procedură vorbim aici, în temeiul cărui articol din regulament.
Doriți să vă răspund eu?!
Da, vă rog.
Păi eu am fost acolo, în comisie?!
Să îmi răspundă domnul președinte al comisiei.
Dar dumneavoastră ați fost în comisie?
Sigur că da.
Și dacă ați fost acolo, mă întrebați pe mine ce s-a întâmplat acolo sau pe domnul președinte?!
Nu v-am întrebat pe dumneavoastră, m-am adresat și dumneavoastră, și domnului președinte...
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Bun, haideți că intrăm într-un dialog care nu cred că este productiv.
Intrăm într-un dialog care nu este productiv.
Stimată colegă,
Înțeleg – din ce înțeleg de la dumneavoastră – că a fost o trecere și o lecturare a textului, inclusiv cu amendamente. Nu au fost supuse la vot, motiv pentru care nu se regăsesc nici în amendamentele admise, nici în cele respinse, și în săptămâna următoare au fost dezbătute alte amendamente sau o parte dintre celelalte, care au un raport de admitere, că nu avem amendamente respinse. Despre asta vorbim.
Da, e o chestiune pe care cred că puteți să o rezolvați și să o discutați în cadrul comisiei, nu neapărat în cadrul plenului.
Vă rog, vă rog, microfonul central. Rog colegii să o ajute. Doamna senator, doriți să mai interveniți? Vă rog, la microfonul central.
Aștept răspuns. Văd că domnul președinte al comisiei ar dori să dea un răspuns, dacă se poate...
În regulă, mulțumesc. Domnul senator... Domnule președinte, doriți să interveniți? Microfonul 6.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Dacă vă aduceți aminte, la Comisia pentru buget, finanțe, am spus în prima noastră discuție pe Ordonanța nr. 79 că vom discuta toate propunerile care vin în cadrul comisiei de a modifica, într-un fel sau altul, această ordonanță, fără să dăm un vot.
A doua reuniune în cadrul comisiei a fost aceea în care senatorii prezenți au supus spre dezbatere și pentru..., în fine, amendare, dacă a fost cazul, diferite amendamente, care s-au votat. Nu au fost amendamente respinse.
Ați avut... Colegul dumneavoastră senator a fost prezent și asta a fost și discuția în cadrul comisiei. Să știți că nu a avut nimeni niciun fel de altă dorință decât ca forma care pleacă de la Senat să fie una care să vă aducă schimbările minime obligatorii vizavi de ceea ce Guvernul a propus prin Ordonanța nr. 79, urmând ca, la Camera Deputaților..., tocmai pentru că este un timp foarte, foarte scurt până la care spunem noi că ar trebui să iasă din Parlament această lege de adoptare a Ordonanței nr. 79, să fie făcute la Camera Deputaților. Și eu chiar mai am anumite propuneri de modificare a celebrei 79 – și chiar și altele –, care sper, cu ocazia discuțiilor din cadrul Comisiei pentru buget, finanțe de la Camera Deputaților, să fie și făcute.
Nimic altceva, să știți! Știți că asta a fost discuția, altceva... cred că puteți să confirmați că nu a fost. Vă mulțumesc.
Bun. Mulțumim pentru lămuriri. Dacă sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Andronescu.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Am depus la Comisia pentru buget, finanțe un amendament care vizează o activitate extrem de importantă, cum este cea a cercetării științifice, pentru dezvoltare și inovare.
Prin acest amendament... Acest amendament nu a trecut. De aceea, apelând la puterea pe care o are plenul de a decide în legătură cu amendamentele respinse, vă rog să îmi permiteți să dau citire acestui amendament extrem de important pentru buna funcționare a întregului sistem de cercetare științifică.
Acest amendament spune următoarele...
Doamna senator...
„Finanțarea proiectelor...”
Doamna senator,
Dați-mi voie înainte să solicit plenului dacă este de acord cu introducerea unui amendament în plen.
Vă rog.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Dacă ne dați voie, conform regulamentului, 69 de voturi e..., minimum 69 de voturi sunt necesare pentru adoptare.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Vă invit la microfon, doamna senator Andronescu, microfonul central, pentru a da citire amendamentului.
Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.
Amendamentul spune următoarele: „Finanțarea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare nu este
purtătoare de TVA. Documentul justificativ pe baza căruia se face decontarea proiectelor este situația de lucrări.” Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Alte intervenții?
Domnule senator Cîțu, doreați să interveniți? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Ordonanța nr. 79 deja o știm cu toții; este cea care a reușit să îi unească pe cei din opoziție cu sindicatele care au susținut acest Guvern să ajungă la putere.
Da, în ședința..., în cele două ședințe de la Comisia pentru buget, finanțe s-au făcut câteva amendamente care au încercat să îndulcească efectul acestei ordonanțe pentru economie, dar, din păcate, ordonanța, așa cum arată ea astăzi, încurcă mai mult lucrurile decât le descurcă în economie.
Singura soluție în acest moment pe care o vedem noi este ca Guvernul... Având în vedere și timpul limitat pentru implementarea acestei ordonanțe, negocierile dintre angajatori și angajați încă nu s-au terminat, Consiliul Fiscal nu poate să estimeze un impact al acestei ordonanțe, pentru că impactul depinde de ceea ce se întâmplă cu aceste negocieri, ar fi bine ca Guvernul să ia o decizie de prorogare a celor două ordonanțe, cea cu TVA split și Ordonanța nr. 79.
Pentru acest motiv, faptul că această ordonanță mai mult încurcă situația în economie decât o rezolvă, chiar și cu acele amendamente admise în Comisia pentru buget, finanțe, Partidul Național Liberal va vota împotrivă. Mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Tánczos Barna. Aveți cuvântul. Microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Problema cea mai mare cu care se vor confrunta și persoanele fizice, și persoanele juridice, societățile comerciale, precum și autoritățile publice locale este problema predictibilității.
În momentul în care, doar cu câteva săptămâni înainte de sfârșitul anului și înainte de elaborarea bugetelor atât pentru UAT-uri, cât și pentru societățile comerciale, care își fac planurile de afaceri, aduci asemenea modificări este... duce la o lipsă totală de predictibilitate în domeniu și aceasta este problema cea mai mare cu care se vor confrunta și în viitor, dacă mergem pe această practică de a modifica Codul fiscal de azi pe mâine și de a implementa imediat.
Din câte am văzut, nu există o intenție serioasă de a trece proiectul de lege de ambele Camere ale Parlamentului înainte de a ajunge la dezbaterea bugetului de stat pe 2018. Drept urmare, cred, sincer, că Ministerul de Finanțe și-a făcut calculele pe varianta inițială a Ordonanței nr. 79 și nu ia în considerare, practic, nicio modificare, unele dintre ele chiar discutate, promise și puse în vedere de factorul politic societăților comerciale.
Doamna ministru Andronescu a ridicat problema cercetării. Cu aceeași problemă se confruntă cei din sectorul IT. Ei nu vor găsi o soluție azi, săptămâna viitoare. Drept urmare, începând cu 1 ianuarie, costurile salariale din domeniu vor crește cu 7-8%, pentru a menține stabil nivelul salariului net al angajaților din acest domeniu.
Noutatea cu care vine această ordonanță de urgență este clară. Una dintre noutățile importante este impozitul pe cifra de afaceri și extinderea acestui impozit la nivelul de un milion de euro cifra de afaceri, fără nicio altă regulă, fără nicio altă pârghie prin care statul să încerce să dirijeze în domeniu anumite societăți comerciale. Este o soluție absolut inechitabilă, chiar și în condițiile în care s-a aprobat acel amendament cu doi angajați și...
Din sală
#71674Capital social.
...capital social – mulțumesc colegilor –, capital social de 45.000 de lei. Pentru că în domenii diferite, cu marje de profit diferite, procentul de 1% este absolut inechitabil și pentru această problemă nu am găsit – și probabil nici în Camera Deputaților nu se va găsi – o soluție, pentru că nu văd o intenție din partea partidului de guvernământ.
Trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat, în anumite domenii, sigur, modifică costurile salariale: unii o să aibă un avantaj minor, alții o să aibă un dezavantaj minor. Un lucru este cert însă: în câteva zile va trebui să modificăm în România milioane de contracte de muncă. Ce va face Revisalul? Se va bloca. În momentul în care toți se vor apuca să introducă 100-200.000 de contracte de muncă noi în Revisal în aceeași zi – pentru că, dacă facem o statistică, aici se va ajunge –, sistemul se va bloca. Eu cred că ministerul trebuie deja să se pregătească pentru aceste probleme, pentru că sunt inevitabile.
Am spus la comisie și spunem în continuare: a reduce de la 16% la 10% impozitul pe venit este un lucru bun, dar, nefiind gândit până la capăt sau cel puțin nefiind comunicat acest calcul făcut până la capăt, se ajunge la soluția diminuării veniturilor în unitățile administrativ-teritoriale. Proiectul de buget vine cu o anumită soluție, din punctul nostru de vedere, inacceptabilă. Ceea ce am propus noi acum trei săptămâni aici, în plenul Senatului, este să majorăm acele cote de defalcare până la 100%, să rămână zero lei, zero bani la bugetul consolidat și toți banii care vin din impozitul pe venit să fie redistribuiți către unitățile administrativ-teritoriale.
Ar fi o soluție, chiar dacă nu perfectă, acceptabilă pentru toți primarii, și pentru PSD, și pentru PNL, și am spus și data trecută, cu excepția USR. Este o soluție care trebuie pusă în practică, altfel, acele calcule, acele formule care vin cu bugetul de stat pe 2018 vor duce la reducerea drastică, în anumite situații, a veniturilor la unitățile administrativteritoriale.
Este o ordonanță de urgență care are și elemente bune, și elemente mai puțin bune. Cu siguranță ar fi fost nevoie
de o pregătire mai amplă, de calcule mult mai bine puse la punct, astfel încât ele să fie implementate predictibil de către societățile comerciale și de către unitățile administrativteritoriale.
Dacă sunt și alte intervenții? Doamna senator Hărău, aveți cuvântul. Vă rog, microfonul 2.
Mulțumesc, domnule președinte.
Ca un corolar la obiecțiunea de lipsă de predictibilitate semnalată de domnul senator UDMR, vreau să vă spun că se încalcă grav, legiferând prin ordonanță de urgență, cu aplicabilitate aproape imediată, fără studiu de impact, art. 3 și 4 din Codul fiscal, care sunt biblia fiscală în țara aceasta. Mai mult decât atât, ați văzut cu toții ce efect a provocat asupra primarilor de toate culorile, pe toată grila politică, anticiparea dezastrului care se produce la bugetele locale.
Nu ne putem permite, în opinia noastră, a Partidului Național Liberal, să tot cârpim pe un genunchi un act normativ schilod, care produce... Am anticipat deja și vă asigur că vor apărea în procesul aplicării modificărilor legislației numeroase încurcături în economia națională. Nu ne putem permite să legiferăm pripit, așa cum s-a făcut în anul acesta, prin ordonanță de urgență, modificări importante ale Codului fiscal: nici mai mult, nici mai puțin decât 201 modificări la Codul fiscal, făcute pe repede-înainte, prin ordonanță de urgență.
Nu putem susține, ca Grup parlamentar al PNL, acest act normativ.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Doamna senator Dinu, vă rog, aveți cuvântul. Probabil ultima intervenție. Microfonul central.
Domnule președinte de ședință, doresc să introduc în cadrul plenului amendamente la această ordonanță.
Numai puțin.
## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**
La Legea 448, îmi cer scuze.
Pot să citesc conținutul amendamentului?
Da.
## Stimată colegă,
Mai era la intervenții generale domnul senator Bădulescu. Haideți să încheiem dezbaterile generale, după care să mergem la amendamentele respinse, înțeleg, nu?
Nu, nu există amendamente respinse. Doresc să introduc un amendament nou.
A, am înțeles. E în regulă.
Da.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Atunci,
Vot · Amânat
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Dacă-mi permiteți, s-a votat mai devreme, în cazul solicitării doamnei senator Andronescu.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Exact aceeași procedură, nu? Domnule Oprea, doriți să interveniți?
Așa, vă rog. Eu am solicitat plenului Parlamentului, la intervenția doamnei senator Andronescu, posibilitatea de a introduce un amendament, pe care l-a și citit.
Voi face și eu precizarea...
De ce simțim nevoia să facem acest amendament? Pentru a se clarifica statutul entităților de cercetaredezvoltare care desfășoară activități în exclusivitate în domeniul acesta, respectiv acestea să poată beneficia de facilitatea oferită prin art. 22[1] , respectiv scutirea de impozit pe profit timp de 10 ani de zile, așa cum este prevăzut și în programul de guvernare al PSD.
Deci dacă schimbăm plafonul privind veniturile, de la 500.000 de euro echivalent la un milion de euro, o parte din aceste societăți vor putea intra pe sistemul de impozitare în corelare cu cifra de afaceri și nu mai pot să beneficieze de facilitatea oferită prin art. 22[1] , respectiv să fie scutite de impozitul pe profit timp de 10 ani de zile. Deci considerăm că este o corelare necesară pentru ca această facilitate să se mențină în cazul lor.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc pentru argumentație. Stimați colegi,
Voi supune la vot, înainte de toate, introducerea în plen a unui nou amendament, altul decât cel pe care l-a susținut doamna senator Andronescu.
Vot · Respins
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Vot · Amânat
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Aceeași procedură..., aceeași procedură o voi solicita din nou plenului.
Vă rog, doriți să interveniți, domnule senator Oprea, da?
Domnule președinte,
Vă rog să verificați: votul a fost pentru introducerea în plen de amendamente noi.
Mulțumesc.
Dacă-mi permiteți, domnule președinte, doresc să fac doar o referire succintă la conținutul amendamentului. Este de aceeași natură, pentru consolidarea facilităților destinate entităților de inovare și cercetare-dezvoltare.
Vă rog, microfonul central.
## Mulțumesc frumos.
Amendamentul privește pct. 8 de la art. 47 alin. (3). După lit. e) se introduce o nouă literă, f), cu următorul cuprins: „Entitatea care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare definită potrivit Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, cu modificările și completările ulterioare”. Fac precizarea că acest art. 47, respectiv pct. 8, se referă la entitățile care sunt excluse de la aplicarea sistemului de impozitare privind veniturile microîntreprinderilor.
Da. Doream să mai introduc amendamente și privind persoanele care realizează venituri din activități independente și care vor fi afectate în mod negativ de prevederile acestei ordonanțe, iar solicitarea ar fi fost să se mențină procentul de CAS la 10,5, așa cum a fost și înaintea acestei ordonanțe, fără să se afecteze drepturile acestor persoane privind asigurările de sănătate, și, în același timp, să se mențină venitul net în cazul acestei categorii profesionale. Neexistând un contract individual de muncă, aceste persoane vor fi afectate în mod direct de această ordonanță și vor avea pierderi substanțiale în privința venitului net.
Credem că era necesară o abordare distinctă pentru cazul lor și în sensul acesta aveam amendamente propuse, care, din păcate, nu au fost votate și înțeleg că nici în plen nu se pot susține.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu.
Stimați colegi,
Conform procedurii, voi supune votului dumneavoastră solicitarea doamnei senator de a prezenta în plen un alt amendament, cel pe care l-a argumentat. Din discuția cu Domnia Sa, înțeleg că e vorba de patru amendamente, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră posibilitatea de a introduce în plen patru amendamente și să le citească Domnia Sa.
Vot · Respins
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Continuăm dezbaterile generale.
Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Dacă sunt alte intervenții, vă rog? Intervenție pe procedură, nu? Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul.
## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**
## Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor senatori,
Observ din nou o grabă foarte mare în a se promova un act normativ de o maximă importanță, din punctul meu de vedere, prin noile reglementări pe care le aduce.
Aș vrea să..., făcând un paralelism cu Legea salarizării unitare, constat că este aceeași tactică, pe repede-înainte, de a trece prin plenul Senatului o astfel de lege. Și prin comisii, de altfel. Mi se pare că a reglementa pe repedeînainte tinde să devină o regulă în Senatul României, doar pentru că majoritatea își dorește să pună pumnul în gură senatorilor din partea opoziției. Nu mi se pare normal.
Pe de altă parte, am observat modul în care sunt tratați senatori ai Senatului României în momentul în care doresc să depună amendamente în plenul Senatului. Sunt avantajați cei de la putere și dezavantajați cei din opoziție. Nu există un tratament egal, lucru care iarăși nu este normal.
Pe de altă parte, ceea ce mi se pare fără precedent este lipsa unui vot în cadrul unei comisii. Nu suntem Cameră decizională în acest caz, însă a pasa tot timpul responsabilitatea înspre Camera Deputaților este o lipsă de asumare a responsabilității din partea Senatului. E o lipsă de voință în a legifera și, dacă vreți, un început, așa..., seamănă a lene, ceea ce iarăși nu este normal.
Din punctul nostru de vedere, soluțiile pe care le propune această ordonanță nu sunt bine-venite, cu atât mai mult cu cât suportă critici din marea masă a specialiștilor în domeniu.
Două remarci aș vrea să fac:
1. Nu este îndelung studiat fenomenul, nu avem studii care să ne confere siguranța că veniturile unora sau altora din categorii nu scad.
2. Este evident că, în ceea ce privește profesioniștii independenți, acestora le vor fi afectate veniturile, în sens negativ.
3. Profesioniștilor în domeniul IT le sunt afectate..., și se poate vedea, nu există un alt act normativ, nu s-a depus un amendament prin care să-i salvăm și nu s-a votat un astfel de amendament, deci vor fi afectați.
Domnule președinte de ședință și stimați colegi...
Microfonul 2.
Aș vrea să vă atrag atenția asupra art. 74 alin. (1), care stipulează că „avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond”.
Grupul parlamentar al USR a depus la Comisia pentru buget, finanțe, în termen și conform procedurii, un număr de 13 amendamente, care nu se regăsesc în raportul final cu rezoluție de amendament respins sau amendament admis. De asemenea, nu am avut posibilitatea să le susținem în plen, pentru că ni se refuză acest drept, conform votului colegilor noștri.
Am vrea să atragem atenția asupra acestei situații, în care practic nu ni se permite contribuția la procesul de legiferare.
Vă mulțumesc.
Mai aveți de adăugat ceva?
Și aș mai vrea să adaug observația pe care mi-o transmit colegii.
Conform art. 101 alin. (2), „în cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente și în timpul dezbaterii în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative”. S-a votat inițial că se pot depune amendamente în plen pentru acest proiect de lege, deci s-a deschis acest proces de depunere a amendamentelor în plen, de care ar trebui să beneficieze nu numai coaliția de guvernare, ci și parlamentarii opoziției. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Stimată colegă,
La art. 101 alin. (2) se vorbește de „în cazuri deosebite”, ceea ce înseamnă că nu toate...
Pot să completez sau nu e nevoie? Că dacă nu e nevoie, atunci nu e nicio problemă.
Deci „în cazuri deosebite”. Colega noastră, doamna senator Andronescu, a prezentat un caz deosebit. Am supus votului, conform art. 102, în care se și spune „prin votul majorității senatorilor”, am și atras atenția că e nevoie de minimum 69 de voturi dacă se dorește introducerea unui amendament. Plenul Senatului a adoptat această propunere de a se introduce un amendament, a fost supus votului amendamentul și a fost adoptat.
În acest context, colega dumneavoastră, doamna senator Dinu, a venit și a solicitat plenului introducerea altui amendament. A fost supus votului, nu a întrunit numărul de 69 de voturi pentru. Este suveranitatea plenului de a decide...
Nu amendamentul, ci posibilitatea de a introduce un amendament.
Stimați colegi..., stimați colegi,
Noi vorbim de cazuri deosebite. Eu am solicitat plenului posibilitatea de a se accepta introducerea unui amendament solicitat de doamna Andronescu.
Din sală
#87134Nu există unul sau o sută de amendamente...
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Stimați colegi, dialogăm așa?
Bun. Eu cred că am explicat. Am înțeles și punctul dumneavoastră de vedere.
Domnul senator Bădulescu, înțeleg, o intervenție pe procedură, da? Microfonul 2.
Imediat, domnule senator!
O să ascultăm încă o intervenție, probabil tot pe procedură, din partea Grupului USR, după care o să
Vot · Amânat
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
## Stimați colegi,
Haideți să nu încercăm să reinterpretăm regulamentele și să încercăm să sucim acum un vot deja dat de plenul Senatului.
Aș vrea să explic încă o dată. Și interpretarea este una juridică, nu de nespecialist. Aș vrea să discutăm foarte clar. Discutăm de un proiect de lege pentru care s-a deschis posibilitatea depunerii de amendamente în plen. Nu s-a deschis posibilitatea de a depune amendament în plen doar pentru doamna Andronescu, ci pentru toți senatorii prezenți în sală. Plenul a decis acest lucru și în aceste condiții nu puteți cenzura susținerea amendamentelor și supunerea la vot a amendamentelor altor colegi în momentul de față.
Pot să existe 100 de amendamente pe această lege și aceste amendamente trebuie supuse dezbaterii și votului în plen, din moment ce s-a deschis această procedură. Mulțumesc.
Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul, microfonul central.
## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Domnule președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, Eu am fost la ultima ședință a Comisiei pentru buget, finanțe. A existat toată înțelegerea pentru discuția acestor amendamente. Ele fuseseră, de fapt, prezentate cu o săptămână înainte. Motivul pentru care nu s-a trecut la vot a fost că reprezentantul ministrului finanțelor nu a venit cu temele făcute și, din cauză că există un impact bugetar, era normal să avem și un feedback al ministerului.
În această situație, în care noi, de fapt, acum suntem pe punctul de a încălca principiul bicameralismului – pentru că, prin Constituția României, puterea parlamentară se exercită prin două Camere, prima Cameră fiind Senatul – și practic suntem în situația de a nu putea propune și de a nu putea
vota nici în comisie, nici în plen niște amendamente care au fost înaintate în termen, au fost semnate și au fost depuse, eu vă rog să facem dovadă de înțelegere și să fiți de acord să retrimitem, în această a doua propunere pe care o fac acum, pentru o săptămână la comisie propunerea legislativă, pentru a da timp Ministerului Finanțelor să vină din nou în comisie. Ei au primit aceste amendamente încă de acum două săptămâni, deci și-au putut face temele și pot veni să ne spună exact impactul bugetar și dacă sunt de acord cu ele, cu o parte din ele sau cu toate, și în felul ăsta să dăm o șansă Senatului de a respecta procedura bicameralismului, care este un principiu constituțional.
Ca să nu avem probleme mai departe, eu asta vă solicit acum, domnule președinte, să mai puneți o dată la vot retrimiterea la comisie, pentru a da posibilitatea comisiei, în prezența reprezentantului ministerului, să voteze, pozitiv sau negativ, aceste amendamente. Că sunt totuși 60 de amendamente, nu putem să le trecem cu vederea, da? Și, în felul acesta, săptămâna viitoare să vină la comisie și să se poată exprima în cunoștință de cauză.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
## Mulțumesc.
Domnule senator, din câte înțeleg, dumneavoastră solicitați retrimiterea la comisie, termen o săptămână, da? Am înțeles, mulțumesc.
-
Vot · Respins
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Pentru acest punct, bineînțeles.
Cu 12 voturi pentru, 69 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea pe care am formulat-o, de sistare a dezbaterilor, nu a fost acceptată. E în regulă.
Propunerea formulată de domnul senator Alexandrescu nu pot să o supun la vot, pentru că a mai fost o dată supusă la vot, la solicitarea Grupului USR de a retrimite la comisie, și plenul a votat că nu este de acord.
Dacă sunt intervenții în continuare la dezbateri generale – că aici suntem?!
Domnule senator Goțiu, nu înțeleg, la dezbateri generale?
## **Domnul Remus Mihai Goțiu**
**:**
Nu, la motivarea votului.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Motivarea votului?
Motivarea votului înțeleg, da? OK. Vă rog, un minut, microfonul 2.
## Stimați colegi,
Cred că e deja pentru a treia săptămână la rând când observ din partea majorității parlamentare refuzul de a discuta aici, în plen, legi care vă deranjează și nu înțeleg de ce. Aveți majoritate, de ce vă este frică? De faptul că oamenii, cetățenii, vor vedea cu ce sunteți și nu sunteți de acord, ce votați, care sunt categoriile de cetățeni, categoriile profesionale care vor fi afectate? Care e problema pentru care nu se pot discuta aici, în plenul Senatului, amendamentele care nu au avut ocazia să fie discutate în comisie? Este o situație specială, o situație deosebită. Au fost depuse amendamente, nu s-au discutat în comisie, iar acum nu se pot discuta nici în plen. Unde să se discute, dacă nu în comisie sau în plenul Senatului, aceste lucruri?
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Stimate coleg, am înțeles exprimarea votului, dar nu am înțeles cum ați votat. Dar e mai puțin important.
Dacă sunt alte intervenții?
Nu mai sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Domnule senator Bădulescu, la dezbateri generale ați luat cuvântul o dată, la explicarea votului a doua oară, pe procedură a treia oară.
A, bun. E în regulă. Vă rog, microfonul 2.
## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**
Bun, pentru că sunt procedurist, ca să acoperim toată procedura, vă supun eu o solicitare către plen de reîntoarcere la comisie, termen – o săptămână.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
E în regulă. Voi
Vot · Respins
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Declar încheiate dezbaterile...
Vă rog, domnule senator Cîțu, ați mai intervenit! La dezbateri generale? La ce?
Cum? Microfonul 2, vă rog.
## Domnule președinte de ședință,
Dintre cele 60 de amendamente, cele mai multe sunt ale mele – 32. Și pentru că se tot discută de amendamente și văd că încercăm să le refuzăm, am avut o înțelegere și în comisie atunci că, e adevărat, le vom supune la vot după aceea Nu s-a mai supus la vot, pentru că Ministerul Finanțelor, așa cum s-a spus mai devreme, a promis că revine cu informații și nu a mai revenit.
Astăzi legea este în plen, deși ni s-a spus atunci că nu o să fie în plen. Eu am plecat mai devreme din ședință, dar văd că nu s-au mai susținut acele amendamente la vot. De aceea o să încerc astăzi din nou să propun să discutăm amendamentele mele. Sunt 32 la număr și o să le iau pe rând, dacă îmi dați voie.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Voi respecta aceeași procedură, și anume voi supune plenului posibilitatea ca dumneavoastră să citiți în plen, în mod cu totul și cu totul excepțional, că așa scrie. Vă citesc... _(Discuții în sală.)..._ art. 101. În conformitate cu art. 101 alin. (2), „în cazuri deosebite, prin votul majorității senatorilor, se poate aproba depunerea de amendamente...”.
Vot · Respins
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Dacă nu mai sunt alte...
Voi supune votului dumneavoastră sistarea discuțiilor.
Înainte de a supune votului dumneavoastră, o să-i dau cuvântul domnului Goțiu pentru că dorește să facă explicarea votului.
Microfonul 2.
Vă rog, domnule senator Goțiu.
Am votat, ca să știți și ce am votat, am votat pentru propunerea domnului coleg de la PNL, pentru că, încă o dată, vă spun, este o situație, așa cum prevede regulamentul, deosebită, faptul că au existat amendamente depuse la comisie, care nu au fost votate în comisie, pentru care nu există în raport faptul că sunt amendamente admise sau amendamente respinse. Se încadrează perfect în definiția de la art. 101 pe care ați citit-o și dumneavoastră.
Vă atrag atenția că, în acest moment, prin refuzul de a pune în discuție aceste amendamente, atât în comisie, cât și în plenul Senatului, săvârșiți ceea ce se cheamă cât se poate de clar abuz.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
## Aoleu!
Săvârșesc eu sau săvârșește întregul plen? Că votul a fost al plenului.
Vă rog, microfonul 2.
Faptul că ceea ce... În primul rând, dumneavoastră săvârșiți acest lucru, pentru că în plen s-a votat această procedură, după care dumneavoastră ați repus-o la vot, deși procedura fusese votată și acceptată în plen.
Vă mulțumesc. Ultima intervenție. Domnul senator Corlățean. Aveți cuvântul. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Am o simplă întrebare care vă este adresată ca președinte de ședință.
Dacă ne puteți menționa, potrivit regulamentului, în ce situație se poate solicita explicația votului? Dacă, potrivit regulamentului, această solicitare intervine la finalul procedurii de legiferare, când s-a exprimat un vot final „pentru”, „împotriva” actului normativ respectiv, sau la finalul oricărui vot, inclusiv a celui de natură procedurală?
Ar fi bine să cunoaștem cu toții exact care este situația. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu pentru intervenție.
Vă rog să citiți împreună art. 153 alin. (4). Dacă nu mai sunt alte intervenții, vom trece la vot.
Declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Din sală
#98067Listă!
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Imediat. A fost solicitată listă.
Rog stafful să pună la dispoziția liderilor de grup lista de vot.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Din sală
#98427Listă!
## A fost solicitată listă.
Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.
Punctul 6, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Zagreb la 12 iunie 2017 (L417/6.11.2017).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Marius Petrescu, directorul ORNISS, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8.
## Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Și acest acord se înscrie pe linia preocupărilor privind asigurarea unui cadru legal de cooperare bilaterală în domeniu, atât cu statele membre ale NATO și ale UE, cât și cu cele partenere ale acestor organizații internaționale.
Acordul are drept scop convenirea standardelor comune ale părților pentru protecția reciprocă a informațiilor clasificate schimbate în cadrul tuturor activităților ce implică un asemenea schimb, efectuate direct sau prin intermediul instituțiilor publice ori agenților economici privați.
Textul rezultat în urma negocierilor cuprinde dispoziții referitoare la domeniul de aplicare, autoritățile competente de securitate ale celor două state, echivalența claselor de securitate, accesul la informații clasificate, măsurile de protecție, contractele clasificate, soluționarea incidentelor de securitate.
Acordul rezultat este în concordanță cu mandatul aprobat și în conformitate cu legislația națională în domeniu.
Față de cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege pentru ratificarea acordului în cauză. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Din partea Comisiei pentru apărare, domnule senator Brăiloiu, aveți cuvântul. Microfonul 7.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la Zagreb la 12 iunie 2017
În ședința din 21.11.2017, în prezența reprezentanților Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, Senatul este Cameră decizională.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?
Nu sunt.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Stimați colegi, mai avem 7 minute până la ora... Imediat! Intervenție de procedură: domnul senator Cseke Attila, domnul senator Alexandrescu. Cu cine începem?
Domnule senator Cseke Attila, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte.
V-aș propune și propun plenului prelungirea programului de lucru până la dezbaterea inclusiv a punctului 9, care este lege organică și numai astăzi putem să votăm. Deci inclusiv punctul 9.
Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
## Vă mulțumesc.
Voi supune votului dumneavoastră.
Vreau să precizez că punctul 10 are termen de adoptare tacită 5.12.
Deci voi supune votului dumneavoastră prima solicitare a Grupului UDMR, de a continua dezbaterile până la epuizarea punctului 9, cele două legi cu caracter organic.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Mai sunt alte intervenții?
Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru învățământ, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru învățământ. Microfonul 7. Aveți cuvântul, doamna senator.
## Domnule președinte,
La începutul ședinței ne-ați citit o listă de 20 de legi care au fost adoptate tacit de Senatul României și acest lucru s-a întâmplat pentru că lunea trecută am reușit să parcurgem doar 22 de inițiative legislative și erau 39.
Vă reamintesc că în scurtă vreme va începe vacanța parlamentară. Sunt multe proiecte care au termen de adoptare tacită în ianuarie, chiar începutul lui februarie, așa că v-aș propune prelungirea programului de lucru astăzi până la epuizarea ordinii de zi.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Această ordonanță a fost tratată cu foarte multă seriozitate, pentru că nu a fost o lege deloc simplă, de cele două comisii și mulțumesc și colegilor de la Comisia pentru muncă. De aceea și în etapa de reexaminare cerută de președinte am reluat și, sigur, vă propunem dumneavoastră un raport cu amendamente admise.
Vă mulțumesc foarte mult.
Cred că produce modificări importante pentru mai multe domenii, dar mai ales pentru formarea profesională este importantă.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc pentru propunere.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Cu 82 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost prelungit până la epuizarea ordinii de zi.
Punctul 8, așa cum vă spuneam... Este înscrisă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății (L68/10.04.2017).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.
Cine este reprezentantul Guvernului?
Pop.
De la Ministerul Cercetării sau de la Ministerul Muncii? Că aici este o încurcătură.
Domnule senator Andea... Domnul secretar de stat Andea, da.
Vă rog. Microfonul 8.
Aveți cuvântul.
## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**
Ordonanța nr. 96 a fost analizată atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.
În urma dezbaterii, în mod repetat, în Comisia pentru învățământ de la Senat, ordonanța a fost aprobată în parte, cu o serie de amendamente.
Doresc să subliniez faptul că Guvernul susține forma care a fost înaintată plenului Senatului de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc.
Dacă sunt intervenții?
Nu sunt.
Cine? Domnule senator Pănescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
Față de dezbaterile de până în acest moment s-ar putea ca intervenția mea să pară contrastantă, în sensul că eu voi spune acum despre actul normativ pe care-l discutăm că poate fi considerat un exemplu pozitiv privind dezbaterea parlamentară. Discuțiile au început în aprilie. Legea a fost adoptată atunci în unanimitate, a fost retrimisă Parlamentului de către Președintele României și, iată, acum, după mai bine de jumătate de an, avem o formă rezultată după aceste lungi discuții. Explicația, așa cum au spus și cei care au luat cuvântul înaintea mea, este dată de complexitatea legii, cu 60 de articole, cu precizări, clarificări importante, privind mai multe componente ale sistemului de învățământ: învățământul special, formarea profesională continuă, dublele specializări. Remarc faptul că am conlucrat bine toți, cei din Comisia pentru învățământ, reprezentanți ai ministerelor, ai Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior, Autoritatea Națională pentru Calificări.
Închei cu un rezultat deosebit obținut prin această lege, rezultat pe care învățământul superior îl așteaptă de ceva timp, și anume clarificări privind activitatea de doctorat. Pe acest subiect s-a ajuns la o formă care a fost agreată și de Consiliul Național al Rectorilor și pe care o consider și eu una echilibrată. Școlile doctorale din România vor trece printr-un proces de evaluare și sunt premise ca legea să contribuie la creșterea calității activității de doctorat.
Din toate aceste motive, Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea legii.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții?
Domnule senator Costoiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.
## **Domnul Mihnea Cosmin Costoiu:**
Bună ziua, domnule președinte! Doamnelor și domnilor,
Atrag atenția doar la un punct, vizavi de redactare. E vorba de articolele care privesc... dublei specializări. Lipseau de la comisii acele specializări... acele probleme de studii de... cu 300 de puncte de credit. O să rog stafful să corecteze această eroare.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Dacă mai sunt intervenții, vă rog?
## **Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Nu mai sunt. Da. Doamna Hărău.
Doamna Hărău. Microfonul 2, vă rog.
Mulțumesc frumos. Stimați colegi,
Vă anunț că, în urma analizei efectuate de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal și dat fiind faptul că avem pe flux inițiative legislative mai bune, pe care le considerăm mai bune decât prevederile acestui act normativ, Partidul Național Liberal se va abține de la vot.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Mulțumesc.
Dacă mai sunt și alte intervenții?
**Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Nu mai sunt.
## **Domnul Niculae Bădălău:**
Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale și vă reamintesc că raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul însușirii parțiale a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulate de Președintele României.
Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, făcând parte din categoria legilor organice.
Senatul este Cameră decizională.
Vă
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Vă
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Din sală
#109396Listă!
Cine a cerut listă? A! S-a trezit cineva. Da. Stimați colegi, revenim la punctul 7 al ordinii de zi. La punctul 7 avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT” (L393/16.10.2017).
Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Bogdan Samoilă. Microfonul 9.
Vă rog.
## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat_
## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2017 asigură cadrul normativ necesar implementării unui sistem de avertizare a populației „RO-ALERT”, bazat pe tehnologii moderne din domeniul comunicațiilor și tehnologiei informațiilor. Sisteme similare și-au dovedit utilitatea și eficiența în Statele Unite ale Americii și în statele membre ale Uniunii Europene cum ar fi: Olanda, Lituania, Franța, Germania și Belgia.
Sistemul presupune multiple avantaje față de cel actual, dintre care cele mai importante pot fi reprezentate de transmiterea unor mesaje de avertizare adaptate evenimentului eminent prin intermediul rețelelor operatorilor de telefonie mobilă, transmiterea rapidă a mesajelor către toți utilizatorii aflați în arealul amenințat chiar în condiții de congestii ale rețelelor operatorilor de telefonie mobilă, afișarea instantanee a mesajelor pe ecranul terminalului mobil fără a fi necesară vreo intervenție a utilizatorului, repetarea ciclică a mesajelor de alertare la intervale de timp configurabile, recepționarea mesajelor de avertizare și de către terminalele aflate în roaming și acuratețea mesajelor de avertizare, formulate doar pe baza informațiilor furnizate de surse autorizate.
Sistemul „RO-ALERT” va fi implementat cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale și va fi operat de către structurile operaționale, cu funcționare 24 din 24, ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate acestuia.
Având în vedere cele menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”. Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Dau cuvântul domnului senator Brăiloiu, pentru a prezenta raportul comun.
Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.
## Domnule președinte,
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”
Membrii celor două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente.
Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L451/13.11.2017).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Nu.
Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnului secretar de stat...
Inițiator? Domnule senator Stan, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.
## **Domnul Ioan Stan:**
Stimați colegi,
În urma discuțiilor cu reprezentanții Ministerului Agriculturii privind această inițiativă legislativă a reieșit că Ministerul Agriculturii dorește să susțină din punct de vedere financiar dotarea și pregătirea profesională din liceele agricole, ținând cont, mai ales, de situația, de realitatea din agricultura românească. În sprijinul acestei inițiative vin și cu o informație din anul 1997, când erau în România 238 de licee. La zi sunt 56.
Din această cauză, propun ca la art. 31 din Legea nr. 1 din 2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, alin. (2[¹] ) se modifică și va avea următorul cuprins: „Liceele cu profil agricol se reorganizează și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice.”
Mulțumesc domnului senator.
Dau cuvântul domnului secretar de stat Andea, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Textul inițial al propunerii legislative era așa cum a fost prezentat de domnul senator. Aș vrea să spun că, dacă rămâneam doar la acest amendament la Legea educației naționale, se introduceau în lege o serie de contradicții
cu alte capitole din Legea educației naționale care se referă la modul în care este organizat și se desfășoară învățământul liceal.
Ca urmare, recunosc, la sugestia Ministerului Educației și Ministerului Agriculturii s-au luat în discuție o sumă de amendamente care să pună de acord amendamentul propus de către inițiatori cu restul conținutului Legii educației naționale.
În consecință, a rezultat un proiect de lege în care la un articol propus de inițiator s-au mai adăugat încă vreo 10-15 articole, propuse de către comisiile de specialitate și de la Camera Deputaților, și de la Senat.
În forma la care s-a ajuns... Deci Guvernul susține această formă, pentru că, practic, se creează un capitol nou în Legea educației naționale, deci, pe lângă învățământul militar sau învățământul de artă, învățământul agricol. Subliniez că nu este vorba de liceele cu profil agricol, ci este vorba de liceele cu profil preponderent agricol. Pentru că sunt și licee care au o clasă, două de agricultură, restul sunt de alte specialități, ca să spun așa, sunt licee care au și gimnaziu, deci care nu sunt cu specialități agricole.
Subliniez, așadar, că susținem proiectul de lege, așa cum a fost adoptat de către Comisia pentru învățământ de la Senat, subliniind următorul lucru: față de ce au propus inițiatorii, deci „în subordinea Ministerului Agriculturii și în coordonarea Ministerului Educației”, forma care a rezultat din comisie este „în subordonarea Ministerului Educației și în coordonarea Ministerului Agriculturii”.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul doamnei senator Andronescu, doamna președinte al Comisiei pentru învățământ, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru învățământ, împreună cu alte comisii care au avut de dat un aviz pentru această lege și cărora le mulțumesc, a analizat această inițiativă legislativă și a considerat că este un moment extrem de oportun pentru a regândi învățământul liceal agricol, potrivit evoluției agriculturii, o ramură foarte importantă în economia României. De aceea, cred că, așa cum a ieșit legea, cu posibilitatea ca și Ministerul Agriculturii să contribuie la elaborarea curriculumului, așa cum a ieșit legea, și cum Ministerul Agriculturii poate să contribuie și financiar în susținerea cu echipamente și utilaje a liceelor agricole, cred că este o formă prin care am încercat să aducem liceele cu profil preponderent agricol la solicitările agriculturii din secolul XXI.
De aceea vă adresez cu tot respectul rugămintea să acceptați raportul pe care vi-l propune comisia, pentru că este un pas înainte în regândirea sistemului de învățământ, care profesionalizează pe domeniul agriculturii, prin învățământul liceal.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?
Domnule senator Chițac, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.
Domnule președinte, vă mulțumesc că îmi dați voie să intervin.
## Stimați colegi,
Sigur că doamna senator Andronescu are mare dreptate! În contextul în care vrem să dezvoltăm agricultura României, este necesară regândirea acestui stil de învățământ liceal în domeniul agricol. Dar, poate, tot din aceeași perspectivă ar trebui să ne uităm și spre turism sau, poate, găsim și alte ramuri ale economiei care trebuie încurajate.
Eu nu aș fi de acord dintr-un singur principiu. Vedeți, reprezentantul Guvernului făcea referire la liceele militare și la cele de artă. Ei bine, în felul acesta, noi intervenim în logica Legii educației naționale, pentru că aceste tipuri de învățământ sunt învățământ de tip vocațional. Deci ăsta este motivul pentru care legiuitorul a scos separat din Legea nr. 1 și a simțit nevoia să facă capitole separate pentru învățământul vocațional.
Dacă noi cădem de acord – și e puțin probabil că tipul de învățământ agricol este vocațional –, e în regulă, dar nu cred lucrul acesta. Deci prin legiferarea în felul acesta distrugem, dacă vreți, o filozofie pe care a fost construită Legea educației naționale, din punctul meu de vedere.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Sunt și alte intervenții?
Doamna senator Andronescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să-l asigur pe domnul senator că responsabilitatea pe care și-o asumă Comisia pentru învățământ atunci când vine cu propuneri de modificare a Legii învățământului în fața dumneavoastră este una, după opinia mea, serioasă și ia în considerație inclusiv observațiile pe care dumneavoastră le-ați făcut aici, în fața plenului. De aceea, pe actuala structură a legii cu care venim în fața dumneavoastră, Comisia pentru învățământ a ținut seama să nu strice abordarea unitară, și de aici și modificările, prin amendamente, pe care noi le-am propus față de inițiativa legislativă.
De aceea vă asigur că nu... Această inițiativă nu este de natură să distrugă unitatea sistemului de învățământ, ci, dimpotrivă, să sistematizeze o anumită... un anumit domeniu.
Am făcut-o cu învățământul profesional, normal sau dual, acum cu liceele agricole, vom continua cu liceele tehnologice. Și acolo este mare nevoie de intervenție legislativă.
Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Mai sunt alte intervenții?
Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Senatul este Cameră decizională.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți (L395/16.10.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Anca Chiser, de la Ministerul Economiei, microfonul 10.
Vă rog, aveți cuvântul.
## **Doamna Anca Magdalena Chiser** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**
Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea prevederilor Ordonanței de urgență nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți prin stabilirea în mod clar a calității de autoritate competentă și de punct unic de contact cu Comisia Europeană pentru Ministerul Economiei.
Luând în considerare faptul că autoritatea competentă are un rol esențial în aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 38/2015, având responsabilitatea analizării solicitărilor organismelor care doresc să fie entități de soluționare alternativă a litigiilor, a supravegherii îndeplinirii de către acestea a prevederilor legale, precum și a notificării către Comisia Europeană a listei entităților admise, fiind, de asemenea, punct unic de contact cu Comisia Europeană, este necesară eliminarea incertitudinii juridice cu privire la autoritatea competentă și a oricăror riscuri în materia interpretării eronate.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Din partea Comisiei economice, industrii și servicii, pentru a prezenta raportul.
Domnule președinte, domnule senator Zamfir, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5, 6 sau 7. Microfonul 7.
Mulțumesc mult, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desemnarea Ministerului Economiei ca autoritate competentă în aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți și punct unic de contact cu Comisia Europeană, dat fiind faptul că prin actul de reorganizare la nivelul administrației publice centrale, prin care se separă Ministerul Economiei de domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri, comerțului și antreprenoriatului, nu se stabilește ministerul cu funcție de autoritate competentă.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru afaceri europene, de asemenea, a avizat favorabil proiectul.
Dezbaterile au avut loc în ședința din data de 8 noiembrie 2017. Comisia a hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supun dezbaterii și adoptării plenului.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Bădulescu.
Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 11, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare (L400/23.10.2017).
Declar deschise dezbaterile generale.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul Rodin Traicu, președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activității Nucleare.
Microfonul...
Stimați colegi, Ordonanța nr. 38 este emisă în anul 2015 și vizează soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți.
Evident că această Ordonanța nr. 38 este efectul unei directive europene pe care România trebuia să o pună în aplicare. Numai că, inițial, în cuprinsul ordonanței, exista... a fost declarat Ministerul Energiei în vechea reglementare ca punct unic de contact și autoritate competentă. Ceea ce nu se știe în momentul de față este faptul că, la începutul anului 2017, printr-o hotărâre de Guvern, competența a fost deja dată prin hotărâre de Guvern către Ministerul Economiei, după instalarea Guvernului actual.
Evident că, pe tot parcursul acestui an, Ministerul Economiei, deși era abilitat – prin Hotărârea de Guvern... cred că nr. 25/2017 –, deși era abilitat să întreprindă toate demersurile pentru continuarea procedurilor ca punct unic de contact și ca autoritate competentă, nu a făcut nimic până în prezent. Și acum, sub masca acestei ordonanțe de urgență, spunem că exista o neclaritate juridică și că – vezi, Doamne! – aceasta este justificarea pentru care Ministerul Economiei nu a făcut nimic până în prezent în legătură cu punerea în aplicare a acestei directive europene.
Ce vreau să subliniez aici este faptul că, în momentul de față, ca efect al birocrației și al modului de legiferare, suntem singurul stat din Europa care pe portalul Uniunii Europene nu are și nu este înscris ca punct unic de contact cu o autoritate competentă și nici nu sunt înscrise acolo autoritățile care trebuie să pună în aplicare dispozițiile acestei directive europene.
În fine, poate cu această ordonanță Ministerul Economiei se trezește, își așază structurile așa cum ar trebui, în baza Ordonanței nr. 38, și autorizează autoritățile din România menite să soluționeze litigiile dintre consumatori și comercianți.
Grupul PMP va vota această ordonanță, deși nu pare oportună în momentul de față.
Mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.
**Domnul Rodin Traicu** _– președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare_ **:**
10.
10.
Vă rog, aveți cuvântul.
Prezentul proiect de lege este o transpunere de directivă europeană, nr. 59/2013, și are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația europeană în ceea ce privește asigurarea unui nivel ridicat de protecție a lucrătorilor, populației și a pacienților împotriva riscurilor provocate de expunerea la radiații ionizante, prin stabilirea unor norme de securitate uniforme pentru protecția sănătății persoanelor expuse la aceste radiații.
Prin acest proiect de lege se stabilesc dozele maxime admise în condiții de securitate, expunerile și contaminările maxime admise, principiile fundamentale de supraveghere medicală a lucrătorilor.
Domeniul de aplicare este extins pentru a include: expunerea personalului navelor spațiale la radiații cosmice, expunerea la radonul prezent în aerul din locuințe, clădiri cu acces public și la locurile de muncă, expunerea externă la radiații gama emise de materiale de construcții și amplasamente ale contaminării.
În consecință, vă solicit să aprobați acest proiect de lege, care este de armonizare cu legislația europeană. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc pentru că ne solicitați, domnule secretar de stat.
Dau cuvântul președintelui Comisiei economice și industrii, pentru a prezenta raportul comun al Comisiei economice și Comisiei pentru transporturi.
Microfonul 7.
Domnul senator Zamfir.
Vă rog, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activității nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul transpunerii unor dispoziții ale Directivei 2013/59/Euratom a Consiliului din 5 decembrie 2015 de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolului prezentat de expunerea la radiațiile ionizante și de abrogare a directivelor 89/618/ Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.
Comisia juridică, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul.
Membrii Comisiei economice, de industrii și servicii și cei ai Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Față de cele prezentate, dragi colegi, domnule președinte, vă supunem, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere a proiectului de lege.
Mulțumesc mult.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2017 privind desemnarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență ca unitate de achiziții centralizată pentru achiziția centralizată de autospeciale/ambulanțe pentru Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru serviciile de ambulanță județene și pentru Serviciul de Ambulanță București–Ilfov (L401/23.10.2017).
Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, domnul subsecretar de stat Bogdan Samoilă, de la Ministerul Afacerilor Interne.
Microfonul 9.
Vă rog, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 74/2017, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență este desemnat ca unitate de achiziții centralizată pentru achiziția centralizată de autospeciale/ambulanțe pentru Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru serviciile de ambulanță județene și pentru Serviciul de Ambulanță București–Ilfov.
În acest sens, IGS-ul va demara acordul-cadru în nume propriu, atât pentru autospeciale/ambulanțe destinate activității SMURD, cât și pentru autospeciale/ambulanțe destinate activității serviciilor de ambulanță județene, respectiv a Serviciului de Ambulanță București–Ilfov.
Coordonarea tuturor activităților care privesc finanțarea, derularea procedurilor de achiziție și livrarea autospecialelor și a ambulanțelor intră în sarcina secretarului de stat șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2017.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.
Domnule președinte, Stimați colegi,
În ședința din 14 noiembrie 2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.
Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.
Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.
Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de senatorii: Doru Adrian Pănescu, Ion Marcel Vela, Victorel Lupu, Dan Lungu, Gheorghe Baciu, Severica Rodica Covaciu, Eleonora Carmen Hărău și Remus Mihai Goțiu
Punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind declararea zilei de 10 mai drept „Ziua independenței naționale” (L269/4.09.2017).
- Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul
- inițiatorului, dacă este prezent.
Domnul senator Hadârcă, da? Microfonul 5.
Vă rog, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,
Am venit cu această inițiativă în contextul sărbătoririi celor 140 de ani ai unirii și ai proclamării de către rege a votului universal, al centenarului proclamării votului universal și împroprietăririi cu pământ. Între timp, a fost necesar un aviz al Academiei de Științe și am solicitat data trecută să remitem la comisie. Astăzi, am avizul academiei, semnat de directorul Institutului de Istorie, domnul Ovidiu Cristea, în care se specifică faptul că independența României a fost proclamată la 9/21 mai 1877 de Parlamentul țării. În ziua aceasta, Adunarea Deputaților a votat moțiunea și, la fel, tot la 9/21 mai 1877, Senatul a votat, în unanimitate, o moțiune asemănătoare. Am fost indus în eroare de unele surse care specificau că acest proces a fost sacrificat, așa..., a fost legitimat de decretul regal pe data de 10, dar nu am identificat nicio sursă care ar fi confirmat lucrul acesta. Dimpotrivă, am adunat o arhivă destul de impunătoare.
Monitorul Oficial din acea vreme confirmă doar moțiunile Senatului și Adunării Deputaților.
În Legea nr. 103 din 2015, la care face referire Consiliul Legislativ, de fapt, se proclamă o sărbătoare națională care nu specifică nici Ziua regalității, nici Ziua independenței și aici este un teren de dezbatere, pentru că referința Consiliului Legislativ, care este, de fapt, una negativă, zice că respinge datorită..., nu susține datorită faptului că s-ar crea un paralelism legislativ.
Nu este chiar așa, pentru că, repet încă o dată, nu se specifică și, în ultimă instanță, intenția mea a fost de a ridica, de a veni cu o inițiativă care ar ridica statutul acestei zile drept zi națională, cu un specific deosebit, la nivelul – să zicem – aceleiași Zile Naționale a Unirii și, cu acest prilej, precizez că proclamarea zilei de 9 mai sau 10 mai Ziua independenței, în ultimă instanță... asta se dorește, ca sărbătoare națională, nu știrbește și nu umbrește Ziua Unirii, dimpotrivă, îi conferă un statut mai special și, de fapt, demonstrează procesul acesta, cum s-a obținut independența și cum s-a realizat unirea statului unitar român.
Indiferent de faptul, stimați colegi, cum veți vota dumneavoastră, eu rămân la părerea că este necesar ca ziua când s-a proclamat independența statului român, Ziua independenței, să fie consfințită prin lege.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc și eu.
Vă rog, domnule senator Goțiu, microfonul 2.
Domnule președinte, vă rog să verificați cvorumul din sală, pentru că, deși s-a votat prelungirea programului de lucru până la epuizarea ordinii de zi, nu cred că în acest moment mai suntem suficienți în sală pentru a îndeplini cvorumul de ședință.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Vă mulțumesc pentru atenționare.
Rog secretarii să se ocupe de lucrul acesta și vă rog și pe dumneavoastră să știți că nu președintele verifică.
Rog secretarii să ne spună dacă mai avem cvorum.
**Domnul Ion Marcel Vela**
**:**
Nu mai avem.
## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**
Câți avem?
Puteți să nu..., să încheiați cu filmatul, că totuși se...
Constatăm că nu mai există cvorum și încheiem aici lucrările ședinței. Urmează plenul miercuri și, probabil, sesiunea de întrebări, interpelări, răspunsuri peste 15 minute.
## Bună seara!
Sunt Mihai Goțiu și, asistat de Radu Oprea și Marcel Vela,
Interpelare
Doru Adrian Pănescu
Apollonia
Întrebarea mea este adresată ministrului educației naționale, Liviu Marian Pop. Obiectul întrebării: „Despre funcționarea Universității «Apollonia» din Iași”. Universitatea „Apollonia” din Iași a fost vizitată în ultimii ani de mai multe comisii ale Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS). De fiecare dată, raportul acestor comisii nu a fost unul deloc pozitiv, după ultimele două vizite, comisiile ARACIS recomandând intrarea în lichidare a mai multor programe de studii și stabilirea calificativului „lipsă încredere”, fapte ce trebuiau să ducă, inevitabil, la intrarea în lichidare a întregii instituții de învățământ superior. În mod concret, ultimul raport oficial întocmit de către o comisie de evaluare ARACIS, publicat și pe site-ul instituției, vorbește despre o serie de nereguli care sunt incompatibile cu principiile morale și etice ale funcționării unei instituții de învățământ superior. Au fost semnalate nereguli precum: înmatricularea studenților direct în anii mai mari, unii chiar direct în ultimul an, prin transfer și echivalare de studii de la alte universități, depășindu-se atât capacitatea de școlarizare stabilită în urma evaluării ARACIS, cât și numărul de locuri alocate universității prin hotărâre a Guvernului în anul respectiv. Însă, în rapoartele întocmite de comisiile de evaluare sunt menționate și alte chestiuni, mult mai grave, descoperite la nivelul registrelor matricole: corecturi peste corecturi în dreptul denumirilor disciplinelor, al numărului de ore și al notelor studenților; chiar și mediile lor sunt modificate repetat, iar pagini întregi din registrele anilor 2013–2014 și 2014–2015 au fost completate „în alb”, ștampilate, semnate, cu număr matricol și plan de învățământ atribuite unor rubrici goale, fără nume ale studenților. Problemele continuă și la nivelul corpului profesoral, unde comisia nu a identificat suficiente cadre didactice care să aibă titlul de conferențiar sau profesor pentru a fi respectate normele ARACIS, iar la ultima evaluare s-a scos în evidență faptul că în carta universității i se oferă președintelui acesteia o funcție ce nu există, practic, în Legea educației, mai multă putere decât rectorului. Toate aceste probleme au fost semnalate încă din luna februarie a anului 2015, iar până astăzi Universitatea „Apollonia” a bifat încă trei noi runde de admitere, deși există declarații în presă ce datează încă din 2011, ale președintelui ARACIS, profesor universitar doctor Ioan Curtu, care invocă starea de ilegalitate în care se află instituția. Domnule ministru, Vă rog să îmi prezentați care este cadrul legal pe baza căruia Universitatea „Apollonia” din Iași funcționează în acest moment și să îmi spuneți care este stadiul analizării evaluării realizate de ARACIS în 2015, care a fost înaintată, după finalizarea procedurilor de contestație, încă din iulie 2015 Ministerului Educației Naționale pentru a se lua măsurile care se impun. De asemenea, vă rog să îmi transmiteți dacă a fost trimis în ultimul an Corpul de control al Ministerului Educației Naționale la Iași pentru a evalua situația universității și care au fost concluziile acestui organism.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Îi mulțumim domnului senator Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Îi mulțumim domnului senator Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD. În continuare, îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Marcel Vela. _(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Îi mulțumim domnului Ion Marcel Vela, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Îi mulțumim domnului Ion Marcel Vela, din partea Grupului parlamentar al PNL. Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.
Interpelare
Victorel Lupu
Locuințe prin credit ipotecar
În această seară doresc să adresez o întrebare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene. Obiectul întrebării: „Situația locuințelor ANL construite în județul Iași prin programul «Locuințe prin credit ipotecar»”. Stimate domnule ministru, Agenția Națională pentru Locuințe a demarat procedurile de construire a patru blocuri pentru locuințe în două zone din municipiul Iași prin programul „Locuințe prin credit ipotecar”. În total, se vor construi 151 de apartamente. Unul dintre imobile va fi amplasat în zona Smârdan și va avea 6 etaje, două tronsoane și 72 de apartamente. Al doilea bloc va fi ridicat în zona Fântânilor, lângă Ciric. În acest caz, imobilul va avea 3 etaje, 3 tronsoane și 79 de apartamente. Amplasamentele au fost puse la dispoziție de către Primăria Iași, care se va ocupa și de racordarea imobilelor la rețelele de utilități, căi de acces, spații verzi și iluminat public. În prezent, există aproape 4.500 de cereri de locuințe ANL, iar 213 solicitări îndeplinesc condițiile pentru atribuirea de locuințe prin credit ipotecar. În acest context, vă rog să îmi comunicați care este stadiul lucrărilor la cele două imobile și care este data preconizată pentru finalizarea construcțiilor, precum și data estimată a recepției acestora. De asemenea, vă rog să îmi comunicați care este procentul de contractare până în prezent pentru cele două amplasamente, ținând cont de faptul că termenul-limită impus la începutul acestui an a fost prelungit.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Îi mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD. Din partea Grupului parlamentar al USR, îl invit la microfon pe domnul senator Dan Lungu.
Interpelare
Dan Lungu
Bugetul culturii pe anul 2018
Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, În această seară vin cu o întrebare adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale. Întrebarea se referă la „Bugetul culturii pe anul 2018”. Stimate domnule ministru, Conform datelor oferite de Ministerul Finanțelor Publice, în 2018 se preconizează o creștere cu 50,4% a bugetului Ministerului Culturii și Identității Naționale, care ar trebui să ajungă la suma totală de 1.117 miliarde de lei. Din acești bani, 150 de milioane au fost menite încă de pe acum finanțării „manifestărilor, acțiunilor și proiectelor” care se vor realiza pentru a marca aniversarea Centenarului Marii Uniri din 1918. ## Domnule ministru, Ținând cont de majorarea bugetului, vă rog să ne prezentați care sunt principalele linii de noi investiții și noi programe culturale pe care și le-a propus ministerul în 2018. Spre ce priorități concrete se îndreaptă acest supliment bugetar? Mai mult, vă rog să ne prezentați care sunt principalele proiecte care există deja elaborate la nivelul ministerului și care vor primi finanțare din cele 150 de milioane de lei alocate pentru a marca 100 de ani de la Marea Unire. Ne interesează unde anume vor avea loc aceste manifestări, câte dintre ele sunt organizate în orașe importante pentru momentul istoric 1918, în ce anume vor consta și care este bugetul fiecăreia.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Îi mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR.
Îi mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR. Din partea Grupului parlamentar al PMP, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Baciu.
Interpelare
Gheorghe Baciu
Sfintei Treimi
Este adresată această interpelare domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale. Excelența Voastră, domnule ministru, Cu prilejul repetatelor sale prezențe la manifestările artistice organizate de Centrul de Cultură „Arcuș” _,_ instituție aflată în directa dumneavoastră subordonare, regretatul grafician și istoric de artă basarabean Gheorghe Vrabie (născut la 21 martie 1939, decedat la 31 martie 2016), cunoscut, printre altele, ca autor al stemei de stat, al leului moldovenesc (moneda națională a Republicii Moldova), precum și al unor deosebit de inspirate ilustrații la edițiile operelor scriitorilor clasici și contemporani ai literaturii române și universale, a remarcat faptul că în curbura interioară a Carpaților din județul Covasna există un punct de joncțiune a teritoriilor celor trei țări românești, vizibil, deopotrivă, din Moldova, din Muntenia și din Transilvania. A identificat acest punct ca fiind vârful Lăcăuți, înalt de 1.777 de metri, situat în centrul țării, pe coordonatele 26 și 27 de grade longitudine estică, 45 și 46 de grade longitudine nordică..., latitudine nordică, propunând realizarea aici a unui ansamblu artistic monumental, un sanctuar căruia să i se circumscrie în timp un ansamblu monastic sub hramul „Sfintei Treimi”, axat pe ideea de centru, de trinitate și pe cea de unitate. Recent, fiica cea mare a artistului a pus la dispoziția reprezentanților societății civile românești din această zonă a țării argumentația privind importanța realizării acestui proiect, conceput ca „Monument al ființei naționale și al unității românilor de pretutindeni” – o denumire care poate părea mai pretențioasă, dar firească, chiar simbolică, prin inițiativa și viziunea unui patriot român din prea pătimita Basarabie –, în ideea introducerii acestuia în lista obiectivelor înscrise în programul de aniversare a Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, întocmit și urmând a fi realizat cu generoasa contribuție a ministerului pe care îl coordonați la această oră. ## Stimate domnule ministru, Salba de monumente înălțate pe pământul românesc în memoria evenimentelor și spre amintirea locurilor care ne-au marcat trecerea prin istorie merită împodobită cu un astfel de însemn, amplasat într-un loc încărcat cu profunde semnificații semantic-românești, emoțional-naționale și simbolic-patriotice. Odată cu rugămintea de a analiza oportunitatea și posibilitatea realizării, sub înalta dumneavoastră egidă, a unui asemenea ansamblu monumental, în parteneriat cu societatea civilă românească din județul Covasna, cu preabinecuvântarea părintelui patriarh, cu râvna înalt preasfinților episcopi ai eparhiilor Covasnei și Harghitei, Buzăului și Romanului, vă rog să-mi comunicați dacă Ministerul Culturii și Identității Naționale este interesat de acest proiect, dacă are disponibilitate să și-l însușească și să-l finanțeze în cadrul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.
Îi mulțumim domnului senator Gheorghe Baciu, din partea Grupului parlamentar al PMP. Tot din partea Grupului parlamentar al PMP, o invit la microfon pe doamna senator Covaciu Severica.
Interpelare
Severica Rodica Covaciu
Extindere și modernizare a suprafeței aeroportuare
Întrebarea mea este adresată domnului Felix Stroe, ministrul transporturilor. Stimate domnule ministru, În anul 2015, Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial Transport, structură aflată în subordinea ministerului pe care îl conduceți, a semnat un contract de finanțare privind un proiect de extindere și modernizare a pistei Aeroportului Internațional Baia Mare. Conform contractului, principala resursă financiară era asigurată din fonduri europene – 85%, restul rămânând în sarcina autorităților române: Guvernul României – 13% și Consiliul Județean Maramureș – 2%. Lucrările de „Extindere și modernizare a suprafeței aeroportuare” au fost efectuate în perioada decembrie 2015 – martie 2017, ele fiind finalizate și recepționate, rămânând de realizat lucrări suplimentare privind sistemul de iluminat și împrejmuirea incintei, pentru ca aeroportul respectiv să suporte curse internaționale. Până în prezent, din totalul de 64 de milioane de lei, fără TVA, datorate constructorului, s-a achitat suma de aproximativ 15 milioane de lei, rămânând de plătit patru facturi emise. Având în vedere lucrările suplimentare necesare, rezultă un total restant în valoare de 74 de milioane de lei, cu tot cu TVA. Un aspect foarte important îl reprezintă faptul că executantul lucrării poate pretinde penalități de până la 10% din valoarea totală a lucrării. În aceste condiții, stimate domnule ministru, vă rog să clarificați următoarele aspecte: – Care este soluția pe care autoritatea de management o are în vedere pentru achitarea lucrărilor de modernizare a Aeroportului Internațional Maramureș, fost Baia Mare, și care este termenul preconizat în acest sens? – Cine își asumă responsabilitatea plății către constructor a unor eventuale penalități impuse de acesta?
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la microfon pe doamna senator Carmen Hărău.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, o invit la microfon pe doamna senator Carmen Hărău.
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie
Am astăzi două întrebări și o interpelare pe care le-am depus și rog secretariatul de ședință să le preia pe site-ul oficial ca atare, dar o să vă rog să-mi permiteți să le prezint pe scurt. Prima se adresează domnului Tudorel Toader, ministrul justiției, și pornește de la observația că, analizând textul Ordonanței de urgență nr. 79/2017, respectiv al Ordonanței de urgență nr. 82/2017, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu am găsit contrasemnătura ministrului justiției, deși cele două ordonanțe, prin conținutul lor, afectează drepturi constituționale: salarizarea, componenta dreptului constituțional la muncă, cuantumul contribuțiilor pentru sistemul de pensii, componenta dreptului constituțional la proprietate și un trai decent. „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, scrie în art. 1 alin. (5) din Constituția României, și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative obligă, la art. 11 alin. (4): „Ordonanțele și hotărârile Guvernului se publică numai după ce au fost semnate de prim-ministru și contrasemnate de miniștrii care au obligația să le pună în executare.” În art. 34 din Legea nr. 24/2000 se stipulează că: „Notele de fundamentare la proiectele de ordonanțe și de hotărâri ale Guvernului se semnează de ministru sau de miniștrii inițiatori, precum și de cei care le-au avizat.” Așa încât mă simt obligată să vă întreb, domnule ministru, dacă Ministerul Justiției a participat la circuitul de avizare a OUG nr. 79 și nr. 82 din 2017, având în vedere că ministerul are atribuțiuni de punere în aplicare în special în domeniul salarizării. Și vă rog să precizați dacă, ca urmare a absenței semnăturii dumneavoastră, putem înțelege că Ministerul Justiției s-a derobat de sarcina avizării unor acte normative profund neconstituționale.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Vă rog.
Interpelare
Eleonora Carmen Hărău
Am pornit de la observația pe care am făcut-o în cadrul Comisiei pentru muncă și în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, că foarte multe dintre directivele Comisiei Europene se pun în aplicare în România cu întârziere, nu se semnează acorduri corespunzătoare și, atunci, mă interesează situația per
Am pornit de la observația pe care am făcut-o în cadrul Comisiei pentru muncă și în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, că foarte multe dintre directivele Comisiei Europene se pun în aplicare în România cu întârziere, nu se semnează acorduri corespunzătoare și, atunci, mă interesează situația personalului trimis în misiune permanentă în străinătate pentru a media/negocia acest tip de probleme. Știm bine că Domniile Lor au facilități importante, salarizare importantă și intră sub această umbrelă de facilități inclusiv familiile Domniilor Lor. Mă interesează să fiu informată în legătură cu rezultatele activității personalului cu atribuții de promovare economică în străinătate. În al doilea rând, țările în care au fost trimiși atașați agricoli și atașați agricoli adjuncți aparținând Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Mă interesează să știu care este felul..., în ce fel sprijină atașații pe probleme de muncă și sociale cetățenii români plecați la muncă în străinătate, că vedem în relatările massmedia mulți români care funcționează în străinătate în regim de sclavagism. Și, în ultimul rând, mă interesează ce activitate desfășoară specialiștii în probleme financiar-bancare aparținând Ministerul Finanțelor aflați în misiune în străinătate. Sunt câteva sute, după documentarea mea.
Interpelare
Remus Mihai Goțiu
Demiterea prefectului județului Cluj și declararea stării de alertă în zona depozitelor de deșeuri de la Pata Rât
Mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău. În continuare, voi da citire și eu unei interpelări. _(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_ Bună seara! Interpelarea din această seară este adresată prim-ministrului Mihai Tudose și are ca obiect „Demiterea prefectului județului Cluj și declararea stării de alertă în zona depozitelor de deșeuri de la Pata Rât”. Stimate domnule prim-ministru, Săptămâna trecută, digul de pământ care delimitează acumularea de levigat de la Pata Rât, din Cluj, s-a rupt, ducând la scurgeri masive din corpul depozitului de deșeuri în pârâul Zapodie, care se varsă în râul Someș. Acest incident major vine în condițiile în care situația este una cunoscută de autoritățile responsabile, care nu au fost însă capabile să ia decizii coerente pentru a rezolva situația. În acest moment, cazul Pata Rât este o bombă care poate exploda oricând. Problema care se pune nu e dacă un dezastru ecologic de proporții uriașe se va produce, ci doar când se va produce. Fiecare oră și zi pierdute fără luarea și implementarea unor măsuri radicale duc spre un astfel de deznodământ inevitabil, cu efecte catastrofale pentru mediul și sănătatea oamenilor. Incompetența, inconștiența, iresponsabilitatea, lipsa dialogului interinstituțional, orgoliile politice, lipsa de viziune sunt motivele care au generat această situație. Managementul dezastruos a dus la formarea unor munți de deșeuri care se aprind frecvent, depozitate pe un teren instabil, cu o înclinație și o structură geologică și o structură geomorfologică care favorizează alunecările de teren. Scurgerile permanente de levigat înspre baza muntelui de deșeuri, spre centura Vâlcele–Apahida, au format un lac de levigat în continuă creștere. Incendiile spontane au devenit un loc comun începând cu anul 2015. Conform informațiilor publice prezentate de ISU, doar în ultimul an au fost necesare 29 de intervenții de urgență la rampele de gunoi din zona Pata Rât. După alunecarea de teren din vară, cea care a blocat pârâul Zapodie și a creat lacul de levigat, Consiliul Județean Cluj, în responsabilitatea căruia se află închiderea și ecologizarea depozitului de la Pata Rât și implementarea Sistemului de management integrat al deșeurilor Cluj, a solicitat declararea stării de alertă, dar instituția prefectului a refuzat. Vizita pe teren a ministrului mediului, care este și vicepremier al Cabinetului pe care îl conduceți, doamna Grațiela Gavrilescu, atenționările transmise după controlul efectuat de comisia de anchetă a Comisiei pentru mediu a Senatului, scrisoarea comună a parlamentarilor clujeni, adresele către instituțiile responsabile, numeroasele apeluri ale activiștilor de mediu și ale societății civile au rămas fără răspuns. Invitația, oricum întârziată, a prefectului de constituire a unui grup de dialog interinstituțional pentru găsirea unei soluții de urgență s-a lovit de refuzul Consiliului Județean Cluj. Din păcate, uriașele orgolii politice și inconștiența factorilor decizionali fac ca energiile să se consume pe pasarea responsabilităților între instituții, nu pe rezolvarea problemei. Amenda aplicată săptămâna trecută de Garda de Mediu Cluj Consiliului Județean Cluj nu este o soluție de fond, cu atât mai mult cu cât este a patra sancțiune de acest fel aplicată începând cu anul 2015. Aceste amenzi nu înlătură riscul dezastrului ecologic iminent, cu toate efectele tragice previzibile asupra sănătății publice și a mediului. Stimate domnule premier Mihai Tudose, Nu vă bazați pe faptul că iarna va „îngheța” situația de la Pata Rât. Precipitațiile de peste iarnă și dezghețul din primăvară vor multiplica în mod accelerat riscurile producerii unui dezastru de mari dimensiuni. Nu cred că după tragedia de la Certej (din 1971) ori cea de la Baia Mare (din anul 2000) vă doriți ca România să pună o nouă localitate pe harta marilor accidente de mediu din Europa și nu cred că vă doriți să intrați în istorie ca premierul care, deși cunoștea riscurile producerii unui astfel de dezastru, nu a luat măsurile care se impun. Ținând cont de accidentul de săptămâna trecută, care arată dincolo de orice dubiu cât de gravă a ajuns situația, precum și de toate antecedentele care demonstrează incapacitatea autorităților de a înlătura riscul, vă solicit luarea unor măsuri ferme. Astfel, vă rog să dispuneți: 1. Demiterea prefectului județului Cluj, Ioan Aurel Cherecheș, și numirea unui nou prefect, care să aibă ca prioritate absolută implicarea în rezolvarea problemei de la Pata Rât. 2. Declararea stării de alertă, în conformitate cu art. 4 lit. b) din Ordonanța de urgență nr. 21/2004, astfel încât să se poată lua măsuri de urgență pentru îndepărtarea riscului, precum și să se poată disponibiliza din fondul de urgență al Guvernului sumele necesare pentru luarea acestor măsuri. 3. Constituirea, sub conducerea prefectului, a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, conform art. 11 al OUG nr. 21/2004, care să ia toate măsurile care se impun pentru îndepărtarea riscului de dezastru de la Pata Rât. Pe lângă aceste măsuri, vă mai solicit să inițiați o modificare de urgență a Codului fiscal, astfel încât sancțiunile aplicate de Garda de Mediu, cum sunt și cele aplicate în cazul Pata Rât, să fie direcționate către un fond de mediu destinat exclusiv pentru finanțarea unor proiecte din domeniul protecției mediului (lucrări de ecologizare, conservare, reabilitare, punere în siguranță și așa mai departe). Domnule premier Mihai Tudose, aștept răspunsurile dumneavoastră în scris, dar, mai ales, aștept luarea de urgență a măsurilor solicitate. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj. Pentru această seară am mai pregătit încă două întrebări, pe care doar le consemnez. Prima este adresată Ministerului Apelor și Pădurilor, doamnei ministru Doina Pană, și are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență nr. 78/2017 privind modificarea Legii apelor, o ordonanță a cărei aprobare a intrat în circuitul legislativ în Parlament și asupra căreia aștept mai multe clarificări. Iar cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, și are ca și obiect dezbaterea publică, consultarea publică încheiată săptămâna trecută la minister privind implementarea noii Directive EIA în legislația națională, o directivă privitoare la evaluarea impactului de mediu în cazul unor... diferite proiecte; de asemenea, sunt mai multe întrebări și clarificări. Le depun în scris și aștept răspunsuri în scris. Sunt Mihai Goțiu, senator USR de Cluj. _(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)_ În încheierea ședinței, pentru stenogramă, o să dau citire și listei de senatori care au depus interpelări și întrebări în scris fără a le mai susține în plen: – din partea Grupului parlamentar al PSD: Elena Doina Federovici, Mariana Cristina Stocheci, Gheorghe Pop, Vasile Ilea; – din partea Grupului parlamentar al PNL: Iancu Caracota, Cornel Popa, George Cătălin Stângă, Eugen Pîrvulescu, Constantin Daniel Cadariu; – din partea Grupului parlamentar al USR: Radu Mihail, Silvia Monica Dinică, George Edward Dircă; – din partea Grupului parlamentar al ALDE: Iriza Scarlat; – din partea Grupului parlamentar al PMP: Valeriu Dorin Bădulescu: – și un senator fără apartenență la grupurile parlamentare: Vergil Chițac. De asemenea, au depus întrebări pe care nu le-au susținut în plen: – din partea Grupului parlamentar al PSD: Ovidiu Cristian Dan Marciu, Emanuel Gabriel Botnariu, Doina Elena Federovici, Adrian Țuțuianu, Lucian Trufin; – din partea Grupului parlamentar al PNL: Cătălin Toma, Iancu Caracota, Costel Șoptică, George Cătălin Stângă, Eugen Pîrvulescu; – din partea Grupului parlamentar al USR: Florina Presadă, Silvia Dinică; – din partea Grupului parlamentar al PMP: Ioan Iustin Talpoș și Dorin Valeriu Bădulescu. Și să consemnăm că a acceptat răspuns în scris din partea Ministerul Afacerilor Externe, de la secretarul de stat Victor Micula, domnul Vasile Cristian Lungu, de la PMP, iar ministrul delegat pentru fonduri europene solicită o amânare pentru a-i oferi răspuns doamnei senator Mirea Siminica, de la PNL. De asemenea, solicită amânări pentru răspuns la interpelări: Ministerul Finanțelor Publice, în cazul senatorului PMP Gheorghe Baciu, și Ministerul Afacerilor Interne, în cazul senatorului Vasile Cristian Lungu. Aceasta a fost ședința din această seară dedicată întrebărilor și interpelărilor, pe care am condus-o asistat de Radu Oprea și Marcel Vela. Vă doresc o seară plăcută în continuare! _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._ ## **EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A. &JUYEJT|084334] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 178/14.XII.2017 conține 32 de pagini.** Prețul: 80,00 lei
Mulțumesc.
– asigurarea lichidității noului instrument ar impacta negativ lichiditatea și formarea prețului pentru celelalte tipuri de stat la nivel suveran și, deci, costurile cu refinanțarea datoriei publice;
– nivelul ridicat de coordonare necesar la nivelul agențiilor de datorie publică în ce privește calendarul emisiunilor și maturităților, care să permită o structură fezabilă acestui instrument, poate afecta funcționarea piețelor de referință a titlurilor de stat suverane și, deci, creșterea riscurilor de refinanțare și de accesare a piețelor de datorie în statele membre;
– evaluarea riscurilor și a beneficiilor introducerii unui instrument atât de complex implică, de asemenea, evaluarea probabilității de _default_ parțial sau total la nivelul zonei euro.
6. Se atrage atenția asupra faptului că o arhitectură bugetară cu un buget separat a zonei euro ar însemna o amenințare la adresa politicilor tradiționale.
Se resping, astfel, formalizarea eurogrupului și crearea mecanismelor decizionale centralizate în cadrul zonei euro, din cauză că acest lucru ar echivala cu instituirea scenariului „cercurilor concentrice”, formulă respinsă chiar de către președintele Juncker în discursul privind starea Uniunii din 13 septembrie 2017.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la COM-ul 291 final în conformitate cu observațiile de mai sus. Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Mulțumim.
4. Persoanele cu dizabilități, cele care nu erau obligate la plata impozitului pe venit, pe salariu, sunt afectate de aceste prevederi.
5. O altă problemă pe care o ridică această lege este faptul că, spre exemplu, în domeniul turistic, firme care au un rulaj mare, dar care au profituri mici vor fi obligate la acest 1% pe cifra de afaceri și iată cum două domenii importante, mă refer aici la turism și la IT, pe care România s-ar fi putut baza în viitor pentru o dezvoltare economică sustenabilă, sunt afectate prin aceste măsuri fiscale.
Evident că există foarte multe opinii, însă din cauza faptului că nu există studii de impact, din cauza faptului că măsurile sunt luate pe repede-înainte, din cauza faptului că există o similitudine în a se legifera de asemenea mod, nu este prima lege la care se procedează în acest fel, Grupul PMP va vota împotriva proiectului de lege.
Acestea fiind spuse, vă mulțumesc pentru atenție.