Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 27 mai 2020 · monitorul.ai

25 · committee membership

Supunerea la votul final a: – moțiunii simple inițiate de 93 de deputați (MS 2/2020; adoptată prin vot electronic la distanță); – Proiectului de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România (PHCD 18/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (PL-x 192/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kübekháza (Ungaria) (PL-x 293/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (PL-x 288/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional „Carol I” (PL-x 177/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (PL-x 196/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență (PL-x 257/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult (PL-x 223/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 473/2014; respins prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 559/2017; respins prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului penal, a parlamentarilor și a Președintelui României (Pl-x 289/2015; respinsă prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 406/2015; respins prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative privind grațierea unor pedepse privative de libertate (Pl-x 158/2015; respinsă prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 288/2017; respins prin vot electronic la distanță); – Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 356 din 30 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iunie 2018 (PL-x 456/2017/2018; respinsă legea prin vot electronic la distanță); – Propunerii legislative privind modificarea art. 93[1] din Legea educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 140/2020; respinsă prin vot electronic la distanță) 26. Informarea privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: 41–55 – Legea privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (PL-x 192/2020; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (PL-x 288/2020; adoptată în procedură de urgență); – Legea pentru deschiderea de către Guvernul României a tratativelor diplomatice pentru încheierea unui acord cu Republica Ungaria privind deschiderea punctului internațional de trecere a frontierei Beba Veche (România) – Kübekháza (Ungaria) (PL-x 293/2020; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind aprobarea obiectivului de investiții Spitalul Militar Regional „Carol I” (PL-x 177/2020; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult (PL-x 223/2020; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (PL-x 196/2020; adoptată în procedură de drept comun); 27. – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență (PL-x 257/2020; adoptată în procedură de urgență); – Legea pentru modificarea art. 260 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (PL-x 120/2020; adoptată în procedură de urgență); – Legea privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale (PL-x 751/2018; adoptată în procedură de drept comun) Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Nicolae Miroslav Petrețchi – prezentarea apelului Uniunii Ucrainenilor din România la responsabilitate și la respectarea recomandărilor autorităților statului; – Georgeta Carmen Holban – declarație politică intitulată „Guvernul este obligat să prezinte transparent toate achizițiile făcute sub masca stării de urgență”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având titlul „«Guvernul minciună» trebuie să plece!”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică intitulată „Comunism și COVID”; – Constantin Codreanu – pledoarie în favoarea susținerii unui set de proiecte legislative extrem de importante pentru românii din afara granițelor țării; marcarea Zilei românilor de pretutindeni; – Nicolae Daniel Popescu – declarație politică având ca temă „generațiile de elevi din Suceava al căror viitor riscă să fie distrus de incapacitatea guvernanților, incapacitatea și incompetența autorităților locale de a asigura echipamentele necesare elevilor pentru participarea la cursurile online”; – Lavinia Corina Cosma – declarație politică despre mafia trufelor; – Florinel Stancu – declarație politică intitulată „Investiți în sistemul public de sănătate și în programe de prevenție, nu în spitale private, inaccesibile tuturor românilor”; – Camelia Gavrilă – declarație politică având titlul „Telemunca și munca la domiciliu – sensuri, implicații, evoluții actuale”; – Biro Zsolt Istvan – declarație politică intitulată „Demnitatea umană și drepturile fundamentale nu pot fi suspendate”; – Mihai Weber – declarație politică intitulată „Guvernul PNL falimentează România!”; – Cristina Burciu – declarație politică având titlul „Școala românească a făcut față cu brio pandemiei cu noul coronavirus”; – Vasile Cristian Achiței – declarație politică cu titlul „Eliberat de sub sinistra guvernare a PSD-iștilor, un întreg județ poate să respire”; – Eugen Bejinariu – declarație politică intitulată „Guvernul PNL gestionează dezastruos pandemia”; – Dănuț Bica – declarație politică cu tema „2020, anul autostrăzii Pitești–Sibiu, cel mai așteptat proiect de infrastructură rutieră din România”; – Biró Rozálya Ibolya – intervenție referitoare la Ziua Europei; – Petru Bogdan Cojocaru – declarație politică intitulată „Guvernul PNL lasă elevii, în prag de examene, fără măști! Suntem pe cont propriu!”; – Marius Constantin Budăi – declarație politică: „Liberalii au călcat democrația în picioare prin menținerea lui Cîțu în Guvern, care a fost demis de două ori de Parlament pentru incompetență și iresponsabilitate!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică: „Legea PSD pentru sprijinirea familiilor medicilor care au tratat pacienții cu COVID a intrat în vigoare! Respect pentru medici și întreg personalul medical!”; – Vasile Cîtea – declarație politică intitulată „Limita maximei incompetențe”; – Maricela Cobuz – declarație politică: „Guvernul PNL trebuie să le asigure condiții pacienților din spitale”; – Costel Lupașcu – declarație politică intitulată „Trebuie să avem drepturi egale pentru lucrătorii români în UE!”; – Elena Hărătău – declarație politică având tema „Salariații aflați în șomaj tehnic, susținuți prin acoperirea integrală a fondurilor”; – Giureci Slobodan Ghera – declarație politică: „Summitul UE–Balcanii de Vest, de la Zagreb, Croația, din 6 mai 2020”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică: „PNL duce țara în austeritate și criză prin lipsa de viziune pentru relansarea economiei. Nu vreți nici să faceți ceva bun pentru țară, dar nici să învățați de la specialiști, că de priceput este clar că nu vă pricepeți la nimic, ci doar la vorbe goale!”; – Ion Spânu – declarație politică intitulată „«România educată» de Iohannis și PNL”; – Cornel Itu – declarație politică intitulată „Guvernul Orban a distrus economia românească în timp record”; – Victoria Longher – intervenție având ca temă celebrarea unor sărbători ale polonezilor din întreaga lume; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „COVID-19 – pericolul lipsei de educație și gândire critică este mai mare decât boala în sine!”; – Mihaela Huncă – declarație politică având titlul „Elevii navetiști din clasele terminale sunt ignorați de ministrul educației, care pur și simplu îi lasă acasă pe perioada sesiunilor de pregătire pentru bacalaureat și evaluare națională: mersul la școală nu reprezintă un motiv pentru care o persoană poate părăsi localitatea în perioada 2–12 iunie, iar internatele nu sunt pregătite pentru găzduirea elevilor”; – Mihai Niță – declarație politică intitulată „Orice lege care încalcă drepturile omului este, în esență, nedreaptă și tiranică”; – Neculai Iftimie – declarație politică intitulată „Libertate _vs_ acceptarea inacceptabilului”; – Laurențiu Nistor – declarație politică având titlul „Guvernul (Co) – VID – fără teste, pensii mărite și alocații dublate”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – declarație politică având ca subiect viața copiilor instituționalizați în forme de tip rezidențial în sistemul de protecție din România; – Dumitru Oprea – declarație politică având ca subiect „Un plan pentru o Uniune Europeană mai puternică”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „Legea PSD de interzicere pe 10 ani a exportului de buștean a fost promulgată!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică având titlul „În timp ce PSD se ocupă doar cu specula politicianistă, Guvernul PNL este preocupat de relansarea economică și de siguranța românilor”; – Viorel Stan – declarație politică având ca temă „Ceva banal: o școală ca o școală”; – Nicoleta Cătălina Bozianu – declarație politică intitulată „Guvernul trebuie să salveze producătorii agricoli, prin acordarea de ajutoare de stat!”; – Costin Sebastian Moise – declarație politică intitulată „Avem nevoie de o hartă a riscului în România. Se impune testarea în masă a populației pentru SARS-CoV-2”; – Florin Claudiu Roman – declarație politică având titlul „Economia României poate fi relansată prin investiții susținute în infrastructură!”; – Victor Paul Dobre – declarație politică intitulată „Refacerea și extinderea lucrărilor de irigații – o necesitate vitală pentru agricultura județului Galați”; – Florică Ică Calotă – declarație politică intitulată „Agricultură _versus_ pandemie”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică cu titlul „Românii întorși acasă ar trebui să contribuie la relansarea economiei românești!”; – Ioan Balan – declarație politică intitulată „«Fabricat în România» trebuie să fie un obiectiv național pe termen lung!”; – Nicolae Giugea – declarație politică: „Ceea ce nu s-a realizat în 30 de ani se așteaptă astăzi de la Guvernul PNL!”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Un exercițiu de imaginație, nu de imagine: cum ar fi arătat România în vremea pandemiei cu un guvern condus de PSD?”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică având ca subiect „Măsuri propuse de Guvernul PNL în domeniul agriculturii, în vederea susținerii fermierilor”; – Florica Cherecheș – declarație politică: „Educația nu se oprește niciodată!”; – Nicu Niță – declarație politică despre „Măsuri pentru agricultură pe timpul pandemiei de COVID-19”; – Ionuț Simionca – declarație politică: „Domnule Orban, nu le mai dați PSD-iștilor motiv să vorbească despre incompetența Guvernului!”; – Bogdan Iulian Huțucă – declarație politică cu titlul „Achităm românilor restanțele PSD – primele trei spitale regionale!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Medicii de familie au nevoie de respect și apreciere!”; – Tudorița Lungu – declarație politică cu titlul „Educația, comportamentul responsabil, sănătatea românilor și relansarea economiei sunt prioritățile momentului, nu schimbarea Guvernului!”; – Daniel Olteanu – declarație politică: „Domnule ministru Cîțu, pentru o viață economică sănătoasă în județul Vaslui după pandemie, apăsați acum tasta «Enter» pentru investiții!”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca temă „Programe de succes ale Guvernului Iohannis–Orban”; – Mirela Furtună – declarație politică cu titlul „USR și sifonatul banilor publici”

472 de discursuri

Ion Marcel Ciolacu
#21971
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
## Haideți!
## Bună dimineața!
Aș dori, liderii de grup, dacă doriți...
Ion Marcel Ciolacu
#22095
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 177 online și 52 în sală.
Ordinea de zi pentru astăzi și programul de lucru au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei.
Astăzi vom dezbate inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, iar la încheierea dezbaterilor vom avea votul final electronic la distanță. După votul final, continuăm lucrările Camerei cu ședința consacrată declarațiilor politice și cu Biroul permanent al Camerei Deputaților.
Potrivit prevederilor regulamentare, ședința Camerei se desfășoară prin mijloace electronice.
Intrăm pe ordinea de zi și vă aduc la cunoștință deciziile Comitetului liderilor.
Respectiv, la punctul 4 – PL-x 288/2020...
Vă rog, stafful tehnic...
PL-x 288/2020 se scoate de pe ordinea de zi.

Ion Marcel Ciolacu

#32498

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc.

Dragi colegi,

În primul rând, salut inițiativa domnului Ponta. Cred că ideea unei comisii speciale a Camerei Deputaților pentru sportul românesc este bine-venită.

Sunt aici nu pentru a vorbi despre necesitatea sprijinului sportului profesionist din România, ci pentru a vorbi de sprijinul echipelor de copii și juniori și de sprijinul sportului de masă. Fără un sport de masă puternic și fără sprijinirea echipelor și a centrelor de copii și juniori nu avem nicio șansă în elita mondială la sporturi la care altădată eram pe podiumul olimpic.

Marile performanțe ale sportului românesc au venit în sporturi care au o bază largă de selecție. Marii fotbaliști, marile gimnaste, marii handbaliști, scrimeri, canotori, boxeri și tenismenii României nu au apărut în sport la vârsta majoratului. Nu, toți au fost descoperiți de mici, pe maidane, pe terenurile sau în sălile de sport ale școlilor generale.

În ultimii ani, zona copiilor și a juniorilor a primit cea mai puternică lovitură. Nu există o lege a sportului clară pentru cei care doresc să investească sau să sponsorizeze activități sportive. Nu beneficiază de destule motivații, de scutiri de taxe și de impozite.

Iar situația din fotbal este simbolică pentru starea sportului românesc. România construiește în acest moment stadioane moderne pentru fotbalul românesc. Și le știm cu toții – stadionul Steaua, stadionul Rapid, stadionul Arcul de Triumf. Care se alătură altor stadioane deja existente, cum este Stadionul Național, Cluj Arena sau Stadionul Oblemenco.

Problema însă este că, pe măsură ce avem stadioane din ce în ce mai frumoase și mai moderne, avem sportivi din ce în ce mai puțin competitivi la nivel global. Marile performanțe ale echipelor de club din a doua jumătate a anilor ’80, dar mai ales performanțele echipei naționale din anii ’90 s-au datorat, în mare măsură, unor centre de copii și de juniori, precum „Luceafărul”, ce a dat fotbalului românesc jucători fabuloși, cum a fost Miodrag Belodedici.

De aceea, dragi colegi, vă invit să pornim un amplu proiect de construcție de terenuri de sport, în cartiere, în parcuri și, în general, în orice spațiu liber care poate fi identificat în comunități.

Vă invit să luăm modelul prietenilor noștri americani, care construiesc terenuri de baschet aproape la fiecare colț de stradă. Putem face la fel. Costurile nu sunt mari și pot fi suportate atât din bugetul central, cât și din cel local.

Educația sportivă nu se construiește de pe o zi pe alta. E nevoie de timp, de determinare, de investiții și, mai ales, de foarte multă răbdare. La final însă vom avea generații de copii mai sănătoși, generații de copii care vor face performanță pentru România, generații de sportivi care, la rândul lor, îi vor putea atrage către mișcare și pe alți copii. Așa cum au făcut-o, la vremea lor, Nadia, Năstase – Ilie, nu Adrian – sau Hagi și alții.

Cu siguranță, vor fi unii care vor invoca costurile.

Da, vor fi costuri, însă, în final, vom avea o populație mai sănătoasă, capabilă inclusiv de performanțe economice mai mari și – cel mai important – vom avea o populație fericită. Mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#37047

H=1V=1L=2

**:**

Bună ziua, domnule președinte! Vă mulțumesc că îmi dați cuvântul.

Am cerut înainte de a intra în ordinea de zi... V-am cerut să-mi dați cuvântul pe procedură. Probabil ați omis. Mi-ați spus că-mi dați cuvântul după votul exprimat legat de amânări.

Eu nu sunt de acord și nu există un acord, din punctul meu de vedere, ca lider al Partidului Mișcarea Populară, pentru a fi exclus de pe ordinea de zi punctul 18, Pl-x 478/2017, privitor la Propunerea legislativă legată de consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. Pentru că la 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși peste 40.000 de români, care aveau o singură vină – nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară.

De aceea, domnule președinte, eu cred că acest proiect din 2017 – repet, 2017 – nu are de ce să fie întors la comisie. Cu atât mai mult cu cât s-a dezbătut în Comisia pentru drepturile omului și explicit i s-a cerut reprezentantului UDMR din comisia raportoare să precizeze, în cursul ședinței de ieri dacă are de făcut, de adus modificări acestui proiect de lege. A spus că nu are niciun fel de modificare.

Prin urmare, de ce să se întoarcă la comisia raportoare, vă întreb? De ce nu doriți să dezbatem și să respingem astăzi, așa cum am cerut, iar Comitetul liderilor a aprobat luni dezbaterea acestui proiect și respingerea sa? Este un proiect umilitor pentru români, care denotă șantajul politic, presiunile făcute de UDMR, și se dorește să fie din nou pus în sertar, în așteptare. În așteptarea unui moment prielnic pentru a fi adoptat, pentru ca UDMR să configureze o majoritate.

De aceea, vă solicit, imperativ și cu tot respectul pe care vi-l port, să supuneți rămânerea pe ordinea de zi a acestui proiect la votul plenului, pentru că, altminteri, nu există un acord al liderilor.

Ion Marcel Ciolacu

#48700

H=1V=0L=2

**:**

## Stimați colegi,

Vă spuneam că este un proiect de act normativ extrem de important în acest context, pentru că ne aflăm într-o situație de criză, o criză majoră, care afectează dramatic economiile statelor lumii, în special economiile, din ce vedem, ale Uniunii Europene, afectând și înregistrându-se deficite bugetare, până în prezent, între 12 procente și 28 de procente. Toate statele lumii au constrângeri în acest sens, unele înregistrând chiar 43%.

Noi însă vorbim de necesitatea, într-o astfel de situație, de solidaritate, de coerență în planul de măsuri propus pentru relansare, atenuarea acestei diminuări și constrângeri, dar și de relansarea activității economice.

Între timp au apărut și primele sinteze ale activităților, la nivelul Uniunii Europene, privind programele de relansare la nivelul statelor membre. Surpriză! România nu apare în aceste programe. Nu apare! Deși este membru al Uniunii Europene, nu o regăsim în setul de măsuri sintetizat la nivelul statelor membre.

2. Totuși până în prezent Guvernul actual a reușit să piardă 35 de miliarde de euro. Am reușit să angajăm credite pe termen lung, guvernamentale, cu dobânzi de 4,83%, în condițiile în care Bulgaria înregistrează dobânzi de 1,2%, Olanda – 0,22%, Danemarca – 0,21%, Germania – minus 0,21% sau cazul Austriei – minus 0,06%.

Deci ne împrumutăm la niveluri de dobânzi de 20 de ori mai mari, în condițiile în care, în același interval de timp, am reușit să plătim o factură la energie de două ori mai mare decât în Portugalia, Franța, Spania și cu 30% mai mare decât în Germania, Austria, Olanda, Belgia. Și suntem pe locul 2 ca nivel maxim de preț în Europa, după Polonia. Plătim mai mult decât Bulgaria, decât Ungaria, care nu au capacități de producție la nivelul României.

La gaze naturale au scăzut prețurile. Astăzi, în hubul din Austria prețul este de 4,7 euro/MWh. Media pe primele cinci luni în România este de 14 euro. 14 euro! Deci mai mult de 350%!

Despre ce program de relansare a activității economice am putea să mai vorbim dacă din start am omorât toată competitivitatea, crescând prețurile atât de mult, la niveluri atât de mari? Putem noi să concurăm cu competitivitatea

tehnologiei germane, austriece, franceze? Până și Portugalia... Iată, plătim dublu față de ei.

Ei, acest set de măsuri... Dacă vedeți, un prim demers a fost aprobat de comisiile noastre și pus în dezbatere, atrăgând atenția că Programul IMM INVEST nu funcționează. Am atenționat atunci că n-am făcut altceva decât să oferim un instrument băncilor. Bănci care au început să pună condiții firmelor aflate în dificultate, cărora li se adresează programul. Ele sunt în dificultate, iar băncile vin cu un set de măsuri colaterale, de garantare colaterală, și pun condiții de genul de la 400.000 în sus.

Păi pe cei mai mici, cărora ne adresăm și pe care vrem să-i susținem, deci, pur și simplu, îi elimină din start sistemul bancar.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, este momentul ca absolut toată lumea, toate grupările politice, toate partidele să înțeleagă că acest program de relansare economică și setul de măsuri necesar sunt valabile pentru toate partidele, trebuie să fie transpartinice, nu au legătură cu o culoare sau alta.

Nu sunt soluții? Sunt soluții extraordinare pentru România. Este cel mai oportun moment de lansare a unui plan de acțiune în favoarea acestei țări, susținut de European Green Deal, actualizat și ranforsat acum, precum și prin planurile naționale integrate de acțiune, în care energia devine motorul principal pe toate domeniile.

Și, atunci, ce domenii am avea pentru care trebuie să ne adresăm imediat? Unde avem cele mai mari costuri și cea mai mare risipă? Clădirile. Nu se poate face un program imediat de desfășurare a activităților, de renovare, reabilitare și izolare termică a clădirilor în România? Și acești bani, care acum sunt aruncați pe fereastră, să poată fi dedicați?

Transporturile, producția de energie, agricultura, industria. Și, în cadrul industriei, stimați colegi, acum, astăzi, la Uniunea Europeană, marile grupuri industriale cer Uniunii Europene să pună accent special pe un program de măsuri de investiții susținute direct din fondurile europene pentru energie regenerabilă, pentru eficiență energetică, pentru producție de hidrogen.

Poate România să se înscrie în aceste programe? Sunt cele mai prioritare.

România astăzi are gaze naturale cu care își acoperă, acum, în această perioadă, 100% consumul. Ba, mai mult, poate să valorifice această energie produsă de hidrogen prin institutul național de la Râmnicu Vâlcea și să convertească hidrogenul și să alimenteze clădirile care nu au azi rețele de distribuție de gaze și nu mai primesc banii necesari.

Deși ați spus că vor primi, vă anunț oficial: nu vor mai primi niciun euro de la Uniunea Europeană pentru susținerea dezvoltării distribuțiilor de gaze. Dar vor primi pentru dezvoltarea distribuțiilor de hidrogen, prin conversia gazelor naturale.

Tehnologia este matură, este disponibilă; avem institutele de specialitate; putem să ne adresăm acestor localități și în special clădirilor din România. Sunt peste 90.000 de construcții în această țară care nu au alimentare cu energie electrică.

Deci iată – doar foarte puțin, foarte pe scurt – câte măsuri pot fi luate imediat de noi, toți, ca să relansăm activitatea economică, care se află în cădere în fiecare zi.

Ca atare, acest program, stimați colegi, vine și adaugă printr-un set de măsuri propus întregului mediu economic de colegii din Partidul Social Democrat. Și vă propunem să le susțineți și dumneavoastră.

Mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#56300

**:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Din păcate, o să încep prin a spune că nu mă așteptam să aud diverse remarci referitoare la acest proiect care, de fapt, n-au niciun fel de legătură cu proiectul. Despre Uniunea Europeană, nemți, austrieci, care nu ne lasă să ne dezvoltăm. Când, de fapt, problema este aici, în România, și ține de guvernele care au fost la conducere în ultimii 30 de ani.

Dar nu vreau să mai intru în detalii, pentru că s-au spus niște lucruri care totuși n-au legătură cu proiectul acesta. În altă ordine de idei, acest proiect vine să modifice grila de punctaj după care se acordă finanțarea în Programul „Start-up Nation”.

De altfel, am reușit să corectez, în Comisia pentru industrii, prin amendamente, și unele aberații din acest proiect, prin care cei fără studii superioare erau dezavantajați

în grila de punctaj. Culmea, aceste amendamente, aceste propuneri au venit chiar din partea PSD.

Noi, USR, susținem antreprenoriatul și înțelegem foarte bine nevoile întreprinzătorilor români.

Într-adevăr, foarte mulți oameni au aplicat la acest proiect Start-up Nation. Unii dintre ei au obținut și finanțare. Și foarte bine că au făcut-o.

Au existat și multe anomalii, la care trebuie să ne uităm, cu start-upuri care au obținut finanțare și care apoi au fost vândute pe OLX, pe diverse alte platforme.

Pe de altă parte, atragem atenția că antreprenorii români au nevoie de mult mai mult decât finanțarea de la stat. Au nevoie de eliminarea birocrației, au nevoie să nu mai piardă zile din viață pe la ghișeele statului, au nevoie de stabilitate fiscală și de o simplificare a hățișului legislativ.

Aș vrea să nu vă faceți iluzii, stimați colegi politicieni, și să țineți bine minte cu toții: antreprenoriatul nu stă într-un program de finanțare de la stat, ci în crearea unei culturi că și în România se poate, că e simplu să-ți pui o idee de afaceri în aplicare, că nu trebuie să obții tone de avize și de autorizații de funcționare, după care trebuie să stai luni de zile, timp în care îți toci nervii pe la ghișee, faci tot felul de adrese și funcționarii publici îți spun sfidător că nu se poate.

Aceasta este, de fapt, povestea multor oameni care încearcă zi de zi de zi să întreprindă în România și care, până la urmă, se lasă păgubași.

USR rămâne consecvent în misiunea sa de susținere a antreprenorilor români, care sunt coloana vertebrală a economiei românești și care împreună cu angajații din mediul privat duc în spate povara crizei prin care trecem. Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#60607

H=0V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Start-up Nation este un program inițiat de PSD în 2017, care și-a dovedit rezultatele. În cele două ediții derulate, aproape 20.000 de noi afaceri au fost lansate cu granturi de 44.000 de euro.

Este, în mod concret, cel mai mare program de sprijinire a antreprenorilor debutanți de după Revoluție.

Și desigur că dacă colegii de la celelalte partide adresează critici acestui program este pentru că el a fost derulat, finanțat și a ajuns la oameni. Ceea ce nu putem spune despre ceea ce se întâmplă astăzi în România. Astăzi, 27 mai, dacă un antreprenor ar vrea să lanseze o finanțare cu bani nerambursabili, nu ar avea ce program să acceseze.

Parlamentul, astăzi, este chemat să voteze îmbunătățiri la Start-up Nation, în vederea lansării celei de-a treia ediții, pentru că Guvernul PNL, din păcate, până astăzi, nu a fost în stare să pună nici măcar în consultare un ghid pentru Start-up Nation, ediția a treia.

După ce am auzit nenumărate critici la adresa acestui program – care, până la urmă, a finanțat și celebrul robot Escu, cu care președintele Iohannis s-a lăudat în vizitele sale în spitale, și este un program PSD-ist care a finanțat un echipament de robotică cu care președintele Iohannis se lăuda –, deci, după ce programul acesta a fost numit „pomanageală politică”, a fost criticat luni de zile, iar la jumătatea lui 2020 nu avem nicio viziune a Guvernului actual cu privire la relansarea acestui program. Și nici pe bani europeni nu avem niciun program de finanțare lansat, nici pentru companiile existente, cu vechime, nici pentru cei aflați la început de drum.

Așa încât – subliniind foarte clar că ceea ce aveți în proiectul de lege de astăzi reflectă consultări cu mediul de afaceri, derulate de fostul ministru al IMM-urilor, Radu Oprea; am participat și eu la consultările de la Brașov; criteriile de selecție pe care le-am pus în lege sunt rezultatul propunerilor făcute de cei care au lucrat, au accesat Start-up Nation sau au dorit să acceseze – vă invit să votăm această lege; îi invit pe președintele Iohannis să o promulge cu celeritate și pe Guvernul PNL și Ministerul Economiei să pună de urgență pe site ghidul spre consultare și să lanseze această sesiune.

Pentru că astăzi, în România, după trei ani în care s-au finanțat start-upurile la dimensiuni care nu au mai fost, practic, văzute în România în ultimii 30 de ani, astăzi în România nu mai există nicio astfel de oportunitate. Ceea ce este extrem de bizar pentru o țară condusă de un guvern de dreapta.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#65044

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este de dorit, ne dorim foarte mult să extindem sistemele de distribuție gaze. Acest lucru trebuia făcut din 2005.

În 2001–2004 noi am dublat numărul de consumatori la gaze naturale în România.

De la data respectivă până astăzi nu a mai crescut numărul consumatorilor decât în procente foarte mici, adică sub 3%.

Deci extinderea distribuțiilor de gaze este o necesitate. Din două motive – producția proprie de gaze din România, care are șanse să ajungă la 460 de milioane de barili, adică să devenim unul dintre cei mai mari jucători, adică numărul 2 la nivelul Uniunii Europene.

Dar trebuie să știm – colegul meu a spus-o aici – că se fac demersuri. Foarte bine că se fac. Însă sunt la nivel verbal. De ce sunt la nivel verbal? Pentru că s-a luat decizia: în cadrul Green Deal nu va fi susținută nicio investiție care se adresează petrolului, cărbunelui sau gazelor naturale. Și au fost introduse și gazele naturale și nuclearul. Gazele naturale pentru că sunt considerate un combustibil fosil și în continuare au o contribuție importantă la emisiile de dioxid de carbon.

Dar există o șansă, stimați colegi, extraordinară pentru România. Acolo unde avem gaze, zăcământ, cap de erupție, sondă de suprafață sau extremitatea, segmentul final al sistemului de transport sau al sistemului de distribuție, facem conversia în hidrogen, mergem mai departe cu conducte de polietilenă și facem distribuții de hidrogen din gaze naturale. Astăzi tehnologia este fezabilă, comparativă ca preț cu gazele naturale.

Vă rog să priviți la proiectul european care leagă, printr-o rețea finanțată 60% de Uniunea Europeană, Danemarca de Olanda și pune în evidență zăcământul de la Groningen ca model pentru celelalte state europene.

Câte zăcăminte are România, răspândite pe toată suprafața României? Avem 11.800 de kilometri de sistem de transport, 22.000 de kilometri de distribuție, deci putem să ne așezăm la capăt și să-i alimentăm cu hidrogen. Și suntem exact ce vrea Europa peste 40, 50, 60 de ani. Noi putem intra în acest program de acum și nimeni nu va mai spune că nu suntem cu energie verde 100%.

Aceasta este abordarea corectă, după părerea mea.

Și asta nu împiedică demersurile pentru acest an.

Dar să nu ne creăm iluzii. Dimpotrivă, să fim destul de aplicați și deștepți și să susținem de pe acum aceste tehnologii de conversie a gazului metan în hidrogen.

Ion Marcel Ciolacu

#71268

H=1V=0L=2

**:**

## Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Eu cred că această perioadă, pe care tocmai o traversăm, a demonstrat că este foarte important să existe posibilitatea ca cetățenii, în zonele de frontieră, să poată să aibă acces.

A fost o problemă pentru lucrătorii transfrontalieri, în momentul în care s-a decretat starea de urgență, să vină la lucru în România. Cetățenii români care s-au stabilit în zona de frontieră în Ungaria, respectiv cetățenii români care lucrau în zona de frontieră, de exemplu, în Ungaria. Sunt mii de astfel de cetățeni pe întreaga zonă transfrontalieră în cele patru județe. Și lucrurile au fost reglementate.

Trebuie să vă spun că în perioada de programare 2007–2013, pe zona transfrontalieră, au fost realizate 10 noi puncte de trecere a frontierei, asfaltate toate, care, din păcate, nu au fost deschise, pentru că România nu a intrat în spațiul Schengen – știm cu toții acest lucru –, dar care în această perioadă ne-ar fi fost de mare, mare folos, cu atât mai mult pentru afluxul de români care au venit în țară. Și am văzut cu toții imaginile de la Nădlac.

Noi vom putea susține inclusiv acest proiect, dar vă rog să fiți de acord să venim în sprijinul Guvernului și să adoptăm un proiect legislativ pentru toate cele 10 puncte de trecere a frontierei, pentru care am cheltuit zeci de milioane de euro, pe frontiera româno-maghiară, și în acest fel să venim în sprijinul celor care trăiesc în zona de graniță, pentru a le ușura traiul și accesul în România, respectiv Ungaria, pe de o parte.

Și, în cazul în care Guvernul demarează aceste proceduri, cred că trebuie să demarăm și discuțiile pentru crearea în zona transfrontalieră, așa cum există și în alte zone europene, a unei benzi speciale pentru cei care trăiesc în zona de graniță, pentru a nu trebui să stea la coadă cei care vin la lucru și trebuie să-și aducă copiii la școală, mulți, în momentul de față, în România, la bacalaureat, la evaluarea națională, în perioada următoare. Și Guvernul să prevadă, de pe acum, pentru aceștia, să nu trebuiască să intre în izolare la domiciliu. Pentru că lucrurile vin. Urmează bacalaureatul. Pentru cei care sunt cetățeni români și stau în Ungaria, dacă astăzi își aduc copiii în România, trebuie să intre 14 zile în izolare la domiciliu.

Domnul Vela nu a fost de acord să ne ajute, deși a avut avizul Ministerului de Externe, al ministrului învățământului, al ministerului de resort, inclusiv al Comitetului special pentru situații de urgență, ca acei copii care erau cetățeni români și învățau în Ungaria să nu intre în izolare la domiciliu după ce au revenit, după ce și-au susținut bacalaureatul în Ungaria. Dar poate va face pentru ceilalți, pentru români. E adevărat, e dublă măsură. Dar măcar noi suntem solidari și cu aceștia, împotriva unei decizii aberante pe care a realizat-o, cu două săptămâni în urmă, domnul Vela.

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#78141

H=1V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

România este în continuare puternic afectată de secetă, dar și de nepăsarea guvernanților față de compromiterea recoltelor și de lipsa de ajutor de stat pentru salvarea anului agricol.

În timp ce toate țările membre ale Uniunii Europene infuzează fonduri suplimentare în agricultură ca să-și pună la adăpost populațiile de criza alimentară care, din păcate, se dezvoltă concomitent cu cea sanitară, Guvernul Orban mimează susținerea activității agricole interne.

Pe aproape 40% din teritoriul României se manifestă seceta pedologică extremă. Pierderile financiare pe care producătorii agricoli le înregistrează ca urmare a calamităților naturale vor conduce inevitabil la creșterea prețurilor cerealelor și legumelor.

De asemenea, povara financiară pe care fermierii o resimt deja va periclita în multe cazuri reluarea din toamnă a procesului de producție și va determina mari dificultăți în rambursarea creditelor angajate de aceștia.

Acest proiect legislativ vine în mod direct în sprijinul fermierilor și indirect al tuturor românilor.

Noi propunem să se acorde despăgubiri producătorilor agricoli ale căror culturi au fost afectate de fenomene meteorologice nefavorabile, pentru daune ce depășesc 30% din producție, în cuantum de până la 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului.

Beneficiarii de despăgubiri, în baza noii legi, vor fi producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, producătorii agricoli persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii.

Schema de ajutor de stat va fi notificată Comisiei Europene.

În situația în care, anterior emiterii deciziei de aprobare, Comisia Europeană solicită modificări privind schema de ajutor de stat, prevederile prezentei legi pot fi modificate în mod corespunzător.

În cazul în care Comisia Europeană nu emite o decizie de aprobare a schemei de ajutor de stat, sumele plătite beneficiarilor vor rămâne definitiv suportate de la bugetul de stat și nu vor fi solicitate spre rambursare.

Doar prin adoptarea acestui proiect de lege vom reuși să salvăm anul agricol și să determinăm Guvernul Orban să pună în practică această măsură salutară.

Ordinul de ministru dat în această privință, în urmă cu aproximativ o lună, nu a soluționat nimic. Din păcate, dosarele depuse de fermieri pentru obținerea ajutorului financiar au rămas fără niciun răspuns al guvernanților.

Nu putem lăsa la voia întâmplării sau a providenței rezolvarea acestei situații grave, pe care țările vecine au tratat-o responsabil și adecvat, la momentul oportun.

Din aceste considerente, stimați colegi, fac apel la dumneavoastră să votați acest proiect de act normativ vital pentru toți românii și să vă probați interesul și responsabilitatea față de fiecare cetățean în parte. Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#83319

H=1V=0L=2

**:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am avut și în dezbaterea Comisiei pentru agricultură un punct de vedere cu privire la necesitatea și oportunitatea aprobării acestui act normativ-cadru – repet, cadru – pentru acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale.

Am să fac apel la memoria dumneavoastră, a unora dintre dumneavoastră, care erați în plenul Camerei Deputaților și în perioada 2009–2010.

După cum bine vă amintiți, în acest domeniu, al despăgubirilor în urma calamităților naturale, România avea o lege în vigoare – Legea nr. 381/2002. Prin tratatul de aderare am primit posibilitatea ca în perioada de tranziție, trei ani de zile, 2007–2009, să beneficiem de acordarea ajutoarelor de stat în agricultură – că vorbim de ele – până la 1 ianuarie 2010.

Prin efectul tratatului de aderare, la 1 ianuarie 2010 Legea nr. 381/2002 a fost abrogată. Și a fost abrogată prin efectul Legii nr. 281/2010. De ce? Pentru că așa ne-am angajat, ca ajutoarele de stat – ne-am angajat prin tratatul de aderare –, ajutoarele de stat să fie de acum încolo notificate an de an, fiind o excepție de la regulile de funcționare ale pieței comune interne, să fie notificate Comisiei, în așa fel încât Comisia să analizeze dacă nu cumva încalcă regulile pieței comune.

Ce facem acum? Facem o reîntoarcere în timp. Unii dintre noi au sensibilități aparte față de perioade nu de mult apuse.

Bun, dar legea aceasta pe care o supunem astăzi aprobării plenului încalcă tocmai tratatul de aderare. Adică ne întoarcem la Legea nr. 381/2002. Și am să vă citesc din nota de fundamentare a Legii nr. 281/2010, care abroga Legea nr. 381/2002, tocmai legea care e un _copy-paste_ a ceea ce PSD supune, astăzi, aprobării.

Spune așa: „În perioada 2007–2009, sectorul agricol din România a beneficiat de o serie de scheme de ajutor de stat notificate Uniunii Europene. Potrivit acestei perioade de tranziție, stabilită prin tratatul de aderare, schemele de ajutor de stat au putut fi acordate până la data de 31 decembrie 2009. După această dată, ajutoarele de stat se reconsideră, în virtutea prevederilor regulamentelor comunitare în acest domeniu. Modificările legislației în domeniul ajutoarelor de stat în agricultură, prin abrogarea în totalitate sau în parte a unor acte normative-cadru din acest domeniu și, implicit, a actelor normative subsecvente, sunt necesare pentru a se asigura sistematizarea și asanarea legislației neconforme Uniunii Europene, precum și evitarea paralelismelor în reglementările naționale care privesc ajutorul de stat.”

Deci puneam în practică prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1.628/2006, care este și astăzi în vigoare.

Legea pe care o supuneți astăzi aprobării încalcă exact ceea ce am abrogat prin efectul Legii nr. 281/2010, tratatul de aderare.

Conform art. 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, partea a III-a – Politicile și acțiunile interne ale Uniunii Europene, secțiunea 2 – Ajutoarele acordate de state, la alin. (3) se definesc calamitățile naturale ca făcând parte din categoria ajutoarelor de stat compatibile cu piața internă, cu condiția ca ele să fie notificate anterior Comisiei Europene, pentru a se stabili dacă nu cumva încalcă principiile de funcționare ale pieței comune.

În consecință, ce s-a schimbat în toată această perioadă? Și de ce n-ați elaborat încă din 2017 o reglementare, un ordin de ministru care să prevadă modalitatea practică prin care România, la nivel guvernamental, poate notifica Comisia privind acordarea ajutoarelor de stat în caz de calamități naturale?

Păi n-ați făcut-o. Că erați la guvernare și știați că aveați o problemă în plus cu cei de la Bruxelles.

Am făcut-o noi, prin Ordinul nr. 97/63 din 2020, ordin comun, Agricultura cu Internele, și am stabilit procedura, cadrul prin care putem să ne adresăm Comisiei Europene.

Ați venit, într-un text-cadru – o altă găselniță a dumneavoastră –, într-un text-cadru privind acordarea ajutoarelor de stat, cu o prevedere punctuală pentru ceea ce se întâmplă acum.

Acum Guvernul României închide acțiunea de inventariere, de identificare a terenurilor afectate de secetă și stabilește cuantumul despăgubirilor.

Urmează partea de notificare către Comisia Europeană, obținerea acordului Comisiei și acordarea sprijinului financiar în baza acestui acord.

Veniți acum cu o lege-cadru, veniți cu un amendament la o lege-cadru, punctual. De ce? Pentru că, din motive populiste, electorale, aveți impresia că această acțiune de acordare a despăgubirilor pentru calamități va fi cuantificată exclusiv

Ion Marcel Ciolacu

#88736

**:**

Stimați colegi,

Antevorbitorul mă obligă să fac totuși o mențiune pe care o vedem în statistică. Vorbim de secetă, vorbim de pandemie, vorbim de alte calamități naturale, de molime.

Nu știu cum se întâmplă că, de câte ori vine PNL sau PDL la guvernare, vine și seceta, vine și gripa aviară, vin toate problemele. Mai nou, și COVID-ul.

Deci discutăm astăzi de un proiect, aici, inițiat de colegii din PSD, prin care vrem să salvăm în această toamnă agricultura.

Avem o situație aproape identică cu cea din 2007. PNL conducea țara având minoritate, 20%. Din fericire, cu un prim-ministru care a înțeles problema atunci și cu un ministru al agriculturii, Remeș, care a solicitat parlamentarilor PSD un astfel de proiect de lege.

Și, da, într-adevăr, am reușit atunci, într-un termen foarte scurt, să notificăm Comisia pe schema de sprijin, să obținem prin rectificare 350 de milioane de euro și să dăm fermierilor banii cu care s-a putut reporni partea de cultivare a terenurilor în toamnă.

Suntem exact în aceeași situație. În această toamnă fermierii români nu au cu ce să pornească la drum. Jumătate din țară... Cifrele le-a menționat chiar actualul ministru al agriculturii. A spus că peste 1.600.000 de hectare sunt afectate de secetă, din care 964.000 sunt compromise 100%.

Ce face actualul ministru? Vă spun ce a declarat luni – se gândește. Se gândește că poate găsește o schemă.

Nu, n-avem nevoie de gândurile ministrului, avem nevoie de bani pentru fermieri.

Colegii au spus: această schemă se va notifica la Comisia Europeană. Și, da, vom respecta tratatul, pentru că vom merge la Comisia Europeană și vom negocia. Acolo sunt oficiali care înțeleg, așa cum au înțeles să pună în economie 500 de miliarde de euro pentru problemele generate de pandemie, din care, din păcate, românii n-au obținut nimic. Românii deocamdată se uită cum ministrul Cîțu a împrumutat până acum 14 miliarde de euro, până acum, în șase luni, fără să dea un euro la agricultură.

Deci pentru agricultură, pentru reluarea culturilor din această toamnă nu există nimic. Absolut nimic.

Și se pare că ministrul stă și se gândește și visează. Mai nou, văd că-i face pe fermieri și infractori. Declară că au făcut cereri mai mari decât suprafețele cultivate.

Nu, domnule ministru. Atunci când ai lipsă de soluții e ușor să arăți cu degetul și să spui că fermierii sunt cei care fraudează. Și, din păcate, văd că este singura variantă spre care se îndreaptă. Deci recoltele compromise din acest an, stimați colegi, înseamnă reducerea efectivelor de animale, înseamnă furaje mai scumpe, în final înseamnă pâinea românilor mult mai scumpă. Și, mai presus de orice – am mai spus-o de două ori –, imposibilitatea reluării ciclului de producție.

Din păcate, seceta actuală este mai gravă decât cea din 2007, este mai gravă decât seceta din 1946 și premierul Orban anunță că după recoltare vom vedea ce pierderi sunt și ce vom despăgubi.

Păi am spus și a spus-o și ministrul – în peste 964.000 de hectare nu se mai recoltează nimic. Ce să mai constați acolo?

S-au înființat acum o lună comisiile de evaluare. Din păcate, nimeni, niciun fermier nu știe dacă în această vară are vreun fond de la Ministerul Agriculturii sau de undeva de la Guvern.

În afara acestei legi nu există nicio speranță. Și vă spun că am vorbit cu foarte mulți fermieri. Toți colegii vorbim. Avem colegi de-ai noștri care lucrează și terenul. Și au întors culturile. Unii au întors, dar nu au ce pune în loc.

Și, din păcate, singura variantă este, până la ora actuală, validarea rapidă, în procedură de urgență, a acestei legi. Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#94193

H=1V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că sectorul agricol din România este puternic afectat de secetă, încă din luna ianuarie.

Înțelegem că e nevoie de un act normativ care să prevadă mecanisme economice pentru protejarea producătorilor agricoli aflați în dificultate, ale căror culturi sunt afectate de calamitățile naturale, și în contextul de față vorbim de această secetă.

Însă nu putem trece cu vederea, dragi colegi, faptul că, pentru a nu știu câta oară, tratăm consecințele, nu cauzele. Fondul problemei este că acum, în plină secetă, peste 80% din sistemele de irigații din țară nu sunt funcționale.

Stimați actuali și foști guvernanți, cei care, apropo, faceți acum proiecte legislative ce vor fi greu de aplicat, voi împreună sunteți responsabili pentru situația dramatică în care se află astăzi fermierii români din toată țara. În anii de guvernare trebuia să faceți investiții reale în modernizarea și extinderea sistemelor de irigații, tocmai pentru a preîntâmpina și a reduce riscul de a avea culturi distruse de secetă acum.

Pentru că în toți anii de guvernare voi nu ați înțeles că securitatea alimentară este la fel de importantă ca securitatea energetică, ați ales fie să măcelăriți legile justiției, pentru a salva penali în funcții publice, fie să racordați „băieții deștepți” și „firmele de curte” la banii publici.

Rețelele de irigații de la începutul anilor ’90 se întindeau pe o suprafață de peste 3,2 milioane de hectare. Și nu numai că au rămas în paragină, dar au fost și dezmembrate, furate și distruse sistematic sub ochii celor care trebuiau să le protejeze, adică ai dumneavoastră.

Efectele acestei secete pandemice puteau fi, poate, în parte, mai mult sau mai puțin, combătute prin mijloace artificiale, prin aceste sisteme de irigații pe care nu le avem.

Însă realitatea este că din cele aproximativ 600.000 de hectare de teren care beneficiază de infrastructură de irigații doar 130.000 sunt irigate, sunt efectiv udate. Întrucât, după cum a spus și domnul ministru al agriculturii, celelalte nu sunt funcționale. Restul nu sunt instalații funcționale.

Deci avem 600.000 de hectare de teren irigat pe hârtie. Și mai există, dragi colegi, odată cu acest amendament, riscul ca legea să nu poată fi aplicată, prevederea poate să fie neconstituțională.

Și, mai mult de atât, nu a existat nicio colaborare bună cu Ministerul Agriculturii în redactarea anumitor articole.

Noi, cei din Grupul USR, vom reveni cu un set de propuneri către Ministerul Agriculturii și Guvernul României. În același timp, așteptăm clarificări de la domnul ministru al agriculturii cu privire la cele declarate în ultimele trei luni de zile, și anume că toate evaluările făcute în teren, până acum, nu indică foarte clar cine este responsabil pentru dezastrul găsit în sistemul de irigații.

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#111013

H=0V=0L=2

**:**

## Stimate domnule președinte,

## Stimați colegi,

Există un proces pe care l-am început cu circa 30 de ani în urmă și cu care toți am fost de acord, și anume ca tot ceea ce a distrus comunismul să fie reparat. Una dintre acestea se referea la drepturile de proprietate.

În acești 30 de ani au fost o serie de inițiative legislative, trecute cu aprobarea tuturor partidelor politice, prin care nedreptățile de la începutul introducerii sistemului comunist politic în România, prin care proprietățile cultelor religioase au fost naționalizate, începând de la terenuri până la clădiri, desființarea unor instituții și așa mai departe...

După 30 de ani putem spune că acest proces nu a fost finalizat. Sunt încă zeci, sute de proprietăți care, până în momentul de față, nu au primit nici măcar un răspuns din partea instituțiilor statului, sunt în analiză. Practic, proiectul de restituire a fost înghețat în România.

Poate ar trebui, în momentul de față, să terminăm ceva ce am început cu 30 de ani în urmă. Prima dată, să luăm acele dosare și să le dăm înapoi, după 30 de ani, cultelor religioase, tuturor cultelor religioase din România...

A veni acum, până ce nu ai finalizat un proiect început cu 30 de ani în urmă, să-l pui la o parte și să vii cu un alt proiect prin care, la latitudinea unor decidenți, transparent sau mai puțin transparent, se vor putea transfera din proprietatea publică către indiferent care culte religioase eu cred că este o problemă. Lista care a fost prezentată în comisie prevede foarte clar că, deși Legea cultelor spune că nu există cult de stat în România, 99,9% din lista prezentată merge doar la un singur cult. Celelalte culte n-au solicitat, nu sunt importante?! Statul român nu a avut o opțiune pentru acestea?! Administrațiile publice locale nu au nevoie de aceste terenuri?!

Ei, vă spun eu un exemplu. În județul Bihor, sunt 100% sigur că municipiul Salonta ar avea ce să facă cu cele 10 hectare pe care vreți să le dați în momentul de față nu administrației publice locale, ci unui cult. De ce doar acestui cult, în municipiul Salonta, care nici măcar nu este majoritar?!

Eu cred că trebuie să avem grijă ca, în momentul în care luăm asemenea decizii, să nu creăm și mai mare inechitate socială și inechitate în cadrul discuțiilor noastre.

UDMR va vota împotriva acestui proiect și, dacă se va iniția un proces de declanșare a atacului la Curtea Constituțională, ne vom ralia acestuia.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#113899

H=1V=0L=1

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Voi exprima un punct de vedere personal care sper, prin votul pe care îl veți da astăzi, să fie un punct de vedere asumat de toți colegii care sunt prezenți aici.

Aceste bunuri care sunt date în folosința cultelor religioase „pot fi transferate”, nu „sunt transferate”, cu condiție obligatorie. Probabil colegii care au intervenit mai devreme nu au văzut acest lucru.

Dar ceea ce se află în spatele acestei contestări – eu o spun foarte direct și nu mă feresc – este dinamica ideologică anticlericală pe care USR și-a asumat-o în ultimul timp și care nu este un secret pentru nimeni și este și discursul îndreptat împotriva Bisericii Ortodoxe din România, care iarăși nu este un secret pentru nimeni. Și, dacă veți intra pe rețelele de socializare, în această perioadă, veți vedea inclusiv cum activiști ai anumitor partide continuă să insulte ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, chiar după ce aceștia au plecat la Domnul.

Dar haideți să ne uităm în România. Biserica Ortodoxă Română este probabil un administrator mult mai bun decât statul român – și nu vin cu acest lucru ca un argument în favoarea acestei legi, ci ca o realitate pe care o cunosc personal, din experiența pe care am avut-o.

Apoi, aceste bunuri care se află în administrarea bisericii în acest moment nu doar că nu sunt solicitate înapoi de către administrația publică locală și stat, ci chiar vom vedea foarte multe cazuri de primari, de președinți de consilii care doresc să transfere către biserică aceste bunuri imobile și care nu au posibilitatea legală de a o face pe o cale judicioasă și așa cum prevede acest act normativ.

În încheiere, cred că ar trebui cu toții să nu mai culpabilizăm tot timpul biserica, să renunțăm la această retorică agresiv-secularistă, care, iată, inundă societatea românească în ultima perioadă, și să nu uităm ce a făcut Biserica Ortodoxă Română în contextul pandemiei. Să nu uităm că, după statul român, evident, prin Guvern și ministere, este al doilea actor public-privat, instituțional ori noninstituțional, din România care a contribuit în contextul acestei pandemii.

Biserica Ortodoxă Română este cel mai mare filantrop din România! Zeci de milioane de euro investite în proiecte sociale, educaționale, de sănătate, învățământ și cultură, anual.

Biserica Ortodoxă Română este, pe undeva, temelia identitară a poporului român și n-ar trebui să judecăm în această notă. Și cred că acest act normativ este absolut firesc, absolut moral, reprezintă o reparație echitabilă a legislației prezente, anterioare în ceea ce privește trecerea acestor bunuri imobile în proprietatea cultelor și nu cred că trebuie judecată, așa, într-o paradigmă ideologică care, de fapt, vine să readucă în scenă un fel de populism agresiv, un

populism anticlerical, de care cred că trebuie să ne ferim cu toții, pentru că știm că duce la extremism.

Așadar, colegi de la toate partidele, vă invit să votați în favoarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#130092

H=1V=0L=1

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acest proiect este primul dintr-o serie de proiecte introduse pe ordinea de zi care privesc justiția, proiecte introduse pentru respingere.

Este vorba despre proiecte din acea lungă serie de atacuri la justiție, din seria amnistiei, a grațierii, a slăbirii regimului de executare a pedepselor, a creării unui regim special pentru deputați și senatori. Pe scurt și mai pe românește, acele mizerii și atacuri la justiție pe care le-am văzut de-a lungul anilor. Și e interesant să vorbim despre cum au ajuns astăzi pe ordinea de zi aceste proiecte.

E vorba, în ultimele săptămâni, de un concurs între PSD și PNL de căutat prin sertare și de scos astfel de proiecte nocive, toxice, inițiate de celălalt, cu provocarea, ca într-un joc: „hai să respingem asta, să vedem și să scoatem în evidență ce ați făcut voi”.

Noi suntem de acord cu asta și vom continua și noi să căutăm prin sertarele Parlamentului, să scoatem aceste proiecte toxice.

Dar este important să discutăm un pic despre cum s-a ajuns aici.

Și mă gândeam astăzi, domnule președinte de ședință, la data de 10 decembrie 2013. Nu știu dacă vă spune ceva. Mie îmi spune, pentru că eram unul dintre cei 200 de oameni care stăteau în parcul Izvor, pe o vreme de... cred că erau -5[°] C, -10[°] C, înghețând și protestând împotriva a ceea ce a rămas în istorie ca „marțea neagră”.

Dumneavoastră erați înăuntru, în această clădire.

„Marțea neagră” era o serie de proiecte – amnistie, grațiere, eliminarea conflictului de interese și a altor infracțiuni – care erau puse pe ordinea de zi a Parlamentului, cu acordul tuturor forțelor politice.

Și, la fel ca proiectele pe care le discutăm astăzi, m-am uitat și la proiectele de atunci, și la cele șase de astăzi, iar inițiatori erau și din PSD, și din PNL – la vremea aceea, în USL –, și din PDL – care acum e în PNL –, vreo două dintre ele, vă aduceți aminte, desigur, că sigur știți istoria, și din PC – doamna Cristiana Anghel –, o să fie imediat pe ordinea de zi..., PC care a intrat atunci pe listă – ne-a explicat domnul Ponta, în Comitetul liderilor – cu domnul Crin Antonescu, domnul Dan Voiculescu.

Mă opresc cu istoria asta, pentru că e suficient și arată cum vechea clasă politică a fost – și UDMR, că i-am scăpat pe ei, îmi cer scuze, este printre inițiatori –, a fost unanimă

în atacul și slăbirea justiției, care a ajuns să le afecteze interesele. Pentru că politicienii au fost deasupra omului de rând. Corupția și-a avut sediul, și în trecut și își mai are și acum, în palatele care conduc România.

Și nu – îi spun unui domn lider care e în sală și care, în Comitetul liderilor, ne spune că toți știm că toți am cam făcut așa – nu, USR n-a făcut asta. Nu doar pentru că noi suntem numai de trei ani în politică, ci pentru că noi suntem cei care ne uitam îngroziți din stradă când voi făceați asta în Palatul Parlamentului.

Și singurul motiv pentru care astăzi le puneți pe ordinea de zi și sunteți dispuși să le discutați și să le respingem este pentru că vă uitați în sondaje și vedeți că opinia publică e sensibilă pe tema justiției, că Dragnea v-a dus în jos pe voi, de la PSD, și USL i-a dus în jos pe cei de la PNL.

Acesta e singurul motiv. Este doar o pauză, pentru că aceste atacuri, dacă voi veți avea din nou puterea, vor reîncepe când veți avea acea putere.

Și aceste proiecte care sunt pe teme de terenuri, de transferuri, proiecte în favoarea arendașilor – mici chestiuni care se pun pe ordinea de zi – sunt tot astfel de atacuri, îmbrăcate altfel, mai discret și mai cu rușine în perioada asta, pentru că sunt alegeri anul acesta.

În particular, în acest proiect despre care discutăm la punctul 19 era vorba despre limitarea majorării pedepselor cu închisoarea în cazul unui concurs de infracțiuni.

Dacă acum este pedeapsa cea mai grea plus o treime din totalul celorlalte pedepse, modificarea propusă – dacă nu mă înșel, de un domn de la PSD – era ca majorarea să nu depășească încă o dată limita maximă a pedepsei. Ce-i asta? În America se ajunge la pedepse de 80 de ani, de 100 de ani, de 150 de ani. Poate e prea mult așa. Dar, în momentul în care ești corupt și furi și trimiți ANAF-ul peste jurnaliști și te comporți ca un vătaf în țara ta, nu e normal să fii pedepsit pentru ce ai făcut? În momentul în care furi viitorul oamenilor, în momentul în care n-avem autostrăzi și spitale, pentru că e corupție și acolo, și acolo, și acolo, și v-ați pus oamenii peste tot și țara asta suferă, nu e normal să mergi 10 ani sau 15 ani la pușcărie, cum a făcut Voiculescu, prietenul vostru de la Antena 3?

De ce toate proiectele acestea? Și de ce acum le-ați scos? Pentru că vă e rușine? Nu. Pentru că vă uitați în sondaje.

USR s-a născut ca reacție la voi. Am intrat în Parlament ca reacție la voi.

Și nu vă mai uitați unii la alții cu cine e aliat USR, că USR nu e aliat cu nimeni dintre voi. E aliat doar cu cetățenii.

Florin Iordache

#135194

H=1V=0L=1

**:**

Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,

Eu cred că nu este niciodată târziu ca Parlamentul să se întoarcă cu fața către popor.

Și s-a ajuns la promovarea pe ordinea de zi a acestor proiecte care vizează modificarea codurilor penale, a Codului penal și a Codului de procedură penală, în beneficiul infractorilor, printr-un consens al liderilor. Adică s-au scos toate aceste proiecte, care au stat în diferite faze, în diferite sertare, și se dezbat, pentru a fi respinse. Mie mi se pare un lucru benefic și un semnal cât se poate de etic, de moral, adresat societății românești.

Or, iese și Parlamentul, în sfârșit, după multe energii consumate, după mulți nervi, multe dezbateri la ceasuri de noapte, să respingă aceste proiecte care îi privilegiază pe infractori.

Adică eu cred că ar trebui să renunțăm să ne preocupe, mai mult decât este cazul, cum să-i protejăm pe pușcăriași, cum să le înlesnim regimul de detenție, cum să le asigurăm confortul deplin în penitenciare, să nu-i lezăm cumva cu o floare în procedura de cercetare penală, să nu-i aglomerăm în celule, să poată respira liniștiți, să facă arestul, dacă se poate, acasă, la domiciliu, adică să stea uneori chiar în imobilele, în palatele pe care și le-au configurat și le-au construit prin fraudă.

Este revoltător când se pune problema astfel, când, în astfel de cazuri, noi, parlamentarii, consumăm timp, energii și mai apoi punem și problema unei posibile amnistieri sau grațieri, întrucât unii politicieni au ajuns să stea la „Beciul Domnesc” și trebuie cumva găsită o formulă strategică pentru a fi puși în libertate.

Cetățenii, oamenii de rând văd aceste lucruri și ne taxează ca atare. Și, absolut, instituția Parlamentului, ca imagine publică, din punctul de vedere al credibilității, are de suferit.

Partidul Mișcarea Populară nu a promovat niciodată și nu va promova vreun proiect legislativ menit să-i protejeze pe infractori.

Pe noi ne preocupă prioritar protejarea cetățenilor cinstiți și corecți, a românilor care înțeleg să respecte legile și să contribuie la stabilitatea și dezvoltarea României.

Iată, prin comparație, exemplul evocat și de antevorbitor, care este determinant pentru cea mai importantă democrație și cea mai consolidată democrație a lumii, Statele Unite ale Americii, unde, în sistemul judiciar și judecătoresc, un infractor poate primi o pedeapsă cu închisoarea care să ajungă la peste 100 de ani, prin cumularea pedepselor pentru mai multe infracțiuni, tocmai pentru a se evidenția gravitatea faptelor și a fi comensurate astfel.

Prin urmare, ne preocupă respectarea legii și protejarea românilor cinstiți și corecți.

PMP va vota împotriva tuturor proiectelor legislative care îi privilegiază pe infractori, prin sfidarea și în detrimentul omului de rând, corect și cinstit.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Florin Iordache

#143670

H=0V=0L=2

Probabil că intenționat nu s-a vorbit despre inițiative legislative propuse în 2017, 2018, trecute de Parlament în 2020, de Senat.

De ce oare? Pentru că aceste inițiative erau ale Partidului Național Liberal sau ale unor membri ai Partidului Național Liberal.

Aveam de gând să vin astăzi să spun că mă bucură faptul că împreună, prin consens... Pentru că, stimate coleg, aceste proiecte, cinci, șase, câte sunt astăzi pe ordinea de zi, sunt pe ordinea de zi cu raport de respingere pentru că l-am rugat, personal, pe președintele Comisiei juridice să le introducă pe ordinea de zi, să facă o ședință specială, să le respingă. Și eu am propus ieri, la ora 16.00, introducerea pe ordinea de zi a acestor proiecte. E adevărat că au fost introduse prin consens, nu s-a opus nimeni!

Aș fi venit astăzi să discut despre faptul că, în acest moment, Parlamentul României respinge patru, cinci, șase inițiative toxice, greșite, aberante uneori. Și așteptam de la dumneavoastră ca fiecare dintre cei care au vorbit să spună acest lucru, că se bucură de faptul că în sfârșit Parlamentul ia această decizie.

În schimb, vedem un reprezentant al USR supărat. „Îi moare calul” – citez dintr-un clasic în viață. Au și ei câțiva cai pe care îi călăresc. Acesta cu modificările la justiție e unul dintre ei. În momentul în care PSD își asumă erori și respinge aceste inițiative, nu mai au calul de călărit.

De aceea sunteți supărați, stimați colegi!

Altfel, nu-mi explic de ce nu vă bucurați că respingem niște inițiative toxice acum, așa cum am spus dumneavoastră și eu?!

Pe de altă parte, să vii să acuzi PSD pentru inițiative de acum șapte, opt ani de zile și să nu vorbești, așa cum vă spuneam, despre o inițiativă a PNL trecută prin Senat în urmă cu trei luni, o inițiativă a colegilor senatori de la PNL, prin care pedepsele de până la șapte ani se execută la domiciliu?! Șapte ani! Vă dați seama ce infracțiuni au pedepsele de până la șapte ani? Și a trebuit să propunem noi, cei de la PSD, respingerea acestei legi, săptămâna trecută.

Astăzi avem o lege – indiferent de amendamente, prin comisii..., ce se spune pe aici... –, avem o lege prin care PNL propune ca pedepsele să fie executate în timpul săptămânii la domiciliu, adică acasă, și în weekend în centre specializate, adică la SPA-uri.

Oameni buni, nu e posibil, nu e posibil să nu înțelegeți, după câte greșeli am făcut noi... Am înțeles noi asta! Păi ce faceți? Le duceți în continuare dumneavoastră? Nu e posibil ca pedepse să fie executate în centre SPA! Pentru că așa vrea PNL, acum ajuns la guvernare. Este absurd!

Haideți să ajungem la o concluzie!

Este bine ca aceste inițiative să fie respinse, toate, indiferent de numele inițiatorului. Haideți să nu ne mai acuzăm! Și nu voiam asta, dacă n-ați fi deschis această discuție.

Haideți să ne punem cu toții de acord că astăzi, săptămâna viitoare, peste două săptămâni, peste trei, indiferent câte inițiative de acest fel mai găsim în sertarele Parlamentului, vor fi respinse, de urgență, prin consens, în Parlamentul României!

Florin Iordache

#152922

H=1V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu vreau să spun, așa, în replică scurtă, că mă bucur că avem aceste dezbateri. Totuși sunt mai multe aspecte aici. Unul este această asanare legislativă pe care o facem astăzi și în care găsim tot felul de creaturi în sertarele PSD, ținute în Parlament, care trebuie scoase la iveală, din respect pentru procesul legislativ, dar nu doar cele toxice. Ar trebui scoase și cele bune pe care PSD le blochează. Și aici mă refer în special la un proiect susținut de peste un milion de oameni: Proiectul „Fără penali în funcții publice”. Prin aceeași metodă prin care sunt închise în sertar ori proiecte toxice, ori proiecte pentru negociere cu UDMR sau cu alte partide, și „Fără penali în funcții publice” este ținut blocat, în dispreț pentru peste un milion de oameni care au votat.

În particular, despre acest proiect al domnului Șerban Nicolae: mă bucur că cei din PSD au avut bărbăția să recunoască că au greșit la inițierea acestui proiect. Totuși greșeala domnului Șerban Nicolae a fost recompensată prin diverse funcții înalte, prin faptul că a condus Comisia juridică a Senatului, din partea PSD, prin faptul că a fost liderul grupului. Deci să sperăm că astfel de greșeli recompensate nu se vor mai întâmpla.

În speță, în 2015 acest proiect a făcut mare vâlvă în presă. Atunci, domnul Șerban Nicolae, membru PSD, realiza că măsura încătușării sau a controlului judiciar pentru corupți, pentru șantajiști este prea dură și s-a gândit cumva să le îmbunătățească traiul, oferindu-le o nouă instituție penală, printr-un _copy-paste_ din Constituție, și anume instituția arestului sever, care nu doar că ar fi creat un regim discriminatoriu în baza avuției sociale, pentru că un corupt, cum a fost domnul Dragnea, pentru fapte de corupție, ar fi stat să facă o măsură privativă de libertate în vila lui de la Belina, în timp ce altcineva, fără măsuri financiare, ar fi stat într-un arest finanțat de stat... Deci nu doar atât. Și domnul Șerban Nicolae știe foarte bine ce face și ar fi greșit să-i subestimăm capacitățile de redactare a textelor de lege.

Mai mult decât o măsură discriminatorie și abuzivă, ar fi introdus și un vid legislativ și o problemă de constituționalitate care ar putea fi folosită apoi în Curtea Constituțională pentru crearea unui precedent și eliberarea din închisoare a mii sau zeci de mii de arestați preventiv.

Deci nu vom subestima niciodată capacitatea PSD de a veni cu astfel de propuneri care sunt în sprijinul corupților, mai ales a celor de partid – pentru că la ei se referă, în primul rând, acest text de lege –, și nici capacitatea, chiar vicleană, de a introduce frânturi constituționale și fracturi constituționale în proiectele de lege.

Cât despre colegii de la „Partidul Niciodată Liberal”, mă scuzați, „Niciodată Liberal”, ne acuză pe noi că facem lucruri, că copiem.

Vă repet, colegilor, ați fost învestiți în acest Guvern prin votul USR și v-aș ruga să vă țineți de promisiuni. Nu noi am guvernat alături de PSD, ci voi ați făcut-o, voi ați guvernat cu Șerban Nicolae și cu cei pe care astăzi nu-i mai găsiți a fi buni!

Florin Iordache

#158473

**:**

Această propunere legislativă propune o grațiere care, în mod remarcabil, acoperă absolut toate infracțiunile de corupție prevăzute de Codul penal.

Inițiativa îi aparține unei doamne care a intrat în Parlament pe listele Partidului Conservator, în momentul respectiv aliat cu Partidul Național Liberal; a fost o asociere între cele două.

Este vorba despre grațiere și, fiind vorba despre grațiere, m-am gândit la cuvintele pe care le spunea antevorbitorul meu, liderul Grupului PSD, când spunea că astăzi se întâmplă un lucru bun, să respingem aceste inițiative toxice și, chiar dacă au aparținut PSD sau PNL sau PDL sau UDMR sau ALDE – pentru că doamna Anghel, apoi, a trecut la ALDE –, lucrurile acestea sunt din trecut și să vorbim despre prezent.

Păi, haideți să vorbim un pic despre prezent, prin prisma trecutului. Mă uitam la o declarație care spunea așa: „Din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar grațierea este un fenomen. Și asociațiile profesionale au susținut grațierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemență.”

Nu știu dacă vă aduceți aminte, dar declarația aceasta vă aparține, domnule Iordache, și dumneavoastră sunteți și inițiatorul acelui absolut maxim în materie de legislație toxică: Ordonanța de urgență nr. 13. Și, în momentul în care dumneavoastră sunteți virtual în spatele meu și conduceți ședința Parlamentului, cred că aceasta spune totul despre ce este în trecut și ce este în prezent. „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!” – și acesta este cazul și cu PSD, și cu PNL, și cu ALDE, și cu UDMR, până ce vor veni, poate, niște generații noi să schimbe și să vă reformeze partidele. Dar, până atunci, aceeași oameni care au pus mână de la mână să distrugă justiția și să scoată parlamentarii și potentații din raza de acțiune a procurorilor, să rămână, așa cum spunea Adrian Năstase, care nu credea în arestările de vineri seară, să rămână pentru... Cum crease PNA? „Pentru nașii de tren”, nu?

Asta ați vrut întotdeauna: să fiți deasupra legii, să nu se ajungă la voi.. și mergem în valuri. Când se apropie alegerile, o lăsați mai moale, ca acum, proiectele sunt respinse. Trec alegerile, se schimbă generațiile și încercați din nou.

Noi suntem aici, încă o dată, să reprezentăm cetățenii.

Noi suntem cei care eram în stradă când voi făceați lucrurile astea și vom lupta până la capăt, ca să nu mai avem penali în funcții publice, să nu mai avem corupți în Parlament, în guverne, în ministere și în primării.

Florin Iordache

#162581

H=0V=0L=1

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să vă mărturisesc că ceea ce se întâmplă astăzi aici cu respingerile de proiecte cu caracter penal absolut toxice este un lucru extrem de bun. Și nu mă refer la ce s-a întâmplat în trecut.

Totuși trebuie să spunem adevărul de la pupitrul Parlamentului și ceea ce mă deranjează... – și o spun în calitate de politician tânăr, așa, ca o solidaritate de generație față de colegii mei de la USR –, mă deranjează faptul că, după trei ani și jumătate, colegii mei de la USR nu au reușit încă să renunțe la acest concept de „castitate” politică.

Știți, am înțeles că, atunci când exista campanie electorală, toți erau Fecioara Maria, dar haideți totuși să ajungem la următoarea concluzie: că după trei ani și jumătate există șansa să te transformi într-o Maria Magdalena.

Dragi colegi,

Vă spun sincer: în România orice român știe astăzi că nu sunteți perfecți, știe astăzi că aveți niște „bube” politice, identice cu „bubele” politice ale partidelor care s-au perindat de 30 de ani în politica din România. Deci este complet incorect față de colegii parlamentari și față de români, în primul rând, să veniți aici să fluturați această castitate politică zilnic. Repet, aceasta nu are legătură, absolut nicio legătură cu toxicitatea acestor proiecte care nu ar trebui să treacă prin Parlamentul României. Dar să încercați să vă ridicați pe spatele acestor proiecte, acuzând, de exemplu, astăzi, în plină criză, un guvern care manageriază ieșirea din criză de ce a făcut acum 10 ani de zile, este cel puțin inoportun!

Și, domnule Drulă – nu știu, probabil o să vi se dea drept la replică –, vă rog din suflet, nu vorbiți despre chestiuni dictatoriale și tătuci!

Am semnalat și eu, și colegii mei. Știu că nu are legătură cu modul în care se întâmplă lucrurile la dumneavoastră, în leadershipul dumneavoastră, că aveți și dumneavoastră mici comisii în Parlamentul României, unde ați plantat niște oameni care se comportă mult mai dictatorial și mai urât decât mamuții aceștia ai politicii de care dumneavoastră sunteți nemulțumiți.

Mi-e frică că ați copiat niște metehne, pe care, teoretic, conform a ceea ce spuneți dumneavoastră, n-ați fi avut de unde să le copiați. Și totuși ce ați făcut în Guvernul Cioloș, domnule Drulă?! Că sintagma „om nou” a dispărut... demult. Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#181970

H=1V=1L=2

**:**

Nu, vorbesc despre...

Domnule președinte, este în legătură cu PL-x 464. Vă rog, permiteți-mi să-mi continui intervenția, da? Mulțumesc.

Așadar, știu că cuvântul „național” vă sperie, dragi USR-iști. Nu-l înțelegeți, nu doriți a-l folosi? Încerc totuși să-l traduc pentru voi. Înseamnă să-ți dorești să fii patriot, să fii patriot, să dorești binele cetățeanului român, să prețuiești identitatea noastră națională, să prețuiești să fii român. Cam asta înseamnă.

N-o să încerc să vă traduc expresia „prin noi înșine”. Este mult, mult prea mult pentru Domniile Voastre. Ba o să bag raport închis.

Pe de altă parte, raportându-se inclusiv la această inițiativă legislativă, un alt membru al USR vorbea despre faptul că noi nu suntem la fel ca voi. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu că nu suntem noi la fel ca voi, domnilor din USR!

Discursul nu cred că era unul mincinos. Era unul nepregătit politic, că nu pot să spun altceva.

Spunea, la un moment dat, antevorbitorul meu: USR nu e aliată cu nimeni dintre voi, ci este aliată doar cu cetățenii.

Nu uitați, doamnelor și domnilor din USR, că ați refuzat guvernarea acestei țări, din calcule meschine. Deci nu sunteți aliați cu cetățenii în niciun caz!

Dați dovadă de un populism virulent, iar lângă acest populism virulent un antevorbitor de la USR a adăugat și făloșenia extremă – vezi, Doamne!, a stat în frig pentru voi.

Populismul acesta extrem presupune o abordare absolut superficială și, drept urmare, și deciziile care se iau sunt neserioase. Așadar, aveți grijă, doamnelor și domnilor de la USR, aveți în sondaje 10 procente, 11 procente, să vă fie de bine! Nu mai pomeniți aceste sondaje, este nepotrivit pentru dumneavoastră.

Când vorbim despre Partidul Național Liberal, este obligatoriu să afirmăm un adevăr. Eu nu credeam că trebuie să-l subliniez, dar o s-o fac acum.

Partidul Național Liberal a fost în prim-planul luptei pentru o justiție independentă, pentru o justiție eficientă, una care să ne servească pe toți.

Să nu uitați că, în ultimii ani, activitatea în Comisiile juridice, activitatea în plen, redactarea și susținerea sesizărilor la Curtea Constituțională a României, urmate de decizii ale Curții Constituționale a României, care ne-au protejat pe toți, fiind admise sesizările noastre, prin luările noastre publice de poziție, care au fost ferme și profesioniste, toate acestea au dus la protejarea justiției.

Partidul Național Liberal a făcut azi aceste lucruri, doamnelor și domnilor! În ceea ce privește..., legat tot de acest text, afirma liderul PSD că nu suntem inițiatori ai niciunei legi.

Le-ați votat, domnule lider al PSD! Le-ați votat cu toții! Inițiativa pe care o pomeneați și care nu era a PNL, ci a unui senator, și nu a PNL, subliniez... PNL s-a dezis de la bun început de acea inițiativă. A fost votată de toți PSD-iștii din Senat. PSD-iștii din Comisia juridică au votat _in corpore_ respectiva inițiativă legislativă.

Și vă mai spun ceva, domnule lider al Partidului Social Democrat: nu cred că cel care v-a citit legea v-a păcălit, pentru că este un PSD-ist, ca și dumneavoastră. Totuși recitiți legea. Puneți-i pe cei care vă citesc legile să le recitească și să vă facă încă o informare sintetică. Nu era vorba de SPA-uri, domnule președinte!

Acum, revenind – și voi fi foarte scurt, atât de scurt cât se poate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Noi, cei de la Partidul Național Liberal, suntem mulțumiți că ați acceptat solicitarea noastră, că a ajuns pe ordinea de zi și va fi respinsă prin vot una dintre legile adoptate de acest Parlament, o lege care, din păcate, nu face cinste niciunuia dintre noi.

Pe de altă parte, trebuie să spun adevărul în legătură cu această lege. Trebuie spus tare și clar.

PSD, alături de UDMR – subliniez acest lucru, domnul Márton Árpád mi-a readus aminte; în notițele mele uitasem de importanța dânsului, ca pivot și ca punct de sprijin pentru Partidul Social Democrat în ceea ce privește ofensiva împotriva justiției –, a transformat inițiativa, inițiativă care era de o bună calitate, într-o – subliniez acest lucru și notați-vă, vă rog – grațiere mascată a tovarășilor din pușcăriile românești ai Partidului Social Democrat și UDMR.

A, să nu uit de ALDE! Mi-a revenit în minte și ALDE. Cu toții ați votat această lege. Ați modificat-o întru totul. Ați făcut-o în dispreț față de Constituția României, ați făcut-o în dispreț față de români.

Infracționalitatea, sigur, ca fenomen, nu poate fi eradicată. Dar ea trebuie ținută sub control, în niciun caz încurajată, așa cum ați făcut-o Domniile Voastre, prin inițiative legislative și prin amendamentele la inițiativele legislative făcute cu bună-credință, inițiative profesioniste.

Dacă noi ne-am dorit ca reeducarea și reinserția socială să prevină recidiva, ne-am dorit să evităm o decizie de condamnare a României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza aglomerării penitenciarelor din România, ne-am dorit ca judecătorul, fiind cel care spune adevărul

juridic, judecătorul care pronunță condamnarea să stabilească dacă va înlocui măsura executării pedepsei în regim de detenție cu o măsură alternativă, Domniile Voastre ați transformat-o – încă o dată subliniez acest lucru – dintr-o intervenție legislativă necesară și eficientă, scrisă profesionist, ați transformat-o într-un instrument pentru a grația mascat tovarăși din pușcăriile românești.

Eu vă mulțumesc pentru că m-ați ascultat.

Ion Marcel Ciolacu

#187947

H=1V=0L=1

**:**

Bună ziua, domnule președinte! Mulțumesc pentru intervenție.

Stau și ascult de câteva zeci de minute bune o spectaculoasă declarație de bună-credință a membrilor din Parlament care au alcătuit o bună perioadă USL, care e inițiatorul unei părți dintre aceste inițiative.

Înțelegem cât de grozave au fost eforturile în lupta împotriva corupției și în apărarea justiției și din partea PSD, și din partea PNL.

Înțeleg că toate aceste inițiative toxice, grotești, revoltătoare pentru orice stat de drept sunt niște scăpări, după cum ne-a spus liderul de la PSD, niște greșeli din care învățăm cu toții, n-am fost atenți.

PNL tocmai ne explică... Am auzit intervenția anterioară și nici nu știu cu ce să încep mai degrabă.

Deci, în principiu, USR n-a fost în stradă. Lupta principală a aparținut PNL în apărarea statului de drept, deși în aceste zile PNL este cel care se opune la renunțarea și la desființarea secției speciale, aceea pentru care, nu-i așa?, ne-am luptat cu toții în mod spectaculos..., adică se ating niște limite de ipocrizie conjuncturală, oportunistă, absolut fabuloase.

Probabil, dacă acest Parlament va bifa istoric ceva, la aceste categorii va bifa cu siguranță.

Dar eu am luat cuvântul – că n-aș fi vrut s-o fac, că era mult prea frumos spectacolul de _stand-up comedy_ –, dar am luat cuvântul să vă solicit o provocare.

Dacă măcar 10% din afirmațiile pe care le-ați făcut în ultima oră, și dumneavoastră, domnilor de la PSD, și dumneavoastră, domnilor de la PNL, și dumneavoastră, domnilor de la UDMR, dacă 10% din aceste lucruri sunt adevărate, haideți ca la următoarea ședință de Birou permanent să punem pe ordinea de zi „Fără penali în funcții publice”!

Să le arătăm pe bune cetățenilor nu doar că respingem niște mizerii rămase pe fundul sertarului, ci că, într-adevăr, ne asumăm, ca stat, să punem un principiu în Constituție: că acele persoane care sunt condamnate penal nu vor mai fi și nu vor mai putea fi vreodată reprezentanți aleși ai statului român. Și, în felul acesta, poate va începe lumea să ne creadă pe noi, ca Parlament, că vorbim serios, și nu facem doar miștouri de ce mult ne pasă de greșelile pe care colegii noștri, de la microfon, acum câteva minute... Ce ironie e mai spectaculoasă decât să conducă domnul Iordache ședința de respingere a unor legi care au decurs din eșecul Ordonanței nr. 13? Ce ironie mai spectaculoasă se putea inventa? Și iată că a funcționat. Niște minute bune a condus domnul Iordache ședința.

Ei, ca lumea să ne creadă un pic, pe noi, ca parlamentari, haideți să votăm „Fără penali în funcții publice”! Să punem pe ordinea de zi să adoptăm acest proiect. Să facem acest referendum, prin care măcar o bucată de dreptate pentru oamenii aceia pe care nu i-ați văzut în stradă, domnilor de la PNL, bucata aceea de dreptate să și-o găsească prin decizia Parlamentului.

Și, atunci, domnule lider de grup de la PSD, poate oamenii vor spune „da, poate au greșit” și, iată, învățăm și îndreptăm cei 30 de ani.

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#197674

H=0V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dau citire Raportului comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea cadrului legal pentru stabilirea unor măsuri în vederea decontării din fonduri europene a cheltuielilor cu echipamente medicale, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, containere de logistică medicală, capabilități și formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii coronavirusului COVID-19.

De asemenea, se prevede acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut pe lună pentru personalul medico-sanitar și pentru personalul paramedical implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19 pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului național unic de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat ori din fonduri europene.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate și familie, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#200075

H=1V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Înțeleg din expunerea doamnei secretar de stat de la Ministerul Fondurilor Europene că Guvernul dorește să adoptăm ordonanța în forma prezentată.

Comisiile raportoare au fost de altă părere și au considerat că este atributul exclusiv al Parlamentului de a legifera și de a legifera mai bine decât Guvernul. Pentru că Ordonanța nr. 43 este un alt exemplu de cum poate să legifereze în stare de urgență Guvernul. E de ajuns să iasă președintele să spună „vom da 500 de euro la medici” ca apoi cei din Guvern să se dea de ceasul morții să caute bani. Și toți banii pe care i-au găsit au fost 120 de milioane de euro din transferul unor sume din programele gestionate de Ministerul Muncii către acest tip de ajutor pentru cei care luptă cu epidemia.

Eu cred că nu trebuie totuși să restrângem sfera celor la care se referă și se raportează această lege în funcție de câți bani avem. Și dacă avem atâția bani, ca la patul lui Procust, restrângem categoriile de beneficiari, astfel încât să nu aibă probleme Guvernul.

Este inadmisibil să creezi, prin acest tip de stimulent, mai mari probleme decât rezolvi! În toate spitalele, în toate serviciile de urgență, în toate serviciile de asistență socială sunt nemulțumiri, pentru că unul primește și, la doi metri, 10 metri mai încolo, în alt cabinet sau în alt birou, nu mai primește. Personalul de îngrijire nu primește. Personalul care lucrează pe ambulanță, șoferul ambulanței, deși pune mâna pe izoletă să transporte bolnavul, nu primește, pentru că n-a stat în ambulanță alături de bolnav, ca și asistenta.

Deci sunt lucruri care trebuie să fie tratate cu seriozitate la nivelul Guvernului și noi am cerut în dezbaterea Comisiei pentru muncă ca aceste lucruri să se regleze prin suplimentarea de fonduri de la bugetul de stat, astfel încât să nu existe nicio categorie socioprofesională care a luptat să stârpim acest virus, dar care să nu aibă din partea statului același tratament. Egalitatea, dreptatea, echitatea trebuie să fie, înainte de toate, cerința oricărei bune guvernări.

După discuțiile noastre care au dus la adoptarea unui amendament legat de centrele de bătrâni, centrele rezidențiale pentru bătrâni, acolo unde personalul, prin ordonanță militară, a fost carantinat alături de cei pe care-i îngrijeau timp de 14 zile, un fel de arest la locul de muncă, iar după 14 zile trebuiau să stea în izolare la domiciliu alte 14 zile, să se poată întoarce la serviciu să mai stea încă 14 zile arestați... acei oameni, deși au fost obligați, prin ordonanțele Guvernului, nu au fost luați în seamă de onor Guvernul Orban. I-am luat noi.

Și ce credeți?! În celebra, știu eu, metodă de a fura inițiativele legislative, pe care domnul Florin Roman ne-o arăta astăzi, ce s-a întâmplat? Joia trecută, Guvernul a luat amendamentul nostru, pe care, împreună cu domnul Vexler, cu doamna Csép, cu toți colegii mei, l-am făcut pentru acei asistenți sociali din centrele de bătrâni, și au dat o ordonanță, în toiul nopții, noaptea, ca legiferatorii celebrii, au dat ordonanța respectivă, dar nici astăzi, la o săptămână, nu este publicată în Monitorul Oficial.

Este Guvernul Orban serios în modul de legiferare? E serios în momentul în care vine și ne spune să adoptăm în forma prezentată, că mai au ei pe traseu către Monitorul Oficial...? Probabil au trimis pe jos acea scrisoare către Monitor ca să-i publice textul de lege!

Până când Guvernul nu-și va reveni la nivelul Secretariatului general, unde se elaborează actele normative, cred că noi trebuie să fim mai serioși decât Guvernul, pentru că suntem trimiși aici de cetățeni să-i reprezentăm, să facem legi.

Această formă pe care am adoptat-o ieri rezolvă până și problema medicilor de la IML și a personalului de acolo, care pe 11 mai au fost introduși, printr-o altă ordonanță, printre beneficiarii acestui drept. Pe 15 mai se termina starea de urgență, pe 14 mai a fost publicată acea ordonanță, iar cei care trebuie să aplice legea le-au spus colegilor de la IML că „Nu, domnule, o zi vă dăm sporul sau pentru o zi!”. Lucrurile astea trebuie să fie totuși un pic mai atent rezolvate la nivelul Guvernului, pentru că, prin acest tip de legiferare, nu facem decât să bulversăm mai mult, să introducem haosul în sistem și să nu mai știe lumea ce legi să aplice.

Să votăm această formă a Ordonanței nr. 43 și președintele să o promulge cât mai repede, pentru ca toți oamenii să beneficieze, după munca depusă în starea de urgență, de acest stimulent.

Mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#204759

H=0V=0L=1

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, domnul Solomon mi-a cam furat ceea ce doream să spun și eu.

Voi face două completări, pentru că ironia nu se limitează la ceea ce a spus domnul Solomon.

Așa este, un amendament care a fost propus de mine, de doamna Andrea Csép și de domnul președinte Solomon privind persoanele care au lucrat în căminele pentru persoanele vârstnice în această perioadă a fost adoptat, printr-un vot unanim, de către toți colegii în cadrul comisiei.

Am descoperit într-un mod magic, este adevărat, că a apărut o ordonanță care a preluat acest amendament, dar până aici nu este nimic nou, având în vedere că, atunci când am dezbătut Legea privind starea de alertă, un amendament al Grupului parlamentar al minorităților naționale privind felul în care se poartă celebrele măști a fost respins la cererea

Guvernului, pentru ca două zile mai târziu să devină ordonanță de urgență în forma în care s-a solicitat respingerea amendamentului când a venit din partea noastră.

Revenind, ironia face că reprezentantul Guvernului la Comisia pentru muncă, cel puțin, doamna secretar de stat, pe care o salut, a solicitat respingerea amendamentului privind angajații din căminele pentru persoanele vârstnice.

Eu acum m-am încurcat un pic și nu mai știu. Marți trebuia respins, miercuri a devenit o situație de urgență maximă și a fost adoptat, călcând în picioare discuția avută de toții colegii în cadrul Comisiei pentru muncă.

Nu pricep, dar nu este nicio problemă. Salut în mod cu totul special adoptarea acestui amendament, care arată, în primul rând, respectul pentru niște oameni care, deși nu au fost băgați în seamă și au fost ignorați, au depus o activitate deosebit de dificilă în această perioadă. Așa cum s-a tot menționat, persoanele vârstnice fac parte din cea mai vulnerabilă categorie, iar resursele necesare, în primul rând umane, persoanele care să fie dispuse să dispară din peisaj, practic, patru săptămâni pentru a avea grijă de bătrânii noștri, au fost greu de găsit. Iar efortul lor, care a fost unul cu totul deosebit, trebuie răsplătit, dacă nu primește măcar – sau ar trebui în primul rând să primească – respectul cuvenit.

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#208376

H=0V=0L=2

**:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Doresc să vorbesc doar despre o parte a acestei ordonanțe de urgență, partea care nu a fost importantă pentru guvernanți, despre o categorie de oameni care stau în linia întâi, se luptă, dar totuși, așa cum au vorbit și au zis și antevorbitorii mei, în cadrul Comisiei pentru muncă am avut discuții foarte aprinse – și salut prezența doamnei secretar de stat în plenul Camerei –, pentru că atunci au zis că această categorie nu poate beneficia de niciun stimulent, deoarece s-a discutat cu Ministerul Sănătății și doar cei din sănătate pot beneficia de acest stimulent.

Așa cum bine știm cu toții, prin Ordonanța militară nr. 8 din 2020 privind măsurile de răspândire a SARS-CoV-2, de prevenire, în perioada stării de urgență a fost interzisă încetarea sau suspendarea activității serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale și, în același timp, a fost impusă obligativitatea izolării la locul de muncă timp de 14 zile a personalului din aceste centre, urmată de izolarea la domiciliu pentru alte 14 zile.

Îmi amintesc de ziua emiterii Ordonanței militare nr. 8 din 2020. Era Joia Mare pentru credincioșii romano-catolici și reformați, iar comunicarea restrângerilor prevăzute de ordonanță a fost făcută – voi face acum o referire simbolică – după ultima cină petrecută cu familia, înainte de izolare, pentru personalul centrelor rezidențiale. Neașteptat și, după cum ne-am obișnuit, fără logică, neluându-se în considerare anumite situații particulare, cum ar fi familiile monoparentale și acei angajați care au în îngrijire părinți în vârstă sau persoane cu dizabilități.

Deci izolarea a început pe 11 aprilie, în Vinerea Mare, și s-a încheiat pe 14 mai, odată cu încetarea stării de urgență. Stimați colegi,

Vorbim despre persoane care au fost izolate la locul de muncă 14 zile, chiar și în perioada sărbătorilor pascale, departe de cei dragi, de copiii mici sau de părinții în vârstă, care aveau nevoie de ei în această perioadă mai mult decât oricând.

Între timp, dintr-o dată, asistenții sociali au devenit foarte importanți, mai ales cei care au grijă de persoanele vârstnice, prin îngrijirea la domiciliu, cei care îngrijesc persoanele cu dizabilități și persoanele vulnerabile. Până acum, nimeni nu s-a gândit la asistenții sociali. Serviciile sociale au fost permanent un fel de copil orfan al fiecărui Guvern.

Ca urmare a numeroaselor discuții purtate cu reprezentanții furnizorilor de servicii sociale, pe data de 16 aprilie, printr-o adresă trimisă doamnei ministru al muncii, Violeta Alexandru, și doamnei președinte a ANPDCA, Mădălina Turza, am solicitat, printre altele, acordarea unui stimulent financiar personalului care în toată această perioadă a luptat și luptă în continuare în prima linie pentru prevenirea răspândirii virusului și îngrijește cu multă responsabilitate categoriile de persoane cele mai vulnerabile.

La 19 mai, printr-un amendament adoptat de către Comisia pentru muncă depus de Grupul UDMR, împreună cu colegii din Comisia pentru muncă Adrian Solomon și Silviu Vexler, am introdus acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut pe lună pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinul sau în îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile pe perioada stării de urgență.

Nu doresc să menționez din nou faptul că peste două zile am citit pe ordinea de zi a Guvernului că se va aproba o ordonanță de urgență prin care se va acorda un stimulent acestor categorii. Nici până acum nu a apărut această ordonanță de urgență. Poate că drumul spre Monitorul Oficial este unul foarte lung și a întâmpinat probleme.

Totodată, pe lângă medicii de familie, ar urma să beneficieze de acest stimulent și personalul medical, medico-

sanitar și auxiliar medical din cabinetele medicilor de familie, laboratoare de analize medicale, laboratoarele de imagistică medicală, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice. Și această măsură este aplicabilă și asistenților medicali – atenție! – din unitățile școlare care și-au desfășurat activitatea prin furnizarea unor servicii de îngrijire, de aprovizionare și de îngrijire medicală și monitorizare a persoanelor aflate în carantină.

Nu rămânem indiferenți și suntem recunoscători față de personalul centrelor rezidențiale care în perioada de pandemie a rămas alături de persoanele vârstnice, de persoanele cu dizabilități, de copiii instituționalizați sau de alte categorii de persoane vulnerabile.

UDMR și de această dată va fi aproape de personalul care asigură serviciile sociale, își va manifesta recunoștința prin a vota acest proiect legislativ și, implicit, va vota pentru stimulentul de risc acordat acestor adevărați eroi.

Respect!

Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#213506

H=1V=0L=1

**:**

Bună ziua!

Este foarte important să urmărim în ce măsură deciziile pe care le luăm în Parlament se aplică în teritoriu. Este absolut dezolant să primim zilnic sesizări că unii manageri numiți politic în diferite spitale nu aplică legea sau o aplică discreționar ori nu este în stare, pur și simplu, Ministerul Sănătății să explice în mod coerent care sunt acele categorii salariale care beneficiază de aceste stimulente.

OUG nr. 43 înseamnă și o ocazie – pe care am folosit-o împreună cu colegii mei din Comisia pentru sănătate, din toate partidele – de a cere transparență în cheltuirea banilor.

Ce ar fi ca toate spitalele din România să afișeze pe site-uri ce se face cu acești bani, unde se duc fondurile europene, ce anume se cumpără exact și cine sunt beneficiarii reali ai acestor sume, care vor fi din ce în ce mai importante? Se aude de sume de 350 de milioane de euro. Sunt bani care vor intra nu doar pentru stimulente, ci și pentru diferite echipamente.

În contextul COVID – am mai explicat – s-a furat enorm și cine fură de la săraci nu este doar, din punctul meu de vedere, blestemat de sus, ci ar trebui să fie închis aici, jos, foarte mulți ani.

De aceea, reparatoriu spun și, ca un om care, ca asistent social, inițial a fost la munca de jos, lângă cei în nevoie, din fericire, deși unii demnitari ai statului român consideră și astăzi că Parlamentul nu contează, fără aceste măsuri reparatorii în Comisiile de sănătate, deciziile Ministerului Sănătății ar fi extrem de haotice în ceea ce privește nu doar stimulentele, ci și sporurile care se dau în spitale.

Și nu, nu este adevărat că toată lumea a tras la fel în ceea ce înseamnă pandemie. La această oră sunt multe spitale goale, pacienți care sunt tratați la gardurile spitalelor și sunt foarte puțini care au fost în linia întâi.

Ei, pentru cei care au fost în linia întâi, pentru absolut toți, inclusiv pentru asistentele din cabinetele de medicină de familie, trebuie să avem toată grija, tot respectul și trebuie să le acordăm orice fel de stimulent, pentru că în linia întâi au fost puțini și în spate au fost mulți care, din păcate, nu au tras la această luptă foarte dură și foarte stresantă cu acest nou coronavirus.

Așa că susținem acest OUG – am înțeles că vine o completare prin OUG nr. 60 –, vom susține orice măsură reparatorie pentru cei care ne-au salvat viața. Vă mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#216357

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a dezbătut adresa cu nr. Pl-x 140/2020, cu referire la inițiativa legislativă în discuție.

Propunerea are ca obiect de reglementare art. 93[1] din Legea educației naționale, urmărindu-se titularizarea pe post a cadrelor didactice calificate care au obținut nota/media de cel puțin 7 la concursul național unic de titularizare în învățământul preuniversitar și care ocupă trei ani la rând, în baza unui contract pe perioadă determinată, un post, o catedră vacantă.

Se preconizează, de asemenea, transformarea contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, prin modificările respective.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru învățământ a respins propunerea legislativă, din mai multe considerente. Este o detaliere mai complexă. Voi face doar un rezumat.

În primul rând, este vorba despre atingerea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, conform art. 16 din Constituția României. Prin această soluție legislativă, persoanele care au promovat concursul național de titularizare se consideră că vor fi discriminate, respectivele posturi vacante urmând a fi ocupate pe perioadă nedeterminată de cadrele didactice netitulare, care vor fi titularizate pe acele posturi fără un anumit concurs.

De asemenea, se face trimitere în argumentația noastră la soluții legislative similare pentru alte inițiative anterioare asupra cărora s-a pronunțat Curtea Constituțională, care a stabilit, în deciziile nr. 106 din 2014 și nr. 528 din 2018, că o asemenea reglementare instituie, în realitate, o altă modalitate de dobândire a calității de titular în învățământ. Și urmează toată detalierea, care poate fi citită în raportul anexat.

O altă categorie de argumente se referă la încălcări asupra normelor de tehnică legislativă, conform Legii nr. 24 din 2000, și sunt exemple date unde sunt anumite neclarități care, sigur, ar fi putut fi corectate.

De asemenea, este vorba despre faptul că nu e foarte clară formularea „notă sau medie” la concurs. Conceptul,

de asemenea, de fiabilitate a postului este neclar și se face trimitere în opinia juridică și la faptul că o inițiativă trebuie să aibă și calitatea, și proprietatea foarte clară a termenilor.

Se vorbește și despre anumite insuficiențe, neconcordanțe, motiv pentru care, la nivelul comisiei, prin vot, s-a respins acest lucru.

Mulțumesc.

Ion Marcel Ciolacu

#223384

H=1V=0L=1

Domnule președinte, Stimați colegi,

Săptămâna trecută, Guvernul României a transmis către Monitorul Oficial ceea ce a devenit ulterior Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2020.

Obiectul ordonanței era unul foarte simplu sau, mai bine zis, clar. Și anume suspendarea unei legi care a fost adoptată în cvasiunanimitate de Parlamentul României în urmă cu două luni, lege care fusese promulgată de Președintele României și a fost în vigoare o lună și jumătate, până la momentul când Guvernul României a decis să o suspende prin ordonanță de urgență.

Îmi este în continuare un pic neclar care a fost motivul care să necesite o ordonanță de urgență pentru suspendarea unei legi, repet, după ce a stat o lună și jumătate în vigoare.

Inițiatorul ordonanței a fost domnul George Băeșu, invizibilul președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Până aici nu este nicio surpriză. Sub mandatul domnului Băeșu, ANRP s-a transformat din autoritatea care trebuia să soluționeze și să încheie problema restituirilor acestor proprietăți confiscate în perioada comunistă, s-a transformat într-o instituție care a folosit orice tertip birocratic pentru a bloca, pentru a suspenda întreaga procedură.

Dar nu aceasta este problema reală.

Problema reală a fost modul în care au fost umiliți timp de 70 de ani și modul cum continuă să fie umiliți acești oameni cărora le-au fost luate de către stat, integral, bunurile.

Și, înainte de a analiza partea politică a problemei, vă rog să vă gândiți: ce ar însemna să vină cineva să vă scoată pe dumneavoastră din propria casă, să vă dea afară și peste 70 de ani în continuare discuțiile cu „dacă”, „poate”, „fiindcă” vă va returna proprietățile să continue?

Stau și mă întreb, ca un tânăr – că tot s-a vorbit de tineri –, cine i-a dat dreptul unui funcționar oarecare și, mai ales, cine i-a dat dreptul Guvernului României să continue această umilință la adresa persoanelor?

Or, dacă teoria a fost la început că acest proces de restituire trebuie finalizat, pare că dorința reală a fost să fie blocat în continuare.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Proiectul de lege pentru completarea art. 60 pct. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 647/2019; retrimis comisiei)

Propunerea legislativă privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România (Pl-x 478/2017; retrimisă comisiei)

Informare privind suplimentarea ordinii de zi

Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind constituirea Comisiei speciale a Camerei Deputaților pentru elaborarea, modificarea și completarea propunerilor legislative în materia sportului organizat în România (PHCD 18/2020; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii (PL-x 192/2020; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (PL-x 288/2020; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea obiectivului de investiții

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 239/2007 privind reglementarea regimului juridic al unor bunuri imobile aflate în folosința unităților de cult (PL-x 223/2020; rămas pentru votul final) 21–24

Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (PL-x 196/2020; rămas pentru votul final) 24–25

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 473/2014; rămas pentru votul final) 25

Proiectul de lege pentru Programul Național Prima Lumină (PL-x 199/2019; retrimis comisiei) 25

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x 559/2017; rămas pentru votul final) 25–29

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 406/2015; rămas pentru votul final) 29–30

Dezbaterea Propunerii legislative privind grațierea unor pedepse privative de libertate (Pl-x 158/2015; rămasă pentru votul final) 30–33

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 288/2017; rămas pentru votul final) 33–34

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19,

pe perioada stării de urgență (PL-x 257/2020; rămas pentru votul final) Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea art. 931 din Legea 37–40 educației naționale nr. 1/2011 (Pl-x 140/2020; rămasă pentru votul final) 40–41

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2020 privind prelungirea mandatelor Comitetului de reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (PL-x 155/2020; adoptat ca urmare a depășirii termenului constituțional) 41