Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Declar deschisă prima parte a ședinței din 12 octombrie, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

O să începem, conform regulamentului aprobat de Biroul permanent, cu Grupul parlamentar al PSD. Îl invit pe domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se numește „PNL este condus doar prin corupție și mită electorală”.

Stimați colegi PNL–USR, aveți măcar vreo remușcare după ce ați văzut cum folosește banul public, pentru mită electorală, „echipa câștigătoare” a premierului Cîțu?

În județul Sibiu, comunități întregi, care au votat în majoritate PNL – cum ar fi Mediaș, Blăjel, Marpod –, au fost pedepsite, „la pachet” cu cele conduse de primarii PSD, doar pentru că primarii lor sau liderii organizațiilor locale PNL au votat împotriva „echipei câștigătoare”; la Sibiu, cu contracandidatul doamnei Turcan, iar la București, cu domnul Orban. Primarii PNL au comis aceste „greșeli” și au fost pedepsiți primind zero lei din banii alocați din Fondul de rezervă al prim-ministrului.

Chiar și municipiul Sibiu, deși se confruntă cu probleme mari și costisitoare, create de pandemie, a primit tot zero lei, pentru că așa au decis fruntașii liberali Turcan și Cîțu.

Noi, PSD Sibiu, în frunte cu primarii noștri, am luat atitudine, iar data viitoare nu vom mai merge singuri la instituțiile statului care își bat joc de oameni, ci vom merge alături de cetățenii localităților nedreptățite, indiferent de culoarea politică sau orientarea politică.

Grav este că nu i-am auzit pe parlamentarii sau primarii sau liderii județeni ai PNL sau USR să protesteze. N-au luat atitudine publică împotriva reprezentanților trimiși de ei în Guvernul României nici atunci când, prin politicile lor dezastruoase, aceștia au împrumutat țara, într-un ritm halucinant, când prețurile la energie, combustibili, medicamente și alimente au devenit insuportabile pentru milioane de oameni, care riscă să înghețe în această iarnă în case, să nu aibă ce pune pe masă sau, efectiv, să moară, fie din lipsa medicamentelor, fie din cauza faptului că nu mai au acces la serviciile medicale din spitale.

Oare acești lideri PNL sunt chiar rupți de realitate, trăiesc doar în bula lor și sunt mulțumiți atunci când domnul Cîțu le mai aruncă câte un oscior, le mai dă niște bani de tocat, prin alocare directă?

Înainte de a fi aleși locali, care beneficiază de unele privilegii, au uitat să fie oameni?

Stimați colegi PNL–USR, e momentul să reveniți cu picioarele pe pământ! Mai presus de interesele voastre personale, de disciplina de partid trebuie să puneți interesele oamenilor. Ei v-au trimis în Parlament, sperând că le veți face viața mai bună, iar voi îi vindeți fără ezitare pentru o mită electorală dată de Cîțu.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Îl invit pe domnul profesor Ioan Mang, deputat din partea Partidului Social Democrat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

La doar o zi după ce a fost demis, premierul Florin-Vasile Cîțu a făcut ce știe el cel mai bine – o nouă ticăloșie! Penalul Cîțu, cu susținerea lui Iohannis, și-a plătit victoria de la congresul PNL. A fost un act emblematic pentru o guvernare eșuată, ticăloasă și incompetentă a lui Iohannis.

Alocarea de bani de la bugetul de stat către primării strict pe criteriul de apartenență la PNL nu lovește însă – și aici e marea ticăloșie – în alte partide, nu mai este doar un act politic, ci, pur și simplu, este un furt care îi lovește crunt pe români. Îi lovește mai ales pe românii care trăiesc în sate, acolo unde în 1907 tot PNL-iștii trăgeau cu tunurile în oameni. Astăzi, „urmașii” lui Brătianu dau „tunuri” financiare, cu același efect criminal. Iar românii nu vor uita!

În județul Bihor, dar și în alte județe, prefectul PNL „a omis” să consulte primarii PSD și a trimis către Guvern o listă cu sume care nu are nimic de-a face cu realitatea, cu problemele oamenilor, cu nevoile de dezvoltare ale localităților. A comis un abuz în cel mai ticălos mod posibil, faptă pentru care îi cer și de aici, din Parlamentul României, demisia! Îmi exprim, de asemenea, nădejdea că organele

competente se vor sesiza din oficiu și în acest caz. La fel, și în cazul lui Cîțu.

În loc să se ocupe de situația din sănătate și educație și să aloce bani pentru spitale sau pentru testele elevilor și ale cadrelor didactice, Cîțu și gașca sa au împărțit peste 200 de milioane de euro strict pe apartenența politică a primarului. Ce le spune asta bihorenilor și tuturor românilor? Le spune că PNL-iștii nu au guvernat și nu au vrut niciodată să guverneze pentru toți. Le spune clar că nu le pasă decât de găștile PNL-iste și că, pentru împărțirea ciolanului între ei, sunt dispuși la orice. Inclusiv la a-i lăsa pe oameni să moară cu zile!

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. O invit pe doamna deputat Cristina-Elena Dinu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Și se pregătește, din partea Partidului Național Liberal, domnul Andrei-Daniel Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „PSD nu va vota un Guvern condus de premierul «zero»”.

Partidul Social Democrat nu va vota propunerea de prim-ministru a președintelui Klaus Iohannis, nominalizarea candidatului pentru această înaltă demnitate fiind total cinică și neavenită.

PSD nu are cum să susțină un premier care are o susținere parlamentară de 15%, fiind evident că șansele ca o asemenea propunere să treacă de votul Parlamentului sunt nule.

Din păcate, Klaus Iohannis a emis încă o dovadă a faptului că nu îl interesează nici soarta românilor, nici ieșirea din criza politică și guvernamentală, al cărei direct girant este! Șeful statului, cu seninătatea caracteristică, îl propune pe Dacian Cioloș candidat pentru funcția de prim-ministru, după poziția sa acuzativă la adresa USR PLUS din ultima săptămână, când a taxat dur ieșirea acestora de la guvernare.

Din respect față de românii secătuiți de explozia prețurilor și de sărăcie, dar și față de instituțiile democratice ale statului de drept, PSD nu participă la această mascaradă politică. Nu poate vota un premier de la USR PLUS, partid care a contribuit decisiv, alături de liberali, la distrugerea țării, din ultimul an.

PSD nu se dezice de atitudinea și comportamentul politic în spiritul apărării intereselor cetățenilor acestei națiuni. Săptămâna trecută am demis Guvernul Cîțu prin moțiune de cenzură, ce a fost îndreptată însă împotriva întregului Executiv debarcat, respectiv aliaților PNL–USR PLUS. Nu putem să ne abatem de la conduita noastră politică. A vota un Guvern condus de Dacian Cioloș ar fi o abdicare de la aceste principii.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Daniel-Andrei Gheorghe. Se pregătește domnul deputat Ervin Molnar. Este? Perfect!

Mulțumesc.

## **Domnul Andrei-Daniel Gheorghe:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează „Un nou argument pentru Europa națiunilor”.

Nu cu mult timp în urmă a avut loc o decizie a Curții Constituționale a Poloniei cu privire la o serie de dispoziții ale Tratatului Uniunii Europene, pe care această Curte Constituțională le-a declarat ca fiind incompatibile cu Constituția poloneză și, respectiv, imposibil de a fi urmate, vizând acea ierarhie a dreptului, în care Constituția se așază deasupra tuturor legilor.

Evident că vorbim de o serie de prerogative europene care nu fac parte din aria exclusivă de competență a Uniunii Europene. Există prerogative naționale, există prerogative care au și componentă națională și componentă comunitară și, întotdeauna, când există astfel de situații la nivelul unui stat național, este firesc – iar acest lucru a fost adoptat și de curțile constituționale ale altor țări europene, în ultimii ani – ca dreptul național să prevaleze asupra dreptului european, conform Constituției.

Ca atare, tot în această direcție, prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki, spunea un lucru care cred că este valabil și pentru România, este valabil pentru oricare dintre națiunile care compun Uniunea Europeană: „Avem aceleași drepturi ca alte țări europene și vrem ca aceste drepturi să fie respectate. Nu suntem _persona non grata_ în Uniunea Europeană. De aceea nu suntem de acord să fim tratați ca o țară de categoria a doua. Vrem o comunitate a respectului, nu o asociere de egal și de mai egal. Este, de asemenea, comunitatea noastră. Ne străduim pentru o astfel de Uniune și vom continua să o creăm.”

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. De la Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ervin Molnar.

Mai este cineva de la Grupul PNL?

Nu, deocamdată nu.

Atunci, de la Grupul parlamentar al USR?

Nu se vede nimeni.

Și, atunci, o să-l invit pe domnul doctor Muncaciu, de la Grupul parlamentar al AUR. Urmează.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Măsuri stimulative active în vederea limitării efectelor crizei coronavirusului”.

Guvernul Partidului Național Liberal a dinamizat măsurile stimulative pentru a ajuta românii să facă față cu pierderi minime acestui nou val al pandemiei, având în vedere numărul în creștere al îmbolnăvirilor și al deceselor. În consecință, Executivul PNL a decis reintroducerea șomajului tehnic și a zilelor libere plătite pentru părinți. Cele două acte normative fiind în curs de publicare în Monitorul Oficial.

Pentru această perioadă, din păcate, a fost nevoie de reluarea acestor decizii stimulative așteptate de români, astfel încât angajații, angajatorii și părinții care au copii la școală să primească în continuare sprijin din partea statului, așa cum au primit anul trecut, în perioada stării de urgență și a celei de alertă.

În prima fază, Guvernul va susține plata șomajului tehnic pentru sute de mii de angajați cu contractele de muncă suspendate temporar, miza fiind salvarea locurilor de muncă. Va fi acordată o indemnizație de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021.

De prevederile acestui act normativ, care se va aplica până la 31 decembrie 2021, vor beneficia salariații care întrerup pe perioadă determinată activitatea, total sau parțial, ca urmare a aplicării măsurilor de prevenire și control al infecțiilor cu SARS-CoV-2. De asemenea, sunt cuprinși în această măsură de sprijin angajații cu activitatea în câmpul muncii suspendată din cauza anchetelor epidemiologice, cu excepția salariaților aflați în concediu medical și care primesc în acest moment indemnizația de asigurări sociale aferentă.

## Și eu vă mulțumesc.

Între timp a sosit domnul Leoreanu, Laurențiu-Dan Leoreanu, de la PNL. Aș vrea să îl rog să își susțină intervenția, ca să nu trebuiască să ne întoarcem.

Și, după aceea, pe domnul doctor Muncaciu, de la Grupul AUR.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Suntem într-o situație de criză fără precedent, generată și de alianța conjuncturală a partidelor care nu știu exact ce vor, iar România are nevoie urgent de un Guvern cu puteri depline, care să gestioneze pandemia, creșterea prețurilor la electricitate și gaze – situația economică, în ansamblu.

Guvernul PNL continuă să guverneze și, chiar în prag de moțiune, a luat măsuri deosebit de utile, precum: compensarea facturilor la energie și gaze; majorarea salariului minim net cu 10% din ianuarie 2022; reintroducerea șomajului tehnic și zile libere pentru părinți, în contextul pandemiei; introducerea sistemului e-facturare pentru mediul de afaceri.

Situația pandemică este foarte gravă. Avem zilnic circa 15.000 de cazuri COVID și ne apropiem de 400 de morți/zi. Secțiile ATI sunt pline, 400 de copii sunt internați, medicii sunt epuizați, trebuie să avem grijă ca economia să nu sufere de pe urma crizei sanitare. Pacienții sunt transportați cu aeronave prin țară, acolo unde se mai eliberează locuri la terapie intensivă. Există riscul să ajungem curând la 20.000 de cazuri COVID/zi.

Potrivit Constituției, în perioada de interimat, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege. Guvernul poate doar să administreze treburile publice. De exemplu, Guvernul poate prelungi starea de alertă – și suntem obligați să prelungim această stare de alertă, ținând cont de numărul de infectați și incidența din România, din această perioadă –, dar nu putem introduce măsuri noi de protecție.

România bate pasul pe loc dacă partidele nu înțeleg că trebuie să avem cât mai curând un Guvern pentru a implementa PNRR – care prevede peste două miliarde de euro doar pentru modernizarea sistemului sanitar, pentru a gestiona pandemia, dar și pentru a găsi soluțiile potrivite pentru prețurile la electricitate și gaze.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu, de la Grupul AUR. Și se pregătește domnul Cătălin-Zamfir Manea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Arafat a avut o intervenție în care a spus că sistemul nostru sanitar este o catastrofă.

Aș vrea să îi aduc aminte domnului Arafat ce înseamnă o catastrofă și cine sunt autorii acestei catastrofe. În opinia mea, faptul că conducerea Ministerului Sănătății și ceilalți, CNSU și ceilalți factori de răspundere în politica sanitară, au întors spatele medicinei tradiționale occidentale, bazată pe studiu fiziopatologic și apoi amendare medicamentoasă, și au adoptat ca unică soluție vaccinarea.

Nu vă spun că în acest timp – deci din primăvara anului 2020 până în decembrie, când a apărut vaccinul, „standard of care”, adică procedura prin care un pacient era tratat – pacientul era lăsat acasă, cu un tratament minim, care nu îi era deloc de ajutor. Unii dintre aceștia au avut complicații și au ajuns la spital. În spital s-au aplicat protocoale care au fost dezvoltate. Dar una este tratamentul în spital și alta este tratamentul în ambulatoriu.

Deși în Statele Unite ale Americii și în Italia au fost dezvoltate protocoale ambulatorii prin care pacienții, imediat ce au fost diagnosticați, erau tratați, medicamentele necesare acestor protocoale au lipsit complet din farmaciile românești. Și aici începe bătălia cu antiviralele. Vorbim despre hidroxiclorochină, vorbim despre ivermectină. La ivermectină este de-a dreptul halucinant ce au făcut – au spus că este un medicament pentru cai, ignorând faptul că în lume au fost date 3 miliarde de doze de ivermectină și 109 milioane de oameni au luat acest medicament.

Apoi, favipiravirul – alt medicament pentru care Terapia se chinuiește să obțină aprobare pentru fabricarea acestui medicament.

Mulțumesc frumos.

...când e mult mai greu.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc frumos. Timpul s-a scurs de mult. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**

**:**

Da.

Îmi pare rău!

Aș vrea să îl invit acum pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul parlamentar al minorităților.

Nu știu dacă domnul Mihai Ioan Lasca este. Este în sală?

Dumneavoastră după, de la grupul deputaților neafiliați.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac un apel de la această tribună a Camerei Deputaților către domnul prim-ministru Florin Cîțu să urgenteze aprobarea Strategiei naționale pentru incluziunea romilor.

Stimați colegi deputați și stimați membri ai Guvernului României,

Vă reamintesc faptul că Strategia Guvernului României pentru romi a fost adoptată încă din anul 2001, în timpul Guvernului Adrian Năstase. De atunci și până în anul 2020, adică timp de mai bine de 19 ani, această strategie a fost modificată și completată, însă niciodată nu a fost întreruptă din procesul de implementare!

Din luna decembrie a anului trecut, data la care a expirat perioada de implementare a vechii strategii, și până în prezent au trecut mai bine de 11 luni, iar în prezent nu avem adoptat cel mai important document de politică publică al Guvernului României, document asumat de România în relația cu Comisia Europeană.

Noua Strategie pentru incluziunea romilor, pentru perioada 2021–2027, a fost înaintată de Agenția Națională pentru Romi și se află în prezent pe masa Guvernului României.

## Stimate domnule prim-ministru,

Nu puteți vulnerabiliza și mai tare comunitățile de romi din România! Așa cum am afirmat de nenumărate ori, chiar de la această tribună, multe dintre familiile de romi din România trăiesc în condiții similare cu cele din Evul Mediu, fără acces la electricitate, fără acces la apă curentă și canalizare, fără acces la medicul de familie, fără acte pe locuințe, fără locuri de muncă, în fine, familii din cadrul comunității rome aflate într-o stare de sărăcie extremă, care au ca principal obiectiv în secolul XXI supraviețuirea!

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Mihai Ioan Lasca.

Din partea Grupului PSD, se pregătește doamna deputat Viorica Sandu.

## **Domnul Mihai Ioan Lasca:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea de astăzi se intitulează „Raed Arafat – călăul fără mască al României și al românilor”.

Acum 139 de ani, în data de 13 februarie 1882, în ziarul „Timpul” Mihai Eminescu publica următoarele despre politică: „Greșalele în politică sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovați, se-mpiedică dezvoltarea unei țări întregi și se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”

Aceste cuvinte parcă au fost scrise și pentru Raed Arafat, care, prin protocoalele criminale elaborate, condamnă românii la suferință și moarte sigură. În ultima perioadă am primit numeroase mesaje din partea rudelor celor morți care îmi spun că medicamentele pe care bolnavii le primesc în spitale le cauzează decesul și nicidecum virusul fals COVID.

Amintesc doar trei medicamente extrem de periculoase utilizate în spitale:

– Kaletra – un medicament folosit pentru vindecarea SIDA, care provocă diaree, vomă, hiperglicemie, efect mortal pentru diabetici;

– remdesivir – cauzează diaree, vomă și scădere periculoasă a tensiunii arteriale;

– esmeron – este un anestezic general folosit în cadrul intervențiilor chirurgicale, ce trebuie administrat doar de medici specialiști și individualizat pentru fiecare pacient în parte, înainte de operație.

Considerați că aceste medicamente sunt potrivite pentru a trata o simplă răceală, așa cum este acest virus fals COVID? Credeți că cineva poate ieși viu și fără sechele din spital după ce timp de 14 zile are parte de acest tratament medical criminal?

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna deputat Viorica Sandu.

Se pregătește doamna deputat Alexandra Huțu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează „«Miercurea neagră», în care banii românilor au fost confiscați de PNL”.

Guvernul demis, condus de premierul demis, a împărțit banii din Fondul de rezervă aflat la dispoziția premierului Cîțu.

Doar ceva peste 400 de milioane de lei au fost alocați pentru spitale să cumpere medicamente împotriva pandemiei. În situația în care la rectificarea bugetară s-a tăiat din bugetul sănătății, iar zilele acestea observăm cum ne transformăm în focarul COVID-19 al Europei.

Vedeta serii a fost hotărârea de a aloca peste un miliard de lei pentru UAT-urile cu primari PNL și UDMR.

Mă voi referi la județul Galați, care are 65 de localități, fiecare cu specificul și necesitățile ei. Și toate trebuie gospodărite.

În anii de activitate ca consilier județean am învățat că oamenii au așteptări de la cei care gospodăresc banul public, indiferent de culoarea politică.

În Galați primăriile comunelor conduse de Partidul Social Democrat au primit câte 50.000 de lei, indiferent de situația economică și nevoile comunei, indiferent de suprafața sa.

Disproporția este evidentă, dacă ne gândim că localități cu o suprafață aproximativ egală au primit sume de 10 ori mai mari, singurul argument fiind acela că primarul era PNL-ist.

Nedreptatea și inegalitatea sunt cu atât mai mari cu cât aceleași localități PNL-iste s-au înfruptat din banul public și anul trecut, prin HG nr. 758 din 11 septembrie 2020, pentru plata cheltuielilor curente și de capital, tot din Fondul de rezervă.

Sunt localități gălățene care trec prin aceleași vremuri grele generate de pandemie, au probleme și necesități similare. De ce crede Guvernul liberal că vor putea să le rezolve cu bani mai puțini sau fără ajutor de la Guvern?

Mulțumesc, doamnă deputat. Doamna deputat Alexandra Huțu.

Se pregătește domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Plafonarea prețurilor la electricitate și gaze naturale – una dintre soluțiile PSD pentru protejarea românilor”.

- Stimate colege,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, președintele Iohannis, premierul demis, Florin Cîțu, și ministrul demis al energiei, Virgil Popescu, au admis, la ore de maximă audiență, că au fost niște incompetenți iresponsabili atunci când au respins soluția PSD de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

Vă mai amintiți, desigur, ce spunea premierul, și anume că soluția plafonării propusă de PSD nu există nicăieri în Uniunea Europeană. Însă în media observăm că state ale Uniunii Europene adoptă deja această măsură. După mai bine de o lună de la momentul în care PSD a solicitat această plafonare, ridiculizată și respinsă inițial, cei trei responsabili de dezastrul din sectorul energetic au admis că asta este singura soluție pentru a pune capăt creșterilor speculative de prețuri.

Ce este însă notabil este că soluția propusă de Cîțu și Popescu este de a plafona prețurile la producător. Nu vor să facă plafonarea la consumatorul final, pentru că nu vor să fie acuzați că preiau integral soluția PSD. Dar ce să vezi? Exact asta fac. Dacă vă amintiți, plafonarea prețurilor la producător era o măsură prevăzută în mult hulita Ordonanță nr. 114, o măsură abrogată de PNL și Guvernul lui Iohannis imediat după ce au preluat conducerea țării! Este deci evident că, dacă acea reglementare nu ar fi fost abrogată, astăzi, consumatorii din România ar fi fost feriți de criza din energie, care se manifestă peste tot în Europa.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Șlincu.

De la Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Cristina Burciu?

Este? Perfect!

## **Domnul Dan-Constantin Șlincu:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Săptămâna trecută am asistat la cea mai mare acțiune de epurare socială, pe criterii politice, care a fost pusă în practică mișelește de către un premier demis în Parlament. Fără niciun fel de scrupul, premierul demis, Cîțu, a ras de la finanțare municipii, orașe și comune întregi pentru că sunt conduse de aleși locali ai Partidului Social Democrat.

Municipiile Botoșani și Dorohoi, din județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, au fost complet

tăiate de la alocările financiare din Fondul de rezervă al Guvernului pentru că sunt conduse de primari ai Partidului Social Democrat.

La fel s-a întâmplat și cu majoritatea orașelor și comunelor din acest județ care sunt reprezentate de aleși social-democrați.

Să spunem că, până la un punct, admitem lupta politică dintre putere și opoziție, dintre PSD și PNL, dar cât de cinic și iresponsabil poți să fii să tai bani de la școli, de la grădinițe, creșe, transportul elevilor, asistența persoanelor cu dizabilități sau subvenția pentru încălzirea locuințelor? Este de-a dreptul revoltător și lipsit de orice minimă moralitate ca, în calitate de premier, să primească solicitări din partea primarilor care se confruntă cu probleme financiare, în prag de iarnă, în plină pandemie, și să le trimită în batjocură câteva mii de lei sau să le aloce zero lei.

Cum e posibil ca premierul demis, Florin Cîțu, să împartă România și județele țării în bune și rele, în alb și negru? Cum e posibilă alocarea a milioane de euro primarilor și președinților de consilii județene care l-au pus șef la PNL și să lase milioane de români din comunitățile locale conduse de social-democrați fără niciun sprijin din Fondul de rezervă al Guvernului?

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Cristina Burciu, Grupul parlamentar al PNL.

Nu mai este altcineva de la Grupul parlamentar al PNL, așa că ulterior o să-l invit, de la AUR, pe domnul ViorelDumitru Focșa.

Sunteți? Scuze!

De la USR... N-am văzut! Nu era nimeni. Domnul Drancă sau Ichim?

Drancă sau Ichim?

## **Domnul Cristian-Paul Ichim**

:

Ichim.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Reforma sistemului de asistență socială, în centrul preocupărilor Guvernului liberal”.

Îmbunătățirea sistemului de asistență socială, printr-o serie de măsuri concludente, adoptate în scopul punerii în valoare, la modul real, a conceptului de ajutor social, constituie o preocupare activă a Guvernului.

Reformele inițiate de PNL în asistența socială sunt ireversibile, acestea aducând predictibilitate, viabilitate și modernizare sistemului.

Unul dintre argumentele incontestabile ale măsurilor adoptate se referă la utilizarea Planului național de redresare și reziliență, un instrument financiar care oferă șansa României de a investi în asistență socială pentru prima dată după 1989.

Potrivit programelor guvernamentale operaționale, în următorii ani, domeniile „ocupare și formare profesională”, dar și „incluziune și demnitate socială” vor beneficia de o alocare totală de aproximativ 6,3 miliarde de euro din fonduri europene.

Diminuarea efectelor nefaste ale pandemiei în rândul persoanelor vulnerabile reprezintă un obiectiv important al Guvernului liberal, mai ales că un număr considerabil de români sunt în risc major, din acest punct de vedere.

Pentru a veni concret în sprijinul acestora, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a demarat o campanie națională destinată românilor cu probleme sociale și materiale, atât prin ajutoare directe, cât și prin acțiuni de susținere, în vederea obținerii de locuri de muncă. Proiectul are în vedere susținerea persoanelor vârstnice de peste 65 de ani care nu beneficiază de pensie sau alte venituri, prin oferirea unui sprijin concret, în vederea angajării, pentru cei care pot și doresc să muncească.

Mulțumesc. Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Și urmează, atunci, din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul Viorel-Dumitru Focșa.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Dragi români,

Declarația mea politică de azi se numește „Imunizarea populației este singura soluție pentru a ne întoarce la o viață normală, fără restricții”.

Numărul persoanelor infectate cu coronavirus a crescut enorm în ultimele săptămâni. Ieri, 11 octombrie 2021, s-au înregistrat 10.400 de cazuri de COVID-19 și din ce în ce mai multe localități trec în scenariul roșu. Cei mai mulți dintre românii internați la terapie intensivă cu forme grave de COVID-19 nu sunt vaccinați. Consider că vaccinarea reprezintă calea cea mai eficientă pentru a ne întoarce la o viață normală, fără restricții.

Situația pe care o trăim de aproape doi ani de zile ne-a afectat profund viața de zi cu zi, timpul petrecut în familie, educația copiilor noștri, economia țării și a adâncit inechitățile sociale. Există o foarte mare neîncredere și suspiciune în spațiul public față de eficiența imunizării, motiv pentru care mult prea mulți dintre compatrioții noștri nu sunt încă vaccinați.

Varianta delta a coronavirusului SARS-CoV-2 are un impact mult mai mare decât tulpinile precedente, mai ales asupra tinerilor și copiilor. Părinții trebuie să se gândească dacă copiii lor mai suportă încă un an școlar pe modelul anului trecut. Școlile nu sunt doar un loc pentru educație academică, ci și pentru învățarea abilităților sociale și emoționale, interacțiune și sprijin social.

Mă îngrijorează profund faptul că Bacăul, județul pe care îl reprezint, se numără printre județele cu cele mai scăzute rate de vaccinare din țară. La nivelul municipiului Bacău doar 23,7% din populație a trecut prin schema completă de vaccinare. Locuitorii din zona rurală rămân încă departe de vaccin și este vorba, în special, despre persoane vulnerabile, din cauza bolilor și a vârstei. Aș zice chiar că sunt cele mai vulnerabile, având în vedere că este vorba, în primul rând, despre sate care nu au acces la asistență medicală, în general, începând cu faptul că nu au, în unele cazuri, de ani de zile, medici de familie.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul ViorelDumitru Focșa.

Și se pregătește, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Petrețchi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Destructurați camarila lui Cîțu!”.

Stimate domnule președinte, Stimate colege,

Stimați colegi,

Iresponsabilul Guvern condus de Florin Cîțu a căzut. Oamenii care au aruncat România într-un haos sanitar, politic și economic, unic după 1989, pleacă acasă. Cel puțin așa ar trebui, să plece acasă, iar unii dintre ei direct la parchet. Spun ar trebui, întrucât se poate observa că „echipa câștigătoare” se agață cu orice preț de scaune, în fapt, de privilegii.

Este limpede că țara nu mai poate fi guvernată de aceleași personaje care au prăbușit-o. Tot așa, administrațiile locale din toată țara nu mai pot fi administrate de oameni care, după modelul Cîțu, își bat joc de comunele, orașele, municipiile și județele țării noastre.

La Constanța am început destructurarea camarilei Cîțu, printr-un demers legal și moral: suspendarea primarului liberal Vergil Chițac, membru al „echipei câștigătoare”.

În doar un an de la învestirea acestui primar, municipiul Constanța arată mai rău decât după cei 20 de ani de administrație PSD. Atenție, nu laud PSD!

Ales de doar 10% dintre constănțenii cu drept de vot, ca mare speranță a relansării cetății tomitane, cea mai mare „realizare” a mandatului primarului liberal este incendiul de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, în urma căruia 11 familii sunt nevoite să își îngroape copiii, părinții sau bunicii.

Orice zi cu Vergil Chițac este o catastrofă pentru Constanța, așa cum orice zi cu „echipa câștigătoare” la nivel guvernamental este un dezastru pentru țară.

Și eu vă mulțumesc. Îl invit pe domnul Petrețchi. Vă rog.

Și reluăm lista de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Constantin Bîrcă este? Este.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

La nivel global, acțiunile pentru combaterea pandemiei au fost amplificate atât prin eforturile specialiștilor în soluționarea problemei, cât și prin îmbunătățirea comunicării cu populația, printr-o informare corectă și asumată.

În acest sens, rolul radioului public, precum și al televiziunii publice este esențial, inclusiv prin prisma pandemiei și a campaniei de vaccinare, a fenomenelor meteo extreme și a legăturii între românii din țară și cei de peste hotare.

Anul trecut Organizația Mondială a Sănătății a declarat faptul că omenirea se confruntă cu o nouă epidemie, pe lângă cea generată de SARS-CoV-2, și anume o infodemie, mai precis cu o abundență de știri mai puțin exacte și complete care produce o stare de panică în rândul populației.

Am putut constata faptul că tot mai multe state au acordat și acordă în continuare o atenție deosebită acestui sector, utilizând radioul și televiziunea publică ca surse sigure de informare, mai ales datorită faptului că undele scurte și cele medii sunt capabile să ajungă în orice locație de pe pământ.

Cu toate acestea, cunoaștem dificultățile cu care se confruntă cele două societăți, în special, din luna mai, de când SRR și SRTV nu mai au consiliu de administrație, președinte-director general, nici bugete de funcționare suficiente, și asta înainte ca prevederile OUG nr. 89/19 august, aflată acum în circuit parlamentar, să-și înceteze _de facto_ efectele, iar cele ale OUG nr. 106/29 septembrie, prin care le-au fost prelungite mandatele actualilor directori generali interimari, să expire pe 28 octombrie 2021, adică peste aproximativ două săptămâni.

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Constantin Bîrcă, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Și urmează doamna Georgeta-Carmen Holban.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației politice: „Starea agriculturii, la bilanțul culesului”.

Din cele mai vechi timpuri, tradiția poporului român marca în luna octombrie Sărbătoarea recoltei.

Prin producția sa agricolă, România era considerată grânarul Europei, ocupând locul șase ca populație din Uniunea Europeană și locul patru ca populație rurală.

Avem o suprafață agricolă care ne califică pentru a fi un mare producător la nivel european și chiar mondial.

În numai doi ani, guvernarea de dreapta a adus agricultura la stadiul de cenușăreasă a economiei. Valoarea producției agricole nu depășește un nivel mai mult decât modest.

Ex-ministrul demisionar Oros explică modul jalnic în care este tratat sectorul agricol: „Pentru premierul Florin Cîțu agricultura nu a constituit o prioritate. Nu am avut nici pe departe bugetul de anul trecut, doar 60%; sigur că aceasta afectează programele aflate în derulare.”

Potrivit acestuia, nici măcar în PNRR nu a fost cuprins vreun proiect major pentru agricultură, deși existau două proiecte mari cuprinse în noiembrie în primul draft.

Ministerul Agriculturii avea două proiecte foarte mari: unul legat de infrastructura de gestionare a apei, iar celălalt proiect se referea la o rețea românească de depozitare, procesare și distribuție. Erau niște oportunități prin care puteam folosi aceste sume importante.

Am abordat aceste teme în declarațiile și interpelările mele anterioare, dar nu au fost luate în considerare. Astfel, am ajuns la stadiul să importăm produse alimentare cu peste două miliarde de euro, mai mult decât exportăm.

Mulțumesc, domnule deputat. Doamna Georgeta-Carmen Holban.

Și se pregătește domnul deputat Mihai Weber. Online o să fie, de pe tabletă. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se numește „Desemnarea lui Cioloș ca premier, o prelungire inutilă a crizei politice”.

Desemnarea lui Dacian Cioloș drept candidat pentru funcția de șef al Guvernului nu va face decât să prelungească criza politică și guvernamentală actuală.

Partidul Social Democrat nu va fi complice la această deturnare a atenției publice de la ideea inițială de a-l numi din nou premier pe Florin Cîțu și, în consecință, nu va vota un cabinet condus de liderul USR-ist.

Având în vedere declarațiile publice ulterioare anunțului președintelui, este clar că se conturează imposibilitatea constituirii unui cabinet cu șanse de a trece de votul Parlamentului.

Este dramatic că România nu mai este guvernată de peste 4 luni de zile, timp în care românii au asistat la campaniile interne ale celor două partide de la guvernare, aspecte ce au condus la această criză politică profundă.

Președintele României trebuie să înceteze joaca cu țara, cu românii, cu guvernarea și coaliția, numirea lui Cioloș fiind un scenariu ce maschează alte interese ale acestuia.

România trebuie să aibă un guvern responsabil, care să vină cât mai grabnic cu soluții pentru reducerea efectelor dezastruoase din aceste zile ale pandemiei, precum și pentru rezolvarea problemelor generate de facturile uriașe la energie, de prețurile scăpate de sub control, de majorarea dobânzilor creditelor în lei și de celelalte probleme reale ale românilor. Din păcate, în fosta guvernare Cîțu, acestea nu s-au regăsit printre prioritățile puterii executive a țării, fiind înlocuite de interesele politice meschine și de grup ale decidenților liberali și USR-iști.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mihai Weber o să fie de pe tabletă, online.

## **Domnul Mihai Weber**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică se intitulează „Guvernarea de dreapta condamnă România la sărăcie, frig și foame!”.

Stimați membri ai Camerei Deputaților,

În acest moment, avem un guvern demis, un guvern nelegitim, care nu mai reprezintă pe nimeni și nimic și, cu toate acestea, acest guvern pe care îl girați, în mod tacit, în continuare își permite să sfideze legea și pe cetățenii acestei țări și să împartă bani publici în mod discreționar, pe criterii politice. Hotărârea Guvernului prin care fostul prim-ministru Cîțu a alocat bani către primării din Fondul de rezervă, prin care își achită, cu banii românilor, nota de plată către primarii și președinții de consilii județene care l-au ajutat să devină șef la partid, nu este doar o ilegalitate, ci și o bătaie de joc față de cetățeni.

În alocarea unui miliard de lei, bani care în proporție de 80% au mers către administrații conduse de PNL, nu s-a ținut cont de nimic – de tipul unității administrativ-teritoriale, de mărime, de numărul de locuitori sau de angajamentele în derulare.

Milioane de oameni care trăiesc în localități conduse de administrații PSD nu există pentru guvernarea pe care o patronați pe bani publici ca pe propria afacere. Milioane de oameni sunt condamnați de către guvernarea de dreapta la sărăcie, foame și frig. Guvernarea de dreapta, iată, a readus în prim-plan realitatea hidoasă pe care unii dintre noi am trăit-o și în timpul regimului ceaușist. Pur și simplu, nu vă pasă că, în condițiile majorărilor masive ale tarifelor la energie electrică și gaze, fără un minimum de sprijin, școli, creșe, grădinițe, spitale și multe alte instituții publice vor rămâne în frig și în întuneric.

Mulțumesc, domnule deputat Weber.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

De la USR este domnul Drancă?

Nu este.

Atunci, se pregătește, de la Grupul parlamentar al AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.

Este?

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bursa, motor de creștere pentru economia românească”.

În 2021, dacă nu știați, Bursa de Valori București a înregistrat cel mai spectaculos an din istoria postdecembristă a pieței de capital din țara noastră, prin prisma numărului de companii intrate la tranzacționare și în contextul unor randamente semnificative.

În mod evident, nu există o economie dezvoltată fără o bursă dezvoltată, iar principalul beneficiar al unei burse funcționale dezvoltate este capitalul românesc, pe de o parte, pentru că IMM-urile românești se pot lista și pot atrage capital la costuri mult mai mici decât o fac în prezent, spre exemplu din sistemul bancar, și, sigur, pe de altă parte, pentru că cetățenii români pot să investească la bursă și pot să aibă din nou randamente mult mai bune decât dacă economisesc prin depozite bancare.

Deci BVB, dacă ne uităm pe cifre, a ieșit din paradigma în care stătea cu mâna întinsă la stat să mai facă statul român o listare de mare companie și a găsit resurse din economia românească să poată să fie una dintre bursele performante din regiune, dar sigur că mai e mult până departe.

Mâine voi depune împreună cu mai mulți colegi liberali – doamna Horga, domnul Tuță și domnul Claudiu Mureșan, de la USR – un proiect pentru simplificarea birocrației și a fiscalității pentru investitorii individuali la bursă. Vizăm, practic, reducerea impozitului pe câștig din tranzacții, de la 10% la 1% pentru titluri deținute mai mult de un an, respectiv 3% pentru titluri deținute mai puțin de un an, și vizăm totodată ca pierderile să nu mai fie declarate și să nu mai fie compensate. Astfel, încurajăm deținerile pe termen mediu și lung, încurajăm participarea investitorilor individuali români la bursă, încurajăm, practic, tranzacții de anvergură.

Mulțumesc foarte mult.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Sebastian-Ilie Suciu.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Câte spitale trebuie să mai ardă?”.

Încă un spital a luat foc în România acum câteva zile. Azi nu mai interesează pe nimeni.

Pentru asta ar trebui luată atitudine. Știați că toate incendiile din spitale au aceeași cauză, această cauză fiind rețeaua electrică învechită și suprasolicitată, mai ales în acest actual context pandemic? Ce face al nostru... să-l numim fost guvern în acest sens? Sau actual? Constată moștenirea grea și se laudă cu realizări viitoare, adică doar scuze tardive și inacțiune totală. Nu am văzut nicio acțiune, nicio măsură concretă în acest sens, în afară de schițe de viitoare spitale și multă, multă demagogie.

Totuși aș vrea să rămân optimist și să am speranța că nu este vorba despre o rea-intenție și îndemn toți colegii să adopte o atitudine de condamnare a acestei inacțiuni.

Haideți să facem ceva în direcția îmbunătățirii acestui sistem medical și, în primul rând, să asigurăm siguranța fizică a pacienților și a personalului medical! Nu mai avem timp de așteptat! Acestea sunt situații pe care într-adevăr le putem numi situații de urgență!

Propun un set de măsuri concrete cu efect imediat și lipsit de politizare inutilă. Propun evaluarea și clasificarea tuturor spitalelor în funcție de gradul de risc pe care îl reprezintă rețeaua electrică, acesta fiind un prim pas.

De asemenea, propun un pact prin care să se faciliteze procedurile de achiziții publice pentru infrastructura spitalicească, efectiv să se simplifice toate procedurile pentru construcția spitalelor și dotarea acestora.

Mulțumesc, domnule deputat.

De la Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vasile Cîtea.

Și se pregătește domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, după care revenim la Grupul AUR, pentru ultima intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează „Consultări formale la Palatul Cotroceni pe tema noului premier. Și totuși ce facem cu facturile populației la energie?”.

Venite după o întârziere care nu are cum să fie scuzabilă, consultările cu partidele politice de la Palatul Cotroceni nu au avut niciun rezultat. Cel puțin pentru moment, din fosta coaliție se pare că doar USR a avansat o nouă propunere de prim-ministru.

Ultimele rămășite ale „Guvernului meu” au demonstrat că nu mai sunt în stare să propună un premier, atât timp cât prin scrisoarea celor 41 de parlamentari ai PNL a fost cerut ca șef al Guvernului tocmai politicianul care a declarat că nu mai poate exista colaborare între Domnia Sa și președintele aflat la ultimul mandat.

USR a avansat totuși o propunere de premier, iar aceasta nu putea fi alta decât cea a șefului fostului guvern de tehnocrați, guvern care a rămas în istoria României ca singurul executiv care a atras 0% fonduri europene, propunere acceptată de Președintele României.

În acest context dificil, în care fosta putere, practic, s-a canibalizat politic, Partidul Social Democrat a susținut că singurul scenariu sănătos pentru țară este formarea unei noi majorități ca urmare a desfășurării alegerilor anticipate. Însă a pus pe masa președintelui și problema cu adevărat urgentă cu care se confruntă România și românii: ce se va întâmpla cu facturile la energie, în contextul în care Legea

consumatorului vulnerabil pare a avea efectele mult diminuate dacă prețul la energie va crește?

Românii trebuie să știe că Partidul Social Democrat a inițiat procedura parlamentară a plafonării prețurilor la energie, pentru a preîntâmpina explozia acestor prețuri tocmai în sezonul în care se înregistrează cele mai mari consumuri la populație.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan.

Și se pregătește domnul deputat Nicolae Roman, din partea Grupului parlamentar AUR, ultima intervenție.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În toată țara avem aproape 5 milioane de persoane cu boli cronice, oameni bolnavi care trebuiau operați, care suferă de cancer, diabet, hipertensiune sau alte boli. Doar în ultimul an, 88% dintre bolnavii de cancer au murit, foarte mulți dintre ei și din cauza faptului că nu au avut acces la medicație de calitate.

Vă gândiți, stimați guvernanți, că spitalele în care astăzi românii nu au voie să intre au fost construite chiar de ei, de părinții și bunicii noștri?

Voi cum v-ați simți dacă mama, tata, bunica sau copilul vostru ar sta acasă sau ar sta la poarta unui spital, ar suferi și, Doamne ferește!, din cauză că n-ar avea tratament, ar ajunge poate chiar să și moară?

Primesc în ultima perioadă zeci de mesaje de la oameni disperați care înainte se gândeau de două ori înainte să meargă într-un spital, pentru că le era frică. Astăzi, chiar dacă au curajul să o facă, nu mai au unde să meargă.

Toată răspunderea a căzut pe săracii medici de la UPU, care trebuie să decidă pe cine internează, pe cine salvează sau pe cine trimit acasă.

Dragi guvernanți provizorii, vreau să ajungă acest mesaj la voi. V-am transmis-o și din stradă, dintre bistrițeni! Astăzi o fac și de la tribuna Parlamentului României. Plecați acasă și lăsați oamenii cu suflet și profesioniști să conducă destinele sănătății din România!

În fiecare clipă în care voi – Iohannis, Orban, Cîțu, Cioloș și alții ca voi – vă bateți pentru putere, mor români cu zile! Stau suferinzi, așteaptă pe la porțile spitalelor, în speranța unei picături de viață. Mulți dintre ei nici măcar nu ajung să mai fie consultați și ajung să plece dintre noi înainte de vreme.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Roman, Grupul parlamentar AUR, pentru ultima intervenție.

Și o să dau ulterior citire declarațiilor depuse în scris, pentru cine le-a redactat.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

„Poporul român trebuie să știe câteva aspecte sociale din statutul de colonie a României!”.

Potrivit Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.

Situația, de fapt, pare să confirme contrariul. Actualul Parlament și Guvern lucrează pentru entități al căror interes nu corespunde cu cel al societății românești, în ansamblu, iar unii au pretenții nejustificate istoric.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut un impact major asupra societății românești. Suportul populației a fost foarte ridicat, pentru că aceasta percepea integrarea în blocul vest-european ca pe repararea unei mari nedreptăți istorice făcute nouă, menită să ne rezolve problema prosperității și a dezvoltării la noi standarde.

Privind retrospectiv, preluarea de către capitalul străin a sectoarelor de interes ale României a însemnat, din păcate, transformarea țării noastre în colonie.

Pandemia a scos la iveală obediența României față de Uniunea Europeană, dar și dubla măsură de lucru între statele Uniunii, după ce muncitori români au fost angajați și transportați în Germania atunci când toate statele europene au fost practic închise.

Dezorganizarea controlului și disoluția aparatului de ordine publică au reprezentat, alături de căderea economiei și de diminuarea suportului social pentru cei în dificultate, un factor cu o contribuție masivă la sărăcirea populației și la migrarea accelerată, în valuri, a forței de muncă.

Paradoxal, s-a creat și există un război români contra români. Astfel, românii care au rămas în țară sunt considerați slugile capitalului străin care acționează în România și își desconsideră obligațiile, iar cei care au migrat spre vest sunt considerați sclavi pe plantațiile de căpșuni și sparanghel.

## **Domnul Alexandru Rafila:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Au fost depuse în scris următoarele declarații:

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Radu-Marcel Tuhuț, Daniela Oteșanu, Florin Piper-Savu, George-Adrian Paladi, Viorel Salan, Oana-Gianina Bulai și Oana-Consuela Florea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Vetuța Stănescu, Bogdan-Alexandru Bola, BogdanIulian Huțucă, Marian Crușoveanu și George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Vasile Nagy și Lilian Scripnic.

Și, cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi. O zi bună vă urez tuturor!

Mulțumesc.

„Sistemul garanție-returnare a devenit o realitate”

O veste extrem de bună vine din partea Guvernului. Săptămâna trecută, Executivul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, hotărârea Guvernului care reglementează sistemul garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile (SGR). Sistemul, ce va intra în funcțiune începând cu data de 1 octombrie 2022 și care funcționează deja în 10 state europene, are rezultate care duc la 90% grad de colectare și procesare din toate deșeurile de pe piață. Hotărârea nr. 1.074 din 4 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 955 din 6 octombrie 2021, are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru implementarea pe întreg teritoriul României a sistemului de garanție-returnare, aplicabil pentru ambalaje primare nereutilizabile prevăzute la art. 10 alin. (5) din Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, acest sistem presupune o garanție de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă care va fi recuperată imediat ce ambalajele folosite vor fi returnate în orice magazin din România. De asemenea, sistemul va fi obligatoriu pentru toate magazinele, de la cele de mici dimensiuni la orice supermarket.

Toate aceste proceduri sunt rezultatul unei consultări publice îndelungate pe care Ministerul Mediului a avut-o cu toți factorii implicați: retaileri, producători, cumpărători. Prevederile acestei HG sunt aplicabile pentru ambalaje primare nereutilizabile din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri inclusiv, utilizate pentru a introduce pe piața națională bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale și ape de băut de orice fel, vinuri și spirtoase.

„Investim în sănătatea copiilor noștri. Un nou spital de pediatrie la Constanța”

Partidul Național Liberal s-a diferențiat de celelalte formațiuni de pe scena politică ca fiind un partid a cărui viziune economică este centrată pe investiții. Unul dintre cele mai deficitare domenii din perspectiva investițiilor din 1989 încoace a fost cel al sănătății publice. De această dată însă vin cu vești bune, în special pentru locuitorii județului Constanța. Săptămânile trecute, Direcția de Sănătate Publică Constanța a depus la Compania Națională de Investiții documentația completă pentru preluarea de către CNI a proiectului Spitalului de Pediatrie Constanța, unde vor putea fi tratați 165 de pacienți, inclusiv în ambulatoriu.

Noua instituție de sănătate publică va avea o suprafață construită desfășurată de 7.630 de mp, iar personalul medical va fi alcătuit din 118 medici și personal medical și 46 de angajați pentru suport medical auxiliar și administrativ. Spitalul de pediatrie va avea 93 de paturi pentru pacienți, din care: 15 paturi UPU la parter, 72 de paturi pe diferite secții – distribuite câte 24 de paturi pe nivel la etajele 1, 2 și 3 și 6 paturi ATI la etajul 4. Spitalul va fi dotat cu instalații de climatizare, instalații de intervenții semnalizare incendiu, sistem antiefracție, sistem de control acces în imobil și va corespunde celor mai ridicate standarde medicale și de protecție europene.

Investiția în acest spital se ridică la 132.212.809,81 lei și este asigurată din surse bugetare locale și de la bugetul centralizat al statului, fiind doar un prim pas către un sistem de sănătate constănțean modern. În ultimii 31 de ani s-a investit mult prea puțin în sistemul de sănătate național. Din păcate, în multe județe nu există un spital județean modern,

„Alocările discreționare din bani publici – noua politică a PNL”

Săptămâna trecută, România a fost din nou împărțită de actuala guvernare. Localitățile care aveau carnet de partid la PNL au primit bani din Fondul de rezervă al Guvernului, iar restul fie au primit sume infime, fie nu au primit deloc. Într-o nouă ședință a Guvernului, organizată „noaptea, ca hoții”, cei din PNL și-au alocat bani doar pentru localitățile conduse de ei sau partenerii lor de guvernare.

Așa arată România normală a PNL de astăzi? O țară în care banii publici sunt alocați inechitabil? În care doar anumite comunități au acces la fonduri, iar acest lucru doar dacă primarul face parte din gașca corectă din PNL?

Înțeleg frustrarea premierului-senzație Florin Cîțu că a fost demis, dar se răzbună pe români pentru dezastrul creat la guvernare pentru care a fost dat jos? În loc să se comporte ca un premier, Florin Cîțu folosește și ultimele sale zile la Palatul Victoria pentru a da bani cu nemiluita primarilor PNL care l-au făcut șef la PNL. Pentru că asta e realitatea, stimați colegi! Florin Cîțu i-a recompensat pe cei care l-au votat la congresul ilegal din septembrie, în vreme ce restului de localități le-a aruncat firimituri.

Cifrele nu lasă loc de interpretări. Dintr-un miliard de lei alocați, grosul, peste 85%, a mers către administrațiile PNL. Aleșii PSD, deși ca pondere sunt cei mai mulți, ei reprezentând aproape jumătate din numărul total al primarilor, au primit doar firimituri, doar un rest de 15% din miliardul alocat.

PSD are 1.362 de primari, dintr-un total de 2.907, adică 46,85%. 156 de primării PSD n-au primit NICIUN LEU. ZERO! Alte 1.021 de primării au primit doar câte 50.000 de lei. Adică 10.000 de euro fiecare. Adică aproape ZERO!

„120 de milioane de doze, bani aruncați în vânt”

Lunile în care la guvernare au fost Florin Cîțu & Co. s-au caracterizat prin măsuri aberante, împrumuturi interminabile și, nu în ultimul rând, cheltuieli lipsite de rațiune.

În luna iunie a acestui an, în Parlament era depus Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență privind reglementarea unor măsuri pentru valorificarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19 achiziționate de statul român prin Ministerul Sănătății. În expunerea de motive se afirmă că va rămâne „un surplus de aproximativ 12.000.000 de doze BioNTech/Pfizer, 8.280.000 de doze Moderna, 9.900.000 de doze AstraZeneca și 6.600.000 de doze Johnson”.

În concluzie, în luna iunie se aproxima un număr de 36.780.000 de doze ce urmau să rămână nefolosite, iar o lună mai târziu Guvernul a mai comandat 120.000.000 de doze, justificând că acestea vor fi folositoare în anii următori. Întrebarea este: cui să fie de folos? În mod evident aceste doze expiră. Sunt bani pierduți din bugetul statului, și așa devalizat de un guvern iresponsabil.

Foarte interesant cum v-ați grăbit să faceți aceste achiziții! Primiți cumva comision, domnule Cîțu? Altfel nu îmi imaginez cum v-ați închipuit că vor fi de folos aceste doze, mai ales că ați condus, prin organele ministeriale, această campanie de imunizare într-un mod defectuos, demn de bâlci cu mici și bere..., la fel ca la congres.

Un alt lucru pe care ar fi cinstit să îl prezentați este prețul dozelor. Măcar acum, când se instrumentează de către Direcția Națională Anticorupție modul defectuos prin care s-au cumpărat dozele de vaccin, să știe și românii pe ce irosiți banii.

„Guvernul liberal a alocat 1 miliard de lei autorităților locale aflate în nevoie”

Guvernul liberal a alocat 1 miliard de lei autorităților locale care au nevoie urgentă de bani pentru a depăși această perioadă și pentru a face investiții. Din această alocare, peste 36,5 milioane de lei revin comunităților locale din județul Alba.

În total, 2.756 de administrații locale din România au primit sprijin. Nu s-a ținut cont de culoarea politică a primarilor. Banii au mers către toate cele 41 de județe ale țării. Fondurile sunt necesare pentru finalizarea investițiilor publice finanțate de stat sau din fonduri UE, precum și pentru cheltuieli urgente ale autorităților publice locale și cheltuieli cu asistența socială.

În total, 2.756 de administrații locale beneficiază de sprijinul în cuantum de peste 1 miliard de lei, astfel: 2.514 comune din România au primit o finanțare în valoare totală de 614.873.000 lei; 194 orașe – 95.588.000 lei; 123.346.000 lei au fost alocați pentru 48 de municipii; 177.159.000 lei au fost alocați consiliilor județene.

Ceea ce mă frapează este rumoarea exprimată de USR PLUS. E ciudat să vedem că domnul Barna acum vrea ca primarii USR să primească bani! În urmă cu câteva săptămâni, acesta considera că toți primarii din România sunt niște hoți și se punea de-a curmezișul Programului „Anghel Saligny”, cel mai amplu program de dezvoltare pentru comunitățile locale, care se va desfășura în următorii 7 ani și va avea un buget de aproximativ 50 de miliarde de lei!

Cu fondurile oferite de Guvern vor fi construite rețele de apă și canalizare și vor fi asfaltate drumuri, adică se vor face investiții masive în proiectele esențiale pentru dezvoltarea localităților.

La adoptarea Legii bugetului de stat, același guvern liberal a alocat cea mai mare sumă din județul Alba pentru capitala de județ, și anume la investiția de la Palatul Principilor. Acum, cea mai importantă alocare este pentru finalizarea complexului balnear de la Ocna Mureș, unde sute de persoane vârstnice sau cu diferite afecțiuni vor putea să beneficieze de tratamentul cu ape sărate. USR PLUS ar trebui să își clarifice poziția. Nu poți striga în gura mare că Programul de investiții „Anghel Saligny” este un jaf și toți primarii niște hoți, iar, pe de altă parte, să fii nemulțumit, invocând că primarii tăi nu primesc bani! În realitate, de această dată, din Fondul de rezervă au primit bani localitățile și consiliile județene care au făcut solicitări la prefecturi. Ajunge cu circul, domnilor de la USR PLUS! Noi vă invităm să preluați guvernarea alături de partenerii dumneavoastră din coaliția haosului, PSD și AUR, și să gestionați România cum știți mai bine!

„Camera Deputaților s-a alăturat proiectului Asociației Green Revolution de încurajare a utilizării bicicletelor ca mijloc de transport în marile orașe”

În data de 1 octombrie am inaugurat la Parlamentul României, în calitate de președinte al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, o stație automatizată de închiriere de biciclete I’Velo Urban. Acest demers face ca Parlamentul României să se alăture unei inițiative care promovează transportul cu bicicleta, un transport alternativ, nepoluant, care poate contribui la fluidizarea traficului și la un mediu mai sănătos pentru noi toți.

Inaugurarea unei stații automatizate de închiriere de biciclete reprezintă încă un pas pe care Parlamentul României îl face în vederea conștientizării populației cu privire la pericolul pe care poluarea îl reprezintă pentru mediul înconjurător. Este un exemplu pe care l-am dat, ca reprezentant al Parlamentului României. Din păcate, atunci când prezentăm bicicleta ca un mijloc de transport care se va dezvolta, ne confruntăm cu o reacție adversă: bicicleta devine brusc „vehiculul omului sărac”, „un instrument greu de manevrat” sau „un talisman ecologic pentru visători”. Acest tip de mentalitate trebuie să îl schimbăm și cred că noi, reprezentanții românilor din Parlament, putem să facem acest lucru prin exemplul personal sau prin campanii de conștientizare a populației. Contribuția fiecăruia dintre noi este esențială dacă ne dorim un mediu curat și sănătos, în care copiii noștri să crească armonios.

Pentru a face din bicicletă un instrument al mobilității viitorului, vor fi necesare investiții și elaborarea de politici ambițioase. Promovarea mersului cu bicicleta ca alternativă la călătoriile scurte cu mașina are mai multe avantaje: contribuie la sănătate, reduce poluarea cauzată de CO2 și poluarea fonică și ajută la fluidizarea traficului, mai ales în marile orașe.

„Dacă Iohannis ar fi fost rege, declarația privind eșecul statului român era actul de abdicare, de renunțare la tron”

În ultimele săptămâni, președintele Klaus Iohannis s-a remarcat printr-o serie de declarații contradictorii și șocante, care dovedesc clar că acesta nu înțelege rolul și misiunea pe care le are în conformitate cu prevederile Constituției și, în consecință, nu îi mai reprezintă pe români.

De departe cea mai șocantă afirmație a șefului statului a fost aceea că: „Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii.” Dacă Iohannis ar fi fost rege, această declarație ar fi echivalat cu un act de abdicare, de renunțare la tron. Vorbind despre eșecul statului pe care îl conduce, Klaus Iohannis nu a făcut altceva decât să își recunoască propria neputință, propriul eșec, dar a rămas, în continuare, confortabil, fără mustrări de conștiință, în fotoliul de președinte de la Palatul Cotroceni.

La începutul lunii septembrie, înainte de congresul PNL, Klaus Iohannis declara că „ultimele luni au dat românilor și motive de optimism, pentru că începem să vedem că vaccinarea oferă protecție împotriva îmbolnăvirii și facilitează reîntoarcerea la normalitate”, respectiv că „în economie sunt semne promițătoare”. Săptămâna trecută, după ce Florin Cîțu, proaspăt ales președinte al liberalilor, a fost detronat de Parlament, același președinte ne-a certat pe noi, parlamentarii din opoziție, că adăugăm o criză a guvernării peste criza sistemului de sănătate și cea a prețului la energie. Ori le merge bine românilor și țării și avem motive de optimism, ori suntem în criză și românii o duc greu? Hotărâți-vă! De altfel, ați fi știut dacă nu ați fi pierdut complet legătura cu poporul. Unde ați fost în 2 octombrie, când românii au ieșit în stradă pentru a-și manifesta nemulțumirea față de Guvernul PNL și față de încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești?

„Guvernul României intervine în ajutorul cetățenilor afectați de creșterea prețurilor la energie”

Statul este o entitate care, înainte de toate, are datoria de a proteja cetățenii săi. Astfel, menținerea unui nivel de trai decent al populației, care este afectat în mare măsură de costurile de subzistență, inclusiv de cele ale utilităților aferente locuinței, necesită, în condițiile actuale de creștere majoră a prețurilor la facturile de energie electrică și gaze naturale, intervenția statului, care să minimizeze într-o măsură adecvată impactul negativ.

În acest sens, începând cu 1 noiembrie 2021 și până pe 31 martie 2022, Guvernul României va compensa facturile pentru energie electrică și gaze naturale pentru clienții casnici. Ceea ce trebuie să știe fiecare român este că reducerea va apărea direct pe factură, astfel încât nu vor fi obligați să meargă nicăieri cu acte sau dovezi pentru a beneficia de reducere. Cu alte cuvinte, sprijinul/compensarea va fi direct aplicată pe factură. Conform Ordonanței de urgență nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021–2022, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, adoptată la începutul acestei săptămâni, de aceste reduceri vor beneficia 5.200.000 de gospodării, adică aproximativ 13 milioane de români, în timp ce factura la gaze naturale va fi compensată pentru 2.200.000 de gospodării, adică în total peste 3 milioane de români. Prin această măsură extrem de importantă, România se află printre puținele state din Uniunea Europeană care acordă compensare unui număr atât de mare de consumatori casnici.

„Premierul demis Cîțu a condamnat vâlcenii și toți românii din localitățile reprezentate de PSD la austeritate în prag de iarnă, pentru a se răzbuna pe toți cei care au votat moțiunea de cenzură!”

Am ajuns să trăim din nou situația dinainte de 1989, când apropiații lui Ceaușescu aveau acces la alimente din import, la apă caldă, căldură și condiții de lux, iar majoritatea românilor înghețau de frig în case, stăteau pe întuneric și făceau foamea.

La fel a procedat zilele trecute și prim-ministrul demis, Florin Cîțu, care și-a achitat datoriile de la congresul PNL către primarii PNL care l-au uns șef de partid și a împărțit firmiturile rămase către primarii PSD, care sunt cei mai numeroși din țară și conduc cele mai mari comune și orașe. Practic, nu au mai contat deloc tipul localității, mărimea, numărul de locuitori, investițiile în derulare, problemele specifice fiecărei comunități locale, ci doar carnetul de partid. Astfel, vâlcenii și toți românii au fost împărțiți în cetățeni de rangul întâi și cetățeni de mâna a doua.

Concret, în județul Vâlcea, orașele conduse de primari PNL au primit 700.000 de lei, în timp ce orașele cu aleși locali de la PSD au primit 100.000 de lei. La fel, comunelor liberale din județul Vâlcea le-au fost alocați 300.000-400.000 de lei, în timp ce comunelor social-democrate le-au fost repartizați câte 50.000 de lei. Aceeași situație a fost și în cazul consiliilor județene și primăriilor din toată țara, iar mai grav este faptul că sunt primării care au primit ZERO lei, bineînțeles, pe același criteriu – că au conducere PSD.

Mentalitatea retrogradă, nepăsarea, cinismul și reaua-voință a premierului demis Cîțu, manifestate în legătură cu alocarea discreționară a banilor din Fondul de rezervă al Guvernului către autoritățile locale, au scos la suprafață adevărata față a PNL. Astfel, locuitorii județului Vâlcea, după ce au fost tăiați de la alocările de fonduri din Planul național de redresare și reziliență, acum au aflat că, dacă locuiesc în comune și orașe conduse de primari PSD, nu au dreptul la un trai decent, la apă curentă, la drumuri

„«Guvernul meu» îngenunchează România”

Incompetența guvernului condus de Florin-Vasile Cîțu este notorie, iar fiecare zi în care acest cabinet – chiar și interimar – rămâne la Palatul Victoria este un pericol pentru România. Cu atât mai mult cu cât această incompetență este dublată de acțiuni și atitudini profund antiromânești.

Cum altfel decât antiromânească s-ar putea califica indiferența totală manifestată de Guvernul Cîțu față de firmele și de antreprenorii români, puși în mare dificultate de creșterile galopante ale prețurilor la utilități, la carburanți, la materii prime? În fața acestor dificultăți, firmele nu au decât două variante: fie să tragă obloanele și să lase pe drumuri mii și mii de angajați, fie să crească la rândul lor prețurile de vânzare, îngreunând și mai mult povara de pe umerii consumatorilor finali, ai românilor, și așa vulnerabili și vulnerabilizați de pandemie și de criza economică.

România nu este „un stat eșuat”, după cum ne-a informat cu revoltătoare detașare președintele Iohannis, ci este un stat deturnat de incompetența și reaua-credință a Guvernului Cîțu.

Deriva economică și socială în care plutește acum România este consecința manierei batjocoritoare în care a înțeles să lucreze „monstruoasa coaliție”, de care oportuniștii se dezic astăzi, uitând că au împărțit aceleași fotolii timp de 9 luni.

Toate semnalele pe care le-am primit din partea mediului de afaceri sunt că acești antreprenori se simt pur și simplu abandonați de guvern, de statul căruia îi plătesc taxe și impozite. De aceea, pe lângă protejarea consumatorilor casnici vulnerabili, de primă urgență pentru cabinetul care se va instala după ieșirea definitivă din scenă a lui Cîțu și compania sunt măsurile de protecție și stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii. Firmele românești au nevoie de sprijin, de siguranță, de stabilitate, pentru a putea să funcționeze sănătos și pentru a putea oferi bunuri și servicii la prețuri corecte.

„Superman își plătește votul din congresul PNL” „Dezvoltăm Teleormanul” și „Dezvoltăm România” sunt doar lozincile mincinoase ale unei guvernări eșuate.

Guvernul lui Superman-Cîțu, demis pentru incompetență, într-o ultimă zvârcolire, mai dă o lovitură românilor. Golește Fondul de rezervă și-l alocă discreționar primăriilor PNL.

Dintr-un miliard de lei alocați, peste 85% au mers către administrațiile PNL. Aleșii PSD, deși sunt cei mai mulți ca pondere, reprezentând aproape jumătate din numărul total (46,85%), au primit doar firimituri.

156 de primării PSD n-au primit NICIUN LEU. ZERO! Alte 1.021 de primării au primit doar câte 50.000 de lei, adică aproape ZERO!

Încă odată, Super-PNL împarte România în ai lor și restul, episodul de anul trecut, când Guvernul Orban a favorizat edilii PNL și i-a ocolit pe cei ai PSD, s-a repetat.

Nici județul Teleorman, în care 49,5% dintre comunități sunt conduse de primari ai PSD, nu a făcut excepție. 16,6% din fondurile alocate județului Teleorman s-au dus către localități administrate de PSD și 74% către cele ale PNL.

Șase din cele 97 de localități ale județului, evident, toate administrate de edili ai PSD, nu au primit niciun ban, deși e vorba de comunități care adună peste 120.000 de locuitori (municipiile Alexandria, Roșiori de Vede, Turnu Măgurele și comunele Peretu, Bujoreni și Traian), celelalte 42 de administrații locale PSD au primit, în cea mai mare parte, câte 50.000 lei, o medie de 17 lei/locuitor, față de 20.700 mii lei și o medie de 159 lei/locuitor, cât au primit localitățile PNL.

Pe ce criterii s-au alocat acești bani?! Nu s-a ținut cont de tipul unității administrativ-teritoriale, de mărime, de numărul de locuitori, de costurile efective, de angajamentele în derulare.

„Sărăcie, boală, frig și disperare – aceasta este România lui Klaus Iohannis și a guvernării dreptei”

Hotărârea Guvernului prin care s-au alocat bani către administrațiile locale într-o manieră complet discreționară ne arată că nimic nu poate opri guvernarea dreptei de la a fi esențial dedicată intereselor înguste ale unui singur partid.

Nu mai încape nicio îndoială că, în prezent, bugetul de stat al României nu este pentru toată lumea. Este doar pentru același partid și clientela lui politică.

Felul în care banii din Fondul de rezervă bugetară au fost alocați demonstrează cât se poate de evident că premierul Florin Cîțu își plătește primarii și președinții de consilii județene ai PNL care l-au făcut șef la partid și lasă peste 70% din români fără bani.

În județul Hunedoara, lucrurile stau chiar mai rău decât datele statistice medii la nivel național. Din suma totală alocată primăriilor hunedorene, 88% din bani au mers către primarii PNL și doar 10% către primarii PSD.

Distribuția de mai sus s-a aplicat complet disproporționat față de numărul locuitorilor din comunitățile locale. Iar cifrele nu mint. 53% dintre hunedoreni trăiesc în localități cu primar PSD, față de 41% care trăiesc în comunități cu primar PNL.

Aproape toate comunele liberale primesc sume de 300.000 de lei sau 400.000 de lei, în timp ce comune mari, cu peste 3.000 de locuitori, precum Băița sau Dobra, dar conduse de primari PSD nu primesc nimic. Restul comunelor cu primari PSD primesc sume de opt ori mai mici.

Municipiul Hunedoara, care are cel mai mare număr de locuitori din județ și numeroase proiecte în derulare, nu primește niciun leu. Lucrurile se repetă identic în cazul municipiilor Orăștie și Lupeni și al orașelor Simeria și Geoagiu.

„Radiografia unui stat eșuat sub guvernarea coaliției dreptei ne lasă o imagine greu de digerat, o Românie în care principiul solidarității, unității și egalității între cetățenii acestei țări, pur și simplu, nu mai există”

Ne plângem de dubla măsură aplicată de statele din vest asupra statelor din est în interiorul Uniunii, însă dubla măsură este literă de lege în guvernarea liberală atunci când se pune problema dezvoltării locale, atunci când vorbim despre șanse egale la viață, acces la servicii medicale sau acces la educație.

## Domnule premier demis,

Deși ați aruncat țara într-o criză sanitară și energetică fără precedent, în ultima dumneavoastră ședință a Guvernului ați refuzat să plafonați prețul energiei electrice și al gazelor naturale, ați refuzat un trai mai bun pentru români, ați refuzat să stopați hoția din buzunarele românilor, dar, în schimb, ați împărțit țara în România PNL-istă și restul.

Ați împărțit banii dedicați protejării statului și societății împotriva dezastrelor, așa cum este și cel creat de pandemia actuală, și v-ați mituit primarii care au venit la București să încalce legea și măsurile impuse tot de Guvernul liberal, pentru a vă înscăuna șef peste un partid rupt de realitatea cotidiană și aflat parcă deja în moarte clinică.

## Domnilor guvernanți,

## Domnule prim-ministru,

De ce le furați viitorul copiilor din localitățile care nu au un primar PNL? De ce trebuie să plătească aceștia cu viitorul lor răfuielile voastre politice? De ce trebuie să sufere o țară întreagă pentru simplul fapt că nu v-au votat oamenii? Așa înțelegeți să ne pedepsiți pe toți cei care nu am crezut în minciunile liberale? Ce urmează? Să ne obligați să purtăm o banderolă distinctă pe mână? Să ne limitați accesul și la alimente? Să luăm pâine pe cartelă, ca în timpul comunismului? Așa arată România aceea normală despre care vorbeați în campanie?

Declarația mea politică se numește „Marele protest din 2 octombrie 2021” și vizează un subiect extrem de important.

Protestul din 2 octombrie nu a avut o temă specifică, ci a fost determinat de tot valul de nemulțumire populară generat de acțiunile iresponsabile ale guvernanților. A fost un protest al tuturor românilor care s-au săturat de restricții, s-au săturat de prețurile mărite la utilități și combustibili.

Mii de persoane au participat sâmbătă, 2.10.2021, la proteste în Piața Victoriei și în Piața Universității din București față de măsurile de prevenire a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2. Au fost proteste și în alte multe orașe din țară.

AUR a participat la acest mare protest național și s-a alăturat celor nemulțumiți de facturile mărite la energie, alături de cei care nu vor să fie vaccinați obligatoriu, alături de cei care nu vor introducerea certificatului verde, alături de studenții care nu sunt lăsați să intre în cămine decât pe baza dovezii de vaccinare, alături de toți cei care s-au săturat de Florin Cîțu și de guvernul de incompetenți pe care l-a condus.

Pandemia nu poate fi pretext pentru încălcarea abuzivă a drepturilor și libertăților cetățenești sau pentru încălcarea Constituției.

Dreptul la protest și la liberă exprimare sunt garantate prin Constituție și nu pot fi îngrădite decât prin lege.

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

„Educația – prioritate pentru Partidul Național Liberal”

Ca liberal, consider că educația reprezintă piatra de temelie a oricărei societăți. O democrație consolidată nu poate exista fără o națiune educată care să o servească. De aceea, finanțarea sistemului de învățământ românesc trebuie să fie prioritatea noastră principală. În prezent, bugetul alocat educației valorează aproximativ 3,4% din PIB. În cifre absolute, de la preluarea Ministerului Educației Naționale de către Partidul Național Liberal, bugetul a crescut de la 28,276 miliarde de lei la 31,1 miliarde, costul standard per elev a crescut cu 25% și, un aspect extrem de important, s-au alocat peste 500 de milioane de lei fondului burselor școlare, cu un minim de 100 de lei per bursă, astfel încât elevii să nu se mai regăsească în situația aberantă și batjocoritoare de a primi burse de 5 lei, cum era practica în unele UAT-uri. Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 a avut efecte majore asupra elevilor și sistemului de învățământ românesc. Mulți copii nu au avut posibilitatea de a participa la orele online, provocându-se decalaje nedrepte între generații și, de asemenea, între elevii care aparțin aceleiași generații.

Întrucât capitalul uman reprezintă o resursă esențială pentru dezvoltarea durabilă a unei economii, demonstrându-se că orice an în plus de școală reprezintă un venit mai mare, România trebuie să coreleze sistemul educațional cu nevoile și realitățile economice actuale. Finanțarea educației timpurii de calitate nu reprezintă altceva decât o investiție strategică cu randament excepțional pe termen lung. În acest scop, parteneriatul dintre autoritățile naționale, județene și locale, întreprinderi, organizații nonprofit, profesioniști și părinți este crucial pentru a oferi fiecărui copil, în special celor vulnerabili, șansa la un viitor mai bun.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

Continuăm lucrările de astăzi ale ședinței Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 192 de colege și colegi.

Ordinea de zi pentru astăzi și programul de lucru au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei.

Pe ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra inițiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Și întreb liderii: dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi?

Nu.

Dacă nu sunt observații, înainte de a începe dezbaterile, conform celor convenite în Comitetul liderilor și în Biroul permanent, dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, cu prilejul Zilei limbii, alfabetului și culturii armene.

Aveți cuvântul, domnule deputat Pambuccian, vă rog.

## **Domnul Varujan Pambuccian**

**:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Când ne-am hotărât să avem în România o zi a limbii, alfabetului și culturii armene, mie și lui Varujan Vosganian ne-a fost destul de ușor să găsim un eveniment din istoria poporului armean de care să o legăm și aceasta este Ziua Sfinților Traducători. Mai greu a fost să stabilim o dată pentru aceasta, pentru că în Biserica Armeană sărbătorile au loc în ziua de repaus cea mai apropiată evenimentului sărbătorit, restul zilelor săptămânii fiind pentru muncă. În anul 2019, atunci când Parlamentul României a adoptat legea – pentru care vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care sunt astăzi în sală și care au fost atunci în sală și au votat pentru –, Ziua Sfinților Traducători a fost 12 octombrie și așa a rămas.

Acum, sigur, o să vă întrebați de ce pentru noi este atât de importantă această zi, Ziua Sfinților Traducători, și am să vă spun pe scurt de ce. Pentru că în secolele I și II ale Erei Creștine o mare parte a poporului armean a adoptat aproape spontan noua religie care începuse să se răspândească prin părțile locuite de acesta. Propovăduită de Sfinții Apostoli Tadeu și Bartolomeu, religia creștină avea să devină în anul 301 singura religie a Regatului Armeniei, statul armean devenind primul stat creștin al lumii. Numai că exista o problemă: Biblia, așa cum era citită în Biserica Armeană, era o traducere a acesteia în limba greacă. Pentru Sfântul Grigore Luminătorul, primul catolicos și patriarh suprem al tuturor armenilor, și pentru regele Drtat I, cei care proclamaseră religia creștină ca singura religie a regatului, accesul direct al poporului la Biblie era un lucru extrem de important. Mai mult, dacă se menținea limba greacă ca limbă liturgică, riscul pierderii limbii armene și al asimilării culturale era enorm. De aceea, oamenii aceștia au hotărât să înființeze un ordin călugăresc care să facă din religia creștină o religie națională.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnule Badiu, pe procedură doriți să interveniți?

Mulțumesc, domnule președinte. Voiam să solicit colegilor să retrimitem la comisie două PL-x-uri – la punctul 41 și punctul 42. E vorba de PL-x...

Domnule deputat...

Domnule deputat, am rugămintea să apropiați microfonul, că e gălăgie în sală și nu reușesc să vă aud.

Da, domnule președinte.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Stimați colegi, o să vă rog să luați loc. Colegii...

Domnule Toma, haideți, vă rog, că nu îl aud pe colegul!

Vă rog.

## **Domnul Georgel Badiu:**

Deci voiam să cer colegilor să retrimitem la comisie două PL-x-uri, de la punctul 41 și punctul 42: PL-x 379

și PL-x 376 _(Proiectul de lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României; PL-x 376/2015)._ E vorba de reducerea numărului de semnături pentru alegerile pentru Parlamentul European și pentru alegerea Președintelui României.

Având în vedere faptul că ne confruntăm cu o grămadă de probleme pandemice și nu se știe câți ani și cum o să mai evolueze lucrurile în lumea aceasta, așa că... cred că ar fi necesar să ne mai gândim un pic și să luăm un pic niște măsuri în consecință.

Mulțumesc.

Domnule deputat, numărul PL-x-ului și numărul curent de pe ordinea de zi?

La punctul 41 și punctul 42 – PL-x 379 și PL-x 376.

Aveți acordul liderilor pentru aceste propuneri?

Nu am. Nu am acordul liderilor.

Și dumneavoastră propuneți, în fapt, scoaterea de pe ordinea de zi.

Da, scoaterea de pe ordinea de zi și retrimiterea la comisie, o săptămână.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Bun.

Nefiind acordul liderilor, stimați colegi, îi rog pe liderii de grup să fie atenți,

, 119 au votat contra, 35 – abținere, un coleg – „nu votez”.

Domnule Badiu, colegul secretar îmi atrage atenția că cele două puncte pe care dumneavoastră le-ați semnalat, pe ultima formă a ordinii de zi, ar fi la punctele 40 și 41.

Deci ne referim la PL-x 379, da? În regulă. E punctul 40 de pe ordinea de zi. Și rog să facă această rectificare.

Iar la punctul 41 solicitați scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 376.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea de scoatere de pe ordinea de zi venită din partea Grupului AUR.

Vot, vă rog.

Da.

Rezultatul votului pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 376, aflat la poziția 41: sunt 184 de colegi prezenți, 17 au votat pentru, 129 – împotrivă, 37 abțineri, unu – „prezent, nu votez”.

Propunere respinsă.

Dacă mai sunt alte intervenții, alte modificări din partea liderilor la ordinea de zi?

Nu.

Vă mulțumesc.

Prin urmare, stimați colegi, intrăm în partea de dezbateri. Așa cum am precizat încă de la început, avem astăzi respingeri, acolo unde avem rapoarte.

Și poate la următoarea ședință colegii lideri ne vor trimite la respingeri doar acele proiecte la care avem și rapoarte.

Punctul 3 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 529 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 3 august 2018; Pl-x 228/2018/3.09.2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Ringo Dămureanu, președintele Comisiei pentru constituționalitate, sau un coleg de la Comisia pentru administrație publică, vă rog frumos, pentru prezentarea raportului comun.

Domnul deputat Nacov.

Mulțumesc.

În temeiul dispozițiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 529 din 17 iulie 2018.

Legea a fost adoptată de Senat în ședința din data de 20 iunie 2018. În data de 26 iunie 2020 a fost trimisă la Președintele României, pentru promulgare.

Un număr de 80 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Partidului Mișcarea Populară și deputați neafiliați au formulat, în data de 25 iunie 2018, o sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare.

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 529 din 17 iulie 2018, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile legii sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea legii.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții din partea colegilor?

Nu.

Prin urmare, vă reamintesc, stimați colegi, că avem un raport, al celor două comisii, de respingere.

Legea rămâne la votul final.

Punctul 4 de pe ordinea de zi.

Stimați colegi...

Colegii de la Grupul PNL, rugămintea e...

Haideți să luăm loc în sală, pentru că e foarte mare...!

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Sunt cam zgomotoși, domnule președinte!

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Deci... am o rugăminte, luați și dumneavoastră loc, vă rog frumos.

**Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Gata, domnule președinte!

## Vă rog.

Mulțumesc.

Poziția 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”; Pl-x 651/2020.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, propunerea legislativă urmează a fi dezbătută în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Și dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură sau Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă mulțumesc.

## Pl-x 651/2020.

Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție „Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi la Comisia juridică și cu unanimitatea voturilor celor prezenți la Comisia pentru agricultură, să propună plenului Camerei Deputaților raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 330/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

## Bună ziua, stimați colegi!

Știu că avem alte urgențe sanitare pe cap în această perioadă, dar cred că este important să vă explic un pic de ce acest proiect este la fel de important și pe vreme de pace sanitară.

Acest chestionar de satisfacție a pacientului, acest mecanism de feedback, care funcționează parțial sub forma unui ordin de ministru emis în 2016, este, dacă vreți, legătura dintre pacient și actul medical și calitatea actului medical.

În acest moment, pacienții români din spitalele românești nu au niciun fel de formular sau de mecanism la dispoziție pentru a-și exprima satisfacția sau insatisfacția, cu excepția acestui formular de 10 întrebări, pe care îl primesc electronic, pe telefon, după externare, care este securizat prin STS, de care răspunde Ministerul Sănătății și care este un instrument foarte bun pentru a colecta date și feedback, repet, despre satisfacția pacientului din perspectiva actului medical prestat de unitatea spitalicească în care a fost. Acum, sunt două argumente pentru care acest proiect este propus astăzi la respingeri.

Primul este că există deja un ordin de ministru care îl reglementează.

Da, într-adevăr, există un ordin de ministru, care, din păcate, nu are sancțiuni și care, din păcate, nu este respectat așa cum ar trebui să fie de managerii din spitalele românești.

Un alt motiv este că nu managerii ar trebui să se ocupe de implementarea acestui mecanism de feedback.

Într-adevăr, acest mecanism, cum spuneam, există, este implementat deja de Ministerul Sănătății, iar managerii ar trebui doar să se asigure că acest formular este primit de pacienți la externare.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Din partea Comisiei pentru sănătate și familie? Vă rog, domnule ministru, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 180 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, trimisă cu adresa Pl-x 330 din 22 mai 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; punctele de vedere negative ale Guvernului din 2018 și 2020.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie propun plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule doctor Tătaru. Dezbateri generale.

Înscris la cuvânt, domnul doctor Muncaciu, Grupul AUR. Vă rog, domnule doctor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are merit, în sensul că, într-adevăr, este necesar un feedback de la pacienți.

Problema este că în lumea civilizată s-a trecut la o fază superioară. În ce sens? În sensul că, de exemplu, în Statele Unite ale Americii, la capitolul, cum să spun eu?, satisfacția pacientului, aceste formulare și punctajul acestor formulare a început să fie criteriu de acordare a banilor la Medicare. Deci spitalelor care aveau foarte proaste opinii ale pacienților li se reducea rambursarea de la Medicare.

De aceea – e adevărat că în sistemul nostru nu se poate aplica, dar se poate adapta, ideea rămâne –, atunci când pacienții au o părere foarte proastă despre un spital, ceva trebuie făcut.

Cum luăm noi informația aceasta? Acest Pl-x are acest merit.

Noi va trebui să ne gândim însă foarte serios, pentru că satisfacția pacienților noștri din spitalele din țară este, probabil, la cele mai joase niveluri din cauza conducerii Ministerului Sănătății și celor responsabili. Aceasta este părerea mea.

Dar vom reveni cu un alt Pl-x, pentru că ideea are merit, vă spun.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule doctor.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond vine cu o propunere de respingere.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 6 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea prevederilor art. 38 alin. 3 din Legea-cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; Pl-x 608/2018.

Raportul.

Reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Doamna Țoiu e?

**Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

Este, este!

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 608/2018, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative privind modificarea și completarea prevederilor art. 38 alin. 3 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 cu o nouă literă, preconizându-se acordarea unei majorări salariale pentru personalul cu studii superioare de specialitate din cadrul Centrului Național de Calificare și Instruire Feroviară – CENAFER, începând cu octombrie 2018.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia pentru muncă și protecție socială propune raport

de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă președinte.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt înscrieri.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 7 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 502/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului?

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 502/2019, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Obiectul de reglementare este completarea anexei nr. IX la Legea nr. 153/2017, în sensul majorării cu 1,5 puncte a coeficientului de salarizare pentru primarii și viceprimarii localităților din perimetrul Rezervației Biosferei „Delta Dunării” prevăzute în anexa la H.G. nr. 395/1996.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic și Social, punctele de vedere negative ale Guvernului, atât din 2019, cât și din 2020.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport de respingere a proiectului de lege, având în vedere următoarele:

– Indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică reprezintă unica formă de remunerare a funcțiilor de demnitate publică și se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa IX cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare. Coeficienții prevăzuți pentru funcțiile alese din cadrul organelor autorităților publice locale sunt stabiliți în funcție de numărul de locuitori din unitățile administrative.

Mulțumesc și eu, doamnă președinte.

Văd că nu sunt colegi care s-au înscris la dezbateri generale.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; PL-x 32/2020.

Dacă din partea inițiatorilor sunt colegi care doresc să ia cuvântul?

Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna Țoiu.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa PL-x 32/2020, cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, urmărindu-se ca salariile de bază ale personalului Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și ale personalului din unitățile de cercetare-dezvoltare subordonate acesteia să fie stabilite la nivelul salariilor de bază prevăzute pentru aceste categorii de personal pentru anul 2022.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic și Social și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport de respingere a proiectului de lege.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Nu sunt colegi care s-au înscris la dezbateri generale. Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007; PL-x 369/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități să dea citire raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu dispozițiile art. 94 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunităția fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 lit. j) și art. 28 alin. (2) lit. i) din Legea camerelor de comerț din România nr. 335/2007, în scopul instituirii unor măsuri urgente în domeniul social și economic, având în vedere situația excepțională determinată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

Acesta face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă deputat. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt înscrieri.

Prin urmare, stimați colegi, proiectul de lege rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind acordarea indemnizației de scurtă durată; PL-x 587/2020. Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru prezentarea raportului de înlocuire.

Vă rog, doamnă președinte Țoiu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca urmare a înțelegerii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din decembrie 2020, Proiectul de lege privind acordarea indemnizației de scurtă durată a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa PL-x 587/2020.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea unei indemnizații de scurtă durată, pe o perioadă de până la 12 luni de la ridicarea stării de urgență/de asediu, salariaților cărora li se modifică programul normal de lucru cu un program de muncă redus de către angajator, în temeiul art. 41 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

În urma reluării dezbaterilor, în iunie 2020, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea este de respingere a proiectului de lege, întrucât măsurile propuse au făcut obiectul altor acte normative, care sunt în vigoare.

Mulțumesc, doamnă președinte. Dacă sunt intervenții din partea colegilor? Nu.

Vă reamintesc, stimați colegi, că prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului de lege, care rămâne la votul final.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru instituirea Anului promovării lecturii în România – 2020; PL-x 197/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, reprezentantul Comisiei pentru cultură.

O să-l rog pe domnul secretar Buican să ne ajute cu prezentarea raportului suplimentar.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru instituirea Anului promovării lecturii în România – 2020 _,_ transmis cu adresa PL-x 197 din 29 aprilie 2020.

Inițiativa legislativă a fost transmisă spre dezbatere și avizare Comisiei pentru buget, Comisiei pentru învățământ, Comisiei juridice și Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a adoptat inițiativa legislativă în ședința din 23 aprilie 2020, ca urmare a depășirii termenului de adoptare.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, Comisia pentru cultură a propus plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu amendamente, a proiectului de lege.

În ședința din 26 mai 2021, inițiativa legislativă a fost retrimisă comisiei sesizate în fond, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenți, întocmirea unui raport suplimentar de respingere a proiectului de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu, domnule deputat Buican. Din online, înscris la cuvânt, la dezbateri generale, este domnul deputat Ioan Vulpescu, Grupul PSD.

## **Domnul Ioan Vulpescu**

**:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Nu mă miră că în octombrie 2021 votăm respingerea unui proiect de lege potrivit căruia anul 2020 trebuia să fie declarat Anul promovării lecturii, în contextul în care actuala guvernare a promis în 2020 că va sprijini sectorul cultural.

Avem de-a face, fără îndoială, cu o guvernare atemporală.

Pe de altă parte, ar trebui să remarcăm că și anul 2019 a fost Anul cărții. O aniversare mai mult simbolică, pentru că, în plan factual, Anul cărții a fost doar un alt an greu și rușinos pentru piața românească de carte.

În anul 2020, Anul promovării lecturii, am înregistrat o scădere a pieței de carte cu aproximativ 10 procente față de anul 2019, în timp ce țări precum Norvegia, Suedia sau Finlanda înregistrau creșteri cu 10%, în același an pandemic, față de anul precedent.

Soluția-minune a acestor țări: politicile publice, declararea cărții drept un produs esențial și tratarea librăriilor drept spații și servicii esențiale, acestea sunt soluțiile magice la care apelează acele țări în care cultura stă la loc de cinste în cadrul procesului de guvernare.

În tot acest timp, noi votăm aniversări simbolice menite să marcheze vidul măsurilor și soluțiilor reale.

Țin să vă reamintesc, pe această cale, că 2015 a fost anul în care am depus un amendament la Codul fiscal în urma căruia TVA pentru cărți, manuale școlare și alte produse culturale a fost redusă la 5%. Este ultima măsură pe care un guvern sau un parlament a luat-o pentru a susține cartea și lectura. Dar, desigur, anul 2020 va fi fost Anul promovării lecturii.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Îl invit la cuvânt, din partea Grupului PNL, pe domnul deputat Daniel-Andrei Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cum știm, legile au efecte pentru viitor. Iată că acum suntem puși în fața unei legi care ar crea efecte pentru trecut.

Cred că este un lucru nou, un lucru de încurajat. Cam așa se derulează lucrurile în Parlamentul României. Adoptăm legi pentru 2020 pe care le respingem în 2021, ca să spunem așa.

Cu privire la fondul legii, nu cred că ar fi foarte multe de spus, dar e foarte bine.

Poate, domnule Florin Roman, că ați fost foarte preocupat în mandatul trecut de Centenar, poate inițiem și o lege cu privire la anul 2018 și putem coborî tot mai mult în timp în această direcție.

Poate că este un bun început. E un început în toate, e un început să vedem ceea ce înseamnă și aplicabilitatea unor legi către trecut.

În rest, păcat că o respingem și păcat că timpul trece mult prea repede, atât în Parlamentul României, cât și peste tot prin lume.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

N-am înțeles cum adoptăm în 2020 și o respingem în 2021!

Vă rog, domnule Burduja.

Permiteți-mi să fac o corectare.

Este o lege destinată anului 2020 pe care o respingem în anul 2021. Dar, în același timp, puteam în anul 2021 să votăm, iată, adoptarea pentru anul 2020, doar că o respingem. Aceasta v-am spus!

Mulțumesc. E cu totul altceva. Mulțumesc pentru precizări. Vă rog, domnule Burduja.

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte pe scurt.

Românii citesc mai puțin de 5 minute pe zi.

35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte.

Avem, de departe, cea mai mică piață de carte din Uniunea Europeană. Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună și 8% citesc zilnic.

E o inițiativă, pe fond, bună.

De asemenea, mai avem Ziua națională a lecturii – și le mulțumesc tuturor grupurilor care au susținut-o până acum și sper să o trecem cât de curând – și inițiativa de reducere a TVA-ului la 5% pentru cărțile electronice. De asemenea, mulțumesc pentru suport.

Pentru acest An al lecturii ne putem gândi, poate anul următor, să reintroducem o inițiativă similară. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. E înscris la cuvânt domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aveam de gând să intervin, dar, pentru colegii mai noi, care n-au fost aici în mandatul trecut, vă spun că au fost legi pentru Anul lecturii și în anul 2018, și în 2019 și ar trebui să vedem, statistic, dacă din faptul că Parlamentul emite legi pentru Anul lecturii rezultă mai multă lectură în România.

Că se vorbește mai mult despre cărți cumpărate spre lectură e bine, dar mai este și un pericol al formelor fără fond. Pentru o țară cu așa de mulți analfabeți funcțional, în loc să investim, din punctul de vedere al resurselor Executivului, în educație și în învățământ, noi facem legi.

De aceea și pentru toate motivele care au fost adăugate de antevorbitorii mei cu privire la incoerențele legislative, ar trebui să spunem „stop” acestui joc al ipocriziei și să investim mai mulți bani în educația reală.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină? Nu.

Vă reamintesc, stimați colegi, că avem o propunere de respingere din partea comisiei sesizate în fond.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Punctul 12 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017; PL-x 107/2017/2021.

Suntem în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea legii.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituționalitate.

E aici domnul președinte? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, PL-x 107/2017.

Raport comun asupra Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu legea mai sus menționată, aflată în procedură de reexaminare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea pentru respingerea ordonanței de urgență, aflată în procedură de reexaminare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea în ședința din ziua de 5 mai 2021. Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea și documentele anexate în ședința din data de 2 iunie 2021.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2016 pentru prorogarea unor termene, precum și pentru instituirea unor măsuri necesare pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziții din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu.

Vă reamintesc că nu avem amendamente admise sau respinse, prin urmare, legea rămâne la votul final.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 4[3] din Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19; Pl-x 592/2020; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru apărare, Comisia pentru administrație și Comisia juridică, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, domnule deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 și art. 115 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) al art. 4[3] din Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență și a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil propunerea legislativă.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

În urma dezbaterii propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc și eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Avem o înscriere la cuvânt din online, doamna Vetuța Stănescu, deputat al PNL.

Ne auziți, doamnă deputat?

**Doamna Vetuța Stănescu**

**:**

Da, cred că este o greșeală.

Vă auzim, vă rog.

E o greșeală.

## A, e o greșeală!

Îl invit la cuvânt, atunci, din partea Grupului AUR, pe colegul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Această inițiativă legislativă pleacă de la constatarea corectă că prelungirea stării de alertă prin hotărâre de Guvern nu este constituțională, nu este legală, deoarece o hotărâre de Guvern nu este lege, nu are caracter de lege, ci are un caracter administrativ, de organizare a executării unei anumite legi.

Ca atare, această inițiativă este întărită și de decizii ale Curții Constituționale și ale instanțelor de fond, care ne arată că, altfel spus, prelungirea stării de alertă care presupune încălcarea sau limitarea, condiționarea drepturilor și libertăților fundamentale nu poate fi făcută decât prin lege și trecută prin Parlament.

Propunerea inițiatorilor este lăudabilă și are scopul de a ne aduce în legalitate, în constituționalitate. Propunerea lor este ca acest lucru să fie făcut prin ordonanță de urgență guvernamentală, lucru cu care nu suntem de acord. Prelungirea stării de alertă poate fi făcută de către un guvern independent, responsabil, cu bune intenții, capabil, printr-un proiect de lege trecut în regim de urgență prin Parlament și supus dezbaterii.

Deci nu suntem de acord cu prelungirea lui printr-o ordonanță de urgență guvernamentală, însă suntem de acord cu trecerea lui prin Parlament, până la urmă chiar și sub forma asta, pentru că în felul acesta apele s-ar clarifica și s-ar vedea cine în acest Parlament susține necondiționat, adică prin hotărâre de Guvern, la propunerea CNSU, încălcarea libertăților și a drepturilor fundamentale și cine joacă un rol duplicitar.

Se declară pentru aceste libertăți, dar, în realitate, dă puterea de decizie în mâna unui guvern responsabil și corupt.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final. Mergem mai departe, stimați colegi. Punctul 14 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 591 din 14 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 28 septembrie 2020; Pl-x 288/2020/2021.

Suntem în procedură de urgență. Trecem la dezbaterea legii.

Întreb dacă dintre inițiatori dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei sesizate în fond, Comisia pentru constituționalitate sau Comisia pentru agricultură, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog.

## Pl-x 288/2020/2021.

Raport comun asupra Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile

Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate cu dezbaterea legii.

Guvernul României a trimis în data de 17 iunie 2020 o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile legii.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 591/2020, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată asupra legiiși a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea, Camera Deputaților fiind Camera decizională.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au reexaminat legea în ședința din 7 aprilie 2021.

Comisia pentru constituționalitate a reexaminat legea în ședința din data de 8 septembrie 2021.

Membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Legii privind instituirea unui ajutor de stat pentru acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt colegi care s-au înregistrat.

Vă reamintesc că în raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea legii.

Legea rămâne la votul final.

Punctul 15 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 636 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 din 12 octombrie 2020; Pl-x 527/2019/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități sau al Comisiei pentru administrație publică sau al celei de constituționalitate, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog, care dintre colegi?

## Pl-x 527/2019/2021.

Raport comun asupra Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea

Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu legea aflată în procedură de reexaminare.

Președintele României a formulat sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 636, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile legii sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea sus-menționată în ședința desfășurată în sistem mixt din ziua de 15 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și-au desfășurat lucrările în sistem mixt în ședința din 20 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare și documentele anexate în ședința din data de 6 iulie 2021.

Membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale?

O invit la cuvânt pe doamna deputat Özmen, Grupul USR.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege 527/2019 are ca obiect reexaminarea Legii privind trecerea unor bunuri imobile din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea–Litoral în domeniul public al comunelor Ceatalchioi și Crișan, județul Tulcea, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 636 din 23 septembrie 2020, care a constatat neconstituționalitatea proiectului de lege, la cererea formulată de Președintele României, precum și raportul dat de către Comisia pentru constituționalitate.

Proiectul face parte din categoria legilor organice. Grupul USR va vota pentru respingerea acestei legi.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, legea rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 16 de pe ordinea de zi, reexaminarea Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 640 din 23 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 934 din 12 octombrie 2020; Pl-x 568/2019/2021.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru constituționalitate, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pl-x 568/2019/2021.

Raport comun asupra Legii pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Vrancea în domeniul public al județului Vrancea și în administrarea Consiliului Județean Vrancea

Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu legea mai sus menționată, aflată în procedură de reexaminare.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 10 iunie 2020.

În 15 iunie a fost trimisă la Președintele României, pentru promulgare.

Guvernul României și Președintele României au formulat sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare.

Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 640, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile legii sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ. Camera Deputaților este Camera decizională.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au reexaminat legea în ședința din ziua de 15 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au reexaminat legea în ședința din 20 aprilie 2021.

Membrii Comisiei pentru constituționalitate au examinat legea aflată în procedură de reexaminare și documentele anexate în ședința din 7 iulie 2021.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt.

Legea rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; Pl-x 251/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog reprezentantul Comisiei pentru muncă și protecție socială să dea citire raportului.

Vă rog, doamna Țoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 251/2021, cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit. d) a alin. (1) și a lit. d) a alin. (3) ale art. 56, urmărindu-se, potrivit expunerii de motive, aplicarea prevederilor legii în mod nediscriminatoriu pentru angajații din sectorul naval.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, punctul de vedere negativ al Guvernului, precum și celelalte avize.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaților a prezentului raport de respingere a propunerii legislative, întrucât normele propuse prevăd condiții noi, mai favorabile, cu privire la stagiile de cotizare ale personalului din sectorul construcțiilor de nave, generând astfel posibilitatea pensionării unui număr însemnat de persoane, care ar conduce la un impact financiar semnificativ asupra bugetului de stat. Inițiatorii nu precizează sursele de finanțare necesare aplicării măsurilor propuse.

Mulțumesc, doamnă președinte. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 18 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea Legii nr. 170/2010 privind impozitul specific unor activități; PL-x 355/2020.

Suntem în procedură de urgență.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Rog Comisia pentru buget, finanțe, bănci să prezinte raportul.

Doamna deputat Horga, vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea Legii nr. 170/2010 privind impozitul specific unor activități

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, prin adresa PL-x 355 din 10 iunie 2020, spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea Legii nr. 170/2010 privind impozitul specific unor activități.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prelungirea, ca urmare a situației determinate de pandemia de COVID-19, a termenelor de plată ale unor obligații fiscale scadente în prima parte a anului 2020 și prevăzute de Codul fiscal și de Legea nr. 170/2016 – adică impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe veniturile din salarii, contribuții CAS/CASS, TVA sau impozitul pe clădiri – până la data de 25 iulie 2020 sau până la o dată ulterioară, stabilită prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele juridice care desfășoară activități corespunzătoare anumitor coduri CAEN. În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a proiectului de lege menționat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Nu sunt intervenții.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 19 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004; PL-x 56/2018.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru industrii și servicii sau al Comisiei pentru agricultură și silvicultură.

Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc.

PL-x 56/2018.

Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

În urma dezbaterii și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, din următorul considerent: art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogat prin Legea

nr. 158/2016 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, precum și pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Dezbateri generale.

Înscrisă la cuvânt este doamna deputat Özmen OanaMarciana, Grupul USR.

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere proiectul legislativ care are ca obiect abrogarea art. 29[1] din Legea îmbunătățirilor funciare, care a fost abrogat, precum și raportul comun al celor trei comisii – Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică –, care au propus respingerea proiectului legislativ�

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Grupul USR va vota pentru respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc, doamnă deputat. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Prin urmare, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 20 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România; Pl-x 654/2009.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind regimul juridic al patrimoniului sindical din România.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul a respins propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect reglementarea regimului juridic al unor imobile care au aparținut patrimoniului sindical și a procedurii de restituire a acestora. Restituirea bunurilor este prevăzută a se face în natură, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil vor fi stabilite măsuri reparatorii.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil. Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună un raport de respingere. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat.

Nu sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Propunerea legislativă rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Punctul 21 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege referitor la procedura privind emiterea somației de plată pentru creanțele necontestate; PL-x 515/2016.

Dacă din partea inițiatorilor sunt intervenții? Nu.

Rog Comisia juridică să ne prezinte raportul.

Raport asupra Proiectului de lege referitor la procedura privind emiterea somației de plată pentru creanțele necontestate

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege referitor la procedura privind emiterea somației de plată pentru creanțele necontestate.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri privind emiterea somației de plată, în scopul simplificării, accelerării și reducerii costurilor referitoare la creanțe certe, lichide și exigibile necontestate.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil proiectul de lege.

Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative, potrivit punctelor de vedere comunicate în 2016, 2017 și 2020.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Prin urmare, legea merge la votul final, cu propunere de respingere.

Punctul 22 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 46 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, republicată; Pl-x 389/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare și funcționare al Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, aprobat în ședința Birourilor permanente reunite din 29 ianuarie 2015, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaților în vederea analizării tuturor inițiativelor legislative privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003.

Comisia de cod electoral a inițiat o propunere legislativă. În consecință, având în vedere dispozițiile Regulamentului Senatului, ale Regulamentului Camerei Deputaților și ale Regulamentului activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, toate celelalte propuneri legislative cu obiect de reglementare similar urmează a se respinge.

Comisia de cod electoral a fost sesizată cu L60/2015 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 46 din Legea nr. 14/2003, Legea partidelor politice, republicată, care face parte din pachetul de legi cu care comisia comună a fost sesizată în vederea dezbaterii și adoptării unui Cod electoral.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă. Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat din nou inițiativa legislativă în ședința din 26 august 2021 și, cu unanimitate de voturi, au decis să aprobe un raport de respingere.

Prin conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt înscrieri la dezbateri generale, propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Mergem mai departe, stimați colegi.

Poziția 23 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010; Pl-x 410/2016.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu. Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României.

Plenul Camerei Deputaților a hotărât în ședința din 28 martie 2017 să retrimită inițiativa legislativă la Comisia juridică, în vederea reexaminării și aprobării unui nou raport.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii cetățeniei române în sensul facilitării obținerii cetățeniei române de către anumite categorii de persoane.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat negativ.

Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a aprobat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Nu sunt intervenții la partea de dezbateri generale.

Prin urmare, propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 24 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; PL-x 391/2014.

Suntem în procedură de urgență.

Prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea Legii

nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în 2017 și 2021, prin care nu susține adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, care face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 25 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; PL-x 506/2017. Rog Comisia juridică să prezinte raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Camera Deputaților este Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României a transmis în 2017 un punct de vedere prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative. Ulterior, în 2020 și 2021, a transmis alte două puncte de vedere prin care nu susține adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc. Intervenții la dezbateri generale. Înscris la cuvânt este domnul deputat Halici Nicușor, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Două chestiuni aici.

Una de procedură, așa, și să ne mai dea și de gândit cum stau puterile în țara asta.

Vedem că Senatul a aprobat inițiativa, dar, pentru că onor Guvernul a dat un punct negativ, atunci, dumneavoastră propuneți o respingere. Să înțeleg că puterea legislativă este subordonată puterii executive, mai nou, în România?

A doua, observ că ceea ce spuneați când erați și dumneavoastră în opoziție, în legislatura anterioară – dezvoltare, transparență, toată lumea la vedere, cu toate obiectele, bunurile și așa mai departe –, nu se mai aplică atunci când ați venit la putere.

Mai continuați cu această demagogie?

Credeți că poporul mai poate înghiți, la nesfârșit, toată această retorică pe care ne-ați servit-o când erați în opoziție, în timp ce astăzi veniți să faceți taman invers?

Despre ce e vorba în inițiativă? Despre faptul că asociațiile și fundațiile trebuie să lucreze atât cu veniturile, cât și cu cheltuielile la vedere, trebuie să și le publice, ca orice persoană publică sau de drept privat sau juridică, trebuie să spună care este destinația veniturilor și a cheltuielilor.

Ce vedem noi din partea puterii de astăzi? Faptul că avem persoane – și aici mă refer la asociații și fundații, persoane de drept public – care trebuie să nu respecte ceea ce cu toții ar trebui să respectăm.

Unde este retorica din opoziție pentru transparență? Unde este principiul egalității în fața legii și a principiilor acesteia? Nu știu, dumneavoastră cred că le-ați pierdut oricum.

, dar să ajungem să susținem și criminalitatea organizată, cu toate nebuniile care vin după ea, mi se pare mult prea mult chiar și pentru dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Înscris la cuvânt, din partea Grupului USR, este domnul deputat Ilie Victor.

## **Domnul Victor Ilie:**

## Dragi colegi,

Vă rog să aveți un pic grijă să nu confundați noțiunile. Transparența pe care o cerem de la Guvern, de la Parlament, de la conducătorii țării nu este nici pe departe cea pe care trebuie să o cerem de la ONG-uri.

ONG-urile ajută acolo unde statul nu poate să ajute.

Da, avem instituții pregătite să lupte cu criminalitatea organizată, cu spălarea banilor. Ele nu au nevoie de această normă de transparență, ele pot să obțină absolut orice document de la aceste ONG-uri dacă au presupuneri că se spală bani acolo sau așa mai departe.

Nu avem nevoie de această lege.

De fapt, scopul acestei legi este să scoatem din sfera ONG-urilor de utilitate publică acele ONG-uri care se ocupă de civism, tocmai de verificarea activității guvernanților.

Deci, practic, prin această inițiativă, PSD voia să dea mai puțină putere ONG-urilor și mai multă Guvernului.

Nu, dragilor, noi trebuie să dăm mai multă putere societății civile, pentru că în ultimii 30 de ani s-a văzut clar că guvernanții trebuie păziți din cât mai multe poziții, inclusiv de ONG-urile care activează în domeniul civismului.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe liderul Grupului deputaților PNL, domnul deputat Gabriel Andronache.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect este unul dintre cele mai toxice proiecte depuse de PSD în era Dragnea și m-aș fi așteptat să nu ia nimeni cuvântul de la PSD pe acest proiect.

Este, vă repet, un proiect toxic, în raport cu care Grupul PNL s-a opus, prin toate forțele.

Dacă ar fi trecut de Camera Deputaților, în mod cert, l-am fi atacat la Curtea Constituțională. Nu ați mai apucat. Ați reușit să-l treceți de Senat, unde domnul Șerban Nicolae era fan Liviu Pleșoianu, dar nu ați mai reușit să îl treceți de Camera Deputaților. Și e foarte bine că acest proiect nu a trecut de Camera Deputaților, pentru că el urmărea, practic, să instituie un control absurd asupra sferei activității organizațiilor neguvernamentale.

De aceea există un raport de respingere și vă îndemn pe toți să votați pentru respingerea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Drept la replică sau pe procedură, domnule Halici? A doua intervenție, da? Scurtă și lămuritoare.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Și scurtă, și lămuritoare, domnule președinte de ședință, și tehnică, pentru ca românii să vadă. N-au timp să citească tot ceea ce facem noi aici, dar măcar noi, secvențial, să le spunem.

Inițiativa prevede, printre altele, introducerea unui articol suplimentar, art. 48[1] , prin care: „(1) Asociațiile, fundațiile, federațiile au obligația de a publica semestrial până la 31 iulie, respectiv 31 ianuarie, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, declarația de venituri și cheltuieli pentru semestrul precedent.”

În alin. (2) se spune ce trebuie să conțină declarația.

„Nepublicarea declarației”, conform alin. (3), „duce la încetarea activității de îndată a asociației, fundației sau federației.”

Să înțeleg că trebuie unii să fie mai presus de lege?! Nu mai veniți și mințiți românii, nu o să țină. Dovezile sunt aici.

Așa cum orice societate comercială are obligația de a depune declarație de venituri și cheltuieli, din punctul nostru de vedere, și asociațiile și fundațiile au aceleași obligații.

Pe de altă parte, tocmai vă spuneam, în prima intervenție, că în special Oficiul Național pentru Combaterea Spălării Banilor se plângea că o astfel de excludere de la lege a asociațiilor și fundațiilor le îngreunează munca și, implicit, identificarea celor care se ocupă în special de partea neagră, să-i spunem, a activității fundațiilor, și anume combaterea terorismului, a pornografiei infantile și a comerțului cu tineri. Dacă aceasta vreți să faceți și acesta este viitorul pe care îl vedeți în această țară, o să vedem dacă românii sunt de aceeași părere.

Mulțumesc, domnule Halici.

A doua intervenție din partea Grupului USR, domnul deputat Lupu Andrei-Răzvan.

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Domnule Halici, spuneați că veniți cu o intervenție tehnică. Nu a fost tehnică; îmi permit eu una tehnică.

Ați fost președinte al Comisiei juridice legislatura trecută. Avem înregistrată această inițiativă de 3 ani și mai bine, din 2017. Ați avut ocazia, atâta timp cât ați avut o majoritate în comisie, în Parlament, să treceți această lege. Dacă dumneavoastră credeți cu adevărat în ea, de ce ați așteptat 3 ani, iar acum veniți demagogic să ne vorbiți despre cât de bună era ea?!

Mulțumesc.

Da, v-a pomenit numele. Vă rog, dreptul la replică.

## **Domnul Nicușor Halici:**

Păi, se vede că nu prea citiți înainte de a veni să vorbiți despre o inițiativă legislativă.

Au mai fost alte inițiative legislative cu același subiect și, pentru a nu intra în paralelism legislativ, aceasta a așteptat.

Din păcate, când ați venit la putere, ați anulat-o și pe cea pe care am trecut-o noi cu privire la această exceptare pe care ați încercat să o impuneți – și să fiți atent la cuvânt, pentru că încă nu sunt extrem de dur sau de aplicat, apropo de aceasta, când spun „impunere”, că ați încercat mai mult decât impunere –, dar, pentru că nu v-a ținut și noi am inclus atunci asociațiile și fundațiile, nu a mai fost nevoie ca această inițiativă să fie finalizată, că intram într-un paralelism legislativ.

Numai că atunci când ați preluat puterea unul dintre primele obiective a fost tocmai să scoateți asociațiile și fundațiile din această zonă de exceptare.

Cred că nimeni, dar nimeni, indiferent de statut, de tip public, privat, juridic și așa mai departe, nu trebuie să fie exceptat de la nimic.

În momentul în care există o excepție, atunci aceasta nu mai este justificată – și mă refer la lege – de niciun principiu. Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc și eu, domnule Halici. Nemaifiind alte intervenții, propunerea...

Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi, Inițiativa este perfectibilă.

Nu era cea mai bună inițiativă care putea fi depusă vreodată.

Personal, nu sunt de acord cu încetarea activității unei astfel de organizații pe motiv că nu a depus raportul de

venituri și cheltuieli. Însă niște sancțiuni puteau fi introduse și modificarea acestei inițiative ne-ar fi dus în acest punct.

Stimați colegi de la USR,

Săriți ca arșii ori de câte ori se încearcă reglementarea ONG-urilor și a bugetelor pe care le cheltuiesc ONG-urile, iar aici vorbesc de fonduri publice.

Deși, repet, această inițiativă nu e cea mai strălucită, pe fond, așa cum Guvernul și ministerele trebuie să justifice banii pe care îi cheltuiesc – și o fac –, așa cum UAT-urile fac asta, așa cum Parlamentul face asta, așa cum toată lumea în țara asta justifică fondurile publice pe care le cheltuiește, inclusiv noi, ca parlamentari, tot așa trebuie să justifice și ONG-urile banii publici pe care îi primesc de la stat.

Acesta este un principiu pe care ar trebui să-l acceptați, însă nu îl acceptați. Și nu îl acceptați pentru că vă bucurați de banii prin care vă finanțați campaniile electorale prin intermediul unor ONG-uri. Și aceasta pot să o înțeleg, că sunteți cinici.

Ce nu înțeleg este că dumneavoastră nu înțelegeți sau vă faceți că nu înțelegeți faptul că pe lângă banii pe care îi primiți dumneavoastră se finanțează terorismul, așa cum s-a spus în mai multe rapoarte ale unor organizații internaționale, traficul de carne vie și multă criminalitate.

Mulțumesc, domnule lider.

Nu mai sunt alte intervenții.

Proiectul de lege merge la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 26 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003; Pl-x 387/2015.

Vă rog, doamnă deputat, raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003, trimisă Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu adresa Pl-x 387 din 4.05.2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a propunerii legislative, care face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dezbateri generale.

Este înscris la cuvânt domnul deputat Andrei-Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această lege este din start neconstituțională. Ea încalcă dreptul la libertate religioasă și dreptul la libertate de conștiință și, de asemenea, nesocotește un aspect esențial. România nu este stat laic, ci România este un stat, conform Constituției, care recunoaște 18 culte religioase și recunoaște dreptul la libera expresie a conștiinței religioase al fiecărei persoane. După cum știm, fiecare dintre noi are dreptul să creadă în Dumnezeu, să exercite o anumită credință religioasă și, de asemenea, are și dreptul să nu aibă vreo credință de natură religioasă. Acestea sunt lucruri fundamentale care derivă din dreptul constituțional românesc. Și spun acest lucru gândindu-mă la aspectul libertăților fundamentale și la aspectul conform căruia în România dreptul la libertate, indiferent dacă este liberate de expresie, libertate de conștiință și, evident, libertate religioasă, este unul inalienabil, imprescriptibil și care nu poate fi atacat sub nicio formă în cadrul sistemului juridic ori administrativ.

Dar mai există un aspect și trebuie să-l enunțăm și pe acesta – o spun în calitate de creștin ortodox asumat: mi se pare foarte important ca în politică, la fel cum este un lucru nobil, un lucru absolut legitim și absolut care ține de exercițiul liberului-arbitru al fiecăruia acela de a ne exprima credințele religioase, de a ne exprima valorile de natură religioasă ori lipsa acestora; cred că este foarte important ca în activitatea noastră politică să nu denaturăm sacrul, să nu ne folosim niciodată de credința religioasă în scopul manipulării și în scopul obținerii unor foloase cu caracter electoral ori foloase materiale.

Vă rog, domnule deputat Coleșa, Grupul AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem o lege, acest Pl-x, această inițiativă a fostului parlamentar al PSD Remus-Florinel Cernea.

Este un exemplu de viziune neomarxistă – și vom vedea de ce –, ce prevede interzicerea simbolurilor religioase specifice unui anumit cult și a mesajelor electorale cu caracter religios în campaniile electorale. Este evident că

autorul țintește în primul rând sau aproape exclusiv la simbolurile creștine ortodoxe.

Acest inițiator, Remus Cernea, a fost promovat pe listele PSD. Inițiativele dânsului au un puternic caracter neomarxist și vom vedea de ce.

În primul rând, chiar promotorul lui, președintele PSD de la acea vreme, avea un cult al personalităților neomarxiste, cum era sinistrul Che Guevara.

Regăsirea unor parlamentari pe listele unui partid definește, putem spune, ideologia acelui partid. Care sunt argumentele acestei inițiative?

Cultele sunt autonome față de stat, sunt egale în fața legii, statul nu trebuie să favorizeze sau să discrimineze un cult, România este patria comună a tuturor cetățenilor, indiferent de cult, religie și așa mai departe. Libertatea de conștiință este garantată.

Normal. Ce putem să spunem este că în istorie nu există conducători sau conducere – românești – sub care oamenii să o ducă bine sau cel puțin să fie de acord să sufere împreună cu acei conducători care să nu fi fost creștini ortodocși.

Deci nu există în istorie o poveste de succes – nici economică, nici culturală sau educațională – care să fie străină de ortodoxie.

Haideți, vă rog, nu mă întrerupeți! Termin!

Vă rog să vă apropiați de concluzie. Vă rog.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Deci Biserica este un exemplu foarte clar de separare a statului și a Bisericii, fără a le amesteca, și în același timp...

Stimate coleg, vă rog să finalizați intervenția dumneavoastră!

Vă rog să le spuneți să nu mă întrerupă, iar dacă mă întrerup să rămână la subiect!

Conform regulamentului, vă rog și pe dumneavoastră să nu intrați în dialog cu colegii din sală.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Păi, n-am ce face, dacă strigă!

Deci exemplul nostru, până la urmă, definirea AUR, „prin familia tradițională, prin națiune, patriotism și credință și, mai presus de toate, prin libertate”, arată tocmai faptul că fiecare om sau partid este liber să se definească cum dorește. Prin necredință unii, prin neomarxism, prin homosexualitate sau ideologie de gen, prin antinaționalism, prin globalism, prin îngrădirea libertății, așa cum se vede în prezent. Au dreptul, au tot dreptul să o facă atât în campanie electorală, cât și în afara campaniei electorale.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Nemaifiind alte intervenții la dezbateri generale, propunerea legislativă merge la votul final, cu propunere de respingere.

Punctul 27 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 33/2016.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului suplimentar.

## Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1.068 din 2015, a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul României, prin trei puncte de vedere, trimise în anii 2016, 2017 și 2020, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

În ședința din 6 aprilie 2021 Camera Deputaților a hotărât retrimiterea propunerii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în vederea examinării și depunerii unui nou raport.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea articolelor 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Întreb colegii dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Nu sunt.

Prin urmare, propunerea legislativă merge la votul final, cu raport de respingere.

Punctul 28 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind jurământul de credință față de țară și popor al Președintelui României, al prim-ministrului, al miniștrilor și al celorlalți membri ai Guvernului; PL-x 372/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind jurământul de credință față de țară și popor al Președintelui României, al prim-ministrului, al miniștrilor și al celorlalți membri ai Guvernului, transmis comisiei cu adresa PL-x 372/2015.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa.

Guvernul, prin punctele de vedere negative transmise Parlamentului în anii 2015, 2016, 2017 și 2020, nu susține adoptarea inițiativei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, din următoarele considerente: proiectul cuprinde soluții legislative care fie se regăsesc în Constituție, fie aduc completări la norma constituțională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaților este Camera decizională.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Punctul 29 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 409/2015.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în 2017 și 2021, prin care nu susține adoptarea proiectului de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, proiectul de lege rămâne la votul final, cu propunerea de respingere.

Ultimul punct de pe ordinea de zi de astăzi, punctul 30, Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfășurare a alegerilor și a referendumului din România; Pl-x 424/2014.

Suntem în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

O rog pe doamna deputat să prezinte raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfășurare a alegerilor și a referendumului din România _,_ trimisă cu adresa Pl-x 424/2014 și înregistrată în cadrul comisiei pe 17 septembrie 2014.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea de act normativ.

Guvernul a transmis Parlamentului puncte de vedere prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, în unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind stabilirea unor măsuri pentru buna desfășurare a alegerilor și a referendumului din România.

În data de 2 februarie 2015 propunerea a fost trimisă pentru raport la Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

A fost dezbătută în ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 16 septembrie 2021.

Și, în urma dezbaterilor, comisia, în unanimitate, a hotărât din nou respingerea propunerii legislative, din aceleași considerente exprimate în 2014.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu sunt intervenții la dezbateri generale, stimați colegi, propunerea legislativă merge la votul final, cu propunere de respingere.

Vă mulțumesc foarte mult pentru operativitate. Declar ședința închisă.

Spor la treabă în continuare!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|375708]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 151/25.X.2021 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei