Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile (L171/2019);

3. Propunerea legislativă privind aprobarea obiectivelor de investiții „Autostrada Unirii Principatelor Române” și „Autostrada Basarabia” (L177/2019);

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii nr. 69 din 16 aprilie 2010 a responsabilității fiscal-bugetare (L178/2019);

## Mulțumim, domnule ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Robert Cazanciuc. Microfonul 5.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Era să-l contrazic pe domnul ministru, că nu sunt 11 domenii, ci 12 în final, după dezbaterea din Comisia juridică, dar s-a repliat la timp. Deci avem 12 domenii de reglementare propuse astăzi prin proiectul de lege.

Discuția din comisia de fond s-a concentrat pe faptul că delegarea nu poate privi decât aspecte diferite de cele care, potrivit Constituției, se reglementează numai prin lege organică, așa cum și Curtea Constituțională a reținut în numeroase decizii. Am fost asigurați că Ministerul pentru Relația cu Parlamentul va fi un foarte bun avocat al acestui text din Constituție, așa că nu ne vom trezi cu ordonanțe care vor reglementa în materia legilor organice.

De aceea, vă propunem astăzi un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Mulțumesc.

Mulțumim. Dacă sunt intervenții?

Doamna senator Presadă, Grupul parlamentar al USR.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România va vota împotriva proiectului de lege pentru aprobarea acestui... Da, va vota împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanțe de urgență între cele două sesiuni parlamentare, din trei motive:

În primul rând, nu este justificat în instrumentul de fundamentare de ce Guvernul dorește să emită ordonanțe în domeniile pe care le-a inclus în proiectul de abilitare. Spune asta inclusiv Consiliul Legislativ, și anume că ar fi trebuit completat instrumentul de fundamentare cu aceste precizări.

Doi, știm cu toții, din Constituție, că Guvernul poate adopta aceste ordonanțe doar în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Or, nici această departajare între domenii care fac obiectul legilor organice sau nu în proiectul propus nu este foarte clară.

Și, trei, cred că ar trebui să ne gândim cu toții la faptul că ar trebui să fim în sesiune extraordinară. Până la urmă, acest Parlament, pe perioada campaniei electorale, a rămas în urmă cu legiferarea. Dincolo de asta, votul din 26 mai a arătat clar că este nevoie de dezbateri parlamentare pentru modificarea unor sumedenii de legi. Și mă gândesc aici inclusiv la legile electorale, unde avem o sumedenie de propuneri aflate deja în circuit parlamentar, și, dacă acest Guvern își dorește și această majoritate parlamentară își dorește ca votul de la următoarele alegeri să se desfășoare în cele mai bune condiții, ar trebui să stăm cu toții, împreună, să dezbatem care sunt acele modificări la legile electorale care vor asigura un vot cât mai corect și echitabil pentru toți cetățenii României în următorul proces electoral, care este peste câteva luni.

Așadar, vom vota, din toate aceste considerente, împotriva Proiectului de lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe de urgență.

Îl invit la microfon pe domnul senator Fenechiu Cătălin Daniel – îmi cer scuze, eu v-am văzut o idee mai târziu –, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc.

Inițierea acestui proiect, care are ca obiect abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, este demonstrația faptului că pentru majoritatea PSD–ALDE nu contează votul românilor și nu contează ce vor românii. În mod firesc, văzând rezultatul de duminică, majoritatea PSD–ALDE ar fi trebuit să-și facă planuri de vacanță, nu să vină cu proiecte de abilitare a Guvernului să emită ordonanțe.

Este motivul pentru care Partidul Național Liberal poate vota planurile de vacanță ale PSD–ALDE, nu însă și acest proiect de lege, și va vota împotrivă.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bădulescu, Grupul parlamentar al ALDE.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Nu este primul proiect care apare pe perioada vacanței parlamentare. Deocamdată nu s-a discutat de prelungirea sau neprelungirea sesiunii parlamentare peste data de 1 iulie. Cu siguranță, proiectul intră în vigoare la momentul în care se încheie activitatea parlamentară.

Pe de altă parte, aș vrea să facem o distincție foarte clară. Dacă discutăm de referendum și de votul românilor, se discută de ordonanțe de urgență. Aici vorbim de ordonanțe de Guvern, este un act normativ separat, act normativ care este altfel reglementat de Constituție.

Pe de altă parte, domeniile studiate la Comisia juridică, chiar dacă unele dintre ele – și am atras atenția acolo – ar putea naște anumite discuții, sigur, verificarea ulterioară a Parlamentului fiind obligatorie, ne va da ocazia să discutăm pe marginea actelor emise. Cu siguranță, acest lucru nu s-a întâmplat nici în sesiunile anterioare și nu se va întâmpla nici în sesiunea următoare, atunci când vom avea ocazia să dezbatem și să discutăm pe marginea ordonanțelor de Guvern.

Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentul respins de comisie este susținut în plen?

Nu.

Atunci, supunem la vot raportul, cu amendamente admise.

Parlamentarii USR au votat împotriva abilitării Guvernului de a emite ordonanțe, în primul rând, pentru că nu ne este clar ce guvern abilităm să emită ordonanțe. În primul rând, indiferent de ce veți face, acest Guvern nu mai are legitimitate.

În al doilea rând, se tot discută aici despre faptul că în sesiunea următoare aceste ordonanțe vor ajunge să fie discutate în Parlament. Da, se întâmplă acest lucru și, din păcate, e tardiv. Colegii, cel puțin din Comisia de învățământ, știință, tineret și sport a Senatului României, știu ce am pățit anul trecut cu celebra Ordonanță nr. 9 din domeniul educației, căreia nici până în ziua de astăzi nu i-am dat de cap și care dă peste cap ceea ce se întâmplă în școlile din România. Este doar o mostră de ceea ce înseamnă să evităm dezbaterea parlamentară, dezbaterea publică asociată dezbaterii parlamentare. Acestea sunt motivele pentru care USR a votat împotriva abilitării Guvernului – nu știm a cărui guvern – de a emite ordonanțe în perioada de vacanță parlamentară.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L176/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Mihai Chirică, secretar de stat – Ministerul Apărării Naționale. Microfonul 10.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Apărării Naționale susține propunerea legislativă, cu amendamentele admise care au fost cuprinse în raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Mulțumesc.

## Mulțumim.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Tit Brăiloiu.

Mulțumesc.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 3 iunie 2019 și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

Comisia, de altfel, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## Dezbateri?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale, iar votul îl vom avea după epuizarea punctului 3 de pe ordinea de zi, fiind o inițiativă organică.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (L180/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru susținerea propunerii legislative.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Apărării Naționale, domnul Mihai Chirică.

Microfonul 10.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Guvernul nu susține această propunere legislativă. Mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui de comisie, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Tit Brăiloiu.

## Mulțumesc.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea și au adoptat un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa care face parte integrantă.

Comisia, de altfel, supune spre dezbatere și adoptare prezentul raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumim. Intervenții? Nu sunt. Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după punctul 3 al ordinii de zi. Domnul Șerban Nicolae.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am o respectuoasă rugăminte la întregul plen al Senatului. Aceste două proiecte de lege cu caracter organic vizează categoria celor aflați sub arme. E vorba de persoane care fac parte din sistemul public de ordine publică și siguranță națională. De aceea, vă rog să fiți de acord, chiar dacă sunt legi organice, să votăm acum. La comisie nu au fost niciun fel de probleme, niciun fel de amendamente, raportul a fost votat în unanimitatea celor prezenți, aflându-se parlamentari și de la putere, și de la opoziție.

După cum ați auzit prezentarea, e vorba, la primul proiect, de drepturi acordate persoanelor care au decedat – bineînțeles, pentru urmașii lor – în teatrele de operațiuni sau în cadrul unor misiuni îndeplinite în țară sau în străinătate. De asemenea, la al doilea proiect este vorba de reglarea unor chestiuni legate de drepturile cuvenite personalului militar.

Eu vă rog să fiți de acord să dăm un vot acum pe aceste două legi organice, care nu au ridicat probleme la comisie, și să intrăm în punctul următor al ordinii de zi fără să amânăm votul la aceste două proiecte.

Mulțumesc.

Domnul senator Goțiu.

Aș vrea să arăt că pe ordinea de zi mai avem legi organice de votat, legi care sunt deja dezbătute. Și, dacă vrem să schimbăm o regulă, o schimbăm pentru toate și votăm pentru toate, nu doar pentru una. Nu înțeleg totuși această grabă, când mai sunt 12 minute până la ora 17.00, când în mod normal lunea începe votul pe legile organice, și unde se grăbesc colegii de la PSD de vor acest vot pe aceste două legi înaintea dezbaterii care urmează la punctul 3.

Așadar, consider că nu se justifică absolut deloc un regim special pentru două legi, în condițiile în care mai avem și alte legi organice deja dezbătute și care urmează să fie votate.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Supun la vot propunerea făcută de liderul de grup al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

Propunerea legislativă pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L176/2019).

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente admise.

10 abțineri, un coleg nu votează, raportul a fost adoptat. Se supune la vot propunerea legislativă.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (L180/2019).

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun la vot raportul, cu amendamente admise.

26 de abțineri, un coleg nu votează, raportul a fost adoptat. Supun la vot propunerea legislativă.

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului național din 26 mai 2019 (L223/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul Zsombor Vajda, vicepreședinte – Autoritatea Electorală Permanentă. Microfonul 8.

## **Domnul Vajda Zsombor** _– vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

AEP susține adoptarea Proiectului de lege pentru Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29, care a vizat, în principal, clarificarea procedurii de organizare concomitente a referendumului național cu alegerile europarlamentare, modificarea art. 42 alin. (2) din Legea nr. 334 privind

finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, astfel încât Curtea de Conturi și Autoritatea Electorală Permanentă să își poată exercita în mod autonom atribuția de a verifica legalitatea modului de utilizare a subvențiilor acordate partidelor politice, instituirea obligației primarilor de a asigura accesibilitatea localurilor de vot, conform Hotărârii AEP nr. 44/2016 privind setul de condiții minimale pe care trebuie să-l îndeplinească locațiile în care funcționează secțiile de votare, precum și reglementarea modului de utilizare a SIMPV la referendum.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Robert Cazanciuc, președintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului. Microfonul 5... 6!

5, 5!

5.

Mulțumesc. Stimați colegi,

Comisia de administrație și Comisia juridică vă propun un raport comun de admitere, fără amendamente. Mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumim. Intervenții? Nu sunt...

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul...

Doamna Presadă, vă rog.

Doamnelor și domnilor senatori,

Deși această ordonanță de urgență privind organizarea alegerilor europarlamentare și a referendumului pare, pur și simplu, o ordonanță de urgență care venea să clarifice anumite prevederi legale în vigoare, ascunde, în realitate, o chichiță, o capcană legislativă care a făcut ca PSD să scape de controlul pe fond în ceea ce privește subvenția de la buget.

S-a eliminat, la art. 42 alin. (2) din Legea privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, cuvântul „simultan”, în ceea ce privește controlul efectuat de către Autoritatea Electorală Permanentă și de către Curtea de Conturi. Prin urmare, PSD-ul a reușit să scape de acel control care îi stătea deasupra capului și care l-a deranjat atât de tare.

Nu putem să nu remarcăm că, în urma a două ordonanțe de urgență privind organizarea acestor alegeri, adoptate în ultima vreme de către Guvernul Dăncilă, nu au rezolvat problemele pe care românii le-au întâmpinat în practică în ziua votului. Și acest lucru deoarece cei care aveau datoria să organizeze corect aceste alegeri – și trebuie să includ aici inclusiv Autoritatea Electorală Permanentă – au făcut tot posibilul ca acest proces să nu se desfășoare în cele mai bune condiții. Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, însă aceasta este realitatea.

Prin urmare, Uniunea Salvați România va vota împotriva acestei ordonanțe de urgență.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, după punctul 3, secțiunea I.

Doamnelor și domnilor senatori,

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adresată Senatului României, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de președintele Senatului – domnul senator Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, în Dosarul nr. 532/P/2018 al Direcției Naționale Anticorupție.

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 161 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, la dezbaterea asupra cererii de încetare a urmăririi penale vor lua cuvântul președintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă și, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot.

În legătură cu solicitarea parchetului, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a hotărât să propună repartizarea timpului alocat pentru dezbateri după cum urmează:

a) domnului senator Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, i se rezervă 30 de minute, pe care le utilizează la începutul și sfârșitul dezbaterilor;

b) dezbateri pe grupurile parlamentare, câte un reprezentant al fiecărui grup – 30 de minute repartizate astfel:

– Grupul parlamentar al PSD: 15 minute;

- Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal:

- 5 minute;

– Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România: 3 minute;

– Grupul parlamentar al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților: 3 minute;

- Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor

- din România: 2 minute;

– senatorii fără apartenență la grupurile parlamentare: 2 minute.

Dacă sunt intervenții cu privire la această propunere de repartizare a timpilor de intervenții? Nu.

În consecință, neavând intervenții,

Îl invit pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Domnule senator Robert Cazanciuc, aveți cuvântul.

## Mulțumesc. Stimați colegi,

În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, al art. 12 și următoarele din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, al art. 160 și următoarele din Regulamentul Senatului, procurorul general a transmis Senatului referatul din data de 6 noiembrie 2018, întocmit de DNA în Dosarul penal nr. 532/P/2018 al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, împreună cu copii ale materialului probator din acest dosar, respectiv 73 de volume, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale împotriva domnului senator Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu,

președintele Senatului, pentru săvârșirea, în exercitarea funcției de prim-ministru al Guvernului României, a infracțiunii prevăzute de art. 289 alin. (1) Cod penal și art. 6 și 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000.

Având în vedere dispozițiile art. 161 din Regulamentul Senatului, Biroul permanent, în ședința din 12 noiembrie 2018, a hotărât transmiterea scrisorii parchetului Comisiei juridice.

Procedura desfășurată a comportat mai multe dezbateri, atât în Biroul permanent, cât și în Comisia juridică, iar senatorilor care și-au exprimat intenția de a studia documentele transmise comisiei cu privire la acest dosar li s-a asigurat acest acces. Durata de analiză a fost prelungită și pentru faptul că cele 18.755 de file cuprinse în cele 73 de volume nu au fost opisate.

În temeiul art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și al art. 12 din Legea nr. 115/1999: „Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției lor.”

În temeiul dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor: „Deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru faptele care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți ori arestați preventiv sau la domiciliu fără încuviințarea Camerei din care fac parte și fără a proceda la ascultarea lor.”

În continuare, îl invit pe domnul senator Călin PopescuTăriceanu să își expună punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință, și am să vă rog să îmi acordați și după dezbateri posibilitatea să subliniez câteva lucruri, în funcție de luările de cuvânt ale colegilor senatori.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am să încep cu câteva considerente juridice. După cum știți, Senatul a fost sesizat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție cu o cerere de urmărire penală formulată la adresa mea, în calitate de fost prim-ministru, însoțită de o selecție a materialului de cercetare penală.

Prin procedura declanșării urmăririi penale de către alte autorități publice decât organele de urmărire penală, prevăzută de art. 109 din Constituție, se stabilește o garanție constituțională de ordin procedural, menită să ocrotească interesul public, și anume realizarea actului de guvernare prin exercițiul mandatului. Această garanție impune ca autoritatea decizională, în cazul nostru, Senatul, să întreprindă o dublă evaluare, și anume:

– _primo_ , dacă acuzația adusă în referatul DNA este clară, precisă, corectă și serioasă și dacă se bazează pe elemente de fapt și de drept incontestabile și suficient de conturate pentru a permite apărarea, cu respectarea art. 6 și 7 din Convenția europeană a drepturilor omului;

– și, _secundo_ , dacă ancheta penală nu urmărește scopuri de natură politică, ce vizează împiedicarea exercitării în condiții normale a mandatului de senator.

Am să mă refer, în ceea ce urmează, la criteriile pe baza cărora funcționează imunitatea parlamentară.

Comisia juridică ar fi trebuit să analizeze cererea de urmărire penală raportându-se la criteriile obiective de definire și încadrare a instituției imunității parlamentare, stabilite prin jurisprudența Curții Constituționale și în Raportul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, cum este cunoscută Comisia de la Veneția, aplicabile și în cazul meu.

În raportul sus-menționat, Comisia de la Veneția a subliniat că procedurile speciale de ridicare a imunității ce tratează răspunderea ministerială au mai degrabă un caracter politic decât penal, iar atunci când sunt prevăzute în legislațiile naționale, așa cum prevede art. 109 din Constituția noastră, procesul decizional necesită, subliniez, o analiză temeinică, bazată pe discernământ politic – pct. 88 din raportul Comisiei de la Veneția.

Mulțumim, domnule președinte.

Intervenții ale reprezentanților grupurilor parlamentare? Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Florin Cîțu.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Astăzi nu discutăm despre vinovăția domnului Călin Popescu-Tăriceanu. Știți foarte bine că noi, în Parlament, nu suntem judecători. Or, în statul de drept verdictele le dau doar judecătorii. Treaba noastră – și aici vorbesc pentru Grupul Partidul Național Liberal – este nu să blocăm activitatea de urmărire penală și judecată opunându-ne, când e vorba de un parlamentar al puterii, demersurilor prevăzute de lege pentru toți muritorii de rând, ci să respectăm și prin vot, prin votul pe care-l vom da astăzi, separația puterilor în stat.

Noi nu spunem că domnul Călin Popescu-Tăriceanu este vinovat – nici nu am putea spune asta, stabilirea vinovăției fiind atribuită judecătorului –, ceea ce spunem noi este că, dacă doar judecătorii pot stabili vinovăția sau nevinovăția unui cetățean, în temeiul art. 16 din Constituție, care

stabilește calitatea în fața legii, de același tratament trebuie să beneficieze orice cetățean, de la vlădică la opincă.

PNL crede cu tărie că dosarele trebuie discutate în instanță, și nu în Parlament. Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator George Dircă, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi, Domnule președinte al Senatului,

Ne aflăm într-un moment pe care atitudinea din ultimele luni a colegilor senatori din Comisia juridică îl făcea să pară tot mai îndepărtat, momentul votului în plen, la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție de formulare a cererii de efectuare a urmăririi penale împotriva domnului Călin Popescu-Tăriceanu.

O jumătate de an, domnule Tăriceanu, președintele Senatului a trăit într-o bulă scutită de principiul constituțional potrivit căruia niciun cetățean nu este mai presus de lege. Luni întregi, cererea Parchetului, împreună cu 17 volume pline de dovezi într-o speță ce cuprinde suficiente probe privind acuzații că ați luat o șpagă de 800.000 de dolari, a fost îngropată de colegii de coaliție ai dumneavoastră într-un fișet metalic de la etajul 5.

Sigur, nu știu dacă suma e una importantă pentru dumneavoastră – și nici pentru amicii din alianță –, dar știu că pentru noi e important ca justiția să fie înfăptuită de către magistrați în sala de judecată, nu de către parlamentari în comisii sau în plenul Senatului.

Acesta este motivul pentru care ne-am opus tergiversărilor din Comisia juridică, arătând că rolul nostru constituțional nu e acela de a bloca demersurile judiciare, ci să facilităm aflarea adevărului cât mai rapid.

Pentru domnul Popescu-Tăriceanu, un domn cu aspirații prezidențiale până nu de mult: nu știm în ce măsură modestia electorală a ALDE din 26 mai nu v-a făcut să vă răzgândiți. Este esențial să avem concluzia și a scăpa cât mai repede de aceste acuzații. Pentru noi, toți ceilalți, este vital să știm dacă cel de-al doilea om din statul român, dacă omul care ar putea conduce interimar România în anumite situații extraordinare și, având în vedere persoana, nefericite este sau nu dincolo de orice suspiciune de primire de mită în perioada în care a fost premier al României și a achiziționat milioane de licențe la prețuri supraevaluate.

Vă considerați o victimă persecutată politic pentru că, în calitate de senator, ați promovat mai multe proiecte de lege precum desecretizarea protocoalelor sau instituirea unui mecanism de răspundere pentru magistrați. Atenție, toate au fost declarate neconstituționale!

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Am luat cuvântul la sfârșit special, să aud ce au de spus cei care vor să se pronunțe în cunoștință de cauză cu privire la speța dedusă votului plenului Senatului și am constatat, din păcate, că nu s-a depășit faza politică. Am auzit că există o acuzație de „luare de șpagă” și nu m-aș fi așteptat ca un profesionist al dreptului, cu pretenții profesionale, să folosească acest termen, care n-are niciun fel de legătură cu rigoarea profesională, n-are niciun fel de legătură cu Codul penal și, în general, nu ar trebui să fie folosit la nivelul dezbaterii în plenul Senatului.

Dar aș vrea să fac o precizare: solicitarea transmisă de DNA, cuprinsă în 73 de volume, însumează peste 18.000 de pagini. Am fost curios să văd, în această perioadă, în afară de membrii Comisiei juridice, cine dorește să decidă în plenul Senatului în cunoștință de cauză.

S-a făcut aici trimitere la egalitatea de tratament în fața legii. Dacă ar fi o problemă cu legea, n-aveți decât s-o atacați la Curtea Constituțională, să constatați neconstituționalitatea unei dispoziții legale care instituie această procedură, și nu de acum, ci din anul 1999, de pe vremea guvernării CDR, în mandatul președintelui României Emil Constantinescu. Cu alte cuvinte, nimeni din această sală nu poate invoca lipsa de pregătire juridică, lipsa de informații pe parcursul celor șase luni (cât a stat acest dosar la dispoziție) ca să spună: „Am votat politic.” Abia asta este, stimați colegi, imixtiunea politicului în justiție, când invocați votul din 26 mai ca să luați o decizie care are efect juridic în materie procesual penală. Pentru că, în fapt, dacă nu v-au spus colegii dumneavoastră – și mă refer la cele două partide care au vorbit deja –, există o dispoziție expresă în Codul de procedură penală care vorbește de „autorizarea” sau „încuviințarea” organului desemnat de lege. În faza aceasta ne aflăm.

Nu ați văzut dosarul, invocați și faptul că nu sunteți de specialitate, dar cereți, proactiv, urmărirea penală a unei persoane ca să vedem dacă este vinovată sau nu. Nu e vorba despre asta. Nu e vorba că trebuie să verificăm dacă o persoană este vinovată sau nu. Poate că ar fi fost nevoie și de alte dovezi, poate că ar fi fost nevoie ca susținerea DNA, cum că s-ar fi primit mită, că s-ar fi pretins mită, să fie dovedită de documente, nu să fie presupusă printr-o serie de deducții iraționale și ilogice.

## Mulțumim, domnule senator.

Deoarece nu mai sunt alte intervenții, conform solicitării, îl invit la microfon pe domnul senator Călin PopescuTăriceanu, președintele Senatului, pentru intervenția de la sfârșitul dezbaterilor.

## Dragi colegi senatori,

Am ascultat cu atenție intervențiile care precedă prezența mea la pupitru. Și vreau să-i atrag atenția domnului senator de la USR, care a făcut aici acuzații pe care nici măcar procurorii nu au îndrăznit să le formuleze, că aceasta spune mult despre spiritul care vă animă.

Dragi colegi, din păcate, cel mai pervers efect al acestui gen de dosare este subminarea democrației în România. De ce? Pentru că acest gen de dosare îi îndeamnă pe alegători, pe cetățeni, să nu mai aibă încredere în Parlament, pentru că – nu-i așa? – sunt toți o gașcă de corupți, Guvernul e o turmă de neputincioși, iar primarii nu fac altceva decât să-și urmărească propriile interese. Și atunci urmarea firească este: de ce mai avem nevoie de un Parlament costisitor, când putem fi conduși de 100 de procurori vânjoși și de 200 de securiști noi, care pot să-l manevreze pe președinte cum doresc? Așa începe sfârșitul democrației, iar părinții și bunicii voștri sunt convins că au văzut asta prin anii ʼ50, iar acum este, probabil, rândul nostru să dăm piept cu ei. Doamnelor și domnilor senatori, aș vrea să vă descriu puțin care este situația de fapt.

Guvernul României a făcut pe parcursul anilor 2007–2008, când conduceam acest guvern, demersurile necesare pentru intrarea în legalitate cu privire la folosirea de către instituțiile publice a licențelor software Microsoft.

În anul 2004 a fost semnat de către Guvernul condus de predecesorul meu, domnul Năstase, un contract comercial între Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, și firma Microsoft – Irlanda, reprezentată de Fujitsu Siemens. Prin acest contract, România se obliga să inventarieze și să plătească licențele Microsoft care se folosesc sau se vor folosi în instituțiile publice. Primul act adițional care face o numărare a acestor licențe este făcut tot de Guvernul care m-a precedat, la sfârșitul anului 2004.

În continuare, secretarul general al Guvernului avea obligația să centralizeze în fiecare an noile licențe folosite și să propună acte adiționale la contract. Din cauza faptului că Secretariatul General al Guvernului nu are capacitatea și expertiza de a face acest lucru, în anii 2005–2006 nu s-a întâmplat nimic în acest contract, fapt care, evident, a nemulțumit companiile implicate. Atât eu, ca prim-ministru, cât și secretarii generali ai Guvernului am primit nenumărate solicitări și somații de la Microsoft sau Fujitsu pentru a intra în legalitate cu utilizarea licențelor.

## Distinși colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, iar votul este secret și se exprimă cu bile.

Totodată, la art. 161 alin. (7) din Regulamentul Senatului se prevede expres că hotărârea privind cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Potrivit dispozițiilor regulamentare, constatarea rezultatului votului și întocmirea procesului-verbal se fac de către o comisie constituită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Urmează, așadar, să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Rog grupurile parlamentare să prezinte propunerile nominale pentru comisia de numărare a voturilor.

Grupul parlamentar al PSD, domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PSD îl propune pe domnul senator Liviu Lucian Mazilu pentru a face parte din comisia de numărare a voturilor.

Mulțumesc.

Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al PNL.

Grupul PNL îl propune pe domnul Mario Ovidiu Oprea pentru comisia de numărare a voturilor.

Are cuvântul liderul Grupului parlamentar al USR.

Grupul parlamentar al USR îl propune pe domnul senator George Dircă.

Grupul parlamentar al ALDE. Domnule senator Sibinescu, vă rog.

Grupul parlamentar al ALDE îl propune pe domnul senator Niță Ilie.

Și Grupul parlamentar al UDMR. Vă rog.

Grupul parlamentar al UDMR îl deleagă pe domnul senator Császár Károly.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Stimați colegi, vă

Stimați colegi,

Urmează să exercităm votul.

În acest sens, vă reamintesc procedura de vot secret cu bile, prevăzută la art. 137 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, respectiv bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru cererea de efectuare a urmăririi penale față de președintele Senatului, domnul senator Călin PopescuTăriceanu, fost prim-ministru al României, în Dosarul nr. 532/P/2018 al Direcției Naționale Anticorupție; bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot „contra”. De asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă „abținere”.

Începem procedura de vot.

Îl rog pe domnul secretar Ganea Ion să înceapă cu membrii Guvernului, nu înainte ca domnii chestori să vină pentru înmânarea bilelor pentru exercitarea votului.

Domnii chestori!

Dacă se poate și un domn chestor din partea opoziției.

Rog, un chestor din partea opoziției. Vă rog să începeți, domnule secretar.

## **Domnul Ion Ganea:**

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Dați-mi voie să prezint mai întâi lista membrilor Guvernului. Andronescu Ecaterina – prezentă

Păi nu mergeți la vot?

Domnul senator, domnul ministru Bădălău Niculae Domnul ministru, domnul senator Breaz Valer Daniel

Mai repede.

Doamna ministru Dan Carmen Daniela Domnul ministru Deneș Ioan Domnul ministru Ilie Viorel

Domnul ministru, domnul senator Leș Gabriel Beniamin

Poftiți la vot! Mai repede.

Domnul ministru Matei Constantin Bogdan Domnul ministru Meleșcanu Teodor Viorel Prezent. Domnul ministru Oprea Ștefan Radu Prezent.

Domnul ministru al finanțelor Teodorovici Eugen Orlando Prezent. Poftiți la vot!

Domnul Chisăliță Ioan Narcis – prezent Domnul senator Mihai Fifor

În continuare dau lista... dau prezența la vot a senatorilor prezenți în sală.

Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – prezentă

Poftiți. Mai repede la vot!

Arcaș Viorel Avram Nicolae Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – prezent Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Băsescu Traian – absent Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – absent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Poftiți la vot! Cadariu Constantin Daniel – prezent Caracota Iancu – prezent Cazan Mircea Vasile Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – prezent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – absent Costoiu Mihnea Cosmin – prezent Poftiți la vot! Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela Cristina Ioan – prezent Császár Károly Zsolt – absent Cseke Attila Zoltan – absent Dan Carmen Daniela – prezentă Am strigat-o. Nu răspunde.

Dănăilă Leon. Parcă era în sală, domnul senator. Domnul Dănăilă Leon, prezent.

Deneș Ioan Derzsi Ákos – prezent

Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – prezentă Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – prezent Dumitrescu Iulian – prezent

Cine? Nu e prezent, da? O secundiță. Fălcoi Nicu – absent Dunca Marius Alexandru – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – absent Fenechiu Cătălin Daniel Parcă era în sală domnul Fenechiu. Prezent. Fifor Mihai Viorel – prezent Filipescu Răducu George – prezent Subsemnatul, Ganea Ion – prezent O să merg la vot. Ghica Cristian – prezent Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Doamna Gorghiu, prezentă. Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – prezentă Ilea Vasile – prezent Ionașcu Gabi Iordache Virginel – absent Iriza Scarlat – prezent László Attila – absent Leș Gabriel Beniamin L-am strigat, e prezent. Lungu Dan – prezent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu – prezent Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – absent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – prezent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie La vot.

Novák Csaba Zoltán – absent Oprea Mario Ovidiu – prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – prezentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – absent Pop Liviu Marian – absent Popa Cornel – prezent Prezent, prezent. Spuneți „prezent”. Popa Ion – prezent

Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – prezent Preda Radu Cosmin Preda Radu e prezent?

Pop Liviu Marian, încă o dată. Nu răspunde. L-am trecut absent.

## **Domnul Liviu Marian Pop**

**:**

Aici sunt. Deloc nu vreți să mă vedeți. Deloc.

## **Domnul Ion Ganea:**

Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian L-am trecut, e prezent. Romașcanu Lucian, al treilea pe listă – prezent. Rotaru Ion – prezent Ruse Mihai – prezent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – prezentă Sibinescu Ionuț – prezent Silistru Doina – prezentă Simionca Ioan – absent Smarandache Miron Alexandru – absent Soporan Aurel Horea – absent Stan Ioan – prezent Stănescu Paul – prezent Stângă George Cătălin – prezent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – prezent Talpoș Ioan Iustin – absent Tánczos Barna – absent Toma Cătălin Dumitru – prezent Toma Vasilică

Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – absent Țapu-Nazare Eugen – prezent Țuțuianu Adrian – absent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel Prezent, camarade. Vulpescu Ioan E prezent? Să-l văd. Wiener Adrian E prezent.

Și ultimul, Zamfir Daniel Cătălin, care este absent. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Înainte de a lua o scurtă pauză, dați-mi voie să fac următorul anunț.

Moțiunea simplă depusă în ședința plenului de astăzi va fi dezbătută în ședința Senatului din data de 11.06.2019, de la ora 16.00.

De asemenea, în vederea respectării prevederilor regulamentare, moțiunea va fi comunicată către Ministerul Afacerilor Externe și către Comisia pentru politică externă, pentru întocmirea unui aviz, conform art. 166 alin. (3) din Regulamentul Senatului.

Distinși colegi, luăm o scurtă pauză pentru numărarea voturilor.

Invit comisia de numărare a voturilor în Sala „Constantin Stere”, pentru a-și exercita atribuțiile.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi, dau cuvântul domnului senator Mazilu, pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului.

Mulțumesc, doamna președintă.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru în perioada 28 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, în Dosarul nr. 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție

Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de către senatori, prin vot secret cu bile, asupra formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru în perioada 28 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, în Dosarul nr. 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, s-au constatat următoarele:

- numărul total al senatorilor: 136;

- senatori prezenți: 110;

- numărul total al votanților: 110, din care:

- voturi pentru: 38;

- voturi contra: 71;

- abțineri: 1;

- voturi nule: 0.

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, nu a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu cele ale art. 161 alin. (7) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările ulterioare, Senatul nu cere urmărirea penală a domnului senator Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru în perioada 28 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, în Dosarul nr. 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere rezultatul votului consemnat și prezentat în procesul-verbal de către domnul senator Mazilu, dați-mi voie să dau citire Hotărârii privind cererea de urmărire penală a domnului senator Călin Constantin Anton PopescuTăriceanu, fost prim-ministru.

Având în vedere adresa nr. 2.666/C/2018 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind solicitarea formulării cererii de urmărire penală a domnului senator Călin Constantin Anton PopescuTăriceanu, fost prim-ministru,

ținând cont de dezbaterile din cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări consemnate în raportul nr. XIX/85/2018 din 3.06.2019,

în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 161 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul hotărăște să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Călin Constantin Anton PopescuTăriceanu, fost prim-ministru în perioada 28 decembrie 2004 – 22 decembrie 2008, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 532/P/2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința de astăzi, 3 iunie 2019, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Doamnelor și domnilor senatori, declar închisă ședința de astăzi a Senatului.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218401]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 70/14.VI.2019 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei