Stenogramă plen

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu:**

Bună dimineața!

Vreau să fac un anunț și, în același timp, să vă rog foarte frumos ca la ora 11.30 să rămânem în sală.

Această săptămână este Săptămâna internațională a persoanelor surde și va fi probabil pentru prima dată în istoria Parlamentului României, în istoria Camerei Deputaților, când vom marca această zi alături de copiii surzi de la Școala de Surzi nr. 1 din București, care vor intona Imnul României.

E modul lor de a fi alături de noi în această săptămână și aș dori foarte tare să fiți în sală.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Stelian Ion? Vă rog.

Cu riscul de a vă plictisi în insistența de solicitare pentru aplicarea legii și a Constituției, vă solicit ca punctul de pe ordinea de zi de la nr. crt. 63 să fie trecut în față, pe ordinea 10, astfel încât să-l supunem azi votului. Este vorba despre vacantarea locului de deputat deținut de domnul Goga Octavian, condamnat penal acum un an de zile, care de un an exercită un mandat în mod ilegal și neconstituțional.

Vă solicit să revenim în legalitate. Această manieră de a bloca un mandat valid, un mandat votat de cetățenii României este inacceptabilă și trebuie să dăm dovadă de responsabilitate.

Ceea ce se întâmplă astăzi în Camera Deputaților este un abuz în serviciu, fără urmă de îndoială, săvârșit de conducerea acestei Camere, care refuză cu obstinație să respecte legea.

Vă rog să dați un vot pe această cerere.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot. Vot pe propunerea colegului nostru de la USR. Vot, vă rog.

Propunerea a fost respinsă, cu 58 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, 23 de abțineri.

Domnul Attila Korodi. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Bună dimineața, doamnelor și domnilor! Conform discuției cu liderii de grup, cer ca de pe poziția 40 PL-x 726/2018, privind regimul drumurilor, să-l aducem pe punctul 4 al ordinii de zi de astăzi.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

PL-x 726, da?

**Domnul Korodi Attila**

**:**

Exact.

...pe punctul 4. Da. PL-x 726/2018 pe punctul 4. Vot, vă rog. Aprobat. Unanimitate – 128 de voturi. Mai departe. Domnul Iulian Bulai.

Bună dimineața! Stimată doamnă președinte, Onorabili membri ai Camerei, 213! 213 zile au trecut de când am votat în plenul Camerei acea comisie de anchetă pentru TVR.

Nu voi obosi până când într-o zi vom discuta această problemă majoră din cadrul unei instituții importante față de care noi exercităm control parlamentar, unde până acum s-a așternut tăcerea.

În fiecare zi voi insista ca această comisie să se țină și să dezbatem problemele de acolo. Mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Mulțumesc și eu. Nu mai sunt alte intervenții. Intrăm în ordinea de zi.

Poziția 2, Proiectul de lege privind instituirea zilei de 12 octombrie – Ziua limbii, alfabetului și culturii armene; PL-x 397/2019.

Ne aflăm în procedură de urgență și sunt trei amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorilor? Domnul Varujan Vosganian. Vă rog, aveți...

...Varujan Pambuccian, îmi cer scuze, dar... Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte Ciolacu.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Sunteți răutăcios, domnule Vosganian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Da, domnule președinte.

Stimați colegi,

În anul 301 statul armean devenea primul stat creștin din lume. Lucrul acesta presupunea o serie de transformări, pentru că limba în care circula Biblia în regiune în acel moment era limba greacă, se foloseau caracterele limbii grecești.

Armenii mai utilizaseră în istoria lor scrierea cuneiformă, scrierea aramaică și, începând cu secolul I, încercaseră, au fost câteva tentative de creare a unei scrieri proprii.

În acel moment problema era foarte serioasă pentru că, dacă ar fi fost utilizată Biblia în limba greacă, exista riscul ca poporul care trăia în primul stat creștin să-și piardă ușor, ușor limba și să-și piardă ființa națională.

Și, atunci, s-a luat o decizie – foarte bine construită și foarte bine administrată: ca, din încercările din primele trei secole de a construi un alfabet care să corespundă sunetelor din limba armeană, acest alfabet să se creeze, să spun așa, în procedură de urgență.

A fost constituit un ordin călugăresc și în anul 405 a fost creat alfabetul armean de către Mesrob Maștoț, unul dintre acești călugări.

Din acel moment, Biblia, evident, a fost prima tradusă în limba armeană și scrisă în noul alfabet, dar au fost traduse și toate lucrările importante ale Antichității. Și acesta a însemnat un moment cultural extraordinar de important pentru poporul armean.

Am spus lucrurile acestea pentru că, iată, pe noi ne definesc patru lucruri: religia creștină, limba armeană, scrierea armeană și cultura armeană, care a crescut înrădăcinată în marea cultură a Antichității.

De atunci, alfabetul a suferit mici modificări care să corespundă mai bine sunetelor din limba armeană și a fost folosit neîntrerupt de armeni până în ziua de astăzi.

12 octombrie, data pe care am propus-o, reprezintă data din calendarul creștin armean. De fapt, e vorba de a doua săptămână din luna octombrie, dar pentru a nu avea... Armenii întotdeauna sărbătoresc tot ce înseamnă important din punct de vedere religios sau laic numai începând cu sâmbătă seara și ziua de duminică, restul zilelor sunt pentru muncă. Și din cauza aceasta există această variabilitate a datelor în care se face sărbătorirea.

Dar în anul acesta 12 octombrie este ziua în care sunt sărbătoriți Sfinții Traducători, cei care au tradus Biblia în limba armeană, și de aceea am ales ca zi emblematică a limbii, scrierii și culturii armene data de 12 octombrie. Este pentru noi cea mai importantă reprezentare a identității noastre. Și iată că, după foarte multe discuții pe care le-am avut dacă să decidem o zi a limbii armene în România sau nu, ne-am hotărât pentru formula aceasta, pe care v-o supun acum atenției.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă mulțumesc, domnule Pambuccian. Din partea comisiei, pentru prezentarea raportului?

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind instituirea zilei de 12 octombrie – Ziua limbii, alfabetului și culturii armene

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru drepturile omului a fost sesizată pentru dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind instituirea zilei de 12 octombrie – Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, trimis cu adresa din 23 septembrie 2019, înregistrat pe 23 septembrie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare declararea zilei de 12 octombrie ca Ziua limbii, alfabetului și culturii armene.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în ședința din 23 septembrie 2019.

În urma examinării proiectului, a documentelor anexate, precum și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind instituirea zilei de 12 octombrie – Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, cu amendamentele admise prezentate în anexa care face parte din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Domnul...

Domnul Varujan Vosganian. Domnul Varujan Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Da. Vedeți ce loc extraordinar este România?

Legea se referă la limba, alfabetul și cultura armeană și la creștinismul armean. Raportul este prezentat de un reprezentant al minorității turce și lucrul acesta e posibil pentru că locul acesta este un loc foarte special.

Noi, armenii, am venit în România de foarte mult timp. Cea mai veche dovadă a șederii noastre aici este o piatră

de mormânt descoperită la Cetatea Albă care datează din 963. Din acel moment comunitățile armene au existat neîntrerupt pe teritoriul României. Sigur, grecii sunt mai vechi decât noi aici. Au existat neîntrerupt pe teritoriul României. Mai întâi în nordul Moldovei, unde stă mărturie biserica noastră din Botoșani, de la 1350, sau biserica din Iași, de la 1392; după aceea în Ardeal, unde am creat un oraș, Armenopolis, Gherla de astăzi; după aceea în Țările Române, unde se pare că a existat din Antichitate o mică comunitate armeană, dar care a dispărut.

Și vreau să spun un lucru pe care îl spun foarte rar. Când armenii s-au refugiat din genocidul din Imperiul Otoman, România a fost prima țară care a primit acești refugiați. Acesta e un lucru pe care nu-l uităm și pe care îl transmitem generație după generație armenilor care trăiesc aici și armenilor de pretutindeni și pentru care vă sunt recunoscător. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului PNL, domnul Andrei Gheorghe. Vă rog.

## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Armenii reprezintă una dintre cele mai vechi și mai semnificative comunități etnice de pe teritoriul României, dar, de asemenea, sunt unul dintre popoarele europene cu o tradiție și o istorie extrem de îndelungată.

Limba armeană este o limbă europeană autohtonă din Asia Mică și Caucaz, care, pe undeva, face legătura între ceea ce se vorbea în peninsula Asiei Mici și ceea ce reprezintă încă greaca veche, și limba persană, și toate acele limbi dispărute din Asia Mică – hitită, frigiană, lidiană –, și limbile din acest spațiu indo-persian.

Limba armeană reprezintă, după cum foarte corect și frumos a spus domnul Pambuccian, limba în care s-a tradus Biblia după anul 301, când statul armean este prima națiune care recunoaște oficial creștinismul ca religie, chiar înainte de Edictul de la Milano din 313 al Împăratului Constantin cel Mare. O limbă apostolică, o limbă liturgică de cult creștin, una din primele limbi care au cunoscut învățătura creștină – un fapt esențial pentru ceea ce înseamnă istoria civilizației.

Armenii au jucat un rol foarte important în ceea ce înseamnă și istoria Imperiului Bizantin. Multe dinastii din Imperiul Roman de Răsărit erau, de fapt, de origine armeană.

Armenii au avut un rol extrem de important în ceea ce înseamnă circulația ideilor, a valorilor, a bunurilor și în tot ce înseamnă comerțul european.

Nu întâmplător, după cum bine s-a spus, ei sunt prezenți aici, în spațiul românesc, încă din vremuri străvechi, din secolul X, când deja sunt atestări documentare cu privire la prezența armenilor în România.

Nu întâmplător Biserica Armeană are primul episcopat înființat pe teritoriul României în anul 1401, în vremea lui Alexandru cel Bun. Fapt care dovedește că, pe vremea aceea, atât în Moldova, cât și în Transilvania și chiar în Țara Românească erau comunități armene foarte semnificative.

Rolul pe care l-au jucat armenii în evoluția societății românești este unul care se poate vedea foarte limpede numai dacă citim lista marilor personalități pe care armenii le-au dat României. Și aici avem oameni precum: Gheorghe Asachi, Ana Aslan, Garabet Ibrăileanu. Ba chiar am avut și un domnitor armean, Ioan Vodă cel Viteaz sau cel Cumplit, cel care la 1574 reușea să opună o rezistență eroică în fața înaintării otomanilor, prin Moldova, către Europa Centrală.

Nu întâmplător, ca liberal, vreau să amintesc faptul că în Partidul Național Liberal au fost câteva personalități de origine armeană, personalități excepționale, între care îi pot aminti pe Grigore Trancu-Iași, pe Vasile Morțun și, nu în ultimul rând, pe marele reformator al învățământului românesc, matematicianul Spiru Haret – tot armean de origine și el.

Comunitățile armenești și-au pus amprenta asupra orașelor din România. Chiar în centrul Bucureștiului, aici, în apropiere de Piața Universității, bulevardul Carol și Calea Moșilor, există ceea ce încă mai este cunoscut drept Cartierul Armenesc, unde există și Biserica Armenească, principalul centru cultural și spiritual al armenilor din București, și unde există și cea mai veche casă din București, Casa „Melik”, tot a unui negustor armean.

Așadar, comunitatea armeană a jucat un rol esențial în dezvoltarea României. Și, nu în ultimul rând, cred că ar fi foarte bine ca noi, Parlamentul României, să adoptăm o declarație prin care să recunoaștem genocidul armean.

Genocidul armean a fost una dintre cele mai mari tragedii ale secolului XX. Recunoașterea și omagierea acestui element istoric cumplit de la începutul secolului XX mi se par esențiale pentru ceea ce înseamnă împăcarea cu trecutul, dialogul între comunități, națiuni, etnii și confesiuni și capacitatea noastră de a putea clădi un viitor întemeiat pe adevăr și pe respect reciproc.

Îi felicit pe inițiatorii acestei legi, pe domnii deputați Pambuccian și Vosganian.

Doresc să urez comunității armene din România o viață cât mai îndelungată și să reușească pe viitor să reprezinte ceea ce a reprezentat și în acest trecut pe care această comunitate l-a scris cu cinste în România, aducându-și aportul la tot ce a însemnat evoluția României în ultimele secole!

Mult succes și felicitări comunității armene din România! Și să dea Dumnezeu să avem capacitatea de a învăța din ceea ce a reprezentat pilda acestei comunități greu încercate de istorie, care și-a găsit o casă aici, la noi, în România!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Márton Árpád. Vă rog.

## Doamnă vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Noi ne bucurăm, ca de fiecare dată, că reprezentanții unei comunități, ai unei minorități naționale tradiționale istorice din România propun un proiect de lege – și se pare că va fi și votat de Parlamentul României – pentru cinstirea limbii și culturii acelei comunități.

Poate ar fi timpul să avem, pe undeva, în vizor toate elementele care reprezintă o comunitate, inclusiv însemnele acestor comunități, pentru că fac parte din cultură, din modalitatea de exprimare a apartenenței la aceste culturi.

În mod evident, noi vom vota pentru acest proiect de lege, mai ales pentru că, așa cum a spus domnul deputat Varujan Pambuccian, comunitatea maghiară și armeană în Ardeal au o conviețuire de un mileniu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Bacalbașa?

Vă rog.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

## Domnilor colegi,

Cultura nu poate fi exclusivistă și naționalistă. Cultura este totdeauna cumulativă și îmbogățită prin contribuții multiple.

Totuși acest eveniment și această lege pe care vrem să o votăm au o semnificație mult mai profundă. Și avem o lecție uluitoare de învățat de la colegii noștri armeni. Și anume au înțeles că limba înseamnă identitate.

Și credința a fost în secolele IV–V conjugată cu elementul lingvistic național. Este un element uluitor de construcție a identității. Să ne amintim ce lupte a avut Gheorghe Lazăr când a încercat să introducă în religia ortodoxă din Ardeal limba română și cât de greu era să plătească. Până la urmă a trebuit să treacă Carpații.

Și, ca atare, cred că ne aflăm în fața unui moment semnificativ de contribuție a elementului etnic armean la identitatea românească.

Și aș vrea să amintesc că, din câte știu eu, niciodată armenii – care au venit aici într-un moment de restriște, care, din păcate, n-a fost recunoscut internațional ca genocid, deși a fost genocid pur – nu au trădat și nu au vândut țara românească.

Eu, cel puțin, nu știu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Iulian Bulai? Vă rog.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Stimate doamne,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să-i felicit pe inițiatorii acestei legi pentru această recunoaștere deosebită.

Istoria acestei comunități în lume, dar și în țară este legată direct de existența Bisericii Apostolice Armenești.

În copilăria mea, pe data de 15 august erau trei evenimente: pelerinajul de la Putna, pelerinajul de la Cacica și pelerinajul de la Hagigadar.

Hagigadar este o mănăstire deosebită, fostă mănăstire armenească, pe un deal care întâmplător se cheamă „Bulai”. Nu are nicio legătură cu numele meu, deși sunt onorat.

Astăzi suntem aici să cinstim o cultură și o limbă aparte.

Mai mult decât atât, astăzi, stimate doamne și stimați domni, suntem aici să ne punem cenușă în cap. Onorăm o cultură și o civilizație prin cuvinte frumoase și prin legi, dar unii politicieni acum câțiva ani au făcut cel mai mare abuz față de comunitatea armenească din țară și din București. Știți care este acesta? Nu știu dacă știți, dar o să vi-l spun eu: Millennium Business Center, o construcție oribilă. Este o palmă dată arhitecturii din București. Este o palmă dată comunității, culturii, civilizației, prezenței armenești în România și în București.

Vrem să facem lucruri bune pentru această comunitate, votând această lege? Da.

Vrem să facem lucruri bune pentru o recunoaștere nu doar simbolică, ci și concretă, plină de respect, bun-simț și recunoștință față de contribuția acestei comunități la viața noastră culturală? Haideți să rezolvăm această problemă și apoi să ne batem cu pumnul în piept pentru rezolvarea și a altor chestiuni importante, dar mai degrabă simbolice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecții?

Nu sunt. Adoptat. La articolul 1. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Poziția 3, Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților; PHCD 45/2019.

Sunt nouă amendamente admise; are un caracter organic.

Din partea comisiei?

Domnul Nicolicea, prezentarea raportului. Vă rog.

Raport asupra Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților

În data de 24.09.2019 membrii Comisiei pentru regulament s-au întrunit în ședință pentru a discuta Proiectul de hotărâre nr. 45/2019 privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, inițiat de domnul deputat Alfred Robert Simonis, Grupul parlamentar al PSD, raport cu care comisia a fost sesizată prin adresa Biroului permanent nr. 573/23.09.2019.

Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților vizează necesitatea creșterii numerice a deputaților angrenați în structurile de conducere ale comisiilor permanente, crearea premiselor regulamentare pentru extinderea activității acestora în cadrul comisiilor, ca urmare a dinamicii componenței numerice și nominale, respectiv modificarea componenței politice a acestora.

Iar în cadrul dezbaterilor textele regulamentare declarate neconstituționale prin decizii anterioare ale Curții Constituționale – nr. 137/2018 și nr. 649/2018 – au fost puse în acord cu aceste decizii, în sensul că au fost abrogate.

La ședința comisiei din data de 24.09.2019 au participat toți membrii comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi pentru și 3 abțineri.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru regulament propune plenului Camerei Deputaților raportul privind adoptarea cu amendamente a Proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Doamnă președinte,

Singurul amendament este că republicarea s-a dispus în maximum 30 de zile. Și înainte în proiect nu exista această posibilitate de republicare în termenul pe care l-am spus.

Vă propun adoptarea.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale, domnul Stelian Ion. Vă rog.

Acest proiect de modificare a regulamentului îndreaptă niște anomalii. Niște anomalii generate de unele propuneri care s-au dovedit neconstituționale. Majoritatea lor au fost propuse de colegul nostru antevorbitor, domnul deputat Eugen Nicolicea. Ar trebui să-și asume chestiunea asta. Sancționarea unor deputați cu neparticiparea la unele ședințe ale comisiilor s-a dovedit o propunere vădit neconstituțională.

Dincolo de asta, mai există o propunere – corectă –, aceea de a considera Comisia pentru drepturile omului o comisie din care pot face parte deputați care fac parte și din alte comisii permanente. Deci și chestiunea aceasta ni se pare o modificare pozitivă.

În același timp, mărirea numărului de membri în forurile de conducere ale acestor comisii, respectiv mărirea numărului de vicepreședinți și de secretari nu ni se pare o modificare oportună. Ajungem ca, în unele comisii, mai mult de jumătate, aproape chiar toți membrii comisiilor să fie vicepreședinți, să fie secretari. Este o anomalie cu care nu putem fi de acord. Nu vedem de ce să existe patru vicepreședinți în câte o comisie, trei secretari, de vreme ce activitatea nu justifică o asemenea structură a conducerii.

Acesta este motivul pentru care ne vom abține la votul pe acest proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Márton Árpád? Vă rog.

Doamnă vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

N-o să fiu atât de lung cum am fost în comisie, când mi-am expus punctul meu de vedere, anumite observații în legătură cu aceste modificări care se datorează mișcărilor din grupurile parlamentare existente, apariției unor grupuri parlamentare care n-au fost alese pe lista unor partide existente și candidate în 2016, respectiv contradicția dintre un prag de 5% pentru intrare în Parlament și posibilitatea apariției după alegeri a unor partide care nici măcar n-au participat la alegeri, cu grup parlamentar.

Însă trebuie să vă spun că parțial – ca de obicei, doar parțial – sunt de acord cu colegul nostru Ion Stelian și parțial nu pot fi de acord cu Domnia Sa.

Încep cu ceea ce nu cred că e corect.

În parlamentele care se respectă, inclusiv Parlamentul European, Comisia pentru drepturile omului este una dintre cele mai importante comisii.

Mă rog, noi am ajuns, prima dată, ca să încercăm să scăpăm de foștii membri ai unor grupuri, să-i trimitem acolo, fiind ceva neimportant.

Acum modificăm legea, ca ea să fie o comisie care să fie o a doua comisie, adică tot ceva neimportant. Este logic într-un stat condus de un guvern tehnocrat, prim-ministru tehnocrat, ministru al justiției tehnocrat – care spunea clar, cu voce tare, că drepturile omului sunt un lux. Deci luxul e bine să îl tratăm la locul lui.

Deci noi nu ne bucurăm, spre deosebire de Grupul USR, care cam are aceeași opinie despre drepturile omului, că această comisie devine și mai puțin importantă în Parlamentul României.

Și încă o dată revin la exemplul Parlamentului European, unde poate cea mai importantă comisie a devenit această comisie.

Revenind la aceste vicepreședinții și secretariate. Noi, teoretic, pentru sănătatea reprezentării proporționale în aceste structuri a fiecărui grup parlamentar, am putea fi de acord, cu o condiție: ca să fie într-adevăr văzută proporționalitatea în funcție de membrii grupurilor parlamentare existente.

Adică nu mi se pare normal ca acele grupuri care funcționează în Parlamentul României de la începutul mandatului fără schimbare de număr de deputați să nu poată să beneficieze de pe urma acestei măriri.

Și, cum colegul nostru reprezentant al Grupului minorităților naționale a susținut, după ce am dat un vot, că poate și el se răzgândește, și noi ne gândim dacă nu cumva va trebui să revenim asupra primei decizii, văzând că în comisie tocmai reprezentanții acelor grupuri care sunt beneficiarii acestei modificări s-au abținut.

Păi, dacă pentru ei nu e bună această modificare, noi, care, cel puțin așa cum arată, nu profităm deloc, de ce să fim de acord cu ea?

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Gabriel Andronache, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Voi insista pe partea de modificări care se referă la decizia Curții Constituționale.

În sfârșit iată că ceea ce am afirmat, în numele Grupului parlamentar al PNL, în momentul în care modificarea respectivă a fost făcută, anume că este neconstituțional să sancționezi un parlamentar cu suspendarea activității acestuia de la plen, s-a certificat prin decizia Curții Constituționale; în sfârșit punem în acord regulamentul cu această decizie.

Partidul Național Liberal a contestat reglementarea respectivă la Curtea Constituțională alături de colegii din opoziție. Curtea ne-a dat dreptate.

Și, pe cale de consecință, vom fi de acord cu punerea în acord a regulamentului cu decizia Curții Constituționale. Mulțumim.

Mulțumesc.

Domnul Cătălin Nechifor?

Bună ziua!

Mulțumesc.

Vorbesc în calitate de „surghiunit” sau cum vreți s-o luați, pentru că așa înțeleg că am fost noi tratați atunci când am fost „deportați” în Comisia pentru drepturile omului.

Vreau să vă spun că e o comisie extrem de importantă și sunt mândru că fac parte din ea. Și vreau să-i felicit pe colegii mei pentru munca pe care o fac acolo. Cred că am demonstrat că avem o echipă foarte puternică, indiferent de partide.

Și vreau să vă spun că această comisie, chiar dacă n-a fost voința noastră atunci când am fost transferați de către domnul Dragnea, e o comisie care muncește.

Și la Comisia pentru drepturile omului să nu uităm că au fost audiați domnul Paraschiv, cel responsabil pentru ziua aceea urâtă din august 2018, doamna Carmen Dan și foarte multe alte persoane.

Așa că vă rog frumos să aveți același tratament pentru toți parlamentarii, indiferent din care grup politic fac parte, din care grup parlamentar fac parte sau din care comisie fac parte.

Așa cum noi vă respectăm, vă cerem și noi respectul vostru.

Mulțumesc. Domnul Marius Pașcan. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Distinși colegi,

Am votat împotriva acestor modificări.

Sigur, indiscutabil suntem de acord cu punerea în acord a celor stabilite prin decizia Curții Constituționale și n-avem a comenta din această perspectivă.

În schimb, este clar că e un reglaj între cei care compun noi grupuri parlamentare.

Din păcate, Partidul Mișcarea Populară a fost cel mai vitregit încă de la începutul actualei legislaturi, întrucât n-am avut nicio clipă, deși ni s-ar fi cuvenit prin algoritm, vreo poziție în Biroul permanent al Camerei Deputaților. Și nu înțeleg de ce.

Și astăzi se tergiversează acest lucru pentru a se constitui noi majorități. Și, cu siguranță, vom fi din nou puși la colț, pedepsiți, cei de la PMP.

Pe de altă parte, nu văd rostul, dacă acesta este argumentul suprem, al translării dintr-o barcă parlamentară în alta pentru o funcție, nu văd rostul. Și se pare că nu sunt lucruri foarte serioase. Dacă ai noi opțiuni politice, ca parlamentar, nu trebuie să te duci la un alt grup parlamentar doar pentru a obține o nouă funcție sau a păstra o funcție, câtă vreme acum măriți numărul de funcții din comisiile aferente grupurilor parlamentare, încât o să ajungă să fie mai mulți cu mapa decât cu sapa: 3-4 vicepreședinți, secretari, așa, cu ghiotura. Pentru ce, stimați colegi? Adică chiar nu vă puteți face datoria față de un partid la care v-ați raliat dacă nu aveți o anume funcție?

Și, până una-alta, Partidul Mișcarea Populară chiar a candidat la alegerile generale și noi încă de atunci avem de suferit și n-am părăsit, am rămas în același nucleu, pentru că noi credem într-o direcție, într-un partid, într-o ideologie, într-o doctrină, nu așteptăm ca cineva să ne dea în mod obligatoriu o funcție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Ion Stelian, vă rog.

Este necesară o precizare mai ales față de luarea de poziție a colegului nostru, a domnului deputat Márton Árpád.

Comisia pentru apărarea drepturilor omului nu este o comisie neimportantă. Este o comisie foarte importantă. Așa cum importante sunt și Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, și Comisia pentru afaceri europene.

Practic, apărarea drepturilor omului nu se realizează doar în cadrul Comisiei pentru apărarea drepturilor omului.

Vă rog să vă reamintiți faptul că în Comisia juridică, dar și în Comisia pentru modificarea legislației penale și pentru modificarea legilor justiției, în aceste comisii am dus o luptă aprigă pentru apărarea drepturilor omului, pentru apărarea drepturilor și libertăților omului. Ne referim la acele libertăți care vizează siguranța cetățeanului față de cei care înțeleg să încalce legea.

Deci aș dori să nu interpretați opțiunea noastră în privința poziționării acestei comisii ca fiind aceea de a arăta că ar fi o comisie secundară. Nu este o comisie secundară. Nu este o comisie neimportantă.

Pe viitor trebuie să fim foarte atenți cu toții, în toate comisiile în care activăm, și să apărăm efectiv drepturile și libertățile omului și să fim atenți mai ales cu drepturile și libertățile cetățenilor onești ai acestei țări. Este foarte important să fim atenți asupra acestui lucru.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Ovidiu Ganț? Vă rog.

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Folosesc acest prilej pentru a reînnoi apelul adresat liderilor de grup. Am mai făcut-o aici.

Cred că aceste modificări frecvente și intempestive ale regulamentului sunt o abordare fundamental greșită.

În toți acești ani petrecuți în Parlament am asistat la tot felul de modificări conjuncturale, în funcție de interese de moment.

Cred că ar fi cazul ca liderii de grup împreună cu Comisia pentru regulament să abordeze regulamentul în integralitatea sa, să îl revadă și să constate dacă toate aceste modificări care s-au produs în acești ani mai asigură o unitate de concept acestui regulament. Eu cred că nu.

Și ar trebui, dincolo de aceste interese politice conjuncturale, să avem un regulament care să ne convină, ca să spun așa, și atunci când suntem la putere, și atunci când suntem în opoziție.

Și am să vă dau un singur exemplu, o chestiune pe care cred că ar trebui s-o avem în vedere și care cred că nu este în regulă în regulamentul nostru, dar care se regăsește în regulamentul altor parlamente. N-am să mă refer la Parlamentul European, pentru că asta e o altă discuție, ci la parlamente naționale, cum este, de exemplu, Bundestagul. Nu există nicio situație în care în vreo sesiune parlamentară un grup parlamentar să nu fie reprezentat în Biroul permanent.

Deci cred că, indiferent de proporționalitate, care se poate regla prin intermediul altor funcții, cred că acest principiu trebuie salvgardat. Pentru că, până la urmă, toate grupurile parlamentare ar trebui să se bucure de acest drept: ca pe durata fiecărei sesiuni să fie reprezentate în Biroul permanent, cu un număr mai mic sau, evident, mult mai mare, în funcție de dimensiunea grupului. Dar să nu lipsească din Biroul permanent.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Eugen Nicolicea. Vă rog.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Potrivit mai multor decizii ale Curții Constituționale – ele sunt în număr de 12 –, decizii cu privire la constituirea de grupuri, repartizarea funcțiilor, există o dinamică în Parlament și evident că trebuie ca aceste funcții să fie repartizate după discuțiile între lideri, potrivit ponderii actuale a Parlamentului – pentru că știți că există fenomenul migrației, acceptat în cele 12 decizii ale Curții Constituționale.

Rămân surprins – cum a rămas surprins și domnul Márton Árpád – că tocmai beneficiarii unor astfel de modificări sunt cei mai vehemenți. Poate unii nici nu-și dau seama de acest lucru, respectiv reprezentantul PMP – căruia i-a scăzut numărul de parlamentari, deci ar fi trebuit să-i scadă numărul de funcții. Nu i-a scăzut numărul de funcții, pentru că s-au inventat altele.

Deci tot beneficiari rămâneți, pentru că n-ați suferit o pagubă. După cum beneficiari sunt și grupurile noi, care primesc funcții. Evident, s-a încercat să nu fie în dauna altor grupuri.

Dacă doriți, puteți să cedați niște funcții, ca să nu mărim numărul acesta pentru alții.

Cu privire la acele puneri în acord cu decizii ale Curții Constituționale. Ele sunt mai multe. S-a făcut referire doar la una singură, și anume sancționarea deputaților scandalagii, care blochează lucrările Camerei Deputaților.

Îmi asum această propunere, ea fiind copiată din Regulamentul Parlamentului European.

Îmi manifest uimirea că ceea ce este valabil în Parlamentul European este neconstituțional în Parlamentul românesc. Dar deciziile Curții sunt obligatorii.

Dar de aici până la a transforma această chestiune în apologia huliganismului, maidanismului, urlătorilor în Parlament, care blochează lucrările Camerei, este o deosebire foarte mare.

Și cred că trebuie să înțeleagă cei care fac aceste lucruri că sunt rușinea Parlamentului, că au coborât nivelul mult prea jos și că n-ar trebui să fie în această instituție.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt obiecții, comentarii? Nu sunt.

La...

Drept la replică la ce, domnule Pașcan? Nu vi s-a invocat numele.

**Domnul Emil Marius Pașcan**

**:**

A spus „reprezentantul PMP”.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Și nici nu v-a insultat, n-au fost folosite cuvinte injurioase. Nu aveți drept la replică pentru că nu vi s-a invocat numele, nu v-a jignit nimeni în niciun fel.

## **Domnul Emil Marius Pașcan**

**:**

Uitați-vă în regulament, nu spune că e obligatorie invocarea numelui.

Domnule Pașcan... Pe procedură, domnul Nicolicea, înaintea dumneavoastră.

„Un deputat poate solicita dreptul la replică dacă la adresa sa au fost lansate acuzații nefondate, respectiv cuvinte injurioase.”

Nu am adresat niciun fel de cuvânt injurios la adresa nimănui, iar dumneavoastră nu sunteți PMP, dumneavoastră aveți un nume.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc. Trecem mai departe. Domnul...

Vă rog..., vă rog frumos să vă întoarceți în bancă. Nu aveți...

## **Domnul Emil Marius Pașcan**

**:**

Are voie să zică domnul Nicolicea orice?

Domnul Pașcan, vă rog.

Doamnă președinte,

Un principiu fundamental al democrației și al acestui for este că eu cred că ar trebui cu toții să ne respectăm și să fim egali.

Deci, câtă vreme domnul Nicolicea formulează chestiuni de genul acesta: „PMP este beneficiar al nu știu câtor funcții” etc., pare că chiar așa este. Or, acesta este un neadevăr. Noi nu am primit nicio funcție în plus. Ba mai mult decât atât, colegul, președintele Comisiei pentru românii din afara României, este permanent presat și amenințat că i se ia și funcția de președinte dacă nu trece la PSD. Deci acestea sunt realități.

Pe de altă parte, ceea ce spune domnul Nicolicea s-ar traduce prin faptul că s-a redus numărul parlamentarilor PMP și, prin urmare, nu ni se cuvine o poziție în Biroul permanent. Dar nouă ni se cuvenea. Încă de la începutul acestei legislaturi ni s-a promis în mod permanent și consecvent că ni se va acorda această funcție, pe care nu o avem nici până astăzi.

Or, dacă cu această malițiozitate domnul Nicolicea crede că rezolvă și interpretează totul într-o cheie personală și care îi convine, nu cred că este în regulă. Cu toții trebuie să ne respectăm...

Mulțumesc.

...și să avem drepturi egale. Mulțumesc.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 2. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. La 3. Obiecții? Nu sunt. Adoptat. 4. Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adop...

Aveți la...? La 3? La art. 41? Nu avem amendamente, să știți, respinse.

Vă rog, domnul Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

După cum știți, doamnă președinte, conform regulamentului nostru, într-adevăr, se susțin amendamentele respinse, precum și amendamentele propuse de comisie. În cazul acesta suntem în faza aceasta.

Dacă cineva are vreo problemă cu textul propus de comisie, acest text trebuie să fie supus votului. Mai ales atunci când mai multe grupuri parlamentare au sesizat că ar fi niște probleme cu anumite prevederi din această modificare a regulamentului, cred că ar fi mai sănătos să

Domnule Nicolicea, aici avem text nemodificat.

Comisiei pentru drepturile omului nu i s-a luat din atribuții, nu a fost scăzută în rang, ci doar s-a dat posibilitatea ca membrii din această comisie să facă parte și din alte comisii. Deci în niciun fel nu a fost afectată importanța comisiei, nu au fost afectate atribuțiile comisiei.

Deci, repet, doar s-a dat posibilitatea membrilor din această comisie să facă parte și din alte comisii.

În plus, nu avem amendamente respinse, nu avem ce supune la vot. Pentru că, altfel, orice obiecție, de pe unde ar exista, ar trebui să fie supusă la vot. Și gândiți-vă la o lege care are mai multe articole, că aproape fiecare articol are vreo obiecție pe undeva.

Deci, din punctul meu de vedere, ca să votăm acest articol, ar fi trebuit să fi fost formulată o cerere de respingere a articolului în comisia respectivă, ceea ce nu s-a formulat.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Domnule Nicolicea, o să fim mai catolici decât papa. O să

Adoptat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final. Procedură, domnul Victor Paul Dobre.

Doamnă președinte,

Vă solicit, în numele Grupului PNL, o consultare de două-trei minute cu liderii de grup.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Și, dacă-mi permiteți, la dezbateri generale aș dori să adaug câteva cuvinte.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Două-trei minute pauză de consultări. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Victor Paul Dobre.

## Doamnă președinte,

Ca urmare a consultărilor, propun plenului introducerea pe ordinea de zi, la poziția 5, a Pl-x 279/2019, care modifică Legea nr. 340/2016 privind cadrele militare.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Poziția 4, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 726/2018.

Sunt șapte amendamente admise.

Pentru prezentarea raportului, domnul Lucian Bode. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu actul normativ, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, în ședința din data de 21 noiembrie 2018.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 46 alin. (9) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 în sensul scutirii de la plata tarifelor pentru utilizare și acces în zona drumului pentru agenții economici care desfășoară activitate de comerț și servicii și folosesc zona drumului public pentru acces la proprietăți.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat proiectul de lege în ședința din 19 iunie 2019.

Membrii comisiei noastre au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea actului normativ, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

Da. Vă mulțumesc și eu.

O să vă rog să rămâneți în continuare, că avem dezbateri generale.

Vă rog.

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință.

Pe lângă amendamentele depuse în corpul prezentului proiect de act normativ, depuse de către domnul senator Tánczos Barna, așa cum o să regăsiți în anexa cu amendamentele admise, printre amendamentele admise veți regăsi și două amendamente care vizează lucrările de desființare, mutare sau modificare a rețelelor de interes public de transport și distribuție de energie electrică, respectiv de gaze naturale.

De asemenea, în vederea realizării de autostrăzi și drumuri naționale, administratorii drumurilor sunt obligați să plătească contravaloarea lucrărilor pentru protejarea, devierea, mutarea sau dezafectarea instalațiilor, utilităților rețelelor electrice și/sau a amenajărilor hidrotehnice, petroliere sau de îmbunătățiri funciare, aflate în zonele afectate de traseele de autostrăzi și drumuri naționale, conform reglementărilor în vigoare.

Am venit cu aceste amendamente tocmai pentru a pune puțină rânduială în tot ceea ce privește lucrările de desființare și modificare a rețelelor de interes public; mă refer în special la energie electrică și gaze naturale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Benedek Zacharie.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Este un proiect de lege depus de un coleg de-al nostru, domnul senator Tánczos Barna, și vine să reglementeze o situație destul de interesantă. Pe lângă faptul că toată lumea care deține autovehicule și circulă pe drumuri naționale plătește rovinieta, agenții economici trebuie să mai plătească încă o taxă CNAIR, pentru utilizarea și accesul la proprietate. S-ar putea să fi fost bine cu această taxă, dacă pe drumurile naționale s-ar fi văzut cum se cheltuiesc acești bani. Indiferent pe ce drum național din țara asta circulăm, vedem că lipsesc parapete, că sunt semne degradate și așa mai departe.

Deci ar trebui să fim un pic mai atenți inclusiv la banii care sunt folosiți de această CNAIR. Grupul parlamentar bineînțeles că votează această propunere legislativă și le mulțumim și celorlalte grupuri care susțin această propunere.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Nu mai sunt alte intervenții.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptat.

De la nr. crt. 2 la nr. crt. 7 dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Adoptate.

Proiectul de lege merge la votul final.

Poziția 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; Pl-x 279/2019.

Sunt patru amendamente admise.

Comisia pentru apărare, prezentarea raportului. Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă, care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 39 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, propunându-se următoarele: stabilirea ca în funcția de șef al Statului Major al Apărării să poată fi numit unul din locțiitorii acestuia – în prezent este prevăzut să poată fi înlocuit doar de locțiitor –, stabilirea unui termen de cel puțin șase luni înainte de expirarea mandatului în care ministrul apărării naționale să transmită propunerea de numire a noului șef al Statului Major al Apărării.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți la ședință, conform listei de prezență.

În urma dezbaterilor, în ședința din 24 septembrie 2019 membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea acestei Legi privind organizarea și funcționarea MApN, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Victor Paul Dobre.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Acest proiect de lege cred că rezolvă o problemă, respectiv corelează mandatul președintelui, care este comandantul suprem, cu mandatul șefului Marelui Stat Major, care este comandatul operativ al armatei.

De asemenea, în baza experienței armatelor partenere, cele mai importante din Tratatul Nord-Atlantic, există o perioadă de suprapunere, respectiv o perioadă de transfer ceva mai lungă între șeful Marelui Stat Major care pleacă și cel care este numit, pentru a asigura stabilitatea și buna funcționare a armatei.

De aceea, vă propunem să votați acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 2 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. La nr. crt. 3 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Și la nr. crt. 4 dacă sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat. Propunerea merge la votul final. Cât mai avem la dispoziție?

Poziția 12, Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere; PL-x 14/2018. Suntem în procedură de urgență.

Din partea Guvernului? E de respingere.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii, prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2017 pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere.

Consiliul Legislativ avizează favorabil. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență în ședința din 7 februarie 2018.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil proiectul de lege.

Ordonanța de urgență a Guvernului supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea literelor b) și c) ale alineatului (1) al articolului 8 din Legea nr. 360/2013 privind constituirea și menținerea unui nivel minim de rezerve de țiței și de produse petroliere în sensul precizării operatorilor economici cărora le pot fi delegate obligațiile de stocare.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 5 februarie 2019 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2017.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale, domnul Sorin Bumb.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Ca și în cazul Ordonanței de urgență nr. 86/2017, și Ordonanța nr. 80/2017 trebuie respinsă, deoarece nu transpune corect în legislația națională Directiva 2009/119 a Comisiei Europene, sub cele trei aspecte. Și anume interdicția de a utiliza stocurile de petrol ca garanție reală, limite pentru drepturi de delegare și lipsa unei proceduri și a planurilor de urgență.

De aceea, PNL va vota pentru respingerea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții la dezbateri generale. Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Doamna Săftoiu? S-a dus după copii?

O să vă rog să nu părăsiți sala. O să închidem aici ședința noastră de astăzi. Urmează la ora 12.00 votul final.

Știți că pe 23 septembrie a fost Ziua internațională a limbii semnelor și vom avea un moment emoționant.

Doamna Săftoiu unde este? Și copiii unde sunt?

## **Doamna Ana Adriana Săftoiu:**

Chiar voiam să vă spun că ei nu aud și, atunci, ca să-i încurajăm, putem învăța primul semn în limbajul semnelor. Așa sunt aplaudați surzii. Acesta este semnul pentru ei.

Vă mulțumesc foarte mult că sunteți prezenți alături de acești copii. În partea stângă sunt copiii de la școala de surzi, în partea dreaptă sunt copiii auzitori care îi vor acompania.

Vă rog să-mi dați voie, foarte scurt, să vă spun că acum trei ani de zile câteva persoane surde mi-au cerut audiență, în calitatea mea de membru al Comisiei pentru drepturile omului. În momentul acela am înțeles că Parlamentul României nu are interpret în limbajul semnelor. Am făcut acea audiență cu ajutorul unui interpret pe care l-au adus persoanele surde, pentru că ele știau că instituțiile statului nu le pun la dispoziție interpreți în limbajul semnelor.

Mai mult decât atât, acea întâlnire am terminat-o cu un sentiment de frustrare și jenă. Nu știam niciun semn, niciun semn în limbajul semnelor și surzii făceau labiolectură. Învățaseră ei să citească de pe buze, să mă înțeleagă. Ei voiau să mă înțeleagă, iar eu foarte greu îi înțelegeam.

După aceea am organizat întâlniri între copiii auzitori și copiii surzi. La două, trei ore de joacă, copiii auzitori învățau semne și se înțelegeau între ei.

Această Săptămână internațională a surzilor a început cu ziua de ieri, cu Ziua internațională a limbajului semnelor.

V-am făcut cadou un semn de carte în care sunt dactilemele, pentru că, dacă ați vrea acestor copii surzi să le spuneți cum vă cheamă, trebuie să învățați dactilemele.

Eu am început să învăț „a”, „d” și așa mai departe, să învăț să mă prezint, cel puțin, în limbajul semnelor.

Ce putem face noi pentru acești copii și pentru persoanele surde? Să acceptăm că limbajul semnelor este limba lor oficială, că este altceva decât limba română. Sunt aproape 46 de țări în lume care recunosc limbajul semnelor prin lege de sine stătătoare, ca limba oficială a persoanelor surde. Sunt două țări, de exemplu, în Europa, care, prin Constituție, recunosc acest lucru: Ungaria, Finlanda... Mai e și Australia.

Limbajul semnelor... În acest moment legea respectivă e la Senat. Va ajunge și la Camera Deputaților. Va fi o discuție probabil lungă, dar sper ca în final să înțelegem că au nevoie de această lege, pentru că, odată ce o au, îi vom ajuta atât în ceea ce privește academic, cât și în condiția lor socială.

Știți câți copii surzi reușesc să ia bacalaureatul? Sub 1%! Și nu pentru că nu pot, ci pentru că ei învață în limbajul semnelor, gândesc în limbajul semnelor și totuși noi le cerem să dea examen în limba română la același grad de dificultate.

Vă mulțumesc încă o dată, în numele lor, că sunteți aici și, cum spuneam, primul semn este acesta.

Să le mulțumim că sunt alături de noi și să-i aplaudăm și la sfârșit.

Copii, profesori, acum vă aparține scena.

## **Doamna Carmen Ileana Mihălcescu:**

Vă mulțumesc.

Noi am închis ședința, stimați colegi.

Ne revedem la ora 12.00, când va avea loc votul final.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Liderii de grup, începem?

Aș dori, în primul rând, să salut prezența Excelenței Sale domnul Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia la București _(Aplauze.),_ și, totodată, a Înaltpreasfinției Sale Datev Hagopian, episcopul Arhiepiscopiei Armene din România.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.