Stenogramă plen

Bună dimineața, distinși colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 21 noiembrie 2018.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Conducerea este asigurată de subsemnata, Doina Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Marian Pavel și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Mulțumesc, doamna președintă. Onorat prezidiu, Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Florentin Mihai Surduleasa nu fuge de provocări!”.

Așezare îngrijită, cu oameni liniștiți, harnici, săritori, fără niciun asistat social, comuna Greaca din județul Giurgiu este o localitate veche de frontieră, care și-a împletit existența în imediata apropiere a bălții cu același nume, situată la ieșirea din satul Greaca, dar mai ales cu renumitele vii de la Greaca. Astăzi comuna cuprinde satele Greaca – reședință, Puțu Greci și Zboiu, iar numele său se trage de la faptul că o grecoaică deținea pe aceste locuri un han denumit „La Greaca cea frumoasă”, prescurtat „La Greaca”. Pe vremuri era una din cele mai bogate zone dunărene, iar cercetători români apreciau că zona Greaca producea echivalentul actual al sumei de 40 de milioane de dolari pe an.

Florentin Mihai Surduleasa a fost viceprimar în perioada 2008–2012 și primar al comunei în mandatul 2012–2016, preluând tot atunci și datorii de peste 27 de miliarde de lei vechi. La alegerile locale din vara anului 2016, cu mesaje credibile și cu un proiect politic convingător, candidatul Partidului Social Democrat a câștigat al doilea mandat de primar al comunei Greaca, cu 65,78% din voturi, în condițiile unei prezențe de 75,59% dintre alegători.

Consiliul local ales în 2016 cuprinde 11 consilieri: 7 de la PSD, doi consilieri de la PNL, un consilier de la ALDE și un consilier de la Partidul Social Românesc.

Cu sprijinul consilierilor locali și al echipei primăriei, din fonduri proprii a efectuat numeroase lucrări de amenajări în comună – școală, stații de autobuz, reabilitare trotuare –, iar în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Giurgiu a reușit înființarea unei subunități de pompieri.

Pentru locuitorii din comună, preponderent ortodocși, un loc aparte îl ocupă religia, iar biserica devine simbolul legăturii cu strămoșii, motiv pentru care bisericuței din cimitir, datând din 1888, primăria i-a acordat un sprijin permanent. La Greaca își duc traiul aproape 2.514 locuitori. Odată cu generațiile care au trecut, dispar și o parte din obiceiuri, pentru că mulți tineri pleacă din comună. Dar cei care au rămas totuși îmbracă haine de sărbătoare, sărbătoresc în fiecare an ziua comunei, pe 29 iunie, odată cu hramul bisericii din satul Greaca, de Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

Realizările primarului Surduleasa prin programul PNDL, etapa I, dedicat realizării unor obiective de investiții de infrastructură, constau în:

– asfaltare străzi comunale – proiect în valoare de 10,2 milioane de lei;

– reabilitare grădiniță – proiect în valoare de 0,66 milioane de lei.

Prin programul național PNDL 2, generos din punctul de vedere al domeniilor care pot fi finanțate, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, primarul Florentin Surduleasa a semnat următoarele contracte:

– modernizare drumuri de interes local – 11 milioane;

## Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc.

Bună dimineața, doamna președinte! Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are drept subiect „Ion Inculeț – un Brătianu al Basarabiei”.

Exact cu o sută și un an în urmă, la 21 noiembrie 1917, la Chișinău se înființa Sfatul Țării, Parlamentul democratic al Basarabiei, care la 27 martie 1918 avea să o aducă, după 106 ani de înstrăinare, înapoi la vatra strămoșească.

Era primul dintre evenimentele de mare relevanță istorică, apărut din logica altor două evenimente, cu care în mod miraculos a intrat în rezonanță. Este vorba de Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914, care a respins intrarea în război a României de partea Puterilor Centrale, statuând neutralitatea ei, în prima fază a Primului Război Mondial, și de Consiliul de Coroană din 14 august 1916, care a decretat intrarea României într-un război, declarat „de reîntregire”, de partea Antantei.

Regele Carol pe atunci era sfâșiat între cele două mari puteri: Antanta și Puterile Centrale. Iar, de fapt, însăși România era la răspântia opțiunilor: ori între Basarabia și Transilvania, ori împreună cu ele.

Pe o cale diplomatică, indirectă, între cele două ședințe istorice ale Consiliului de Coroană, Ionel Brătianu, prim-ministrul României, a făcut public obiectivul politicii românești într-un interviu acordat ziarului elvețian „Journal de Genève” în luna mai a anului 1915. România, afirma el, „nu are ambiția unor cuceriri aiurea. România se ridică doar pentru a elibera pe frații săi care dintotdeauna au fost uniți cu ea prin cele mai strânse legături. Este deci necesar ca principiul naționalităților să triumfe pentru toate statele europene interesate, deci și pentru România”.

Brătianu a punctat opțiunea corectă în împrejurări extrem de complicate. Pe moment, ele excludeau alipirea simultană a Transilvaniei și Basarabiei. Brătianu a mizat pe susținerea Antantei în problema Transilvaniei, intrând în război de partea Antantei. Premisele unirii Basarabiei au apărut în urma altor evenimente, favorabile obiectivelor de reîntregire a României.

Revoluția democratică rusă din februarie 1917 a dus la căderea țarismului, slăbind pentru o vreme lanțurile cu care imperiul ținea în robie zeci de popoare. Lozinca dreptului popoarelor la autodeterminare, generată de revoluție, a fost auzită și în Basarabia. O mișcare de eliberare națională prinse a se contura, iar după constituirea Sfatului Țării devenise reală calea spre reîntregire.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD.

Titlul declarației mele politice de astăzi este următorul: „Primarul Gheorghe Roma – Premiu de excelență pentru susținerea mediului rural românesc”.

Onorat Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comuna Slatina-Timiș, atestată documentar din anul 1433, este situată în zonă de deal și munte a Banatului, la poalele Semenicului, pe culoarul Timiș–Cerna, fiind străbătută de drumul european E70, la 20 de km de municipiul Caransebeș, 20 de km de stațiunea Trei Ape, 40 de km de stațiunea Muntele Mic și 60 de km față de stațiunea Băile Herculane. Are o suprafață de 15.110 hectare și o populație de peste 3.200 de locuitori, trei grădinițe și patru școli.

Începând cu anul 2008 și până în prezent, cetățenii comunei Slatina-Timiș, din județul Caraș-Severin, l-au votat ca primar pe liberalul Gheorghe Roma. Aflat la al treilea mandat, primarul și consilierii locali au reușit să realizeze foarte multe lucruri pentru prezentul și viitorul comunității.

Vă enumăr câteva proiecte cu finanțare europeană:

– rețea de alimentare cu apă și canalizare menajeră în localitatea Sadova Veche și reabilitare drum comunal Sadova Nouă;

– modernizare drum agricol în comuna Slatina-Timiș; – centru local de informare turistică;

- reabilitare, modernizare și dotare cămin cultural Sadova

- Veche;

– reabilitare, modernizare și dotare grădiniță în SlatinaTimiș;

- modernizare drum comunal Ilova și străzi în Slatina-

- Timiș;

- modernizare spații publice exterioare și locuri de joacă

- pentru copiii din comună;

– întocmire proiect și predare unități de cult pentru reabilitare și introducere în circuitul turistic a monumentului istoric Biserica Romano-Catolică din Slatina-Timiș;

– de asemenea, este în curs de depunere proiectul de centru de zi pentru persoane vârstnice;

- bază sportivă pentru tineret Slatina-Timiș;

- alimentare cu apă în localitatea Ilova;

- rețea de canalizare și stație de epurare a apelor uzate

- în localitatea Ilova;

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică ce am s-o prezint azi am intitulat-o „Suntem români și ar trebui să votăm cu România”.

Paradoxul face ca sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire să ne găsească, din păcate, atât de dezbinați. În loc să aniversăm împreună, umăr la umăr, Centenarul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, evenimentele ultimei săptămâni au dezvăluit existența unei grave fisuri naționale. Din câte am putut să-mi dau seama, miza a devenit suveranitatea națională. Există un grup de români care vor să cedeze o parte din suveranitate și românii care vor să păstreze neatinsă această suveranitate.

România va prelua de la 1 ianuarie 2019 președinția Consiliului European pentru o perioadă de șase luni de zile. Este o onoare și un privilegiu pentru oricare stat membru al Uniunii Europene. Este, de asemenea, un examen de maturitate politică și o mare responsabilitate.

În acest sens, semnalul primit de la Bruxelles a fost foarte clar: pentru o președinție de succes a României „trebuie să existe un consens între Președinție, Guvern și Parlament”. Și pot să afirm cu certitudine că există acest consens între Parlament și Guvern, deoarece la nivelul ambelor instituții a fost înțeleasă această cerință politică minimă a unei bune comunicări și colaborări. Interesul României este deasupra oricăror disensiuni, fie ele mai mari sau mai mici. Neînțelegerile politice pot fi trecute, temporar măcar, în plan secundar, ceea ce s-a și făcut la acest nivel instituțional.

Din păcate, nu același lucru se poate afirma și despre Președinția României. În timp ce premierul îi cere să renunțe la declarații politice în această perioadă tocmai pentru ca România să poată onora marea responsabilitate ce-i revine la nivel european, președintele țării alege să fie ironic și zeflemitor. Președintele ales al tuturor românilor vorbește cu aroganță și un aer de superioritate când vine vorba despre eforturile intense ale Guvernului României de a pregăti preluarea conducerii Consiliului Uniunii Europene. Președintele României, în loc să dea asigurări că România este capabilă să-și respecte statutul, declară, dimpotrivă, că România nu este pregătită.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, același Grup parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea de astăzi este intitulată „Atenția care trebuie acordată pregătirii cadrelor didactice”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Un raport al Institutului de Științe ale Educației, organism aflat în subordinea Ministerului Educației Naționale, publicat săptămâna trecută, a scos la iveală o situație îngrijorătoare, dacă ne gândim la efectele pe termen mediu. Este vorba de lipsa de coordonare între aplicarea noilor programe școlare pentru ciclul gimnazial, începută în 2013, și formarea profesorilor în spiritul acestor programe. În cinci ani de zile de la apariția lor, noile programe au fost implementate până la nivel de clasa a VI-a, însă în tot acest interval profesorii au predat mai mult intuitiv, și nu după o pregătire în conformitate cu cerințele impuse de programele nou-elaborate. Așadar, profesorii încă nu au fost formați, deși pregătirea lor ar fi trebuit să reprezinte o măsură de maximă urgență, având în vedere schimbările produse.

În acest sens, este de apreciat că în prezent Institutul de Științe ale Educației pune la punct un proiect amplu de formare a profesorilor de gimnaziu. Se numește „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți – CRED” și vizează formarea a 55.000 de profesori din învățământul

preuniversitar din toată țara. Specialiștii din educație apreciază acest program ca fiind unul foarte complex și bine structurat. În plus, este nevoie de consecvență, de o dinamică articulată în direcția aplicării programului, astfel încât formarea profesorilor să înceapă cât mai repede.

Vă mai dau un argument în acest sens. De multe ori atunci când discutăm despre reforma în educație, despre ce se poate și ce nu se poate face, invocăm modelul finlandez ca fiind unul de succes. Însă reușita acestui sistem nu vine nici din finanțarea în exces, nici dintr-o infrastructură excesivă, nici din manualele extraordinare, ci mai ales din rigoarea cu care sunt pregătiți profesorii pentru a preda.

Astfel, toți profesorii din Finlanda trebuie să dețină o diplomă de masterat fie în educație – profesori de școală primară, fie în materiile pe care le predau – în cazul profesorilor de școală secundară inferioară și superioară. Pregătirea universitară a profesorilor din învățământul primar din Finlanda, spre exemplu, durează cinci până la șase ani. Programul academic cuprinde module de pedagogie, psihologie, metode de evaluare, metode de cercetare și instruire practică. Iată deci ce importanță se acordă pregătirii cât mai bune a cadrelor didactice și cu ce rezultate.

## Mulțumim.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Manoliu Dan, același Grup parlamentar al PSD.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova în an centenar”.

Doamna președinte,

## Stimați colegi,

De-a lungul timpului, România a fost un partener credibil și de nădejde pentru frații noștri de peste Prut. Rememorez acum, în an centenar, momentul 27 martie 1918, atunci când Sfatul Țării din Republica Democratică Moldovenească, condus de Ion Inculeț, a votat democratic unirea cu România. Timp de 22 de ani, până în 1940, am vorbit aceeași limbă și am fost același popor. De asemenea, în 1991, România a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova, la doar câteva ore după declarația de independență care a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova.

În același timp, Iașiul a avut întotdeauna un rol important, asumat, de altfel, în cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova, iar județul nostru a reprezentat una dintre porțile de intrare spre Uniunea Europeană, după 1 ianuarie 2007, pentru cetățenii Republicii Moldova. Colaborarea pe linie administrativă dintre Consiliul Județean Iași și raioanele din Republica Moldova a însemnat, de multe ori, inițierea modelelor de bună practică ce s-au finalizat în proiecte și măsuri ale instituțiilor din Republica Moldova pentru dezvoltarea și modernizarea comunităților locale. Motivat de acest fapt, cu ocazia Centenarului Unirii Basarabiei cu România, președintele Consiliului Județean Iași și zece președinți de raioane din Republica Moldova au semnat acorduri de înfrățire. Principalul scop al acestor demersuri a fost dezvoltarea schimburilor culturale, economice și administrative, precum și demararea unor proiecte transfrontaliere cu aceste comunități. Tot atunci a fost semnată și o declarație simbolică de intenție de unire cu Republica Moldova. Cu numai un an înainte, alte 12 comunități din județul Iași au semnat acorduri de înfrățire cu tot atâtea localități din Raionul Hîncești, Republica Moldova. În total – și subliniez acest lucru – sunt peste 300 de astfel de acorduri de colaborare între autorități publice din județul Iași și Republica Moldova.

Tot în anul 2018 am aniversat zece ani de la încheierea acordului de înfrățire dintre municipiul Iași și Chișinău, perioadă în care relațiile dintre cele două orașe s-au dezvoltat, fiind puse bazele unor colaborări culturale, educaționale și universitare.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Manoliu Dan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Capitalul privat românesc – o șansă pentru o economie sănătoasă, sustenabilă”.

Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația politică de astăzi voi aborda un subiect sensibil, dar important al economiei românești, și anume capitalul românesc privat – necesitatea protejării lui și importanța sa în stabilitatea și independența României.

Antreprenorii și managerii atrag atenția că mediul de afaceri românesc tinde să piardă în fața multinaționalelor din cauza lipsei de _know-how_ a capitalului, dar și pentru că nu primesc, în multe cazuri, sprijinul statului.

Capitalul străin este așteptat și poate oferi multe învățăminte, prin promovarea unei culturi business antreprenoriale și manageriale, pe care, din păcate, noi nu am avut-o. Prin programul de guvernare, PSD-ul s-a angajat să elaboreze un set de măsuri legislative care să susțină, să protejeze și să promoveze capitalul autohton în fața multinaționalelor, care vin cu un bagaj de business mult mai consistent.

Crearea în Guvernul României a unui minister al IMM-urilor și comerțului, cu un portofoliu de proiecte menite să încurajeze retehnologizarea și reforma firmelor autohtone, facilitățile oferite pentru participarea la târgurile internaționale, promovarea și încurajarea achiziționării de produse românești, o serie de facilități fiscale acordate, Legea prevenției sunt doar o mică parte din măsurile luate în favoarea capitalului privat românesc.

Conform statisticilor, profitul firmelor românești este mai mare decât cel al firmelor străine. Una din principalele cauze ar fi transferarea profitului de către multinaționale, prin preț și servicii de consultanță supradimensionate, către companiilemamă din străinătate.

Cu toate acestea, investitorii străini beneficiază de o serie de facilități, ca de exemplu terenuri industriale ieftine, cu utilități asigurate, sub prețul pieței, subvenționate până nu demult, acces la finanțări externe extrem de avantajoase în țările de origine, lucru care face ca omul de afaceri autohton să nu aibă nicio șansă.

Trebuie să existe o abordare unitară față de dezvoltarea sectorului industrial, în care să se investească într-un sistem educațional puternic, care să ne asigure forță de muncă profesionalizată, plus o abordare echitabilă față de toată lumea.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Iordache Virginel, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna președinte, Stimați colegi,

În declarația politică de astăzi mi-am propus să abordez consecințele unirii Bucovinei cu Țara.

Supun atenției dumneavoastră câteva aspecte legate de zestrea adusă de Bucovina țării, când a decis unirea cu aceasta. Pentru că Bucovina nu s-a întors cu mâna goală acasă, ci a adus cu ea o mulțime de daruri, care nu au făcut decât să întregească tezaurul spiritual și social al României Mari. Acest lucru se datorează faptului că timp de 144 de ani, cât s-a aflat sub stăpânire habsburgică, pe teritoriul Bucovinei au avut loc profunde modificări social-economice, etnodemografice, politice și, nu în ultimul rând, culturale.

În cele ce urmează, doresc să vă prezint aceste modificări și să arătăm totodată consecințele unirii Bucovinei cu Țara.

În primul rând, se cuvine să discutăm despre teritoriul de 10.500 km[2 ] care s-a întors, după aproape un secol și jumătate, acolo unde-i era locul, în cuprinsul vechiului principat al Moldovei, care devenise între timp parte integrantă a Regatului României. Un teritoriu binecuvântat cu multe bogății, cu oameni harnici, iubitori de glie și neam, ce și-au păstrat identitatea românească în ciuda presiunilor exercitate de administrația habsburgică, administrație care a dus o politică de colonizare asiduă, reușind ca, în decursul câtorva zeci de ani, să transforme populația românească din majoritară în minoritară.

Trebuie să menționăm aici că interesul Imperiului AustroUngar pentru teritoriul Bucovinei a cunoscut două aspecte: unul economic, datorat faptului că birocrația vieneză a estimat că Bucovina poate aduce Curții de la Viena un venit de 21 de milioane de florini pe an, și unul strategic, datorită poziției sale geografice, prin care se putea realiza mai ușor legătura cu Transilvania. Indiferent de motivele avute, ruperea Bucovinei din trupul Moldovei a fost un act nedrept, recunoscut de însuși împăratul Franz Joseph, aproape 100 de ani mai târziu, când a afirmat răspicat următoarele: „Ca parte din Dacia Veche, țara aceasta, Bucovina, se numără sub stăpânirea domnilor Moldovei.” Iată că anul 1918 a reparat această nedreptate, iar România Mare a reușit să cuprindă în întregul său, așa cum spuneam, peste 10.500 km[2] de pământ strămoșesc, încărcat de simțire și istorie românească.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se pregătește domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ieri a fost Ziua internațională a drepturilor copilului. Statisticile oficiale în România produc cifre diverse, dar este foarte clar că în țară avem undeva între 150.000 și 300.000 de copii ai căror părinți sunt plecați în afara țării. Aceștia sunt copii privați de căldura prezenței mamei sau a tatălui lor sau uneori a ambilor părinți, privațiune care poate aduce prejudicii grave dezvoltării lor.

Tot ieri, Grupul de lucru interinstituțional pentru copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate și-a prezentat concluziile și au avut loc dezbateri pe această temă. Grupul de lucru a propus măsuri concrete pentru a limita această problemă, de la modificarea legislației la investirea în consiliere.

Și eu, în numele USR, am propus măsuri practice în acest sens. Am propus, în fiecare buget anual, ca statul să investească în informarea celor ce-și pun problema plecării la muncă în străinătate, adică să facă prevenție. Munca organizațiilor neguvernamentale – o parte dintre ele parte a acestui grup interinstituțional de lucru pe problema copiilor cu părinții plecați în străinătate –, deci aceste ONG-uri, activitatea lor trebuie susținută și acompaniată. Și vom susține toate propunerile pe care le-au făcut în cadrul grupului de lucru.

Ceea ce nu trebuie să uităm este începutul, rădăcina; acolo trebuie să acționăm în primul rând: educația, grija față de copii, față de viitorul țării. Cel mai important lucru pe care-l are România de făcut pentru copiii noștri este facilitarea de locuri de muncă de calitate, în industrii de viitor, care se traduc în bani pentru taxe și impozite, care apoi să meargă în sistemul de educație, să meargă în sistemul de sănătate, locuri de muncă ce oferă perspectiva unei bune calități a vieții. Asta va contribui la menținerea unor familii unite și mulțumite aici, în țară.

Pentru asta, avem nevoie de investitori. Pentru asta, trebuie să cheltuim bani pe lucruri care la rândul lor produc bani, nu pe pensii speciale. Pentru asta, avem nevoie de infrastructură. Avem nevoie de un sistem fiscal predictibil și stabil. Avem nevoie de un sistem birocratic eficient și informatizat, adică exact ce nu face în acest moment guvernarea PSD–ALDE. Avem nevoie de școli. Avem nevoie de spitale. Avem nevoie de cultură veritabilă, care să ne ducă mai departe în aspirațiile noastre.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața, dragi colegi! Doamna președintă,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Ce-i lipsește României?”.

Stimați colegi,

Interminabila noastră discordie politico-mediatică ne întunecă orizontul și ne întinează sărbătorile. Cu cât ne apropiem mai mult de sfintele zile de 30 noiembrie, închinată creștinării noastre de către Sfântul Andrei, și de 1 decembrie, a Marii Uniri, devenită cu îndreptățire ziua națională, cu atât controversele și bălăcărelile par a fi atins cote greu acceptabile. Până și ofranda oferită nouă, celor de azi, de iluștrii noștri înaintași, făuritorii României Mari, în tumultosul an 1918 este maculată în fel și chip.

Centenarul Marii Uniri a devenit pentru unii subiect de bășcălie șovină sau de forțată căutare de umor și ironie cu orice preț. O reclamă la grătare, fripturi și mici invocă în zeflemea Centenarul. Un confrate minoritar popularizează

harta României Mari sub forma unei fleici bine rumenite. Alți interpreți satirizează fără nicio urmă de inteligență și talent clipa astrală a unității naționale. Până și un reputat academician califică sărbătorirea Centenarului ca neinspirată și minată de eventuale distorsiuni contraproductive, afirmând că „nu trebuia să ne repezim la sărbătorirea unui secol de Românie întregită, fiindcă pot veni și alții să ne dea cu mia lor de ani în cap”. De parcă Centenarul este al vechimii noastre pe aceste meleaguri, pe care dăinuim de milenii, și nu al unității naționale, care este cu totul altceva.

Din toată vânzoleala și larma aceasta mediatică, o întrebare simplă, dar plină de sens și de încărcătură dramatică reține atenția publicului serios, responsabil și sensibil la problematica destinului nostru național: „Ce-i lipsește României?”

Chiar așa, bună întrebare. Cinste cui a formulat-o! Ce-i lipsește României ca să fie o țară normală, o țară dezvoltată, care să asigure cetățenilor săi un standard de viață, de cultură și de civilizație apropiat de cel al celorlalte țări europene? Îi lipsesc cumva factorii naturali, terenul fertil, rețeaua hidrografică, varietatea reliefului, ieșirea la mare, clima temperată? Îi lipsesc resursele naturale? Nu are rezerve de petrol și gaze, zăcăminte de cărbune, de cupru, aur, metale și minerale rare? Nu are codri și izvoare? Nu are înaintași virtuoși, care să-și fi dat viața pentru perpetuarea acestui inestimabil tezaur în timp până la noi? Nu are un patrimoniu material și spiritual valoros? Nu îi are pe Eminescu, Brâncuși, Enescu, Coandă, Iorga, Bălcescu? Nu are un trecut glorios? Nu îi are pe Mihai Bravu, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare și Sfânt, pe Tudor Vladimirescu și pe Avram Iancu? Nu s-a sacrificat destul, inclusiv în contemporaneitate, pentru întregirea structurilor politicomilitare și economice euroatlantice?

Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi, Iată câteva fapte.

Există două cifre care concurează cu numărul celor 100 de ani trecuți de la Marea Unire: numărul de miniștri care au trecut prin guvernele Dragnea–Tăriceanu din ultimii doi ani și numărul cumulat al anilor de amânare pentru finalizarea autostrăzilor din România. Săptămâna trecută s-a anunțat că termenul pentru finalizarea autostrăzii Lugoj–Deva nu mai este luna decembrie a acestui an, ci vara anului viitor. În această săptămână și săptămâna trecută discuțiile din Guvern au vizat mai mult schimbările de miniștri decât finanțarea și construirea autostrăzilor. Peste încă o săptămână România va sărbători 100 de ani de la Marea Unire. La 100 de ani de la Marea Unire nu există nicio autostradă care să traverseze Carpații.

Stimate colege și stimați colegi,

Vine o vreme când se umple și se revarsă paharul răbdării cetățenilor. Vine o vreme când urciorul cu minciuni, dus de prea multe ori la televiziuni, se sparge. Vine o vreme când mămăliga nemulțumirii explodează. Ei bine, stimate colege și stimați colegi, acest moment e mai aproape decât v-ați gândi și o să vă rugați atunci să mai fie o peșteră cu lilieci nedistrusă ori un codru des în picioare, să aveți unde să vă ascundeți de privirile semenilor voștri și să nu fiți nevoiți să le răspundeți la întrebarea: „Voi ce ați făcut pentru țara asta?” Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața, distinși colegi, și de la acest microfon! Titlul declarației politice de astăzi: „România este pregătită să asigure cu profesionalism președinția Consiliului Uniunii Europene”.

## Stimate colege și stimați colegi,

România va reuși cu brio să asigure președinția Consiliului Uniunii Europene pentru primele șase luni din 2019, pentru că această coaliție de guvernare, formată din PSD și ALDE, este responsabilă și pregătită cu specialiști pe fiecare domeniu.

Încă de la începutul anului, România a inițiat și a dezvoltat un amplu proces de pregătire a preluării președinției Consiliului Uniunii Europene. Astfel, este finalizat întregul program de acțiuni, au fost create mecanismele de lucru și au fost stabilite locațiile în care se vor desfășura acțiunile din programul președinției României. România are în acest moment o veritabilă armată de profesioniști care vor asigura resursa umană necesară.

Programul efectiv de exercitare de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene conține 1.400 de reuniuni formale și informale care vor avea loc la Bruxelles, Strasbourg și Luxembourg și 300 de evenimente formale și informale care vor fi organizate în România.

Este important de subliniat faptul că, în pregătirea mandatului de conducere a Consiliului Uniunii Europene, România a exercitat fără sincope rolul de președinție din umbră în ultimele șase luni și, totodată, a consolidat legăturile și colaborarea la nivel politic și tehnic cu Comisia Europeană, Secretariatul General al Consiliului și Parlamentul European.

Prioritățile României sunt racordate la stadiul și evoluțiile europene ale diferitelor dosare aflate pe agendă și au în prim-plan interesele cetățenilor, democratizarea și transparentizarea accesului la informația europeană și asigurarea consensului politic și național în afacerile europene.

## Stimați colegi,

După ultimele modificări de la nivelul Executivului, Guvernul este pe deplin pregătit, cu resursa de specialiști calificați, experți, logistică, infrastructură, programul concret de acțiuni, și toate aceste lucruri sunt în grafic. Toți colegii social-democrați au înțeles că e mai bine să fim cinstiți față de cetățeni, să recunoaștem public când constatăm că ceva nu merge bine în actul de guvernare și să luăm măsurile

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Stimate colege și stimați colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Stan Ioan, Vulpescu Ioan, Toma Vasilică, Bodog Florian Dorel, Brăiloiu Tit Liviu, Stocheci Cristina Mariana, Arcan Emilia, Trufin Lucian, Smarandache Miron Alexandru;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Popa Cornel;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian, Lungu Dan, Dinică Silvia Monica;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare a depus declarație politică în scris domnul senator Baciu Gheorghe.

Distinși colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 21 noiembrie 2018.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună dimineața!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 21 noiembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 80 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Marian Pavel și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții? ## Nu sunt.

Atunci,

Cu 62 de voturi pentru și încă două voturi pentru exprimate de colegi fără cartelă, în speță, înțeleg, domnul Fifor și cu doamna Crețu, 64 de voturi pentru, zero voturi contra și 8 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26 noiembrie – 1 decembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 26 noiembrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 27 noiembrie: 9.00–16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 28 noiembrie: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 29 noiembrie: lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 30 noiembrie, și sâmbătă, 1 decembrie: zile libere.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Următorul punct al ordinii de zi este alegerea unui membru al Biroului permanent al Senatului: constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent (vicepreședinte) al domnului senator Adrian Țuțuianu.

În ședințele Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare de astăzi, Grupul parlamentar al PSD a prezentat solicitarea, formulată în temeiul art. 32 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, referitoare la constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent și de vicepreședinte al Senatului al domnului senator Adrian Țuțuianu, ca urmare a retragerii sprijinului politic.

Luăm act de această solicitare și urmează să ne exprimăm votul cu privire la constatarea încetării de drept a statutului de membru al Biroului permanent.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, urmează să ne exprimăm prin vot.

Întrucât în Regulamentul Senatului nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, în conformitate cu prevederile art. 137 din regulament, vă propun ca procedură de vot votul secret electronic.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem alegerea unui membru al Biroului permanent al Senatului pentru funcția de vicepreședinte.

O invit la microfon pe doamna senator Pațurcă, vă rog, din partea Grupului PSD, pentru a face o propunere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul parlamentar al PSD îl propune pe domnul Șerban Valeca, domnul senator Șerban Valeca, pentru funcția de vicepreședinte al Senatului.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Stimați colegi, urmează să ne exprimăm votul.

Întrucât prin Regulamentul Senatului nu se stabilește o procedură de vot obligatorie, în conformitate cu prevederile art. 137 din regulament, vă propun ca procedură de vot votul secret electronic pentru alegerea unui vicepreședinte al Biroului permanent al Senatului.

Alegerea se aprobă cu votul majorității senatorilor prezenți, potrivit art. 26 alin. (2) din Regulamentul Senatului. Există intervenții în ceea ce privește procedura de vot? Nu.

Atunci,

Vă urăm mult succes, domnule senator, în calitatea de vicepreședinte!

La următorul punct al ordinii de zi avem aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere a unor inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 21 noiembrie 2018, a analizat solicitarea privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antiromânismului (L571/4.09.2018). Dacă nu sunt intervenții, voi supune votului dumneavoastră această solicitarea de prelungire a termenului de la..., la 60 de zile.

Cu 68 de voturi pentru, 5 voturi contra și 8 abțineri, solicitarea de prelungire a termenului a fost adoptată.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vrem să facem... Grupul PSD are de făcut un anunț, este vorba de o modificare în cadrul comisiilor: înlocuirea domnului senator Gabriel Beniamin Leș cu domnul senator Mihai Fifor în Comisia parlamentară a Senatului pentru apărare, ordine publică și siguranță națională – menționăm, totodată, că ne arătăm și susținerea pentru acesta pentru ocuparea funcției de secretar în cadrul acestei comisii – și în cadrul Comisiei parlamentare a Senatului pentru comunicații și tehnologia informației înlocuirea domnului senator Mihai Viorel Fifor cu domnul senator Gabriel Beniamin Leș. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Un proiect de act normativ destul de complex, cu multe comisii, multe ședințe, multe schimbări față de un proiect de lege venit de la Guvern fără coerența de care era nevoie pentru acest proiect de act normativ.

Mă surprinde poziția Ministerului Justiției, care vrea să rămână încremenit într-un proiect ce nu răspunde unor nevoi. Am încercat în Comisia pentru apărare și în Comisia juridică să aducem îmbunătățiri. Toate grupurile au făcut amendamente și credem că, în forma supusă astăzi votului dumneavoastră, răspunde nevoilor unui sistem echilibrat, care să pună în primul plan nevoia de reeducare și de reintegrare socială, și nu neapărat de custodiere – fără nicio șansă –, atunci când cei de acolo vor reveni în societate.

De aceea, vă supunem astăzi un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu

- amendamente admise și amendamente respinse. Dacă amendamentele respinse se susțin?

- Nu.

Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă solicit o pauză de cinci minute pentru consultări cu liderii grupurilor parlamentare.

PAUZĂ

*

* * DUPĂ PAUZĂ

Începem dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege privind statutul polițiștilor de penitenciare (L394/25.06.2018).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog. Microfonul 8.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumim.

Stimați colegi, revenim.

PAUZĂ

* * * DUPĂ PAUZĂ

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori! Susținem Proiectul de lege privind statutul polițiștilor de penitenciare, în forma adoptată de Guvernul României. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru numiri, disciplină și imunități și a Comisiei pentru apărare avem raport comun. Domnul senator Cazanciuc.

Domnule președinte, microfonul 6, vă rog.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Stimați colegi,

Reluăm activitatea plenului Senatului.

Vă informez că inițiativa legislativă pe care o dezbatem este inițiativă legislativă cu caracter organic și astăzi este ultima zi ca termen de adoptare tacită, motiv pentru care

A fost solicitată listă; rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L499/4.09.2018).

Stafful mă informează că încă nu a ajuns raportul asupra acestei inițiative legislative.

Continuăm cu punctul 3 și, dacă până la sfârșitul ședinței o să avem raportul, o să-l dezbatem la sfârșitul ședinței.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative (L607/2.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Moț, Ministerul Justiției. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Susținem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, în forma adoptată de Guvern. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice și a Comisiei pentru buget avem raport comun.

Domnul președinte Cazanciuc. Microfonul 6. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Și acest proiect de act normativ a suferit câteva modificări în urma dezbaterilor din cele două comisii în ședințe reunite. Față de textul venit de la Guvern nu sunt modificări importante. Am apreciat că e nevoie de anumite clarificări, care au fost făcute și în urma dezbaterilor cu diversele asociații profesionale implicate în aplicarea acestei legi.

De aceea, vă supunem astăzi un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este ordinară.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Într-o economie de piață emergentă, cum este economia noastră, ai nevoie de o lege a insolvenței care să te ajute, o Lege a insolvenței care să reprezinte o plasă de salvare pentru cei care-și asumă risc în societate. Și, de multe ori, când îți asumi un risc mai și pierzi. Din păcate, această Lege a insolvenței nu face acest lucru.

Această lege a insolvenței doar ajută statul român să devină mai puternic în relația cu contribuabilul, ajută statul român să intervină mult mai ușor să își recupereze datoriile, chiar dacă statul român are, în foarte multe cazuri, de plătit datorii la rândul său. Este o lege a insolvenței care ne duce cu mult timp în urmă, mai aproape de 1989 decât de 2018.

Astăzi... Și mai este un lucru aici, și trebuie să spunem asta: statul român dă dovadă și de ipocrizie, pentru că în 2018 companiile de stat au avut datorii la bugetul contribuțiilor sociale de 3,5 miliarde de lei și la bugetul general consolidat de 7,5 miliarde de lei. Nu vedem nimic în această Lege a insolvenței despre modul în care statul va recupera aceste datorii. Dar această Lege a insolvenței face mai ușoară intrarea statului, prin transformarea datoriilor în acțiuni, în companii private, în acționariatul companiilor private.

Partidul Național Liberal se va opune acestei forme a Legii insolvenței și în curând vom veni cu o lege care să respecte normele economiei de piață.

Vă mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Domnul senator Manoliu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Consider că actuala ordonanță cu amendamentele..., câteva chiar... făcute de mine, aduce o îmbunătățire, într-adevăr, și o clarificare la acea Lege a insolvenței. Sunt clarificări. Și noi aici vom vota ordonanța, nu Legea insolvenței, deci modificări care îmbunătățesc Legea insolvenței. Într-adevăr, se lucrează la un proiect de îmbunătățire a Legii insolvenței, dar de aici până la a spune că totul este imperfect cred că este prea mult deja.

Eu personal voi vota pentru ordonanță, cu amendamentele acceptate. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamna senator Pațurcă.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dintr-o eroare, s-a înțeles greșit, când s-a introdus pe ordinea de zi, în loc de 489 s-a înțeles 499.

De aceea, am rugămintea să introducem pe ordinea de zi, la punctul 6, L489/2018 – este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Vă anunț că termenul de adoptare tacită este mâine, 22.11.2018.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator, nu am fost atent, nu ați făcut o propunere privind... pe ordinea de zi...

## **Doamna Roxana Natalia Pațurcă:**

Am făcut propunerea. Propunerea era să introduceți pe ordinea de zi, la punctul 6, L489/2018, termenul de adoptare tacită fiind pe 22.11.2018.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Fiind vorba de o eroare materială – ne cerem scuze în numele staffului –, nu avem cum să supunem la vot vreo modificare a ordinii de zi, motiv pentru care la punctul 6 al ordinii de zi vom dezbate L489. Da?

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Goțiu. Intervenție pe procedură. Microfonul 2.

E mai mult o rugăminte decât o propunere.

Să o punem mai încolo să o discutăm, pentru a putea fi publicată pe site și a ne formula un punct de vedere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Sunt de acord cu dumneavoastră, domnule senator.

Sigur, nu aș putea să

E deja trecut pe site-ul Senatului?

Grupul PSD mă informează că este deja trecut pe site-ul Senatului.

O să vă rog, domnule senator Goțiu, să urmăriți și să informați plenul Senatului dacă a apărut.

Nu a apărut? Ei, pentru dumneavoastră, „mai încolo” un

pic!

Continuăm cu punctul 4...

Domnul senator Goțiu. Vă rog.

Aș dori să avem și noi acces la site-ul PSD, că la noi în continuare 499 apare pe site.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Răspunsul este „mai încolo”.

Având în vedere solicitarea domnului senator Goțiu, vă rog să fiți de acord și voi supune votului dumneavoastră introducerea proiectului L489 la punctul 7 pe ordinea de zi.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniile educației, cercetării, formării profesionale și sănătății (L68/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Petru Andea, secretar de stat de la Ministerul Educației. Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 63/13 februarie a.c., a declarat ca neconstituțională în ansamblul ei Legea de aprobare a Ordonanței nr. 96/2016. De asemenea, au fost declarate neconstituționale câteva articole din cuprinsul ordonanței care se referă la anumite reglementări în domeniul cercetării, educației și sănătății.

Guvernul susține forma care a fost adoptată după reexaminare de către comisiile de specialitate ale Senatului – Comisia de învățământ, Comisia de muncă și Comisia de constituționalitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, Comisiei pentru muncă și Comisiei de constituționalitate, raport comun. Domnul senator Pop, da? Microfonul 5.

Da. Mulțumesc, mulțumesc pentru...

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere decizia Curții Constituționale și în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, comisiile au reluat dezbaterile asupra legii adoptate inițial în Parlament și asupra cererii de reexaminare a legii în vederea punerii în acord a textului cu decizia Curții Constituționale.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și legea în forma adoptată de Camera Deputaților după reexaminare.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

O singură intervenție, domnul senator Ionașcu.

Domnule Ionașcu, vă rog să citiți regulamentul din scoarță-n scoarță, nu doar art. 102 alin. (4).

Cu 42 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 3 abțineri, solicitarea a fost adoptată.

Vă rog, domnule senator Ionașcu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Până vă pregătiți, domnule senator, doresc să informez plenul Senatului că la balcon se află un grup de tineri din București, în vizită la Senatul României ca urmare a invitației doamnei senator Silvia Dinică.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Era vorba de întrebare și nu mai trebuia supus votului colegilor.

De acord. Trebuia să mă atenționați și așa este.

Am spus: „Alin. (1).”, care se referă la așa ceva.

Textul supus dezbaterii și, bineînțeles, aprobării este cel din Ordonanța nr. 68/2016... nr. 96/2016, iertați-mă, care, dacă vom analiza, la punctul 5 marginal și la 7, am constata niște lucruri care ar trebui lămurite de Ministerul Educației, în sensul... sau reprezentantul Guvernului.

O să citesc din marginal 5 și marginal 7:

„Calitatea de conducător de doctorat se acordă prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la propunerea Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor...” etcetera.

Ultima frază a punctului: „Standardele minimale de acceptare de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor a dosarului pentru obținerea atestatului nu depind de funcția didactică sau gradul profesional.”

Dacă dumneavoastră acceptați o astfel de formulare, mie mi se pare nefiresc.

La marginal 7: „Aceste standarde se aprobă prin ordin al Ministerului Educației Naționale.”

Ultima frază: „Standardele minimale de acceptare de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor a dosarului pentru obținerea atestatului de abilitare nu depind de funcția didactică sau gradul profesional al candidatului.”

## Vă mulțumesc.

Dacă puteți să-mi răspundeți la întrebările de adineauri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Alexandrescu, după care domnul senator Costoiu.

Vă rog, domnule senator Alexandrescu. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule senator, vă răspund eu.

Care a fost ideea legiuitorului?

Abilitarea este acea..., acel titlu creat prin lege...

Nu mai sunt în Guvern, dar sunt profesor universitar!

...prin care un cadru didactic universitar primește conducerea de doctorate.

În trecut nu puteau conduce doctorate decât profesorii titulari, profesorii plini, cum se spune în învățământul superior. Prin această reglementare pot conduce doctorate și conferențiari, de pildă, dacă au acumulat punctajul necesar prin activitatea științifică, prin cererile de recunoaștere publică a activității și de prezență în bazele de date internaționale, prin faptul că au devenit niște nume importante în domeniul lor de activitate, chiar dacă, din punctul de vedere al gradului didactic, nu au ajuns la gradul cel mai înalt. Și e normal să fie așa pentru că conducerea de doctorat este o excelență în cercetare, în vreme ce titlul de profesor plin este o excelență în predare. Deci, cumva, această specificație, acest paragraf vine să distingă cele două lucruri.

Nu uităm că există și cercetători din institutele Academiei care pot conduce doctorate și care nu sunt profesori universitari, tocmai pentru că doctoratele sunt o etapă în cariera științifică, în cariera de cercetare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD sunt două intervenții. O să-l rog pe domnul senator Costoiu. Vă rog.

S-a înscris înaintea dumneavoastră, doamna...

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mai mult decât spunea domnul profesor, domnul senator Alexandrescu, noi susținem acest punct de vedere pentru că este o șansă pe care o dăm tinerilor din învățământul superior – tinerilor excelenți, care demonstrează excelența – să conducă..., să aibă conducerea de doctorat.

Sunt cele două elemente, domnule senator: funcția didactică se referă la învățământul superior (funcțiile sunt definite de lege: asistent universitar, lector, respectiv șef de lucrări, conferențiar, profesor), iar gradul profesional se referă la gradele din cercetare (unde sunt stabilite explicit: cercetător de la... până la cel mai..., debutant până la cercetător gradul I). Din acest motiv există această formulare care... Cele două formulări sunt definite în Legea cercetării, respectiv în Legea educației. Dar, pe fond, noi susținem această poziție pentru a încuraja tinerii care dovedesc că au excelență să poată să obțină conducerea de doctorat. E extrem de important.

E o schimbare fundamentală în lege, pe care și Ordonanța nr. 96, modificată la comisie, și celelalte modificări, având în vedere circuitul destul de sinuos al acestei ordonanțe, modificări ulterioare de lege, o mențin. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenție de procedură.

Doamna senator Craioveanu, vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să apreciez și să-i mulțumesc domnului senator Vlad Alexandrescu pentru intervenția pe care a avut-o, prin care a explicat foarte bine beneficiile pe care le aduce ordonanța Guvernului PSD pentru învățământul românesc. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Rog totuși, formal, să îndeplinim și această procedură: reprezentantul Guvernului să răspundă și în scris întrebării domnului senator Ionașcu și răspunsul să-l trimită tuturor grupurilor parlamentare.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale, iar votul îl vom exercita..., votul îl vom exercita luni, la ora 17.00.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate (L565/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este prezent. Nu?

Nu avem inițiator.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Dan Octavian Alexandrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 9. Da?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dan Octavian Alexandrescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciem ca fiind oportună și salutară inițiativa legislativă având ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate, astfel încât să faciliteze accesul pacienților cu tulburări din spectrul autist la programele adaptate de terapie.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Sănătății susține propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru sănătate, domnul senator László Attila, da? Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa prezentului raport. Amendamentele sunt de competența decizională a Camerei Deputaților

Comisia de sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală (L546/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul?

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Attila György, de la Ministerul de Finanțe. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prin inițiativa legislativă se propune ca executarea silită și în special popririle înființate de organele fiscale să fie supuse procedurii de încuviințare a executării silite de către instanțe. Guvernul nu susține această inițiativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru buget, finanțe avem raport comun.

Domnul senator Mihu, da? Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cei ai Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi ale senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de elevi de clasa I de la Seminarul Teologic „Sf. Andrei”, din Galați, plus cadrele didactice, la invitația domnului senator George Stângă.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

**Domnul Marian Pavel**

**:**

Ba da, Mihail de la...

Ba da.

Domnule senator Mihail, microfonul 2, aveți cuvântul.

Pentru întreprinderile mici a le pune poprire înseamnă, în multe cazuri, a le opri activitatea. Aceste măsuri administrative ale ANAF-ului sunt, în foarte multe cazuri, abuzive. Și sunt cazuri – cred că toți cunoaștem cazuri – când pentru o datorie de 500 de lei te trezești cu poprire pe cont.

Nu putem să pretindem IMM-urilor să se dezvolte și să facă activități profitabile, în condițiile în care se lovesc de astfel de piedici administrative, de multe ori, așa cum am mai spus, abuzive.

Citind ce a venit de la Guvern, văd că ni se vorbește despre un termen rezonabil de achitare pe care cu generozitate statul îl dă întreprinderilor, de 15 zile. Nu știu câți dintre membrii Guvernului sau dintre cei care lucrează la ANAF au gestionat întreprinderi mici, unde te chinui și te lupți cu clientul să-și plătească factura în luni de zile, nu în 15 zile. Ca să nu mai spun că, dacă vrei să scapi de poprire, trebuie să umbli prin birouri și administrații cu avocatul după tine. Dacă nu ai bani în cont, de unde plătești avocatul?

Uitându-mă la ce a spus Comisia juridică, ea insistă pe faptul că „este un volum mare de decizii administrative ale ANAF care va bloca sau aglomera activitatea instanțelor”.

Domnilor, haideți să ne întrebăm: de ce este un volum mare de decizii administrative ale ANAF? Pentru că acest volum mare provine din popriri, în primul rând, pe conturile întreprinderilor mici. Deci, în primul rând, haideți să oprim acest flux de poprire anapoda și, în al doilea rând, dacă suntem atât de îngrijorați de activitatea instanțelor și a justiției, haideți să nu mai promovați legi ale justiției care tocmai asta fac: videază, golesc instanțele de judecători.

Pentru toate aceste elemente, vă propunem să vă uitați bine la lege și să îi ajutăm pe micii întreprinzători din România.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Continuăm cu punctul 7 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului

nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L489/4.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului...

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Este, este! E Tánczos.

## Domnule senator,

Sunteți senator cu experiență, mă așteptam să știți unde trebuie să stea... Însă, ținând cont de prietenia dintre maghiari și olteni, vă dăm cuvântul. Microfonul 6 _. (Discuții, râsete în sală.)_

Aveți cuvântul.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem în față un proiect de act normativ care pleacă de la câteva audiențe pe care le-am avut cu întreprinzători din județul Harghita, care au semnalat modalitatea defectuoasă de stabilire a unor tarife de utilizare a zonei drumurilor naționale.

Trebuie să știm faptul că, în afară de rovinietă, care, practic, acoperă utilizarea drumului național de către persoanele fizice sau juridice deținătoare de mijloace de transport, întreprinzătorii, agenții economici plătesc un tarif de utilizare a zonei drumului, în cazul în care societatea respectivă sau o persoană fizică autorizată este înregistrată la adrese care sunt pe drumul național. Aceleași principii se pot aplica și în cazul drumurilor județene sau drumurilor comunale: consiliile județene sau consiliile locale pot stabili asemenea tarife de utilizare a drumului..., a zonei drumului, chiar și în cazul în care terenul pe care se situează societatea, depozitul, fabrica și așa mai departe este proprietate privată. Este un principiu pe care se merge de decenii întregi la Compania Națională de Drumuri sau CNAIR, cum se numește acum, și aceste tarife se stabilesc și se plătesc și în ziua de astăzi.

Am propus, prin acest act normativ sau propunere de act normativ, să scutim anumite categorii de agenți economici de plata acestei taxe.

Mulțumesc comisiei pentru dezbaterile serioase, profesioniste, pe care le-am avut la comisie. Mulțumesc ministerului pentru atitudinea constructivă.

Amendamentele formulate și raportul așa cum este întocmit aduc un compromis, un compromis care statuează în textul legii două principii după care se pot stabili în viitor aceste tarife...

Vă rog, microfonul 6! Nu tăiați microfonul.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Apropo de prietenia dintre popoare, vedeți?!

Cazanciuc nu e oltean!

Domnul Cazanciuc nu e oltean și mi-a tăiat microfonul. Deci raportul aduce... face un pas înainte în acest domeniu și stabilește două principii după care se vor stabili aceste taxe: volumul de trafic generat de acea afacere și domeniul de activitate. Știm foarte bine că, în funcție de domeniile de activitate, volumul de trafic generat este diferit.

Cred că este o soluție bună și, încă o dată, le mulțumesc celor de la minister și colegilor noștri din comisie pentru munca depusă.

Vă mulțumesc, domnule senator, pentru intervenție. Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Mircea Bârsan, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Mircea Florin Biban** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Nu susținem acest demers deoarece are un impact negativ asupra bugetului Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Butunoi.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum foarte bine a expus și colegul nostru, domnul senator Tánczos Barna, dacă în prima fază propunerea legislativă susținea eliminarea acestei taxe, în cadrul comisiei, în urma mai multor ședințe, mai multor dezbateri, am amendat această propunere legislativă în sensul păstrării obligativității acestei taxe de acces și de utilizare a drumului public și stabilirii unor principii în baza cărora se va dimensiona cuantumul acestor taxe făcute de către administratorul drumului.

Ca atare, propunem astăzi plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Felicităm inițiatorul pentru această inițiativă legislativă și pentru rezultat.

Domnul senator Cîțu.

Vă rog, explicarea votului. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Partidul Național Liberal susținea forma inițială a legii, în care elimina această taxă. După ce legea a fost amendată în comisii, sistemul este mult mai complicat decât cel care exista astăzi.

De aceea, Partidul Național Liberal s-a abținut la vot astăzi.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Continuăm. Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (L631/29.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Microfonul 9.

Am rămas singur aici.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare introducerea unor excepții cu privire la interdicția unor autorități publice de a achiziționa autoturisme și mobilier, având în vedere extinderea și dezvoltarea activității acestora. În acord cu raportul de admitere, cu amendamente, Guvernul susține acest proiect de lege, cu amendamentele admise.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Mihu. Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, supunând spre dezbatere și adoptare plenului Senatului acest raport.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiect de lege pentru completarea Legii concediului paternal nr. 210/1999 și pentru abrogarea art. 10 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (L623/15.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Mihai Valeriu – da? –, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10.

Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere completarea Legii nr. 210 privind concediul paternal, astfel încât polițiștii, cadrele militare, soldații, gradații profesioniști și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare să poată beneficia de concediu paternal și ulterior datei de 1 ianuarie 2019.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Rotaru. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere.

Acesta făcând din categoria legilor organice,

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2.

Înțeleg, drept la replică, nu?

Dar nu v-am jignit, v-am citat. Deja eu citez din clasici în viață.

Vă rog.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumesc.

Evident că era vorba de un drept la replică.

Mai încolo poate fi și săptămâna, și luna următoare, așa că vă rog să specificați „mai încolo” de fiecare dată.

Vă mulțumesc pentru atenționare.

„Mai încolo” înseamnă săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

Continuăm cu punctul 10 pe ordinea de zi, Proiect de lege privind sistemul public de pensii (L629/22.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Robert Stănescu, președintele Casei Naționale de Pensii. Microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost elaborat ca urmare a unei analize riguroase a cadrului actual de reglementare, fiind, pentru prima dată, rezultatul unui proces larg de consultare a organizațiilor de pensionari, urmărindu-se cu prioritate identificarea celor mai bune soluții care să determine corectarea disfuncțiilor și inechităților dintre diferite categorii de beneficiari, în vederea restabilirii încrederii în sistemul public de pensii. Un aspect esențial avut în vedere de Guvern vizează creșterea nivelului de trai al pensionarilor și asigurarea unor pensii adecvate și echitabile pentru toți beneficiarii sistemului public de pensii, corelate cu contribuția acestora adusă în timpul vieții active la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Proiectul de lege propune ca sistemul de pensii din România să se fundamenteze pe următoarele principii de bază:

– principiul contributivității – potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoane fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

– principiul solidarității sociale – conform căruia participanții la sistemul public de pensii își asumă reciproc obligații și beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor de asigurare prevăzute de lege;

– principiul egalității – prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

– principiul imprescriptibilității – potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie.

Ca elemente de noutate introduse în proiectul noii Legi a pensiilor din sistemul public, enumăr următoarele:

– definirea noțiunii de pensionar și întărirea principiului contributivității;

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Rotaru.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum arăta și domnul președinte al Casei Naționale de Pensii, discutăm astăzi o lege importantă, o lege cu impact social deosebit, o lege așteptată de pensionari, o lege care va creiona în linii generale viitoarea perspectivă – nu viitoarea –, perspectiva privind ieșirea la pensie, toate celelalte beneficii și lucruri noi pe care le aduce legea, care au fost subliniate de președintele Casei Naționale, sigur, mergând pe ideea fundamentală de a elimina inechitățile.

Avem de la Consiliul Legislativ un aviz favorabil.

De asemenea, avize favorabile de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia juridică; și au fost consultate și s-au primit avize de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Superior al Magistraturii, de asemenea, avize favorabile.

Ca urmare a dezbaterilor care au avut loc în cadrul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, la care au fost invitați și reprezentanți ai pensionarilor, ai sindicatelor, ai patronatelor, au fost discutate o serie întreagă de amendamente. O parte dintre ele sunt admise și se regăsesc în anexa nr. 1, altele sunt respinse și se regăsesc în anexa nr. 2.

Pe cale de consecință, ca urmare a dezbaterilor, așa cum spuneam, Comisia pentru muncă a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Una, două, trei... În acest moment avem trei solicitări.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să încep cu două observații care țin de procedură. Unu, că nu știu dacă vom da un vot astăzi, pentru că avem de-a face cu o lege organică. Așa cum s-a menționat aici, s-ar putea să nu votăm azi decât dacă plenul hotărăște asta, așa cum a hotărât și mai devreme.

Vă fac propunerea să supunem la vot să votăm astăzi, să dăm vot pe Legea pensiilor, dacă se poate. Asta ar fi prima propunere.

Și a doua observație este că nu văd pe nimeni în calitate de inițiator aici, adică avem un reprezentant al Guvernului, dar ministrul... un ministru al muncii care să susțină în calitate de inițiator această Lege a pensiilor nu există.

Deci nu știu cui vom adresa noi întrebări în calitate de inițiator al acestui proiect de lege.

Acestea ar fi primele două observații.

Vă rog, dacă se poate, să supunem la vot, să dăm un vot pe o lege organică, Legea pensiilor, astăzi.

Doamna senator, aveți dreptul la o intervenție din partea grupului, vă rog să vă consumați această intervenție până la capăt.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Atunci când vorbim despre pensii, ne dorim ca toți românii să poată să beneficieze de o pensie care să le asigure un trai decent. Noi toți ne dorim ca românii să poată trăi din pensia pe care o iau, mai ales că vorbim despre părinții și bunicii noștri, care au muncit mai mult de 30 de ani de zile.

Din păcate, o pensie decentă nu este ceea ce percep în urma zecilor de ani de muncă 2,8 milioane de români care, în acest moment, au o pensie de cel mult 1.000 de lei.

Ne mai dorim, de asemenea, când vorbim despre pensii, să avem de-a face cu un sistem echitabil, care într-adevăr să se bazeze pe principiul contributivității, și să avem un sistem sustenabil, care să asigure în timp pensiile actualilor pensionari, dar și pensiile celor care urmează să ajungă la vârsta de pensionare, conform legii.

Avem în față un proiect de lege care răspunde doar parțial acestor deziderate. Avem în față un proiect de lege care numai despre echitate și sustenabilitate nu vorbește.

Sigur că este nevoie ca pensiile românilor să crească, așa cum spuneam, mai mult de jumătate dintre români au o pensie la limita subzistenței, numai că nu putem să nu observăm că aceste creșteri de pensii se întâmplă fix în an electoral. Cea mai mare creștere a pensiilor se întâmplă în 2020, cu câteva luni înainte de alegeri. Ce altceva... Ce altă lege a mai adus creșteri de venituri românilor tot așa, în an electoral, sau le va aduce?

Vorbim de Legea salarizării unitare. Și aici vedem cu toții cinismul PSD-ului, care nu face decât să vină cu astfel de măsuri pentru a acoperi și a distrage atenția de la alte măsuri, care înseamnă o guvernare iresponsabilă.

Vorbesc aici despre modificările la legile justiției, vorbesc aici despre măsuri care au dus la creșterea ratei inflației și care nu fac decât să scadă puterea de cumpărare a românilor. Dar – nu-i așa? – e un calcul cinic, e un calcul electoral pe care PSD și l-a asumat deja și pe care și-l va asuma în continuare.

Dacă vorbim despre echitate, atunci când vine vorba despre pensii, vedem că această lege nu face absolut nimic când vine vorba despre pensiile speciale.

Dacă PSD își dorea echitate în sistemul public de pensii introducea la acel articol unde vorbește despre cumulul pensiilor de serviciu și indemnizația pentru limită de vârstă,

pentru că în continuare avem o categorie de pensionari de lux, 150.000 de români, care ne costă 8 miliarde de lei pe an. Acesta este bugetul pentru pensii speciale și acesta este, de fapt, și bugetul pe care îl are pe un an Ministerul Sănătății.

Deci, dacă PSD își dorea echitate în sistemul public de pensii...

Doamna senator, îmi cer scuze că vă întrerup.

Ați făcut o solicitare și va trebui să supun la un moment dat la vot, ca votul final pe această inițiativă legislativă să-l dăm astăzi.

Vă anunț că la ora 13.00 se închide programul și, dacă ați putea, să finalizați măcar discursul dumneavoastră până la ora 13.00, ca să putem măcar să supunem la vot inițiativa.

Motiv pentru care vă rog să vă pregătiți să condensați ce aveți de spus și să vă pregătiți să încheiați. Vă rog să continuați. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Domnule președinte, când am făcut propunerea de vot, mai devreme, mi-ați spus să încep să vorbesc. Acum v-ați răzgândit. Înțeleg că discursul meu e prea lung, dar vorbim despre pensii, nu despre altceva. Dacă nici măcar despre astea nu putem să dezbatem și să vorbim în plenul Senatului, mai ales că nu avem nici măcar un ministru al muncii aici, în banca Guvernului...

mi se pare rușinos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doriți să-l cunoașteți pe actualul ministru sau vă e dor de vechiul ministru?

Aș fi vrut ca PSD să fie suficient de responsabil încât să nu mai rotească cadrele și să nu avem 3-4 guverne la fiecare 6-7-10 luni. Adică, dacă ăsta e modul în care guvernează PSD, puteați să ne spuneți din campania electorală și am fi știut la ce să ne așteptăm.

Și probabil că ne votați atunci. Vă rog să continuați. Haideți să discutăm la subiect. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

La subiect. Despre asta e vorba: cinismul PSD-ului, căruia nu-i pasă deloc de echitate, pentru că menține în vigoare pensiile speciale, care ne costă anual cât bugetul sănătății. Despre asta e vorba. Dacă PSD își dorea echitate, ar fi inclus o modificare la acel articol din lege sau ar fi votat pentru proiectul USR de abrogare a pensiilor speciale. Nu a făcut-o, a avut mai multe ocazii.

Vedem în continuare care sunt prioritățile Partidului Social Democrat. Și, pentru că tot vorbim de echitate, haideți să ne aducem aminte sau să menționăm aici ce înseamnă noua lege pentru cei invalizi, pentru că pensia de invaliditate, conform noului proiect, poate fi percepută doar dacă ai un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Eu nu știu unde e echitatea în momentul de față.

Adică le ceri unora o contributivitate pe care chiar Curtea Constituțională o consideră nedreaptă, dar nu le ceri contributivitate celor care au pensii speciale. De asemenea, dacă vorbim de echitate și dreptate și solidaritate, nu înțeleg de ce viitorii pensionari vor trebui să se adreseze direct instanțelor de judecată atunci când vor să conteste o decizie de pensionare. Am înțeles că actuala Comisie centrală de contestații nu face față cererilor de recalculare sau contestațiilor venite din partea pensionarilor, dar nu vedem de ce soluția adoptată de către acest Guvern este aceea de a-i împovăra pe pensionari.

Adică acum oamenii trebuie să se ducă în instanță și să suporte costurile de judecată. Nu știu unde e echitatea în această situație. De asemenea, nu vedem unde este echitatea când vorbim despre calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, cărora li se cer contribuții datorate și plătite. Practic, calitatea de asigurat în sistemul public de pensii depinde de voința unor terți. Plata contribuțiilor nu poate fi întotdeauna imputată asiguratului. Iată o altă mare inechitate promovată de către PSD.

Iar dacă e să vorbim despre sustenabilitate am înțeles cu toții că impactul modificărilor aduse la Legea pensiilor este de 81 de miliarde de lei...

la care se vor mai adăuga, desigur, costuri privind recalcularea tuturor pensiilor.

Am înțeles că se va achiziționa un soft special pentru recalcularea acestora, asta nu înseamnă însă că nu ne costă nimic.

Și am mai înțeles că ne dorim să avem un angajat la Casa Națională de Pensii pentru fiecare 2.000 de asigurați. Pe lângă impactul bugetar al creșterii pensiilor, recalcularea lor, povara administrativă a acestora s-ar putea să ne coste și mai mult.

Nu înțelegem, așadar, de ce a fost nevoie de o nouă Lege a pensiilor și nu înțelegem de ce PSD alege pentru unii să dea pensii speciale, iar pentru alții să nu dea nimic.

Din toate aceste considerente, Uniunea Salvați România va vota „abținere” pe marginea raportului privind Legea pensiilor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator.

Singurul lucru pe care n-am reușit să-l înțeleg este: cum să spui că PSD e cinic că mărește pensiile? E adevărat, într-un moment care probabil că nu vă convine dumneavoastră.

Doresc să informez plenul Senatului că la balcon se află membri ai Uniunii Județene a Pensionarilor din Brașov, județul Brașov, la invitația domnului senator Marius Dunca.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Și felicitări, domnule senator, pentru această inițiativă. Vă salutăm.

Continuăm dezbaterile generale.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, microfonul dumneavoastră.

Doamna senator Hărău! Dacă mă auziți!

Eu îmi doresc să vă privesc în față, motiv pentru care vă invit la microfonul 2, de acolo de unde a vorbit și doamna senator Presadă.

## Vă rog!

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Intervenție de procedură. Sau doriți tot microfonul central?

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Domnule Manda, să știți că ați fi mult mai simpatic dacă n-ați avea observații în afara programului.

Dați-mi voie să vă întreb următorul lucru: dacă tot le știți pe toate și ne aranjați, așa, la microfoane, indicați-mi și mie, vă rog frumos, articolul din regulament care vă dă dreptul să monopolizați microfonul central pentru prietenii Domniei Voastre.

Nu înțeleg de ce considerați dumneavoastră că un senator ia poleiul microfonului central și trebuie să vină până în sala de plen la microfonul 6, 2 sau altele să vorbească.

Lăsați fiecare senator să vorbească de la orice microfon dorește! Mi se pare absolut penibil că vă încăpățânați la fiecare ședință pentru tot felul de lucruri!

Arătați-mi articolul din regulament conform căruia un senator al opoziției n-are voie să vorbească de unde dorește în sala de plen, dacă i-ați dat cuvântul în dezbateri _._

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Invit liderul Grupului PNL până la prezidiu.

Ca să-i răspund doamnei senator Gorghiu, președintele de ședință stabilește cui dă cuvântul și de la ce microfon.

Doi... numai puțin...

Doi. Așa cum ați observat, în general, am dat cuvântul liderului sau viceliderilor de grup de la microfonul central, celorlalți de la microfoanele care erau mai aproape.

Ca să depășim acest moment, îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu, microfonul de la pupitrul Domniei Sale, urmând ca mai târziu să avem intervenția din partea Grupului PNL.

Vă rog, doamna senator Hărău! Doamna senator Hărău, vă rog să luați loc în bancă, să-l așteptăm pe domnul Bădulescu.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău că sunt parte în acest program.

În sfârșit, eu aș vrea să fim extrem de concreți în ceea ce privește Legea pensiilor și să spun, ascultând criticile aduse acestei legi, că nu mi se par întemeiate. Nu mi se par întemeiate din mai multe puncte de vedere.

Observ că există un dublu limbaj. Mă refer aici la faptul că, pe de-o parte, se discută de legi speciale, și, pe de altă parte, reamintesc că beneficiari ai unor legi speciale sunt judecători, procurori care au o legislație specifică, de exemplu, iar în ceea ce privește cuvântul de mai devreme, s-a acuzat inclusiv un sistem care este apărat cu vehemență în ultimele zile de către colegii mei. Trecând peste aceste lucruri, cu siguranță, legea elimină anumite inechități, inechități care erau evidente în sistemul de pensii anterior. Și mă refer aici la modul de calcul al pensiei, mă refer aici la discrepanțele dintre persoane care au avut aceeași calificare și aceeași perioadă de contribuție, același salariu și care erau, dacă vreți, discriminate din punctul de vedere al cuantumului pensiei pe criteriul anului ieșirii la pensie.

Cu siguranță, sunt foarte multe lucruri care sunt rezolvate de această formulă de calcul găsită în propunerea de lege. Însă să știți că aș vrea să atrag atenția și asupra altor elemente care nu sunt rezolvate de acest sistem de pensii și temerea mea este că vom fi nevoiți să o modificăm întocmai ca pe Legea salarizării unitare, asupra căreia am avertizat la momentul la care ea s-a adoptat.

Și aici pun în discuție plenului faptul că se menține o discriminare existentă în vechea Lege a pensiilor în ceea ce privește acordarea unor facilități pe acest sistem numai unei singure categorii de persoane cu handicap – și aici vorbesc de nevăzători –, în contextul în care aceștia sunt încadrați ca persoane cu handicap grav, față de celelalte persoane care au acest handicap grav, deci în interiorul acestei categorii se creează – se menține! –, se creează o discriminare.

Mai atrag atenția asupra faptului că sunt convins că aceste lucruri pot avea o rezolvare, pentru că, pe vechea Lege a pensiilor, Curtea Constituțională s-a pronunțat pe acest caz de discriminare, dacă doriți. S-a pronunțat și există o decizie a Curții Constituționale pe această temă.

Nu întâmplător, în calitate de președinte al Comisiei pentru drepturile omului, împreună cu colegii mei din celelalte partide, am depus la Comisia de muncă o serie de amendamente, menite să rezolve aceste probleme generate..., care generează anumite discriminări și nu generează..., iar alte prevederi nu generează egalitate de șanse.

Am mers pe această idee în condițiile în care sunt acordate facilități numai persoanelor cu handicap de vedere, nevăzătorilor, în detrimentul celorlalte persoane cu handicap grav sau accentuat.

Cu siguranță... Sunt convins că aceste lucruri pot fi îndreptate, însă, dacă vrem să avem o Lege a pensiilor corectă în totalitate, trebuie eliminate din cuprinsul acestei legi și aceste probleme pe care le sesizați aici.

În esență, dacă discutăm, legea este una perfectibilă, poate fi îmbunătățită și mi-aș fi dorit să avem mai mult timp de dezbatere asupra ei, inclusiv în comisiile parlamentare.

Cu siguranță, legea este bine-venită, asigură, în mod evident, o majorare a veniturilor pensionarilor, ceea ce, de fapt, este o politică a Guvernului și trebuie susținută.

Cu toate acestea, lipsa unor elemente din lege de tipul celor pe care le-am sesizat mai devreme poate conduce la o discuție în mediul public în ceea ce privește calitatea acestei legi.

Nu mi-aș dori ca o lege care în general este bună să sufere tocmai ca urmare a unor amănunte care, poate, au scăpat din vedere în momentul în care proiectul a fost redactat.

Domnule Bădulescu, aveți calitatea de vicelider?

Am spus să luați în calcul.

E în regulă, dacă aveați calitatea...

Propunerea o să vină de la grupul nostru, stați liniștit.

E în regulă. Mulțumesc. Continuăm intervențiile. Domnul senator Goțiu, intervenție de procedură.

Domnule președinte de ședință,

Îmi pare rău că a ajuns o problemă de procedură cine, de la ce microfon vorbește, dar vreau să menționez un lucru, că în urmă cu un an și ceva o mare parte a parlamentarilor din actuala legislatură au votat o rezoluție despre rolul și prestigiul acestui Senat. Ceea ce s-a întâmplat astăzi, cu faptul că trebuie să votăm pentru ca reprezentanți ai unor cetățeni români să aibă dreptul să pună întrebări inițiatorilor unor legi sau să stabilim discreționar cine la ce microfon vorbește, nu cred că face bine prestigiului acestei instituții.

V-aș ruga pe viitor să acordați dreptul tuturor să-și exprime cuvântul aici, în Senat, pentru că nu e vorba de respect față de colegii dumneavoastră, ci față de toți cei care ne-au votat și ne-au trimis cu dreptul de a ne spune punctul de vedere în Senatul României.

Și, de asemenea, dacă asta este o problemă și nu este prevăzut în regulament, atunci, da, haideți să luăm în discuție în Biroul permanent și apoi aici, în Senat, să votăm cine unde are dreptul să vorbească și în ce condiții, la care dintre microfoanele acestui Parlament. Altfel, cu astfel de manifestări... nu le pot califica decât având ca scop să distragă atenția de la faptul că această Lege a pensiilor are multe lacune, ar fi trebuit dezbătută mai atent și oamenii să aibă dreptul, într-adevăr, să dezbată, așa cum au vorbit și alți colegi aici, în Senat, pentru a îmbunătăți această lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție, domnule senator. Dacă tot vorbim de prestigiu și prestanță, poate e bine să ne luăm și câte un sacou pe noi – 1. 2. Din partea Grupului USR am dat cuvântul la microfonul 2, puteam să dau cuvântul și din partea Grupului PNL, la fel, de la microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. E bine și așa. Surâsul doamnei senator Gorghiu...

Doamna senator, doamna senator Hărău...

...deschide inimile...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator Hărău, vă rog să mă scuzați că vă întrerup. Cred că intervenția dumneavoastră o să dureze mai mult de 10 minute, motiv pentru care o să vă rog să fiți de acord să supun plenului prelungirea programului de lucru până la dezbaterea pe amendamente și atunci să vedem dacă facem și votul final.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Stimați colegi,

Întâi îmi exprim bucuria că vă pot privi în față – așa cum fac, de fapt, liberalii atunci când fac politică – și constat cu amărăciune, dincolo de acest regretabil incident, că PSD și ALDE au ratat, practic, șansa de a avea o nouă Lege a pensiilor votată prin consens.

Situația la care dumneavoastră ați asistat în această zi, la dezbatere, este simptomatică pentru ce s-a întâmplat cu Legea pensiilor. S-a întâmplat cu Legea pensiilor același lucru care s-a întâmplat și cu Legea salarizării bugetarilor. O structură politică arogantă, prin reprezentanții ei, prin cei care se găsesc acum cu mâna pe control, pe butoane, merge în fuga calului și legiferează, fără ca opoziția să conteze ca opinie, fără ca cetățenii care ne-au trimis aici să aibă, prin noi, un cuvânt de spus. Bine totuși că am ajuns la microfon să vă împărtășesc punctele de vedere ale Partidului Național Liberal.

Eu cred că o lege de astfel de importanță ar fi trebuit să beneficieze de mai multă atenție din partea dumneavoastră, stimați colegi, că văd că băncile-s cam goale. Ar trebui să beneficieze de atenție din partea Guvernului, că văd că este destul de puțin reprezentat, n-avem aici un ministru.

Este, dragi colegi, un text de lege care privește 5 milioane de oameni deja pensionari și mai ales privește soarta pensionabililor, pentru că am constatat cu surprindere, cu neplăcută surprindere, că în ceea ce privește acest proiect de lege se vorbește mult și des despre pensionari, dar nu și despre cei care se vor pensiona.

Motivele pentru care noua Lege a pensiilor nu va primi și votul PNL sunt, pe scurt, următoarele: majorările care sunt așteptate de 5 milioane de oameni, de pensionari, de peste doi ani de zile, sunt amânate până în anul 2022 sau chiar mai târziu. Această lege creează false iluzii și nu le concretizează, pentru că PSD nu dă cât și nu dă când a promis în campania electorală pensii românilor.

Punctul de pensie care este menținut a fi mărit până în 2021 se majorează când vrea Guvernul și Guvernul nu mai vrea să-l majoreze la 1 ianuarie, așa cum actuala lege pretinde – și prevederea este încă în vigoare și va fi în vigoare până în 2021 –, ci doar în septembrie.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Alexandrescu, intervenție de procedură. Microfonul 2.

Mă scuzați, domnule Alexandrescu, microfonul central. Îmi cer scuze.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere toate observațiile care s-au adus, atât din partea Grupului senatorilor USR, cât și din partea Grupului senatorilor PNL, pentru a remedia toate aceste deficiențe ale legii și pentru a elimina și pensiile speciale din această Lege organică a pensiilor, vă rog să retrimitem la comisie legea, termen – două săptămâni.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

–, 46 de voturi împotrivă, zero abțineri, „prezent, nu votez” niciunul, solicitarea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile generale.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnule senator Rotaru, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, așa cum spuneam și la prezentarea raportului, este o lege extrem de importantă și cu impact social major. Ceea ce nu e de înțeles este poziția pe care o adoptă partidele din opoziție referitor la faptul că, pe de o parte, sunt inconsecvente în ceea ce privește susținerea acestei legi, motivată de faptul că nu le-au trecut niște amendamente sau că nu le-au formulat la timp, iar, pe de altă parte, susțin că este necesară o asemenea lege și că este așteptată de pensionari.

Trăim un paradox pe care eu nu l-am înțeles nici la comisie, în luările de cuvânt, și nici aici, în plen. N-am să înțeleg nelămurirea sau, eu știu?, faptul că USR-ul ne spune că nu va vota această lege și că nu înțelege de ce este necesară recalcularea pensiilor, cum nu înțelege de ce este necesară creșterea pensiilor.

Partidul Național Liberal ne critică, spunându-ne că legiferăm în fuga calului. Le reamintesc că în fuga calului le-au legiferat dumnealor, când adoptau legi importante prin asumare de către Guvern, când adoptau legi cu impact major asupra vieții oamenilor fără să fie consultat Parlamentul în niciun fel. Și ni se reproșează astăzi că o lege care a fost în dezbatere publică aproape un an de zile, la care au lucrat atât sindicatele, cât și patronatele, cât și asociațiile de pensionari au fost consultate, au fost formulate o serie întreagă de amendamente, ni se reproșează că este făcută în fuga calului și că nu este fundamentată. Mai mult decât atât, am acceptat la comisie o serie de amendamente formulate de Partidul Național Liberal. Ce să înțelegem? Că atunci când au formulat amendamente legea era bună, iar acum nu mai este bună?

Ni se reproșează faptul că este necesară o creștere substanțială a pensiilor pentru a fi într-adevăr un motiv de bucurie pentru oameni că au bani mai mulți în buzunar și că acest lucru va însemna, de fapt, un beneficiu, subliniindu-se că toate creșterile care se fac nu acoperă ceea ce înseamnă inflație.

Vă reamintesc, stimați colegi, că Partidul Social Democrat a luat punctul de pensie, în 2016, la 781 de lei, am crescut în fiecare an punctul de pensie. Astăzi, punctul de pensie este 1.100 de lei, pensiile vor crește în continuare, chiar dacă legea nu se aplică. În acest interval pensiile se recalculează, dar punctul de pensie crește în fiecare an, ajungând în anul 2021, când legea se aplică efectiv, la suma de 1.875 de lei.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Vă rog. Domnul senator Fejér. Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că este o lege bine-venită și credem că limpezește apa și definește, până la urmă, cine este pensionar, ca fiind o persoană care a realizat cel puțin stagiul... de cotizare 15 ani.

Eu nu vreau să reiterez avantajele și modificările făcute acestei legi de domnul președinte, noi suntem de acord, noi credem... Și UDMR a contribuit la această lege prin unele modificări, din care să amintesc numai una, cum ar fi, de exemplu, „femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut trei copii și i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază, la cerere, de reducere cu 6 ani a vârstei de pensionare”.

Deci am vrut să simplific această modificare depusă de UDMR, că a fost acceptată. Sunt multe modificări binevenite. Noi știm că orice lege este perfectibilă, dar UDMR va vota în consecință și va vota această lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt alte intervenții?

Din partea Grupului USR a vorbit.

Declar încheiate dezbaterile generale și

Da, domnule președinte.

Mulțumesc pentru... Nu insist să fiu vedetă. Pot susține amendamentele și de la microfonul 2.

Un amendament respins, care are în vedere claritatea textului de lege, pentru că forma din Legea nr. 216/2010 este mai clar exprimată. Noi, liberalii, considerăm că pentru toți participanții la sistemul public de pensii trebuie să fie aplicat acest principiu, nu numai la cei care au realizat cel puțin stagiul minim de cotizare în sistemul de pensii.

Așadar, articolul 1 se modifică, adică primul amendament la articolul 2, se modifică litera c) în următorul sens: „Principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante – adăugăm noi – la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale care se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.” Se mai modifică litera d) în următorul sens: „Principiul egalității – adăugăm noi –, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul public de pensii, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu – și adăugăm din nou – între persoane aflate în aceeași situație juridică în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.” Mult mai clar, mai ales că litera j) se elimină. Este amendamentul propus de Partidul Național Liberal.

Cu 17 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul rămâne respins.

Vă rog, domnule senator Cîțu, intervenție de procedură.

Cred că ar trebui să verificăm cvorumul, domnule președinte, pentru că mai sunt vreo 40 de oameni în sală.

Vă mulțumesc pentru intervenție, doamna senator.

Nu cred că ați precizat – și e bine să precizăm –, ne referim la punctul 1 de la amendamentele respinse, da?

Numărul curent 1, amendamentul...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnilor secretari, pentru sprijin și pentru atenționare.

Înțeleg că suntem în acest moment 57 sau 57 plus trei colegi prezenți în sală, motiv pentru care suspendăm ședința și vom relua săptămâna viitoare dezbaterile de la punctul 2. Vă mulțumesc, doamna senator Hărău, pentru implicare. Mulțumesc tuturor colegilor.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100867]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 180/6.XII.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei