Stenogramă plen

monitorul.ai

Intră

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 24 iunie 2020 · monitorul.ai

21 · Consultare europeană

Supunerea la votul final a: – moțiunii simple inițiate de 93 de deputați (MS 4/2020; adoptată prin vot electronic la distanță); – Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului privind spațiul aerian comun dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova, pe de altă parte – COM(2019) 568 (PHCD 8/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Pregătirea Conferinței privind viitorul Europei – COM(2020) 27 (PHCD 10/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul regiunilor – Răspunsul la coronavirus – Utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate posibilă, pentru a salva viețile și mijloacele de trai – COM(2020) 143 (PHCD 23/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale (PL-x 351/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind transmiterea unui teren aflat în administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului București (PL-x 294/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 244/2019/28.10.2019; adoptată legea în forma inițială prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative (PL-x 721/2018; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (PL-x 632/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind meșteșugarii tradiționali din România (PL-x 209/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 315/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina (PL-x 414/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru declararea zilei de 16 august ca Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor (PL-x 605/2019; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014–2020, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora (PL-x 348/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia (PL-x 313/2020; adoptat prin vot electronic la distanță); – Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică (PL-x 241/2020; adoptat prin vot electronic la distanță)

465 de discursuri

Florin Iordache
#11904
## **Domnul Florin Iordache:**
Bună dimineața, stimați colegi!
Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 130.
Invit liderii de grup, pentru a avea o discuție premergătoare începerii ședinței.
Florin Iordache
#12196
Deci continuăm, stimați colegi.
În urma discuției cu liderii grupurilor parlamentare și a consensului exprimat, vă aduc la cunoștință următoarele:
Se suplimentează ordinea de zi cu:
– Proiectul nr. 348/2020 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014–2020; este trecut, cu amendamente, de Comisia pentru buget și Comisia pentru tehnologia informațiilor;
– PL-x 313/2020 – Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia; este proiectul care vizează ambrozia, cu raport comun: Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură.
PL-x 783/2015 – Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri –, prin consens, repet, va fi retrimis comisiei pentru două săptămâni.

Florin Iordache

#15317

**:**

OK.

Raport comun suplimentar asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică

În temeiul dispozițiilor art. 94 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, precum și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere, în procedură de urgență, asupra acestui proiect.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 aprilie.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 455/2001 cu un nou articol, în scopul de a desemna Serviciul de Telecomunicații Speciale să furnizeze servicii de certificare calificată, destinate exclusiv personalului autorizat din cadrul instituțiilor și autorităților publice, în scopul îndeplinirii atribuțiilor funcționale.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților – Cameră decizională.

Comisia pentru apărare a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 19 mai.

În conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, la dezbateri a participat, ca invitat, domnul general de brigadă Mădălin Mihai, din partea STS.

În urma dezbaterilor, în ședința din 19 mai, cu majoritate de voturi, membrii Comisiei pentru apărare au hotărât adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptată de Senat.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor a dezbătut proiectul de lege în ședința din 18 mai 2020.

În conformitate cu prevederile art. 55 și 56 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiei au participat, din partea STS, generalul de brigadă Maxim Dobrinoiu și colonelul Angelica Lămășanu.

În urma dezbaterii proiectului de lege, membrii Comisiei pentru tehnologia informației au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cu amendamente admise.

Cele două comisii au reluat dezbaterile asupra inițiativei în ședință comună în 17 iunie.

La lucrările ședinței comune membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost prezenți conform listei de prezență.

În ședința din data de 17 iunie, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea proiectului de lege comisiilor sesizate în fond, pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Cele două comisii au reluat dezbaterile asupra inițiativei legislative în ședință comună în data de 23 iunie 2020.

În urma dezbaterilor, în ședința din 23 iunie, cu unanimitate de voturi, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse prevăzute în anexa care face parte din prezentul raport.

## Domnule președinte,

Dat fiind faptul că amendamentele au fost dezbătute pe larg, propun un termen, la solicitarea dumneavoastră, de cinci minute.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#20978

H=0V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o vorbă românească aceea că tot răul e spre bine. Această nenorocită criză de sănătate, care a afectat toate domeniile vieții noastre, economic, administrativ, politic, din toate punctele de vedere, bineînțeles, și cel sanitar, a adus și beneficiile ei: iată, ne-a învățat că trebuie să folosim tehnologia și ne-a arătat cât de importantă este folosirea tehnologiei.

În acest sens, onor Guvernul României a emis două ordonanțe de urgență, surori le-aș numi, Ordonanța nr. 39, care este obiectul discuției noastre de astăzi, și Ordonanța nr. 38.

Prin Ordonanța nr. 38 autoritățile publice sunt obligate să folosească semnătura electronică în activitatea lor interinstituțională.

Iar prin Ordonanța nr. 39, pe care o dezbatem noi acum, STS este numit furnizor de servicii de certificate de încredere, respectiv calificate, respectiv de semnătură electronică, pe scurt, prin derogare de la prevederile Legii nr. 455 privind semnătura electronică și ale Regulamentului european nr. 910 din 2014, care reglementează acest domeniu.

Dacă vreți, dacă aș fi răutăcios, aș spune că STS a fost făcut din pix furnizor de semnătură electronică. Dar nu spun acest lucru.

Să fim bine înțeleși. Nu cred că cineva din această sală și din această țară contestă capacitatea STS de a furniza un serviciu care să fie exemplar în acest domeniu. Dar totuși a primit niște derogări, deci a parcurs... a ars câteva etape necesare pentru autorizarea ca furnizor de semnătură electronică.

Și, totodată, are niște prevederi care facilitează activitatea, respectiv, de exemplu, nu prezintă o asigurare pentru a acoperi posibile prejudicii care se nasc din folosirea frauduloasă a semnăturii pe care o furnizează.

Întrebarea pe care mi-o pun eu, care cât de cât cunosc piața, ar fi următoarea: ce a împiedicat STS-ul să devină furnizor de semnătură electronică din 2015, de când se aplică în România regulamentul european, parcurgând toate etapele?

Sau și mai important...

Florin Iordache

#39588

H=0V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă rețin astăzi atenția cu un proiect legislativ important. Este vorba de un transfer de terenuri.

Vă rog, în numele celor 240.000 de locuitori ai sectorului 5, să dați un vot astăzi în favoarea acestei inițiative.

Foarte pe scurt, este vorba despre fostul coridor feroviar Filaret–Progresul, o șină de tren dezafectată, care este în paragină de 30 de ani, care nu are iluminat stradal, nici trotuare, care a devenit o groapă de gunoi.

Primăria Sectorului 5 face demersuri de câțiva ani buni pentru a putea administra acest teren, deoarece dorește să investească acolo și să aducă zona respectivă la lumină.

Nenumăratele adrese făcute și la Ministerul Transporturilor, și la Guvern s-au finalizat cu o adresă prin care reprezentanții Ministerului Transporturilor și primarul sectorului 5 au convenit: „Demararea unei inițiative legislative în Parlamentul României, prin grija Primăriei Sectorului 5, având ca obiect trecerea terenului în suprafață de 50.629 de metri pătrați din domeniul public al statului, administrarea Ministerului Transporturilor, concesiunea Companiei Naționale CFR, în domeniul public al municipiului București”.

Primăria Sectorului 5, în parteneriat cu Banca Mondială, a făcut o analiză a acestei zone, o analiză de oportunitate și dezvoltare. Cine este curios, eu pot să pun la dispoziție acest studiu.

Foarte pe scurt, este vorba despre un bulevard care va conecta centrul capitalei cu sudul capitalei. Este vorba despre construcția de locuințe în zonele adiacente, de spații verzi, întrucât sectorul 5 are cea mai mică zonă de spații verzi, locuri de joacă pentru copii și, nu în ultimul rând, conectarea anumitor zone din cartierul Ferentari cu o arteră principală, o arteră importantă.

Acestea fiind zise, eu vă rog frumos să dați un vot în favoarea acestui proiect legislativ, ca să putem asigura o dezvoltare a zonei respective, rămasă, așa cum spuneam, de izbeliște timp de 30 de ani.

Dacă există nelămuriri – nu mai insist, aș mai dezvolta, dar înțeleg că nu e timp –, dacă sunt nelămuriri sub aspect juridic, trebuie să vă spun doar atât și închei: că există o practică parlamentară, respectiv Președintele României a promulgat Legea nr. 64 din 2019 privind transmiterea unui teren..., situație absolut identică, terenul aflat în proprietatea statului, în administrarea Ministerului Transporturilor, în concesiunea CFR, către orașul Huedin. Este practic același obiect de reglementare, doar că în loc de Huedin avem Primăria Capitalei, care urmează să dea acest teren în administrare, prin hotărâre de consiliu, Primăriei Sectorului 5. Vă mulțumesc frumos.

Florin Iordache

#42385

**:**

Proiectul de lege nr. 294/2020 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al statului, respectiv al Consiliului Local Sector 5, și în administrarea Consiliului Local Sector 5

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu dezbaterea și avizarea acestui act normativ, Camera Deputaților fiind Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 12 mai 2020.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, în fapt, transmiterea unui teren aferent liniei CFR București–Progresu către București–Cotroceni, aflat în concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor în domeniul public al municipiului București.

Conform celor prezentate în expunerea de motive, acest transfer ar fi necesar pentru a se putea implementa o serie de proiecte de utilitate publică pe porțiunea dintre pasajul Toporași și pasajul Carol, în conformitate cu Strategia locală de dezvoltare durabilă a sectorului 5, aceste proiecte de utilități publice propunând o nouă arteră carosabilă de categoria I pe direcția nord-sud, sub forma bulevardului Rocar, între pasajul Toporași și pasajul Rahova.

Comisiile au examinat actul normativ după cum urmează: Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități în ședința comună online din 22 iunie 2020, iar Comisia pentru transporturi și infrastructură a examinat actul normativ în ședința online din data de 23 iunie 2020.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare a Proiectului de lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului, aflate în administrarea Ministerului Transporturilor și concesiunea Companiei Naționale de Căi Ferate „CFR” – SA, în domeniul public al statului, respectiv al Consiliului Local Sector 5, și în administrarea Consiliului Local Sector 5, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din raportul depus.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Florin Iordache

#46286

H=0V=0L=2

**:**

Din păcate, este regretabilă lipsa de viziune administrativă și din toate punctele de vedere în ceea ce înseamnă acest proiect. Las la o parte problemele de constituționalitate ale proiectului. Dar, intrând pe fondul problemei, Bucureștiul este sufocat de trafic și, în ciuda tuturor promisiunilor de revoluție și pararevoluție pe care le-a făcut primărița Firea, în continuare se sufocă.

Această bucățică de teren, acest coridor feroviar este foarte important, pentru că de fapt ce se întâmplă? La toate capitalele europene dacă vă uitați, inclusiv capitalele est-europene, nu vorbesc despre rețelele imense de trenuri metropolitane pe care le au capitalele vest-europene, toate au rețele de tren suburban. Există proiecte și se discută și la Ministerul Transporturilor – și sunt parte din programul cu care Nicușor Dan candidează –, care intenționează să transforme, astfel încât să aibă și Bucureștiul un tren metropolitan adevărat. Și peste tot în lume, dacă vă uitați, în ultimii 20 de ani, transportul public și transportul feroviar generează dezvoltare urbană pe mai departe.

Noi ce facem în clipa de față este exact opusul. Transmitem acest teren în administrarea Primăriei Capitalei, tăiem un bulevard, toate studiile arată că în momentul în care creezi mai mult asfalt aduci mai mult trafic, în loc să folosim ceea ce există. Da, într-adevăr, poate că toată calea aceea ferată este neglijată de 30 de ani, dar se poate construi acolo, este pe un coridor feroviar, poate fi repusă în funcțiune și poate să genereze... Gândiți-vă, și rețeaua de tramvai a Bucureștiului este aproape dublă, ca lungime, față de rețeaua de metrou și cu rețeaua de transport feroviar din jurul Bucureștiului se poate tripla densitatea de transport feroviar. Este o lipsă de viziune extraordinară în clipa de față să facem exact opusul a ceea ce se întâmplă în urbanism și din punctul de vedere al dezvoltării în tot restul lumii.

Mulțumesc frumos de tot. USR va vota împotrivă.

Florin Iordache

#48951

**:**

Raport suplimentar asupra Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii Președintelui României, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituția României, cu Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 6 mai 2019.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 iulie 2019.

Președintele României solicită reexaminarea legii la data de 30 iulie 2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Legea pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică la data de 22 octombrie 2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a transmis plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a cererii de reexaminare formulate de Președintele României și de adoptare a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994.

Plenul Camerei Deputaților în ședința din 10 martie 2020 a hotărât retrimiterea la comisie a inițiativei legislative, în vederea reexaminării și adoptării unui nou raport.

Legea supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 în sensul ca lucrările declarate de interes național sau de interes local să reprezinte lucrări de interes public major, acestea fiind, potrivit expunerii de motive, indispensabile în cadrul politicilor fundamentale ale țării în domeniul asigurării infrastructurii locale și naționale.

Plenul Camerei Deputaților în ședința din 20 mai 2020 a hotărât retrimiterea la comisie a inițiativei legislative, în vederea reexaminării și adoptării unui nou raport.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisia a examinat legea în ședința online din data de 22 iunie 2020.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică în forma adoptată inițial de Parlamentul României și

trimisă la promulgare și respingerea cererii de reexaminare a legii formulate de Președintele României, cu un amendament respins, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#52763

H=0V=0L=2

**:**

Vă solicit tuturor deputaților respingerea acestui proiect. Este un proiect extrem de nociv pentru mediu. Avem multe râuri în România, am fost binecuvântați cu aceste daruri, dar vedeți că în ultima perioadă unele lucrări hidrotehnice au reușit să distrugă mare parte din habitatele naturale și să distrugă, pur și simplu, sute, mii de astfel de râuri.

Legea de față, numită și Legea antirâuri, nu face altceva decât să permită să se dea acord de mediu inclusiv în toate situațiile în care există impact negativ semnificativ asupra ariilor naturale protejate.

Este o lege cu un potențial devastator. Am trimis tuturor colegilor și tuturor grupurilor parlamentare materiale, unele filmate, unele reportaje făcute la fața locului, pentru a vedea cu ochii dumneavoastră care sunt consecințele unei asemenea legi.

Este foarte important ca peste ani de zile, când vom merge împreună cu copiii în munții României și vom vedea toate aceste zone, să nu ne pară rău că am votat o astfel de lege acum. Avem posibilitatea să respectăm legislația europeană. Vreau să spun că o astfel de lege încalcă în mod flagrant Directiva habitate, încalcă multe decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și este o lege incoerentă.

Nu putem să mergem pe această linie, pentru că trebuie să respectăm echilibrul între nevoia de dezvoltare și protecție a mediului.

Nu poate spune nimeni că nu se pot construi autostrăzi, nu se pot construi hidrocentrale, dacă nu adoptăm această lege. Putem face aceste lucruri, le putem dezvolta, dar haideți să protejăm ariile naturale protejate! Este foarte important să observăm și că legea este neclară, și că este lipsită de predictibilitate, nu se definește despre ce interes este vorba. Nu putem spune că toate tipurile de interes, și național, și toate interesele locale, sunt interese publice majore, astfel încât să fie permise astfel de lucrări.

Eu vă solicit foarte mare atenție pe această lege.

Vă solicit, de asemenea, dacă-mi permiteți, să susțin și amendamentul, în sensul în care am căutat ca din textul legii, așa cum a rezultat în urma procedurilor parlamentare de până acum, să eliminăm partea nocivă, absolut nocivă, care se referă la distrugerea râurilor, la acele lucrări hidrotehnice care urmează să fie aprobate fără discernământ, în cazul în care există impact negativ major asupra mediului.

Acesta este sensul amendamentului. Dacă nu dăm un vot de respingere pe lege, măcar gândiți-vă și luați în considerare când votăm acest amendament, pentru că făcând asta salvați ce a mai rămas din râurile României și putem transmite mai departe generațiilor următoare colțișorul acesta de natură pe care și noi l-am primit în dar.

Mulțumesc frumos.

Florin Iordache

#55592

H=0V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Eu cred că într-un proiect legislativ, în asumarea sa, nu trebuie să pornim de la prezumții de vinovăție. Dacă nu exista o necesitate imperativă, pornită din administrația publică, acest proiect nu ar fi existat.

Astăzi, în schimb, legislația ambiguă, interpretabilă diferit de la o instanță la alta, conduce nemijlocit la blocarea unor proiecte de dezvoltare, la promovarea unor investiții în infrastructură, în extinderea rețelelor de apă, canal, electrice, gaz etc., ducând la blocaje majore în administrația publică locală.

Sigur, am văzut observațiile Consiliului Legislativ, care invocă imprevizibilitatea și lipsa unei clarități a prevederii legislative din acest proiect, de asemenea, observațiile făcute de Guvern și, de asemenea, pe cele din cererea de reexaminare, care invocă necesitatea unei definiri mai clare a interesului public major.

Vreau să vă spun că acest interes public major ține de comunitățile locale, de nevoia de dezvoltare locală, și astăzi legislația adiacentă obținerii autorizațiilor pe diverse proiecte de dezvoltare este un filtru, este un factor de prevenire pentru orice fel de abuz în această privință.

Vreau să vă spun unde a condus, în schimb, până acum legislația. La mine, în județul Mureș, un drum, asumat de administrația publică locală, de legătură între două cartiere a fost blocat de diverse organizații neguvernamentale mai bine de 10 ani, invocându-se perturbarea împerecherii liliecilor cu guler galben și mai apoi a broscuțelor, procese aflate pe rol, care au condus la pierderea finanțării din bani europeni pentru o asemenea investiție, legată de un drum între două cartiere, vă repet. Și astfel de situații sunt frecvente, repetabile la nivel național.

De aceea, noi considerăm că această prevedere legată de un interes public major, asumat de comunitatea locală, prin împuterniciții săi, care pot fi consilieri locali, consilieri județeni, și mai apoi toate acestea validate prin acte administrative și prin acorduri de la Agenția de Mediu, de la Ministerul Mediului, de la Garda de Mediu, sunt suficiente filtre pentru a preveni abuzurile.

În această privință, noi considerăm că este un proiect legislativ necesar, bine-venit și Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva cererii de reexaminare a Președintelui României.

Vă mulțumesc.

Aida Cristina Căruceru

#61557

H=0V=0L=2

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 21 noiembrie 2018.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Consiliului Economic și Social; avizul favorabil al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare; avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare: eficientizarea mecanismelor de recuperare a creanțelor bugetare față de societățile aflate în stare de insolvență; adoptarea unor măsuri menite să evite afectarea mediului concurențial, prin folosirea procedurilor insolvenței în mod abuziv de către unii debitori care utilizează mecanismele reglementate de legea insolvenței, cu scopul de a se sustrage de la plata sumelor datorate bugetului general consolidat; adoptarea de măsuri care să permită conversia, reducerea sau cesiunea creanțelor bugetare, în anumite condiții, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăți cu potențial de viabilizare și cu consecințe grave în plan economic și social.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii celor două comisii sesizate în fond au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării, dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de adoptare

a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexa 1. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#78918

H=0V=0L=1

**:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Astăzi vom vota legea copiilor fără copilărie, a copiilor a căror viață a început în pușcăriile comuniste, în deportare, în strămutare sau în timp ce părinții lor erau deținuți politici, deportați, prizonieri, internați abuziv în spitale de psihiatrie sau cu domiciliu obligatoriu.

Acești copii, acum ajunși la vârsta senectuții, au purtat toată viața stigmatul „origine nesănătoasă”, stigmat pus de regimul comunist. Proveniți din familii pe care autoritățile comuniste din primele decenii de după instaurarea dictaturii comuniste le considerau „dușmanii poporului”, copii fiind, au îndurat suferințe și nedreptăți pe care greu am putea să le înțelegem astăzi.

Încercați să vă imaginați o situație. Tatăl – în pușcărie 15 ani, pentru o vină imaginară; mama – scoasă din casă cu miliția și, împreună cu doi copii minori, forțată să semneze că pleacă de bunăvoie, cu lucrurile pe care au putut să le ia în mâini, duși în altă localitate, unde au locuit mulți ani într-o pivniță insalubră, controlați constant de Securitate. Mama nu avea drept de serviciu și au trăit doar cu ce găseau pe câmp sau cu rămășițele rămase în piață, aruncate după plecarea țăranilor. Copiii se îmbolnăvesc de TBC, dar trăiesc, deoarece au scăpat ca printr-o minune de moarte. Au fost dați afară, pe rând, din mai multe școli și, când primesc permisiunea să se întoarcă acasă, găsesc casa ocupată de nomenclaturiști. Copiii muncesc ca salahori de la 14 ani, pentru a putea urma cursuri liceale serale. Suportând multe discriminări și blamări, sunt duși la muncă forțată pe marile șantiere, au accesul la studii superioare sau la posturi conform capacității lor limitat și sunt urmăriți de Securitate până în anul 1989.

Încercați o altă situație, prezentată pe scurt, să v-o imaginați.

O familie de oameni gospodari deportată în câmpia stearpă a Bărăganului, cu vagoane de transportat vite, cu un copil minor și unul în pântecul mamei, această familie a fost lăsată în câmp, lângă un țăruș. După o săptămână, avea să se nască un copil care avea să moară la câteva zile de la naștere, în bordeiul săpat în pământ de tatăl său. Și-au îngropat copilul, nebotezat, cu milițianul la spate. Primul lor copil s-a îmbolnăvit în prag de iarnă, din cauza frigului și a umezelii din pereții care nu apucaseră să se usuce la venirea iernii. Un medic, și el deportat, i-a salvat viața. Copilul a supraviețuit bolilor, lipsei de apă și de mâncare, arșiței verilor și gerului iernilor, a dormit în bordei în dulap, legat cu fular la gură, ca să se protejeze de șoareci, șopârle și șerpi. Și a muncit de mic ca să-și ajute familia. După cinci ani, la întoarcerea acasă, a locuit luni cu familia în grajd, cu animalele, casa lor fiind ocupată de militari. La școala elementară a fost batjocorit de cadrele didactice și de alți copii, din cauza „originii nesănătoase”, deși mereu a luat premiul I. Acest copil, deși a promovat examenul, nu a fost primit la niciun liceu. A lucrat ca zilier în agricultură, reușind foarte greu, după câțiva ani, să devină doar tractorist, discriminările urmărindu-l până în 1989. ## Stimați colegi,

În momentul când votați, gândiți-vă la copiii fără copilărie, cărora, de fapt, li s-a furat viața.

Mulțumesc.

Florin Iordache

#84145

H=0V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă vine în completarea legii adoptate anul trecut care modifică cadrul normativ al Decretului-lege nr. 118/1990, lege pe care noi, Partidul Național Liberal, am inițiat-o și care privește drepturile deținuților politici, ale celor deportați și ale celor persecutați de regimul comunist.

Această adăugare la lege este una profund benefică, deoarece ea vine și îndreaptă o serie de erori nedorite care au scăpat în forma finală a legii adoptate anul trecut, reușind să introducă, într-un mod echitabil, cuprinzător și complet moral din perspectiva aplicării legii, toate categoriile de urmași ai celor care au fost închiși de regimul comunist, ai celor care au fost deportați forțat de regimul comunist, ai celor care au opus rezistență armată în munții Carpați ori ai altor persoane care au fost persecutate pe criterii politice ori de alt tip în timpul regimului comunist.

Ca atare, este esențial să înțelegem un aspect: copiii și urmașii celor deținuți politic ori deportați – astăzi, în România, din păcate, nu mai sunt mai mult de 1.500 de deținuți în viață sau mai mult de 17.000 de deportați încă în viață – trebuie să beneficieze de aceste despăgubiri, niște despăgubiri de-a dreptul minore, raportate la bugetul de stat, dar niște despăgubiri morale, chiar dacă vin cu întârziere.

Sunt oameni care s-au născut în anii ’50, în condiții deosebit de grele, sunt oameni care au suferit la școală, care au fost dați afară din facultăți, care nu au avut voie să se angajeze și care au fost obligați în timpul regimului comunist să facă munci mai slab calificate decât era pregătirea lor. Sunt oameni care încă de când s-au născut, până la maturitate, până în 1989, au trăit cu stigmatul fricii, cu teama și cu permanenta presiune, inclusiv a organelor de securitate și a organelor represive ale regimului totalitar comunist.

Ca atare, este un fapt absolut normal și fericit acela că astăzi avem ocazia să adoptăm această lege, dat fiind faptul că...

Mă bucur că s-a amintit o sintagmă aici: „origine nesănătoasă”. Acest cuvânt, această expresie bolșevică trebuie să dispară o dată pentru totdeauna din inventarul nostru. Pentru că această „origine nesănătoasă” a dus la sute de mii de morți, a dus la milioane de victime ale represiunii comuniste în România, indirect ori mai direct, și a dus la discriminarea a mai mult de jumătate din populația României...

Florin Iordache

#92441

H=0V=0L=2

**:**

## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Poate unii știu, eu unul nu prea încurajez înfiriparea acestor bresle în mileniul pe care tocmai l-am început. De obicei intervin împotriva acestora. Totuși s-a încercat de către inițiatori o modalitate de încurajare a acestei activități tradiționale meșteșugărești din România, care este o valoare însemnată. Drept urmare, chiar și un coleg de-al nostru, senator UDMR, este unul dintre inițiatori.

CES a susținut acest proiect de lege, atrăgând totodată atenția asupra unui posibil paralelism legislativ.

În acest sens, am propus câteva amendamente, adoptate de comisie – și le mulțumesc colegilor noștri. Prin amendamentele astfel acceptate, paralelismul legat de Legea nr. 26 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, făcând doar o trimitere la această lege, a dispărut și în mod evident au fost eliminate niște elemente care nu sunt în acord cu dispozițiile din această lege.

Totodată, la dezbaterea acestui proiect de lege mi-am exprimat punctul de vedere legat de un centralism excesiv, chiar dacă soluția primară prin care o persoană va putea să aibă acest drept de a fi declarat meșteșugar tradițional se realizează la nivelul județului, deci persoana își duce hârtiile la comisia specială din județ și în 60 de zile decizia o ia această comisie din județ. Cu toate acestea, această decizie va fi comunicată la București și hârtia de bază o va primi de la București, de la o autoritate națională care, mai ales cum este descrisă aici, nu știu dacă nu va avea soarta camerelor agricole. Este confuz... Așa credem noi.

Ca atare, eu am propus ca, dacă decizia tot se ia la nivel de județ, și hârtioara respectivă să poată fi eliberată la nivel de județ.

Avem un amendament respins. Evident, ar veni și amendamentul celălalt, dacă se adoptă. Este primul amendament de la amendamente respinse. Se referă la varianta articolului 10 de la pct. 13, de la „Amendamente respinse”. Mi-l voi susține și, în mod evident, în funcție de cum va rezulta din dezbateri acest proiect de lege, vom vota în consecință.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#95006

H=0V=0L=2

**:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect este un proiect de lege care face foarte multe lucruri bune, aduce multe lucruri pozitive pentru meșteșugarii din România, indiferent că vorbim de meșteșugari din anumite regiuni geografie, care fac meșteșuguri diferite sau care vin din culturi și etnii diferite.

Proiectul acesta aduce facilități referitoare la participarea la târguri, aduce facilități fiscale, aduce facilități de ordinul indemnizațiilor pentru aceia dintre meșteșugarii care, fiind acreditați ca atare și având recunoașterea comunității locale, primesc din partea consiliului local o astfel de indemnizație.

Mă voi referi un pic la această indemnizație, pentru că ea a suscitat dezbateri mai ales în Comisia pentru buget. Era o anumită formă, forma aceea a fost schimbată și le mulțumesc colegilor de la Uniunea Salvați România care au venit cu sugestia respectivă.

Sigur însă că o formă de sprijin material pentru meșteșugarii din România trebuie și va fi păstrată în această lege. Este un lucru important pentru că – și aceasta este ultima idee la care mă voi referi – meșteșugarii din România nu fac doar niște produse care au o valoare economică. Ba mai mult decât atât, ceea ce este cel mai important pentru noi, ca țară, pentru noi, ca popor, încă o dată, indiferent de etnie, indiferent de regiune geografică, indiferent de meșteșug, ceea ce este cel mai important este valoarea culturală, valoarea de patrimoniu, valoarea de identitate națională pe care meșteșugarii o aduc, iar aceasta trebuie nu doar protejată, nu doar recunoscută, ci și susținută și recompensată, uneori chiar și material, pentru că avem mulți meșteșugari în această țară care trăiesc greu din punct de vedere financiar și care duc tradiția mai departe cu niște greutăți care le-ar fi ușurate dacă am avea consilii locale care să aibă posibilitatea să-i sprijine. Și facem cu această lege așa ceva.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#105195

H=0V=0L=2

**:**

Da, da!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Deși prin OUG nr. 60/2017 Guvernul și-a propus să crească numărul persoanelor cu dizabilități angajate pe piața

muncii, de la 35.480, cât era oficial raportat în trimestrul I din 2017, datele ANAF, în luna ianuarie 2019, arată că numărul acestora a scăzut la 30.000, reprezentând o pondere de 7,25%.

Conform datelor furnizate de către ANAF, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2019, suma colectată de stat corespunzătoare persoanelor cu dizabilități a fost de 2.713.354.065 lei – aproximativ 571 de milioane de euro – în 16 luni.

Dacă ne raportăm doar la suma colectată în anul 2018, aproximativ 450 de milioane de euro, ar trebui să fie angajate minimum 86.000 de persoane cu dizabilități cu opt ore în 12 luni ca această taxă să nu mai fie plătită la bugetul de stat – de 2,8 ori mai mult decât numărul actual de persoane cu dizabilități angajate.

Reintroducerea acestui articol, în condițiile propuse, va permite prestarea de servicii și realizarea de activități de producție în cadrul unității protejate de către persoanele cu dizabilități, fără activități de intermediere, utilizând doar 50% din taxe, față de 100%, cum a fost până la emiterea ordonanței. Va permite atât autorităților, cât și companiilor să utilizeze 50% din taxă pentru achiziția de produse și servicii realizate de către persoanele cu dizabilități în atelierele proprii, reducând presiunea financiară legată de angajarea sau plata taxei, mai ales că puține persoane cu dizabilități pot lucra opt ore.

Având în vedere că în ianuarie 2019 era autorizat doar un număr de patru unități protejate, impactul asupra bugetului de stat va fi nesemnificativ.

Plecând de la premisa că în primul an s-ar autoriza aproximativ 100 de unități protejate, acestea nu ar putea atinge în primul an o cifră de afaceri mai mare de 150.000 de euro de entitate, din lipsă de infrastructură și acces la piață, coroborată cu capacitatea redusă de producție sau prestare de servicii a persoanelor cu dizabilități.

Practic, din cota de dizabilitate aferentă anului 2018 – pentru că avem datele din 2018 –, de aproximativ 451.000.000 de euro, ar putea fi utilizată de către unitățile protejate, în primul an de la aprobarea modificărilor legislative, doar suma de 15 milioane, de exemplu.

Practic, impactul final asupra cotei pe dizabilitate, încasată la bugetul de stat, în primul an, va fi doar de 2%, cât reprezintă 9,3 milioane de euro din cei 451.

## Stimați colegi,

Sunt date statistice, sunt date din realitatea românească. Proiectul de lege este un proiect bun, este un proiect necesar, pentru că știm foarte bine toți care sunt condițiile legii din România. Firme, instituții obligate să angajeze persoane cu dizabilități; acestea nu angajează, ci plătesc o taxă corespunzătoare. Este important de precizat că raportul comun al Comisiei pentru muncă și al Comisiei pentru sănătate este un raport favorabil și, de asemenea, să vă spun că mai sunt și multe alte proiecte asemănătoare pe traseul legislativ în susținerea acestei idei.

Eu vă rog pe toți să votați acest proiect de lege, pentru că este absolut necesar să avem un tratament corect, pozitiv pentru persoanele cu dizabilități, persoane cu handicap, care de multe ori, din cauza problemelor pe care le au, sunt la periferia societății, sunt la periferia mentalității privind angajarea și reintroducerea lor în circuitul social, în circuitul uman al societății românești.

Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#109411

H=1V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să precizez încă de la început că nu pun la îndoială buna-credință a inițiatorilor acestei propuneri legislative, dar absolut deloc, pentru că știu că printre ei sunt persoane absolut responsabile și respectabile.

Ce nu cunosc însă inițiatorii acestui proiect de lege – și lucruri pe care le pot proba și pe care le poate proba inclusiv Ministerul Muncii, dacă este cineva în sală din partea Ministerului Muncii – este că datele au relevat, în urma unui control pe care l-am făcut în 2017, că în spatele unei astfel de inițiative legislative – așa era legea până în 2017 – se ascundea, de fapt, cel mai mare tun care se dădea sub masca respectării drepturilor persoanelor cu handicap.

Și o să vă dau toate aceste date concrete.

Dar, înainte de orice, trebuie să vă spun cum era legislația înainte. Înainte de ordonanța de urgență pe care am dat-o în 2017.

Toate instituțiile de stat și toate societățile comerciale cu un număr mai mare de 50 de angajați erau obligate să angajeze 4%, adică doi angajați – persoane cu handicap. Dacă nu făceau acest lucru, atunci 50% din suma datorată, ca urmare a neangajării acestor persoane cu handicap, 50% din salariul minim pe economie se plătea statului. Era un fel de amendă. Sau cu banii respectivi puteau să fie achiziționate bunuri de la unități protejate autorizate.

Ce înseamnă aceste unități protejate autorizate? Sau ce ar fi trebuit ele să fie? Niște firme care angajează aproape în totalitate persoane cu handicap, care fac producție – deci doar producție – și care apoi livrează statului sau altor firme, fără licitație – atenție, fără licitație! –, statului român produsele lucrate de persoanele cu handicap.

Ce am constatat noi? Că, din totalul de 700.000 de persoane cu handicap cu drept de muncă din România, erau angajate la aceste UPA sub 2.000 – procent de 0,26%.

Mai grav decât orice însă este că jumătate din aceste unități protejate autorizate aveau una sau două persoane cu handicap angajate cu câte o oră pe zi. Cu alte cuvinte, își luau acel certificat în baza unor oameni nefericiți, până la urmă, pe care îi plăteau cu un salariu de mizerie, vă dați seama, aferent unei ore lucrate pe zi.

Mai grav decât atât este că existau societăți comerciale foarte mari – și noi am găsit un lanț de retail – care își făceau societăți protejate, pe unde rulau diferite sume de bani.

Ce am făcut în această situație? Am dat o ordonanță de urgență, Ordonanța de urgență nr. 60/2017, în care am spus așa: unitățile protejate autorizate pot să funcționeze în continuare, pot să participe la proceduri de achiziție simplificate cu statul român – simplificate, deci nu fără licitație – și bineînțeles că pot să angajeze oricâte persoane cu handicap vor.

Din totalul de 732 de UPA, câte erau la vremea respectivă, știți câte au mai rămas? A spus colegul mai devreme: patru.

De ce? Dacă le-am tăiat macaroana de la instituțiile publice și n-au mai putut să ia fără licitație, n-au mai fost interesate.

Mai mult decât atât. Ce făceau aceste unități protejate autorizate? Producție? Nu. Doar 20 dintre ele făceau producție. Restul cumpărau diverse din China – produse de papetărie, de exemplu –, pe care le vindeau cu prețuri de trei, patru ori mai mari instituțiilor statului român.

Ca să știți, tot cu date concrete, vă spun că anvelopa financiară a instituțiilor statului român, în anul 2017, când am făcut noi acest control, era de 430 de milioane de lei – 430.305.000 lei, adică 100.000.000 de euro.

Dar vă închipuiți că numai aici era robinetul pe unde se scurgeau banii? Nu.

Prin faptul că noi, prin ordonanța de urgență, am băgat o amendă mai mare, dacă vreți, instituțiilor de stat și firmelor care nu angajează persoane cu dizabilități, adică în loc de 50%, cât era taxa din salariul minim, am dus-o la 100%, am beneficiat de un miliard și jumătate de lei în plus la bugetul statului român.

Ce am făcut cu acești bani? Am dublat indemnizațiile persoanelor cu handicap, toate cele peste 800.000.

Deci, în loc să beneficieze 0,26% dintre persoanele cu handicap din România – și acelea de niște salarii de mizerie, pentru o oră sau două pe zi –, au beneficiat toate persoanele cu handicap din România.

Practic, dumneavoastră, astăzi, prin această inițiativă legislativă, veniți să anulați acea ordonanță de urgență.

Eu sper că Guvernul României își dă seama că acești un miliard și jumătate plus încă vreo sută de milioane de euro trebuie să-i ia de undeva. Pentru că banii aceștia, de fapt, se duc în prestațiile persoanelor cu handicap, ale tuturor celor 800.000 de persoane cu handicap. Nu știu dacă s-au gândit atât de departe.

Știu ce lobby s-a făcut pe această inițiativă. Pentru că, în calitate de ministru, vă spun că n-am avut pe nicio ordonanță de urgență atâtea presiuni câte am avut pentru această ordonanță de urgență.

Știu ce firme mari, sub masca – vezi, Doamne! – a protecției persoanelor cu handicap, dădeau adevărate tunuri financiare, de milioane de euro, fiecare firmă în parte.

A, de acord cu dumneavoastră că au fost și unități protejate autorizate absolut respectabile – 20 la număr am găsit noi –, unde se făcea producție și tot ce trebuie; acelea ar fi trebuit să fie altfel, dacă vreți, să primească altfel de bonificații.

Dar noi ne-am asigurat, când am făcut ordonanța de urgență, că vor putea în continuare să lucreze cu statul, dar printr-o procedură de achiziție simplificată, nu fără licitație.

Deci vorbim de un tun financiar foarte mare, care este dat sub masca protejării persoanelor cu handicap din România.

Vreți să faceți dreptate pentru 800.000 de persoane cu handicap sau pentru 2.000 de persoane cu handicap și nici măcar pentru acelea, pentru că și de acelea își bat joc niște șmecheri, ca să facă rost de bani pe spatele lor? Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#118616

H=0V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Și îi salut și pe toți colegii mei din țară!

În ședința noastră am adoptat raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Pregătirea Conferinței privind viitorul Europei.

Am avut în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, al Comisiei pentru muncă și protecție socială, al Comisiei pentru învățământ, al Comisiei pentru cultură, al Comisiei pentru apărare, al Comisiei pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, precum și nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe. În acest context, am luat în discuție și am avut în vedere și fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Astfel, în principal – și voi citi, așa cum am convenit, doar trei dintre punctele pe care le avem cuprinse în raportul final:

Am susținut obiectivul conferinței legat de revigorarea democrației europene prin implicarea mai largă a cetățenilor în procesul decizional de la nivelul Uniunii.

Totodată, am subliniat că un sector european puternic al educației reprezintă o condiție de bază pentru o piață unică solidă și diversificată.

Și am atras atenția asupra absenței obiectivelor concrete măsurabile și fezabile.

Domnule președinte,

Vreau să vă informez că opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 28 aprilie 2020 și a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#124753

H=0V=0L=2

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul regiunilor – Răspunsul la coronavirus – Utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate posibilă, pentru a salva viețile și mijloacele de trai – COM(2020)143

Am avut în vedere, domnule președinte, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, de către Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, fișa de informare elaborată de către colegii noștri din Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, precum și analiza realizată în cadrul comisiei noastre.

Astfel, Comisia pentru afaceri europene, în principal, a susținut abordarea de amploare a Uniunii privind utilizarea fiecărui euro disponibil, prin orice modalitate, pentru a salva viețile și mijloacele de trai, răspunsul rapid și solidar la criză, pentru a salva viețile omenești și a acoperi nevoile sistemelor de sănătate.

Am subliniat că medicina personalizată pe bază de date prezintă un potențial insuficient exploatat de sporire a capacității de a gestiona epidemiile.

Și, totodată, am apreciat că sunt necesare măsuri clare și concrete la nivelul Uniunii, astfel încât statele membre să nu se mai confrunte în astfel de crize cu dificultăți în aprovizionarea cu materiale sanitare.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 9 iunie 2020 și a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Florin Iordache

#131323

H=0V=0L=1

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun suplimentar.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, precum și transmiterea, cu titlu gratuit, a acestora din domeniul privat al statului și administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva în proprietatea privată a municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 septembrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea unor terenuri, aflate în administrarea Ministerului Apelor și Pădurilor – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, precum și transmiterea acestora, cu titlu gratuit, din domeniul privat al statului în domeniul privat al municipiului Slatina și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Slatina, în vederea realizării obiectivului de investiții „Construire drum legătură între zonele industriale”.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun suplimentar.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Florin Iordache

#138365

H=0V=0L=1

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

La 15 august 1714, la Constantinopol, avea loc unul dintre cele mai cutremurătoare evenimente din istoria românilor. Domnitorul Constantin Brâncoveanu, ultimul urmaș al marii dinastii a Basarabilor, alături de cei patru fii ai săi, Constantin, Radu, Ștefan, Matei și ginerele său, Enache Văcărescu, erau executați din ordinul sultanului otoman.

În fața morții, Constantin Brâncoveanu le-a spus fiilor săi: „Fiți curajoși! Am pierdut tot ce aveam pe această lume! Să nu ne pierdem și sufletele și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru!”

Constantin Brâncoveanu a refuzat ofertele sultanului de a se lepăda de credința creștină și de a se converti la islam, lucru urmat chiar și de fiul său cel mai mic, căruia i se propusese acest lucru, și, la solicitarea tatălui său, care a spus că „Mai bine să mori de o mie de ori decât să te lepezi de Iisus Hristos pentru câțiva ani în plus de viață!”, acesta, deși era un copil, a spus astfel: „Vreau să mor creștin! Lovește!”

Domnia lui Constantin Brâncoveanu este esențială din punct de vedere geopolitic, din punct de vedere moral, cultural. Să nu uităm ce a însemnat stilul brâncovenesc, această combinație unică de elemente bizantine, de influențe renascentiste, italiene și germane, dar, în același timp, totul pus pe un substrat autohton.

Evident, Constantin Brâncoveanu a fost un domnitor care are legături diplomatice până la nivelul lui Ludovic al XIV-lea al Franței și al lui Leopold I al Austriei. Această epocă, practic, încheie, prin acest regicid și prin acest sacrificiu creștin al unui domnitor care a căzut victima unor intrigi geopolitice, precum și a unor răzbunări de curte, încheie epoca renașterii muntenești din secolul al XVII-lea, acea epocă în care avem, iată, și prima Biblie, a lui Șerban Cantacuzino, la care a contribuit și Brâncoveanu, la 1787-1788.

Să nu uităm un aspect. Este foarte important să înțelegem rolul și dimensiunea sacrificiilor pe care creștinii le-au făcut de-a lungul istoriei, nu doar din perspective religioase, ci și din perspectivă civilă, și de aceea este foarte important să avem o lege care să fie consacrată acestor jertfe, acestor martiri care, iată, țin de pe vremea lui Nero și Dioclețian până astăzi, în zilele noastre, când creștinii sunt persecutați de grupări jihadiste în Africa și Orientul Mijlociu, de regimuri totalitare prin Coreea de Nord ori China.

Ca atare, eu cred că este esențial să înțelegem moștenirea deosebită pe care creștinismul românesc, ca parte esențială din civilizația mondială, a lăsat-o...

Florin Iordache

#143228

H=1V=0L=1

**:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi, când România pare răzlețită de la adevăratele valori identitare, când unii consideră că triumful sexualității trebuie să domine, astăzi, România și să indice calea către viitor, eu cred că avem nevoie de repere identitare valorice valide, cu adevărat importante pentru această țară și care să ne călăuzească și pentru viitor.

Brâncoveanu nu este făcut de noi, astăzi, erou. Nu-l recunoaștem noi; l-a recunoscut România, istoria, prin faptele sale, prin faptul că a preferat să moară înainte de a-și renega credința, de a renunța la credința sa, și cu atât mai mult este meritoriu că a acceptat, a consfințit într-un moment tragic chiar să-și vadă copiii murind, doar să nu renunțe la zestrea sa spirituală, la ceea ce a transmis acest popor. Sigur că i-a întors această răsplată spirituală, a identității, prin faptul că sub Domnia Sa Țara Românească a înflorit, a prosperat. Sigur că acest lucru n-a convenit! Era într-un moment greu, în care România era la răspântia unor imperii, cel otoman, cel habsburgic, între Polonia și Rusia, foarte puternice, și încerca să mențină un echilibru și să păstreze această Țară Românească, la vremea respectivă, liberă și a reușit s-o facă până când s-a ajuns la această situație.

Este, din acest punct de vedere, un martir al neamului românesc, un erou al neamului românesc, este canonizat și de biserică.

Îl felicit pe colegul și prietenul Daniel Andrei Gheorghe, care a promovat acest proiect legislativ, absolut necesar și bine-venit, repet, într-un moment de disoluție morală, care pândește ca o capcană poporul român.

Eu vă îndemn să nu renunțăm la ceea ce este zestre istorică, culturală, patrimonială a poporului român, să promovăm aceste repere și să le transmitem copiilor noștri, nu așa cum se întâmplă astăzi, când la bacalaureat este exclusă tocmai o parte esențială a statului român modern.

Florin Iordache

#148431

H=0V=0L=1

**:**

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014–2020

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 3 iunie 2020.

La dezbaterea proiectului de lege s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unor măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de programare 2014–2020.

Prin proiect se propune, în principal, ca, începând cu data de 1 iunie 2020, autoritățile de management, organismele intermediare și beneficiarii proiectelor de finanțare din fonduri europene structurale și de investiții ale Programului operațional „Infrastructură mare”, Programului operațional „Capital uman”, Programului operațional „Competitivitate”, Programului operațional regional, Programului operațional „Capacitate administrativă”, Programului operațional pentru pescuit și afaceri maritime, Programului operațional „Asistență tehnică”, precum și autoritatea de management și beneficiarii proiectelor cu finanțare din Programul operațional „Ajutorarea persoanelor dezavantajate” să emită, să primească și să prelucreze documentele aferente apelurilor de proiecte, contractelor de finanțare/ordinelor/deciziilor de finanțare, actelor adiționale la acestea, cererilor de rambursare, cererilor de prefinanțare, cererilor de plată, dosarelor achizițiilor publice, rapoartelor de progres, precum și altor categorii de documente care stau la baza implementării proiectelor numai prin intermediul sistemului informatic SMIS2014, MySMIS2014.

Potrivit prevederilor art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, examinarea proiectului de lege a avut loc în ședințe online separate.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege mai sus menționat în ședința online din data de 23 iunie 2020.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 27 de deputați din totalul de 27 de membri.

Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și-a desfășurat lucrările în ședința online din 22 iunie 2020.

Din numărul total de 15 membri ai comisiei, au participat la ședință 13 deputați.

În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Florin Iordache

#157044

H=0V=0L=2

**:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Distinși colegi,

24 iunie este o zi de triplă sărbătoare. Este nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai însemnate figuri ale creștinismului.

Pe de altă parte, poporul român păstrează încă tradiția sânzienelor, un obicei pierdut în sufletul nostru milenar, despre care cercetătorii spun că ar merge până la strămoșii daci.

Și, deloc întâmplător, 24 iunie este Ziua universală a iei, cea mai reprezentativă piesă a costumului popular românesc, cea care ne conferă individualitate culturală, admirată și surprinsă de mari nume ale artei plastice mondiale.

De la un simplu obiect de vestimentație, purtat la muncile câmpului, dar și la nuntă, la horă sau la înmormântare, cămașa cu altiță s-a transformat într-un simbol de românitate ce trebuie și merită să-și găsească recunoașterea universală.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO face toate demersurile pentru ca ia noastră să ajungă în patrimoniul mondial al umanității, unde acest format vestimentar tradițional românesc, de o frumusețe unică, să fie protejat și promovat.

Din păcate, traseul dosarului „cămășii cu altiță”, realizat împreună cu Republica Moldova, a fost unul sinuos.

Termenul de realizare inițial, 2018, a trecut de mult, pentru că indiferența unor miniștri ai culturii, indiferent din ce parte politică au făcut parte, a reprezentat o piedică reală în finalizarea acestuia.

Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, aflată în subordinea Ministerului Culturii, a fost o lungă perioadă nefuncțională, pentru că cineva a uitat să semneze o hârtie sau să aloce niște fonduri.

Alături de colegii din Comisia parlamentară pentru relația cu UNESCO, cărora le mulțumesc – unii dintre ei sunt astăzi aici, în sală –, am avut mai multe intervenții pentru deblocarea dosarului și astăzi, 24 iunie 2020, sunt bucuros să vă anunț că se lucrează, că experții din Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial au demarat cercetările din teren și filmările necesare pentru depunerea documentelor la UNESCO.

Sunt fonduri, sunt specialiști, există entuziasm și dorință. În paralel, în Republica Moldova se fac aceleași demersuri pentru ca istoria și tradiția cămășii cu altiță să fie recunoscute la nivel mondial.

## Stimați colegi,

Am primit asigurări că dosarul „Arta cămășii cu altiță – ia”, element de identitate culturală în România și în Republica Moldova, va fi complet până în martie 2021, când va fi depus la UNESCO. Este proiectul nostru comun și ar trebui să nu existe nici orgolii și nici dispute inutile, pentru că nimeni nu ne-ar ierta dacă o altă cămașă tradițională din spațiul balcanic ar ajunge înaintea cămășii cu altiță în patrimoniul mondial UNESCO.

Această moștenire culturală nu este meritul nostru, ci al celor care au transmis, cu dragoste și dăruire, din generație în generație, arta confecționării iei românești.

Nouă ne revine însă obligația morală de a duce mai departe această artă, de a proteja și de a promova acest tezaur unic în lume.

Vă mulțumesc.

O singură completare vreau să fac, dragi colegi. Indiferent de orgoliile noastre politice, peste care trebuie să trecem, sunt elemente de patrimoniu ale spiritualității românești și trebuie să ne dăm mâna și ele trebuie să dăinuiască.

Aș parafraza un foarte înțelept om de cultură, care a spus: „Indiferent cine conduce România, România rămâne, România va dăinui!”

Vă mulțumesc frumos.

Florin Iordache

#180142

H=1V=0L=2

Dar acest contract și acest câștigător este o firmă – Naguma International, care încă din 9 aprilie a anunțat că a adus măștile în țară. N-a reușit să le vândă nimănui și, atunci, Ministerul Sănătății – de data asta direct ministerul, pentru că cel de la Unifarm era ocupat cu cealaltă afacere –, Ministerul Sănătății, direct, a găsit o soluție pentru bietul om care adusese 100 de milioane de măști și nu voia nimeni să le cumpere. Și, atunci, a organizat o licitație în luna iunie, dar – vezi ce s-a întâmplat? – licitația era pentru măști de protecție, cum scrie în ordonanța Guvernului, și omul n-avea măști de protecție, ci avea măști faciale.

Așa că au anulat licitația, au reorganizat-o și au schimbat în caietul de sarcini, deși, repet, în Ordonanța nr. 78/2020 a Guvernului se vorbea de măști de protecție. Au schimbat denumirea ca să fie exact ceea ce adusese omul în aprilie și nu putea să rămână cu 100 de milioane de măști. Au pus și două condiții, pe care sunt convins că le îndepliniți dumneavoastră, toți cei de aici: să ai măștile, cantitatea de 100 de milioane, și să le livrezi în șapte zile.

O singură firmă, evident, avea cantitatea și putea și să le livreze în șapte zile.

Deci în timp ce dumneavoastră vă luptați să-l apărați pe domnul Tătaru, cu tot felul de prostii și gogomănii, că l-a numit Ponta – nu l-a numit! L-a numit Raed Arafat, în 2012 – și sunt convins că aveți, ca și mine, o părere excelentă despre Raed Arafat –, și în 2016 l-a numit Vlad Voiculescu...

Dar, ca să înțelegeți, n-are nicio legătură nici numirea lui Arafat din 2012, nici a lui Voiculescu din 2016 cu faptul că omul lua șpagă în 2020 pentru Orban și pentru Tătaru, da? N-are nicio legătură chestiunea asta decât pentru o minte foarte îngustă și obosită de numărat măști.

Așa încât vreau să știți cu toții, cei care protejați aceste afaceri, ca, dacă nu v-ați primit partea, să vă duceți la minister să v-o primiți.

Vă mulțumesc.

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Informare privind suplimentarea ordinii de zi

Informare privind înființarea Grupării umaniste, din care fac parte doamna deputat Grațiela Leocadia Gavrilescu și domnii deputați Ștefan Alexandru Băișanu, Andrei Dominic Gerea, Eugen Durbacă și Gheorghe Dorel Căprar, în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2020 pentru completarea Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică (PL-x 241/2020; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru instituirea unor măsuri fiscale (PL-x 351/2020; rămas pentru votul final)

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică (PL-x 244/2019; rămasă pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul insolvenței și a altor acte normative (PL-x 721/2018; rămas pentru votul final)

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea

Dezbaterea Proiectului de lege privind meșteșugarii tradiționali din România (PL-x 209/2020; rămas pentru votul final) 18–21

Dezbateri asupra Proiectului de lege privind completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (PL-x 50/2020; retrimis comisiilor) 21–23

Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – pregătirea Conferinței privind viitorul Europei – COM(2020) 27 (PHCD 10/2020; rămas pentru votul final) 23–24

Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea alin. (8) al art. 270 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (PL-x 315/2020; rămas pentru votul final) 25

Dezbaterea Proiectului de lege pentru declararea zilei de 16 august drept Ziua de comemorare a martirilor Brâncoveni și ziua națională de conștientizare a violențelor intentate asupra creștinilor (PL-x 605/2019; rămas pentru votul final) 27–29

Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 62/2018 privind combaterea buruienii ambrozia (PL-x 313/2020; rămas pentru votul final) 30

Informarea de către domnul deputat Ionel Palăr privind demararea demersurilor pentru implementarea Proiectului „Arta cămășii cu altiță – ia” în patrimoniul mondial UNESCO 30–31