Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnul senator Baciu...

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 7 mai 2018, ședință condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Pavel Marian și de domnul senator Gheorghe Baciu, secretari ai Senatului.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până la acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 98.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu.

Programul de lucru pentru ziua de astăzi: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu caracter organic, la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, în transmisie radio.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Dacă nu sunt intervenții, supun aprobării dumneavoastră.

Îl invit la microfonul central pe domnul senator Alexandrescu Vlad.

## Domnule președinte de ședință,

Vă rog să-mi permiteți ca, în numele unui grup de senatori, atât ai Uniunii Salvați România, cât și ai Partidului Național Liberal – este vorba de un număr de 36 de senatori –, să depun moțiunea simplă împotriva ministrului educației naționale cu titlul „PSD vinde locurile în universități clientelei sale politice”.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează să parcurgem procedura prevăzută de art. 163 și următoarele din Regulamentul Senatului.

Mergem la punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi.

Avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (2[1] ) al art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (b65/27.02.2018).

Dacă sunt inițiatori prezenți?

Nu avem.

Urmează procedură obișnuită.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să susțineți procedura de urgență.

E vorba de propunerea legislativă care reglementează situația terenurilor din ceea ce numim noi generic fie Parcul Progresul, fie Parcul cu Platani – unii îl știu sub numele de Arenele BNR, deși acolo e vorba doar de arenele de tenis care ar privi așa-numitul complex Arenele BNR –, în sensul afectării în exclusivitate activității sportive, astfel cum e prevăzut de Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, a întregului ansamblu, constituit din 10 hectare de teren, aproape 10 hectare de teren, și construcțiile edificate pe acesta.

Vă rog să susțineți procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

E vorba de o propunere legislativă privind în principal sectoarele de interes național care constituie drumuri de centuri ocolitoare, artere ocolitoare ale municipiilor reședință de județ, municipiilor de rangul I și municipiului București.

Încercăm să găsim o soluție pentru deblocarea acestor șantiere. Cunoașteți foarte bine întârzierea nepermis de mare cu privire la executarea acestor lucrări.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 2 mai 2018, a unei inițiative legislative, respectiv Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România (L153/12.03.2018).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005.

Raportul este al Comisiei pentru regulament. Domnule senator Moga, microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședința din 3 mai 2018, pentru a aproba raportul Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu un amendament, a Proiectului de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, republicat.

Am să citesc proiectul de hotărâre.

Se modifică art. 95 și va avea următorul cuprins:

Art. 95 alin. (1) – „Toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor și se publică pe pagina de internet a Senatului.”

Modificarea este de la pagina de pe „site-ul Senatului” la „pagina de internet”.

Alin. (2) – „După înregistrarea la Biroul permanent a propunerii legislative pot deveni inițiatori și alți senatori, cu acordul scris al inițiatorului/inițiatorilor propunerii legislative.”

În regulă, vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii prezentate? Da, domnul Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Din textul care tocmai ne-a fost citit rezultă că senatorii nu se mai pot... nu mai pot deveni coinițiatori decât cu acordul inițiatorilor inițiali, dacă-mi permiteți această expresie. Uneori sunt 50 de inițiatori inițiali. Să zicem că alți doi, trei, patru colegi doresc, în cursul procesului legislativ, în etapele permise de regulament, să devină coinițiatori. Asta înseamnă că e necesar un acord scris al celor 50 de inițiatori inițiali pentru a deveni coinițiatori. Mi se pare o procedură foarte restrictivă.

De fapt, dorim, haideți s-o spunem pe românește, ca, odată depus un proiect de lege la Senat, să nu mai poată deveni coinițiatori alți senatori, da? Și atunci mă întreb: la ce e bună această modificare? E o limitare, de fapt, a dreptului constituțional, garantat prin Constituție, de inițiativă legislativă al unui ales al poporului. E o limitare a dreptului de inițiativă legislativă al unui ales al poporului, în sensul că el nu mai poate deveni coinițiator pe parcursul adoptării... sau, mă rog, al trecerii propunerii legislative prin Senat. Și mă întreb: de ce trebuie să limităm acest drept, care e un drept constituțional, fundamental al aleșilor poporului?

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dorin Bădulescu. Microfonul 2 sau... 2, e în regulă. Vă rog, domnule senator.

## Bună ziua, stimați colegi!

Înțeleg că prin acest amendament admis niciun senator nu poate să mai intervină în procesul legislativ decât cu acordul inițiatorilor. Dar noi acest acord al inițiatorilor nu-l avem legiferat în altă parte în regulament și este o instituție total nouă, din punctul meu de vedere.

O a doua chestiune este cel puțin la nivel moral, dacă doriți: înseamnă că, dacă un grup de senatori formulează un proiect de lege, niciun alt coleg, deși este de acord cu proiectul de lege și vrea să-și aducă aportul în procesul de legiferare, nu mai poate, fiind condiționat de semnătura inițiatorilor de la început. Nu cred că aceasta este soluția, pentru că nu-i văd nicio finalitate.

Cu ce împiedică situația actuală asupra rezolvării și luării în dezbatere a proiectelor de lege? Nu văd de ce trebuie să birocratizăm acest mecanism, care s-a dovedit a fi funcțional. Pentru că înseamnă o birocratizare suplimentară.

Dacă doriți să birocratizăm procesul legislativ și mai mult, ar însemna să luăm în dezbatere și problema celor care pun, depun amendamente la proiectele de lege și care sunt admise sau respinse. Devin sau nu devin coinițiatori ai legii? Haideți să luăm și problema asta în discuție și atunci, într-adevăr, dacă dorim să facem o astfel de reglementare, să ne gândim foarte serios pe această situație. Nu cred că este bine-venit un astfel de text în momentul de față sau cel puțin nu în forma în care este prezentat, pentru că lasă loc de interpretări și de o extindere nepermisă.

Pe de altă parte, reiau ideea domnului Alexandrescu, de îngrădire a dreptului de a legifera într-o anumită manieră, și nu e constituțional. Ne putem trezi ca, pe o astfel de modificare, Curtea Constituțională să spună că nu este în regulă, nu este constituțional. Nu trebuie să îngrădim dreptul de a iniția și a deveni coinițiator al unei legi al unui senator. Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Dumitrescu Cristian. Microfonul 3, domnule senator.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. De fapt, acum vorbim despre esența activității parlamentarului și trebuie să înțelegem, conform dreptului parlamentar, care sunt atribuțiile și calitățile pe care le are parlamentarul în exercitarea dreptului de a avea inițiativă legislativă.

După cum știm, inițiativa legislativă aparține Guvernului, fiecărui parlamentar în parte sau grupurilor politice. Deci inițiativa, din punctul de vedere al parlamentarului, este o inițiativă _intuitu personae,_ în sensul că cel care o semnează și o propune este titularul acestui drept, pe care o supune Legislativului și atenției acestuia pentru a o transforma într-un proiect de lege.

Parlamentul funcționează ca o instituție politică. Aici legile nu se fac nici la normă și nici de-a valma. Legile se fac pe baza unei concepții politice pe care o are un grup parlamentar, și un partid parlamentar, și aceste legi reflectă ideologia, reflectă poziția și modul în care vede parlamentarul respectiv – sau parlamentarii respectivi – rezolvarea, pe baza unei legi, a unei anumite probleme. De aceea cel care are inițiativa legislativă și produce, realizează proiectul de lege, adică textul, adică articolele de lege, adică modificările aduse la o lege, pe baza dreptului pe care i l-a consfințit prin Constituție și prin vot popular, i l-au consfințit cetățenii, are dreptul să facă acest lucru.

Domnia Sa, deci acest inițiator, are dreptul el să ceară, deci autorul sau grupul de parlamentari care au această inițiativă are dreptul să ceară, să solicite susținerea parlamentară din partea altor colegi, invitându-i să adere la acest text de lege..., vă spun încă o dată, un text de lege care este prescris, care este scris de la început, care există, nu la o idee sau la un argument la care să-și aducă fiecare, după ce a depus semnătura, o contribuție, ci este textul ca atare, în felul acesta dorind să aibă mai mult suport parlamentar. Dacă conținutul acestui proiect de lege este cu un profund caracter ideologic legat de partidul care-l propune, normal că se va adresa grupului său politic. Dacă este o problemă pe care o consideră că este mai largă și are nevoie de mai mult sprijin, va încerca să convingă și colegi din opoziție, în sensul de a avea mai multe voturi pentru susținerea proiectului respectiv.

Domnule senator...

Mulțumesc.

E în regulă. Domnul senator Cseke Attila. Nu? Dacă mai sunt alți vorbitori? Domnul senator Moga, microfonul central.

Cu rugămintea, mai scurt, că v-a suplinit domnul Dumitrescu.

## **Domnul Nicolae Moga:**

Da, o să fiu foarte scurt.

Colegul meu cred că a explicat foarte bine și concret și la obiect votul grupului parlamentar, însă, dragi colegi, vreau să explic de ce a fost necesară această modificare, ca să înțeleagă toată lumea.

Ori nu ați fost atenți la modificare, ori, eu știu?, nu sunteți de acord cu..., și anume...

Deci, domnule președinte, articolul 1 – toate proiectele și propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor și se publică pe pagina de internet. Oricare din senatori poate să se ducă să fie... Nu coinițiator, domnule coleg. Nu există în DEX acest cuvânt. Nu există. Dacă mi-l arătați, atunci sunt de acord cu dumneavoastră.

Când a intrat în circuitul parlamentar, odată depus la Biroul permanent, s-a închis. Pentru că a legifera nu însemnă a semna. Pentru că, atunci când se publică pe pagina de internet, se adună inițiatorul sau inițiatorii, dezbat înainte de plen acest proiect și iese o lege mai bună.

Nu am fost și nu voi fi niciodată adeptul fabricării de legi în Senatul României. Sau în Parlamentul României. Dacă nu știți, vă informez: noi facem peste 1.000 de legi pe an, avem o legislație de peste 15.000 de legi. Nu mai vorbesc de alte acte normative. Și atunci orice dezbatere făcută și înainte e bine-venită, nu numai semnată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Întrucât pentru adoptarea proiectului de hotărâre sunt necesare 69 de voturi, majoritatea senatorilor, vot – ora 17.00, cu ocazia votului pe legi organice. Trecem la punctul 1 din secțiunea a II-a a ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2018 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării (L242/23.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Microfonul 8, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare al ordonanței este completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, cu introducerea unei noi litere, lit. x), care introduce definiția pentru situația divergentă, precum și completarea art. 13 alin. (1) cu o nouă literă, lit. p), care prevede cuprinderea în bugetul MADR a unor sume alocate temporar de la bugetul de stat pentru situațiile divergente; alocarea temporară se realizează până la finalizarea situației divergente.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

O invit la cuvânt pe doamna senator Doina Silistru, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului acestei comisii.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestui proiect de lege.

Comisia pentru afaceri europene a trimis un aviz favorabil. Comisia pentru buget – aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia pentru agricultură, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2018 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Legea este ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței au fost adoptate.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social (L202/10.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mergeani, secretar de stat, Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține raportul de respingere al Comisiei de muncă.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a avut o dezbatere pe această propunere legislativă. În urma discuțiilor, s-a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Precizez că este aviz negativ și de la Comisia pentru drepturile omului și, așa cum a arătat reprezentantul Ministerului Muncii, Guvernul nu susține această inițiativă. Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Ion Rotaru pentru prezentare.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Da, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține raportul de respingere, motivat de faptul că numărul de trei persoane care înființează un sindicat este prea mic. 15 este, considerăm noi, un număr îndestulător, iar dreptul de a se asocia al unui angajat nu este în niciun fel încălcat, el putând fi parte din orice sindicat. De asemenea, considerăm că negocierea colectivă are numeroase impedimente, fărâmițând mișcarea sindicală în acest fel. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Legea este organică, vot – ora 17.00, conform programului aprobat.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii macedonene (L234/16.04.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru cei mai vechi în Senatul României nu e un lucru nou faptul că noi am legiferat și în alte cicluri parlamentare anterioare zile ale limbii materne pentru o serie de minorități naționale din România, și asta intră într-o practică democratică incluzivă, de respect pentru identitatea culturală a concetățenilor noștri care fac parte din minorități naționale.

M-aș fi așteptat ca Guvernul să adopte un aviz favorabil – și avea toate argumentele din lumea asta pentru a adopta un aviz favorabil – pentru această inițiativă legislativă, sper să fie doar o greșeală de parcurs.

În consecință, adăugând și un lucru... În expunerea de motive se face referire la legătura cu țara-mamă din punctul de vedere al identității, Republica Macedonia este menționată. E corect. În bilateral, noi recunoaștem denumirea constituțională a Republicii Macedonia, chiar dacă, în plan internațional, alta este formula utilizată, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

În consecință, un sprijin total pentru adoptarea acestei inițiative.

Mulțumesc.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ion Ardeal Ieremia, microfonul 10, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Bună ziua, domnule președinte de ședință! Doamnelor, domnilor senatori,

Ministerul Culturii și Identității Naționale nu are observații pentru această propunere legislativă, lăsând plenul Senatului să decidă în această chestiune.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului, domnul senator Breaz Daniel, microfonul 7.

Bună ziua, stimați colegi!

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei limbii macedonene.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt. Domnule senator Titus Corlățean, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Gabi Ionașcu, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Era bine dacă în sală era prezent și inițiatorul, dar probabil că reprezentantul Ministerului Culturii și Identității Naționale, dar și raportorul comisiei, probabil, ne pot da o explicație.

Este vorba de limba pe care o vorbește poporul macedonean sau este vorba de limba pe care o vorbesc conaționalii noștri aromâni? Și atunci, va trebui să ținem cont de lucrurile acestea, pe de o parte. Pe de altă parte, evident că domnul senator Titus Corlățean deja a ridicat un semn de întrebare asupra recunoașterii. Și știm foarte bine disputa dintre Grecia și Republica Macedonia. Opinia mea este că ar trebui retrimisă la comisie și lămurit lucrul acesta, datorită faptului că, știm cu toții, în momentul când are loc un recensământ, concetățenii noștri se declară etnici aromâni, și nu macedoneni. Macedoneni își spun dânșii, e adevărat, în limbajul comun.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da. Aveți o propunere de retrimitere concretă?

Sigur. Am spus: e bine să retrimitem la comisie, să reanalizăm, astfel încât să iasă un document corespunzător. Că nu cred că este cazul... A! De termen.

Două săptămâni, domnule președinte, dacă nu iese din termen, nu m-am uitat.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Bun. În regulă.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Șerban Nicolae, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Mă alătur observației privind faptul că inițiatorul, care este deputat din partea minorității macedonene în Parlamentul României, nu a putut să fie prezentă, că e vorba de o doamnă, pentru a da explicațiile necesare.

În legătură cu observația că ar trebui să dea asemenea explicații reprezentantul Guvernului, ea este una nepotrivită, întrucât nu este o inițiativă a Guvernului.

Totuși, aș atrage atenția domnului secretar de stat că noi nu așteptăm aici punctele de vedere ale ministerelor și cu atât mai puțin sugestii să ne ocupăm noi de punctul de vedere al Guvernului.

Aș vrea să transmiteți, doamnelor și domnilor miniștri, că punctul de vedere este al Guvernului și se prezintă în numele Guvernului. Profit de faptul că e și doamna secretar de stat de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul ca să vă spun că suntem totuși în Senatul României și că relația nu este nici cu ministerul și nici cu titlu de recomandări din partea diverselor ministere.

Acum, în legătură însă cu propunerea. Aș vrea să fac o precizare: nu-mi dau seama de unde a venit confuzia cu macedonenii. Acea populație etnică, identificată ca având origine comună cu poporul român, este cea de macedoromâni, alături de aromâni și meglenoromâni, nu se confundă cu macedonenii, populație de origine slavă, cu identitate proprie.

De aceea nu e vorba de acea, să spunem, ramură a românilor identificată etnonimic cu sintagma de macedoromâni. Din punctul ăsta de vedere, nu este niciun fel de eroare. Aș atrage însă atenția, doar pentru informarea doamnei deputat care a avut inițiativa legislativă, că ziua de 8 decembrie este, pentru cei care respectăm Constituția României, Ziua Constituției României, fiind vorba de ziua în care poporul român, prin referendum organizat în anul 1991, a validat noua Constituie democratică, postdecembristă a României. Și mă gândesc că, indiferent de simbolistica invocată, suprapunerea a două sărbători de importanță deosebită, dar atât de diferite, ar putea să pună una dintre ele în umbra celeilalte. Altminteri, cele arătate de colegul meu Titus Corlățean rămân valabile pentru întreg Grupul PSD. Mulțumesc.

În regulă.

Domnule Corlățean, ați vrut să reveniți? Microfonul 3. Vă rog.

## Mulțumesc.

Câteva scurte comentarii, pentru că numele mi-a fost invocat în dezbatere și e bine să facem precizările care se impun. E bine să evităm orice fel de confuzii, pentru că... Și nu întâmplător expunerea de motive face referire la o anumită zi sărbătorită cu semnificația lingvistică și identitară într-o altă țară, Republica Macedonia.

Regulile în materie în această Europă au fost stabilite într-un contencios mai vechi româno-ungar și ele se referă la relația dintre țara-mama, _kin-state_ , și minoritatea înrudită care trăiește în alt stat, _kin-minority_ . La acest lucru se referă. Deci sărbătoarea limbii macedonene se referă la acea limbă vorbită în Republica Macedonia, pe care noi o recunoaștem, în bilateral, cu această denumire, cu concetățeni români care au această identitate, niciun caz cu ramurile care fac parte din identitatea românească și care, ca aromâni, ei pot să trăiască în Macedonia, la Bitola, sau în Albania, la Korçë, sau în oricare altă parte din Balcani, vorbind unul din cele cinci dialecte ale limbii române. Nu este vorba de așa ceva, deci, din acest punct de vedere, eu cred că este bine să respectăm această identitate. Poate că, într-adevăr, era bine ca inițiatorul să fie prezent, pentru a clarifica chestiuni asupra punerii de dată, dar în Republica Macedonia 8 decembrie se sărbătorește cu acea semnificație a identității limbii respective.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg...

Da. Doamna Hărău. Rugămintea... microfonul 2.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal consideră bine-venită aprobarea acestui proiect de lege, în virtutea multiculturalismului pe care România îl promovează, de care România poate, în mod excepțional, profita. Că n-o face întotdeauna, că n-o face în toate împrejurările, asta este altă discuție și este problema noastră de administrare internă.

Votăm favorabil acest proiect legislativ.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte opinii de exprimat? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Lege ordinară. Senatul, primă Cameră sesizată.

-

- modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (L195/10.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă e prezent.

- Da. Domnul Bădulescu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii audiovizualului în scopul corelării acesteia cu decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011 privind Codul de reglementare al conținutului audiovizual, decizie care vizează și comunicările necomerciale audiovizuale, respectiv anunțul de interes public, campania socială și apelul în scop caritabil.

Având în vedere conținutul proiectului de lege, vă rugăm să vă pronunțați favorabil asupra acestuia, întrucât aduce niște completări și niște clarificări absolut necesare din punct de vedere legislativ.

Vă mulțumim.

## Și eu vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Ion Ardeal Ieremia, microfonul 10.

## Mulțumesc.

Guvernul constată că dispozițiile cuprinse în inițiativa legislativă reprezintă o preluare și o adaptare a unor reglementări prevăzute deja în paragraful „Campanii noncomerciale” din titlul VIII, capitolul IV, secțiunea 10 din Codul de reglementare al conținutului audiovizual, aprobat prin decizia CNA nr. 220 din 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare considerăm nejustificată reglementarea conținutului anunțurilor de interes public printr-un act la nivel de lege, cât timp o astfel de situație poate fi reglementată la nivel inferior de reglementare, pentru a nu afecta flexibilitatea actului normativ și, mai ales, în cazul necesității unor modificări.

Deci Guvernul lasă la latitudinea Parlamentului, care va decide asupra oportunității adoptării inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Daniel Breaz, Comisia pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului. Microfonul 7.

Da, stimați colegi, în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Bădulescu, microfonul 2.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

## Domnule președinte,

Am înțeles punctul de vedere al Guvernului, conform căruia lasă la latitudinea Parlamentului, dar totuși nu e de acord.

Ce voiam să spun este faptul că în punctul de vedere al Guvernului se arată că n-ar fi nevoie de un act normativ pentru modificarea Legii audiovizualului, întrucât, prin decizia CNA-ului s-au luat... s-au luat... s-au definit anumite aspecte. Dar nu acesta este întregul cuprins al proiectului de lege și, pe lângă faptul că există o adaptare, există și o completare a legii, iar la această chestiune Guvernul nu s-a referit.

Aș vrea să vă aduc în vedere faptul că în cuprinsul proiectului de lege există o chestiune extrem de importantă, pe care aș vrea să o punctez aici și la care țin: este vorba de un anunț care vine în sprijinul economiei naționale. Una din propunerile noastre pe acest proiect de lege este anunțul următor: „Pentru sănătatea economiei naționale, cumpărați produse fabricate în România.”

Domnilor, dacă noi, prin mijloacele pe care le avem, nu vom încerca să adoptăm astfel de politici, chiar și la nivel de anunț pe zona audiovizualului, prin lege, vom avea foarte multe surprize, cum avem deja, cu dublul standard și alte asemenea chestiuni care ne sunt furnizate din partea partenerilor noștri europeni.

Nu spun acest lucru cu... ca și cum ar fi un element de mândrie națională, ci trebuie să facem ceva, chiar și prin acest tip de anunț, ca exemplul pe care vi l-am dat mai devreme, astfel încât să stimulăm consumul produselor naționale – una din chestiuni. Scopul modificării nu este numai de adaptare, ci și de a ajuta economia națională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte opinii? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale.

- legislativă a fost respinsă.

Pentru că este lege organică și avem dezbateri de făcut, o să vă rog să fiți de acord să mergem și la punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L55/27.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat, vă rog – Mariana Moț, Ministerul Justiției. Microfonul 8.

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul de act normativ își propune reformarea DIICOT pe trei componente: management, în sensul întăririi și eficientizării funcției de conducere, organizare internă și funcționarea direcției, raportat la noile necesități de investigare și analiză a fenomenului infracțional reprezentat de criminalitatea organizată.

Se are în vedere, de asemenea, întărirea eficacității urmăririi penale, prin întărirea capacității de efectuare a investigațiilor financiare și prin completarea personalului direcției cu lucrători de poliție judiciară.

Sunt reluate totodată o parte din prevederile deja existente, consolidându-se aspectele care își mențin actualitatea.

În cadrul dezbaterilor am prezentat opinia conform căreia ar fi oportună corelarea anumitor dispoziții din acest act normativ cu prevederile incidente din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304 privind organizarea judiciară și din Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, aceste proiecte de acte normative aflându-se într-un stadiu destul de avansat al procesului legislativ. Ele însă nu au fost promulgate.

S-a avut în vedere totuși faptul că, nefiind promulgate, sunt considerate ca fiind _de lege ferenda_ , și nu _de lege lata_ și, în consecință, nu se impun, la acest moment, aceste corelări.

Prin urmare vă propunem adoptarea legii în forma în care este prezentată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului, domnul senator Robert Cazanciuc. Microfonul 6.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

După mai multe discuții în Comisia juridică, am dat un vot unanim pentru un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Au trecut doi ani de la momentul la care ordonanța a produs efect, timp în care au fost și alte modificări normative, a trebuit să corelăm ceea ce a intervenit între timp. Spunea doamna secretar de stat că trebuia să corelăm cu dispoziții

din legile de organizare. Da, așa este, dar, din păcate, nu din vina noastră acest proces a fost întârziat.

Lucrurile sunt mai degrabă minore, nu afectează ceea ce credem noi că am reușit să găsim în final – acest text de lege –, un echilibru între nevoia statului de a se apăra printr-o structură specializată împotriva crimei organizate și nevoia fiecăruia dintre cetățenii României de a fi protejat atunci când se pune problema de drepturi fundamentale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt, dacă avem. Domnule senator Băsescu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

S-a făcut referire și în intervenția reprezentantului Guvernului, și în cea a comisiei la corelarea cu legile justiției, în condițiile în care, probabil, în două-trei săptămâni vom avea noile legi ale justiției, pe de o parte. Deci cred că este un moment nepotrivit în care vrem să votăm o lege care schimbă structura și funcționarea DIICOT-ului, pe de o parte.

Pe de altă parte, ni se spune că se dorește îmbunătățirea funcționării DIICOT-ului. Aș vrea să aud ce nu funcționează bine în DIICOT în momentul de față, adică vreau să știu argumentele. Uite: procurorul-șef al DIICOT nu poate face asta, procurorii sunt împiedicați să își ducă anchetele la capăt din motivul acesta, ofițeri de poliție judiciară îi detașează Ministerul de Interne, la fel ca și la DNA.

În mod cert, această modificare legislativă în funcționarea DIICOT-ului este lipsită de credibilitate, având în vedere și momentul, și lipsa de argumente pentru modificarea legislativă.

De aceea aș recomanda să așteptăm cu votul până când vor fi promulgate cele trei legi ale justiției măcar.

Și, pe de altă parte, rog acum Ministerul Justiției să ne spună care sunt motivele exacte pentru care trebuie reorganizată funcționarea DIICOT-ului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Domnule senator Cazanciuc, microfonul central. Microfonul central, domnule senator.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

Am cerut explicații, domnule președinte!

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Stimați colegi, să nu uităm că este o lege de aprobare a unei ordonanței. Avem rațiuni de doi ani de zile în vigoare, au fost cred că 10 discuții în Comisia juridică, fiecare dintre noi știe exact de ce a fost nevoie de această modificare.

Cu privire la legile justiției, interferența cu această lege este doar în ceea ce privește cariera procurorilor, și anume transferarea ei la plenul de la Secția de procurori la plen sau invers, deci nu are decât o legătură, să spunem, incidentală, cu privire la rațiunea principală a acestui act normativ, și anume de a face din DIICOT un instrument cu adevărat eficient în lupta împotriva crimei organizate.

Mulțumesc.

## **Domnul Traian Băsescu**

**:**

De la Guvern am cerut...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Alte înscrieri la cuvânt nu mai avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost...

Domnule președinte, explicația a dat-o domnul Cazanciuc...

Doamna secretar de stat, vă rog, pe scurt, explicații pentru domnul Băsescu.

## **Doamna Sofia Mariana Moț:**

Domnule președinte, ordonanța... Există în vigoare Ordonanța de urgență nr. 78, după care își desfășoară activitatea DIICOT și la acest moment. Așa cum este normal, orice ordonanță de urgență trebuie adoptată prin lege în Parlament. În această fază suntem.

Nu știu de ce domnul președinte Băsescu s-a supărat, dar eu însămi am spus că am propus, în cadrul procesului legislativ, corelarea cu celelalte modificări propuse la legile care, într-adevăr, așa cum a apreciat Comisia juridică, nu putem spune că sunt reglementări _de lege lata,_ nefiind promulgate.

Ceea ce s-a adus...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamna secretar de stat, e în regulă. Vă mulțumesc. Nu are rost să revenim cu aceleași explicații.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților, raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

## Nu.

Revenim la votul pe legile organice care au fost dezbătute anterior și la votul pe regulament.

Am să vă

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L128/19.02.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 2.05.2018.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică; Senatul, primă Cameră sesizată.

Da, vă rog, doamna Hărău, microfonul 2, explicații pe vot.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Grupul Partidului Național Liberal este consecvent cu voturile anterioare. Acest act normativ are în vedere reducerea cu doi ani de zile a vârstei de pensionare, fără penalități, pentru cetățenii care au trăit mai mult de 30 de ani în zone poluate.

Nu știu, nu cred că sunt chiar aici locul și momentul, dar v-aș ruga frumos, există încă pe flux legislativ acte normative făcute de colegii noștri – personal am un proiect legislativ pe această temă – blocate în sertarul președintelui Comisiei de muncă din Camera Deputaților.

O parte dintre cetățeni și-au rezolvat problema și beneficiază de această facilitate.

Este incorect, este, dacă vreți, inechitabil ca lucrul să nu se legifereze, lucrurile de tipul acesta, proiectele de tipul acesta să nu fie supuse votului.

Am susținut și vom susține toate proiectele legislative care au în vedere echitatea cetățenilor României. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor, Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Direcția Apelor Argeș–Vedea, Pitești, în domeniul public al județului Giurgiu și în administrarea Consiliului Județean Giurgiu (L141/19.02.2018). Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în data de 2.05.2018.

Raportul comisiei este de respingere. Lege organică. Senatul, primă Cameră sesizată.

Ca urmare,

Cu 78 de voturi pentru, o abținere, 18 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2018 privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului și administrarea Societății Române de Televiziune în domeniul public al municipiului București (L179/3.04.2018).

Dezbaterile au avut loc în data de 2.05.2018.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente, a fost..., cu amendament, a fost adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene (L176/3.04.2018).

Dezbaterile au avut loc în data de 2.05.2018.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Lege organică; Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din proprietatea publică a statului și administrarea Secretariatului General al Guvernului, prin Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, în proprietatea publică a județului Tulcea (L208/10.04.2018).

Dezbaterile au avut loc în data de 2.05.2018.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Lege organică; Senatul, primă Cameră sesizată.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii societăților nr. 31/1990 (L199/10.04.2018). Dezbaterile au avut loc în ședința plenului din 2.05.2018. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Ca urmare,

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

A fost respinsă inițiativa.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E respinsă.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației (L246/23.04.2018).

- Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din

- 3.05.2018.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis. Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 168 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L25/5.02.2018).

- Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din

- 3.05.2018.

- Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera

- Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică; Senatul, primă Cameră... este Cameră decizională.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Explicația votului, Goțiu.

Domnul Goțiu, microfonul 2, pentru explicația votului.

Stimate colege și stimați colegi,

Ați mai dovedit o dată, dacă mai era necesar, că nu dorim sau/și nu doriți să rezolvăm problema plagiatelor și a imposturii din mediul academic din România.

Am auzit foarte multe critici săptămâna trecută, în timpul dezbaterilor la această lege, când v-am propus să facem un raport suplimentar, pentru a răspunde acestor critici și pentru a amenda legea. Ați refuzat acest lucru.

Să sperăm că cei care vor vedea acest vot vor înțelege cât de mult vă doriți să continuăm în continuare cu plagiatorii și impostura în universitățile și în școlile doctorale din România.

Solicit totodată și listă cu votul, iar USR, evident, a votat împotriva raportului de respingere.

În regulă. Domnul senator Liviu Pop, pentru explicarea votului. Microfonul 4.

Am votat alături de colegii noștri, pentru că forma propusă de către USR este un plagiat al hotărârii de guvern din 2016. Și-au plagiat art. 9 din hotărârea de guvern care astăzi este în vigoare.

În același timp, celelalte două articole sunt foarte clar prevăzute și în Legea educației naționale, și în Legea de organizare și funcționare a Bibliotecii Naționale. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc. Mergem la punctul 9, Propunerea legislativă...

**Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Și Presadă vrea.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost explicat votul din partea grupului parlamentar, nu reluăm dezbaterile, nu vă supărați pe mine.

A fost domnul Goțiu, cred că e suficient.

## **Domnul Gheorghe Baciu**

**:**

Domnul Alexandrescu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă privind modificarea art. 9 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L191/27.12.2017).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 3.05.2018.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Lege organică; Senatul, Cameră decizională.

Propunerea legislativă este respinsă.

Din partea Grupului USR, vă rog să vă hotărâți cine.

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Nu suntem pe același punct.

Domnul senator Wiener. Microfonul 2.

Colega mea voia să explice votul de la punctul anterior, nu de la acesta.

Eu am să vorbesc despre acest vot.

Sigur, noi am votat împotriva raportului de respingere și pentru lege. Legea, în fapt, își propunea să pună în operă o decizie a CNCD-ului, care, de altfel, în România este executorie, care sublinia o discriminare în formularea actuală a Legii educației în ceea ce privește finanțarea de bază pentru învățământul privat special, care, în fapt, astăzi nu beneficiază de finanțarea de bază. E vorba de doar două școli în România care ar fi trebuit să beneficieze de această finanțare, deoarece sunt servicii de interes public, deși forma de proprietate este una privată și suplinesc, de altfel, o deficiență a statului în furnizarea serviciilor educaționale pentru acești copii.

De aceea, mă rog, nu înțeleg de ce a fost un vot împotrivă pentru o reformulare mai puțin ambiguă a legii și, în fapt, obținerea de către acești furnizori de servicii de interes public a finanțării de bază la care au dreptul.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Liviu Pop, tot pentru explicația votului. Microfonul 4.

Foarte simplu. Am modificat Legea educației naționale cu finanțarea per elev. Chiar dacă în județul Arad a fost o problemă de funcționare din perspectiva Consiliului Județean Arad și trebuia să găsiți soluțiile atunci, în Arad, prin finanțarea per elev, prin bani alocați de la Ministerul Educației Naționale, astăzi, această problemă nu există. De la 1 ianuarie 2018, toate unitățile școlare, inclusiv cele speciale private, primesc finanțare per elev.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Pentru punctul 8 s-a cerut listă. Vă rog să puneți la dispoziție lista. Mergem mai departe. Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale (L192/10.04.2018).

Dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 3.05.2018.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Lege organică; Senatul este Cameră decizională.

Doamna senator Presadă, microfonul 2, pentru explicația votului pe această lege.

Atunci...

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dacă mi-ați fi dat cuvântul la timp...

Eu...

...ați fi știut că vreau să explic...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Iertați-mă, iertați-mă. În primul rând, nu putem dialoga prin semne.

Și al doilea, v-am invitat la această... la acest punct al ordinii de zi. Dacă aveți altceva de spus, îmi pare rău, vă... nu vă pot da cuvântul. Da?

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L172/26.03.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 25.04.2018.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Lege organică; Senatul, primă Cameră sesizată.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea

art. 16 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L187/3.04.2018).

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 25.04.2018.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

Vă mulțumesc mult.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Nu mi-ați dat cuvântul când am ridicat mâna.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog să luați loc, că nu reluăm acum dezbaterea în plen, la votul final.

Ne întoarcem... Mergem mai departe.

Punctul 11 – vă rog să luați loc – Propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii nr. 504 din 11 iulie 2002 a audiovizualului (L361/12.09.2017).

## PAUZĂ

Dezbaterile au fost finalizare în 3.05.2018.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative. Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

79 de voturi pentru, nicio abținere, 17 voturi împotrivă. Raportul de respingere fost adoptat.

Propunerea legislativă este respinsă.

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Lupu Victorel, să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, bună seara!

Doresc să adresez o întrebare domnului Paul Stănescu, viceprim-ministru, și domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Anul trecut, la nivelul Ministerului Educației Naționale, în urma unei analize, s-a identificat necesitatea construirii, la nivel național, în marile centre universitare, a 30 de noi cămine studențești. Proiectul a fost asumat de coaliția de guvernare PSD–ALDE. A rămas ca Ministerul Educației să facă legătura între universități și Compania Națională de Investiții, cea care va finanța aceste lucrări.

În luna octombrie a anului trecut, Ministerul Educației a anunțat că din cele 30 de obiective fuseseră depuse 22 de solicitări, universitățile obținând și planul urbanistic zonal, în cazul a patru dintre ele. Căminele au fost prezentate ca fiind cu specificații comune, parametrii urmând a fi adaptați în funcție de nevoile fiecărei instituții de învățământ superior în parte.

În cazul Iașiului, cel mai vechi centru universitar al țării, au depus proiecte patru instituții: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, Universitatea de Arte „George Enescu” și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”. Vorbim așadar de patru noi cămine, care ar însemna, însumat, aproximativ 1.000 de noi locuri, care vor fi destinate studenților la zi, masteranzilor, doctoranzilor, studenților familiști. Toate cele patru investiții din Iași au fost declarate eligibile, una dintre condițiile importante fiind ca universitățile solicitante să dețină terenul necesar ridicării acestor unități de cazare.

În acest context, vă rog să-mi comunicați în ce stadiu se află implementarea acestui program, în general, și a celor patru investiții de la Iași, în mod particular.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon și pe doamna Hărău Eleonora Carmen să se pregătească.

o serie de recomandări pentru accesul la rezultatele științifice și pentru protejarea acestora. Practic, Comisia recomandă ca până în 2020 toate țările Uniunii Europene să implementeze o serie de politici naționale, pentru a deschide accesul la rezultatele cercetării științifice și pentru a putea crea, la nivel european, un sistem modern de _Open Science_ , care presupune acces rapid și gratuit la cele mai noi descoperiri științifice realizate în proiecte finanțate din fonduri publice, naționale sau internaționale.

Ideea este aceea de a reduce din timpul necesar unei informații importante, unei descoperiri științifice relevante să ajungă să fie distribuită. Rezultatele științifice sunt publicate în reviste de specialitate la finalul întregii cercetări, după o strictă verificare de tip _peer-review_ , iar de la finalul ultimului experiment din proiectul de cercetare, adesea unul îndelungat, până la publicarea finală a articolului pot trece și 12 luni.

Totodată, accesul la revistele de specialitate este unul costisitor. În România, dacă nu ar exista mecanismul Anelis Plus, universitățile și institutele de cercetare ar trebui să plătească milioane de euro doar pentru accesul la câteva dintre cele mai relevante baze de date internaționale.

De aceea a fost creat în Europa acest concept de _Open Science_ , astfel încât rezultatele cercetării științifice să fie accesibile de îndată ce s-au obținut rezultatele palpabile. Practic, Comisia Europeană recomandă ca toate rezultatele obținute în urma cercetării finanțate din bani publici să fie distribuite gratuit pe un portal, până cel târziu în 2020. Se mai propune, în ceea ce privește publicarea lucrărilor în reviste de specialitate, ca accesul la rezultate să fie oferit în mod gratuit tuturor celor interesați, în cel mult șase luni de la data publicării, fără a mai plăti taxe de acces la baze întregi de date.

Astfel, statele membre sunt îndemnate să găsească pârghiile legale ca, fără a încălca dreptul de copyright al revistelor și nici pe cel al oamenilor de știință care au ajuns la rezultatele respective, să poată implementa acest concept de _Open Science_ până în 2020.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Nicolae Burnete, Ministerul Cercetării și Inovării.

Obiectul întrebării: „Soluții de aplicare a noilor recomandări ale Comisiei Europene referitoare la politicile privind _Open Science_ ”.

## Stimate domnule ministru,

Din Europa pornește un tren pe care România nu are voie să-l rateze. Comisia Europeană a adoptat, pe 25 aprilie,

Vă mulțumim și noi, stimate coleg Pănescu.

O rog pe doamna senator Hărău Eleonora Carmen să poftească la microfon și pe domnul senator Stângă George Cătălin să se pregătească.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea pe care o am de formulat astăzi, precum și cele două întrebări (pe care le voi prezenta foarte pe scurt) răspund îngrijorărilor cetățenilor din Circumscripția nr. 22 Hunedoara și sunt colectate în timpul programului de audiență. Interpelare pentru doamna ministru al sănătății, Sorina Pintea.

Stimată doamnă ministru,

Am făcut o documentare și am determinat cum a evoluat finanțarea sistemului de sănătate în ultimii ani, pentru că cetățenii sunt îngrijorați și reclamă faptul că îngrijirea medicală lasă de dorit, fiind chiar mai șubredă decât în anul 2000.

Stimată doamnă ministru, dacă în anul 2000 se cheltuiau 1,4 milioane de euro, în anul 2017, Fondul național unic de asigurări sociale ajunsese la 7,5 milioane de euro. Ne întrebăm: cum este posibil ca, în condițiile în care sumele au crescut de peste cinci ori, calitatea serviciilor să fie chiar mai slabă decât în urmă cu aproape 20 de ani?

Rezultă din demersul autorităților abilitate că banii din sistem sunt fraudați de grupuri infracționale organizate, cu complicitatea unor funcționari din casele teritoriale de asigurări de sănătate.

Dar DNA și DIICOT, chiar dacă identifică nereguli și au pe rol mai multe dosare penale cu prejudiciu care depășește valoarea construcției unui spital regional, nu pot acționa preventiv. Ele pot pedepsi și pot, eventual, recupera prejudiciile. Asta este atribuția Guvernului. Și s-au luat niște măsuri pe parcursul anilor care pot face un pic de regulă în sistem și pot să stopeze frauda, respectiv rețeta electronică și cardul de sănătate, dar sunt încă probleme cu aplicarea acestora, iar alte măsuri pare-se că nu mai apar.

Pentru eliminarea oricăror forme de fraudare a fondurilor disponibile și direcționarea lor spre oamenii bolnavi, spre oamenii suferinzi, spre oamenii aflați în mare necaz, vă întreb, stimată doamnă ministru: care sunt măsurile efective pe care le-ați implementat în primele luni ale anului în vederea eliminării practicilor de fraudare a cheltuielilor decontate prin intermediul Casei Naționale de Sănătate?

Vă mai întreb: ce modalități propuneți pentru creșterea gradului de distribuire a cardului de sănătate către toți asigurații, având în vedere că rata de utilizare a acestuia este încă foarte mică, iar sistemul funcționează cu mare dificultate?

Da, vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul coleg, domnul senator Stângă George Cătălin, să poftească la microfon și, de asemenea, pe doamna senator, doamna Covaciu Severica Rodica, să-și pregătească intervenția următoare.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Posibilitatea modernizării punctelor de trecere a frontierei din județul Galați”.

Cele două puncte de trecere a frontierei de pe raza județului Galați ar putea asigura un timp mult mai mic de așteptare șoferilor care tranzitează granița cu Republica Moldova. Punctul de trecere a frontierei Oancea și punctul de trecere a frontierei Galați sunt tranzitate anual de peste 2,5 milioane de persoane, înregistrându-se o creștere a acestui flux de la an la an. Cozile de așteptare la cele două puncte vamale sunt foarte mari, iar timpul de staționare poate ajunge și la câteva ore în perioadele de trafic intens. Pentru corectarea acestor disfuncționalități existente la cele două puncte vamale din județul Galați sunt necesare efectuarea unor lucrări de reabilitare a drumurilor care duc către granița cu Republica Moldova, Galați–Oancea, respectiv Galați–Giurgiulești, și achiziția unor echipamente de control vamal moderne și fiabile.

## Domnule ministru,

Vă solicit să-mi transmiteți dacă aveți în vedere atragerea de fonduri europene sau alocarea de bani guvernamentali pentru îmbunătățirea infrastructurii de acces în punctele de trecere a frontierei din județul Galați, astfel încât timpul petrecut la graniță să se reducă considerabil.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți, aș vrea să prezint, foarte pe scurt, și cea de a doua întrebare.

Da, vă rog.

## Mulțumesc mult.

Aceasta este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene.

Stimată doamnă ministru,

Programul operațional infrastructură mare a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate în Acordul de parteneriat 2014–2020 cu Comisia Europeană și are ca obiectiv creșterea durabilă și promovarea unei economii nepoluante, prin măsuri de eficiență energetică și utilizarea energiei verzi, a unor moduri de transport prietenoase cu mediul și utilizarea eficientă a resurselor.

Având în vedere că POIM finanțează activități în patru sectoare importante pentru comunitățile locale, și anume: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, energie și eficiență energetică, prin prezenta întrebare, vă solicit să-mi transmiteți lista unităților administrativ-teritoriale din județul Galați care au depus până la data curentă proiecte de finanțare în cadrul Programului operațional infrastructură mare. Totodată, vă rog să-mi transmiteți lista proiectelor depuse de către Consiliul Județean Galați în cadrul POIM și stadiul lor actual.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Vă mulțumim și noi.

O rog pe doamna colegă, doamna senator Covaciu Severica Rodica, să poftească la microfon și pe doamna colegă, doamna senator Emilia Arcan, să-și pregătească intervenția.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Stimate domnule ministru,

La sfârșitul săptămânii trecute am vizitat câțiva fermieri din Maramureș, printre care și legumicultori care s-au înscris pentru aplicarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate.

Programul are în vedere îndeplinirea mai multor condiții pentru acordarea ajutorului financiar, una dintre acestea privind valorificarea producției pentru ciclul I până la data de 15 mai. În aceste condiții, numeroși producători din nordul țării care au aplicat pentru obținerea ajutorului _de minimis_ nu vor putea beneficia de subvenție, din cauza faptului că prima dintre cele două recolte impuse pe an va depăși limita impusă pentru valorificare.

Activitatea de producție a fost mult îngreunată de condițiile meteo nefavorabile, ninsorile fiind prezente în toate regiunile țării până la sfârșitul lunii martie. Chiar și în lipsa acestui aspect, diferențele climatologice, pedologice, meteorologice, în baza diferenței de latitudine dintre sudul și nordul țării, impun un ciclu vegetal mai lung pentru orice specie vegetală, inclusiv tomate. Mai pe românește spus, nu se înroșește roșia în același timp la Baia Mare cu cea din Zimnicea, ceea ce face ca acest program să fie inechitabil pentru protagoniști.

Doar 22 de maramureșeni au avut curajul să se înscrie pentru ciclul I al programului și, cu tot efortul depus, după o muncă istovitoare, sunt pe punctul de a nu se încadra în termenul impus.

Pentru a veni în sprijinul real al acestor producători autohtoni de tomate se impune prelungirea perioadei de valorificare a primei recolte cu cel puțin două săptămâni pentru zona de nord a țării, astfel încât produsele lor să poată fi comercializate, iar aceștia să-și poată încasa ajutorul financiar.

## Stimate domnule ministru,

Este de datoria ministerului pe care îl conduceți să gestioneze programele de finanțare guvernamentale, astfel încât orice fermier din orice zonă agricolă a țării să beneficieze în mod echitabil de aceste fonduri.

## Mulțumim.

O rog pe doamna senator Emilia Arcan să poftească la microfon și pe domnul coleg, domnul senator Ionașcu Gabi, să pregătească...

( _Doamna senator Emilia Arcan, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice. Obiectul întrebării: „Degrevarea primăriilor de sumele care nu pot fi încasate din amenzi”.

## Distinse domnule ministru,

În conturile primăriilor din toată țara se adună de la an la an sume neîncasate, care provin din amenzile primite de cetățeni, mai ales de la cei fără venituri, sume din amenzile privind circulația pe drumurile publice și multe alte amenzi.

Amenzile rămân neîncasate, deoarece primarii nu au posibilitatea de a-i determina pe toți cetățenii contravenienți fără venituri să le plătească, iar acest lucru pune piedici activității autorităților locale, fiindcă se consideră că au sume mari în conturi, dar este vorba doar de bani din înregistrările contabile, scriptic, care nu au devenit niciodată bani reali. Primarii mi s-au plâns în dese rânduri de această situație, dar până în prezent nu s-a găsit o soluție pentru rezolvarea acestei problematici.

Ca urmare a celor precizate mai sus și având în vedere competența dumneavoastră... pe care o dovediți în administrația fondurilor publice, vă întreb și pe dumneavoastră, distinse domnule ministru: ce soluții aveți în acest sens și ce s-ar putea face cu astfel de cazuri?

Vă mulțumesc foarte mult și aștept un răspuns în scris, la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț, Circumscripția electorală 29.

Profit de ocazie că sunt la acest microfon, îmi permiteți..., pentru că am și o interpelare.

Da, vă rog să continuați cu interpelarea atunci, doamna colegă.

## **Doamna Emilia Arcan:**

## Mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Sumele încasate și destinația lor”. Domnule ministru,

Ca parlamentar și membru al Partidului Social Democrat, sunt abordată, în dese rânduri, la cabinetul parlamentar, de către cetățeni cu privire la sumele colectate din rovinietă și din celelalte taxe plătite de cei care circulă pe drumurile publice, sume încasate pentru întreținerea drumurilor naționale și a autostrăzilor.

În același timp, mass-media face public și... permanent aspecte nega... aduce în... opinia publicului aspectele negative ale activității CNADNR-ului și ale situației de pe drumurile publice, punând sub semnul întrebării utilizarea judicioasă a banilor pentru întreținerea acestora.

Pentru a putea răspunde în mod documentat acestor critici – pe care le consider, în general, neîntemeiate și răuvoitoare – ale adversarilor noștri politici, doresc o succintă informare privind nivelul sumelor încasate din taxa pe rovinietă și din celelalte taxe impuse pentru folosirea drumurilor publice, precum și destinația acestor sume la nivelul anului 2017.

Cu speranța că veți înțelege această doleanță, aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României, și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Baciu Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Talpoș Ioan Iustin să-și pregătească intervenția.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună seara, distinși colegi! Domnule președinte,

Doamna secretar,

Permiteți-mi să vă anunț: am pregătit o interpelare, pe care am adresat-o domnului George Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale, subiectul: „Situația actuală a lucrărilor de artă monumentală realizate în simpozioane naționale de sculptură”.

Aceasta nu o voi prezenta, am predat-o secretariatului, pentru a o evidenția pe site.

În schimb, am o întrebare pe care vreau s-o prezint și se adresează domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Subiectul întrebării: „Stoparea actelor antisociale și scandaloase din școli”.

Excelența Voastră,

Domnule ministru,

Aflăm zilnic despre noi și noi fapte reprobabile săvârșite în școli, deopotrivă, de către cadre didactice sau de elevi cu un comportament de-a dreptul scandalos: injurii, agresiuni, violențe fizice, atitudini imorale, ajungându-se până acolo încât s-a efectuat întreținerea de relații sexuale sau consumul de stupefiante în incinta sălilor de clasă.

Semnalate și, uneori, promovate de o parte a presei, aceste fapte fac deliciul unui anumit public, de obicei al celui imatur, autorii lor constituindu-se în modele de comportament pentru teribilismul specific vârstei tinere, devenind nociv pentru societate și prezentând, deseori, o imagine deformată a atmosferei din învățământul românesc.

Întrebare: ce măsuri intenționați să întreprindeți la Ministerul Educației Naționale pentru stoparea acestor atitudini antisociale, pentru instaurarea în școli a unui climat educativ, menit să asigure României și... generații instruite și educate, pe măsura prestigiului pe care învățământul românesc l-a dobândit pe parcursul și... dăinuirii civilizației noastre?

Solicit răspuns oral și în scris.

Cu mulțumiri, senator Gheorghe Baciu, Circumscripția

nr. 15 Covasna, Grup parlamentar PMP.

## Mulțumesc.

Pentru stenograma ședinței, precizez că prezenta ședință a Senatului este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Gheorghe Baciu.

Acestea fiind zise, îl rog pe domnul coleg, domnul senator Talpoș Ioan Iustin, să poftească la microfon.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Doamna secretar,

Domnule secretar,

Interpelarea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Criza medicamentelor din România”. Stimată doamnă ministru,

Încă de la învestire v-ați bucurat și de încrederea opoziției, drept dovadă votul favorabil acordat în Comisiile reunite de sănătate din cadrul Parlamentului. În acest Guvern sunteți percepută ca un tehnocrat, care poate întreține un dialog real între Ministerul Sănătății și parlamentarii opoziției.

Sunt conștient de greaua moștenire pe care v-a lăsat-o fostul ministru, Bodog. Provenind din același județ, aveți parte și de votul meu de încredere, fapt datorat rezultatelor obținute în ultimii ani ca manager al Spitalului Județean de Urgență „Constantin Opriș” din Baia Mare.

Cu toate acestea, au trecut mai bine de trei luni de la învestirea dumneavoastră și, deși ați făcut importante eforturi pentru a asigura necesarul de medicamente pentru bolnavii care suferă de imunodeficiență, Ministerul Sănătății nu a reușit să distribuie toate dozele de imunoglobulină.

Având în vedere numărul mare de pacienți diagnosticați cu afecțiuni grave și situația disperată în care se află aceștia, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este numărul românilor care suferă de imunodeficiență?

– Câte doze de imunoglobulină sunt necesare în fiecare lună pentru a asigura necesarul celor diagnosticați cu acest diagnostic?

– Câte doze de imunoglobulină a primit România în urma activării Mecanismului european de protecție civilă și câte au fost distribuite până în prezent?

– Care este motivul pentru care nu s-a elaborat din timp o metodologie pentru calculul prețului medicamentelor achiziționate prin Mecanismul european de protecție civilă?

– Care estre strategia Ministerului Sănătății pentru a rezolva această problemă pe termen lung și a asigura un stoc permanent de medicamente?

Cu voia dumneavoastră, aș citi și celelalte două întrebări...

## Da. Vă rog.

## Mulțumesc.

Prima este adresată domnului academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Obiectul întrebării: „Programul Academiei Române pentru anul Centenarului”.

Stimate domnule președinte al Academiei Române,

Dacă aruncăm o privire la harta României din anul 2018 și pe cea din 1918 observăm cu ușurință că bucuria Centenarului nu poate fi deplină. La 100 de ani după Marea Unire, România este în continuare sfâșiată, unirea Basarabiei cu patria-mamă a durat doar 22 de ani, fiind departe de a fi de-a pururea și pentru totdeauna. Astfel, e de

datoria generației noastre să refacem ceea ce a pus în operă generația Marii Uniri la 1 decembrie 1918, iar acest lucru nu se poate realiza fără educație, principii, valori și credințe.

Centenarul nu înseamnă numai trecut, înseamnă și prezent, dar mai ales viitor, deoarece, oricât de mult ne-am admira înaintașii, ei nu ne pot oferi soluții pentru problemele României de acum. Ei ne pot da numai un exemplu de asumare și de împlinire a unui obiectiv strategic al națiunii române, care a fost finalizat doar prin cooperare și prin cultura servirii interesului public și a țării.

Din păcate pentru actuala clasă politică, organizarea unei agende oficiale de activități și proiecte prin care să celebrăm Centenarul Marii Uniri s-a dovedit a fi mai complicată decât însăși Unirea. Dacă din generația de politicieni ai anului 1918 făceau parte cei de azi, Unirea nu ar fi avut loc.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

– Câte din cele 25 de volume în care sunt sumarizate evoluțiile din România, din cele mai vechi timpuri și până în prezent, au fost elaborate?

– Câte spații de cazare au fost oferite cercetătorilor români la Viena, în clădirile ce aparțin Fundației „Elias”, și câte din acestea au fost deja ocupate?

– Câte lucrări din Colecția „Basarabica” au mai fost lansate?

– Care sunt imobilele din proprietatea Academiei Române la care au început lucrările de restaurare?

– Care este stadiul programului care vizează consolidarea cunoștințelor istorice în rândurile tinerilor și copiilor?

Vă mulțumim și noi.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să anunț numele colegilor noștri senatori care au depus la secretariatul de ședință demersurile Domniilor Lor.

Au depus interpelări: doamna senator Federovici Doina Elena, Avram Nicolae, Mihu Ștefan, Valeca Șerban Constantin, Toma Vasilică, Cristina Ioan, Nicoară Marius Petre, Popa Cornel, Pîrvulescu Eugen, Țapu-Nazare Eugen, Caracota Iancu, Badea Viorel Richard, Șoptică Costel,

Ghica Cristian, Coliban Allen, Goțiu Remus Mihai, Dinică Silvia Monica, Mihail Radu Mihai, Bădulescu Dorin Valeriu, Ionașcu Gabi, Ganea Ion, Lungu Vasile Cristian.

Au depus, de asemenea, întrebările la secretariatul de ședință: Federovici Doina Elena, Smarandache Miron Alexandru, Ilea Vasile, Toma Vasilică, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Mirea Siminica, Popa Cornel, Cazan Mircea, Șoptică Costel, Dinu Nicoleta Ramona, Fălcoi Nicu, Dinică Silvia Monica, Goțiu Remus Mihai, Tánczos Barna, Bădulescu Dorin Valeriu și Lungu Vasile Cristian. De asemenea...

Și domnul Coliban.

## **Domnul Cornel Popa:**

Domnul Coliban, scuzați!

De asemenea, tot pentru a se menționa în stenograma ședinței, menționez că au primit răspunsuri următorii senatori:

– domnul Vasile Cristian Lungu, de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, prin secretarul de stat Nicea Mergeani, răspuns la interpelarea Domniei Sale;

– domnul senator Gheorghe Baciu, de la Ministerul Educației Naționale, prin secretarul de stat Petru Andea;

– de asemenea, răspuns la întrebarea Domniei Sale, domnul Gheorghe Baciu, din partea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, din partea domnului secretar de stat Nicea Mergeani.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 7 mai 2018. Noapte bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085188]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/16.V.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei