Stenogramă plen

Mulțumesc.

...și mai ales deschiderea de cămine studențești, și în Iași, ca și în alte zone ale țării.

Dar e nevoie de activitate, de acțiune, de dialog permanent și consistent, de modalități concrete de implicare...

Mulțumesc...

## **Doamna Camelia Gavrilă:**

...a tinerilor în viața academică și...

...voluntariatului și a normelor aferente acesteia. Camelia Gavrilă, deputat al PSD de Iași.

## Doamnă Gavrilă,

Regret... Și sunt într-o poziție delicată. Nu e prima oară când se întâmplă.

Vă rog frumos, vă încadrați... și dacă am închis microfonul, e microfon închis. Pentru că nu o fac gratuit, o fac din respect pentru colegii ceilalți, care vor și ei să vorbească, trei minute, nu trei minute și jumătate ca dumneavoastră.

Mulțumesc mult pentru înțelegere.

De la Grupul parlamentar al PNL, domnul Dumitru Mihalescul.

Bună dimineața, domnule președinte!

Declarația mea politică: „Efecte asupra mediului de afaceri generate de dorința PSD de a legaliza corupția”.

Tentativa PSD de a legaliza corupția este dovada clară a unui exces de putere și a pașilor înapoi făcuți de România în numai două luni de la terminarea alegerilor. PSD vrea să-și satisfacă propriul interes, însă creșterea credibilității României trebuie să fie în prim-plan, indiferent ce datorii are PSD-ul față de membrii și susținătorii săi.

Admir cum încălcarea unor valori democratice ca transparența, comunicarea și corectitudinea încă produce o reacție puternică în rândul societății civile. Abuzul și hoția nu trebuie acceptate ca norme sociale în țara noastră.

Stimați colegi,

Îmi exprim îndoiala că tentativele de a dezincrimina unele acte și fapte de corupție au fost uitate odată cu abrogarea ordonanței. Teama mea cea mai mare este că astfel de tentative vor mai exista, însă de această dată în Parlament. Nu pot să nu remarc virulența de care a dat dovadă domnul Dragnea, ordonându-i, de-a dreptul, ministrului justiției să vină de îndată cu noi proiecte în acest sens.

Toți cei care ne dorim o Românie prosperă nu trebuie să uităm faptul că principala dificultate cu care s-a confruntat mediul de afaceri în ultimele decenii a fost corupția. O afacere cinstită se clădește cu greu, pe un fundament moral sănătos, iar vulnerabilizarea mediului de afaceri pleacă de la un mediu social și politic care se abate de la moralitate, legalitate, cinste și datorie. Prin instabilitate și corupție nu pot fi susținute investițiile străine sau autohtone, creșterea și extinderea pe care și-ar dori-o mediul de afaceri.

Efectele economice negative ale atacurilor PSD la justiție au început deja să apară. Investițiile străine în România sunt reevaluate și mai multe companii își redefinesc afacerile din țara noastră.

În ultimii ani, România începuse să se bucure de un plus de capital de încredere care astăzi este periclitat, iar prin decredibilizarea actului de justiție din România ne va fi și mai greu să atragem investiții de orice fel.

Voi susține toate acțiunile menite să aducă România pe linia normalității prin legi și măsuri care să sancționeze în cel mai dur fel furtul și corupția. Rostul nostru, ca aleși în forul legislativ al țării, este să găsim cele mai bune măsuri pentru stimularea afacerilor oneste și pentru încurajarea muncii cinstite. Doar așa putem asigura prosperitate, atât întreprinzătorului, prin profitabilitate, cât și angajatului, printr-o salarizare decentă.

Astăzi, după ce PSD a degradat...

Timpul...

...în mod considerabil imaginea României în lume, suntem obligați să arătăm partenerilor noștri că lupta împotriva corupției nu este o opțiune, ci este o datorie și că procesul de curățare a societății românești este unul ireversibil.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Deputat Dumitru Mihalescul.

Mulțumesc și eu. Urmează de la... USR, Sergiu Cosmin Vlad.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am mai spus de la această tribună că România pierde, din cauza exploatării ilegale a lemnului, zeci de mii de hectare de pădure, anual. Și o voi spune până când acest fenomen, producător de efecte nocive atât economiei – prin lipsa fiscalizării, debalansarea raportului cerere și ofertă –, cât și mediului, prin calitatea aerului pe care îl respirăm, inundații, alunecări de teren, se va diminua. În aceeași măsură este în pericol fondul cinegetic, deoarece lipsesc măsuri reale de conservare și de apărare împotriva braconajului.

În aceste condiții cred că este absolut necesar să privim atent la cei care lucrează în serviciul pădurilor și al viețuitoarelor care le populează. Fenomenul agresiunilor asupra celor care protejează fondul forestier și cinegetic este o realitate care nu pare a se opri prea curând. Din contră, acestea îmbracă forme din ce în ce mai violente.

În această lună, în Brazi, județul Arad, un paznic de vânătoare, fost pădurar, a fost împușcat de braconieri. A ajuns în spital cu răni grave. Și acesta este cel mai recent caz, însă nu singurul. Luna trecută, în județul Dâmbovița, un alt pădurar a fost bătut atunci când a surprins niște indivizi care furau lemne. De la începutul anului 2017, un număr de nouă angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost agresați, patru dintre ei necesitând îngrijiri medicale. Și suntem abia la finalul lunii martie. În ultimii nouă ani s-au înregistrat alte 268 de cazuri de agresiuni asupra personalului silvic al Romsilva.

Trebuie înțeles pericolul la care sunt expuși acești oameni, dar și faptul că activitatea de protecție a pădurilor trebuie susținută suplimentar cu măsuri legislative. Drept dovadă că acțiunile pădurarilor au rezultate, Romsilva spune că intensificarea acțiunilor de pază și control a condus în 2016 la o scădere cu 16,27% a tăierilor ilegale de lemn.

Consider ca necesară sprijinirea acestor apărători ai resurselor naționale prin identificarea și tragerea la răspundere a celor care comit asemenea acte de agresiune,

precum și a celor care îi protejează. Cu atât mai mult este nevoie de o legislație fermă, care să nu permită vinovaților să scape cu ușurință. Mă opun oricărei modificări în sensul reducerii sancțiunilor prevăzute de legislația actuală pentru cei care comit contravenții la regimul silvic sau cinegetic. Este responsabilitatea noastră să asigurăm protecția celor care își riscă viața pentru ca legea să fie respectată în pădurile României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

De la Grupul parlamentar al PMP, Marius Pașcan? Dacă nu, Corneliu Bichineț. A, scuze, nu v-am auzit, de regulă mă uit acolo.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Proști de buni...”. În timp ce România pare azi captivă în conflictualitatea care contrapune juridic puteri ale statului, când Legislativul și Executivul se luptă de la vârful actualei puteri politice cu DNA-ul și puterea judecătorească, iar Curtea Constituțională se căznește să stabilească dacă pot face parte din Guvernul României condamnații penal, UDMR rămâne singura formațiune politică pritocită prin Parlamentul României și culisele guvernării, deopotrivă ca partid și uniune de tip „ONG”, care își promovează cu cerbicie interesele etnocentriste, separatiste, având drept țintă crearea unei enclave etnic-minoritare în inima României. Deși clamează oficial, spilcuit, dar pur demagogic, valorile și principiile Uniunii Europene, chiar dacă își parfumează discursurile cu nevoia de conservare a identității culturale și multiculturalitate, liderii UDMR nu contenesc să instige anacronic și primitiv la separatism etnic, să atace Constituția României și să încerce crearea unei atmosfere ostile României în plan extern.

Deputații UDMR susțin belicos amendarea proiectului legislativ privind aniversarea, anul viitor, a Centenarului Marii Uniri, solicitând provocator eliminarea din actul normativ a sintagmei „național”, considerată „nepotrivită”. Este, evident, o batjocură la adresa Constituției României, pe care UDMR-iștii nu o recunosc și nu o respectă dintotdeauna, câtă vreme nu suportă oricum nicio consecință legală.

Pe de altă parte, liderul UDMR, Kelemen Hunor, s-a dus cu pâra la PPE, la Malta, și cu dezinformarea împotriva României, întâlnindu-se cu reprezentanți ai conducerii Partidului Popular European, prezentându-le cazul Liceului Romano-Catolic din Târgu-Mureș, mințind cu tupeu că „în România, sunt folosiți procurorii în încercarea de a desființa o școală, o situație intolerabilă, care periclitează viitorul sutelor de elevi care învață la acel liceu”.

Pe noi, care trăim în inima României și avem parte în mod consecvent de agresiunile politice și administrative cu caracter etnic separatist, nu ne mai impresionează cererile obraznice ale UDMR. Nu e prost cel care cere... E însă supărător că, pentru conservarea identității culturale a minoritarilor români din județele Harghita și Covasna, statul român nu face aproape nimic, de parcă ar consimți că epurarea etnică din „Harcov” este un proces firesc. Pe românii din aceste județe, minoritari în propria lor țară, nu-i mai ascultă nici România, nici Uniunea Europeană, așa cum nu-i ascultă nici pe minoritarii români din Ungaria.

Timpul...

Fiindcă, deh, românii sunt campionii toleranței europene, adică proști de buni... sau invers.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Mulțumesc, domnule deputat. Urmează domnul Remus Borza, de la ALDE. Dacă nu, doamna Rodica Paraschiv, PSD.

Timpul...

Tematica generală a celebrării Zilei dreptului internațional umanitar din acest an este dedicată protecției și conservării bunurilor culturale.

Protecția bunurilor culturale trebuie să fie în atenția tuturor instituțiilor naționale și a structurilor guvernamentale și neguvernamentale cărora le revin răspunderi exprese în acest sens. Este spiritul care animă organizarea acestei ediții a Zilelor dreptului internațional umanitar, iar acest demers se impune a fi susținut și amplificat la nivel național.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripția nr. 31 Prahova.

## **Doamna Rodica Paraschiv:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Subiectul declarației mele se referă la salvarea și prezervarea patrimoniului cultural al umanității.

În acest an se împlinesc 40 de ani de la adoptarea protocoalelor adiționale din 1977, la convențiile umanitare de la Geneva, protocoale care conțin prevederi importante în domeniul protecției, pe timp de conflicte armate internaționale și neinternaționale, a bunurilor cu caracter civil, în general, a celor culturale, în special.

Pentru locul aparte pe care convențiile umanitare de la Geneva îl au în asigurarea protecției persoanelor și bunurilor în caz de conflicte, data de 14 mai, data la care România a devenit parte la acestea, a fost instituită prin Legea nr. 177/2013 ca Ziua dreptului internațional umanitar, iar marcarea ei este prevăzută a se face prin activități specifice la nivel local și național.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 420 din 2006 a fost creată Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar, care a adoptat o strategie națională de aplicare a prevederilor tratatelor la care România este parte.

Structurile administrației publice locale și centrale prahovene, instituțiile de educație, știință și cultură au susținut organizarea și desfășurarea primelor trei ediții ale Zilelor dreptului internațional umanitar. Ca prefect, în acea perioadă, al județului Prahova, am susținut demersurile inițiate cu înalt profesionalism de Asociația Română de Drept Umanitar – Filiala Prahova.

La nivel local, s-a adoptat hotărârea consiliului local prin care a fost pusă în aplicare o prevedere stipulată în Convenția de la Haga cu privire la protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, potrivit căreia, în 6 luni de la ratificare, statele își asumă obligația ca „bunurile ce beneficiază de protecție să fie inventariate”. Măsura este obligație asumată prin adoptarea tratatelor internaționale și ar trebui să fie extinsă la nivel național.

Mulțumesc.

Domnul Constantin Șovăială.

Rugămintea e să închideți microfonul.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Denumirea declarației politice este „Să spunem NU ignoranței și nepăsării autorităților!”.

Somez Ministerul Sănătății să intervină în scandalul transplantului pulmonar din România. Cum este posibil ca Centrul de Transplant din Sibiu să aștepte de doi ani o vizită? Nu vă gândiți la viața oamenilor care au mare nevoie de ajutorul nostru, de a ne implica în rezolvarea acestei probleme?

De mai bine de doi ani, Agenția Națională de Transplant a înregistrat dosarul de acreditare la Centrul de Transplant Pulmonar de la Sibiu. În cei doi ani trecuți, reprezentanții agenției nu au venit nici măcar să verifice dacă documentele din dosar corespund cu realitatea. Asta în condițiile în care, în acest moment, de exemplu, autoritățile române nu au unde să trimită pacienții pentru astfel de intervenții, contractul cu Spitalul AKH din Viena fiind reziliat.

Domnule ministru, de ce dosarul de acreditare al Centrului de Transplant a fost, cel puțin până acum, ignorat total de reprezentanții Agenției Naționale de Transplant? În ultima săptămână, reprezentanții Spitalului European Polisano s-au plâns de faptul că agenția nu a făcut nici măcar pasul legal de a verifica în teren veridicitatea informațiilor din dosarul de acreditare. Care este stadiul dosarului Spitalului Polisano, domnule ministru? De ce nu ați răspuns solicitărilor și neglijați în continuare viața oamenilor?

Majoritatea medicilor sibieni spun că centrul poate fi acreditat, deoarece, pe lângă tehnologia necesară, există și specialiști. În plus, spitalul privat derulează deja mai multe programe naționale de sănătate, în cadrul cărora intervențiile sunt decontate de casa de asigurări de sănătate. Totodată, și dotările instituției medicale sunt de ultimă generație. În condițiile acestea, de ce refuzați un asemenea proiect care ar moderniza și eficientiza sistemul medical?

Autoritățile responsabile trebuie să înțeleagă că nimeni nu are dreptul să își bată joc de viața oamenilor. Avem nevoie de investiții în domeniul medical și de asumarea atribuțiilor. Nepăsarea și indiferența nu ne vor ajuta cu nimic. Sunt contra deciziilor luate împotriva cetățeanului. Este nevoie să ținem cont și de doleanțele alegătorilor noștri.

Șovăială Constantin, deputat al PNL, Sibiu.

Mulțumesc. Domnul deputat...

Doamna Oana Bîzgan-Gayral, Grupul parlamentar al USR. Vă rog să deschideți microfonul.

## **Doamna Oana Mioara Bîzgan-Gayral:**

## Doamnelor și domnilor,

De 27 de ani, Parlamentul, Guvernul, bărbații vorbesc despre autostrăzi și asfalt.

Rezultatul cred că este limpede pentru toată lumea și nu voi insista pe el.

Subiectul este important și trebuie să reușim ca într-o bună zi, frumoasă să fie, să finalizăm o autostradă care leagă România de la un capăt la celălalt și de restul lumii moderne.

Vreau însă astăzi să facem loc și unor subiecte cel puțin la fel de importante, aplicabile astăzi, și cu un impact economic pozitiv.

Eu astăzi vreau să vorbesc despre oameni, despre femeile care ajung bătute măr, în cel mai fericit caz, la asfalt sau la drum de lut. Nu contează din ce este făcut acest drum. Spun în cel mai fericit caz pentru că multe, mult prea multe dintre ele, ajung până la urmă la capătul vieții, fiind omorâte acasă, în propriul cămin.

În România, violența domestică se află printre primele 30 de cauze de deces la femei, dintr-un total de 50 de cauze, fenomen monitorizat de Ministerul Sănătății. În cazul bărbaților, potrivit unui raport al Ministerului Sănătății, violența domestică nu se evidențiază ca sursă de deces.

De 20 de ani, de când violența domestică a intrat pe agenda politică, singurul instrument care vorbește și ridică acest subiect pe agenda publică este societatea civilă, prin organizațiile neguvernamentale angajate în lupta împotriva discriminării de gen și violenței domestice, precum și în protecția victimelor acestora.

Statul, autoritățile publice au făcut în acești ani pași prea mici pentru o nevoie socială atât de mare.

Suntem în al doilea an, de la ratificarea de către România a Convenției de la Istanbul, în care pachetul legislativ aferent nu a fost încă adoptat în Parlamentul României.

Este deja al doilea an în care victimele violenței nu beneficiază de un ajutor real de la autoritățile menite să le protejeze și continuă să moară.

Elementele de blocaj sunt chiar unele dintre autoritățile implicate în procesul de avizare a actului normativ deja existent, în ciuda faptului că au participat la grupurile de lucru pentru elaborarea lui.

Apreciem că o asumare a răspunderii Guvernului, la cel mai înalt nivel, ar debloca în sfârșit situația și ar aduce România pe un făgaș de normalitate și modernitate în această problematică deosebit de sensibilă pentru opinia publică.

Apreciem, de asemenea, că pentru victimele care nu așteaptă, victimele care...

##

...sunt bătute și agresate, și în acest caz, în mod deosebit, nu avem nevoie de o lege care este doar promovată și adoptată în Parlament, ci de o lege care este aplicată, o lege care este asumată de Guvern și instituțiile publice menite să-și protejeze cetățenii.

În anul 2016, din totalul de treizeci și...

Mulțumesc. Domnul Bichineț, PMP.

## Domnule Dragnea,

Domnule președinte al PSD,

Să nu mai fiți în contrast cu eternul și fascinantul Vaslui. Domnule Dragnea Liviu,

Aveți atâtea funcții, încât prefer să vă apelez așa, direct, ca între oamenii porniți de jos și care, temporar, într-un fel, se află sus. Vă anunț că săptămână de săptămână, fără să obosesc, o să vorbesc despre județul Vaslui, până când o să faceți ceva concret pentru acest loc încărcat de istorie, dramatism, incertitudine și promisiune.

Vă consider, domnule Dragnea Liviu, deși adversarii dumneavoastră spun că aveți destule probleme juridice, cel mai puternic om din România în acest moment. Pe listă vi se spune „al treilea om în stat”, un fel de Zgonea mai încărunțit. Cei din jur nu vă alintă. N-o s-o fac nici eu.

Domnul președinte Traian Băsescu a afirmat sec că ați fi de-a dreptul caraghios. Eu nu-l contrazic niciodată pe domnul Traian Băsescu. Domnul președinte Klaus Iohannis, preocupat în această perioadă de problemele globale ale umanității, vă consideră un fel de ciocoi îmbogățit, în sufrageria casei căruia pot încăpea confortabil toate cele șase modeste locuințe ale sale, iar fratele dumneavoastră de sânge, Victor Ponta, un naționalist în devenire, crede că sunteți doar un fel de „majur”, pe care îl va putea răsturna curând, după metoda Mircea Geoană. De domnul Grindeanu nu zic nimic, nici el nu zice, deoarece, cred, deocamdată nu contează.

Ei bine, dacă strângeți, domnule Dragnea Liviu, din județul Vaslui, la toate alegerile, zeci de mii voturi, nu v-a trecut prin minte, niciodată, să susțineți, să sprijiniți acest năpăstuit județ?

Vă cer să o faceți de aici încolo, deoarece, în perioada aceasta, puterea e încă la dumneavoastră, iar dumneavoastră sunteți acasă.

Susțineți politica investițională a Guvernului, modificați-o și aruncați o rază de lumină spre județul Vaslui, pentru revigorarea economiei în Bârlad, Huși, Negrești, Murgeni și în comunele arondate! E mare nevoie! Acum, nu mai târziu. Aștept fapte, nu vorbe. Peste un an vreau să mă adresez de la această tribună, sau peste mai mulți ani...

Domnule Predoiu, nu fiți în contrast cu județul Vaslui! Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

N-o să fiu în contrast, în nicio poziție în care voi fi. Dar nu cred că o să fiu un președinte al PSD-ului, nici în viața asta, nici în altele, să glumim puțin.

Deci... doamna Daniela Oteșanu.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi este intitulată „Vâlcea – capitală a turismului balnear”.

Turismul balnear, așa cum știm cu toții, este considerat a fi o formă a turismului specială, practicat de cei care vor să-și rezolve o problemă de sănătate sau de cei care doresc să prevină anumite boli.

Fie că vorbim despre apele minerale și termominerale, lacurile terapeutice, nămolurile, emanațiile de gaze terapeutice, salinele sau plantele medicinale, fiecare stațiune care oferă vizitatorilor astfel de posibilități poate fi catalogată ca fiind o zonă optimă pentru dezvoltarea turismului balnear.

Cele mai importante stațiuni vâlcene – Olănești, Călimănești, Băile Govora – sunt situate la o distanță aproximativ egală de Râmnicu Vâlcea și toate trei, în anul 2011, au căpătat statutul oficial de „stațiuni balneologice de interes național”.

Băile Olănești este stațiunea cu cele mai multe izvoare minerale din România, peste 30 captate, de aceea i se mai spune și stațiunea „Izvoarele de Aur”, apele de aici fiind iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase și clorurate, hipotone sau izotone.

După Primul Război Mondial, Olăneștiul devine una dintre cele mai renumite stațiuni balneare din țară. În acest interval de timp s-au făcut multe amenajări hoteliere, s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă, s-a făcut analiza și captarea izvoarelor după standardele europene ale vremii. Spre anul 1950, a fost amenajat cel mai important și totodată cel mai renumit izvor din Olănești, izvorul nr. 24.

Călimănești–Căciulata este anticamera defileului Oltului. Apele minerale de la Călimănești sunt folosite pentru prima dată de călugării Mănăstirii Cozia și sunt atestate documentar în 1520.

Tratamentele naturale pentru diverse afecțiuni pornesc de la climatul blând, fără mari variații de temperatură și de la izvoare de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu. Unele dintre izvoarele cu ape minerale sunt folosite pentru cure interne, iar băile minerale, pulverizațiile, inhalațiile, irigațiile sunt utile în tratamentele interne ale afecțiunilor gastrointestinale, de rinichi, metabolice sau nutriție sau în cure externe, benefice în cazul bolilor terapeutice.

Distinsa doamnă a turismului balnear din Vâlcea, numită și „Sighișoara Sudului”, Băile Govora, se străduiește astăzi să-și recapete atmosfera și stilul din perioada _Belle Époque_ . În anii 1930, aici se organizau campionatele naționale de bridge și stațiunea era cotată la Bursa de la Paris. Govora

deține cea mai valoroasă arhitectură balneară din județul Vâlcea, conturată în prima jumătate a secolului XX. Apele minerale sărate, sulfuroase, iodurate și nămolul sapropelic au fost testate în timp. Ulterior, s-a demonstrat că la Băile Govora este zona cu cel mai ozonificat aer din țară, grație echilibrului dintre ionii pozitivi și negativi, în consecință, se recomandă tratamentului pentru bolile respiratorii.

Candidată la titlul de stațiune balneară națională este și localitatea Ocnele Mari, un mic orășel aflat la 4 kilometri distanță de Râmnicu Vâlcea. Ocnele Mari este cel mai vechi oraș din județ.

Salina de la Ocne este cea mai mare din România, are o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați, iar lungimea galeriilor depășește 13 kilometri. Datorită efectelor curative ale apelor sărate și nămolului sapropelic, Ocnele Mari devine o stațiune din ce în ce mai căutată și se fac eforturi pentru a-i schimba statutul de stațiune balneo-climaterică de interes local...

Mulțumesc.

...într-una de interes național.

Știți..., paradoxul timpului: e nelimitat, dar nu ne ajunge niciodată.

Domnul Pistru-Popa, de la PNL? Domnul Glad Varga? Florica Cherecheș? Sorin Moldovan.

Mulțumesc, domnule președinte.

În România, situația șomajului este o problemă de actualitate cu care ne confruntăm de mult timp.

În urma unui sondaj transmis de Institutul Național de Statistică, se arată că numărul șomerilor din luna februarie 2017 a fost de 489.000 de persoane, în creștere cu 1.000 de șomeri, față de ianuarie 2017.

Problemele cele mai mari le regăsim în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.

La fiecare patru persoane, una este șomeră, semn că școala nu-i califică pentru ce are nevoie piața muncii. Problema pornește și de la faptul că angajatorii au o reținere de a angaja personal tânăr, din cauza lipsei de experiență.

Efectele implicate de creșterea șomajului, în general, sunt multiple, însă, în cazul unei analize structurale a acestui fenomen, reiese că manifestările sale în rândul tinerilor pot avea urmări mult mai puternice, începând de la simpla descurajare a tinerilor în căutarea unui loc de muncă și încărcarea bugetului de asigurări sociale de stat și mergând până la dispariția unor profesii, amploarea procesului de reconversie profesională, a costului cu reintegrarea în piața muncii, creșterea infracționalității etc.

În general, nu trebuie omis faptul că, întrucât viața activă, pe piața muncii, a tinerilor o depășește pe cea a populației mature, integrarea lor devine un aspect esențial, mai ales în situația în care se regăsește Europa în ultimii ani, făcând referire aici la inversarea piramidei vârstelor și creșterea tensiunilor pe bugetele statelor membre.

Pentru a scădea rata șomajului avem nevoie de investiții care sunt asociate cu crearea de locuri de muncă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat, și vă felicit pentru concizie.

Și urmează domnul Iulian Bulai, de la USR, dacă e prezent. Dacă nu, doamna Cătălina Bozianu, Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară.

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează „Intrați la masa marilor decizii europene și afirmați ferm interesul României, pentru că acolo se joacă viitorul nostru și al copiilor noștri!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute am avut deosebita onoare de a participa, în cadrul delegației de lideri ai Partidului Mișcarea Populară, la Congresul Partidului Popular European din Malta.

Fără a avea pretenția că sunt expertă în politică externă sau în subtilitățile politicii de la nivelul Uniunii Europene, îmi permit să vă împărtășesc câteva gânduri desprinse din participarea la acest eveniment. Sunt concluzii care, cred eu, ne privesc pe noi toți, cei învestiți de români cu încredere, autoritate și putere de decizie, indiferent de culoarea politică sau de familia politică ale fiecăruia.

Așa după cum știți, Partidul Popular European este cel mai mare grup politic din Europa. Pe acest temei, Congresul din Malta poate fi considerat un bun barometru al preocupărilor și tendințelor care se manifestă la nivelul politicii mari din Europa.

Am avut, așadar, ocazia, toți cei care am participat la Congres în virtutea afilierii noastre politice, să constatăm în mod nemijlocit atât incertitudinea și penuria de soluții pentru viitorul Uniunii Europene, cât și dorința și determinarea liderilor PPE de a continua proiectul european.

Ieșirea Marii Britanii din Uniune, relația transatlantică nesigură după venirea la putere în Statele Unite a administrației Trump și proiectul de reașezare a Uniunii după modelul Europa cu două viteze sunt temele de care depinde și soarta noastră, a românilor.

Fără a fi, țin să repet, expertă în probleme de politică externă, consider că, din păcate, în spațiul public de la noi se dezbat mult prea puțin aceste teme, iar la nivelul conducerii țării se face și mai puțin pentru ca vocea noastră, a României, să conteze în marile decizii privind viitorul Europei.

Suntem a șaptea țară ca mărime în Europa și ultima ca viziune și ca voință politică exprimate în Europa. Și aceasta tocmai în aceste luni cruciale pentru modul în care va arăta viitorul Uniunii și al nostru, ca țară.

De aceea, mă simt datoare față de oamenii care m-au trimis aici și ale căror interese sunt insuficient exprimate și reprezentate la Bruxelles sau la Strasbourg să lansez un apel la implicare și la ieșirea din pasivitatea europeană către președintele Iohannis și către Guvernul PSD.

Intrați la masa marilor decizii europene și afirmați ferm interesul României, pentru că acolo se joacă viitorul nostru și al copiilor noștri!

Vă mulțumesc. Deputat PMP, Prahova.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Urmează domnul Marius Budăi, de la PSD. Dacă nu este, domnul Răzvan Rotaru – PSD.

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: „Introducerea treptată în România a pungilor din plastic pentru cumpărături din materiale biodegradabile”.

Stimați colegi,

Nivelul actual al consumului de pungi de transport din plastic creează cantități ridicate de deșeuri abandonate și implică utilizarea ineficientă a resurselor.

Comisia Europeană, prin studiile realizate, preconizează că, dacă nu se iau măsuri, consumul va crește.

Deșeurile provenite din pungile de transport din plastic, lăsate în diferite spații, conduc la poluarea mediului și agravează problema răspândită a deșeurilor aruncate în cursurile de apă, amenințând ecosistemele acvatice, inclusiv în țara noastră.

Pungile de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, pungi de transport din plastic subțire sau pungi de unică folosință, care reprezintă marea majoritate a numărului total de pungi de transport din plastic consumate în Uniunea Europeană, inclusiv în România, sunt utilizate mult mai rar decât pungile de transport din plastic mai groase.

În consecință, pungile de transport din plastic subțire devin deșeuri mai rapid, fiind mult mai probabil să fie abandonate, din cauza faptului că sunt subțiri.

Ratele actuale de reciclare a pungilor de transport din plastic subțire sunt foarte scăzute și, ca urmare a unor dificultăți de ordin practic și economic, este puțin probabil ca acestea să atingă niveluri semnificative în viitorul apropiat.

Studiile realizate de Comisia Europeană au dovedit că informarea consumatorului joacă rolul decisiv în atingerea oricărui obiectiv privind reducerea consumului de pungi de transport din plastic.

Prin urmare, este necesar să se depună eforturi la nivel instituțional pentru a spori gradul de conștientizare privind impactul asupra mediului al pungilor de transport din plastic și a înlătura percepția actuală că plasticul este un bun nedăunător și ieftin.

Având în vedere aspectele pe care vi le-am prezentat, am elaborat o inițiativă legislativă pentru reglementarea modului de gestionare a pungilor din plastic, în vederea prevenirii și reducerii impactului asupra mediului.

Prin această lege se impune o valoare de conținut biomaterial minim al pungilor de transport din materiale plastice de unică folosință care trebuie îndeplinită la fabricarea acestora, după un anumit calendar: minimum 30% – începând cu 1 ianuarie 2018; minimum 40% – începând cu 1 ianuarie 2019; minimum 50% – începând cu 2020 și minimum 60% – începând cu ianuarie 2025.

Această obligație este în acord cu Directiva Uniunii Europene 2015/720, a Parlamentului European și a Consiliului, din 29 aprilie 2015, în ceea ce privește reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire.

În urma acestor precizări, indicațiile pe pungile de transport din materiale plastice, se realizează și informarea consumatorului în legătură cu compoziția acestora și utilizarea lor.

În urma aplicării acestei legi se vor reduce costurile cu adunarea, transportul și distrugerea deșeurilor rezultate din pungile din plastic, de unică folosință. De aceea...

de a pune umărul la eradicarea sărăciei din zona Moldovei, dar și din toată țara, să fie percepută de noi toți ca o datorie primordială pe care o avem față de cetățeni, față de alegătorii noștri.

Să luăm foarte în serios această provocare pentru ca Centenarul Marii Uniri să ne găsească într-o altă etapă, una în care au fost demarate deja o serie de proiecte de investiții importante pentru zona Moldovei, și pentru județul Neamț, și pentru județul Iași, și Bacău, și Botoșani, și Suceava, și Vaslui.

Nu în ultimul rând, îmi doresc ca alături de mine să susțineți activ demararea proiectului autostrăzii Moldovei, care să ne conecteze, chiar și rutier, la Europa.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Laurențiu Dan Leoreanu, deputat, Partidul Național Liberal, zona Neamț.

Mulțumesc.

...vă solicit sprijinul pentru a adopta cât mai repede această inițiativă legislativă pe care o voi depune azi în Parlament.

Vă mulțumesc.

Deputat Răzvan Rotaru, PSD, Botoșani.

Mulțumesc. Urmează domnul Daniel Olteanu? Doamna Antoneta Ioniță? Domnul Pavel Popescu?

De fapt, cred că ar trebui să trecem direct la domnul Laurențiu Leoreanu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Moldova, prințesa care umblă cu hainele rupte și pantofii scâlciați”.

Stimați colegi,

Am un mare regret că subiectul declarației de astăzi, sărăcia, încă este o temă de actualitate într-o țară care a împlinit 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit ultimelor date statistice, publicate de biroul de statistică al Uniunii Europene – Eurostat – săptămâna trecută, țara noastră are trei regiuni în topul celor mai sărace 15 zone din Europa.

Din păcate, Regiunea Nord-Est, care include județele Neamț, Iași, Bacău, Botoșani, Suceava și Vaslui, se află pe locul 5 în topul celor mai sărace zone din Uniunea Europeană. Nu este pentru prima dată când datele arată că zona Moldovei, care include unele dintre cele mai binecuvântate județe din țară, este o prințesă care umblă cu hainele rupte și pantofii scâlciați. Și asta se întâmplă nu din cauza oamenilor, ci din cauza celor care din varii motive sau din bătălii politice au considerat că județele din zona de nord-est nu reprezintă o prioritate în ceea ce privește dezvoltarea sau eradicarea sărăciei.

Dragi colegi, indiferent din ce zonă a țării sunteți, vă rog, în calitate de deputat din zona Moldovei, să sprijiniți proiectele de lege care vor da o mână de ajutor la dezvoltarea Regiunii Nord-Est. Mi-aș dori ca această dorință,

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Cătălin Cristache, de la Partidul Mișcarea Populară, dacă e.

Dacă nu e, domnul Tomac, dacă e...

Faptul că va veni e cu totul altceva.

Trecem la domnul Marius Budăi.

Îmi cer scuze, tocmai a intrat domnul Tomac pe ușă. Da? Deci dacă nu era în sală, vă invitam. Urmați dumneavoastră după domnul Tomac, pe care îl rugăm să fie mai punctual. Ca să dea un exemplu, ca președinte de partid.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Îmi cer scuze.

Doresc să citesc în această dimineață o declarație politică. De fapt e un mesaj pe care l-am primit de la Comitetul româno-american pentru Basarabia și mi-am asumat că îl voi transmite aici, în Parlamentul României.

Stimați compatrioți, de la Nistru pân’ la Tisa... și de peste hotare,

Comitetul româno-american pentru Basarabia a fost înființat în anul 2000 de un grup de români din Statele Unite, cu scopul promovării unirii Basarabiei cu țara.

Nicio forță din lume, Rusia și Uniunea Sovietică în trecut, Uniunea Europeană și tendința globalistă de astăzi, nu poate împiedica reunificarea țării!

Românii integri și cinstiți au datoria să lupte pentru idealul unirii! Ne îndeamnă frații din mormintele fără cruci uitate prin Siberii și Kazahstane. Dacă renunțăm la Basarabia, Rusia va încerca să ajungă până la Carpați. Și dacă noi nu ne revendicăm drepturile acum, în ceasul al 12-lea, mâine alții vor încerca să ne dezmembreze țara.

Dodonii și Putinii umblă deja cu hărți trunchiate și cu amenințări dușmănoase. Să stăm neclintiți și să avem curajul să susținem adevărul! Basarabia este pământ românesc și _punctum_ ! Chiar și dușmanii te respectă atunci când îți susții cauza cu demnitate.

Cerem Președintelui României, Guvernului României și Parlamentului României să ia atitudine fermă. Recentele alegeri din Basarabia au dovedit o dată în plus cât de manipulată este această provincie românească și cât de terfelite au ajuns cozile de topor din Republica Moldova.

Un vechi proverb ne spune că atunci când oamenii și-au pierdut onoarea și demnitatea, ridică-te tu, stai drept ca o lumânare! A sosit timpul să luăm atitudine!

Frați români din țară și din Basarabia, suntem alături de voi! Împreună vom învinge!

Să celebrăm cu mândrie noua sărbătoare națională, ziua de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România!

Semnat, Comitetul româno-american.

Profesorul Nicolae Dima – președinte, Lia Roberts – vicepreședinte, Neculai Popa – președintele Consiliului româno-american și vicepreședinte al comitetului, Valentin Țepordei – vicepreședinte, Nicolae Buda – vicepreședinte, Alexandru Tomescu – vicepreședinte, reprezentant din Canada.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Urmează domnul Marius Budăi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației politice de azi: „Prin legea prevenției, peste 75 de milioane de euro pe an vor rămâne în buzunarele antreprenorilor români”.

Stimați colegi,

Peste 720.000 de amenzi contravenționale și peste 300 de milioane de euro este valoarea contravențiilor plătite de operatorii economici, în ultimii 4 ani, pentru încălcarea prevederilor din Codul muncii, Codul de procedură fiscală și ale protecției consumatorului. Astfel, pentru prima constatare la toate aceste abateri minore, care s-au referit în principal la eliberarea unor documente cu întârziere, nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de venit, indicarea prețurilor pe anumite produse într-un mod mai greu de afișat sau de citit, neafișarea orarului de funcționare etc., agenții comerciali vor fi sancționați doar cu avertisment, în primă fază.

Legea prevenției este foarte așteptată și chiar cerută de mediul de afaceri din țara noastră, de mulți ani.

Controalele sunt cu adevărat sufocante, în prezent, și în multe cazuri conduc la închiderea multor afaceri, și astfel ajungem la scăderea locurilor de muncă și la diminuarea taxelor care se încasează la bugetul național.

Scopul principal al controlului fiscal trebuie să fie conformarea, nu sancționarea. Interesul statului este să încaseze taxe, nu să desființeze firmele și locurile de muncă.

În forma actuală a proiectului de lege, aflat în dezbatere publică, Ministerul pentru Mediul de Afaceri are obligația ca, în 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, să pună la dispoziția publicului un portal online, precum și materiale documentare și ghiduri tipărite cu informații actualizate pentru toate categoriile de antreprenori și societăți comerciale din România.

Fac un apel la dumneavoastră, să colaborăm și să adoptăm cât mai repede acest act normativ, imediat ce va fi trimis de Guvern în Parlament, întrucât este extrem

de important pentru antreprenorii români care dețin peste 90% din întreprinderile mici și mijlocii din România.

În același timp, vă îndemn să organizați, fiecare în județele pe care le reprezentanți în Parlament, o dezbatere publică cu mediul de afaceri local pentru prezentarea măsurilor acestui proiect de lege.

Prima consultare publică privind legea prevenției am organizat-o la Botoșani, alături de colegii mei parlamentari de la PSD și cu reprezentanții Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. La această întâlnire, la care au participat reprezentanții mediului de afaceri botoșănean, au fost făcute anumite observații, care au fost luate în seamă de Guvern în elaborarea formei finale a legii prevenției, și au fost analizate toate obligațiile pe care instituțiile statului trebuie să le îndeplinească atunci când vor merge în control după aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Urmează domnul Nicolae Neagu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi: „România – pregătită pentru liberalizarea pieței de gaze?”.

În ultimele zile, în spațiul public au avut loc dezbateri ample pe tema liberalizării pieței gazelor, în contextul în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2016 prevedea liberalizarea prețului gazelor, începând cu data de 1 aprilie 2017.

ANRE a susținut și susține că liberalizarea pieței pentru consumatorii casnici trebuia deja aplicată, dată fiind convergența dintre prețul gazelor din producția internă și prețul gazelor din import.

Din păcate, Guvernul României nu a reușit până în acest moment să elaboreze un nou act normativ ce ar trebui să modifice legea energiei și gazelor, respectiv să identifice soluția pentru înlocuirea Ordonanței nr. 64/2016, punând în mare încurcătură Comisia pentru industrii și servicii din Parlamentul României, pusă în fața principalului obstacol, acela că după liberalizare impactul asupra consumatorilor casnici va fi unul nefavorabil.

Deși România este singura țară din Europa de Est care are o producție proprie de gaze naturale suficient de mare pentru o independență reală în acest sector energetic, anul 2016 ne-a adus în fața unei premiere nedorite pe piața de gaze românească: gazele naturale extrase din solul românesc au fost mai scumpe decât cele importate și astfel, pentru a menține un preț rezonabil al coșului consumat la gaz, am importat din Federația Rusă gaze care au atins o cotă de 25% din consumul iernii.

Motivul costului ridicat al gazelor românești, dincolo de scăderea prețului petrolului, de care se corelează și prețul gazelor, este lipsa investițiilor în Romgaz, producător român de gaze, unde statul este acționar majoritar și care a fost cel mai puternic lovit, producția sa scăzând cu 26%, fiind sensibil egală cu cea a celuilalt producător intern, Petrom-OMV, în care statul este acționar minoritar. Oficialii Ministerului Energiei trebuie să vină cu o viziune strategică serioasă și rapidă, care să pună în valoare tradiția românească în explorarea și exploatarea gazului românesc.

Investițiile în Romgaz trebuie realizate urgent dacă dorim ca statul român să conteze în politica gazelor naturale.

Guvernul are obligația de a elabora urgent noul act normativ care să identifice soluția pentru înlocuirea Ordonanței nr. 64/2016.

Doar astfel România ar putea fi pregătită pentru ca liberalizarea pieței de gaze să nu îi afecteze pe români. Deputat PNL, Sibiu, Nicolae Neagu. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Urmează doamna Tamara Ciofu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

În această săptămână, vineri, pe 7 aprilie, celebrăm Ziua mondială a sănătății. În acest an, tema dedicată Zilei mondiale a sănătății este depresia, maladie ce afectează oameni de toate vârstele și din toate categoriile socioprofesionale, în toate țările, dar în special tinerii.

În județul pe care îl reprezint în Parlament, în fiecare an sunt cazuri de sinucideri ale tinerilor din cauza depresiei, fie a plecării părinților la muncă în străinătate, fie a certurilor cu prietenii sau cu familia, fie ca urmare a unor probleme familiale.

Având în vedere statisticile Eurostat din 2016 pentru țara noastră, care arată că unu din doi tineri nu merge deloc la teatru, operă, balet sau concert de muzică clasică, nouă din zece tineri petrec opt ore pe zi la televizor, internet sau jocuri video; unu din zece tineri consumă alcool zilnic, iar unu din trei tineri fumează zilnic, este important să realizăm cadrul legal prin care să-i integrăm pe aceștia în societate, prin crearea unor programe sociomedicale de participare la viața socială.

Consider că trebuie să avem în vedere o monitorizare și luare în evidență a cazurilor de adolescenți și tineri care au simptome ce indică o stare de depresie, cum ar fi: performanțe slabe la școală, în cazul elevilor, refuzul de a vorbi cu prietenii sau de a se implica în activități ale familiei și prietenilor, lipsa entuziasmului, energiei și motivației de a realiza anumite lucruri, stare de agitație și nervozitate, lipsa de încredere în sine și vină, indecizie, lipsă de concentrare și uitare, lipsa poftei de mâncare și probleme cu somnul, abuzul de pastile calmante, gânduri de suicid sau acțiuni care indică încercarea de a se sinucide.

Cred că este important ca părinții sau prietenii tinerilor care au astfel de simptome să poată apela la specialiști pentru a nu se ajunge la sinucidere.

Stimați colegi, vă propun să construim împreună cadrul legal prin care să înființăm un circuit medico-social la care orice tânăr sau părinte ori prieten al acestuia să poată apela în cazul în care are informații despre o persoană care se află la un moment dat în depresie.

Cred că este benefic să avem un program de prevenție pentru depistarea și prevenirea unor astfel de manifestări din partea persoanelor care prezintă probleme de depresie.

În același timp, cred că este necesar să se deruleze o campanie de informare publică, din partea Ministerului Sănătății și Ministerului Educației, privind simptomele depresiei și centrele de asistență sau să se promoveze datele de contact unde fiecare persoană interesată să aibă acces și să beneficieze de asistență medicală de specialitate. Tamara Ciofu, deputat PSD, Botoșani.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Bogdan Huțucă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea se numește „Coșmarul mediului de afaceri are un număr – 088”.

Dacă veți întreba orice om de afaceri din România care a fost coșmarul său cel mai mare în ultimii 2 ani, acesta vă va răspunde, fără să se gândească prea mult, că este vorba de formularul 088.

Știm cu toții ce a determinat creșterea excesivă a birocrației în obținerea dreptului întreprinzătorului de a se înregistra în scopuri de TVA. Este vorba despre frauda fiscală foarte mare, încă prezentă în zona TVA-ului, și locul de frunte pe care îl ocupă România între țările cu cea mai mică rată de cuprindere pe această componentă de impunere. Cu toate acestea, noile reglementări din Codul fiscal și din noul Cod de procedură fiscală au lovit mai puternic în agenții economici onești decât în marea evaziune, iar eficacitatea implementării formularului 088 s-a dus către zero.

Astfel, din păcate, legiuitorul român, atunci când a legiferat acest proces birocratic, a ignorat cu totul jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care interzice expres refuzarea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane impozabile, pentru motivul că aceasta nu justifică capacitatea și intenția de a desfășura activitate economică.

Tot mediul de afaceri a apreciat renunțarea la formularul 088, pe care a promis-o Guvernul Grindeanu. Cu toate acestea, eliminarea formularului 088, așa cum a fost făcută de Guvernul PSD-ALDE, a fost extrem de deficitară. Altfel spus, s-a eliminat formularul, ca hârtie obligatorie, dar au rămas în vigoare exact normele care nemulțumeau cel mai mult pe întreprinzătorii români, și anume: menținerea unor criterii netransparente și condiționarea înregistrării în scopuri de TVA, precum și opacitatea totală a criteriilor după care organele fiscale pot retrage codul unic de TVA unei persoane impozabile.

Altfel spus, așa cum este reglementată astăzi, persoanelor impozabile, înregistrarea în scopuri de TVA, li se încalcă principiul constituțional al securității juridice. Pentru a respecta legea, ea trebuie a fi cunoscută și înțeleasă, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, așadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi. ## Stimați colegi,

În urmă cu aproape două săptămâni, am înregistrat la Comisia pentru buget un set de amendamente care să clarifice pe deplin înregistrarea persoanelor impozabile în scopuri de TVA. Am făcut acest lucru pentru că, în prezent, criteriile și punctajul pe baza cărora se fac evaluările agenților economici, deci sunt înregistrați aceștia ca plătitori de TVA, precum și anularea înregistrării ca plătitor de TVA, se realizează total netransparent...

județelor și prin crearea unui centru național de excelență. Astfel, copiii și tinerii cu vârste între 7 și 14 ani, cu pondere pe sporturile de interes național, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală, vor putea fi susținuți de autoritățile locale, de Ministerul Tineretului și Sportului, dar și de federațiile direct interesate pentru a face performanță.

Așadar, vă rog să susțineți demersurile pe care le voi iniția alături de echipa de guvernare, pentru a face din dezvoltarea sportului de masă o prioritate națională.

Vă mulțumesc.

Mihaela Huncă, PSD Botoșani.

Mulțumesc.

...prin Ordin al președintelui ANAF nepublicat în Monitorul Oficial al României.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul Mugurel Cozmanciuc. Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Urmează doamna Mihaela Huncă.

Mulțumesc, domnule președinte. Obiectul declarației politice: „Dezvoltarea sportului de masă – prioritate națională.”

Distinse colege, Distinși colegi,

O componentă importantă a Programului de guvernare a coaliției PSD-ALDE este dezvoltarea sportului de masă. În centrul acestui capitol este asigurarea accesului la activități sportive pentru toți copiii și tinerii din România, ceea ce implică extinderea infrastructurii școlare, universitare, precum și a bazelor sportive, începând de la grădiniță și până la facultate.

Prioritatea echipei PSD-ALDE din Parlament și Guvern este ca dezvoltarea sportului de masă să fie inclusă ca obiectiv major în proiectul de țară și, până în anul 2020, să ajungem să alocăm 1% din PIB pentru tot ceea ce înseamnă activități sportive.

De aceea, fac un apel la dumneavoastră ca, împreună cu actualul Executiv, condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu, să construim cadrul legal prin care educația fizică să devină disciplină obligatorie începând de la învățământul preșcolar, de la minimum o oră pe zi, până la ciclul primar și gimnazial, unde să alocăm minimum trei ore pe săptămână. În același timp, consider oportun la liceu să avem minimum patru ore de sport, săptămânal, iar la universități să se organizeze minimum două ore pe săptămână.

Atât în mediul preuniversitar, cât și la nivel academic propun să introducem săptămânal minimum două ore de sport în colectiv.

În același timp, apreciez că trebuie să promovăm programe și competiții sportive de masă, prin inițierea de concursuri între orașe, comune, la care să participe persoane din toate grupele de vârstă.

De asemenea, trebuie să ne preocupăm de înființarea de asociații sportive școlare, de baze sportive și de utilarea cabinetelor pentru medicină sportivă. Selecția și susținerea celor mai buni sportivi se poate realiza numai prin dezvoltarea centrelor de selecție și de inițiere de la nivelul

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația de astăzi este intitulată „Sărăcia și vulnerabilitatea energetică în județul Neamț, între aspecte teoretice și practice.”

Dragi colegi,

Astăzi doresc să vă supun atenției câteva aspecte privind sărăcia și vulnerabilitatea energetică în zona Moldovei și în județul Neamț. Sunt părți negative ale bunăstării sociale despre care se vorbește foarte mult.

Sărăcia energetică se referă la imposibilitatea unei persoane sau gospodării de a dispune de resurse materiale pentru a-și asigura nevoile energetice minime: iluminat, asigurarea unei încălziri optime a locuinței în condițiile de climă rece și geroasă, care sunt în momentul de față tot mai pregnante, asigurarea facilităților în vederea pregătirii hranei, asigurarea apei calde și, nu în ultimul rând, folosirea mijloacelor de comunicare care funcționează pe bază de energie electrică.

Vulnerabilitatea energetică este asociată cu clientul/consumatorul vulnerabil, care este definit în Legea nr. 123/2012, la art. 3.

De aceea, aceste două concepte, sărăcie energetică și vulnerabilitate energetică, sunt indisolubil legate de eficiența energetică. Există o serie de documente și politici ale Uniunii Europene și, în același timp, ale legislației românești, care tratează aspectul eficienței energetice, între care amintesc: pachetul referitor la climă și energie din 2008, propus de Comisia Europeană, dar și Directiva 2012 a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică. Și, nu în ultimul rând, Legea nr. 123/2012.

Deci instrumente legislative există. Cu toate acestea, există zone ale țării unde locuitorilor nu le sunt asigurate condițiile minime pentru a eradica sărăcia energetică și pentru a face în așa fel încât să nu mai vorbim despre clienți vulnerabili.

În județul Neamț, de pildă, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și căldură a variat între 2007 și 2012 între 2,7% și 4,0%, cu specificația că în 2009 și 2010 s-au înregistrat procente de chiar 1,4% și, respectiv, 1,9%. De asemenea, putem spune că evoluția populației civile, pe activități, în domeniul economiei naționale, dar și în producția și furnizarea de energie electrică, a cunoscut un real regres, de cel puțin 25%.

De aceea, reiterez că problema României nu este la nivel teoretic...

Mulțumesc.

În contextul actual, depresia, de la formele ei ușoare până la forma cea mai severă – melancolia –, reprezintă un diagnostic frecvent.

Este de datoria mea, ca medic și deputat membru în Comisia pentru sănătate și familie, să aduc la cunoștință cetățenilor această boală, depresia, cu variatele sale aspecte de sens și intensitate, caracterizând condiția umană prin expresia sa fenomenologică, ontogenetică și antropologică. Deputat al PSD Suceava, Cobuz Maricela. Mulțumesc.

Este la nivel practic...

Și de aceea cred că ar trebui să facem mai mult practică decât legi.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Urmează domnul Ștefan Mușoiu, dacă este? Dacă nu, doamna Maricela Cobuz.

Rugămintea este să apăsați microfonul, să înceapă măsurarea timpului de la zero.

Bună ziua!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la „Ziua mondială a sănătății. Să luptăm împotriva depresiei!”.

În anul 1948, Organizația Națiunilor Unite a implementat Ziua mondială a sănătății, zi care se sărbătorește în fiecare an pe data de 7 aprilie. Timp de 69 de ani, Ziua mondială a sănătății a avut câte o temă de dezbatere, iar anul acesta depresia a devenit subiectul.

Starea de sănătate face parte din condiția umană și se impune în toate aspectele existenței individuale, precum și în relațiile de grup sau societate. Riscurile și deficiențele care perturbă această condiție pot avea consecințe pasagere sau durabile și fac parte dintr-un sistem relațional asupra căruia efortul cunoașterii și acțiunii umane se proiectează pentru a-și promova valoarea propriei existențe, ca expresie a cunoașterii de sine.

Astăzi, studiul tulburărilor afective reprezintă o problemă multidisciplinară, de o considerabilă amploare. Aproximativ 15-20% din populația generală prezintă, pe parcursul existenței, o dată sau de mai multe ori, mai multe episoade depresive care, nediagnosticate și netratate la timp și eficient, aduc mari suferințe bolnavilor și aparținătorilor.

Riscul suicidului este mare în depresii și aproximativ 10-15% dintre depresivi mor prin autoliză. Studii recente de epidemiologie evidențiază că în ultimele decenii prevalența depresiilor se află într-o continuă creștere, ajungând să afecteze 3-5% din populația globului. Astfel, putem spune că, dacă o mare parte din deceniile secolului nostru au fost etichetate ca decenii ale anxietății, ultimele decenii sunt deceniile depresiei.

Alunecarea spre depresie este favorizată în condițiile contemporaneității, caracterizate prin ritmul alert al vieții, dinamica uluitoare în toate domeniile, grevate însă de aspectele negative ale civilizației.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Domnul Cristinel Romanescu, PNL? Robert Boroianu? Ghilea Găvrilă? Ioan Balan? Claudiu Răcuci? Mara Mareș? Bun. Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD. Doamna Georgeta Holban. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Declarația mea politică se numește „Despre un politician atât de valoros, că nimeni nu-l dorește”.

Nimic nu se compară cu mărirea și decăderea liderilor artificiali, cum ajung ei în frunte, aduși de nicăieri, pentru merite pe care nici ei nu și le explică, și cum decad în disprețul celor care-i adulau până mai ieri! E un tablou grotesc în care-l regăsim, în ultima perioadă, pe cel mai valoros premier pe care ni l-au vândut publicitarii din spatele său, domnul Dacian Julien Cioloș.

Vă amintiți cu toții, îmi amintesc și eu, perioada de după impunerea domnului Cioloș la guvernare, cu toată echipa lui de specialiști în tot și-n nimic. În ciuda unor evidențe socialeconomice devastatoare pentru bilanțul acelui Guvern, nu puteai să spui o vorbă urâtă la adresa prim-ministrului, că erai desființat de armata din jurul lui. PNL și USR s-au întrecut atunci, într-un concurs dizgrațios, să-l slăvească public pe cel care le asigura puterea, hiperbolizându-i acțiunile, inventând calități politice de nedescris și construindu-i o imagine de zeu al competenței. Repet, evidențele nu contau pentru adulatori.

Și acum revin la ce spuneam la început despre liderii artificiali. Ne uităm în ultimele săptămâni la un fel de desen animat, având drept protagoniști aceleași personaje: domnul Cioloș, PNL și USR. De data asta, domnul Cioloș, rămas șomer după o guvernare atât de glorioasă, nu-și mai găsește lăudătorii din perioada când era la putere. Statuia idolului s-a spart brusc și soldații (ne)credincioși au întors armele. Așa se face că domnul Cioloș primește, unul după altul, refuzuri dintre cele mai categorice când vine vorba să intre în PNL sau USR. De unde nu conteneau cu laudele exagerate când era premier, liberalii și salvatorii României îi trântesc ușa în nas fostului idol și-i dezgroapă toate defectele. Ba unii fac eforturi mari să devină ridicoli și folosesc ca argumente pentru acest refuz tocmai guvernarea pe care ei înșiși au lingușit-o atâtea luni. Poleiala de un an s-a dus, la fel și caracterul. Cam atât despre sinceritatea sus-numiților. Am făcut această declarație după ce am văzut o nouă sforțare de înviere a triunghiului Cioloș–PNL–USR, demers pe care-l consider la fel de serios ca mostrele de caracter pe care și le-au dovedit din plin cele trei părți în ultimele săptămâni.

Vă mulțumesc. Deputat Holban Carmen, Dâmbovița.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Reiau apelul pentru deputații PNL. Romanescu, Boroianu, Găvrilă? Nu-i văd în sală, dar totuși poate nu observ eu... Balan, Răcuci, Mareș? Nu. Continuăm cu PSD. Doamna Beatrice Tudor? Domnul Aurel Căciulă? Domnul Vasile Cîtea? Domnul Sorin Roman? Doamna Natalia Intotero? Vă rog.

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Declarație politică: „Românii din Regatul Unit sunt o prioritate pentru Guvernul României”.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a activat în mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, prin care se declanșează procesul de ieșire din Uniunea Europeană. Brexit-ul a trecut, astfel, de la o formalitate la realitate, într-o experiență provocatoare pentru ambele părți.

Pentru țara noastră, protecția românilor care lucrează în Regatul Unit trebuie să facă parte din pachetul de negociere al ieșirii Angliei din Uniunea Europeană. Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie în acest moment, ocupând locul al treilea ca naționalitate, după irlandezi și polonezi. În acest context, este necesar un dialog direct cu Guvernul de la Londra, iar Executivul României a luat deja decizia de a urma această cale.

Sunt convinsă de faptul că de ambele părți există deschidere și bunăvoință în abordarea cu celeritate a acestei situații. Așa cum Regatul Unit se va asigura ca cetățenii britanici care lucrează în alte state ale Uniunii Europene să aibă aceleași drepturi ca și până acum, și țara noastră va avea aceleași priorități.

De altfel, România este interesată de dezvoltarea în continuare a relațiilor cu Marea Britanie, iar parteneriatul strategic cu această țară va continua și va fi consolidat. O bună colaborare între cele două guverne este mai mult decât necesară, inclusiv în perspectiva preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către țara noastră, în timpul căreia se va produce, cel mai probabil, ieșirea efectivă a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Sunt de părere că, dacă ne raportăm la evenimentele din jurul nostru prin identificarea de soluții, și nu prin evidențierea problemelor, avem numai de câștigat. Abordările pozitive,

dialogul, dar și atenția la nevoile tuturor nu trebuie să lipsească din negocierile de la care ne dorim cele mai bune rezultate.

Am toată încrederea că România, prin instituțiile abilitate, va face tot posibilul pentru ca cetățenii noștri să fie în siguranță, să aibă drepturi egale cu ceilalți și să fie respectați și ascultați.

Vă mulțumesc.

Deputat Intotero Natalia Elena, județul Hunedoara.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Nu văd niciun parlamentar al PNL în sală care nu a fost strigat. Nici de la PMP, nici de la USR. Continui cu PSD-ul.

Domnul Tudor Ciuhodaru? Mulțumesc, domnule Budăi. Domnul Florin Buicu? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „7 aprilie – Ziua mondială a sănătății”

În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății selectează ca temă pentru 7 aprilie, Ziua mondială a sănătății, un domeniu prioritar de interes global de sănătate publică.

Tema din acest an este consacrată problematicii depresiei. Totodată, stigmatizarea reprezintă o componentă importantă a depresiei, dar și a celorlalte boli psihice.

Măsurile prevăzute în Programul de guvernare, aprobat de Parlamentul României, prin care comisiile de specialitate ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au fost eliminate, au rolul de a crește accesul la terapii al pacienților români, în România.

Măsurile de creștere a salariilor în sănătate, promovate de PSD, determină deja reîntoarcerea specialiștilor în România. În viziunea PSD, „sănătatea este o prioritate asumată, nu numai declarată”. Prin toate măsurile prevăzute în Programul de guvernare, implementate deja sau în curs de implementare, pacienții sunt poziționați în centrul sistemului de sănătate.

Cu această ocazie, dați-mi voie să doresc mult succes tuturor profesioniștilor din sănătate, din România, și să le spun la mulți ani și celor din Mureș, care m-au trimis în Parlament, acești profesioniști care, de cele mai multe ori, își neglijează sănătatea lor pentru a asigura sănătatea noastră. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Doamna deputat Cristina Dinu, PSD? Domnul deputat Cornel Itu?

Dragi colegi, am epuizat lista. Regulamentul nu prevede nimic în legătură cu epuizarea listei înainte de finalizarea programului stabilit pentru ședință, așa încât am să interpretez eu, în sensul că voi menține ședința deschisă până la ora 10, așa cum este programată prin decizia Biroului permanent al Camerei Deputaților. În măsura în care vor veni colegi care au fost strigați pe listă și nu au răspuns prezent, le voi da cuvântul atunci când îl vor cere.

Mulțumesc mult.

## PAUZĂ

## **Domnul Marian Cătălin Predoiu:**

Stimați colegi,

O să mai fac un apel către deputații înscriși pe liste... și doamnele deputate, evident.

Deci, de la PSD.

Beatrice Tudor? Aurel Căciulă? Vasile Cîtea? Sorin Roman? Tudor Ciuhodaru? Cristina Dinu? Cornel Itu?

Trec la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

Domnul Pistru? Glad Varga? Doamna Cherecheș? Daniel Olteanu? Antoneta Ioniță? Pavel Popescu? Cristinel Romanescu? Robert Boroianu? Ghilea Găvrilă? Ioan Balan? Claudiu Răcuci? Mara Mareș?

USR, în afară de domnul Nicușor Dan, nu văd pe nimeni. Iulian Bulai?

Nu este.

Bun.

ALDE.

Domnul Borza?

Nu este.

La Grupul parlamentar al PMP am epuizat toți vorbitorii înscriși pe listă.

Nu există înscriși pe listă vorbitori pentru Grupul parlamentar al UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Având în vedere că toți colegii prezenți au avut ocazia să își facă declarațiile politice și nu mai există prezent niciun deputat care este înscris pe lista de declarații, declar închisă această ședință.

Vă felicit încă o dată pentru declarații!

Vă doresc mult succes!

## PAUZĂ

* * *

## DUPĂ PAUZĂ

Continuăm lucrările de astăzi. Avem înregistrați 121 de colegi. Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite: dezbateri – până la 12.30; pauză; vot final – la 13.00; ședința Biroului permanent al Camerei – după încheierea ședinței de vot final.

Domnul Nicolicea, procedură.

Vreau să sesizez un incident procedural.

Punctul 27 de la ordinea de zi trecută... nu știu ce număr are, acum... E vorba de solicitarea nr. 2.278/C/2016... punctul 28...

Vreau să vă spun că această solicitare se face în baza unui raport întocmit de Comisia juridică și în momentul de față avem un incident de procedură, în sensul că la art. 63 alin. (5) din Constituție se spune că: „Proiectele de lege sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent își continuă procedura în noul Parlament.” Nu avem în Constituție continuarea procedurii pentru hotărâri sau pentru altfel de acte. Același lucru se regăsește și în art. 253 din regulament: „Proiectele de lege și propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și a Senatului al căror mandat a expirat își continuă procedura în Camera Deputaților nou-aleasă.”

Deci, neavând o procedură de continuare, solicit liderului meu de grup să ceară retrimiterea la comisie, pentru a rezolva acest incident de procedură. În plus, raportul fiind făcut de o comisie care nu mai există... Atunci existau deputați din alte partide, spre exemplu: UNPR, PPDD, iar acum avem USR. Observați că USR nu s-a putut pronunța în cadrul comisiei, dar s-au pronunțat partide care nu mai există.

Pentru incidentul acesta de procedură, vă rog, domnule lider, să solicitați retrimiterea la Comisia juridică a punctului 27. Evident că...

Vă rog.

...în funcție de rezultatul pe care-l vom avea... Deci minimum două săptămâni, pentru că incidentele acestea de procedură pot să ducă la reluarea dezbaterilor în comisie.

Mulțumesc. Domnul Munteanu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicit eu retrimiterea, în calitate de vicelider, a acestui raport întocmit de Comisia juridică, pentru două săptămâni.

Liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință. Și un secretar de la opoziție să urce la prezidiu. Domnul Cozmanciuc?

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Punctul 27, da?

Retrimitere la comisie.

Punctul 9 al ordinii de zi, unde nu am avut raport ieri.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog, domnule Andea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța nr. 96 este un act normativ de mare întindere, care asigură reglementări pentru mai buna funcționare în domeniile educației, cercetării și sănătății.

Vreau să subliniez faptul că în educație se prevăd măsuri, în principal, pentru formarea profesională a adulților, văzută ca o activitate componentă a sistemului de învățământ și care se exercită sub dubla coordonare a Ministerului Muncii și a Ministerului Educației. Sunt prevăzute măsuri privind autorizarea furnizorilor de educație, precum și a programelor de formare profesională și, desigur, aceste tipuri de reglementări merg până la acreditarea școlilor doctorale.

Este o cerință des formulată în mass-media și în opinia publică ca școlile doctorale, cu necesitate, să fie acreditate, în așa fel încât să se asigure calitatea formării la cel mai înalt grad de calificare, și anume nivelul 8 din reglementările europene.

Ordonanța se mai referă și la ceea ce înseamnă măsuri privitoare, spre exemplu, la învățământul special integrat, la modul în care se poate promova examenul de definitivat, iar, în domeniul sănătății, la reorganizarea Institutului Cantacuzino.

Vreau să subliniez faptul că colective de specialiști, tehnicieni din Ministerul Muncii și Ministerul Educației, au analizat amendamentele care au fost puse în discuție în Comisia pentru învățământ, sunt cu totul de acord cu ele și este motivul pentru care Guvernul susține adoptarea Ordonanței nr. 96, cu amendamentele formulate de comisii. Vă mulțumesc.

Comisii? Pentru învățământ, pentru muncă? Domnul Solomon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății, având ca finalitate: clarificarea cadrului normativ privind învățământul special integrat, eficientizarea relațiilor contractuale ale directorilor unităților de învățământ preuniversitar, înființarea de programe de studii cu dublă specializare, flexibilizarea relațiilor de muncă pentru

personalul de cercetare-dezvoltare din cadrul institutelor de cercetare și al școlilor doctorale, prorogarea termenului de aplicare a prevederilor legale privind evaluarea națională, admiterea în liceu și examenul de bacalaureat, reglementarea activității agențiilor de asigurare a calității, din țară sau străinătate, stabilirea modului de organizare și desfășurare a examenului de definitivat în învățământul preuniversitar, eficientizarea cadrului legislativ, pentru ca legislația în domeniu să răspundă nevoilor de calificări cerute pe piața muncii.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Precizăm că dispozițiilor art. IV, art. VII și art. VIII alin. (5) și (6) le sunt aplicabile prevederile art. 75 alin. (4) și (5) din Constituția României, republicată, respectiv asupra acestor texte Camera Deputaților se pronunță în calitate de Cameră decizională.

Cele două comisii, întrunite în ședință comună, propun plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamna Gavrilă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva punctări legate de importanța acestei ordonanțe care este propusă spre legiferare astăzi, trecută prin dezbaterile celor două comisii.

Dar, pentru că timpul, evident, nu permite tuturor colegilor să aprofundeze substanța tuturor proiectelor legislative, subliniez, pentru acest proiect, importanța unor clarificări pe care le aduce, motiv pentru care și Partidul Social Democrat a susținut, a votat și va vota în continuare în plen aceste precizări, legate de clarificarea cadrului normativ pentru învățământul special integrat. Și este o problemă a învățământului românesc de a asigura modalitatea de integrare, de incluziune pentru copiii cu dizabilități de nivel moderat în învățământul de masă.

E foarte importantă legiferarea dublelor specializări, din perspectiva scăderii demografice, a reconfigurărilor curriculare ale planului de învățământ. La fel, faptul că absolvenții de învățământ pedagogic este bine să aibă o dublă calificare, o dublă specializare, pentru a putea avea norma întreagă în învățământ, în condițiile în care vor opta pentru un post în învățământ.

De asemenea, la evaluarea școlilor doctorale trebuiau făcute câteva reglementări, câteva prorogări de termene.

Foarte importantă este și liberalizarea pieței evaluărilor calitative, a asigurării calității, nu doar prin ARACIS, ci și prin alte agenții acreditate la nivel internațional, într-o manieră total europeană și deschisă competiției.

Subliniez importanța modului în care este tratat examenul de definitivare în învățământ, un examen greu, complex și important, pe care de multe ori colegii nu reușesc să îl treacă și, după trei ani, după trei încercări, pierd și titulatura, și dreptul de a profesa în educație. Se acordă prin reglementările acestea posibilitatea de a reveni la examen cu taxă, în măsura în care se parcurge încă o dată stagiul de un an în domeniul didactic.

Evaluările, eterna problemă a educației, fie că vorbim de clasa a VIII-a, de clasa a XII, de admitere, prevăd în Legea nr. 1 teste la discipline transcurriculare, dar, din nefericire, decalajele încă se resimt în sistemul educațional românesc și este firesc să urmeze întâi programe și manuale de abordare transdisciplinară, pentru ca abia apoi să se poată introduce evaluarea elevilor, prin examene finale, în această manieră, și din nou prorogăm aceste termene, pentru elevii care intră acum în clasa a V-a, în 2017, sau care intră în clasa a IX-a și vor urma să susțină acest bacalaureat.

Și, în sfârșit, aș vrea să subliniez că, după destule dezbateri și tensiuni constructive, polemice și legate de substanță între cele două comisii în legătură cu furnizorii de formare, s-a ajuns la un anume consens, legat de faptul că furnizorii de formare existenți, acreditați, vor putea desfășura și cursuri de formare pentru adulți, în condițiile în care România nu stă foarte bine la procentajul de adulți care se întorc spre spațiul de formare, dar până în 2021 pot rezolva aceste lucruri, pot susține aceste cursuri și în parteneriat cu universitățile. După 2021 însă, este obligativitatea ca pentru absolvenții de studii superioare cursurile să fie organizate în parteneriate cu universitățile.

Este momentul să atragem atenția asupra calității și asupra seriozității în organizarea acestor cursuri, pentru că a te adresa adulților, absolvenți de învățământ superior, și a acorda și certificate de competență sau de formare sigur că înseamnă o responsabilitate și de multe ori credem că și autoreglarea și analiza obiectivă și responsabilă pot suplini eventuale alte mecanisme exterioare. Dar responsabilitatea și luciditatea sunt foarte importante.

Vă mulțumesc.

Domnul Moldovan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL se va abține de la vot în privința acestui proiect de lege.

Un prim motiv este faptul că raportul comun al Comisiilor permanente pentru învățământ și pentru muncă asupra acestei inițiative a fost afișat pe site-ul Camerei Deputaților de-abia aseară, ceea ce a făcut imposibilă analiza atentă a amendamentelor depuse, și, după cum am văzut, conține 65 de pagini.

Prin Ordonanța de urgență nr. 96/2016, Guvernul Cioloș a creat o dispută în ceea ce privește formarea profesională a adulților, respectiv dacă o va face Ministerul Educației sau Ministerul Muncii, mai ales pe nivelul 6 de calificare.

Avem rezerve serioase față de eliminarea CNATDCU și CNSC din procesul de evaluare externă a școlilor doctorale, care ni se pare profund eronată și nefondată, aceste două structuri fiind singurele care, obiectiv vorbind, conform misiunii asumate, activității și expertizei, au legitimitatea și capacitatea organizațională de a se pronunța asupra calității resursei umane, respectiv a calității cercetării științifice din învățământul superior.

Cele trei structuri responsabile de evaluare a școlilor doctorale, respectiv ARACIS, CNATDCU și CNSC, aveau atribuții complementare care asigurau eficiența evaluării, în vederea obținerii de rezultate educaționale maxime.

Având în vedere faptul că nu ne putem pronunța obiectiv asupra amendamentelor Ordonanței de urgență nr. 96/2016, pentru că nu le-am putut studia, iar la ședința comisiilor reunite au fost prezentate și dezbătute la pachet, în formă narativă, membrii Grupului PNL se vor abține de la vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Seidler Cristian.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Așa cum a evidențiat și antevorbitorul, raportul comun al Comisiei pentru muncă și al Comisiei pentru învățământ, pentru acest proiect de lege, a fost adoptat în bloc, fără a putea fi citit înainte. Materialul nu a fost pus la dispoziția membrilor comisiei, deci am avut de votat 58 de pagini de amendamente, fără să fi avut posibilitatea de a-l citi înainte, în bloc.

Dacă aceasta vi se pare o procedură normală într-un for de dezbatere superior al țării, mie nu mi se pare.

De aceea, vă rog să-l retrimitem comisiei și să putem citi ceea ce votăm, nu să votăm în bloc și în orb. Mulțumesc.

Sunteți vicelider, domnule deputat?

Da.

Da?

Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Vot.

50 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, o abținere. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Dacă mai dorește cineva la dezbateri generale? Nu.

Vă mulțumesc.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul merge la votul final.

Punctul 10 – l-am făcut ieri.

Mergem la 11.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; în procedură de urgență.

Guvernul? ## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Domnilor deputați,

Sunt Ciprian Lucian Roșca, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Ministerul pe care-l reprezint susține raportul de respingere al comisiei.

Propunem respingerea Ordonanței nr. 100/2016, deoarece multitudinea de amendamente aduse proiectului a condus la o formă pe care ministerul nostru nu o susține.

De asemenea, vreau să vă informez că am inițiat un grup de lucru și am început consultările pentru refacerea actului normativ care să reconfigureze și să modifice Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construire. Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație? Domnul Călin.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința de plen a Camerei Deputaților din 27 martie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții la Comisia pentru administrație publică.

Vă informez că, reexaminând raportul, comisia a menținut raportul inițial, și anume acela de adoptare a legii, cu amendamente, singurul amendament fiind acela de respingere a ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.

Domnul Roman Florin, la dezbateri generale.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Lipsa unor reglementări clare în domeniul urbanismului paralizează, practic, în aceste zile, tot ceea ce înseamnă autorități ale administrației publice locale, UAT-uri, care nu pot elibera avize, autorizații și certificate de urbanism.

Aceasta înseamnă, în primul rând, blocare pentru tot ceea ce înseamnă partea economică și partea de investiții.

Un exemplu clar în acest sens este în municipiul Blaj, din județul Alba, unde o companie multinațională, în lipsa unor reglementări precise și a arhitectului-șef, nu poate beneficia de certificat de urbanism pentru dezvoltarea unei investiții care presupune 400 de noi locuri de muncă în municipiul Blaj.

PNL reține că aceste bâlbe de la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale vor înceta odată cu respingerea acestei ordonanțe și sper, așa cum ni s-a promis de către doamna Shhaideh, la învestire, și de Ministerul Dezvoltării Regionale, că aceste lucruri vor fi rezolvate punctual.

Din acest motiv, PNL votează „da” pentru adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței nr. 100. Vă mulțumesc.

Domnul Dan Nicușor.

## **Domnul Nicușor Daniel Dan:**

## Stimați colegi,

În urmă cu o săptămână am solicitat de la acest microfon trimiterea proiectului înapoi la comisie, pentru dezbatere.

Am spus atunci că există rapoarte oficiale, și ale statului român, și ale instituțiilor internaționale, care spun că urbanismul haotic din România afectează dezvoltarea orașelor din România pe termen lung.

Am spus că Ordonanța nr. 100 nu e perfectă, dar face niște pași înainte, nu mai permite pusul pe parcelă, elimină conflictul de interese din Comisia tehnică de urbanism, permite ITC-ului să acționeze de la momentul în care s-a inițiat documentația de urbanism, și nu după ce construcția e gata, și mărește sancțiunile pentru abaterile din domeniul urbanismului.

Mie mi se pare că ceea ce s-a întâmplat ieri la Comisia pentru administrație publică este o sfidare, o sfidare la adresa plenului care a primit proiectul comisiei, pentru dezbatere.

Ieri nu a avut loc nicio dezbatere; toată lumea, toți funcționarii știau de la început că proiectul va fi respins. Aceasta este prima sfidare.

A doua sfidare este motivația cu care comisia ne propune să respingem ordonanța. Spune că au venit prea multe amendamente, dar amendamentele nu... amendamentele sunt una și textul pe care l-a propus Guvernul, prin ordonanță, și pe care l-a adoptat Senatul e alta. Noi puteam să ignorăm aceste amendamente care, într-adevăr, ar fi schimbat sensul ordonanței și să aprobăm, așa cum a făcut Senatul, această Ordonanță nr. 100.

Dacă noi aprobăm azi raportul pe care îl propune Comisia pentru administrație publică, avem trei probleme.

Avem, în primul rând, o problemă de constituționalitate. Vă citez din Decizia nr. 1.575/2011 a Curții Constituționale, care spune: „Legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului.” Senatul a adoptat, noi respingem.

În al doilea rând, bulversăm ce se întâmplă în piața de construcții, pentru că această ordonanță a schimbat, pe de o parte, terminologia pentru multe din lucrurile care se întâmplă; de exemplu, nu se mai numește „Documentație tehnică de autorizare”, se numește „Proiect de autorizare”.

Pe de altă parte, ordonanța a schimbat niște proceduri care și-au produs efectele timp de un an de zile, de când ea e în viață, da?

Acum revenim la procedurile dinainte, nu avem nici măcar dispoziții tranzitorii cu ce se întâmplă cu oamenii care au început procedurile de autorizare pe noua ordonanță și, pur și simplu, o să bulversăm ce se întâmplă în piața de construcții.

Din punct de vedere procedural, întrucât avem amendamente admise de comisie, trebuie să dezbatem aceste amendamente pe articole și o să vă solicităm, în momentul în care suntem la titlu și la articolul unic, o să solicităm vot pe respingerea amendamentului propus de comisie, prin care se respinge ordonanța.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Nicușor Dan. Domnul Bichineț.

## Domnule președinte,

Cred că am fost explicit și în prezentarea raportului.

Noi am venit cu un proiect de adoptare a legii, cu amendamente. Vă spuneam că există un singur amendament, unul la titlul legii, de modificare a titlului, și va fi „Lege de respingere a ordonanței”, și articolul unic. Deci vă propun două minute.

## Vot.

137 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Trecem la dezbaterea pe articole.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu cred în ruptul capului că s-a putut întâmpla așa ceva, ca o comisie din Camera Deputaților, Comisia pentru administrație publică, să fi adoptat ceva fără să fi citit, să ne prezinte aici un document cu care noi trebuie să fim de acord.

De aceea – considerând că activitatea comisiei este bună, noi citind, știind și legea, și ordonanța, care, chiar dacă și-a făcut efectele, poate fi îmbunătățită – suntem, parlamentarii PMP-ului, pentru ca Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de Guvern nr. 100/2006 să fie... suntem pentru așa ceva..., dar avem de făcut următorul comentariu: în țara noastră trebuie odată și odată să se pună ordine în cadastrarea terenurilor și în ceea ce privește construirea.

În timpul activității mele am semnat mii de autorizări de construire, ca președinte de consiliu județean, împreună cu arhitectul județului, și vreau să vă spun că, dacă nu facem ordine noi, plecând de la o lege bună, aici, pe care să o facem și mai bună, atunci, când vin puhoaiele, primăvara, iar vor fi inundate zeci de case care s-au construit pe albiile râurilor, când se fac autostrăzi – pentru că vom prinde și momentul acesta –, trebuie să dărâmăm casele care s-au așezat aproape în drum, și nu este normal.

Deci aș vrea ca la activitatea comisiilor să se lucreze serios, amendamentele să fie dezbătute, supuse atenției, respinse câte unul sau în bloc și aici să venim cu temele făcute.

Noi suntem pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Un singur vorbitor. E procedură de urgență.

S-a înscris înaintea dumneavoastră.

Dezbateri generale?

Nu.

Invit biroul comisiei...

Domnule Călin, propuneți timp de dezbatere pentru proiect.

Câte 10, da? De la 1 la 10.

Intervenții?

Păi eu am 125 de amendamente. Trebuie să merg la rând

cu ele. Aceasta a fost solicitarea.

De la 1 la 10.

Intervenții?

Procedură, domnul Márton Árpád.

## Domnule președinte,

Este, din păcate, o procedură care se înfiripează în ultima vreme, de a avea rapoarte interesante.

Avem un prim articol, amendament admis, respingerea întregii ordonanțe și, pe urmă, avem o sumedenie de amendamente la ordonanța care s-a propus a fi respinsă.

125.

Și ne punem noi să ne batem capul cu discutarea amendamentelor.

Se supune votului adoptarea amendamentului respectiv și, din moment ce... De altfel, și colegii noștri din USR au vrut să intervină la primul punct, adică la titlul legii, și pe urmă la primul articol.

Dacă trece, nu ne mai batem capul cu celelalte amendamente... La vot final.

Domnule deputat, asta am făcut. Am întrebat: „La 1. Intervenții? Nu”. Vă rog. Domnul Nicușor Dan.

Deci e vorba de titlu. De la Senat a venit: „Lege privind aprobarea Ordonanței...”. Amendamentul propus de comisie este: „Lege privind respingerea Ordonanței”.

Eu vă propun respingerea amendamentului și păstrarea formei propuse de Senat.

Am înțeles. Vot. 24 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă. Amendamentul a rămas în forma din raportul comisiei. Alte intervenții mai sunt? Nu.

Mulțumesc. Vot final. Procedură, domnul Munteanu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun o modificare de program de lucru. Am vorbit cu ceilalți lideri de la grupurile parlamentare din sală astfel: să finalizăm dezbaterile la ora 12.00 și votul final să fie la ora 12.30, să fie timpul necesar pentru a-i anunța pe colegii de la grupurile parlamentare.

Vă mulțumesc.

Vot.

156 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri. Programul de lucru modificat este: 12.00 – închiderea dezbaterilor; 12.30 – vot final.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiarfiscal; procedură de urgență.

Guvernul?

## **Domnul Cătălin Cosmin Olteanu** – _secretar de stat în_

_Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Cătălin Olteanu, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.

Ministerul Finanțelor Publice susține raportul Comisiei pentru buget, de adoptare cu amendamente a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal.

Vă mulțumesc.

Comisia?

Domnul Badea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege mai sus menționat.

Proiectul de lege a avut avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru administrație

publică, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și a altor acte normative specifice, în scopul reglementării unor măsuri fiscal-financiare cu impact direct asupra flexibilizării mijloacelor de plată și a îmbunătățirii transparenței bugetare.

În urma examinării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, la dezbateri? Fără dezbateri.

## Da?

Vă rog, domnule Neagu. Acum v-am văzut.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal, așa cum a votat și în Comisia pentru buget, finanțe, susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului, ținând cont de cel puțin două din motive: compatibilizarea legislației cu prevederile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, în vederea evitării declanșării procedurilor de infringement – unu. Și aș mai putea spune pentru că, în contextul și în conținutul acestei ordonanțe, se elimină multe inechități generate în practica de obligativitate a regimului de impozitare pe venitul microîntreprinderilor, pentru persoanele juridice române.

Pentru cele care nu au la înființare capitalul social de minimum 25.000 de euro, echivalent în lei, neputând opta pentru plata impozitului pe profit, regimul va fi menținut opțional, concomitent cu reducerea capitalului social pentru care persoanele juridice pot aplica opțiunea în continuare, echivalentul în lei a 10.000 de euro. Deci susținem, cu amendamente, acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul de lege merge la votul final.

13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Guvernul?

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de act normativ în forma propusă prin raportul Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului.

Comisia pentru administrație?

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în 8 februarie, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, prorogarea termenului prevăzut la art. 36 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru administrație au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise, prezentate în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezentul raport, și un amendament respins, prezentat în anexa nr. 2, ce face parte tot din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamna Fădor Angela.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea prezentului Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136

din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Avem în vedere că, până la acest moment, demersurile realizate în colaborare cu instanța supremă și Consiliul Superior al Magistraturii pentru preluarea bugetului instanțelor de către Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-au finalizat.

Prin urmare, după consultările efectuate cu Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, s-a convenit asupra necesității prorogării cu încă un an a termenului de intrare în vigoare a art. 136 din Legea nr. 304/2004.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Nu? Da?

Nu sunt.

La amendamente?

Vă rog, doamna Mînzatu. Înțeleg că vreți să susțineți amendamentul respins la art. 6 alin. (1), da?

## **Doamna Roxana Mînzatu:**

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Amendamentul meu se referă la eliminarea din Ordonanța nr. 80 a acestui art. (6), articol care face ca personalul bugetar contractual care implementează proiecte europene să nu poată fi plătit pe aceste proiecte europene la salarizarea, la tarifele prevăzute în ghidurile programelor de finanțare, ci să fie plătit la nivelul salariilor lor de bază.

Este o prevedere absolut discriminatorie, care, de fapt, face ca, pentru aceeași muncă, în implementarea de proiecte europene, angajații ONG-urilor sau a oricăror alte entități să fie plătiți cu tarife mai mari, iar angajații contractuali de la stat, cum ar fi..., și este cazul special al profesorilor, să fie plătiți la nivelul salariilor lor de bază.

Noi, în anul 2014, am prevăzut, după nenumărate probleme, rambursările pe programele POSDRU, după nenumărate procese, ca bugetarii contractuali să poată să fie plătiți – în implementarea de proiecte europene; vorbim de plată din fonduri europene, nu de la bugetul de stat – la nivelul tarifelor din ghidul de finanțare.

Este o prevedere foarte importantă și, acum, când ne pregătim să implementăm sute de milioane de euro ca fonduri pe zona de abandon școlar, de exemplu, este total discriminatoriu să venim să le spunem profesorilor din comunitățile defavorizate că nu vor mai putea fi plătiți pentru orele lucrate în proiecte la tariful din ghidul programului de finanțare, ci că trebuie să-și recalculeze salariile, pentru a fi plătiți la nivelul salariilor lor.

Este o diferență imensă – vorbim de o diferență între 19 lei pe oră, pentru un profesor debutant, dacă îl plătim conform Ordonanței nr. 80, și 50 sau 60 de lei pe oră, dacă acceptați amendamentul pe care eu îl propun și eliminăm acest art. 6 din Ordonanța nr. 80. Pentru cadrele didactice este o prevedere extraordinar de importantă – la muncă egală, plată egală.

Și nu uitați, vorbim de plată din fonduri europene, de absorbție de fonduri europene, de salarizare care crește și contribuțiile la bugetul de stat. Avem tot interesul să susținem acest amendament.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Vot.

134 pentru, 7 împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

Amendamentul dumneavoastră a fost aprobat.

Domnul Bichineț?

Nu mai e.

Alte intervenții dacă mai sunt aici, la articole? Nu.

Vot final.

14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017–2020.

Guvernul?

Procedural: stimați colegi, cei care ați fost înscriși la cuvânt și ați vorbit deja, opriți-vă atenționarea, pentru că nu mai știu care sunt și cum sunt.

Mulțumesc.

**Domnul Cristian Dima** – _secretar de stat în Ministerul_

_pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat_ **:**

Domnule președinte...

Vă rog.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cristian Dima. Sunt secretar de stat la Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Vă rog să...

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să aprobați propunerea Guvernului, transformată în Ordonanța nr. 8, care are ca scop prezentarea unui act normativ: este de a facilita accesul pe piețele externe al producătorilor autohtoni, de creștere a volumului exportului de produse și servicii românești și, implicit, de creștere a încasărilor valutare pentru România, promovare a produselor și serviciilor întreprinderilor mici și mijlocii pe piețele externe, stimulare a comunicării și a parteneriatului în afaceri, pregătire a întreprinderilor în domeniul economic, de promovare a produselor și serviciilor pe noi piețe, pentru dezvoltarea de noi politici publice necesare relansării economice. În paralel, urmărim și reducerea șomajului.

Cred că acest act normativ creează condițiile ca societățile comerciale mici și mijlocii să poată participa în mod individual pe piețele externe, ceea ce până în prezent nu am avut ca posibilitate.

Posibilitățile de finanțare prin acest act normativ, trecut de Senat și neamendat de comisiile din Camera Deputaților, prevăd: participări la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate, cu stand propriu; participări la misiuni economice organizate în străinătate; crearea de identități individuale ale unei firme – marcă, siglă sau slogan –, reprezentarea unui site pe internet, aplicații pentru mobil, pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor promovate, în limba română și în cel puțin o limbă de circulație internațională; documentare de piață; participări la cursuri de pregătire a antreprenorilor, în țară și/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare.

Totodată, revigorarea mediului de afaceri, prin creșterea numărului de contracte încheiate la export, va determina încasări suplimentare la bugetul de stat, din TVA, accize, alte impozite și contribuții ale operatorilor economici.

Impactul financiar va fi pozitiv, prin încasări la bugetul de stat, determinate de creșterea încasărilor valutare. Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget?

Domnul Badea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul mai sus menționat.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii, avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea pentru perioada 2017–2020 a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, în acest sens fiind susținute următoarele tipuri de activități: participări individuale la târguri și expoziții internaționale, precum și la misiuni economice organizate în străinătate, crearea identității vizuale a unui operator economic român, participări la cursuri de pregătire în țară și în străinătate, realizarea de site-uri pe internet.

În urma examinării proiectului, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu un amendament admis, prezentat în anexă.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Doamna Bran.

suplimentare valutare, dar, în același timp, și în eliminarea sau micșorarea șomajului, prin asigurarea de noi locuri de muncă. Așadar, vom vota pentru susținerea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Domnișoara!

Domnișoara.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi, poporul român, suntem naționaliști. Și, indiferent de cât de multe lucruri urâte s-au spus despre țara noastră sau despre români, noi am găsit mereu o cale să le demonstrăm contrariul. Avem medalii câștigate de sportivi români, avem olimpici, avem oameni muncitori, avem o țară frumoasă și un pământ roditor, avem un frumos litoral, avem Dunăre, munți și câmpii.

Suntem un popor muncitor și păstrăm în suflet tradițiile populare vechi. Munca producătorului român, a antreprenorului român trebuie promovată la nivel internațional și, implicit, prin ea, imaginea României.

Promovarea produselor și serviciilor întreprinderilor mici și mijlocii pe piețele externe, la târguri, expoziții și misiuni economice, va avea urmări pozitive și prin creșterea numărului locurilor de muncă, atragerea de noi investitori, dar și prin stimularea unor noi producători de a se dezvolta, iar a celor existenți de a-și diversifica producția.

Așadar, stimați colegi, proiectul legislativ nr. 156/2017, Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, are nevoie de implementare într-un timp cât mai scurt, pentru a putea vedea cât mai multe produse românești pe rafturile magazinelor din alte țări.

Așadar, Grupul parlamentar al PSD susține acest proiect de susținere a operatorilor economici români. Vă mulțumesc.

Domnul Leoreanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru susținerea acestui proiect de lege cu privire la adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2017, care propune planul de susținere a internaționalizării activității societăților românești privind crearea de instrumente pentru promovare, prin participarea la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate, misiuni economice organizate în străinătate, acces la documentații de piață, prin finanțare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Considerăm că prin această măsură se realizează o bună propagandă pentru societățile comerciale românești, promovarea produselor și serviciilor în acest sens având o consecință în creșterea exportului, prin urmare, încasări

Mulțumesc. Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt convins că absolut toți parlamentarii vor susține Ordonanța nr. 8, pentru că la Ordonanța nr. 13 ați văzut că părerile au fost împărțite.

De asemenea, cred că ar trebui să contracarăm, prin seriozitatea acestor acțiuni, duritatea acțiunilor antinaționale promovate de o serie de oameni pe care lumea îi consideră elita națională. Mă refer la domnul Liiceanu și aparițiile sale neinspirate împotriva neamului românesc, de asemenea, la barbarismele promovate de ilustra Monica Macovei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu.

Cu amendamentele admise din raport, proiectul de lege merge la votul final.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Guvernul?

Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Bogdan Tomoiagă** – _secretar de stat_

_în Ministerul Turismului_ :

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Numele meu este Bogdan Tomoiagă. Sunt secretar de stat în Ministerul Turismului.

Ministerul Turismului susține respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, întrucât transferul de la Autoritatea Națională pentru Turism către Institutul Român de Comerț Exterior a reprezentanțelor de promovare din străinătate și a activităților de promovare nu s-a realizat. Nu există o hotărâre a Guvernului care să reglementeze organizarea și funcționarea Institutului Român de Comerț Exterior.

Mulțumesc.

Comisia? Comisia pentru industrii sau Comisia pentru administrație.

Domnul președinte Iancu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Așa cum s-a menționat, Comisia pentru industrii, precum și Comisia pentru administrație au fost sesizate pentru dezbatere pe fond cu actul normativ menționat.

Aș vrea să vă spun că, în Cameră, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ acest proiect.

Este un proiect care a încercat să modifice și să completeze anumite acte normative, în sensul reorganizării la nivelul administrației publice centrale a activității Institutului Român pentru Comerț Exterior și al preluării de la Autoritatea Națională pentru Turism a activităților și structurilor reprezentanțelor de promovare turistică din străinătate, în sensul de a susține, promova programe, strategii și implementarea acestora.

În urma examinării, membrii comisiilor propun adoptarea proiectului de lege privind respingerea ordonanței.

## Mulțumesc.

## Dezbateri?

V-am rugat, procedural, mai înainte, să vă opriți microfoanele cei care ați vorbit deja: domnul Leoreanu, domnul Bichineț.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule Simionca.

Nu sunt intervenții.

Fără amendamente.

Vot final.

Capitolul II – reexaminări.

16. Reexaminarea Legii privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014 din 16 decembrie 2016.

Inițiatorii?

Vă rog.

Comisia juridică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea în ședința din 13 februarie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 290 din 14 februarie 2014, precizează că nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Legii privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri?

Nu.

Vot final.

17. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004.

Domnule Iancu, sunteți inițiator și președinte de comisie. Cum doriți?

## Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să informez colegii în calitate de inițiator.

Stimați colegi,

Pentru cei care ați fost membri ai plenului în 2007, atunci a fost inițiată această propunere legislativă, pentru că tot atunci au fost puse în discuție... au fost primele discuții privind încercarea de export de gaze naturale din România, iar inițiativa pe care am făcut-o la acea vreme era menită să reglementeze această activitate, în sensul că... ce spunea inițiativa: nu pot fi exportate gaze naturale din România decât după ce este acoperit consumul intern și doar dacă avem alternativă la gazele naturale din import. Adică este foarte limpede. Atât timp cât ai doar doi mari producători care acoperă 97% din producția țării și un singur importator, respectiv Gazprom, nu poți să-ți permiți să exporți gazele din țara ta, care nu-ți acoperă consumul, decât dacă ai garanția că poți avea un import dintr-o altă sursă decât cel din Rusia.

La vremea respectivă, ambele Camere au votat această inițiativă, în unanimitate, și a fost trimisă spre promulgare Președintelui României de atunci, domnul Traian Băsescu.

Domnul președinte a trimis-o înapoi Parlamentului, sub motiv că în felul acesta România ar putea să încalce Tratatul privind libera circulație a mărfurilor, deși propunerea nu interzicea exportul, ci atrăgea atenția că el se realizează doar după acoperirea consumului și atunci când ai alternativă la import.

A stat de atunci până acum. Între timp, legea la care făcea referire art. 4 a fost abrogată, avem o altă lege, deci această propunere nu mai are obiect.

Prin urmare, comisia a fost obligată să constate că nu mai are obiect, fiind abrogată legea căreia i se adresa, și propune plenului respingerea, încercând să atragă atenția tuturor membrilor actualului Parlament – să privim cu foarte mare atenție modificarea Legii nr. 123, respectiv Legea gazelor naturale, actuală, din acest punct de vedere. Mulțumesc.

Ați spus și raportul? Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt. Vot final.

18. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

Inițiatorul? Nu. Comisia pentru administrație? Domnul Avram.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Legii pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local

În conformitate cu art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere, cu Legea pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Președintelui României.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a admis cererea de reexaminare a Președintelui României și a respins Legea pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța nr. 71.

Conform cererii de reexaminare, se consideră că se impun intervenții legislative suplimentare în conținutul unor norme ale Ordonanței Guvernului nr. 71/2002, intervenții care să permită conturarea unui regim juridic distinct pentru acest tip de servicii, pe de o parte, și identificarea elementelor lui comune cu celelalte servicii de administrare a domeniului public și privat, pe de altă parte. În caz contrar, soluția legislativă propusă prin legea transmisă la promulgare apare ca neavând legătură cu obiectul de reglementare al actului normativ supus modificării.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au reexaminat inițiativa legislativă sus-menționată și cererea de reexaminare a Președintelui României în ședința din 4 octombrie 2016.

În ședința din 17 octombrie 2016, Camera Deputaților, în temeiul art. 70, a hotărât retrimiterea reexaminării în vederea unei noi examinări și a depunerii unui nou raport de către comisie.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi – 5 voturi împotrivă și două abțineri – menținerea raportului inițial, și anume admiterea cererii de reexaminare și respingerea Legii pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. (3) al Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Mulțumesc.

Domnul Roman Florin, dezbateri generale.

Domnul Roman Florin am spus.

Am trecut de etapa aceea.

Vorbiți la dezbateri generale, dar era domnul Roman înaintea dumnealui înscris.

Domnul Bode.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Cu toate că prezenta inițiativă legislativă propune modificarea și completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, aș vrea să vă spun, pentru că suntem la dezbateri generale, faptul că la baza acestei inițiative stă încercarea mea de a modifica Legea nr. 16/1996, Legea Arhivelor Naționale, astfel încât să avem o lege funcțională, în interesul românilor.

În anul 2010 am inițiat un proiect de lege, de modificare a Legii nr. 16/1996, Legea Arhivelor Naționale, devenită lege. Practic, am pornit de la faptul că în România, după 1989, foarte multe societăți au falimentat, iar documentele cu valoare practică, cele în baza cărora foștii angajați își stabileau dreptul la pensie, erau imposibil de accesat din partea acestora și, în aceste situații, foarte mulți români – vorbesc de zeci de mii de români – nu aveau cum să-și dovedească dreptul la pensie, contribuția la fondul de pensii, pentru că nu avea cine să le elibereze un document în acest sens.

În 2010 am modificat legea și am dat posibilitatea agenților economici să se autorizeze ca gestionari de fond arhivistic și să poată să elibereze astfel de documente cu valoare practică, documente care să ateste dreptul la pensie al acestor cetățeni români.

Din păcate, acești agenți economici au preferat – sigur, nu sunt de condamnat – să facă un business, să gestioneze arhiva unor societăți, a unor instituții finanțate din bani publici și să nu rezolve problema zecilor de mii de români care așteaptă un document în baza căruia să poată fi stabilit dreptul la pensie.

Și am venit azi în fața dumneavoastră cu o inițiativă legislativă – de fapt, inițiativa este de 3 ani de zile în circuit parlamentar – prin care propun ca societățile comerciale, societățile aflate în portofoliul consiliilor locale, consiliilor județene, după caz, să se poată autoriza ca gestionari de fond arhivistic și să rezolve cu celeritate problema zecilor de mii de români care nu-și pot dovedi dreptul la pensie pentru că arhiva companiilor la care au lucrat înainte de 1989 nu este disponibilă.

Am obținut votul a 283 de parlamentari, deputați, în data de 3 februarie 2016. Legea a mers la promulgare și, din păcate, a fost trimisă spre reexaminare.

Practic, noi, azi, prin acest articol, dacă vom respinge cererea de reexaminare a președintelui pe această inițiativă legislativă și vom adopta proiectul în forma inițiată de mine, vom da posibilitatea, fără să obligăm – subliniez: fără să obligăm –, ca în continuare acest gen de serviciu să fie prestat de operatorii economici autorizați conform Legii Arhivelor Naționale, operatori economici aflați în portofoliul consiliilor locale, consiliilor județene, după caz.

Deci, practic, societățile aflate în portofoliul consiliilor locale, consiliilor județene să poată să se autorizeze, fără să fie obligate, ca gestionari de fond arhivistic și să rezolve cu celeritate problema zecilor de mii de români aflați în această situație. La nivelul județului Sălaj sunt aproape 1.000 de astfel de cetățeni...

Încheiați, domnule deputat...

...în imposibilitatea... Închei, domnule președinte...

...aflați în imposibilitatea de a-și dovedi dreptul la pensie. Vă rog așadar să votați împotriva cererii de reexaminare, adoptând, practic, așa cum în 3 februarie 2016 a făcut-o Camera Deputaților..., adoptând această inițiativă legislativă. Mulțumesc foarte mult.

Domnul Seres Dénes.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că este o realitate faptul că fondurile arhivistice rămase în urma lichidării unor societăți comerciale sunt neadministrate, în condițiile în care sunt foarte multe documente cu un caracter de durabilitate mai lungă sau cu caracter permanent.

S-a încercat, odată cu adoptarea unor modificări la Legea Arhivelor Naționale, ca acest fond arhivistic să treacă la Arhivele Naționale, la filialele județene. Numai că nu s-a putut prelua, din lipsa de spații necesare, la aceste instituții.

De asemenea, s-au creat societăți private de administrare a fondului arhivistic, dar aceste societăți trebuie să facă o serie de lucrări, de selectare, de ordonare a acestor arhive, ceea ce necesită fonduri. Or aceste fonduri de transfer de la lichidator către aceste firme nu sunt asigurate.

În aceste condiții, colegul nostru a depus această modificare la ordonanța de urgență. Numai că trebuie să recunoaștem că și în cererea de reexaminare... cele inserate în cererea de reexaminare sunt reale și că arhivarea,

serviciile de arhivare au un anumit specific, un anumit regim juridic, ceea ce s-a omis să se introducă în modificarea ordonanței de urgență.

Oricum, chiar dacă respingem astăzi ordonanța de urgență și îi dăm loc cererii de reexaminare, problema arhivelor societăților lichidate, a cererilor cetățenilor pentru diferite motive și, în primul rând, pentru a putea dovedi anii lucrați pentru pensionare rămâne o problemă reală.

Deci noi această chestiune trebuie să o rezolvăm într-un viitor foarte apropiat.

Mulțumesc.

Domnul Pașcan.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Sigur că premisele de la care colegul deputat Lucian Bode a pornit în elaborarea acestui proiect de act normativ sunt legitime, situația este reală. Și tocmai din acest motiv sunt argumentele pentru care s-a modificat anterior legea arhivistică, legea privind Arhivele.

Problema este următoarea: această activitate care se încearcă într-un fel sau altul a fi legitimată prin administrațiile publice locale este nerentabilă. Este și motivul pentru care, extinzând sfera, paleta celor care o pot aplica, la zona societăților comerciale, nu s-au aplecat tocmai către acest domeniu, care este unul neprofitabil.

Prin urmare, chiar dacă admitem că am promova proiectul în forma actuală, nu avem niciun fel de garanție că administrațiile publice locale vor prelua ceea ce nu vor să preia societățile comerciale din acest domeniu.

La urma urmei, este o concurență liberă pe piață. Orice piață economică trebuie să fie profitabilă. Și, dacă vorbim de cazuri izolate, evident, este o muncă nerentabilă.

Prin urmare, nu cred că s-ar rezolva problema, neputând nici într-un fel să obligăm administrațiile publice locale. Ar fi și o imixtiune în autonomia locală să le obligăm să preia gestionarea acestor fonduri arhivistice ale unor societăți comerciale, companii care între timp au dispărut.

Vă mulțumesc.

Domnul Nechifor.

## Domnule președinte,

Sunt de acord și cu ce spunea colegul Pașcan înainte, și cu ce spunea colegul Bode, dar o societate înființată de un UAT, indiferent că e comună, oraș, municipiu sau consiliu județean, trebuie să fie profitabilă. Punct. Deci nu există noțiunea că înființăm o societate comercială care să meargă în pierdere.

În mod evident... Și în expunerea de motive a colegului Bode se vorbea de cazul de la Sălaj. Deci, dacă la Sălaj, unde este cerință foarte mare, nu s-a găsit operator privat, vă dați seama că nimeni nu vrea să intre într-o zonă în care nu sunt garantate câștigurile. În al doilea rând, înființarea companiei de către UAT înseamnă logistică, oameni, costuri, înseamnă buget și, în mod evident, va costa foarte mult preluarea arhivei, în conformitate cu legea specială pe care o avem în vigoare, drept care cred că această inițiativă, chiar dacă este foarte bună, nu poate fi pusă în practică.

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții? Domnule Bode, vreți din nou? Atunci, opriți-vă microfonul. Mulțumesc. Vot final. Păi... ce? Procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că s-au transmis de la acest microfon câteva mesaje, trag o concluzie: toată lumea e de acord cu această inițiativă legislativă. Dar s-a transmis în același timp un mesaj eronat: că am obliga companiile, am obliga consiliile locale, consiliile județene să-și înființeze astfel de companii. Nu. Scrie în lege foarte clar: nu ești obligat să înființezi astfel de companii. Dacă aceste companii există și tu dorești, ca consiliu local, să ți le autorizezi, ca gestionar de fond arhivistic, o faci, dacă nu, nu. Până la urmă, fiecare consiliu local, consiliu județean, după caz, se gândește dacă vine în interesul și servește interesul cetățeanului sau nu. Nu este obligatoriu.

De aceea, este o interpretare, cred eu, greșită în cererea de reexaminare, că am obliga aceste companii.

Nu le obligăm, dragi colegi. Lăsăm la latitudinea consiliilor locale, consiliilor județene să decidă dacă le autorizează sau nu. Dacă nu le au, să le înființeze sau nu.

Mulțumesc pentru că mi-ați dat posibilitatea să fac aceste precizări.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Nu mi-ați spus care e procedura. Data viitoare.

Mulțumesc.

19. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim. Guvernul?

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege, în forma propusă prin raportul Comisiilor pentru mediu și pentru administrație publică și amenajarea teritoriului. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisii? Domnul Borza.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului normativ pentru amenajarea spațiului maritim, urmărind promovarea creșterii durabile a economiilor maritime, a dezvoltării durabile a zonelor marine și a utilizării durabile a resurselor marine.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 10 octombrie 2016.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au avut în vedere și avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 24 august 2016, și avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din 25 octombrie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 61–63 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisiile au examinat proiectul de lege sus-menționat în ședințe separate.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege în ședința din 28 februarie 2017, iar Comisia pentru mediu și echilibru ecologic în ședința din 7 martie 2017.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, și domnul secretar de stat Ciprian Roșca, din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, la acea dată.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule Borza.

Ați fost foarte scurt de data aceasta. Nu știu... ați început să vă obișnuiți cu Parlamentul...

Dezbateri?

Domnul Varga Glad Aurel.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal votează pentru adoptarea acestui proiect de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului de amenajare a spațiului maritim, care, în fapt, transpune în legislația națională o directivă europeană.

Având în vedere că până în 18 septembrie 2016 trebuia transpusă și trebuia să intre în vigoare legea, suntem în întârziere. Proiectul este cu atât mai necesar cu cât el promovează utilizarea durabilă a spațiului maritim, având în vedere conservarea mediului de viață, a ecosistemelor, a factorilor sociali și economici.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Cu amendamentele din raport, legea merge la votul final. 20. Proiectul de lege pentru modificarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorii?

Vă rog, domnule lider.

Domnule președinte de ședință,

Grupul Partidului Național Liberal cere retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a acestui proiect de lege, pentru o analiză suplimentară, având rezerve privind poziționarea vizavi de principiul bicameralismului.

Vă rog.

Supun propunerea la vot. Procedură.

Nu suntem de acord cu această chestiune, pentru că, după cum știți, singura obligație, în cazul în care se vorbește despre bicameralism, este ca, atunci când noi adoptăm o prevedere pentru care competența decizională ar fi aparținut Senatului, să o trimitem înapoi – este vorba de art. 75 alin. (5) –, ceea ce nu este cazul. În cuprinsul legii s-au făcut doar corelări legislative, și anume punerea în acord cu Constituția, cu titlul legii și cu vreo nouă articole din ea. Or aceste corelări nu pot să fie blocate de așa-zisul bicameralism.

Propun respingerea solicitării.

Procedură. Domnul Voicu.

Propunerea pe care domnul Victor Dobre a făcut-o este una prudentă, pentru că în jurisprudența Curții Constituționale sunt numeroase cazuri în care anumite legi au fost declarate neconstituționale pe această încălcare a principiului bicameralismului, inclusiv în situații în care s-a considerat că există modificări fundamentale între două forme adoptate de cele două Camere ale Parlamentului.

Și, de aceea, nu e decât o propunere constructivă, care, în opinia mea, nu face decât să ajute să nu existe probleme de constituționalitate la această lege.

Mulțumesc, domnule deputat. Vă rog, vot.

57 de voturi pentru, 92 de voturi împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Continuăm. Comisia? Comisia juridică. Doamna Cătăniciu.

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 29 iunie 2015.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ. Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care precizează că Parlamentul va decide asupra inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul Ion Stelian, USR.

Vă mulțumesc.

USR este împotriva acestui proiect de lege, pentru că premisa de la care pleacă acest proiect este una greșită, și anume aceea că au existat, în legislaturile anterioare, mulți deputați care au uitat că dețin anumite societăți comerciale și, ca atare, din această cauză, nu au trecut în declarațiile de interese această situație.

Și, având în vedere că respectivele societăți comerciale... unele dintre ele nici nu au avut activitate, au considerat inițiatorii că este oportun să nu mai existe obligativitatea menționării acelor societăți comerciale ca atrăgând situația de incompatibilitate.

Ideea este că avem obligația să știm societățile comerciale pe care le deținem, să le cunoaștem, sau în care suntem președinți sau avem alte calități. Nu este o justificare aceea că am uitat de ele. Dacă avem zeci sau sute de astfel de societăți și le ținem inactive, putem face o cerere la Registrul Comerțului și ni se răspunde imediat ce calitate avem în acele societăți.

Aceasta a fost motivarea inițială a legii.

În Comisia juridică s-au propus foarte multe amendamente. Și noi considerăm că, într-adevăr, se încalcă principiul bicameralismului, pentru că se deturnează propunerea inițială, adoptată de Senat, într-o anumită formă, și se adaugă o serie de amendamente care vizează toate incompatibilitățile referitoare la parlamentari, miniștri, prefecți, aleși locali, funcționari, în sensul că se înlocuiește sintagma „deținerea unei funcții” cu aceea de „exercitare a unei funcții”.

Ca atare, poți să deții o anumită funcție, de parlamentar, să spunem, și acest lucru ar fi incompatibil, actualmente, cu o altă funcție.

În propunerea nouă, incompatibilitatea ar fi legată nu de o altă funcție, ci de exercitarea unei alte funcții.

Această variantă nouă a legii ar putea ascunde situația în care cei care exercită acum funcțiile de parlamentari sau de aleși locali sau alte asemenea să își păstreze funcțiile inițiale, dar să nu le exercite.

Deci nu trebuie permisă o asemenea situație, pentru că o funcție este incompatibilă cu o altă funcție, indiferent că o exerciți sau nu. Dacă ești incompatibil cu deținerea unei anumite funcții...

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

...trebuie să fii incompatibil, indiferent dacă exerciți sau nu funcția respectivă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Susținerea colegului nostru este o susținere interesantă, numai că, pentru asta, a impune aceasta, e nevoie de modificarea Constituției.

Ca atare, atâta timp cât în Constituție avem această formulare, „exercitare a unor funcții”, noi nu putem să prevedem în lege altceva, pentru că, în conformitate cu prevederile constituționale exprese, nu pot fi restrânse anumite drepturi ale persoanelor numai că așa vrem noi.

Dacă Constituția prevede expres care sunt situațiile..., deci, atunci când avem niște prevederi exprese în Constituție, atunci noi nu putem deroga de la acele prevederi, printr-o lege.

Ca atare, este o idee interesantă. La următoarea revizuire a Constituției e de luat în considerare și această variantă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Borza.

## **Domnul Remus Adrian Borza:**

## Domnule președinte,

Dragi colegi,

Sigur, suntem tentați să avem abordări puțin populiste și, în egală măsură, să dăm dovadă în intervențiile noastre și în atitudinile noastre publice de foarte multă ipocrizie.

Suntem la 27 de ani de la momentul la care am schimbat o orânduire, un sistem politic și un tip de economie. Avem abordări liberale, suntem într-o economie de piață. Cu toate acestea, am păstrat anumite reminiscențe bolșevice în comportamentul și în atitudinea și în discursul nostru public.

Care este interesul statului? De a avea niște parlamentari, de a avea niște demnitari sau chiar funcționari publici care să trăiască dintr-o leafă mizeră, care nu le asigură traiul nici de pe-o zi pe alta?

De ce trebuie să fim noi mai catolici decât Papa? Uitați-vă la francezi, de exemplu. Un parlamentar poate să-și exercite simultan calitatea de parlamentar, de membru al Guvernului și de primar. Noi nu!

Aici, într-adevăr, avem o problemă care pleacă de la Constituție, pentru că, prin Constituție, calitatea de parlamentar este compatibilă exclusiv cu cea de membru al Guvernului, dar, aici, amendamentul colegului Nicolicea se referă la altceva.

Ar trebui să încurajăm și să dăm posibilitatea parlamentarilor să exercite și profesiile liberale. Deși trunchiată și restrictivă, avem o compatibilitate în exercitarea calității de parlamentar și a celei de avocat.

În mod normal... Și aici vă vorbește un om care chiar a trebuit în urmă cu o lună de zile, în urma notificării Biroului permanent al Camerei Deputaților, care a făcut, la rândul lui, o adresă către ANI, să-și vândă părțile sociale și să se retragă din managementul unei societăți profesionale al unei companii care se ocupă, după cum foarte bine știți, cu reorganizările judiciare și care este liderul pieței, și care în ultimii 3 ani de zile a virat bugetului consolidat al statului peste 3 miliarde de euro, și care este o societate – vorbesc de Euro Insol – de utilitate publică, pentru că dă o pâine la 27.000 de salariați, de români, și a trebuit, prin această interpretare restrictivă, după 22 de ani de activitate prodigioasă – permiteți-mi această remarcă –, să renunț la o carieră, să renunț la o companie de care m-am atașat și cu care m-am identificat, până la urmă, aproape identitar, această firmă.

De ce? De ce trebuie să fiu silit să câștig de 200 de ori mai puțin decât câștigam până în decembrie? Una este când aș fi mers cu Euro Insol sau și din calitatea de membru al unui consiliu de administrație la o companie, la un SA sau de acționar! Una este când aș fi mers pentru acea entitate în care am un interes să fac trafic de influență. Da, atunci să vină DNA-ul să mă ia!

Dar altceva când, de o manieră onestă, de-o manieră cinstită, încerc, că până la urmă este un drept constituțional dreptul la muncă... Dacă eu pot cu brio să fac față și mandatului de parlamentar, și mandatului de membru într-un CA sau de membru într-o AGA sau într-o profesie liberală, de ce trebuie să venim să intervenim? Pentru că, ținând într-o atare formă de iobăgie parlamentarul sau demnitarul statului...

Încheiați, domnule deputat!

...îl vulnerabilizăm la corupție!

Nimeni nu poate să trăiască cu mai puțin de 1.000 de euro, cât avem noi acum!

Așa că eu îl încurajez pe domnul Nicolicea să aibă o abordare... și noi, cu toții, să terminăm cu aceste abordări...

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog, încheiați, domnule deputat!

Mă bucur că „babuinii” României se manifestă în pomul Parlamentului!

Deci există agentură străină care poate să cumuleze această filieră antiromânească cu reprezentarea în Parlamentul României, ceea ce e mai mult decât ban, este otravă băgată în inima poporului român.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Domnul Moșteanu.

Am spus domnul Moșteanu, dar nu se aude, de aceea...

Nu-i vina mea, domnule Moșteanu!

## **Domnul Remus Adrian Borza:**

...și să încercăm o relaxare a acestor incompatibilități prevăzute de la art. 80 încolo din...

161... Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Da, domnule Gheorghe. Vă rog. Domnul Olar Corneliu.

Vreau să-i dau o replică stimatului coleg.

Eu aș vota dacă s-ar aplica legea retroactiv, ca noi, foștii primari, să putem fi și primari, și parlamentari; atunci, sunt de acord. Numai că nu ne-a obligat nimeni nici să candidăm, nici să renunțăm la alte funcții.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bacalbașa.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Apropo de „compatibili” și „incompatibili” cu Parlamentul României. S-a amintit aici de Franța, unde poți cumula funcția de parlamentar cu alte funcții reprezentative.

Un extraordinar om de succes în materie de reorganizări, ceea ce mi se pare esențial – reorganizarea, că reorganizarea este ceva asemănător cu profesia mea, reanimarea –, a ridicat problema compatibilității unor structuri realmente necesare pentru țara aceasta cu reprezentarea în Parlament.

Și, după părerea mea, la frumusețe trebuie să ajungă cei potenți, nu cei impotenți.

Deci, din acest punct de vedere, l-aș susține.

Dar aș vrea să amintesc despre altceva, despre Republica Populară Chineză, unde în Parlamentul ei este un număr de peste 100 de parlamentari care sunt miliardari în euro. În Republica Populară Comunistă Chineză!

Dar cuvântul l-am luat nu din această cauză, ci datorită ipocriziei extraordinare a colegilor mei de la „salvamar” sau „salvați ceva”, nu mai știu ce!

Pentru că, dacă există ceva care mă îngrijorează, nu este cumulul economic, ci faptul că în sânul nostru sunt reprezentanți ai unui miliardar care... multimiliardar... care a sacrificat 500 de milioane...

Domnule Rădulescu, bine ați revenit!

Voiam să-i spun colegului nostru de la ALDE, domnul Borza, că salariul mediu net pe economie e în jur de 2.100 de lei, deci românii trăiesc cu mult mai puțin de 1.000 de euro pe lună, domnule Borza, și se descurcă. Se descurcă! Haideți să ne uităm cum trăiesc românii și după aceea să vorbim!

Domnul Bichineț.

Domnule Stanciu, ați avut doi vorbitori de la grup! Domnul Stelian și cu domnul Moșteanu.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Nu, românii se descurcă foarte greu și cu 2.100 de lei, cât ați spus dumneavoastră, dar greu tare de tot!

De asemenea, am văzut că pot coexista constructorul Borza cu lichidatorul Borza, în același timp.

De asemenea, ilustrul coleg Bacalbașa, care îmi este simpatic, de altfel, îmi pomenește numele foarte des, a demonstrat că poate fi în același timp și doctor, și pacient.

Așa că eu vă rog să reveniți asupra chestiunilor acestea restrictive și parlamentarii români să nu mai fie vânați... Vânați am spus! Au fost săptămâna trecută câțiva colegi din Italia și spunea domnul Borza, care e președintele Comisiei pentru mediu – Domnia Sa s-a ocupat –, că un parlamentar de acolo primește 7–8.000 de euro pe lună. Să-i fie rușine!

Nu parlamentarii sug sângele poporului, nu parlamentarii sunt cei mai corupți oameni din țara aceasta! Vedeți în alte zone! Și nu-i mai stigmatizați pe cei care, într-o formă sau alta, au fost aleși de oameni! Mai ocupați-vă și de cei numiți, care nu fac altceva decât să-i hăituiască pe toți cei care mai fac ceva prin județele lor!

Mulțumesc.

Mulțumesc. Sistăm aici dezbaterile.

Inițiativa merge la votul final.

21. Proiectul de lege pentru completarea art. 9 al titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Inițiatori?

Vă rog.

Propunerea legislativă e un act reparatoriu, pentru că la aprobarea Legii nr. 247/2005, când am introdus renta viageră și am stabilit ca prag minim pentru cei care beneficiază de acest drept vârsta de 62 de ani cu, eu știu?, urmările pe care le anticipam noi, comasarea terenului și posibilitatea ca cei peste 62 de ani să beneficieze de un sprijin, datorită faptului că nu mai aveau capacitatea să lucreze pământul, am omis însă o categorie importantă. Cei care n-aveau 62 de ani, aveau pensie de invaliditate și au intrat în categoria pensiilor la limită de vârstă, cu pierderea acestei calități de rentieri. Și legea nu face altceva decât acest act reparatoriu: introduce în această categorie și această categorie, pentru că am fost obligați, la 31 decembrie 2009, să periem foarte, foarte drastic această categorie a rentierilor, eliminându-i pe cei care aveau în 2005 pensie de invaliditate și nu aveau acel prag de 62 de ani.

Și acum revenim și facem acest act reparatoriu. Mulțumesc.

Comisia pentru muncă? Domnul Solomon.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 9 al titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, intervențiile legislative vizând, potrivit expunerii de motive, acordarea continuității în statutul de rentier agricol beneficiarilor de rentă agricolă a căror pensie de invaliditate devine pensie de limită de vârstă.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptată de Senat în 14 decembrie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică propun plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## Dezbateri?

Deci sunt în aceeași situație. V-am rugat să vă închideți microfoanele, dacă ați vorbit și nu mai vreți să luați cuvântul. Nu știu acum...

Domnule Dobrovici, vreți să vorbiți?

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 5 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susține adoptarea inițiativei legislative.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994, în sensul reglementării unei noi situații în care se intonează imnul național al României, și anume pe stadioane și alte baze sportive, cu ocazia desfășurării competițiilor sportive oficiale de nivel național, etapele finale, pentru toate categoriile de vârstă.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Dezbateri?

Domnul Ciuhodaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă par doar măsuri simbolice, acestea se impun, pentru reafirmarea identității naționale.

Îi felicit pe toți inițiatorii că au luat în discuție astfel de lucruri și cred că imnul național al României merită respect, iar intonarea lui pe stadioane poate face încă o dată ca această reafirmare a identității naționale să fie vibrantă în inima românilor.

Susținem fără rezerve acest proiect de lege și îi felicit încă o dată pe inițiatori!

Vă mulțumesc.

Nu.

Mulțumesc.

Vot final.

21? Proiectul de lege pentru... 22, pardon!

22. Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

## Inițiatori?

Comisiile? Juridică, administrație? Comisia juridică. Doamna Cătăniciu.

Domnul Simionca.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu, ca întotdeauna, mă raportez la viața pe care am trăit-o în Statele Unite. Să știți că dimineața toate școlile din Statele Unite spun o poezie, se cheamă „Pledge of Allegiance”, adică își reafirmă dorința de a fi patrioți. E foarte important ca imnul nostru național și sentimentul că ești român să fie simțit la toate competițiile sportive. E foarte important să ne mândrim că suntem români și să arătăm cu mândrie treaba aceasta, oriunde mergem și orice facem noi în viața aceasta. Să știți că trebuie să cultivăm acest lucru. Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru susținere, domnule deputat. Alte intervenții, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

23. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011.

Vă rog.

Inițiatori? Comisia pentru muncă? Domnul Solomon.

Mă scuzați, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor prevederi din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, în sensul includerii internatelor de tip social în clasificarea serviciilor sociale.

Proiectul a fost adoptat de Senat în 25 aprilie 2016.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri?

Doamna Calista.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Într-o primă fază, acest proiect de lege a avut un obiect de reglementare, așa cum rezultă și din titlu, respectiv modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011.

Obiectul de reglementare se referă la introducerea unui nou tip de internat, respectiv internatele sociale.

Menționez că Partidul Național Liberal susține întru totul introducerea acestei modificări de internate sociale, însă legea a fost completată, obiectul de reglementare a fost completat și în sensul modificării Legii nr. 34/1988 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială.

Poziția Partidului Național Liberal în ceea ce privește acest proiect va fi de abținere, întrucât considerăm că este normal ca aceste internate sociale să aibă finanțare de la stat, dar, în ceea ce privește cultele, acestea pot ajuta familiile nevoiașe prin protocoalele sau parteneriatele care există între stat și biserică.

Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt, la dezbateri? Nu mai sunt. Legea merge la votul final. Stimați colegi, Este ora 12.00. Sistăm aici dezbaterile. La 12.30 – vot final.

Membrii Biroului permanent, la sala Biroului permanent, acum.

PAUZĂ * * *

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Vă rog, liderii, invitați colegii în sala de ședință. Domnule Cozmanciuc, la prezidiu. Stimați colegi, Vă rog, luați loc în bănci! Vă rog.

Facem vot de control? Vă rog, votați! Mulțumesc.

Un minut, pentru verificarea votului din partea liderilor. Începem.

I. Proiecte de hotărâre ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat al domnului Manuel Costescu.

Vă rog, votați.

243 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 colegi care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Următorii pași către un viitor european durabil – Acțiunea europeană pentru durabilitate (COM 739/2016).

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Viitorii lideri ai Europei: inițiativa privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora (COM 733/2016).

Legi ordinare. Adoptări.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiarfiscal.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Vot, vă rog. În unanimitate, adoptat.

8. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017–2020.

Comisia pentru buget propune adoptarea. Vot.

257 de voturi pentru, 10 împotrivă, o abținere. Adoptat.

9. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisiile – pentru industrii și pentru administrație – propun adoptarea.

Vă rog, vot.

În unanimitate, adoptat.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim. Comisiile pentru mediu și administrație publică propun adoptarea.

Vot.

271 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

11. Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Vot.

În unanimitate, adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

12. Legea privind unele măsuri de efectuare a reținerilor din veniturile obținute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 710 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.014 din 16 decembrie 2016.

Comisia juridică propune respingerea legii. Vot.

272 de voturi pentru, o abținere. Adoptată.

13. Legea pentru modificarea art. 4 alin. (2) lit. b) din Legea gazelor nr. 351/2004, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru industrii propune respingerea legii. Vot.

- 273 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Adoptată.

14. Legea pentru completarea alin. (1) al art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru administrație propune respingerea legii. Vot.

272 de voturi pentru, 6 împotrivă, 3 abțineri. Adoptată.

Capitolul III. Legi organice. Adoptări. Vă rog, domnule Bode.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Suntem într-o situație extrem de interesantă, toată lumea are dreptate, dar singurii care pierd sunt cei câteva zeci de mii de români potențiali beneficiari ai acestei modificări legislative, dacă, sigur, ea era adoptată.

Au dreptate cei 283 de deputați care au votat în februarie 2016 pentru această inițiativă legislativă.

Au dreptate cei care au luat cuvântul la dezbateri generale; fiecare grup parlamentar a susținut această inițiativă legislativă și nevoia de a clarifica această situație.

Are dreptate Președintele României, invocând în cererea de reexaminare eventualele prevederi imperative.

Din păcate, nu am ajuns la un consens și, azi, peste 40.000 de români sunt puși în imposibilitatea de a-și dovedi dreptul legal la pensie – vorbesc de românii care au lucrat înainte de 1989 în fostele fabrici comuniste, iar arhiva acestor societăți nu mai este disponibilă.

Dacă am fi adoptat această inițiativă legislativă, azi, am fi putut autoriza companii aflate în portofoliul consiliilor locale, consiliilor județene, după caz, astfel încât aceste companii, odată autorizate ca gestionari de fond arhivistic, să poată elibera adeverințe, documente, în vederea stabilirii dreptului la pensie.

O să revin cu o nouă inițiativă legislativă și sper să am mai mult succes data viitoare.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc, domnule deputat. Capitolul III. Legi organice. Adoptări.

15. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății; lege organică. Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă propun adoptarea.

16. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Comisia pentru administrație propune adoptarea.

Vot.

247 de voturi pentru, 32 împotrivă, un coleg care nu votează.

Adoptat.

17. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru administrație propune adoptarea.

Vot.

285 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu votează.

Adoptat.

18. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

177 de voturi pentru, 98 împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Urmează votul secret cu bile asupra Proiectului de hotărâre privind alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Vă reamintesc că, potrivit art. 24 din regulament, votul este secret și se exprimă prin bile, iar candidatul propus se alege cu votul majorității deputaților prezenți.

În această situație, este necesar să constituim comisia de numărare și validare a voturilor, câte un reprezentant al fiecărui grup, în conformitate cu art. 123 din regulament.

Invit liderii să prezinte propunerile pentru componența comisiei.

Vă rog, domnul...

Liderii?

Comisia de numărare...

A fost...

La microfon, dacă vreți...

Nu mie, spuneți acolo! Numai dacă vreți!

Din partea Grupului PSD, Simonis Alfred.

Grupul PNL?

Din partea Grupului PNL, doamna deputat Mara Mareș.

Grupul USR?

Din partea Grupului USR, domnul deputat Vlad Duruș.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Cum?

Duruș?

UDMR?

Domnule Pambuccian, vă rog.

Adoptat.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011 și pentru completarea Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială.

Comisia pentru muncă propune adoptarea proiectului de lege.

Adoptat.

Punctul III. Legi organice. Respingeri.

21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Comisia propune respingerea. Vot.

Din partea Grupului minorităților, domnul deputat Iulius Firczak.

Mulțumesc.

UDMR?

Din partea Grupului UDMR, deputatul Kulcsár-Terza József.

Am înțeles. Acum m-am prins. ALDE?

Din partea Grupului ALDE, domnul deputat Marius Surgent.

PMP?

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian Todoran.

Vă rog, cartelele de vot... Vă rog, avem vot.

Domnule Ponta, mai avem un vot, dacă doriți...

Păi vă rog. Facem un vot cu cartela prima dată, să vedem exact cum...

Vot.

Votați.

214 voturi pentru, o abținere, un vot împotrivă.

Avem componența nominală a comisiei aprobată și comisia de numărare și validare.

Vă reamintesc prevederile art. 126: „Votul prin bile se desfășoară astfel: fiecare deputat va primi două bile, una albă și una neagră, care vor fi introduse în cele două urne”, pe care le avem aici, în față. „Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru» candidatul propus, iar bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot «contra» candidatului. Ambele bile introduse în urna neagră înseamnă «abținere».” Înmânarea bilelor urmează să se facă de chestori, pe baza apelului nominal.

Rog doi chestori să ocupe locurile destinate. Domnul Dénes și încă cineva... încă un chestor.

## Domnule Gerea?

Începem apelul nominal, distribuirea bilelor și exercitarea votului.

Vă rog, domnișoara secretar și domnul secretar...

## **Doamna Ioana Bran:**

## Bună ziua!

Am să încep cu miniștrii.

|Bună ziua!<br>Am să încep cu miniștrii.|| |---|---| |Grațiela Leocadia Gavrilescu|absentă| |Ana Birchall|absentă| |Toma Florin Petcu|absent| |Viorel Ștefan|absent| |Lia Olguța Vasilescu|absentă| |Răzvan Alexandru Cuc|prezent| |Gabriel Petrea|prezent| |Mircea Titus Dobre|prezent| |Rovana Plumb|absentă| |Mihai Tudose|prezent| |Abu-Amra Lavinia Corina|prezentă| |Achiței Vasile Cristian|prezent| |Adnagi Slavoliub|prezent| |Alexe Costel|prezent| |Ambrus Izabella Agnes|prezentă| |Anastase Roberta Alma|absentă| |Andrei Alexandru Ioan|prezent| |Andronache Gabriel|prezent|

|Andrușcă Dănuț|prezent| |---|---| |Antal István János<br>Anton Anton<br>Apjok Norbert|prezent<br>prezent<br>absent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Avram Constantin|prezent| |Axinte Vasile|prezent| |Babuș Radu|prezent| |Badea Leonardo<br>Balan Ioan|prezent<br>absent| |Balint Liviu Ioan|prezent| |Banias Mircea Marius<br>Barna Ilie Dan<br>Băișanu Ștefan Alexandru<br>Bălănescu Alexandru<br>Bănicioiu Nicolae<br>Bârlădeanu Dragoș Petruț<br>Bejinariu Eugen<br>Bende Sándor<br>Benedek Zacharie<br>Benga Tudor Vlad<br>Benkő Erika<br>Bica Dănuț<br>Bichineț Corneliu<br>Biró Rozália Ibolya<br>Biro Zsolt Istvan<br>Bîzgan-Gayral Oana Mioara<br>Boboc Tudorița Rodica<br>Boboc Valentin Gabriel<br>Bode Lucian Nicolae<br>Bogaciu Alexandra Corina<br>Bogdan Gheorghe Dănuț<br>Bontea Vlad<br>Boroianu Aurel Robert<br>Borza Remus Adrian<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Botez Mihai Cătălin<br>Bozianu Nicoleta Cătălina|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>absent<br>prezentă<br>prezent<br>prezentă<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă| |Bran Ioana|prezentă| |Bucura-Oprescu Simona<br>Budăi Marius Constantin<br>Buican Cristian|prezentă<br>prezent<br>prezent| |Buicu Corneliu Florin|prezent| |Bulai Iulian|prezent| |Bumb Sorin Ioan|prezent| |Burciu Cristina|prezentă| |Calista Mara Daniela|prezentă| |Calotă Florică Ică|prezent| |Căciulă Aurel|prezent| |Călin Ion|prezent| |Căprar Dorel Gheorghe|prezent| |Căruceru Aida Cristina|prezentă| |Cătăniciu Steluța Gustica|prezentă| |Cherecheș Florica|prezentă| |Cherecheș Viorica|prezentă| |Chichirău Cosette Paula|prezentă| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiriță Dumitru|prezent| |Ciocan Dan|prezent| |Ciofu Tamara Dorina|prezentă|

## 38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/11.IV.2017

Ciolacu Ion Marcel prezent Ciuhodaru Tudor prezent Cîmpeanu Sorin Mihai prezent Cîtea Vasile prezent Cobuz Maricela prezentă Cocoș Vasile prezent Codreanu Constantin absent Coliu Doru Petrișor prezent Constantin Daniel prezent Cosma Andreea prezentă Coste Marina Adelina absentă Cozmanciuc Corneliu Mugurel prezent Csép Éva Andrea prezentă Csokany Petronela Mihaela prezentă Csoma Botond prezent Cucșa Marian Gheorghe absent Culeafă Mihai prezent Cupă Ion prezent Cupșa Ioan prezent Dan Nicușor Daniel prezent Dehelean Silviu prezent Dinu Cristina Elena prezentă Dîrzu Ioan prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrică Ionela Viorela prezentă Dobrovici-Bacalbașa Nicolae prezent Dobrovie Matei Adrian prezent Dohotaru Adrian Octavian prezent Dragnea Nicolae Liviu absent Drăghici Mircea Gheorghe absent Drulă Cătălin prezent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dunava Costel Neculai prezent Durbacă Eugen prezent Duruș Vlad Emanuel prezent Erdei-Dolóczki István prezent Farago Petru prezent Fădor Angelica prezentă Firczak Iulius Marian prezent Florea Damian prezent Florea Oana Consuela prezentă Floroiu Ionel prezent Furic Iarco prezent Furtună Mirela prezentă Ganț Ovidiu Victor absent Gavrilă Camelia prezentă Gavriliță Bianca Miruna prezentă Găină Mihăiță prezent Georgescu Nicolae absent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Gheorghe Tinel prezent Gheorghiu Bogdan prezent Ghera Giureci Slobodan prezent Ghilea Găvrilă prezent Ghinea Cristian prezent Giugea Nicolae prezent Goga Octavian absent Grosaru Andi Gabriel absent Gudu Vasile prezent Halici Nicușor prezent

Havrici Emanuel Iuliu prezent Heiuș Lucian Ovidiu prezent Holban Georgeta Carmen prezentă Huncă Mihaela prezentă Huțucă Bogdan Iulian prezent Iacomi Iulian prezent Iancu Iulian prezent Iancu Marius Ionel prezent Ibram Iusein prezent Iftimie Neculai prezent Ignat Miron prezent Ilișanu Claudiu Augustin prezent Intotero Natalia Elena prezentă Ion Stelian Cristian prezent Ionescu George prezent Ioniță Antoneta prezentă Iordache Florin prezent Itu Cornel prezent Iurișniți Cristina Ionela absentă Jivan Luminița Maria prezentă Kelemen Hunor absent Korodi Attila prezent Kulcsár-Terza József György prezent Lazăr Sorin prezent Leoreanu Laurențiu Dan prezent Longher Victoria prezentă Lovin Dumitru prezent Lungu Tudorița prezentă Lupașcu Costel prezent Lupescu Dumitru prezent Macovei Silviu Nicu prezent Magyar Loránd Bálint prezent Manole Petre Florin prezent Mareș Mara prezentă Marica Petru Sorin prezent Márton Árpád Francisc prezent Matei Călin Vasile Andrei absent Mărgărit Mitică Marius prezent Meiroșu Marilena Emilia prezentă Mihalescul Dumitru prezent Mihălcescu Carmen Ileana prezentă Moagher Laura Mihaela prezentă Mocanu Adrian prezent Mocioalcă Ion prezent Mohaci Mihai prezent Moldovan Sorin Dan prezent Moșteanu Liviu Ionuț prezent Movilă Petru absent Munteanu Ioan prezent Mușoiu Ștefan prezent Nasra Gabriel Horia prezent Năsui Claudiu Iulius Gavril prezent Neagu Nicolae prezent Neață Eugen prezent Nechifor Cătălin Ioan prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolae Andrei prezent Nicolăescu Gheorghe Eugen prezent Nicolicea Eugen prezent Nistor Laurențiu prezent Niță Mihai prezent |Niță Nicu|prezent|Simonis Alfred Robert|prezent| |---|---|---|---| |Nosa Iuliu|prezent|Sitterli Ovidiu Ioan|prezent| |Olar Corneliu|prezent|Socotar Gheorghe Dinu|prezent| |Olteanu Daniel|prezent|Solomon Adrian|prezent| |Oprea Dumitru|absent|Spânu Ion|prezent| |Oprișcan Mihai Doru|prezent|Stamatian Vasile Florin|prezent| |Oros Nechita Adrian|prezent|Stanciu-Viziteu Lucian Daniel|prezent| |Oteșanu Daniela|prezentă|Stancu Florinel|prezent| |Palăr Ionel|absent|Stativă Irinel Ioan|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent|Stănescu Alexandru|prezent| |Pană Adriana Doina|prezentă|Steriu Valeriu Andrei|prezent| |Paraschiv Rodica|prezentă|Stoica Bogdan Alin|prezent| |Pașcan Emil Marius|prezent|Stroe Ionuț Marian|prezent| |Pau Radu Adrian|prezent|Suciu Matei|prezent| |Păle Dănuț|prezent|Suciu Vasile Daniel|prezent| |Petrețchi Nicolae Miroslav|prezent|Surgent Marius Gheorghe|prezent| |Petric Octavian|prezent|Szabó Ödön|prezent| |Peța Eliza Mădălina|prezentă|Șarapatin Elvira|prezentă| |Pirtea Marilen Gabriel|prezent|Șerban Ciprian Constantin|prezent| |Pistru-Popa Eusebiu Manea|absent|Șimon Gheorghe|prezent| |Pleșoianu Liviu Ioan Adrian|prezent|Șișcu George|prezent| |Ponta Victor Viorel|prezent|Șotcan Theodora|prezentă| |Pop Georgian|prezent|Șova Lucian|prezent| |Pop Rareș Tudor|prezent|Șovăială Constantin|prezent| |Popa Florin|prezent|Ștefan Corneliu|prezent| |Popa Mihai Valentin|prezent|Ștefan Ion|prezent| |Popa Ștefan Ovidiu|prezent|Știrbu Gigel Sorinel|absent| |Popescu Mariana Venera|absentă|Tabugan Ion|prezent| |Popescu Pavel|prezent|Tănăsescu Alina Elena|prezentă| |Popescu Virgil Daniel|prezent|Terea Ioan|absent| |Preda Cezar Florin|prezent|Tîlvăr Angel|prezent| |Predoiu Marian Cătălin|prezent|Todor Adrian|prezent| |Presură Alexandra|prezentă|Todoran Adrian Mihăiță|prezent| |Prisnel Adrian Claudiu|prezent|Toma Ilie|prezent| |Prișcă Răzvan Sorin|prezent|Tomac Eugen|prezent| |Prună Cristina Mădălina|prezentă|Tripa Florin Dan|prezent| |Radu Anișoara|prezentă|Trușcă Constantin|prezent| |Radu Nicolaie Sebastian Valentin|prezent|Tudor Beatrice|prezentă| |Raețchi Ovidiu Alexandru|prezent|Turcan Raluca|prezentă| |Răcuci Claudiu Vasile|prezent|Turcescu Robert Nicolae|prezent| |Rădulescu Alexandru|prezent|Tușa Adriana Diana|prezentă| |Rădulescu Cătălin Marian|prezent|Ungureanu Emanuel Dumitru|prezent| |Rădulescu Dan Răzvan|prezent|Ursu Răzvan Ion|prezent| |Răduț Violeta|prezentă|Varga Glad Aurel|prezent| |Rodeanu Bogdan Ionel|prezent|Varga Vasile|prezent| |Roman Florin Claudiu|prezent|Vasile Daniel|prezent| |Roman Ioan Sorin|prezent|Vasilică Radu Costin|prezent| |Romanescu Cristinel|prezent|Vass Levente|prezent| |Roșca Lucreția|prezentă|Văcaru Alin Vasile|prezent| |Rotaru Alexandru|prezent|Velcea Nicolae|prezent| |Rotaru Răzvan Ilie|prezent|Vexler Silviu|absent| |Săftoiu Ana Adriana|prezentă|Vîlceanu Dan|prezent| |Sămărtinean Cornel Mircea|absent|Vîrză Mihăiță|prezent| |Schelean-Șomfelean Valeria Diana|prezentă|Vlad Sergiu Cosmin|prezent| |Sebestyén Csaba István|prezent|Vlase Petru Gabriel|prezent| |Sefer Cristian George|prezent|Vlăducă Oana Silvia|prezentă| |Seidler Cristian Gabriel|prezent|Voicu Mihai Alexandru|prezent| |Seres Dénes|prezent|Vosganian Varujan|prezent| |Sighiartău Robert Ionatan|prezent|Weber Mihai|prezent| |Simion Lucian Eduard|prezent|Zainea Cornel|prezent| |Simionca Ionuț|prezent|Zamfira Constantin Cătălin|prezent|

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 54/11.IV.2017

Zisopol Dragoș Gabriel prezent Popescu Mariana Venera prezentă Petre Movilă prezent Vexler Silviu prezent

Îi invit la sala Biroului permanent pe membrii comisiei de numărare și validare a voturilor și pe cei doi secretari de ședință.

## PAUZĂ

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Bran, membră a comisiei de numărare și validare a voturilor, pentru prezentarea procesului-verbal și rezultatului votului. Vă rog.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui vicepreședinte al Camerei Deputaților

Procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret cu bile, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreședinte al Camerei Deputaților, comisia de numărare și validare a voturilor a constatat următoarele:

- numărul total al deputaților: 328;

- numărul deputaților prezenți: 298;

- numărul total de voturi exprimate: 290;

- numărul de voturi anulate: 2;

- numărul de voturi valabil exprimate: 298, din care: voturi

- pentru: 211; voturi contra: 77; abțineri: 0.

Ca urmare a faptului că din totalul de 328 de deputați au fost prezenți 298, și-au exprimat votul 290, din care au votat pentru 211, se constată că este întrunită majoritatea de voturi necesare pentru alegerea domnului deputat Iordache Florin în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Îi urăm succes domnului vicepreședinte Florin Iordache. Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944671]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54/11.IV.2017 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei