Stenogramă plen

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 14 februarie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

O invit la microfon, așa cum mi-a fost prezentată lista, pe doamna Federovici Doina, din partea Grupului PSD.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „De fiecare dată când PSD a fost la guvernare, România a avut creștere economică, iar românii au dus-o mai bine”.

Stimați colegi,

Cred că românii pot să remarce o schimbare de optică a PSD față de alte partide: toate măsurile aprobate de Guvern și votate de Parlament prin adoptarea bugetului de stat pentru anul 2017 sunt toate măsurile făcute..., promisiunile făcute de către PSD în timpul campaniei electorale.

Este pentru prima dată când un partid câștigător în alegeri transpune în prima lună de guvernare atât de multe promisiuni în realizări efective. Nu vorbim aici doar de promisiunile privind educația, ci și de cele referitoare la creșterea salariilor și pensiilor sau reducerea de taxe și impozite, care reflectă un nivel de trai mai bun pentru români.

Noi suntem interesați și privim cu mai multă atenție către problemele locale, cum sunt infrastructura și îmbunătățirea condițiilor din școli și spitale, și ne interesează să creștem veniturile angajaților care participă la realizarea produsului intern brut al României și care plătesc taxe și impozite către stat, din care se pot apoi plăti pensii decente pentru cei care au construit această țară. Ținta principală nu e doar să avem creștere economică, este foarte important ca această creștere să ajungă și să se simtă în buzunarul fiecărui cetățean.

Este greu de înțeles ce a dorit opoziția prin depunerea unei moțiuni de cenzură. Guvernul a retras ordonanța atât de discutată, dezbaterea s-a mutat în Parlament, pentru că deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, iar Codul penal trebuie modificat așa cum cere Curtea.

Cei care au pierdut alegerile trebuie să accepte rezultatul votului. Această țară trebuie guvernată. Avem un program de guvernare care a început să fie pus în practică. De la 1 februarie s-au luat deja mai multe măsuri așteptate de români, începând de la creșterea salariilor și pensiilor, până la creșterea burselor studențești și susținerea fermierilor care produc tomate și carne de porc. Într-o singură lună, Guvernul Grindeanu a luat mai multe măsuri bune pentru români decât a luat Guvernul Cioloș într-un singur an.

Cine are interesul ca acest program de guvernare să nu fie pus în aplicare? Cine are interesul să țină România pe loc? Cine are interesul ca angajații din România să aibă în continuare cele mai mici salarii din Europa? Și, nu în ultimul rând, cine are interesul ca firmele românești să nu se poată dezvolta?

## Distinși colegi,

România începe să fie pusă în mișcare. Încep să se refacă școlile, încep să se refacă spitalele, profesorii și medicii încep să fie mai bine plătiți. Acest proces trebuie să continue. Cei care cer plecarea Guvernului Grindeanu vor ca România să revină la stagnare, să nu se dezvolte, iar oamenii să nu o ducă mai bine. Ei speră că un eșec al acestei guvernări le-ar aduce lor mai multe beneficii politice și, de ce nu?, electorale.

Împreună cu prim-ministrul Grindeanu și echipa sa de miniștri, vom aborda fiecare domeniu economic și social care este deficitar în acest moment. Vom promova în continuare măsuri legislative concrete prin care să creștem șansele tinerilor să-și formeze o familie în România, și nu să plece la muncă în străinătate. Și aici mă refer la programul „Primul salariu”, prin care le garantăm tinerilor un venit de 2.500 de lei brut, absolvenților, în primii ani de muncă.

În ceea ce privește domeniul medical și educațional, vom propune în continuare măsuri prin care să le aducem salariile la un nivel decent comparativ cu veniturile din țările cele mai dezvoltate de la nivelul Uniunii Europene.

Românii trebuie să-și pună sincer următoarea întrebare: acest blocaj din România le va aduce ceva bun în viața lor de zi cu zi? Ce câștigă fiecare cetățean din această încercare de a da jos un guvern la mai puțin de două luni de la alegeri?

Vă mulțumesc.

Mulțumim, doamna senator.

Continuăm intervențiile.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Cazan Mircea Vasile.

Nu este.

Tot de la PNL, doamna senator Hărău Eleonora Carmen? Nu.

Nu este nimeni de la PNL, sunt informat de secretari... domnii secretari.

Din partea Grupului USR, domnul Alexandru Vlad Tudor... Alexandrescu.

Sunt senatorul USR Vlad Alexandrescu.

Titlul declarației mele politice este „Retragerea sprijinului politic al Guvernului Grindeanu”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Parlamentul este în continuare instituția publică cu cea mai mică încredere din partea românilor, deși au trecut doar două luni de la alegeri, ceea ce ar fi trebuit să-i confere un temei solid de legitimitate.

În ultima vreme, doamnelor și domnilor senatori PSD și ALDE, ați contribuit masiv la degradarea acestei imagini. Nu ați schițat nici cel mai mic gest împotriva schimbării regimului juridic penal al României prin Ordonanța de urgență nr. 13/2017. Ați acceptat tacit ca Guvernul Grindeanu să adopte cel mai controversat act normativ din istoria României postdecembriste.

Sute de mii de români au ieșit în stradă. Nu ca să conteste legitimitatea votului din 11 decembrie, așa cum doresc unii să manipuleze informația, ci ca să ceară, tot majorității PSD și ALDE, să dezavueze acest atentat la statul de drept și să aducă o nouă echipă guvernamentală, una care să pornească pe drumul guvernării cu o nouă doză de încredere și fără bagajul rușinos al unei tentative de subminare a luptei împotriva corupției.

Piața din fața Guvernului, piețele din marile și micile orașe ale țării s-au transformat în noi centre ale spiritului civic românesc. Se manifestă acolo noi forme de creativitate, au apărut voci care discută despre modernizarea României, despre ceea ce românii își doresc pentru ei și pentru copiii lor. S-a format o nouă agora, care din ce în ce mai mult găzduiește discuții și inițiative al căror firesc loc ar fi în Parlament. Este rușinos ca dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori PSD și ALDE, să acceptați această abdicare de la prerogativele de deliberare și control parlamentar asupra activității Guvernului.

În disprețul sutelor de mii de oameni care protestează în stradă, Guvernul Grindeanu nu a schițat nici cea mai mică tentativă de dialog cu participanții la toate protestele din țară, spre a înțelege nemulțumirea lor profundă, năzuința lor pentru o administrație integră și o bună guvernare a României. Niciun reprezentant al Guvernului nu s-a ostenit nici măcar să iasă din Palatul Victoria să stea de vorbă cu zecile și sutele de mii de oameni ce-și exprimă nemulțumirea în forme creative în Piața Victoriei pe un ger de crapă pietrele. Nu au existat în aceste zile niciun fel de consultări cu organizații nonguvernamentale sau cu forțe din opoziție

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului ALDE, pe domnul senator Hadârcă Ion.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Ion Hadârcă, Circumscripția electorală Vaslui, Grupul parlamentar al ALDE.

„De la Podul Înalt, la Podul Unirii”

Datorez prezența mea în Senatul României alegătorilor din județul Vaslui. Ei mi-au acordat mie, unui fecior al Basarabiei, onoarea să îi reprezint în Camera superioară a Parlamentului României, gest pentru care le sunt profund recunoscător. Drumul meu către această catedră a fost lung și greu. Lungimea se măsoară în durata vieții a două generații, iar greutatea, în ani lungi de suferință, de jertfă și de luptă, ani grei căzuți pe umerii „românilor Basarabiei moldave”.

Prima generație a fost cea de sacrificiu a părinților mei, înstrăinată cu forța de patria-mamă, trecută prin fața plutoanelor bolșevice de execuție, prin foamete organizată și deportări sălbatice, expropriere și deznaționalizare.

A doua este generația mea, care s-a smuls miraculos din lanțurile celui mai odios imperiu. În 2018 se vor face 30 de ani de la constituirea în Basarabia a unei ample mișcări de eliberare națională. Sunt exponentul acestei mișcări. Marile Adunări Naționale din 1989, ʼ90, ʼ91, podurile de flori, podurile de carte și de suflet, semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană sunt trepte care m-au adus pas cu pas către acest moment pe care îl consider emblematic și providențial. În același an 2018 se vor face 100 de ani de la Marea Unire, ani întrerupți de agresiunea bolșevică. Or, obiectivul major al mișcării a fost și este refacerea unității naționale a tuturor românilor.

Ca exponent plenipotențiar în Senatul României, voi să dau un semnal sutelor de mii de basarabeni, veterani ai mișcării, decepționați de acțiunile trădătorilor și agenților infiltrați, precum și zecilor de mii de tineri unioniști care au venit în ultimii ani să ne completeze energic rândurile că adevărata mișcare nu a dispărut și, istoricește, ea își urmează calea neabătut, deoarece, așa cum spunea Eminescu, însăși magistra istorie cugetă încet, dar sigur și neabătut.

Este adevărat că dihonia vrăjmașă ne-a tot subminat punțile de apropiere și ne-a adâncit vadurile. Ea a permis forțelor străine să țină Republica Moldova în planurile geostrategice ale unui război hibrid permanent. Pe noxe de fals și minciună s-a dospit anul trecut și urcarea în fotoliul de Președinte al Republicii Moldova a exponentului celui mai reacționar și antiromânesc partid. Sarcina lui este să anihileze românismul și românitatea Basarabiei, să semene deznădejdea, dezbinarea și ura interetnică. Scopul este stimularea continuă a exodului și schimbarea raportului etnic al populației în defavoarea națiunii titulare, proces în deplină derulare. Iată că ceea ce nu au reușit regimul țarist în 106 ani și tancurile sovietice în ʼ40 reușește astăzi corupția. Fiindcă Dodon nu este alesul cetățenilor Republicii Moldova, el este produsul celui mai corupt regim din Europa, este făcătura ieșită din concubinajul oligarhiei de gașcă locală cu cea cu ambiții neoimperiale rusești.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Continuăm cu declarațiile politice din partea Grupului PSD.

- Domnul senator Trufin Lucian? Nu este.

- Domnul senator Moga Nicolae? Nu este.

- Domnul senator Lupu Victorel? Nu este.

- Domnul senator Bădălău Niculae? Nu este.

- Domnul senator Marciu Ovidiu Dan? Nu este.

- Domnul senator Bodog Florian Dorel? Nu este.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, domnul senator Cazan Mircea Vasile.

Bună ziua!

## Declarație politică

Domnul Răzvan Cuc, ministru al transporturilor, a declarat în ședința comisiilor de specialitate ale Parlamentului, reunite, că una din prioritățile mandatului său este autostrada Sibiu–Pitești și că „va încerca o abordare de accelerare a proiectului, ținând cont de importanța majoră a acestuia”, și, respectiv, „va încerca în anul 2017 să demareze procedurile de achiziție publică pentru proiectare și execuție”.

Grupurile Partidului Național Liberal au depus un amendament asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2017 prin care se propunea alocarea sumei de 45.000 de mii de lei pentru finalizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada A1 Sibiu–Pitești. Finalizarea acestui studiu de fezabilitate este esențială pentru demararea de urgență a lucrărilor la autostrada Sibiu–Pitești, parte a coridorului IV paneuropean și prioritate în Masterplanul general de transport, în baza căruia România accesează fonduri europene pentru perioada 2014–2020.

Realizarea acestui tronson din autostrada A1, care asigură conectivitatea cu rețeaua de transport europeană spre vest și sud-vest, ar reprezenta un sprijin pentru Uzina Dacia Pitești și un avantaj competitiv în raport cu uzina Grupului Renault din Maroc. Cu cât se mărește perioada de finalizare a acestui proiect, cu atât crește riscul de relocare a activităților de producție ale uzinei din Pitești în alte zone geografice, cu un impact negativ major asupra bugetului de stat și a economiei Românești în ansamblu său.

Mai mult, Masterplanul general de transport prevede pentru realizarea autostrăzii Sibiu–Pitești o sumă estimată de 1,6 miliarde de euro. Dar amendamentul PNL privind finalizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada A1 Sibiu–Pitești a fost respins de către majoritatea parlamentară PSD–ALDE.

Îmi exprim astfel profunda dezamăgire față de gestul colegilor parlamentari din coaliția PSD–ALDE de a respinge finanțarea acestor proiecte de o importanță majoră pentru cetățenii întregii țări. PSD a arătat încă o dată că pentru ei nu au contat încrederea și votul acordat de cetățeni și demonstrează că ei susțin doar legile și proiectele care-i favorizează, iar acest lucru s-a putut observa și prin modificarea Codului penal și de procedură penală din zilele trecute.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Țuțuianu Adrian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Adrian Țuțuianu, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripția electorală Dâmbovița.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Mai multe minciuni, un singur obiectiv: înlăturarea Guvernului legitim”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Asistăm zilele acestea la producerea unei rupturi fără precedent în societatea românească, orchestrată cinic, întreținută atent, derulată pas cu pas. Cei care aruncă minciuni uriașe și manipulări grosolane în spațiul public doar pentru a răsturna rezultatul votului de la 11 decembrie 2016

nu se gândesc o secundă la pericolele uriașe la care expun țara. Și, câtă vreme procedează astfel, de ce am avea pretenția de la aceștia să-și dorească găsirea soluțiilor pentru ieșirea din haosul pe care l-au creat?

Vă aduc acum în atenție câteva dintre minciunile sfruntate folosite iresponsabil pentru menținerea stării de tensiune, într-o necesară recapitulare.

Am fost acuzați că am inițiat un proiect de amnistie. Fals! Nu a fost niciodată vorba despre asta.

Am fost acuzați că nu am vorbit în campania electorală despre modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală. Fals! Cei care au citit programul PSD au aflat, din capitolul „Justiție”, că ne propunem modernizarea legislației privind sistemul judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu cele din statele membre ale UE, împiedicând astfel apariția exceselor sau abuzurilor. Și, foarte important, am precizat că vom aplica de îndată deciziile Curții Constituționale a României care nu au fost preluate în legislația românească. Știm, probabil, cu toții, deși nu toți vrem să recunoaștem, că sunt decizii ale Curții Constituționale care nu au fost puse în aplicare. Una dintre acestea, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, privește abuzul în serviciu. Din luna august 2016, fapta de abuz în serviciu a fost dezincriminată, ceea ce produce efecte pentru toți cei care au dosare, pe principiul aplicării legii penale mai favorabile. Numai ieri am putut să constatăm: o instanță de judecată din România, Curtea de Apel de la Alba Iulia, s-a pronunțat în acest sens. Și poate că nu trebuie să uităm faptul că abuzul în serviciu, neglijența în serviciu sunt infracțiuni de tip comunist și că statele europene, în cvasitotalitatea lor, nu au în codurile penale o astfel de infracțiune. Și ar mai fi ceva ce nu trebuie scăpat din vedere: nu doar Comisia de la Veneția, ci și CEDO are mai multe decizii prin care a precizat că abuzul în serviciu trebuie gestionat cu prudență și că trebuie să fie clar, predictibil ca normă juridică.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL mai sunt colegi în sală? Colegi care vor să susțină declarațiile politice? Nu? Revenim cu declarații politice din partea Grupului PSD. Domnul senator Trufin Lucian.

Mulțumesc. Sărut mâna, doamnelor!

Bună dimineața, domnilor colegi!

Obiectul declarației politice: „Agricultura este un domeniu prioritar al economiei românești pentru Guvernul PSD–ALDE”.

## Stimați colegi,

Am promis românilor în campanie că PSD are măsuri concrete pentru sprijinirea fermierilor români și pentru rezolvarea problemelor actuale din agricultură.

Domnul prim-ministru Sorin Grindeanu s-a ținut de cuvânt și a alocat Ministerului Agriculturii un buget de 17,4 miliarde de lei, care reprezintă 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde de lei decât în 2016. La această sumă se adaugă creditele de angajament, cu o valoare de 10,1 miliarde, astfel că fondurile totale pentru agricultura românească sunt de 27,13 miliarde de lei, respectiv 3,3% din PIB-ul României.

Guvernul PSD–ALDE a adoptat din prima lună măsuri pentru promovarea programului național de politici agricole și dezvoltare rurală pentru susținerea producției interne a produselor deficitare. Astfel, reprezentanții Ministerului Agriculturii... domnul ministru Petre Daea a deschis două programe: programul „Tomate românești”, prin care toți cei care dețin sere sau solarii de minimum 1.000 m[2] primesc 3.000 de euro anual, și programul „Carne de porc din ferme românești”, prin care cei care dețin exploatații mai mari

de 600 de capete și mai mici de 10.000 de capete vor beneficia de pachete a câte 10.000 de euro ajutor de la stat pentru 200 de capete abatorizate.

Am promis în campanie botoșănenilor și tuturor românilor că vom promova programe de susținere pentru produsele deficitare din fermele românești în vederea creșterii producției interne și a scăderii importurilor de legume. Ne-am ținut de cuvânt și acum putem să spunem că în mod real acordăm șanse egale pentru producătorii noștri față de cei europeni.

Am promis alegătorilor că vrem să avem pe masă hrană curată și sănătoasă, produsă aici, în pământ românesc, de la fermierii noștri. Dar pentru asta trebuie să-i sprijinim pe agricultorii români și să le dăm la timp subvențiile, astfel încât hrana românească să ajungă pe rafturile din toate magazinele din țară. Guvernul a prevăzut sume pentru plata subvențiilor din agricultură, care au fost adoptate de Parlamentul României prin votul acordat bugetului de stat de noi în data de 7 februarie. Plata subvențiilor va începe din luna martie, așa cum este normal.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Continuăm cu declarațiile politice.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, dacă sunt colegi în sală?

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, dacă sunt colegi în sală?

Nu.

Atunci vă propun să facem o pauză de 10 minute...

Ce facem?

O pauză de 5–10 minute, să-i așteptăm și pe ceilalți colegi, până la 10.30, să vină să-și susțină declarațiile politice.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## Reluăm lucrările.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc. Onorat prezidiu,

## Stimați colegi,

Ca senator în Parlamentul României, îmi exprim îngrijorarea față de Legea bugetului, așa cum a fost ea votată în Parlament. Și îmi exprim public regretul că românii au fost înșelați la alegerile parlamentare din decembrie.

Coaliția PSD–ALDE a profitat în mod necinstit de neajunsurile și dificultățile pe care le întâmpină cea mai mare parte a populației, amăgindu-i cu iluzia că ei au descoperit fântâna nesecată cu bani, din care vor finanța promisiuni electorale menite să rezolve problemele nivelului de trai scăzut.

Din păcate, bugetul asumat ne arată negru pe alb că Guvernul PSD–ALDE nu are soluție miraculoasă, nu are soluții economice sustenabile și că, așa cum au încropit cifrele din programul bugetar, trebuie să ne așteptăm la ceea ce e mai rău pentru țară. Nici nu e de mirare că au încercat să-l adopte cât mai rapid, fără avizele necesare, fără respectarea prevederilor legale din Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice și doar intervenția energică a opoziției a făcut ca o parte din aceste intenții să fie evitate.

Chiar în aceste condiții, adevăruri ca de exemplu faptul că educația are cei mai puțini bani și pentru modernizarea școlilor fără avize de funcționare nu sunt prevăzute deloc sumele necesare realizării investițiilor, faptul că sănătatea este vitregită, investițiile fiind din nou amânate sunt lucruri care nu se rostesc la nivel guvernamental.

Și mai grav mi se pare faptul că Guvernul va îngropa în datorii marea majoritate a administrațiilor publice, mai ales pe cele de mici dimensiuni, la comune și orașe, deoarece le-au încărcat cu obligații de plăți fără a le aloca și sumele necesare. Sper ca măcar promisiunea legată de majorarea punctului de pensie la 1.000 de lei să și-o respecte, deși calculele făcute de noi, liberalii, dovedesc că, la o estimare bazată pe menținerea numărului de pensionari, lipsesc circa 600 de milioane.

Sunt convinsă că povara promisiunilor PSD se va baza exclusiv pe umerii întreprinzătorilor mici și mijlocii, dar și pe buzunarul angajaților, căci nu trebuie să fii mare expert în finanțe ca să-ți dai seama că bugetul este construit pe fantezii, pe cifre nerealiste, pe prognoze false și pe estimări de venituri care nu se vor realiza. Exemplific cu faptul că ieri Comisia Europeană anunța estimarea creșterii economice a României la 4,4%, față de 5,2%, estimarea pe care și-a construit Guvernul bugetul.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Continuăm prezentarea declarațiilor politice.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat a mai venit cineva în sală?

Nu.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal a mai venit cineva în sală dintre cei înscriși? Nu.

Atunci, așteptăm și alți colegi, până la ora 10.30, să-și susțină declarațiile politice.

Continuăm declarațiile politice.

Îl invit la microfon pe domnul Chirteș Ioan Cristian, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

De 15 zile românii încearcă să transmită un mesaj prin care politicienii sunt chemați să se racordeze la realitățile secolului al XXI-lea. Dintre toate învățămintele ultimelor două săptămâni, ar trebui ca fiecare dintre noi, oamenii politici, să reținem că vocea oamenilor nu poate și nu trebuie să fie ignorată, pentru că România reală este în stradă, fie că strada este vocală sau preferă, deocamdată, tăcerea.

În zilele protestelor din capitală și din marile orașe ale țării, au mai existat câteva sute de voci care își caută, cu disperare, dreptatea. Sunt elevii, părinții lor și profesorii de la Liceul Tehnologic „Lucian Blaga” din Reghin.

Vă aduc la cunoștință o situație extrem de gravă semnalată de consiliul profesoral al acestei unități de învățământ.

Conducerea liceului a avizat Planul de școlarizare pentru anul școlar 2017–2018, înaintat ulterior Inspectoratului Școlar al Județului Mureș. Inspectoratul a luat decizia desființării a încă unei clase de liceu, respectiv clasa de filologie bilingv engleză, repetând gestul de anul trecut, când a hotărât, în mod arbitrar, văduvirea liceului de încă o clasă cu profil teoretic.

Măsura inspectoratului este cu atât mai ciudată cu cât 50 de elevi din zona Reghinului optaseră deja pentru această clasă, conform datelor publicate pe site-ul ISJ Mureș și al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Mureș.

Intențiile Inspectoratului Școlar Mureș au părut dubioase încă din momentul în care, ulterior deciziei inițiale, s-a revenit cu propunerea ca liceul să renunțe la altă clasă teoretică, în beneficiul celei de filologie bilingv engleză.

Demersul este nejustificat, întrucât, conform datelor transmise de școli și din opțiunile elevilor, rezultă că există suficienți elevi în Reghin și în zonele apropiate, pe o rază de 60 de kilometri, pentru toate clasele solicitate.

Revolta profesorilor și a elevilor din Reghin este motivată tocmai de faptul că Reghinul are cel mai defavorabil raport din județ în privința reprezentării profilului teoretic, în comparație cu cele tehnologic și profesional.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului Partidului Național Liberal, pe domnul senator Bulacu Romulus.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sub masca respectării unor decizii ale unor instanțe interne sau internaționale, Guvernul, girat de domnii Dragnea și Tăriceanu, a lovit în ceea ce înseamnă siguranța românilor și a intereselor lor legitime prin emiterea Ordonanței nr. 13.

Această ordonanță de urgență a avut două tipuri de efecte: unul benefic, din punct de vedere social, și altul nociv, din punct de vedere economic. Nu îmi permit să comentez aspectele juridice, întrucât depășesc aria mea de competență.

Gestul inexplicabil și necugetat al Guvernului, prin care a ales să declanșeze așa-zisul proces al schimbării, a trezit din amorțire un popor care dădea semne ale obișnuinței cu moravurile politice autohtone.

România a fost martora celor mai mari proteste din ultimii 28 de ani. Cetățenii care au participat la „mișcările de rezistență” de la Palatul Victoria au sancționat dur lipsa comunicării și a deschiderii Guvernului spre dialog, blamând lipsa transparenței în actul decizional. România a dat semnalul schimbării în bine. Oamenii ieșiți în stradă au devenit un erou colectiv în ecoul internațional. Acest erou colectiv s-a transformat într-un ambasador de succes al imaginii țării noastre în Europa și a reușit să spulbere mituri cum că românii ar da în cap, românii ar cerși, românii ar fura. Prin spirit civic, au demonstrat că vor să muncească în țara lor, dar într-o țară cinstită, care să le aprecieze și să le stimuleze eforturile. Românii au dat lumii întregi o lecție a democrației, cu principiile și valorile ei, manifestând respect pentru statul de drept. Pornind de la o binecunoscută sintagmă, mi-aș permite să susțin că, dată fiind dinamica ultimelor zile, pe lângă presă, poporul a devenit „câinele de pază al democrației”.

Dar, în același timp, așa cum spunea Octavian Paler, „am învățat că doi oameni pot privi același lucru și pot vedea ceva total diferit”. Astfel, s-au mobilizat protestatarii de la Palatul Cotroceni. Chiar și așa, nu consider că avem o țară divizată prin ură, ci una unită prin nemulțumire. Aceste proteste sunt semne ale unei societăți sănătoase, care a ales să se implice pașnic și să se exprime liber. Am amintit și de existența unui efect nociv, „intrat în vigoare” chiar înaintea publicării în Monitorul Oficial a Ordonanței nr. 13. Un declin economic care greu mai poate fi controlat, cu repercusiuni pe termen lung. Concret, leul a început să se prăbușească în raport cu alte monede, iar încrederea în titlurile de valoare românești a scăzut la cote alarmante. Deprecierea banilor va atrage după sine scumpiri ale alimentelor și combustibililor, așa cum atenționează analiștii economici. În plus, dobânzile la împrumuturi au crescut, iar trendul pare că se va menține.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt în sală colegi care sunt înscriși pe ordinea de zi la declarații politice care doresc să ia cuvântul? Nu mai sunt.

Până la ora 10.30 așteptăm și alți colegi, dacă vin în sală, să le susțină.

PAUZĂ

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimați colegi,

Închidem aici sesiunea de declarații politice. Revenim la ora 10.30.

Declarația politică se intitulează „Bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2017 – un buget pentru cetățeni”.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Azi am ales să vin la această tribună pentru a-mi spune punctul de vedere cu privire la bugetul pentru acest an,

un buget care este în deplină concordanță cu programul de guvernare în ceea ce privește majorarea pensiilor, salariilor din sistemul public și a altor beneficii sociale și susținerea politicilor de stimulare economică. Practic, vorbesc despre lucrurile esențiale pentru România: stimularea creșterii economice, continuarea creșterii de venituri la nivelul cetățeanului, indiferent de statutul social, reforma investițiilor publice prin creșterea fondurilor alocate cofinanțării proiectelor europene și prioritizarea investițiilor publice semnificative, continuarea consolidării fiscale.

Știm cu toții că România are, în primul rând, nevoie de investiții, de motorul real al creșterii sustenabile a economiei. Tocmai de aceea, la construcția bugetară s-au avut în vedere atât crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, cât și dezvoltarea de investiții în parteneriat public-privat.

Comisiile reunite pentru buget, finanțe – la lucrările cărora am participat – au analizat proiectul bugetului de stat și cel al asigurărilor sociale, au dezbătut fiecare amendament și au vorbit cu fiecare ordonator de credite. Sunt multe probleme, unele instituții ar fi dorit suplimentarea bugetară, dar, în final, toți au fost de acord că este necesar să creștem veniturile populației, investițiile sporite în infrastructură și reducerea taxelor. Nu trebuie uitat că principalele măsuri se regăsesc în creșterea veniturilor populației prin creșterea salariului minim, de la 1 februarie, la 1.450 de lei, în creșteri salariale în educație, în sănătate și pentru alte categorii de angajați din sectorul public. Pentru prima dată este construit un buget social-democrat în care creșterea economică și locurile de muncă au ponderea cea mai mare!

Prin acest buget vom avea o agricultură orientată spre piață și produse alimentare de calitate, se prioritizează domeniul sănătății, al educației (două domenii devenite cenușăresele sistemului), se pune accent pe lupta cu evaziunea, o misiune importantă a statului român, o luptă care nu are culoare politică, ci doar scopul de a face dreptate. Pe scurt, cuprinde creșteri pentru toate domeniile-cheie: educație, sănătate, apărare, infrastructură, iar prioritizarea investițiilor va fi consolidată pentru fructificarea potențialului de creștere economic.

Declarația politică este intitulată „Nevoia de stabilitate”. Stimate colege,

## Stimați colegi,

România are nevoie mai mult ca oricând de o majoritate politică stabilă și un guvern legitim.

PSD a venit la guvernare nu cu promisiuni, ci cu asumări de obiective realiste și realizabile. Suntem gata să guvernăm cu majoritatea parlamentară, dar și cu partidele de opoziție, să găsim împreună soluțiile cele mai bune.

România nu are nevoie de un guvern care să spună vorbe frumoase, ci de unul care să-și câștige încrederea prin acțiuni finalizate, prin rezultate pozitive, pe care oamenii să le simtă la modul cel mai direct.

Și încă ceva important: trebuie să le readucem românilor liniștea! Sunt convins că s-au săturat de războaie și instabilitate, că își doresc să nu mai deschidă televizorul în fiecare seară și să urmărească lupte politice. Pentru asta este nevoie ca politicienii să lucreze împreună, Guvernul, Parlamentul și Președinția la fel, instituțiile să conlucreze, să uite de apartenența la partide sau la diferite grupuri de interese. Acesta este un obiectiv pe care PSD și-l propune în fiecare zi a activității sale, facilitarea dialogului și conlucrarea între instituțiile statului. PSD nu este un partid conflictual, iar dialogul constructiv va preveni în mod cert apariția neînțelegerilor.

Prioritatea noastră trebuie să fie acum implementarea programului de guvernare, însă pentru acest lucru avem nevoie de stabilizarea țării din punct de vedere politic, economic și financiar. Am trecut printr-o perioadă de tulburări, de agitație, dar acum e timpul să readucem liniștea în țară și stabilitatea. Nu există obiectiv mai important decât creșterea bunăstării, siguranței și calității vieții cetățenilor.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Necesitatea existenței unui climat de pace”.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

În această lună, de când Guvernul Grindeanu s-a apucat de treabă, au fost numeroase măsuri implementate conform programului de guvernare al PSD și sunt efecte ce încep să fie resimțite de către români. Aceste manifestații din București, mai ales, au dus la distragerea atenției de la măsurile luate de Executiv, efectele menționate au fost estompate de această perdea de ceață creată de către cei care nu vor ca programul PSD să fie pus în aplicare!

Nu cred că este bine ce se întâmplă în România. Ar trebui să existe o instituție care să aducă cele două părți la masa de discuții, să vedem argumentele ambelor tabere și să găsim un numitor comun pentru reinstalarea păcii naționale.

Cât privește discursul președintelui, nu mi-a venit să cred că Domnia Sa n-a făcut decât să împroaște cu noroi, să instige. Când discursul a escaladat și a devenit unul exclusiv împotriva parlamentarilor și a liderilor celor două Camere, nemulțumirea a atins apogeul. De aceea, noi și colegii din ALDE am reacționat prin părăsirea sălii.

Nici în această clipă nu îmi vine să cred că președintele țării, în loc să aibă un discurs împăciuitor, de arbitru, dacă vreți, în loc să promoveze consensul, unitatea, n-a făcut decât să împroaște cu reproșuri și să instige. Eu cred că România ar trebui să își vadă de problemele ei sociale, chiar de cele ale politicii internaționale, cred că trebuie să revină liniștea în țară, ca să fie continuat procesul de dezvoltare.

Aceasta este dorința noastră, ca nevoile cetățenilor să fie transpuse în proiecte realizabile. Însă avem nevoie ca în România să existe un climat de pace, să avem un consens la nivel național!

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Dezvoltarea infrastructurii rutiere în județul Dâmbovița”.

## Stimați colegi,

Astăzi vreau să trag un semnal de alarmă asupra stării avansate de degradare, pe raza județului Dâmbovița, a drumurilor.

Este meritoriu faptul că județul Dâmbovița, ca urmare a unui studiu efectuat de specialiști de la Banca Mondială, s-a calificat ca având cel mai mare potențial de dezvoltare dintre județele din România, lucru recunoscut și de consiliul județean. Ținând cont de obiectivele reale de investiții în multe domenii de interes local, dezvoltarea infrastructurii rutiere ar veni în rezolvarea principalelor probleme economice înregistrate la nivelul județului, dar ar fi și un factor de sprijin în activitatea agenților economici regionali.

De exemplu, aș menționa intensificarea dezvoltării proiectului companiei „Arctic” pentru o fabrică de mașini de spălat, frigidere și aspiratoare în comuna Ulmi, de lângă Târgoviște, aceasta fiind cea mai mare fabrică de profil din Europa. Proiectul va crea în acest an 500 de locuri de muncă, iar până în anul 2019, alte 2.500 de locuri de muncă

Un alt exemplu constă în obligația respectării angajamentelor asumate de Guvernul României în Masterplanul general de transport, precum și cel asumat încă din 2007 față de Renault Technologie Roumanie, prin înscrierea Memorandumului cu privire la ansamblul de măsuri necesare realizării proiectului de investiție a centrului de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și studii de inginerie în domeniul automobilului, care prevede ca fiind obligatorii lărgirea pe patru benzi a tronsonului de drum național Bâldana–Titu și continuarea lui până la Găești, pentru realizarea unei legături rapide la autostrada A1.

Sau un alt exemplu, în opinia mea extrem de important, constă în modernizarea tronsonului Târgoviște–Sinaia în regim de drum expres, tronson care reprezintă o alternativă la DN 1.

Acestea sunt doar o parte dintre proiectele economice locale care pot conduce la o dezvoltare locală în mai multe direcții: locuri de muncă, venituri colectate la bugetul de stat, intensificarea și fluidificarea traficului de transport mărfuri, dar și a celui al deplasărilor de pasageri, precum și dezvoltarea turismului.

## **Domnul Marius Petre Nicoară:**

Declarația politică este intitulată „Protestul – formă de manipulare sau participare activă la acțiunile statului?”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Asistăm de câteva săptămâni sau, mai bine zis, de o lună și ceva de la instalarea Guvernului Grindeanu la o serie de abuzuri instituționale, cel mai important culminând cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, abrogată sau lăsând impresia de abrogare ulterioară.

Reacția la aceste abuzuri seamănă cu o întoarcere în timp la evenimentele din anii ’90 din Piața Universității, numai că acum protestele s-au mutat în Piața Victoriei, mai încăpătoare și mai vizibilă public pentru toată țara.

Modul în care au fost reflectate aceste proteste atât în mass-media, cât și la nivelul principalilor actori ai scenei politice evidențiază diverse forme de manipulare, în special venite din partea celor care nu au înțeles că actul guvernamental nu este o emanație proprie, ci un act de voință publică.

Protestele reprezintă reacția societății față de un abuz politic. Din păcate, ce nu s-a înțeles și nu se înțelege nici de actuala coaliție guvernamentală este că votul din 11 decembrie nu reprezintă o legitimare a acțiunilor politice viitoare, ci un semnal de alarmă din partea celor care nu s-au prezentat la vot privind nemulțumirea cu privire la rolul real al parlamentarilor și guvernanților.

Totuși, până și cei care au boicotat prezența la alegeri și inclusiv și cei care nu au votat sau chiar au votat PSD sau ALDE nu se așteptau ca problemele penale ale liderilor politici să fie deasupra programelor economice și sociale promise... Aceasta este chintesența nemulțumirii protestelor din București și din toată țara.

Stimați colegi senatori,

Trebuie să înțelegem faptul că lumea nu mai este ușor de prostit (alt termen pentru manipulare a maselor) și este sătulă și de cel mai mic abuz în contextul în care în 27 de ani corupția și delapidările de fonduri publice au definit altfel în DEX-ul mentalului colectiv termenii de „abuz în serviciu” și „infracțiune”.

Doamnelor și domnilor, vă invit să luați loc în bănci pentru a putea începe ședința.

Vă rog să luați loc în bănci. Se aude?

## **Din sală:**

Da!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 14 februarie 2017.

Ședința o voi conduce asistat de domnii secretari Talpoș Ioan Iustin și Pavel Marian.

Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, și-au înregistrat prezența 100, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, adică 68 de senatori. Ordinea de zi pentru ședința plenului v-a fost distribuită. Dacă nu sunt comentarii, vă

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În legătură cu ordinea de zi, la care avem, așa cum ați văzut, discuția pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14, aș dori să vă propun suplimentarea ordinii de zi pentru discuția în plen, în plenul Senatului României, cu privire la legea de respingere a Ordonanței de urgență nr. 13 în Senat.

Vă rog să-mi permiteți să fac argumentația pe care se sprijină această idee, domnule președinte, mai ales că și dumneavoastră v-ați exprimat unele aprecieri cu privire la oportunitatea și la modalitatea în care această ordonanță a fost propusă de Guvernul Grindeanu.

Există, și știm toți, există probleme cu Ordonanța nr. 14, există probleme posibile de constituționalitate. N-o să ne pronunțăm aici și nici nu avem căderea s-o facem. Colegii mei au încercat ieri în Comisia juridică și au găsit înțelegere de a introduce niște amendamente care să o ferească de unele probleme de constituționalitate. Dar mai rămân și alte probleme de constituționalitate în ceea ce privește Ordonanța nr. 14.

În acest moment, Guvernul Grindeanu, promovând Ordonanța nr. 14, a abrogat Ordonanța nr. 13. Pentru ca această abrogare să fie efectivă, conform Constituției României, la art. 115 alin. (7) se spune foarte clar că o ordonanță supusă Parlamentului se aprobă sau se respinge printr-o lege.

Mi se pare foarte important ca noi, astăzi, Senatul României, să ne pronunțăm în plen în privința legii de respingere a Ordonanței nr. 13 și să nu creăm o fereastră de timp între discuția pe Ordonanța nr. 14 și discuția pe Ordonanța nr. 13. Ele trebuie să meargă tot timpul împreună, pentru a nu crea o posibilitate, la care nici nu vreau să mă gândesc, de aplicare a unor atacuri în justiție.

Și, ca o dovadă de bună-credință din partea majorității PSD și ALDE, vă rog să fiți de acord cu suplimentarea ordinii de zi, astfel încât să putem discuta astăzi și legea de respingere a Ordonanței nr. 13.

Menționez faptul că nu este necesară nicio consultare în Comisia juridică, pentru că aceste consultări vizează o ordonanță care a fost abrogată. Avizul CSM a fost dat. Corpurile juridice importante din această țară s-au pronunțat pe Ordonanța nr. 13. Ea a scos în stradă sute de mii de oameni. A decredibilizat România în percepția internațională. Și este necesar, în momentul de față, ca Parlamentul României să dea un semnal clar că se disociază de această ordonanță.

Asta nu prejudecă în niciun fel asupra posibilității Parlamentului de a reglementa ulterior, printr-o lege, armonizarea deciziilor Curții Constituționale cu Codul penal și cu Codul de procedură penală, care sunt... care structurează, de fapt, sistemul juridic penal din România.

Vă mulțumesc.

Domnule senator,

Am vaga senzație, și vă rog să mă scuzați, că intrați într-un teren foarte delicat, pe care am impresia că nu prea îl stăpâniți.

Am remarcat câteva inadvertențe pe care le-ați rostit. Una dintre ele este că Ordonanța nr. 13 are avizul CSM. Știți foarte bine că Curtea Constituțională s-a pronunțat extrem de clar că nu este nevoie de niciun fel de aviz al CSM-ului. E numai un exemplu.

Al doilea lucru pe care doresc să vi-l ridic ca problemă este că, materializând intenția dumneavoastră, nu am face decât să cădem într-un ridicol. Ce să respingem? O ordonanță pe care Guvernul a abrogat-o, deci care nu există? E o simplă chestiune pe care v-o ridic, dar sigur că o să dau posibilitatea celorlalte grupuri parlamentare să se exprime.

Am văzut că domnul Șerban Nicolae dorește să intervină. Vă rog, aveți microfonul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am ascultat o lungă pledoarie inutilă, care face abstracție de procedurile regulamentare, dar face abstracție și de informațiile esențiale.

Nu suntem sesizați cu nicio ordonanță. Suntem sesizați cu proiecte de lege, de aprobare a Ordonanței nr. 13 și un proiect de lege de aprobare a Ordonanței nr. 14. Din acest punct de vedere nu s-a pronunțat niciuna din instituțiile menționate. De altfel, chiar dacă s-ar fi pronunțat, asta nu înseamnă că nu am putea să facem, cu ocazia dezbaterii parlamentare, asemenea consultări. Ar fi absurd, aberant și total ilogic să spunem că noi nu putem să facem consultări pentru că s-a dat un aviz în prealabil.

De altfel, am și reamintit, cu ocazia Deciziei nr. 405/2016, în prealabil, Înalta Curte, Ministerul Public, celebrul Minister Public condus de un vajnic specialist, au spus că dispozițiile art. 297 alin. (1) privitoare la abuzul în serviciu sunt perfect constituționale. Ce facem cu acest punct de vedere înfrânt de Curtea Constituțională?

Dacă mergeam pe logica că punctul de vedere este sacrosanct și nu face obiectul niciunei contestări, atunci am fi ajuns la concluzia că decizia Curții Constituționale este cea greșită. Ceea ce este inadmisibil.

Dar faptul că ni se propune aici altceva decât a sesizat Guvernul, respectiv să transformăm un proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe, pe loc, în plen, într-un proiect de lege de respingere a unei ordonanțe, este și în afara regulamentului, este și în afara procedurilor și este și o formă de dispreț față de instituțiile statului. Pentru că am anunțat deja public, potrivit calendarului fixat de Biroul permanent, că vom face astăzi, la ședința comisiei, o primă dezbatere cu membrii comisiei pe cele trei proiecte transmise inițial de Guvern, respectiv Proiectul de lege de aprobare a Ordonanței nr. 13, Proiectul de lege privind grațierea colectivă a unor pedepse și Proiectul de lege privind modificări la Legea nr. 254/2013, urmând ca pe 21 să avem o dezbatere, invitând și o serie întreagă de instituții publice care să poată să-și spună punctul de vedere.

Mi se pare că ni se propune o scamatorie, să anunțăm instituții publice că vor fi consultate și că vor participa la dezbateri pe 21 februarie și să-i anunțăm pe 14 februarie: „Vedeți că ne-am pronunțat deja”.

La Cluj, două!

Uitați, cu atât mai mult... cu atât mai mult.

Dacă asta nu vă preocupă, dacă faptul că în societate, în mod real, în justiție s-a produs o bulversare prin lipsa reglementării, atunci înseamnă că ne menținem într-o sferă de populism politicianist, o acțiune specifică politrucilor.

Pentru că societatea românească nu stă după politicieni. Procesele penale aflate pe rol sunt, practic, paralizate. Nicio instanță nu a pronunțat, din iunie 2016 până în prezent, o condamnare pe textul abuzului în serviciu așa cum este el reglementat de marea înțelepciune a Guvernului Boc, care și-a asumat răspunderea pe aceste coduri. Și, în aceste condiții, suntem puși în situația să nu care cumva să ne atingem de aceste dispoziții, chiar dacă instanțele de judecată, așa cum spuneam, sunt paralizate, sunt în situația de a nu se pronunța sau, dacă se pronunță, se pronunță așa cum ați văzut la Alba Iulia și cum aflu acum că s-au pronunțat și la Cluj.

Practic, s-a dovedit că această manipulare uriașă, Ordonanța nr. 13 abrogă abuzul în serviciu, este o uriașă minciună. O uriașă minciună! Nu Ordonanța nr. 13 a dezincriminat abuzul în serviciu.

De aceea, stimați colegi, pe scurt, Grupul parlamentar al PSD nu este de acord cu propunerea făcută de Grupul parlamentar al USR și dorește menținerea ordinii de zi așa cum a fost propusă, așa cum a fost discutată și ieri în Biroul permanent.

Și mai fac o precizare. Am aflat că Ordonanța nr. 13 ar fi primul act al Guvernului Grindeanu. Acum aflu că ordonanțele nr. 13 și 14 ar trebui să meargă împreună, că așa au mers de la bun început. Vă atrag atenția că a fost o săptămână diferență între ele, ca perioadă de timp.

Suntem la lumina zilei, nu mai sunt probleme de oră sau de starea vremii, de aceea putem să trecem la propunerea de aprobare a Ordonanței nr. 14, așa cum a fost prezentată în comisie, cu amendamentele însușite de membrii comisiei în unanimitate.

Vă mulțumesc.

Ceruse cuvântul doamna Gorghiu.

Pot la microfonul acesta?

Microfonul 2, sigur.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea pe care o facem din partea Grupului Partidului Național Liberal este una cât se poate de simplă și regulamentară și merge în completarea propunerii făcute de colegii noștri de la USR, anume să suspendăm ședința, ca să putem, în ședința Comisiei juridice, să discutăm legea de respingere a Ordonanței nr. 13, pentru ca ulterior, în conformitate cu regulamentul, art. 88, să putem completa ordinea de zi, astfel încât cele două ordonanțe să fie discutate în aceeași ședință.

De ce cred că trebuie făcute niște completări, inclusiv la cele spuse de cei care au vorbit înaintea mea?

Domnule președinte,

O ordonanță care a fost abrogată, evident, comportă dezbateri, se pare. Sunteți în dezacord cu ce spune liderul de la PSD, dar eu vă spun că au fost solicitate dezbateri pe această ordonanță abrogată.

Din nefericire, continuă manipularea pe ceea ce înseamnă decizia de ieri a curții de apel. Și, din respect față de toți colegii astăzi prezenți și cei care ne urmăresc, trebuie să spun foarte clar – și din respect față de juriștii din România – că abuzul în serviciu nu este dezincriminat, că instanța numită Curtea de Apel Cluj, dacă nu mă înșel, sau Alba a făcut un lucru... Alba. Curtea de Apel Alba a constatat că s-a încălcat o hotărâre de guvern, nu legislația primară, adică legi sau ordonanțe. Ăsta este singurul motiv pentru care vedem hotărârea dată în direcția aceasta, și anume se respectă Decizia Curții Constituționale, foarte clar, nr. 405 din 15 iunie 2016, care este una interpretativă.

Și vreau să mai fac o precizare pe care sunt sigură că iarăși multă lume o știe, dar, dorind să manipulăm opinia publică, mergem în altă direcție, și anume faptul că Guvernul Cioloș nu avea cum să transpună în Ordonanța nr. 18/2016 decizia Curții Constituționale, pentru că această decizie a survenit la o lună după ce a fost dată ordonanța. Deci e foarte complicat să transpui într-o ordonanță de urgență o hotărâre a Curții Constituționale care la momentul acela nu exista.

Vă rog, ca atare, în concluzie, să luați act de propunerea celor două grupuri parlamentare, să suspendăm ședința, pentru că o lege de respingere a Ordonanței nr. 13 și o decizie a Comisiei juridice, dacă există voință politică, va dura această ședință maximum câteva minute – toți membrii Comisiei juridice suntem prezenți astăzi, așa cum vedeți, aici și putem să facem acest efort de a urca cinci etaje –, ca ulterior să ne putem revedea în plen, să finalizăm un lucru care ar aduce un aer mult mai respirabil.

Schimbăm aerul până o să veniți să cereți să reintroducem Ordonanța nr. 13, am impresia. Domnul Goțiu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vreau să fac câteva observații față de ceea ce s-a spus și s-a discutat până acum.

Consider că nu e nimic ridicol, atunci când sute de mii de români sunt în stradă și alte sute de mii... nu, poate milioane de români sunt de acord cu cei care sunt în stradă, să discutăm în Parlament, până seara sau până poimâine, o soluție pentru a le da un răspuns care să-i mulțumească sau care să-i facă să înțeleagă deciziile pe care le luăm, indiferent dacă aceste sute de mii de români sau milioane care susțin sunt sau nu în minoritate în România.

Legat de faptul că există un proiect de lege de aprobare a Ordonanței nr. 13, nimic nu ne împiedică să o punem în discuție și să o respingem. Din acest punct de vedere, nu consider că nu e..., de asemenea, nu e nicio scamatorie să respingi o lege într-o formă greșită și apoi, după dezbateri clare și transparente, pe același subiect, să dai o lege clară.

De altfel, cum domnul Nicolae menționa, decizia de la Alba... Decizia de la Alba s-a luat pentru faptul că legislația nu a fost pusă în conformitate cu deciziile Curții Constituționale și nu s-a dat o lămurire pe ce înseamnă un termen. Acest lucru era obligația Parlamentului, a unui parlament în care și în ultima legislatură știm cine a avut majoritatea.

Mulțumesc.

Vă rog, aveți cuvântul.

Și domnul președinte Băsescu, da.

Imediat, domnule președinte, e colegul de la UDMR care vorbește.

Domnule președinte, Stimați colegi...

Domnul Tánczos.

Cseke!

Cseke, pardon, scuzați-mă!

## Stimați colegi,

Suntem în forul legislativ al României și avem și noi un regulament de funcționare.

Vreau să vă spun că, legat de această dezbatere, ieri, în Comisia juridică, reprezentantul, membrul Comisiei juridice din partea UDMR a susținut ca proiectul de lege referitor la Ordonanța nr. 13 să fie discutat laolaltă cu proiectul de lege

referitor la Ordonanța nr. 14. Nu s-a aprobat acest lucru, drept urmare astăzi avem în plen, pe ordinea de zi, proiectul de lege cu Ordonanța nr. 14.

Dar totuși avem un regulament. Noi nu putem să punem pe ordinea de zi un proiect de lege la care nu avem un raport întocmit de către comisia raportoare, Comisia juridică, de data aceasta. Deci dacă ieri nu s-a discutat în Comisia juridică această chestiune – și încă o dată, noi am susținut să se discute, dar nu s-a discutat și prin vot s-a decis așa –, astăzi în plen nu avem cum să punem pe ordinea de zi un alt proiect de lege, proiectul de lege referitor la Ordonanța nr. 13.

Drept urmare, opinia noastră este aceea de a merge mai departe, pentru că avem un regulament și, dacă noi nu respectăm acest regulament de organizare și funcționare, atunci dăm un semnal negativ.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Cseke.

Domnul Băsescu. Domnul senator Băsescu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Personal, și credeți-mă că o spun din experiență, am impresia că Parlamentul și prima Cameră sesizată, Senatul, au intrat într-un joc al populismelor, un joc pe care cred eu că nu avem dreptul să-l facem.

Spre exemplu, vrem să ne dovedim loialitatea – față de cine, nu știu – abrogând sau aprobând prin lege Ordonanța de urgență nr. 14. Unii colegi, din exces de loialitate, tot așa, neînțelegând față de ce, vor și 13, și 14.

Părerea mea – și nu o să intru în considerente juridice, pentru că sunt juriști destui aici, o pot face mai bine ca mine – e că oricare din acțiunile pe care le introducem va genera mai multă confuzie. Și eu pot să vă dau câteva articole din Constituție prin care să vă arăt, dar nu ăsta este scopul intervenției, prin care să vă arăt că vor apărea din nou discuții, dispute, confuzie.

De aceea, cred că o poziție matură a Parlamentului ar fi următoarea: lăsați 13 și 14 așa cum sunt!

13 este abrogată prin Ordonanța de urgență nr. 14, iar Comisiile juridice ale celor două Camere să ia toate deciziile Curții Constituționale și Directiva nr. 343 a Uniunii Europene, să facă toate modificările și, la momentul la care trecem toate modificările prin Parlament, modificările la Codul penal și Codul de procedură penală, abrogăm ambele ordonanțe – și 13, și 14. Le respingem. Cred că, altfel, intrăm într-un joc în care și judecătorilor le va fi greu să se descurce, anulând..., aprobând astăzi Ordonanța nr. 14, lăsând în suspensie Ordonanța nr. 13.

Părerea mea este că Parlamentul, Senatul, ca primă Cameră sesizată, trebuie să dea un semnal, că nu ne spun nici președintele ce avem de făcut, nici Guvernul, ci ne luăm treaba de for legiuitor și ne-o facem bine, prin constituirea unei comisii largi, Cameră și Parlament, cu cei mai experimentați juriști, cu consultări cu avocați, procurori și judecători, de aducere la zi a celor două coduri, inclusiv, inclusiv a legii de aplicare a codurilor, pentru că și acolo avem probleme de constituționalitate, în mod cert.

Concluzie: propunerea mea este să lăsăm cele două ordonanțe așa cum sunt și să trecem la un lucru temeinic de corectare a codurilor.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-e temă că apelul dumneavoastră nu știu dacă a fost bine înțeles de colegii noștri mai noi din Parlament, care au o problemă de raportare permanentă la ce spune strada. Și fără îndoială că apelul pe care l-ați făcut, fără să pronunțați direct acest lucru, este un îndemn ca Parlamentul să stea pe picioarele lui. Și-l apreciez foarte mult ca atare și vă mulțumesc.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Exact!

Domnul Oprea.

Mulțumesc, domnule președinte, Distins Senat,

Pe procedură, dacă doriți, este intervenția mea. Să știți că nu putem face Ordonanța nr. 13 uitată, prin simplul motiv că există un proiect de lege care e plecat pe traseul legislativ.

Și acum vin la procedură.

Domnule președinte al Comisiei juridice...

## Domnule Oprea,

Dacă tot veniți la proceduri să dați lecții, vreau să vă rog ceva. Știți prevederea regulamentară conform căreia, din partea unui grup parlamentar, nu ia cuvântul decât o singură persoană?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Domnule președinte, am o intervenție pe procedură.

Am o intervenție pe procedură. Vă rog frumos.

Este procedură?

## Da, este pe procedură.

Domnule președinte al Comisiei juridice,

Nu puteți ține pe data de 21 nicio dezbatere cu nimeni, din simplul motiv că Biroul permanent al Senatului v-a dat dată de raport pentru Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 data de 17 februarie, nu data de 21. Este data de 14, adică astăzi, dată pentru aviz pentru Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru constituționalitate, iar Comisia juridică trebuie să dea, până pe data de 17 februarie, raportul.

Așa că, domnule președinte, noi stăruim în a supune la vot întreruperea lucrărilor plenului Senatului, iar Comisia juridică să meargă să dezbată acest proiect de lege.

Vă mulțumim frumos și vă rog să supuneți la vot această propunere a noastră, a Grupului PNL.

Mulțumesc. Vă rog, am înțeles. Domnul Corlățean dorește să ia cuvântul? Nu, nu vă oblig. Da. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. În măsura în care...

Așa mi-a fost semnalat de colegii secretari.

Așa este.

Nu e chestiune de procedură, dar, în măsura în care este îngăduit, o dezbatere pe fond, pentru că dezbaterea este importantă. Cred că în această discuție, care e o discuție foarte serioasă, ar trebui să plecăm de la o concluzie pe care nimeni nu o poate contesta: codurile, penal și procedură penală, în clipa de față, se prezintă într-o situație foarte proastă. Ele au fost invalidate de o manieră consistentă de Curtea Constituțională de-a lungul anilor, astfel încât, în clipa de față – și aici mă refer la practicieni, la magistrați, cei care aplică norma codificată înscrisă în coduri –, se află într-o situație complicată. În ultima... în ultimele săptămâni, pe chestiunea punctuală pe care o discutăm s-au pronunțat foarte mulți în spațiul public: oameni care știu și oameni care nu cunosc – și o spun cu deferență –, nu cunosc norma juridică.

Au fost foarte multe interpretări, foarte multe interese politice, foarte multă manipulare. Cred, cu sinceritate, că suntem într-un moment în care o astfel de dezbatere, precum cea menționată de președintele Comisiei juridice și liderul Grupului senatorial PSD, se impune. Și se impune pentru că inclusiv instituții importante, prin liderii acestor instituții, din domeniul judiciarului _lato sensu_ , chiar trecând peste rezerva impusă de o anumită stare de reținere, necesară, potrivit legii, în a se exprima public, au făcut afirmații foarte categorice, care, ulterior, iată, au fost invalidate de o manieră la fel de categorică de Curtea Constituțională. Altfel spus, chiar și când actori din judiciar se pronunță, crezând că au adevărul absolut, și după aceea Curtea Constituțională spune foarte clar că ați greșit, eu consider că – da – este nevoie de o dezbatere foarte serioasă între cei care au autoritate juridică în materie.

Cred că este bine să mutăm dezbaterea în Parlament de pe stradă. Actul de justiție nu se desfășoară în stradă, deciziile se iau de către forul care este forul legiuitor, în ultimă instanță, și va trebui să avem această dezbatere serioasă pe calendarul care a fost menționat.

Mulțumesc. DUPĂ PAUZĂ

Da, domnul Verestóy. Microfonul 2.

## Onorați colegi.

De câțiva ani de zile am avut ocazia să urmăresc cum se desfășoară lucrările în Senatul României.

În momentul de față sunteți într-o confuzie. Suntem la ordinea de zi.

Sunt probleme, enorm de multe, în această țară și mă așteptam să ridicați și problema deficitului sau a migrației, sau a bugetului. Sigur, sunt probleme enorm de complicate care merită și trebuie dezbătute. Dar nu acum, și nu aici. Suntem la ordinea de zi. S-a făcut o propunere de sistare a lucrărilor. După știința mea, dacă nu am avea cvorum, se poate îndeplini și acest lucru. Rămâne de văzut dacă se poate întâmpla acest lucru. S-a făcut o propunere de introducere în ordinea de zi, astăzi, a unui proiect de lege care nu are raport. Trebuie să luăm act că acest lucru nu este posibil, conform regulamentului actual.

Deci vă rog să revenim. În momentul de față, avem ordine de zi publicată..., care are un raport din partea comisiei. Dacă cineva are obiecții, poate să spună, dar în momentul în care intrăm în dezbatere. Deocamdată, să votăm ordinea de zi și să trecem la treabă. Iar, după aceea, fiecare grup parlamentar are posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea acestor legi de care avem atât de multă nevoie.

Vă rog mult să respectăm propriul nostru regulament. Nimic mai mult. Știu că nu le convine unora, se poate modifica și regulamentul. Deocamdată, avem în vigoare. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aveți dreptate. Fără îndoială, vom proceda așa cum regulamentul ne obligă, că nu putem să facem derogări sui-generis.

Vă propun însă, înainte de a trece la punctul firesc de pe ordinea de zi, eu vă propun să facem o consultarea cu liderii grupurilor parlamentare.

Așadar, vă invit 10 minute, consultare cu liderii grupurilor parlamentare.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Domnule președinte,

Să luați în discuție și propunerea mea cu privire la 13 și 14!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator, vă rog ceva. Vorbiți cu colegul, care este lider de grup, să susțină propunerea sau veniți dumneavoastră, pentru că nu ne „formolizăm” pentru atât.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Tocmai i-am dat acest mandat, punând-i o pilă la dumneavoastră.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Da, mulțumesc.

După consultarea liderilor de grup sunt în măsură să vă prezint concluziile.

Liderul Grupului PSD a solicitat să se urmărească ordinea de zi.

Din partea Grupului PNL, solicitarea pe care ați auzit-o, și anume să se facă pauză, să se meargă la Comisia juridică pentru a se dezbate, eventual. Nu știu exact ce. Sunt puncte de vedere diverse.

Domnul senator Alexandrescu vrea să introducem pe ordinea de zi dezbaterea Ordonanței nr. 13, la care nu avem raport.

Și Grupul PMP a solicitat, după cum ați auzit, să nu aprobăm nici una, nici alta și să constituim la nivelul Parlamentului un grup comun de lucru Senat–Cameră pentru elaborarea tuturor modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală.

Grupul ALDE, prin vocea liderului de grup, mi-a transmis, de asemenea, că dorește să rămânem ancorați în ordinea de zi și în respectarea regulamentului.

Așadar, eu am să vă

A doua propunere care a fost făcută, de modificare a ordinii de zi.

Așa cum știți, domnule senator, neavând raport, nu se poate introduce un proiect de lege fără raport.

Având în vedere că dezbaterile s-au încheiat, dar fără să fi aprobat programul de lucru pentru această zi și ordinea de zi, eu am să supun întâi aprobării dumneavoastră ordinea de zi și apoi programul.

Deci vă rog să dați un vot pentru ordinea de zi, așa cum v-a fost înaintată.

Votul este deschis.

Se solicită lista votului.

72 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, nicio abținere. Vă supun acum programul de lucru pentru această zi. Deci, până la terminarea dezbaterilor, lucrări în plen și apoi lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Dacă nu, vă rog să-l votați.

Votul este deschis.

105 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere. S-a aprobat.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune program de lucru, după cum știți:

– luni, activități în comisii; ședință pregătitoare; ședință de Birou permanent; lucrări în plen; de la 18.15, întrebări, interpelări, răspunsuri;

– marți, declarații politice 9.00–10.30, după aceea, până la 13.00, lucrări în plen; lucrări în comisiile permanente;

PAUZĂ – miercuri și joi, lucrări în comisii;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Dacă nu sunt,

La secțiunea II avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Am făcut suficiente dezbateri, dacă mai doriți, sigur că vă dau cuvântul...

## **De la prezidiu:**

Nicoară...

Nu am înțeles.

Anunț de modificare la comisii.

Da, poftiți! Dar era bine înainte de a intra în ordinea de zi...

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Am un anunț foarte scurt.

Vă rog, dragi colegi, să fiți de acord cu o modificare la două dintre comisiile noastre: colegul meu, senatorul Daniel Cadariu, iese de la Comisia pentru prevenirea abuzurilor și intră la Comisia pentru egalitatea de șanse, iar colegul senator Daniel Fenechiu iese de la Comisia pentru egalitatea de șanse și intră la Comisia pentru prevenirea abuzurilor. Atâta tot.

Mulțumesc mult de tot.

Da, domnule senator, data viitoare, am o rugăminte: ori înainte de a intra în ordinea de zi, ori după ce încheiem punctul în dezbatere.

Cine mai este?

Domnul senator Nicoară.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu intervin pe procedură pentru că observ o încălcare gravă a procedurii parlamentare și a Regulamentului Senatului.

Nu se poate discuta un proiect de lege care nu are raport, dar astăzi se pare că avem un raport al Comisiei juridice care nu are în spate avize. Și aici vorbesc în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Noi, încă de pe data de 9, am publicat pe site-ul Senatului că, astăzi, la ora 13.00, conform calendarului aprobat, de altfel, și în ședința Biroului permanent al Senatului, vom avea dezbaterea pe proiectul de lege referitor la Ordonanța nr. 14 și pe proiectul de lege referitor la Ordonanța nr. 13 – amândouă au venit la pachet la comisie.

Așa încât cred că nu este normal să începem prin a ignora mersul firesc, conform art. 69–74 din Regulamentul Senatului, având un raport care, în spate, nu respectă procedura de a avea avizele comisiilor, care, repet, au fost publicate de mai bine de o săptămână și au pe site, încă o dată, repet, data și ora la care se desfășoară respectivele ședințe, după care, în mod normal, se ajunge la Comisia juridică, care poate să-și spună punctul de vedere.

Sigur, avizele sunt consultative, dar, repet, atât procedurile, cât și regulamentul prevăd acest mers firesc al lucrurilor în Senatul României, așa încât solicit să se suspende ședința pentru ca comisia noastră să poată să-și spună punctul de vedere și abia apoi, eventual, să continuăm, după ce Comisia juridică va lua act de observațiile pe care le are...

Domnule senator, eu vă ascult cu mare răbdare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Pierdem vremea! Aveați termen pentru depunerea avizelor data de 14, știe toată lumea lucrul ăsta. Îmi pare foarte rău!

Dacă nu, am să dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat, microfonul 9.

Doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, Ministerul Justiției.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

De la Ministerul Justiției. Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Așa după cum toată lumea știe, la data de 5 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14, care cuprinde trei articole, respectiv:

– prin art. I se abrogă dispozițiile Ordonanței de urgență nr. 13 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; – art. II prevede modificarea Codului de procedură penală, astfel încât dispozițiile acestuia, care fuseseră anterior modificate prin Ordonanța de urgență nr. 13/2017, să revină la situația anterioară emiterii Ordonanței nr. 13.

Ca motivație pentru care a fost emisă Ordonanța nr. 14, aș putea să... învederez faptul că...

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Doamna secretar de stat, nu vă mai complicați cu explicațiile!

În ceea ce privește actul normativ supus atenției dumneavoastră astăzi, Guvernul susține Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 14/2017, cu amendamentele..., cele două amendamente adoptate la Comisia juridică, amendamente care au menirea să pună în acord două texte ale Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau acum cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Nicolae Șerban.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrunită în ședință ieri, 13 februarie, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Am fost sesizați cu acest proiect de lege în urma transmiterii de către Biroul permanent al Senatului și am decis, în urma avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului din Senat, întocmirea unui raport de admitere a proiectului de lege, cu amendamentele admise, respectiv două amendamente cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2. Fac precizarea că autorul lor a renunțat la a le mai susține la vremea respectivă.

Fac precizarea că la dezbaterea din comisie a fost prezent și reprezentantul Ministerului Justiției, respectiv doamna secretar de stat Moț, prezentă și astăzi în ședință, în fața noastră.

Și, în aceste condiții, cu precizarea că proiectul de lege are și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, vă supunem spre aprobare raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, în sensul aprobării Legii pentru aprobarea Ordonanței nr. 14/2017.

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă dorește cineva să mai intervină?

Doamna Gorghiu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Nu e nicio bucurie că suntem astăzi puși în situația să aprobăm ordonanță sau lege de aprobare a unei ordonanțe care abrogă o barbarie juridică cum este Ordonanța nr. 13/2017, dar suntem totuși puși. Nici nu mai are importanță că alții sunt cei care au generat această situație.

Aș vrea însă – asigurându-vă că Grupul PNL susține această lege de aprobare a Ordonanței nr. 14 – să cred că am avut cu toții de învățat din tot acest parcurs din ultimele trei săptămâni.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu prea am impresia, doamna Gorghiu, că ați învățat mare lucru..., dar, în fine!

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Îmi pare rău că nu ați învățat!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Da, așa...

Alt grup parlamentar mai dorește să intervină? Nu sunt alte intervenții.

Declar dezbaterile...

Cine este? Domnul Goțiu. Vă rog.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Mi-a fost dat să văd ceva foarte interesant astăzi, faptul că toată lumea e de acord că dezbaterea pe aceste legi trebuie să ajungă aici, că această dezbatere trebuie să se facă fără presiune, dar vedem că soluțiile sunt diferite. Ceea ce va urma... Își va asuma fiecare, sper, responsabilitatea votului pentru ceea ce s-a întâmplat astăzi, în special faptul că nu am vrut să transmitem acel mesaj extrem de clar, că Ordonanța nr. 13... s-a terminat definitiv cu ea.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Alte intervenții, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei, după cum ați fost informați, este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen, vreau să știu.

Nu.

Bine.

Atunci raportul cu amendamentele admise, inclusiv amendamentele respinse de comisie...

Scuzați-mă! Scuzați-mă!

Raportul cu amendamentele admise, evident, se supune votului. Pentru a fi adoptat, este necesar votul majorității senatorilor, adică 68 de voturi.

Votul este deschis.

120 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Votul este deschis.

118 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Doamnelor și domnilor senatori,

Votul s-a încheiat, dar, după cum vedeți, dezbaterea, practic, nu s-a sfârșit și, de aceea, vă anunț că voi organiza, sub auspiciile Senatului, într-o primă fază, o discuție mai amplă (nu numai referitoare la Ordonanța nr. 13 sau nr. 14), care să se direcționeze pe problemele legate de justiție,

de funcționare a justiției în România; sigur, care vizează și codurile, și nu numai.

La această dezbatere voi invita, evident, grupurile parlamentare, să fie reprezentate partidele parlamentare, voi invita asociațiile magistraților, ale judecătorilor, ale procurorilor, reprezentantul Ministerului Justiției, reprezentantul CSM-ului, Uniunea Barourilor din România, avocații, deci, care au în grijă totuși apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, pentru că acesta mi se pare lucrul cel mai important de urmărit, voi invita alte părți interesate, ONG-uri cu relevanță în domeniu.

Așadar, vreau să vă dau asigurarea că, în interesul suprem al acestei instituții care este Parlamentul, o astfel de dezbatere va trebui să fie organizată și vă rog să vă aduceți toată contribuția pentru ca să și avem rezultate, nu numai să facem o discuție lipsită de finalitate.

Vă mulțumesc.

Ordinea de zi fiind epuizată, ședința se ridică.

Vă mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia|||||||||70 lei/an||

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București

> și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944367]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/23.II.2017 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei