Stenogramă plen

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Îi dau acum cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă. Mulțumesc.

Bună dimineața, doamnă președinte de ședință! Vă mulțumesc frumos.

Dragi parlamentari,

## Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi este una foarte scurtă, de fapt este un apel insistent pentru realizarea unui consens politic într-un moment deosebit pentru țara noastră și pentru cetățenii săi. Abia am ieșit dintr-o criză sanitară cumplită, fără

însă a putea spune că am scăpat de pandemie și că nu ne vom confrunta cu un nou val pandemic la începutul anului viitor.

În același timp, românii încep să primească primele facturi cu prețurile majorate la energie electrică, la energie termică și la gaze naturale.

Totodată, ne confruntăm cu o inflație galopantă, iar toți indicatorii economici ne anunță nori negri pentru economia care va urma.

Nu în ultimul rând, în vecinătatea țării noastre urmărim cu îngrijorare escaladarea unor tensiuni fără precedent dintre primele două forțe militare de pe planetă, care ne pot atrage și pe noi într-o criză geopolitică, al cărei deznodământ este foarte greu de anticipat.

În acest context, mai mult decât oricând, este nevoie de un consens politic și de un dialog constructiv, orientat pe soluții, fără orgolii și ambiții care țin de partizanatele politice ale fiecărui partid. În mod cert, dacă ne certăm între noi, nu vom fi mai eficienți pentru cei pe care îi reprezentăm. Critica partidelor de opoziție este bine-venită atât timp cât este însoțită de propuneri alternative la măsurile promovate de coaliția de guvernare.

În esență, nu cer nimic complicat. Ideea principală este să ne ascultăm mai mult unii pe alții, să ne respectăm reciproc, să fim conștienți că toți dorim binele celor care ne-au votat și să înțelegem contextul deosebit de critic în care se află țara noastră și societatea românească!

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Vă mulțumesc foarte mult și eu, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Bună dimineața, doamnă președinte! Mulțumesc mult.

Declarație politică – „Pe hoții mărunți îi trimitem la închisoare, iar pe cei mari îi numim în funcții publice”.

Lucruri de neimaginat s-au întâmplat la CSM, acolo unde, sub mandatul de președinte deținut de judecătorul Bogdan Mateescu, legea a devenit facultativă.

Fostul magistrat Neluța Tudorache, de la Tribunalul Călărași, hărțuită și sancționată disciplinar în mod abuziv de Consiliul Superior al Magistraturii, îl cataloghează pe șeful CSM drept „o rușine a justiției”.

Amintim că magistratul Neluța Tudorache a fost ținta unor dosare analizate de Inspecția Judiciară pentru simplul motiv că a contestat în instanță hotărâri ale Colegiului de conducere al Tribunalului Călărași, prin acțiuni pe care, de altfel, le-a și câștigat. Mai mult, deși își dăduse demisia din magistratură, Neluța Tudorache a fost sancționată disciplinar de o parte dintre membrii Secției pentru judecători a CSM.

Astfel, șeful CSM, Bogdan Mateescu, a inițiat suspendarea la pachet a magistraților Ileana Alexandru și Neluța Tudorache de la Tribunalul Călărași, printr-o rezoluție scrisă de mână, înainte ca împotriva lor să fie formulată oficial o acuzație din partea Inspecției Judiciare privind posibila comitere a vreunei abateri disciplinare.

Abuzurile nu se opresc aici. O altă problemă în acest caz privește incompatibilitatea șefului CSM, Bogdan Mateescu, care a decis suspendarea magistraților, deși, în ianuarie 2021, înainte de deschiderea dosarului disciplinar, Ileana Alexandru formulase o sesizare împotriva lui la Inspecția Judiciară. Șeful CSM a trecut din nou peste lege și a refuzat să se abțină de la discutarea suspendării.

Mai mult, suspendarea din funcție a fost inițiată de șeful CSM, Bogdan Mateescu, așa cum ne-a obișnuit deja, tot cu încălcarea legii, în condițiile în care art. 52 din Legea nr. 317/2004 privind CSM prevede că suspendarea din funcție pe perioada derulării procedurii disciplinare se dispune din oficiu de către Secția pentru judecători sau la propunerea inspectorului judiciar.

Neluța Tudorache a formulat și o plângere penală adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, semnalând, printre altele, comiterea mai multor infracțiuni de abuz în serviciu, uzurpare de calități oficiale și trafic de influență – atenție! – comise la vârful CSM, nu oriunde. Aceasta a sesizat și hărțuirea sa prin înscenarea unor proceduri disciplinare de către fosta conducere a Tribunalului Călărași, sub mandatul domnului George Șerban Cătălin, actualul secretar de stat la Justiție, prin refuzul conducerii de a-i adapta norma de lucru și încălcarea condițiilor de muncă, dar și presiunile la care a fost supusă pentru emiterea unor soluții, deci presiuni pentru emiterea unor soluții în dosare, fiind forțată să lucreze până la epuizare fizică, factori care au generat demisia sa forțată, din cauza stării precare de sănătate.

Proba abuzului Secției pentru judecători cu privire la suspendarea nelegală din funcție a judecătorului Tudorache este reprezentată de decizia definitivă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat măsura dispusă, pentru motive de nelegalitate, constatând că, în lipsa unor acuzații concrete care să fie formulate printr-o rezoluție motivată a Inspecției Judiciare, măsura dispusă nu se justifică.

Modul extrem de agresiv în care s-a acționat în acest caz ne face să ne întrebăm: pe cine au deranjat acești magistrați, de au fost supuși unui asemenea tratament abuziv?

Un alt subiect controversat îi are ca protagoniști pe președintele CSM, Bogdan Mateescu, și pe fostul judecător George Cătălin Șerban, pensionat în 2021, numit secretar de stat la Ministerul Justiției, prin decizie a premierului Cîțu. În ultimul an, George Cătălin Șerban a fost secretar general al CSM, iar înainte să ajungă în CSM judecătorul Șerban a fost și președinte al Tribunalului Călărași.

Presa a dezvăluit că judecătorul Șerban a fost numit în funcția de secretar general al CSM prin trei decizii de delegare ale președintelui Bogdan Mateescu, chiar dacă legea nu dă dreptul șefului CSM să delege secretarul general și aceeași lege prevede că secretarul general este numit de către plenul CSM. Însă Mateescu l-a numit în funcția de secretar general al CSM pe Șerban pe lângă lege și cu ocolirea celorlalți membri ai CSM.

Deși cazurile semnalate azi au fost extrem de mediatizate și au făcut subiectul mai multor articole de presă, măsurile întârzie să fie luate. Alți magistrați competenți și integri vor cădea victime ale acestui sistem corupt. Cine are interes să mușamalizeze asemenea abuzuri? Oare cine?

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Călărași. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult, domnule deputat. Mergem către Grupul parlamentar al PNL și îi dau cuvântul doamnei deputat Christine Thellmann. Vă rog, doamnă deputat.

Bună dimineața! Stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Astăzi, de la tribuna Parlamentului, aș vrea să vă aduc în atenție un subiect care face obiectul unei inițiative legislative care vizează reglementarea traseelor turistice din zonele colinare.

În afară de reglementarea traseelor în zona montană, și aceea cu multe lipsuri, nu avem legislație pentru traseele turistice și organizarea de drumeții în zonele turistice.

La ora actuală nu sunt reglementate prin lege traseele de cicloturism, nici traseele ecvestre, nici traseele de drumeție pedestră cu specific tematic și cu atât mai puțin nu există norme clare pentru prevenirea accidentelor sau intervenția în caz de accident în aceste zone.

Practic, vedem că avem un vid legislativ major referitor la amenajarea, omologarea și întreținerea traseelor turistice în ansamblul lor. Această situație lasă, de cele mai multe ori, la decizia autorităților locale și a ONG-urilor să vină cu tot felul de soluții și variante. Sunt și probleme cu amenajarea acestor trasee care nu pot fi rezolvate fără bază legală, de exemplu, cele care implică utilizarea, respectiv traversarea diferitelor tipuri de proprietăți.

Sibiul este unul dintre județele care au o bună practică în acest sens, unde consiliul județean s-a preocupat de acest subiect și a demarat un program intitulat „Anii drumeției”, în cadrul căruia au elaborat un ghid de bune practici și alte materiale care să sprijine amenajarea de trasee turistice, mai ales cele din zonele colinare. Cu sprijinul lor, am lucrat la o propunere de lege pe care am și depus-o, care are ca obiect crearea unui cadru normativ care să sprijinire organizarea și promovarea activităților de drumeție, de cicloturism sau a celor de tip ecvestru, în mod special și în mod unitar în zona colinară și peste tot în țară. Este necesară o legislație care să prevadă norme clare valabile la nivel național și să fie ușor de recunoscut de turiști.

Mi-am propus un catalog al traseelor turistice care să fie public, astfel încât cei interesați să știe unde pot merge în drumeție în siguranță. Autoritățile publice locale sau ONG-urile vor putea crea trasee turistice și vor deține un pașaport turistic pentru fiecare traseu de drumeție administrat.

Realizarea unui set de reguli și a unor șabloane pentru marcarea și signalistica traseelor turistice este o reglementare necesară la nivel național, pentru a facilita activitatea autorităților și a tuturor celor care vor să organizeze activități în aer liber, pentru promovarea turismului și siguranța turiștilor, precum și pentru protejarea mediului.

Sper ca în acest demers să am sprijinul colegilor mei deputați și senatori, pentru ca acest proiect să fie adoptat de Parlament în cea mai bună formă posibilă.

Mulțumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL, Sibiu.

Mulțumesc și eu foarte mult, doamnă deputat. Mergem mai departe. Domnul Sebastian-Ioan Burduja? Nu este. Domnul deputat Marian Crușoveanu este?

Dau cuvântul domnului deputat Marian Crușoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Investițiile în infrastructura județului Constanța continuă”. Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

În județul Constanța, trei proiecte de infrastructură rutieră vor fi finanțate prin Programul Operațional de Transport 2021–2027. Conform planurilor de investiții care vor fi derulate de Ministerul Transporturilor pentru perioada 2020–2030, aceste trei proiecte sunt prinse pentru finanțare din fonduri nerambursabile pentru județul nostru:

– Drumul expres Alternativa Techirghiol – lungime estimată 27,5 kilometri, cost estimat 153,6 milioane euro; o soluție pentru toți cei care locuiesc în sudul litoralului și folosesc acest drum, în scop de serviciu sau de altă natură.

De asemenea, este în sprijinul agenților economici, al transportatorilor și este o înlesnire a călătoriei pentru cei care vin să viziteze litoralul.

– Varianta de ocolire Mangalia – lungime estimată la 6,2 kilometri, cost estimat 11,2 milioane de euro, ce va scoate traficul greu, de mare tonaj, în afara Mangaliei și va genera premisele necesare extinderii rețelei de transport național și internațional.

– Modernizare drum existent, extindere la patru benzi și conexiune la noul nod rutier de pe A4, pentru sectorul de drum A4 Cumpăna–DN 39 Constanța – lungime estimată la 3,4 kilometri, cost estimat 5,1 milioane de euro.

Din calitatea mea de membru al Comisiei parlamentare de transport și infrastructură, urmăresc îndeaproape investițiile ce urmează să fie derulate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în județul Constanța. Construirea și modernizarea de drumuri sunt esențiale pentru a da mai multe oportunități de dezvoltare județului Constanța. O infrastructură rutieră bine pusă la punct, conectată are, fără doar și poate, un efect hotărâtor pentru bunăstarea constănțenilor.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pentru a spulbera toate îndoielile lansate în spațiul public, „Alternativa Techirghiol” rămâne un proiect prioritar pentru Constanța, care va fi finanțat – și voi continua să vă informez despre acesta. Sper ca actualul ministru al transporturilor să dovedească în scurt timp că îi pasă și de Constanța, având în vedere că de multe ori au fost miniștri care au promis mult și au făcut foarte puțin sau nimic pentru infrastructura județului nostru.

Cu cât îndeplinim mai repede obiectivele de investiții în infrastructura rutieră, cu atât mai repede România și, mai ales, județul Constanța vor trece la următorul pas de dezvoltare, ceea ce va însemna o viață mai bună pentru fiecare cetățean român.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Mergem către Grupul parlamentar al USR. Domnul deputat Beniamin Todosiu. Vă rog.

Stimată doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important – independența justiției.

În aceste zile asistăm la o adevărată „execuție” a unor magistrați din România, unii dintre ei extrem de vocali și cunoscuți apărători ai statului de drept. În această situație s-a aflat, zilele trecute, judecătorul Cristi Dănileț, care a fost exclus din magistratură pentru câteva postări private pe rețelele de socializare. Să nu uităm că judecătorul clujean Cristi Dănileț a fost unul dintre cei mai vocali luptători împotriva atacurilor asupra justiției. Din păcate, nu este singurul magistrat „executat” din punct de vedere profesional, iar cazuri similare, însă cu pedepse mai puțin aspre, sunt sesizate în întreaga țară.

Acțiunea seamănă tot mai mult cu un atac asupra justiției orchestrat din zona politică și care are ca scop intimidarea magistraților implicați în lupta anticorupție. Practic, această acțiune pare un avertisment dat judecătorilor din întreaga țară care nu vor să se conformeze cu planurile monstruoasei coaliții PNL–PSD, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis.

Statul de drept, dragi colegi, este unul dintre principiile fundamentale ale oricărei democrații funcționale, bazată pe separația puterilor statului în legislativă, executivă și judecătorească.

Perioada 2017–2019 a presupus un atac fără precedent la adresa independenței justiției, încercându-se readucerea sistemului judiciar la starea anterioară aderării la Uniunea Europeană.

Modificările aduse legilor justiției, Codului penal și Codului de procedură penală au inversat sensul progreselor în ceea ce privește independența instituțiilor judiciare și lupta împotriva corupției.

Am ajuns astfel ca ultimul raport MCV să conțină numeroase cartonașe roșii pe care ni le-a arătat Uniunea Europeană pentru că nu ne-am îndeplinit obiectivele de reformare a sistemului de justiție.

Problemele legate de justiție și semnalate în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare sunt motivul pentru care România nu este încă în spațiul Schengen.

Cazul Dănileț, stimați colegi, este doar începutul unei furtuni care poate afecta atât justiția, cât și întreaga societate românească.

În calitate de membru al Parlamentului României, trag un semnal de alarmă serios cu privire la derapajele grave care se produc în forurile profesionale din justiție.

Nu uitați că în 2017 am avut parte de cele mai mari proteste de stradă de după Revoluție din cauza atacului asupra justiției. Și eu am ieșit atunci în stradă, alături de soția mea, de prietenii mei și de alte câteva sute de mii de români, pentru a încerca să apărăm astfel justiția. Și acest lucru s-ar putea repeta, dacă politicul încearcă să sufoce justiția. România are nevoie de o justiție independentă, eficientă și accesibilă, care să apere drepturile fundamentale ale românilor, interesele generale ale societății și democrația. Vă mulțumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR, Alba.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Mergem mai departe.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure? Nu este.

Domnul Ștefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian-Paul Ichim. Vă rog, domnule deputat.

Bună dimineața! Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi, Dragi români,

Declarația mea politică se numește „Libertate și democrație”.

Suntem în acea perioadă a anului în care comemorăm victimele Revoluției din Decembrie 1989. Ne aducem aminte de ce s-a întâmplat atunci și devenim cu toții pioși. Unii chiar promit că vor face lucruri și că vor fi mai buni pentru a onora amintirea celor care și-au dat viața pentru ca noi să ne aflăm în această clădire și să-i reprezentăm pe cetățenii români în deplină libertare și conform principiilor democrației. Dar să nu uităm că ne aflăm în această clădire care a fost ridicată pentru a proslăvi lipsa de libertate, dictatura unui singur om, care s-a crezut mai presus decât toți ceilalți și care cerea ca o întreagă țară să se prefacă și să joace într-o scenetă de prost gust.

Paradoxal, din această clădire trebuie ca noi, cei de astăzi, cei pe care concetățenii noștri i-au trimis aici, cu speranță și încredere, să nu uităm unde suntem și care e menirea noastră. Din nefericire, ultimele săptămâni ne-au arătat că nu suntem pe deplin convinși de misiunea noastră și unii dintre noi vor în continuare ca românii să fie indiferenți la comportamentul nostru.

O parte dintre colegii noștri, cei care fac astăzi parte dintr-o coaliție guvernamentală care părea complet contra naturii acum un an, au stabilit că putem avea o persoană cel puțin controversată la conducerea Comisiei juridice a Camerei Deputaților. Oare cum ați putea să le explicați celor care și-au dat viața în decembrie ʼ89 o astfel de numire?

Am pomenit această numire, pe care nici măcar în gând nu ar fi trebuit să o avem, pentru a vă atrage atenția că restaurația sistemului pesedist de pe vremea lui Adrian Năstase, cu Rodica Stănoiu la Ministerul Justiției, nu este o soluție politică pentru România de astăzi. Tocmai acel sistem viciat și profund corupt, pus la cale de fostul președinte al PSD, este sursa raportului anual pe justiție pe care îl cunoaștem cu toții ca MCV. În 15 ani nu doar că nu am fost în stare să reparăm ce a stricat Adrian Năstase, ci am și reușit să rămânem același copil-problemă al Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul de justiție. Am inventat Secția specială pentru a intimida magistrații și acum CSM a început

să excludă magistrați pentru postări pe rețelele sociale. Mesajul e cât se poate de clar – restaurație pe toate liniile, indiferent de cost.

Știu că nu vă pasă de costuri, pentru că nu le-ați plătit niciodată. Ele sunt mereu plătite de cetățeni, așa că la nivel politic nu are niciun sens să vă asumați vreo responsabilitate. Aveți un electorat stabil, care vă votează indiferent de excesele pe care le faceți și căruia îi aruncați cu regularitate câte ceva din bugetul național. Nu întâmplător nu aveți nicio dorință de a desființa pensiile speciale. Ele și alte instrumente bugetare sunt instrumentele prin care vă asigurați că puteți controla cetățenii naivi ai acestei țări.

Acum vă pregătiți discursurile pentru a comemora Revoluția din Decembrie ʼ89. O spun cu tristețe: dacă vocea celor căzuți pentru ca dumneavoastră să fiți aici s-ar face auzită, niciunul dintre cei care nu redau acestei țări demnitatea libertății nu ar trebui să mai fie ales al neamului. Sunt convins că orice apel aș face ar avea ecouri minime în mintea și în sufletul dumneavoastră. Dar rușinea acestor ani nu trebuie să se șteargă niciodată și, așa cum ne aducem aminte de Nicolae Ceaușescu și de regimul său pentru a ne asigura că nu vom mai trece din nou prin asemenea suferințe, trebuie să ne aducem aminte și de dumneavoastră și de acești ani teribili.

Vă mulțumesc.

Dintre colegii înscriși la cuvânt în sală mai este doar domnul deputat Gabriel-Ioan Avrămescu.

Domnule deputat, vă rog.

Doamna președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Îmi voi începe declarația politică de astăzi, 15 decembrie 2021, cu trei titluri din presa locală buzoiană:

– „Trafic restricționat pe E85. Accident cu 3 victime” – articol apărut în presa locală pe 10 decembrie;

– „Trafic restricționat pe E85. Două victime” – articol apărut în presa locală pe 12 decembrie;

– „Carambol, patru mașini implicate, un rănit” – știre în presa locală din Buzău din 14 decembrie, adică ieri.

Probabil acum, când eu vorbesc în fața dumneavoastră, cineva e rănit într-un alt accident nefericit care se petrece pe același drum DN 2 E85, drumul care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat, un drum pe care accidentele rutiere se petrec cu o frecvență uluitoare. Drept dovadă v-am expus titluri din presa locală care descriu accidente petrecute aproape zi de zi, dar aș dori să adaug că în ultimii 3 ani au avut loc 106 accidente, soldate cu 16 morți și 189 de persoane vătămate corporal.

Porțiunea de drum care se întinde pe doar 13,5 km, dar care are o lățime de doar două benzi, câte una pe sens, traversează localitățile Mărăcineni, Gura Câlnăului, Potârnichești, Poșta Câlnău, apoi străbate o zonă de șes până la intrarea în localitatea Oreavu.

Probabil pentru mulți dintre noi aceste date nu sunt o noutate, însă însuși faptul că ne-am obișnuit să ascultăm și să vedem astfel de evenimente reprezintă o problemă socială foarte importantă. Multe state europene fac investiții pentru dezvoltare, creșterea nivelul de trai, inovație, eficientizarea activității de zi cu zi, însă România este încă la stadiul de investiții pentru siguranța în trafic, cu care este oricum în urmă cu zeci de ani, în comparație cu statele comunitare.

Solicit și prin această declarație politică, așa cum am făcut-o deja prin întrebările adresate CNAIR, precum și în discuțiile purtate cu ministrul transporturilor, lărgirea DN 2, E85, la patru benzi pe porțiunea care leagă municipiul Buzău de municipiul Râmnicu Sărat.

Este imperios ca această investiție să se concretizeze! Oamenii mor pe drumurile pe care noi le numim naționale, europene, pe când acestea sunt niște ulițe pentru trăsurile din secolul al XVIII-lea, dacă ne raportăm la statele europene civilizate.

Îmi iau angajamentul să trimit săptămânal titlurile din presa locală la Ministerul Transporturilor, până când vor fi întreprinse măsurile concrete pentru investiții în lărgirea drumului național, implicit pentru protejarea de vieți și siguranța în trafic.

Mulțumesc.

Gabriel Avrămescu, deputat al PNL, Buzău.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc mult, domnule deputat. Nu mai sunt colegi în sală.

Vor mai depune declarații în scris:

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban și doamna deputat Elena Stoica.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Sebastian-Ioan Burduja.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Simina-Geanina-Daniela Tulbure, domnul deputat ȘtefanIulian Lőrincz, domnul deputat Brian Cristian, domnul deputat Filip Havârneanu și domnul deputat Marius-Andrei Miftode.

Cu acestea, declar prima parte a ședinței de astăzi închisă.

O zi frumoasă!

„România nu este groapa de gunoi a nimănui”

Împreună cu colegul meu Alexandru Kocsis am depus o inițiativă legislativă prin care stabilim clar că introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă. Adică orice deșeu care nu poate fi folosit în economia circulară nu mai poate fi adus, sub niciun pretext, în România.

Pentru a înțelege mai bine, economia circulară presupune un sistem de producție și reutilizare a deșeurilor, acesta fiind utilizat în multe domenii, de la industria alimentară la modă, de la energie la industria auto. Adică poți aduce deșeuri doar pentru a fi reciclate sau folosite drept combustibil. Tocmai de aceea, am prevăzut foarte clar că pe teritoriul României nu va fi permisă introducerea deșeurilor amestecate de mai multe tipuri, nesortate sau care conțin impurități într-o proporție mai mare de 1% și fără să se prezinte documente de proveniență.

Asta înseamnă că, dacă nu dovedești că deșeul poate fi în totalitate reciclat sau folosit în industrie, nu mai este primit în țară! Practic, nu mai permitem amestecurile de deșeuri, în care operatori economici inconștienți ascund gunoaie și inundă România. Deoarece acel maximum de 1% impurități, când vorbim de transporturi medii de sute de tone, înseamnă mii și mii de kilograme de deșeuri care ajung la gropile de gunoi sau, mai grav, arse ilegal pe câmpurile patriei.

Cât despre cei care îngroapă România în gunoaie, am decis să îi lovim acolo unde doare mai tare – profitul lor. Tocmai pentru că, până acum, diferența uriașă dintre câștiguri și amenzile primite i-au făcut pe mulți să nu le pese de mediu sau de concetățeni, am prevăzut, pentru prima dată în legislația noastră, că „veniturile realizate de operatorul economic pe perioada în care a funcționat fără deținerea autorizațiilor de mediu corespunzătoare se confiscă”.

Dacă minți în acte și aduci deșeuri care nu pot fi valorificate, îți pierzi toți banii obținuți din această activitate. Iar pentru a fi siguri că măsura noastră va avea un impact real am dublat-o prin următoarele prevederi: „în urma constatării unor abateri repetate de la legislația privind protecția mediului, odată cu aplicarea sancțiunii contravenționale a amenzii, se va putea dispune suspendarea sau anularea autorizațiilor deținute, după cum urmează: dacă o persoană juridică săvârșește două fapte care contravin legislației de mediu într-un interval de 6 luni de la constatarea primei abateri, autorizația de mediu va fi suspendată pe o perioadă de 3 luni; dacă o persoană juridică săvârșește mai mult de trei fapte care contravin legislației de mediu într-un interval de 12 luni de la constatarea primei abateri, autorizațiile de mediu vor fi anulate”.

Toate aceste măsuri, care, credem noi, ar fi trebuit să existe deja, le-am dublat prin solicitarea expresă către Ministerul Mediului de a reduce punctele de trecere a frontierei pentru deșeuri de la 77 la doar 15. Acest lucru se putea face încă din 2006, însă alții l-au trecut cu vederea. Noi nu! Doar în acest mod comisarii Gărzii Naționale de Mediu vor putea fi cu adevărat eficienți și vor putea pune în aplicare corect tot ce am prevăzut mai sus în inițiativa noastră legislativă.

Mă aștept ca această inițiativă să stârnească furia unor cercuri de interese și să avem opoziție sau întârzieri din partea cui nici nu te aștepți, însă măsurile sunt bune, necesare și de prea mult timp trecute cu vederea. Doar așa putem trece de la declarații sforăitoare, politicianiste, la fapte de care chiar au nevoie cetățenii și mediul înconjurător din România. Și nu ne-am oprit aici în schimbările legislative propuse în legislația mediului, ultimele dintre ele vi le voi prezenta în doar câteva zile, cu voia dumneavoastră.

„PNRR – o șansă unică”

Guvernul României a adoptat ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul național de redresare și reziliență. Adoptarea acesteia permite începerea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul planului. Ordonanța de urgență a Guvernului reglementează în detaliu cadrul instituțional pentru implementarea PNRR și stabilește fluxurile financiare, de monitorizare, verificare și control al utilizării fondurilor alocate. Astfel, MIPE va exercita toate atribuțiile de monitorizare, verificare, control și constatare, întocmire și semnare a cererilor de plată transmise Comisiei Europene în vederea atragerii fondurilor alocate. O noutate față de proiectul inițial al ordonanței o reprezintă implicarea agențiilor pentru dezvoltare regională în implementarea unor investiții din domeniile educație, sănătate și social.

Mecanismul de implementare se va derula sub monitorizarea directă a ministerelor responsabile de aceste investiții și a MIPE. Actul normativ reglementează modalitatea de alocare a fondurilor către instituțiile care coordonează implementarea reformelor și investițiilor prevăzute în PNRR. Mecanismul are la bază principiul planificării bugetare și prevede alocarea în bugetele coordonatorilor de reforme a sumelor din PNRR, precum și a finanțării naționale, dacă este cazul.

De asemenea, actul normativ stabilește activitățile pe care trebuie să le îndeplinească instituțiile care coordonează realizarea de reforme și investiții. Reamintesc că Planul național de redresare și reziliență este structurat pe cei șase piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de redresare și reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să fie acoperite nevoile României și să fie urmărite concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și pentru primul trimestru din anul 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane, din care șase sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro. Prima tranșă din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, a fost plătită României la începutul acestei luni. Reamintim că, din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

„E timpul ca statul să scrie o poveste cu final fericit”

Adriana are 10 ani și i-a cerut lui Moș Crăciun o ciocolată mare și câteva bomboane. Daniela este în clasa I și își dorește un suc cu pai, o ciocolată, o pungă cu pufuleți și un pachet cu biscuiți. Emanuel, un copil dintr-un sat din Vaslui, l-a rugat pe Moș Crăciun să facă o magie și să-i îndeplinească o dorință: să îl sune părinții, mama, tata și toți frații. „Mă numesc Emanuel și sunt luat în plasament.”

În județul Dâmbovița, o familie cu cinci copii trăiește într-un grajd: „De 7 ani stăm aici. Nu avem nici acte. Iarna e crunt.”

În sectorul 1, Maria, o fetiță de 12 ani, are grijă de mama ei nevăzătoare. Tatăl le-a părăsit. Cele două locuiesc între patru pereți reci, fără curent, fără baie, cu o bucătărie într-o baracă în fundul curții și un WC tot în fundul curții. În capitala României, în 2021.

În afara bulei noastre confortabile, aceasta este România profundă, România dureroasă. România reală. În fiecare an, în prag de sărbători, presa scrie despre astfel de cazuri, unii dintre noi facem donații, mai mici sau mai mari, și credem că

pansăm o rană. Dar an de an această rană este tot mai adâncă și tot mai greu de vindecat.

Aproape un sfert dintre copiii din Uniunea Europeană sunt expuși riscului de sărăcie și, implicit, de excluziune socială, iar România se afla, în 2020, pe primul loc în topul făcut de Oficiul European de Statistică, cu unu din trei copii expuși acestui risc.

Copiii au fost mai vulnerabili la efectele crizei, iar cei care se aflau în această situație, fie din cauza sărăciei, a stării de sănătate sau a marginalizării în educație, au devenit și mai vulnerabili în pandemie.

Peste 23% dintre români nu își permit un trai decent, dublu față de țările dezvoltate din Europa de Vest. Mai exact, patru milioane și jumătate de români trăiesc în sărăcie, iar șansele de a se desprinde din această situație sunt infime.

Înainte de pandemie, datele INS arătau că peste 4,6 milioane de români erau considerați săraci. În 2021, numărul lor este de circa 4,5 milioane. Dar nu pentru că unii și-au depășit condiția, ci pentru că populația a scăzut din cauza migrației și a deceselor. Moldova, Oltenia și Dobrogea sunt regiunile în care cei mai mulți români se confruntă cu lipsuri.

Instituții de top, precum Banca Mondială, au enunțat diverse politici esențiale pentru eradicarea sărăciei:

– accesul la educație este un pilon al eradicării sărăciei și are potențialul de a fi unul dintre cei mai importanți „egalizatori” ai societății;

– accesul la oportunități egale de ocupare reprezintă un aspect esențial pentru toate persoanele, în special în zonele rurale;

– accesul egal la servicii publice, precum sănătate, locuință adecvată, apă curentă și servicii de salubritate, are potențialul de a întrerupe ciclurile de excluziune.

Eradicarea sărăciei nu se face prin creșteri din pix de venituri sau ajutoare nelimitate, ci prin politici majore critice pentru problema incluziunii sociale, prin investiții și dezvoltare. Este un subiect de lungă dezbatere, și nu doar atât. Este un subiect de strategie națională și abordare transpartinică, nu de monopol socialist al retoricii de „luptă de clasă”.

Avem sute de ONG-uri care au grijă de copiii vulnerabili, mii de oameni cu suflet mare care donează. E timpul ca și noi, cei din arena publică, să fim parte dintr-o poveste care poate avea final fericit. Ține doar de noi.

„Explozia prețurilor la îngrășăminte”

O serie de culturi agricole importante din întreaga lume sunt în pericol, după ce livrările limitate și prețurile crescute la îngrășăminte i-au făcut pe fermieri să limiteze cantitățile folosite, iar acest lucru majorează riscurile la adresa securității alimentare mondiale.

Motivul principal pentru această situație are legătură cu o creștere continuă a prețurilor cărbunelui și a gazelor naturale. China și Rusia, cei mai mari producători ai lumii, și-au restricționat exporturile, pentru a se asigura că fermierii locali sunt suficient aprovizionați.

Problemele legate de lanțurile de aprovizionare și costurile ridicate de transport reprezintă un factor pentru creșterea prețurilor. Piețele de materii prime agricole au de câștigat de pe urma acestor explozii ale prețurilor la îngrășăminte, în condițiile în care traderii se pregătesc de potențiale penurii, în timp ce costurile în creștere legate de inputuri amenință să reducă randamentele recoltelor.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a calculat că indicele mondial al prețurilor la alimente este la cel mai ridicat nivel de după anul 2011.

Conform datelor unor analiști în domeniu, oferta limitată de îngrășăminte se va agrava la începutul anului următor. Fermierii din Europa, America de Nord și Nordul Asiei ar trebui să își majoreze achizițiile de îngrășăminte înaintea campaniei de primăvară. Problema este că producători importanți de îngrășăminte, precum China, Rusia și Egipt, deja au limitat exporturile, pentru a-și asigura aprovizionarea pieței interne.

În Europa, creșterea dramatică a prețurilor gazelor amenință să dea amploare crizei îngrășămintelor.

Situația la nivel național este și mai îngrijorătoare, având în vedere că principalul producător de îngrășăminte, Azomureș, a anunțat la începutul săptămânii trecute că își va înceta temporar activitatea, din cauza prețurilor ridicate la gaze și energie electrică.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național. Compania furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Este imperios necesar să se găsească o soluție la criza actuală. Dacă prețurile cărbunelui și gazelor naturale se vor menține la nivelurile actuale, atunci, cu siguranță, vom asista la creșteri și mai mari ale prețurilor la alimente.

„Ziua internațională a minorităților naționale”

„Aproape întotdeauna, minoritatea creativă entuziastă a făcut lumea mai bună”, Martin Luther King Jr.

La data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, etnice, lingvistice și religioase, primul document internațional care garanta respectarea drepturilor minorităților în cadrul general de apărare a drepturilor omului.

În articolul 2.1 al declarației se stipula faptul că „persoanele aparținând minorităților naționale sau etnice, religioase și lingvistice (denumite în continuare persoane aparținând minorităților) au dreptul de a se bucura de propria cultură, de a profesa și de a practica propria religie și de a-și folosi propria limbă, în privat și în public, în mod liber și fără amestec sau orice formă de discriminare”. În același document se menționa că „Statele trebuie să protejeze existența identității naționale sau etnice, culturale, religioase și lingvistice a minorităților pe teritoriul lor și să încurajeze condițiile pentru promovarea acelei identități”.

Din 1992 și până în prezent o serie de state au declarat ziua de 18 decembrie ca zi a minorităților naționale.

România s-a alăturat acestui context internațional prin aprobarea HG nr. 881/1998, prin care data de 18 decembrie a fost declarată Ziua minorităților naționale.

În anul 2017, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, printre care m-am aflat și eu, a inițiat propunerea legislativă care s-a materializat în Legea nr. 247/2017, promulgată la 7 decembrie al aceluiași an de Președintele României, prin care s-a instituit la 18 decembrie Ziua minorităților naționale din România.

Din 1992, conturarea unui sistem de protejare a drepturilor de identitate culturală a persoanelor care aparțin minorităților naționale și asigurarea participării lor active în toate domeniile vieții politice, culturale și socioeconomice din România a reprezentat o prioritate politică pentru toate guvernele românești.

În Convenția-cadru – primul instrument multilateral cu forță juridică destinat minorităților naționale, adoptat la Strasbourg de statele Uniunii Europene la 1 februarie 1995 și intrat în vigoare la 1 februarie 1998 – se stipulează faptul că „bulversările istoriei europene au arătat că protecția minorităților naționale este esențială pentru stabilitatea, securitatea democratică și pacea Europei” și că „o societate pluralistă și cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă a fiecărei persoane aparținând unei minorități naționale, dar și, deopotrivă, să creeze condiții corespunzătoare care să le permită să-și exprime, să păstreze și să dezvolte această identitate”.

România a fost primul stat european care a ratificat convenția-cadru, la data de 29 aprilie 1995.

Ziua minorităților naționale ne oferă prilejul să menționăm contribuția semnificativă a minorităților la constituirea patrimoniului cultural și spiritual românesc și, totodată, să evidențiem rolul acestora în dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și țările lor mamă.

Sărbătorirea la nivel național a acestei zile este dovada respectului și a acceptării diversității, a existenței unui mediu social, politic și moral sănătos, care promovează valorile culturale, identitatea etnică și dialogul interetnic. Ea reprezintă conștientizarea faptului că diversitatea umană, culturală, lingvistică și religioasă este o moștenire inestimabilă pentru generațiile viitoare și de aceea protejarea și prețuirea sa reprezintă o datorie și o onoare.

La mulți ani minorităților din România și de pretutindeni!

„Sistemul de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE – pe cale de a deveni realitate”

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat unul dintre cele mai bune lucruri care i se putea întâmpla țării noastre după ce a fost captivă atâția ani în comunism. Avantajele cetățeniei europene sunt simțite zilnic de către toți românii. Astăzi, integrarea țării noastre în structurile spațiului comunitar mai face un pas înainte. După ce proiectul a avut parte de un drum anevoios, cu multiple contestații abuzive în instanțe, Autoritatea pentru Digitalizarea României, din subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, a semnat contractul de implementare a SITUE – Sistemul de interoperabilitate tehnologică cu statele membre UE.

Prin realizarea acestui proiect, românii vor beneficia de proceduri de identificare electronică unitare și reciproce la nivelul întregii Uniuni Europene. Instituțiile publice din țară și din Uniunea Europeană vor putea valida, pe baza nodului eIDAS, identitatea cetățenilor europeni prin cartea de identitate electronică și semnătura electronică calificată. Astfel, SITUE va fi utilizat pentru autentificarea națională și transfrontalieră a persoanelor în relația cu furnizorii de servicii de eGuvernare și va face posibilă comunicarea dintre infrastructura națională de identificare electronică și infrastructurile naționale de identificare electronică ale altor state membre UE. Câteva activități din proiect cuprind: managementul proiectului, achiziție servicii de realizare sistem informatic, informare și publicitate și echipamente pentru echipa de management, implementarea soluției informatice, instruirea echipei de proiect, informare și publicitate.

Telekom România Mobile Communications a fost desemnat câștigător al licitației pentru implementarea acestui proiect extrem de important și de util pentru cetățenii români, cu atât mai mult pentru cei care locuiesc și muncesc în străinătate. Durata de implementare a proiectului este de 8 luni de la semnarea contractului. Valoarea totală a proiectului este de 9.814.178,40 lei, inclusiv TVA, din care 8.277.312,31 lei reprezintă cofinanțare din partea Uniunii Europene, din Fondul european pentru dezvoltare regională, prin Programul Operațional Competitivitate 2014–2020.

Vom continua accelerarea implementării proiectelor pentru digitalizare, astfel încât și România să recupereze, într-un timp cât mai scurt, decalajele față de celelalte țări europene.

Majorările salariului minim, alocațiilor și pensiilor, de la 1 ianuarie, sunt măsuri posibile pentru că guvernele PNL au asigurat o creștere economică sănătoasă, capabilă să susțină toate aceste majorări, fără a crește sau impune noi taxe.

Astfel, datorită creșterii economice, produsă de măsurile liberale, putem majora salariul minim net cu 10% de la 1 ianuarie 2022. Putem indexa pensiile cu 10%. Pentru copiii sub doi ani se va asigura plata unei alocații de 600 de lei lunar. Alocația pentru copiii între doi și 18 ani va crește la 243 de lei. Aceste măsuri s-ar fi luat indiferent dacă PNL asigura guvernarea într-un executiv minoritar.

De asemenea, pentru că am avut o creștere economică substanțială, o mare parte din bani s-au dus către investiții și către sănătate. Investițiile, după primele 9 luni, sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult față de perioada similară a anului trecut și dublu față de aceeași perioadă a anului 2018.

Creșterea economică ne-a permis să compensăm facturile la energie și să plafonăm prețurile la energie. Românii vor beneficia de plafonare și compensare în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022. Plafonarea prețurilor se va face la valoarea de un leu kWh la curent electric și 0,37 lei kWh la gaze. Plafoanele reprezintă prețul final facturat pentru clientul casnic. Dacă prețul se duce peste un leu/kWh, intervine plafonul.

Compensarea facturilor va avea o valoare de maximum 29 de lei pe lună pentru factura de curent electric și maximum 33% pentru factura la gaze. Valoarea compensării este de 0,291 de lei pe kWh la curent electric.

Am promis la începutul anului creștere economică record și un deficit bugetar mai mic, ca urmare a creșterii veniturilor, fără să creștem taxe, și controlul cheltuielilor bugetare și ne-am ținut de cuvânt.

Am văzut că un pachet social cu adevărat mai bun rezultă din performanța economică, nu din îndatorare. A crește pachetul social prin îndatorare sau suprataxare înseamnă a vinde românilor iluzii.

Deciziile populiste care nu țin cont de performanța economică fie pun pe fugă investitorii, fie plasează pe umerii copiilor povara plătirii cheltuielilor consumației noastre. Ar fi ca și cum am da o petrecere și la final noi, adulții, am pleca de la masă și am spune că o să plătească copiii.

## „Corupția din vămi”

Punctele de trecere a frontierei funcționează în regim de trafic internațional cu specific rutier, feroviar, portuar sau zona liberă, asigurând respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convențiilor și protocoalelor de frontieră încheiate de România cu statele vecine și a celor internaționale la care România este parte cu privire la tranzitul persoanelor și mărfurilor peste frontieră.

Punctele de trecere a frontierei funcționează în baza prevederilor acordurilor bilaterale dintre România și statele vecine, respectiv a legislației naționale în vigoare, fiind atât în subordinea sectoarelor Poliției de Frontieră și grupurilor de nave de pe raza teritorială în care se află, cât și în subordinea directă a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Cea mai mare problemă pe care o are România și pe care n-a rezolvat-o în ultimii ani este corupția din vămi.

Deși în ultimul deceniu au fost mai multe anchete ale procurorilor, care au dus la arestarea vameșilor, după mulți ani, nu s-a rezolvat nimic. Inclusiv procurorii care îi anchetau de corupție pe vameși au ajuns, la rândul lor, să fie acuzați de corupție.

Problemele cu corupția în vămi sunt peste tot, la granița atât cu Republica Moldova, cât și cu Ucraina, Ungaria sau Bulgaria. Nu putem spune că avem corupție doar pe partea de est sau de vest.

Pe partea de est, corupția permite intrarea ilegală a țigărilor de contrabandă sau a băuturilor alcoolice, iar pe partea de vest, spre Ungaria, scoatem ilegal din țară inclusiv minore, care ajung să fie exploatate sexual în vestul Europei, sau migranți clandestini sau copii care ajung la cerșit în diferite state europene.

Dacă s-ar scrie o istorie a șpăgii, cu siguranță, un capitol important ar fi alocat celei din vămi. Începând de la „micul” vameș până la funcționari de rang înalt, această practică neortodoxă de la granițele României a fost transformată dintr-un obicei local într-o adevărată industrie, care, conform mărturiilor unor foști sau actuali vameși, a ajuns să producă bani pe bandă rulantă, în slujba unor cercuri de interese sau a unei camarile politice.

Există însă și o semnificativă componentă a corupției induse de ofertă, este vorba de acel tip de plăți neoficiale făcute către ofițerii vamali doar pentru a-și face datoria și a nu pune piedici suplimentare și nejustificate derulării unei operațiuni.

Acest tip de corupție este o barieră informală la adresa comerțului liber, importantă nu atât prin dimensiunea propriu-zisă, cât mai degrabă prin consecințe, în sensul că au o pondere în luarea deciziilor de către potențialii investitori care doresc să înceapă operațiuni în România. Este greu de stabilit corelația dintre mărimea plăților neoficiale în vamă și eventuale pierderi ale bugetului public pe care plățile neoficiale le induc.

Pe de altă parte, este clar că plata neoficială în vamă aduce un câștig, altminteri ar fi nejustificată economic.

Aceasta este corupția indusă de către cerere, adică de către firme, prin care acestea cumpără un avantaj competitiv.

Lucrători ai statului sunt organizați în vaste rețele constituite pentru luarea de mită, în care pot fi implicați nu numai vameși și polițiști de frontieră, ci și șefi de instituții cu atribuții în domeniu, precum și, poate, oameni politici.

Vămile din România nu au nici personal suficient, nici tehnologie digitală, mai ales pe partea cu Republica Moldova și Ucraina. Iar una dintre marile condiții pentru a fi primiți în spațiul Schengen este tocmai tehnologia digitală pentru depistarea transporturilor ilegale.

Trebuie să facem investiții masive pentru a cumpăra tehnologii digitale de ultimă generație, mai ales la vămile externe ale Uniunii Europene, cum sunt cele cu Ucraina și Republica Moldova.

Avem nevoie de scanere, cântare și sisteme IT pentru monitorizarea transporturilor sau persoanelor care trec granița. Momentan, multe vămi din România funcționează la nivel de anii ʼ90.

Presiunea este mult mai mare pe România la granițele externe, deoarece avem vămi cu state controlate de Rusia. Atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova Rusia are mari interese și joacă dur de fiecare dată. Tocmai din acest motiv autoritățile române trebuie să fie eficiente.

Criminalitatea organizată colcăie la frontiera României, indiferent că ne uităm spre Republica Moldova, Bulgaria sau Serbia. În același timp, interlopi sau infractori români ajung să treacă fără probleme granițele țării, deși sunt dați în urmărire.

Dacă România ar fi parte din spațiul Schengen, ar putea crește fluxul de migranți clandestini pe teritoriul țării noastre, deoarece, în lipsa tehnologiilor și cu ajutorul corupției din vămi, traficanții de migranți vor reuși să-i introducă mult mai ușor în spațiul european, iar odată ajunși în România nimic nu-i va mai opri să ajungă în Italia sau Franța.

Spațiul Schengen nu are nicio treabă cu legile din justiție, ci testează capacitatea unui stat de a proteja frontierele externe ale UE.

România nu este capabilă să asigure securitatea spațiului european.

Fără un plan general de reformare a vămilor și digitalizarea acestora, probabil multe state europene se vor opune aderării României la spațiul Schengen. Nu ne-am asumat un astfel de plan, iar campaniile făcute doar pentru imagine nu au rezolvat nicio problemă.

Dacă mai vorbim și de situația frontierelor maritime, devine tot mai clar că nu suntem capabili să asigurăm securitatea zonei europene.

Portul Constanța este scăpat de sub control, iar Poliția de Frontieră nu are capacitatea logistică și digitală pentru a verifica tot traficul de pe Dunăre sau Marea Neagră, în apele teritoriale ale României.

În 2019 s-a descoperit o cantitate de 800 de kilograme de cocaină pe Dunăre, și asta pentru că ambarcațiunea care le transporta a avut probleme și s-a răsturnat. Dacă traficanții

nu aveau probleme cu barca, ar fi introdus drogurile în România și nu am fi aflat niciodată.

Dacă în România putem să ne amăgim că suntem pregătiți și competenți să protejăm spațiul Uniunii Europene, nu la fel consideră și statele din vestul Europei. Germania și sateliții săi – Austria și Olanda, în primul rând – au fost cei care au refuzat aderarea României la Schengen.

Vilele vameșilor, pe care le arată acum televiziunile, sunt produsul aceluiași trafic ilegal, păstorit de oamenii legii.

Aceste fortărețe nu au putut fi construite, presupun, din șpaga dintr-un singur an, ele sunt rodul unor ani de zile, în care filiera corupției nu a fost cercetată de oamenii legii și de oamenii politici de decizie, ba dimpotrivă, aceasta a fost încurajată.

Ideea este că filierele de crimă organizată, cum este și filiera din vămi, s-au transmis de la o guvernare la alta, de la o putere politică la alta. Au fost schimbați șefii, pentru contactul direct cu factorul politic, dar filiera a rămas.

De aceea, criminalitatea economică în România este, de fapt, una transpartinică.

Autoritățile și experții independenți estimează că bugetul public pierde anual între un miliard de euro și două miliarde de euro din contrabanda cu mărfuri nedepistată de la granițele țării.

Producătorii de țigări consideră că traficul ilegal cu țigarete dintre România și Republica Moldova sau Ucraina aduce o pagubă de 650 de milioane de euro în fiecare an. Contrabanda cu alcool ar aduce și ea o pagubă de 500 de milioane de euro, conform patronatelor din domeniu.

Este necesară suplimentarea personalului Poliției de Frontieră care își desfășoară activitatea la controlul documentelor și a arterelor de control până la capacitatea maximă permisă de infrastructura fiecărui punct de trecere.

România este țara cozilor infernale la granițe, cu kilometri de mașini la ieșirea și la intrarea în țară.

„Infrastructura rutieră din nord-vestul țării este o prioritate!”

Județele Satu Mare și Maramureș sunt două județe-cheie pentru România. Auzim deseori că „acolo se agață harta-n cui”, tocmai datorită poziționării lor geografice.

Cele două județe despre care vă vorbesc sunt situate în zona de nord-vest a României, care este, de altfel, și cea mai importantă din punct de vedere rutier, pentru că leagă Europa, rutele cele mai importante ale Uniunii Europene, de România. Zilnic, prin punctele de trecere ale frontierei din cele două județe, în special pe la PTF Petea, mii de persoane intră sau ies din țară. Județul Satu Mare este poarta de intrare dinspre Ungaria, prin PTF Petea și Urziceni, dar și dinspre Ucraina, prin Halmeu. Astfel este asigurat un flux internațional de persoane și mărfuri, care ar putea fi îmbunătățit dacă autoritățile ar lucra în primul rând la dezvoltarea infrastructurii rutiere.

În ultimii ani, nenumărați investitori privați s-au îndreptat înspre cele două județe și au contribuit astfel la dezvoltarea economiei, iar numărul lor ar putea fi și mai mare dacă în paralel și autoritățile ar lucra la crearea condițiilor necesare pentru ca aceștia să investească în România.

Recent, ministrul transporturilor, domnul Grindeanu, a publicat un proiect de plan investițional în transporturi pentru perioada 2020–2030. Am constatat, cu uimire, că în acest plan investițional proiectele Cluj–Dej, Dej–Baia Mare–Halmeu, Baia Mare–Satu Mare sunt pe ultimele teri locuri din lista de 26 de proiecte principale. Asta înseamnă că proiectele nu vor mai prinde finanțare europeană și că, cel mai probabil, vor continua după 2030. Decizia este cu atât mai surprinzătoare cu cât, de exemplu, pe ruta Satu Mare–Baia Mare circulă zilnic aproximativ 13.500 mașini. Ca să vă faceți o idee, de la Satu Mare sau Baia Mare și până în Cluj Napoca șoferii fac aproximativ 3 ore. Până la București, în jur de 10 ore. Din păcate, aici nu vorbim doar despre orele pierdute în trafic. Anual au loc sute de accidente, cu zeci, sute de morți și răniți.

În mod straniu, aceste tronsoane au fost depunctate pentru că sunt considerate a fi cele mai poluante proiecte de drumuri din România, dar și pentru faptul că nu e infrastructură duală, adică pe culoar de interes NATO. Astfel, aceste tronsoane au ajuns pe o listă de rezervă POT, cu toate că traficul în aceste zone este mult mai intens decât pe alte sectoare care au prins prioritizare. Așadar, acestea sunt oare cu adevărat motivele sau, pur și simplu, în zona de nord-vest nu sunt suficienți primari PSD?!

Execuția masterplanului de transport trebuie să înceapă cu aceste rute aflate la granița de vest, și nu cu tronsoane care nu duc niciunde, doar de dragul politicianismului ieftin care zace în cei care azi ne conduc.

Solicit Ministerului Transporturilor și domnului Grindeanu să își reevalueze poziția și să facă o prioritate din autostrada A3, cu începere din zona de nord-vest către București, și nu invers. Dacă ne dorim să susținem legătura principală cu Uniunea Europeană, dar și atragerea de investitori străini înspre România, Autostrada Transilvaniei trebuie începută și continuată din vestul țării către București, nu pe tronsoane aprobate din pix, care practic nu leagă nimic. Avem nevoie de un masterplan făcut pe nevoile țării, nu pe culori politice!

„66 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite”

Anul acesta, la data de 14 decembrie, am aniversat 66 de ani de la admiterea României în Organizația Națiunilor Unite, prin adoptarea de către Adunarea Generală a organizației a Rezoluției A/RES/995 (X). În cei 66 de ani de apartenență la ONU, România s-a afirmat ca susținător și apărător activ al valorilor și principiilor ONU, precum și al cooperării pe plan internațional și diplomației multilaterale.

România a fost membru nepermanent al Consiliului de Securitate în anii 1962, 1976–1977, 1990–1991 și 2004–2005, precum și în ECOSOC, în perioadele 1965–1967, 1974–1976, 1978–1980, 1982–1987, 1990–1998, 2001–2003, 2007–2009, 2018–2019. Începând cu anul 2007, în calitate de țară donatoare de asistență pentru dezvoltare, România este implicată într-o nouă formă de cooperare cu ONU, prin parteneriatul dezvoltat cu un număr important de agenții și instituții ONU-siene cu activitate în domeniul dezvoltării. În toată această perioadă, țara noastră și-a reafirmat și diversificat continuu profilul de membru ONU, având contribuții semnificative la evoluția generală a organizației, la întărirea sistemului juridic internațional, menținerea păcii și a securității internaționale,

promovarea democrației și a drepturilor omului și a politicilor de dezvoltare globală.

După aderarea la Uniunea Europeană, activitatea României la ONU a inclus și promovarea unor teme și preocupări de interes pentru UE. Contribuția României la activitățile organelor principale ale ONU a inclus asigurarea președinției celei de-a 22-a sesiuni a Adunării Generale, precum și exercitarea mandatelor de membru nepermanent al Consiliului de Securitate (CS ONU), de membru al Consiliului Economic și Social (ECOSOC), precum și de membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO).

Totodată, calitatea de membru al ONU a permis României să aibă o participare de substanță la activitatea agențiilor specializate și a programelor și fondurilor de dezvoltare din sistemului ONU. Atașamentul profund al României pentru Națiunile Unite și aportul la consolidarea multilateralismului în cadrul ONU-sian, atât de necesară pentru adaptarea la contextul global, reprezintă liniile de acțiune de bază ale politicii externe a țării noastre, iar diplomația română va continua să promoveze consecvent obiectivele acesteia, în efortul de a contribui la progresul către o lume mai sigură, mai liberă și mai prosperă.

„Majorări de venituri pentru românii vulnerabili”

Partidul Social Democrat a fost întotdeauna în favoarea creșterii veniturilor românilor. Am susținut de fiecare dată majorările de pensii, salarii sau alocații. De altfel, de fiecare dată când PSD a fost la guvernare, România a avut creștere economică. Nu același lucru îl putem spune și despre perioadele în care la guvernare s-au aflat partide care pretindeau mereu că nu există bani în buget pentru a îmbunătăți traiul românilor.

Ei bine, de data aceasta, odată cu revenirea PSD în Guvern, iată că s-au găsit bani, încât, de anul următor, cei vulnerabili să aibă venituri puțin mai mari. Și ne referim aici la copii, la angajații pe salariul minim, dar și la pensionari.

De la 1 ianuarie 2022, pensiile se vor mări. Punctul de pensie crește cu 10%, de la 1.442 la 1.586 de lei. De asemenea, pensia minimă crește cu 200 de lei, de la 800 la 1.000 de lei. În plus, în luna ianuarie, bătrânii vor mai primi un sprijin. Cei care au pensii între 1.000 și 1.600 de lei vor primi un ajutor financiar, încât veniturile lor să ajungă la 2.200 de lei. Acești bani ar trebui să ajute 2,5 milioane de pensionari să mai facă față cheltuielilor cu facturile din această iarnă.

Alocațiile copiilor cresc cu 20%. Alocația pentru copiii cu vârsta cuprinsă între doi și 18 ani va fi de 243 de lei, iar cea pentru copiii de până la doi ani va ajunge la 600 de lei.

Toate prețurile au crescut foarte mult în ultimul an, astfel că decizia de majorare este un prim pas pentru a menține puterea de cumpărare a românilor, având în vedere că rata inflației a ajuns la 7,8% în luna noiembrie. Momentan s-au avut în vedere persoanele vulnerabile, însă, în viitorul apropiat, se vor lua măsuri pentru creșterea veniturilor tuturor românilor. Acest lucru și-l dorește întregul Partid Social Democrat.

„Harta puterii de cumpărare din România ne arată clar care sunt prioritățile de dezvoltare!”

Nu a existat legislatură și sesiune parlamentară în care să nu vin să îmi exercit, cu onoare și demnitate, mandatul de reprezentare ce mi-a fost acordat în primul rând de ieșeni. Am fost ales, ca și dumneavoastră, de altfel, să fiu o voce a nevoilor, dorințelor, aspirațiilor și chiar a viselor românilor din județul meu. Însă, în calitate de parlamentar, am aceeași datorie față de întreaga regiune de nord-est și, evident, față de toți românii, oriunde ar fi ei.

Totodată, nu a fost moment, în cariera mea politică, în care să nu militez, în adevăratul spirit al social-democrației, pentru egalitate de șanse în dezvoltare. Știm cu toții că regiunea Moldovei istorice este cea mai săracă regiune nu doar din România, ci și din întreaga Uniune Europeană!

Acum, un nou studiu legat de puterea de cumpărare a românilor din diferitele regiuni ale țării mai aprinde o lumină asupra dezbinării țării noastre.

Într-un studiu al unei mari companii de cercetare economică, Moldova are o putere de cumpărare de 2,5 ori mai mică decât media europeană. Este inutil să vă spun că Bucureștiul este aproape de media europeană, cu peste 13.000 de euro/an, asta însemnând cu 76% mai mulți bani de cheltuială decât media națională.

Regiunea de nord-est se află la o treime din puterea de cumpărare a Uniunii Europene, la mare distanță față de vestul țării, acolo unde și acum se duce cea mai mare parte a investițiilor și a banilor guvernamentali. Milioane de români cer, în stradă, constant, o autostradă care să ne lege de celelalte regiuni ale țării, mai ales cu vestul, însă fosta guvernare face metrou în Cluj pentru 30.000 de călători. Este evidentă influența unor politicieni din acele județe, la București însă trebuie să privim mai de sus decât de un interes mic, regional.

Cu tristețe constatăm că această cruntă realitate nu dispare fără implicarea noastră, a tuturor! Nu este suficient că noi, parlamentarii din județele Moldovei, susținem declarații politice. Este nevoie de implicarea întregii țări nu pentru Mica Unire sau Marea Unire, ci pentru „adevărata unire”, iar asta înseamnă discrepanțe mai mici între regiunile țării! Adevărata unire înseamnă autostrăzi care să lege toate regiunile istorice între ele, în toate cele patru puncte cardinale! Adevărata unire înseamnă linii ferate de mare viteză și legături aeriene. Abia aceste gesturi normale și necesare vor contribui la o Românie mai puternică, cu o voce mai evidentă în Uniunea Europeană!

Când vă uitați pe orice hartă economică a României, pe orice hartă rutieră sau feroviară, sunt sigur că înțelegeți care sunt prioritățile țării noastre, nu am nicio îndoială! Însă este nevoie și de bunăvoință și implicare, altfel, istoria ne va arunca la coșul de gunoi al uitării, iar urmașii noștri se vor strădui să ne uite! Să ne luăm un moment și să ne gândim la moștenirea pe care o lăsăm acestei țări...

„Autoritățile trebuie să protejeze buna-credință a consumatorilor”

În fiecare an, în preajma sărbătorilor de iarnă, marile lanțuri de magazine, dar și magazinele online se întrec în a-și promova produse și a anunța campanii de reduceri masive și promoții.

Firește, acest lucru este cât se poate de normal și de benefic, atât pentru consumatori, cât și pentru companii, făcând parte din cadrul natural al economiei de piață. De asemenea, magazinele alimentare cunosc o creștere semnificativă a vânzărilor, în special în ceea ce privește produsele tradiționale, specifice Crăciunului.

Cu toate acestea, într-o perioadă în care comportamentul consumatorilor este puternic influențat social și emoțional, există cazuri în care magazinele adoptă practici comerciale incorecte, în scopul exploatării acestui tip de comportament al consumatorului.

Lucrul a fost dovedit, în cursul lunii noiembrie, de campaniile de tipul Black Friday, analizate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care a identificat numeroase nereguli în activitatea marilor operatori economici și a aplicat sancțiuni semnificative, care au fost intens mediatizate și dezbătute la nivelul opiniei publice.

Consider că această abordare a autorităților este una corectă și trebuie să continue și în perioada sărbătorilor de iarnă.

Românii se preocupă, în această perioadă, de procurarea de cadouri pentru cei dragi, de pregătirea meselor tradiționale de Crăciun și de Anul Nou și, după cum au dovedit-o studiile sociologice efectuate în ultimii ani, sunt dispuși să cheltuiască sume mai mari decât în mod obișnuit pentru bunurile alimentare și nonalimentare.

Prin urmare, este de datoria autorităților statului, în frunte cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, să protejeze buna-credință a consumatorilor. Se impun o intensificare a controalelor și, în general, o vigilență sporită în supravegherea pieței. Rolul acestei abordări nu trebuie să fie acela de a-i timora pe antreprenori, ci de a-i responsabiliza și a le reaminti că un parteneriat corect între ei și consumatori este cheia succesului pe termen lung.

Solicităm, așadar, tuturor autorităților și instituțiilor cu atribuții în domeniu să manifeste o preocupare particulară pentru protejarea consumatorilor în perioada sărbătorilor de iarnă.

## **Doamna Elena Stoica:**

„România revine la normalitate”

Ne apropiem de sfârșitul unui an foarte dificil. Un an în care pandemia ne-a pus din nou la încercare, un an al dezechilibrelor macroeconomice și, nu în ultimul rând, un an greu în special pentru românii cu venituri mici.

Pe întreaga durată a pandemiei s-a resimțit lipsa măsurilor sociale, a unor politici publice care să vizeze direct cetățenii, să sprijine menținerea locurilor de muncă ori prin care să se dezvolte strategii sustenabile de prevenire și combatere a pandemiei.

Nu pot să nu amintesc aici criza politică în care a fost aruncată țara din cauza unor viziuni și abordări evident eronate privind viitorul României, completate de o serie de ambiții politicianiste și lupte de culise pentru acapararea puterii în stat.

Anul la finele căruia ne aflăm a fost unul de cotitură în ceea ce privește viitorul țării. A fost nevoie de o criză sanitară, una economică și una politică pentru a se ajunge la concluzia că PSD este singura formațiune politică care poate aduce echilibru în actualul context politic și social în care ne aflăm. Constituirea actualei coaliții de guvernare era o necesitate. Era singura soluție menită să aducă stabilitate pe scena politică și măsuri echilibrate pentru ieșirea din criza economică și traversarea perioadei de pandemie cu pierderi minime de vieți omenești.

Imediat ce miniștrii PSD și-au preluat mandatele, au inițiat o serie de măsuri de redresare a situației existente și de reevaluare a priorităților de etapă privind administrarea eficientă a resurselor.

Astfel, prima măsură a actualului guvern a fost cea de rectificare bugetară, fiind luate fonduri neutilizate de la anumite ministere (Agricultură, Transporturi, Fonduri Europene), unde miniștrii nu și-au făcut treaba, și dirijate către zone unde chiar era nevoie (Sănătate, Educație, Muncă, Dezvoltare).

Măsuri cu impact pozitiv, atât în planul creșterii economice, cât și în cel social, au fost luate imediat. Astfel, Ministerul Agriculturii a proiectat relansarea programelor de sprijin al fermierilor și firmelor românești, pentru a sprijini producția autohtonă, iar ministrul finanțelor și cel al muncii au urgentat procedurile pentru aplicarea legii, astfel încât românii să beneficieze urgent de plafonarea tarifelor la gaze și electricitate și de compensare a facturilor. Normele de aplicare a legii în acest caz au fost avizate și publicate în Monitorul Oficial în 27 noiembrie, deși legea intrase în vigoare de la 1 noiembrie.

De asemenea, măsurile au continuat cu revenirea la calendarul normal de plată a pensiilor, prelungirea valabilității tichetelor de vacanță, pentru susținerea domeniului HoReCa, ori cu reluarea investițiilor în transporturi.

Toate acestea în mai puțin de o lună. Dacă există voință politică și interes pentru țară, orice problemă are și o rezolvare. PSD dovedește asta și o va face și pe viitor, prin luarea de măsuri concrete în interesul românilor.

## DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi!

O să vă rog să luăm loc în bănci, ca să începem ședința. Mulțumesc mult.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 178.

Ordinea de zi de astăzi a fost distribuită.

Reamintesc programul de lucru pentru astăzi: de la ora 10.00 la 11.00 – dezbateri asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi; de la 11.00 la 11.30 – pauză; de la 11.30 – vot final; iar la finalul ședinței de vot final vor fi ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților și ședința Comitetului liderilor.

Vă întreb dacă sunt observații cu privire la ordinea de zi. Vă rog, domnule lider.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am rugămintea să aducem PL-x 333/2021

de pe locul 26 pe locul 7 pe ordinea de zi.

Aveți acordul liderilor?

Am vorbit cu liderii. Un singur lider nu e de acord, dar poate că totuși...

Dacă un lider nu este de acord înseamnă că nu avem acord.

## **Domnul Csoma Botond:**

Toți ceilalți lideri sunt de acord. Unul mi-a zis că nu e de acord, așa...

Atunci...

## **Domnul Csoma Botond:**

Să

Vă rog, domnule Simion.

Noi am fi fost de acord și nu aveam nicio problemă dacă rămânea pe intravilan cu omorârea urșilor. Și, în comisie, ieri...

Legea pe care am fi votat-o, din care ați scos sintagma aceasta, cu intravilanul, deja devine de nevotat. Și vă propun retrimiterea la comisii. Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Atunci...

Domnul Simonis?

Mulțumesc mult.

Atunci, vom supune votului cele două propuneri.

Mai întâi vom supune votului aducerea de pe locul 26 pe locul 7.

Vot, vă rog.

Sunt 148 de colegi care sunt prezenți: pentru – 132, contra – 13, abțineri – două, „nu votez” – unu.

Propunerea a fost admisă. Va trece pe locul 7. Dacă nu mai sunt...

Vă rog, domnule Simonis.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Vă rog să supuneți votului sau să întrebați liderii grupurilor parlamentare dacă sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 549/2021 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Cred că va fi consens.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Există consens?

Înțeleg că există consens din partea liderilor și, atunci, Pl-x 549/2021 va intra la punctul 10.

Mai sunt...?

Mă scuzați! Prima... E mai complicat. Vă rog, domnule lider.

Mulțumesc. Știu. Și vă urăm succes, doamnă vicepreședinte!

Vă mulțumesc foarte mult.

Ideea este următoarea. Și ne cerem scuze că dăm puțin peste cap ordinea de zi, dar așa se întâmplă de obicei pe final de sesiune.

Colegul Csoma Botond a propus pentru punctul 8 modificare, colegul Simonis a propus pentru punctul 10, eu voi propune pentru punctul 9.

Este o solicitare a colegilor de la Guvern. Respectiv PL-x 510/2021 – se referă la transpunerea unei directive –, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar.

Rugămintea mea este să acceptați să figureze pentru dezbatere la punctul 9.

Există consens din partea liderilor de grup. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Dacă există consens din partea liderilor, atunci vom introduce acest proiect la punctul 9.

Vă rog, domnule lider Moșteanu.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

## Da.

Mult succes și din partea mea, doamnă președinte de ședință, la prima ședință pe care o conduceți!

Am acceptul liderilor de grup pentru a introduce la punctul 9 pe ordinea de zi de azi Pl-x 433/2021...

Poftim?

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

S-a propus...

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Ați...?

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

...8, 9, 10.

11 e acum.

Domnul lider Csoma Botond...

7 au fost urșii, 8 – al dumneavoastră; 10 – de la PSD.

9. Pe locul 9 – Pl-x 433/2021; Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult, domnule lider.

Să facem o scurtă recapitulare, să văd dacă...

Propunerea domnului Csoma Botond intră la punctul 7, propunerea domnului Moșteanu intră la punctul 8, propunerea dumneavoastră intră la punctul 9, propunerea domnului Simonis intră la punctul 10.

Mulțumesc că îmi faceți viața ușoară.

-

## **Domnul George Cătălin Șerban** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua!

George Șerban, secretar de stat în Ministerul Justiției. Legat de Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, Ministerul Justiției vine cu precizări suplimentare privind amendamentul formulat în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, cu referire la art. 2 din proiectul de lege, punctul 5 din anexa nr. 1 la raport. Și menționăm că amendamentul propus a intenționat extinderea câmpului de acțiune al principiului aplicării imediate a legii noi la contestațiile formulate anterior datei intrării în vigoare a legii noi, desigur, în procese pornite anterior aceleiași date și nefinalizate până la această dată.

Cu toate acestea, în realitate, textul propus cu titlu de amendament lasă în afara sferei sale de aplicare contestațiile formulate după data intrării în vigoare a legii noi, în procese pornite anterior acestei date, care vor rămâne supuse legii vechi, doar acestea din urmă fiind luate în considerare prin textul în forma propusă de Guvern și adoptată de Senat.

Considerăm că este o chestiune de opțiune legislativă, însă opinăm că o soluție preferabilă de reglementare, negeneratoare de complicații, inclusiv din punctul de vedere al aplicării în practică, este păstrarea textului inițial, propus de Guvern și adoptat de Senat, în lipsa configurării unui regim juridic complet pentru contestațiile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a preconizatei reglementări.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă mulțumesc.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 134/2010 în vederea reconfigurării instituției contestației privind tergiversarea procesului, în vederea punerii în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Avem și punct de vedere din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Vă rog să propuneți și timpul pentru dezbateri.

3 minute.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc.

Domnule Stângă, se pare că ați greșit butonul. Da.

Dacă mai sunt alți colegi care doresc?

Nu mai este nimeni.

Așa, trecem la dezbaterea..., trecem la dezbaterea pe amendamente.

Sunt...

Dacă are cineva obiecții la titlu? Nu.

De la punctul 1 la punctul 6?

Nu. Nu sunt.

Trecem la amendamente respinse. Sunt două amendamente respinse.

Dacă din amendamentele respinse...?

Vă rog, doamna Murariu.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Este vorba de marginal 2 de la amendamente respinse. Este vorba despre un amendament adoptat la Senat care nu are absolut nicio legătură cu proiectul de lege.

În esență, proiectul de lege vizează contestația pentru tergiversarea procesului, la care se adaugă un amendament privind paternitatea stabilită pe calea judecătorească și o modalitate de a reinterveni în procese soluționate definitiv.

În Comisia juridică am propus un amendament de eliminare a acestui articol, art. III, care nu are nicio legătură cu proiectul și care face, de altfel, articolul neconstituțional.

Din păcate, în comisie s-a respins, însă eu cred că la plen putem să avem mai multă chibzuință și să îndreptăm acest viciu de neconstituționalitate.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc și eu.

Nu mai văd alte cereri pentru a...

Doamna președintă a Comisiei pentru administrație, vă rog.

Notă asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

În conformitate cu art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu, Comisia pentru apărare, Comisia pentru administrație publică, Comisia pentru agricultură au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu privire la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, trimis cu adresa PL-x 333/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare aprobarea modalităților de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, prin alungare, capturare, tranchilizare și relocare sau extragerea prin eutanasiere sau împușcare, în vederea creării unui cadru unitar de acțiune imediată a instituțiilor cu atribuții în domeniu, astfel încât să se prevină producerea unor evenimente grave la adresa siguranței și securității populației, la adresa sănătății și vieții omului.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Discutăm de un proiect de lege în procedură de urgență. Vă propun două minute pentru discutarea amendamentelor. Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Cine este de acord cu propunerea de două minute pentru dezbateri?

Vot, vă rog. Vot, vă rog!

Nu s-a auzit, dar am spus. Voi fi mai hotărâtă data viitoare.

Prezenți – 173, pentru – 152, contra – 21, abțineri – zero, „nu votez” – zero.

Propunerea a fost aprobată.

Văd că sunt câteva înscrieri la cuvânt.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea UDMR, Könczei Csaba.

Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Ziua de azi este una foarte importantă mai ales pentru cei care locuiesc în zonele în care urșii fac ravagii.

UDMR a fost prima formațiune politică care, de-a lungul anilor, a atras atenția fiecărui guvern că suprapopularea urșilor devine o problemă majoră, care va afecta oamenii și bunurile lor.

UDMR a avut curajul să spună cu subiect și predicat că în 2021 problema urșilor necesită o rezolvare imediată, o rezolvare de urgență.

Sunt un om care știe și cunoaște, datorită profesiei, ce înseamnă un animal ca ursul, care se situează la cel mai înalt nivel al lanțului trofic. Știu ce înseamnă când acest animal sălbatic, din cauza suprapopulării, își părăsește habitatul său natural și apare în zone locuite, în stațiuni turistice, în cartiere aglomerate ale orașelor – atunci începe prăpădul.

Știu că în orașele mari, din blocurile cu 10 etaje, ursul pare un animal drăgălaș, care e frumușel și este asemănat cu ursulețul de pluș de pe canapea. Numai că realitatea este total diferită pentru cei care trăiesc în județele afectate, unde, contrar voinței lor, cetățenii sunt de-a dreptul terorizați de prezența și de atacurile urșilor, aceste fiare devenind un pericol real.

Din păcate, județul Mureș este una dintre aceste regiuni, unde numai în vara anului curent doi concetățeni au fost uciși și mai multe persoane au fost mutilate ca urmare a atacurilor urșilor. Pe una dintre victime am cunoscut-o personal, de mai bine de 20 de ani. Mă întâlneam cu el foarte des, datorită meseriei mele, de medic veterinar. A fost un om corect, un gospodar și un cioban muncitor.

Văzând cadavrul răposatului, mi-am dat seama în ce chinuri au sfârșit acei oameni.

Și, din păcate, astfel de drame s-au întâmplat și săptămâna aceasta, în județul Harghita, și acum câteva săptămâni, în județul Hunedoara.

Să nu mai vorbim de pagubele provocate cetățenilor prin uciderea sutelor de animale domestice, prin distrugerea sutelor de hectare de culturi agricole și pomi fructiferi, de teama și de senzația de frică și de nesiguranță provocate de acest animal sălbatic.

Consider că viața oamenilor...

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Domnule deputat...

**Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

...este mai presus de orice.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

...va trebui să încheiați, vă rog mult. ## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

Da.

Constituția garantează dreptul la viață și integritatea bunurilor cetățenilor.

Din acest motiv, am inițiat și am depus împreună cu Grupul parlamentar al UDMR un amendament care conține extinderea posibilității de intervenție în cazul atacurilor urșilor și în extravilan.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Domnule deputat...

**Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

Consider că viața umană trebuie...

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

...va trebui să încheiați.

## **Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

...și pe câmp și pe potecile turistice. Vă mulțumesc.

Și, în consecință, stimați colegi, astăzi trebuie să votăm pentru salvarea de vieți omenești, să votăm pentru rezolvarea unei situații de urgență care nu mai poate fi...

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumim foarte mult.

**Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

...amânată.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumim foarte mult.

**Domnul Kolcsár Anquetil-Károly**

**:**

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Rusu Daniel-Gheorghe, din partea AUR.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Din păcate, una zicem, alta facem; una scriem în raport și alta ni se supune spre aprobare.

Este foarte clar că în raportul pe care doamna președinte l-a citit astăzi, de aici, de la tribună, se stipulează intravilanul localităților, fără a se ține cont că amendamentele aduse de către cei de la UDMR... în toate amendamentele nu se mai prevede acest intravilan, este lăsat la liber.

Deci este foarte clar că se vrea un braconaj ascuns. Se vrea uciderea cât mai multor urși.

Aici se discută dacă omul e de vină sau ursul e de vină. E greșit.

Haideți, atunci, să nu mai lăsăm pe șoselele din România, pe drumurile publice, să nu mai lăsăm să se circule cu mașina, pentru că în fiecare an mor în accidente de mașină zeci de mii de oameni!

Haideți, atunci, să dăm o lege împotriva câinilor, care, și ieri, și alaltăieri, au mutilat și au ucis copii în București!

Haideți să vedem, atunci, să ne măsurăm forțele, omul contra animalului!

Nu este normal să ucidem animale!

Am fost de acord cu relocarea lor. Extravilanul acestei țări este suficient de mare, păduri sunt suficiente, munți sunt suficienți, nu trebuie să facem din asta o prioritate! Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc și eu.

Tot din online mai avem o cerere, de la domnul deputat Salan Viorel.

## **Domnul Viorel Salan**

**:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi deputați,

Recentele situații în care animalele sălbatice au pus în pericol viața cetățenilor ne arată fără nicio tăgadă că permanenta actualizare a cadrului legal existent trebuie să rămână o preocupare continuă.

Doresc să precizez faptul că în momentul de față există Legea nr. 212/2017 privind intervenția la animalele periculoase, al cărei inițiator am fost, împreună cu colegii mei parlamentari ai Partidului Social Democrat, în legislația anterioară.

Am inițiat Legea nr. 212 pentru a oferi soluții pentru o serie de situații de mare risc constatate încă din perioada în care am funcționat ca inspector general adjunct al Jandarmeriei Române. Aceste situații apăreau mai ales atunci când se impunea intervenția autorităților în cazul animalelor sălbatice periculoase.

Știam din sistemul național 112 cât de multe astfel de situații existau, iar numărul medicilor veterinari – din analiza pe care am făcut-o – era la acel moment foarte redus; de o vârstă foarte înaintată. Și ce să spun de accesul în zonele greu accesibile, unde căile de comunicații nu permiteau deplasarea, să zic, cu mijloace auto?

De asemenea, legea la care am făcut trimitere se referea la toate animalele sălbatice periculoase, și nu numai la ursul brun.

Deci, dacă aveam și avem deja legislația necesară în România, atunci actele normative ulterioare ar trebui să fie corelate cu cele anterioare, așa cum am susținut și în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Cu această observație, susțin această inițiativă legislativă și voi vota pentru adoptarea ei. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Mai devreme am auzit de la Grupul AUR: „Haideți să dăm o lege!”

Le aduc aminte celor de la AUR că sunt de un an de zile în Parlament și unul din atributele pe care le are un parlamentar este inițiativa legislativă.

Domnilor, după un an de zile, puteți să vă apucați să propuneți și legi, să lăsați circul pe Facebook!

Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule Simion, scurt, vă rog, că mai avem dezbateri. Mai avem...

Păi, scurt.

...persoane înscrise la cuvânt.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

## Pentru că votăm legea urșilor.

Și o să îi rog pe toți cei care ne-au scris legat de urșii bruni să-i contacteze pe deputații USR, în special pe domnul Moșteanu, să le explice de ce noi, aici, în Parlament, în loc să dăm legi, trebuie să blocăm legi – de la certificatul verde până la extinderea și în extravilan a uciderii urșilor. Pentru că, ieri, cei de la UDMR, în comisii, pe o lege pe care o aprobasem și voiam să o votăm, au extins de la intravilan și au adăugat și extravilanul.

Asta să ne explice domnii de la USR!

Pentru că de un an de zile, pe lângă cele 30 de proiecte de lege, am stat să blocăm fel de fel de inițiative legislative și suntem singurii parteneri ai românilor.

## Mulțumesc mult.

Sunt ferm convinsă că intervenția dumneavoastră a fost pe procedură, pentru că suntem în procedură de urgență.

Pentru că s-a făcut o confuzie de nume la începutul ședinței, îi dau totuși cuvântul domnului deputat Könczei Csaba, din partea UDMR.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Stimați colegi de la AUR, cel puțin în Comisia pentru agricultură, colegii dumneavoastră au votat aceste amendamente.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Astăzi am ajuns la sfârșitul unei perioade foarte lungi, o perioadă în care am stat neputincioși și am asistat la cum un pericol cât se poate de real ne-a afectat pe mulți dintre noi. O perioadă în care s-au pierdut foarte multe vieți omenești, în care populația a trăit în spaimă. O perioadă în care medicii din spitale au luptat din răsputeri nu doar cu pandemia, ci și pentru a salva viața oamenilor după atacurile urșilor, în județele afectate.

## Stimați colegi,

Subiectul suprapopulării urșilor a fost abandonat în 2016. Între timp, multe familii au fost distruse în urma pierderii celor dragi după atacurile urșilor, gospodării și culturi agricole au fost distruse pentru mii de familii din România și s-a instalat o stare de spaimă, în care trăiesc multe comunități din țară, de frica atacurilor urșilor bruni.

Numărul județelor aflate astăzi în pericol de atacuri ale urșilor bruni a crescut de la opt județe în 2016 la 13 județe în prezent.

Cele mai mari probleme le-am identificat în județele Covasna, Harghita, Mureș, Brașov, Sibiu, Argeș și BistrițaNăsăud.

Starea de spaimă a populației reiese și din apelurile de urgență la 112. Acestea au crescut de peste opt ori în 2020 față de 2016. În 2016 au fost înregistrate circa 200 de apeluri de urgență referitoare la urși, față de aproape 1.800 în 2020.

Însă lucrurile au luat o amploare și mai mare anul acesta. Doar până în luna mai a acestui an peste 1.000 de oameni s-au simțit în pericol și au sunat la 112.

Probabil că anul 2021 va înregistra un număr record de apeluri la serviciul unic de urgență.

Toate acestea se întâmplă pe fondul faptului că populația de urs brun a crescut semnificativ în România.

Astăzi ajungem la un punct de cotitură. În vremuri excepționale luăm decizii excepționale. Și, dacă viața oamenilor este în pericol, Guvernul și Parlamentul au obligația, conform Constituției, să ocrotească viața umană.

Guvernul, prin Ministerul Mediului, condus de domnul Tánczos Barna, a adoptat ordonanța de urgență care permite intervenția imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora în intravilanul localităților.

Domnule deputat, am rugămintea să încheiați.

## **Domnul Könczei Csaba:**

## Un moment!

În Parlament, la inițiativa Grupului UMDR, am modificat acest proiect de lege în așa fel încât intervenția imediată să fie posibilă și în extravilan.

Trebuia neapărat să aducem acest amendament, având în vedere că marea majoritate a atacurilor s-au desfășurat în extravilan, la stâne, la cantoane silvice etc.

Stimați colegi, aceasta este o soluție pe termen scurt.

Votul de astăzi este un mesaj clar – Parlamentul prețuiește viața oamenilor și nu ne este frică să facem un pas decisiv!

Vă rog să susțineți această inițiativă legislativă. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu foarte mult. Dezbaterile sunt închise.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlul legii are cineva observații? Nu.

De la punctul 2 la punctul 10, observații? Nu.

De la punctul 11 la punctul 20, observații? Nu.

De la punctul 21 la punctul 30? Nu sunt observații.

De la punctul 31 la punctul 37? Nu sunt observații.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Poziția 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 433/2021; lege cu caracter organic.

Sunt patru amendamente admise. Dacă din partea inițiatorului...? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru industrii și servicii. Domnule președinte Dunava, vă rog.

Doamnă președinte de ședință, am solicitat dreptul la cuvânt...

Doamnă vicepreședinte, i-am dat cuvântul domnului președinte Dunava, să citească raportul.

Sunt inițiator.

A, sunteți inițiator! Vă rog.

Sunt inițiator și doream să iau cuvântul.

Vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Probabil că nu ați văzut că am apăsat butonul. Stimate colege, Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care îl aveți astăzi în față este practic unul care vă arată ceea ce nu ați respectat ieri, la numirea unui nou membru în Comitetul de reglementare al ANRE, adică instituie audieri obligatorii ale celor care urmează să ocupe aceste funcții.

Audieri înseamnă, de fapt, interviuri pentru a ocupa aceste posturi, exact așa cum dau orice oameni care au un job serios în economia reală sau chiar și la stat.

Acest proiect de lege nu vă va împiedica pe dumneavoastră, cei din majoritatea din Parlament, să numiți în instituții-cheie ale statului frați de baroni locali, surori de baroni locali, prieteni apropiați, oameni care au ca singură calificare un carnet de partid sau chiar agricultori pe poziții care cer o calificare extrem de precisă și importantă în domeniul energiei, așa cum se întâmplă la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Dar, măcar, având aceste audieri obligatorii în Parlament, românii vor vedea exact pe cine veți trimite în aceste instituții ale statului și vor vedea cine vor fi cei care vor lua decizii care până la urmă le vor influența traiul de zi cu zi, adică prețul pe care-l vor plăti la facturile pentru energie electrică, gaze naturale, energie termică și așa mai departe.

Și degeaba veniți aici, în Parlament, și spuneți că vreți să luați decizii în interesul românilor, când, de fapt, prin voturile pe care le dați, nu faceți decât să trimiteți niște impostori în

aceste funcții publice, pentru că, de fapt, asta faceți. Și asta ați făcut și ieri și această practică ar trebui să se termine, pentru că suntem în România anului 2021, avem în fața noastră niște provocări, mai ales în ceea ce privește producerea de energie electrică, prețul pe care românii îl vor plăti pentru facturile la energie și faptul că trimiteți niște oameni complet necalificați pentru aceste posturi, incompetenți până la urmă. Asta nu vă face cinste.

Noi vom vota acest proiect de lege și sper că va fi unanimitate, pentru că oameni care ajung în aceste posturi fără interviuri, fără audieri nu trebuie să mai existe.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului președinte Costel Dunava, pentru citirea raportului.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, prin adresa Pl-x 433 din 11 octombrie 2021, în vederea dezbaterii pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, cu amendamente admise, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Timp de dezbatere?

Nu.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la acest punct? Nu există doritori.

Atunci, vom trece la dezbaterea propunerii legislative. Dacă la titlul legii are cineva sugestii, obiecții? Nu.

La articolele de la pct. 2 la pct. 4?

Nu sunt.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Punctul 9, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar; PL-x 510/2021. Proiectul de lege are caracter ordinar și se află în procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorului, din partea Guvernului, dorește cineva? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare. Dacă de la Comisia pentru politică economică sau de la Comisia pentru buget, finanțe...?

Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul.

Vă mulțumesc.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, cu modificările ulterioare, în vederea transpunerii prevederilor cuprinse în Directiva Uniunii Europene nr. 879/2019 a Parlamentului European și a Consiliului din data de 20 mai 2019 de modificare...

Domnule președinte, pot să vă rog să vorbiți mai la microfon?

Mulțumesc foarte mult.

...de modificare a Directivei nr. 59/2014 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și a Directivei nr. 26/1998.

De asemenea, se propun modificări și completări ale unor acte normative în domeniul financiar, cum ar fi Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 312/2015, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

Doamnă președinte de ședință, permiteți-mi să citesc o corecție tehnică constatată de Departamentul Legislativ, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe.

La nr. crt. 158, forma Senatului, în loc de „art. 375 lit. a)–j) sau lit. b)” se va citi „art. 375 lit. a)–i) sau lit. b)”. Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Aș supune votului timpul pentru dezbateri, dar nu sunt doritori.

Nu sunt persoane înscrise la cuvânt, așa că vom merge mai departe și vom trece la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii are cineva obiecții? Nu.

Mulțumesc. De la pct. 2 la pct. 50? Nu.

Mulțumesc. De la pct. 51 la pct. 100? Nu. De la pct. 101 la pct. 150? Nu. Mulțumesc. De la pct. 151 la pct. 200? Nu. De la pct. 201 la pct. 214, obiecții? Nu.

Atunci proiectul de lege rămâne la votul final. Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 549/2021.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Doamnă vicepreședinte, vă rog.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Iată că avem un alt proiect care ține de activitatea ANRE.

De data aceasta vorbim despre un proiect care vine să responsabilizeze conducerea ANRE în fața Parlamentului, pentru că ce se întâmplă astăzi este că acest control parlamentar pe care ar trebui să-l exercităm asupra acestei instituții... el este unul mai degrabă superficial, în care conducerea ANRE vine o dată pe an în Parlament pentru a prezenta raportul de activitate, însă respingerea acestui raport de activitate nu are niciun fel de efect. Lucrurile merg înainte ca și când nimic nu s-ar întâmpla.

Și, atunci, am venit cu acest proiect de lege, prin care prevedem două lucruri.

În primul rând, dacă raportul de activitate al ANRE este respins de plenul celor două Camere, Camera Deputaților și Senatul, atunci membrii Comitetului de reglementare sunt revocați din funcție.

Și, al doilea lucru, dacă membrii Comitetului de reglementare, din conducerea ANRE, nu aplică legislația europeană obligatorie, de asemenea, ei sunt revocați din funcție.

Nu sunt lucruri care să nu fie de bun-simț, mai ales că, dacă ne uităm la CNA și la Avocatul Poporului, există o prevedere similară și o procedură similară în urma respingerii raportului de activitate. Iar în ceea ce privește legislația europeană obligatorie vă atrag atenția, stimați colegi, că acest lucru s-a întâmplat. ANRE nu a pus în aplicare legislația europeană și aceasta ne-a deschis o procedură de infringement din partea Comisiei Europene.

Așa că o să vă rog să vă uitați cu atenție la acest proiect. Știu că a venit cu raport de respingere și că actuala majoritate nu dorește să responsabilizeze ANRE, deși, de cealaltă parte, fiecare dintre dumneavoastră a spus aici că îi pasă de facturile pe care românii le plătesc la energie, dar, când vine vorba să evaluăm cu adevărat o astfel de autoritate, ANRE, pare că băgați capul în nisip și nu vreți să vă asumați acest lucru și să votați acest proiect de lege.

Eu totuși vă îndemn să-l votați, pentru că este un proiect cât se poate de bun și cred că n-ar trebui să mai facem lucruri de mântuială aici, în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Evident, noi vom vota împotriva raportului de respingere, adică pentru acest proiect de lege.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult, doamnă vicepreședinte. Domnule Simonis, pe procedură?

La dezbateri?

Atunci, o să rog reprezentantul unei comisii să citească raportul comun.

Dacă de la Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru industrii...

Pe procedură, domnule Grosaru? Dar să fie pe procedură, vă rog.

Da, doamnă președinte.

Știu că a trecut punctul anterior. Fac referire la punctul anterior, pentru că e un proiect de lege care conținea 110 pagini. De-abia am fost sesizați cu acest proiect de lege, a fost introdus pe ordinea de zi, am început să-l citesc. Văd că nu există pentru proiectul anterior avizul de la Comisia juridică.

O să vă rog, la explicarea votului!

Este pe procedură! Ideea este că...

Am trecut la punctul 10.

...am fost sesizați destul de târziu cu acest proiect de lege.

Mulțumesc foarte mult.

În atare condiții, solicit retrimiterea la Comisia juridică, pentru aviz, doamnă președinte.

Mulțumesc foarte mult.

S-a dezbătut. Am trecut la punctul următor.

Îl rog pe domnul președinte Dunava să citească raportul comun pentru Pl-x 549/2021.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

Consiliul Legislativ a avizat negativ.

Cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Trecem la dezbateri și îi dau cuvântul domnului lider de grup Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

N-aș fi vrut să intervin, însă intervențiile doamnei vicepreședinte Cristina Prună mi-au stârnit acest interes de a lua cuvântul, pentru că spunea liderul Grupului USR, în urmă cu câteva minute, făcea o recomandare celor de la AUR să înceteze cu circul pe Facebook și să se apuce de făcut legi.

Și bineînțeles că e bine ca cei de la AUR să urmeze această recomandare, dar poate că ar fi foarte bine ca și cei care au inventat circul pe Facebook să le urmeze exemplul.

Pentru că e adevărat că trebuie să facem legi, dar este foarte important să facem legi bune. Iar această lege este exemplul perfect de cum să faci legi proaste.

Pentru că, dacă vorbim de independența instituțiilor, a autorităților de reglementare, toate recomandările europene sunt în sensul de a fi independente. Or, dacă le aduci cu bugetul în Parlament, unde sunt decidenți politici, nu faci decât să subordonezi aceste instituții oamenilor politici.

Dacă depinzi de voința decidenților politici în fiecare an, atunci când aprobi bugetul sau nu ori raportul de activitate, nu faci altceva decât să-i pui pe cei care conduc aceste instituții la mâna decidenților politici în fiecare an.

Dacă o astfel de modificare ar trece, vă spun eu că atunci am intra în infringement, pentru că s-a încercat aceeași chestiune cu ANCOM-ul, anul trecut, și, pe lângă sesizările de la Comisia Europeană, a venit o decizie a Curții Constituționale care ne spunea exact același lucru: că autoritățile de reglementare nu trebuie să fie politizate excesiv.

De aceea, rugămintea mea este – și cu asta închei – aceea de a face legi cu toții, împreună, dar legi bune, nu de dragul de a face legi, ca să avem numărul lor.

Doamnă președinte de ședință,

Am rugămintea să supuneți votului prelungirea programului de lucru până la epuizarea dezbaterilor pentru pct. 14 de pe ordinea de zi inclusiv, pentru că în două minute ieșim din programul de lucru.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

O să supun acum votului prelungirea programului până ce discutăm inclusiv pct. 14.

Vot, vă rog.

Din 177 de colege și colegi prezenți, 173 au votat pentru, contra – unu, abțineri – două, „nu votez” – unu.

Această propunere a fost adoptată.

Văd aici că domnul vicepreședinte Mang s-a înscris la cuvânt.

a fost introdus pe ordinea de zi cu nici măcar 24 de ore înainte. Nu se poate așa ceva!

Vă rog frumos, procedura este ca toți să fim informați! De ce Biroul acesta nu informează cu 24 de ore, mă rog, înainte, măcar?!

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Știți că există prevedere în regulament că ordinea de zi se poate schimba, cu votul plenului, pentru că plenul este suveran.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. Stimate doamne,

Stimați domni,

Ne aflăm în fața unui proiect de lege care dorește să suprareglementeze legile existente.

Sigur, e datoria parlamentarilor să facem legi, dar eu cred că ar trebui să analizăm bine și, când facem legi, să nu facem legi doar ca să ne aflăm în treabă.

Nu are cum să treacă. Noi am votat și ieri în comisie, am dat un raport de respingere acestui proiect de lege, pentru că deja există legi care spun când poate fi revocat președintele. Și, așa, să punem la mâna unei majorități din Parlament... ca să schimbăm membrii Consiliului ANRE sau poate mâine venim cu alte consilii și cu alte agenții, cu alte instituții care se află în subordinea Parlamentului, să le supunem unei majorități parlamentare și ori de câte ori se schimbă aceasta să schimbăm președinții și membrii în acele consilii.

Cred că este o aberație, din acest punct de vedere, și un amestec brutal al politicului în autoritățile care sunt autonome.

De asemenea, ideea de a schimba membrii din consiliul de administrație care nu respectă precizările date de Comisia Europeană este o altă chestiune, zic eu, aberantă, pentru că nimeni nu ne poate spune când se întâmplă acest lucru. Probabil tot așa, când dorește o majoritate să schimbe anumiți membri din consiliile de conducere ale autorităților autonome.

Din această cauză, așa cum am spus și ieri în comisie, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului deputat Muncaciu.

Pe procedură.

Pe procedură.

Stimați colegi,

Nu vă supărați, dar trebuie să încetăm o dată cu fotbalul ăsta cu programul.

Cum adică, se adaugă un Pl-x pe program fără să fie anunțat înainte?! Nu se poate așa ceva!

Eu înțeleg că vreau să mă informez înainte de a discuta un lucru, un proiect de lege, și nu am posibilitatea, pentru că

Dar plenul este suveran după ce ați băgat-o...

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Nu. A fost un vot.

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt și alte intervenții?

Doamna Elena Stoica, din online?

Doamna Stoica, dacă e, și după... Doamna Stoica, ne auziți? Nu.

Doamna Prună, vă rog.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Am impresia că chiar vă propuneți să jigniți inteligența românilor.

Dumneavoastră ne vorbiți de separarea politicului de ANRE, de depolitizare, practic, când ați numit în aceste funcții doi foști parlamentari, chiar trei, pe domnul Dumitru Chiriță, care este președinte din 2017, fost parlamentar, pe domnul Stănescu, care, iată, n-a mai prins loc pe listă?! Și l-ați mai numit și pe domnul Neacșu acolo, care, de asemenea, nu are absolut nicio legătură cu piața de energie?! Și veniți aici să ne vorbiți de autonomie și de separarea de politic?!

Chiar nu vă este rușine, stimați colegi, să faceți lucrul acesta?

Credeam că totuși aveți un pic, un pic de jenă față de oamenii care se uită către Parlament și văd cum în fiecare zi vă puneți în funcții-cheie ale instituțiilor statului oameni care efectiv n-au niciun fel de calificare. Este o bătaie de joc și ar trebui să încetați cu lucrurile acestea și să nu ne mai luați de proști!

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Dacă nu mai sunt alte intervenții, închidem aici dezbaterile generale.

Domnule Andronache, scuzați-mă!

A, după!

Închidem aici dezbaterile generale.

În raportul comisiilor se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Vă rog, domnule lider Andronache.

Cu scuzele de rigoare, pentru că vin din nou cu o completare la ordinea de zi.

Îmi cer scuze, domnule deputat Muncaciu, dar asta este! La solicitarea colegilor din Guvern, facem și niște excepții pe tema aceasta.

Pentru că am discutat și a trecut de dezbaterea pe articole PL-x 510/2021, în Comisia pentru buget, finanțe acest proiect de lege a fost corelat cu dispoziții din PL-x 509/2021 și, atunci, este obligatoriu să discutăm tot astăzi, pentru că vorbim de implementarea unei directive care are ca termen 28.12.2021, și PL-x 509/2021.

Am discutat cu liderii de grup, au înțeles această situație.

Vă repet, ne cerem scuze noi, liderii de grup, tuturor colegilor, cu rugămintea de a accepta să introducem pe ordinea de zi acum sau după punctul 11, care urmează – cred că e mai bine după punctul 11 –, și PL-x 509/2021.

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelegere.

PL-x 509/2021 are următorul titlu: Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Aceasta înseamnă că punctul 12 actual devine punctul 13 și punctul 13 devine punctul 14.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă există acordul liderilor, și înțeleg că există, vom introduce PL-x 509/2021 la punctul 12.

Doamna Violeta Alexandru.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință, și succes în această activitate!

Mulțumesc mult.

Două lucruri scurte.

Aici n-are importanță dacă ne cerem scuze sau nu. Când introduceți pe ordinea de zi cu câteva minute înainte, trebuie să înțelegeți următorul lucru: dacă ați fi de bună-credință și dacă n-ați mai pretinde că transpunem directive și, de fapt, șopârlim cu totul și cu totul alte lucruri, poate că v-am crede. Dar, atâta vreme cât în zilele trecute am avut un precedent cu tot felul de lucruri care pretindeau că transpun directive și, de fapt, ascundeau lucruri pe care ar fi trebuit să le spuneți transparent, dacă aveați nevoie de susținere, dați-mi voie să am rezerve.

2. Are dreptate Cristina Prună. Nu ne vorbiți de independență și de profesionalism, când îl puneți pe fratele Stănescu în fruntea ANRE, după care ne spuneți să nu care cumva să politizăm.

Haideți, vă rog, nu fiți caraghioși, aclamând independență și profesionalism, când faceți o asemenea propunere pentru șefia unei agenții-cheie în această perioadă pentru români! Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. O să vă rog ca intervențiile pe procedură să fie intervenții pe procedură.

Domnule Grosaru, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Tot pe procedură, într-adevăr.

Față de 510/2021, care are 111 pagini, 509/2021 are 47 de pagini. De-abia am fost sesizați cu acest proiect de lege. Plus că este obligatoriu ca un proiect de lege să aibă și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, fiind incidente aspecte juridice asupra acestui proiect de lege și acestor proiecte de lege.

Solicitarea este din nou aceeași, ca și prima dată, să trimitem și să trimiteți acest proiect de lege la Comisia juridică, pentru aviz.

Sunt două solicitări, doamnă președinte – pe prima nu ați supus-o la vot –, și vă rog frumos să le supuneți pe amândouă la vot, cu privire la trimiterea acestor proiecte de lege la Comisia juridică.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Și la prima, și la a doua solicitare, dar acum, la a doua, vă întreb dacă aveți acordul grupului, pentru că nu sunteți lider de grup.

Doamnă președinte, nu trebuie să fiu lider de grup să vă solicit dumneavoastră direct acest lucru.

Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Dacă îmi solicitați mie, direct, vă răspund că aștept solicitarea din partea liderului de grup.

Mulțumesc foarte mult.

Mergem mai departe.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2020 privind aprobarea Programului IMM FACTOR – Produs de garantare a creditului comercial și a Schemei de ajutor de stat asociate acestuia; PL-x 583/2020; lege organică.

Înțeleg că nu a fost depus raportul.

A fost depus între timp?

Nu.

Atunci, mergem mai departe.

Există?

Dacă există raport, întreb dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Dacă nu...

Există sau nu există raport?

Nu mă...

Nu există raport. Așa mă gândeam și eu. Mulțumesc foarte mult.

Până avem documentele de la punctul 12, mergem la punctul 13. 13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 215/2021; lege organică. Dacă din partea inițiatorului�? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, pentru citirea raportului.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Inițiatorul!

Inițiatorul.

Doamna Intotero, să-l lăsăm pe domnul deputat Miftode. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Dezbatem cu repetiție o propunere legislativă care era la fel de bună atunci când am decis pentru prima dată să o adoptăm.

Această lege menită să descentralizeze și să depolitizeze în mare parte alegerea directorilor interimari de școli a fost trimisă la promulgare în luna iunie. Domnul președinte Iohannis a avut oarece motive de amânare și ne aflăm de 3 luni în reexaminare la prima Cameră. Obiecțiile Domniei Sale au primit răspunsul adecvat, în Comisia pentru învățământ, acum două luni, raportul fiind în continuare unul favorabil.

Am fost deja de acord, cu o largă majoritate, că măcar alegerea directorilor interimari... pentru această alegere a venit momentul să acordăm consiliilor de administrație ale școlilor un grad de libertate și autonomie în luarea unor astfel de decizii.

Cum poziții vacante vor mai apărea, vă rog să reiterăm la fel de ferm la votul final pe această propunere că, indiferent de partid, ne dorim descentralizarea și depolitizarea desemnării directorilor de școli.

În contextul în care acest proiect se află de 8 săptămâni pe ordinea de zi, vă amintesc că avem în Parlamentul României un rol fundamental în ce privește starea învățământului românesc și, implicit, viitorul acestei țări.

Mai multă atenție și o urgentare pe astfel de proiecte nu ar strica!

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul doamnei Natalia Intotero, pentru citirea raportului.

modificările și completările ulterioare, în sensul prevederii unui mecanism juridic coerent, care să asigure stabilitatea și continuitatea managementului școlar, în ipoteza vacantării funcției de director, corectarea carențelor legislative privind normele referitoare la încetarea raporturilor de management ale directorului sau directorului adjunct, precum și respectarea principiului simetriei, stabilirea normei de trimitere care prevede același mecanism de ocupare a funcțiilor interimare din cadrul unităților de învățământ pentru activități extrașcolare, creșterea gradului de transparență a organizării comisiilor de concurs, prin posibilitatea oferită reprezentanților elevilor de a fi observatori, legiferarea procedurii speciale de desemnare a directorilor unităților școlare particulare, în ipoteza vacantării funcției.

Legea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia a analizat atât cuprinsul cererii de reexaminare, cât și forma legii transmisă de Senat spre promulgare.

În urma dezbaterii, în ședința din data de 28 septembrie 2021, comisia, cu 19 voturi pentru adoptare și o abținere, a propus aprobarea parțială a cererii de reexaminare a legii și adoptarea legii, cu amendamentele admise și respinse din anexa ce face parte integrantă din prezentul raport. Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Vă mulțumesc și eu, doamnă președinte. Deschidem acum dezbaterile generale. Și s-au înscris la cuvânt trei colegi. Începem cu doamnele. Vă rog, doamna Mitrea.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Faceți discriminare, nu?

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Da.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Bravo!

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. În sfârșit, aș vrea să văd că într-adevăr în învățământ nu o să mai existe politicul, care să-și bage...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

...coada.

...coada.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În baza prevederilor art. 140 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 215 din 1 septembrie 2021, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu

Aș vrea să văd descentralizare, într-adevăr. Vreau să văd că cei care vor candida pentru funcția de director de școală vor fi evaluați corect.

Și vreau să vă spun că aici, în mâna mea, am sesizarea făcută de un director de școală, director de școală timp de 20 de ani, am înțeles, un om care a primit nota 10 la fiecare evaluare, din PNL, și care a fost... i s-a făcut o evaluare foarte corectă, a fost înlăturat de nora primarului din localitate, de la PSD. Primar care are ca viceprimar fiul și consilier soția. Deci chiar vreau să se întâmple ceva și vreau să nu mai văd politicul că se bagă în instituțiile statului! Mulțumesc.

Mulțumesc și eu foarte mult.

Dau cuvântului domnului deputat Zisopol Dragoș-Gabriel. Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Inițiativa legislativă reafirmă nevoia transparentizării, depolitizării și descentralizării managementului unităților școlare din sistemul de învățământ preuniversitar.

Modificările și completările propuse în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru învățământ au creat cadrul necesar unor intervenții legislative care să consolideze gradul de autonomie al unităților școlare într-o manieră treptată, prin diminuarea constantă a atribuțiilor de control ale autorităților publice ierarhic superioare, dar prin sporirea atribuțiilor de îndrumare, asistență și sprijin ale acestora.

În acest context, voi vota în favoarea inițiativei legislative și vă propun să faceți același lucru. Vă mulțumesc.

Deci, practic, oameni care au picat concursul vor putea fi numiți ca interimari.

Și să nu vă mai zic de problemele care au apărut. Oameni care au promovat proba scrisă, iar la oral au fost blocați – exact ca în exemplul colegei de mai devreme. În sensul în care – am avut chiar multe unități școlare – o singură persoană s-a prezentat la concurs, a luat nota respectivă, notă bună, iar ulterior a fost picată la proba de interviu, doar ca locul să fie ținut liber și locul respectiv să fie ocupat, ulterior, prin numire din pixul inspectorului.

Mulțumesc, domnule deputat.

Concluzionez.

Suntem în întârziere...

Concluzionez.

Din păcate, nu...

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat, din partea USR, Cristian Brian.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Inițiativa USR este mai necesară ca oricând și am să vă explic și de ce. Mai ales în urma concursurilor de directori – ratate le-aș spune eu – din ultimul an.

Practic, ce s-a întâmplat?

O să vă dau câteva cifre, dacă nu aveți contextul.

La nivel național sunt undeva la 10.000 de posturi de directori și directori adjuncți.

Ei, din acești 10.000 de directori, la concursuri, la proba scrisă – că sunt două probe, proba scrisă și proba orală – au promovat undeva la 5.800 de persoane, iar la proba orală urmează să vedem rezultatele, câți dintre acei 5.800 vor pica.

În momentul de față, numirea directorilor interimari se face strict din pixul inspectorului. Inspector care, bineînțeles, este numit politic.

Și, ca să vă dau un exemplu, din cei 42 de inspectori școlari generali, 60% dintre ei s-au aflat la alegerile locale pe listele Partidului Național Liberal.

Practic, oameni din partide numesc undeva la aproape jumătate din directorii din țară.

Și să vă mai zic de ce au fost un eșec aceste concursuri de director.

În 2016, metodologia pentru concursuri prevedea ca o persoană care nu a promovat concursul de director sau care nu s-a prezentat la concurs să nu poată să fie numită ca director interimar.

Acest lucru a fost scos acum, în 2021.

Doamnă președinte, concluzionez.

10 secunde, vă rog!

Bun.

Miza în cazul acesta nu este neapărat adoptarea proiectului, pentru că văd că toată lumea îl susține. Miza este să nu-l blocați, astfel încât la Senat să treneze tot atât de mult, iar la final să nu poată fi aplicată legea. Pentru că la Camera Deputaților au trecut două luni din momentul în care s-a dat raportul până când ați pus proiectul pe ordinea de zi.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Brian Cristian:**

Și, în acest context, există tot riscul ca în continuare jumătate din directorii din țară să fie numiți politic, cu toate viciile de procedură.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului deputat AUR Ivănuță CristianDaniel.

Cu aceeași rugăminte, de a nu depăși timpul de dezbateri, pentru că suntem în întârziere.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Cristian-Daniel Ivănuță:**

Mulțumesc tare mult, doamnă președinte. Dragi colegi,

Considerăm că proiectul de lege vine să răspundă cerințelor școlii privind creșterea gradului de autonomie și descentralizare a unităților de învățământ prin corectarea unor carențe legislative, în contextul în care prevederi din actuala Lege a educației au dus la o accentuare a controlului ministerului și al inspectoratelor școlare. Astfel, mai multe modificări aduse Legii educației, în ceea ce privește modalitatea de organizare a concursului pentru directori, au eliminat rolul consiliului de administrație din acest mecanism.

Prin acest proiect se introduc o serie de prevederi care restabilesc rolul consiliului de administrație în desemnarea candidaților pentru funcția de director, eliminându-se astfel rolul discreționar al ISJ-urilor, al ministerului, care se foloseau de detașarea în interesul învățământului, pentru postul de director, pentru a numi persoane, pe criterii politice sau pe alte criterii, fără nicio legătură cu competențele ce țin de managementul școlar.

O altă prevedere dispune preluarea conducerii interimare a unităților de învățământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului școlar, însă actul normativ nu reglementează situația în care termenul respectiv nu este respectat. Se poate ajunge astfel la situația prelungirii interimatului, în condițiile în care ne dorim de fapt o permanentizare a concursului pentru ocuparea funcției de director.

Grupul AUR va susține acest demers legislativ. Vă mulțumesc.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Bravo!

Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule deputat. Dau cuvântul domnului vicepreședinte Mang, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc.

De la bun început aș dori să precizez că acest proiect de lege are ca inițiatori și membri ai Grupului PSD.

Aș dori însă să fac câteva referințe vizavi de ce tot aud în spațiul public, cu politizarea învățământului.

În Legea nr. 1 se prevedea, întrucât toate școlile sunt în subordinea primăriei, că primăria trebuie să o întrețină, să plătească, să facă investiții și așa mai departe, se prevedea ca și directorii să fie numiți prin concurs organizat de UAT-uri și era foarte bine.

Între timp, s-a tot modificat legea și am ajuns astăzi să mutăm de la UAT la minister împreună cu inspectoratele. Oare nu tot de politic vorbim? Ministrul educației este cumva un om apolitic? Inspectorii școlari generali și inspectorii școlari de profil nu sunt numiți tot pe criterii politice, nu ajung acolo tot așa?

## Și am să vă dau câteva exemple.

În acest an, concursul pentru director, proba scrisă, s-a organizat de către minister, prin inspectorate. Au trecut această probă un număr de peste 5.000 de oameni. Interesant, la proba orală, totul s-a făcut pe criterii politice.

Adică proba scrisă a fost că poți fi director, nu și la ce școală. După care oamenii s-au înscris la diverse școli, unde au văzut ei că ar avea șanse mai mari sau au crezut că ar avea șanse mai mari să ajungă directori.

Uite că în multe situații nu au ajuns! Pentru că forța inspectoratului în comisia de concurs, la proba orală, era mai mare decât a celorlalți. Și avem situații în Bihor – și sunt convins că în toată țara – în care om care a luat notă mare la proba scrisă a căzut la proba orală, ca postul să rămână vacant și să fie ocupat de directorul care nu a participat la concurs, din acea școală, doar pentru că avea o anumită culoare politică.

Eu cred că aceste lucruri trebuie să înceteze și să lăsăm oamenii capabili să ajungă acolo, indiferent de culoarea lor politică. Sau să lăsăm la latitudinea UAT-ului să-și aleagă managerul de școală care să îndeplinească condițiile legale, poate chiar să fie trecut și de proba scrisă organizată la nivel național...

Mulțumesc mult, domnule...

...și în condițiile acestea să se înțeleagă cu primăria și să poată fi aprobat programul de management. Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu. Dacă nu mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Atunci, mergem la dezbaterea proiectului de lege. Sunt 14 amendamente admise și două respinse.

Dacă dorește cineva să susțină din cele două amendamente respinse?

Nu.

- Atunci, supun dezbaterii forma proiectului propusă de

- comisie.

- Dacă la titlu există observații? Nu.

- De la punctul 2 la punctul 10?

- Nu.

- De la punctul 11 la punctul 14? Nu.

Legea rămâne la votul final.

Ne întoarcem la punctul 11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului; PL-x 509/2021.

- Proiectul de lege are caracter ordinar, se află în procedură

- de urgență și are 87 de poziții, cu un amendament admis. Dacă din partea inițiatorului? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare.

Domnule președinte Dunava, vă rog să prezentați raportul comun cu Comisia de buget, finanțe și bănci.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu un amendament admis, care este redat în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am rugămintea să propuneți și timpul alocat dezbaterilor.

Propun 3 minute.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

3 minute.

Deschidem dezbaterile generale.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Atunci, vom trece la dezbaterea pe articole.

Dacă la punctul 1, la titlul legii, are cineva obiecții, sugestii?

Nu. Mulțumesc.

De la punctul 2 la punctul 20?

Nu.

De la...

Vă rog, domnule lider Simion.

Cred că este foarte rezonabil ce a zis domnul Andi Grosaru.

Această inițiativă legislativă, care vine să ne pună în acord cu prevederile europene, are 47 de pagini.

Am fost anunțați acum, am înțeles și mi-am dat acordul domnului Andronache. Dar nu este normal ca o chestiune de 47 de pagini, fără să fie discutată la grupurile parlamentare, să o votăm fără avizul Comisiei juridice, care, cunoaștem, nu este obligatoriu, dar ar fi fost bine să existe, atâta timp cât, după cum a spus și doamna Violeta Alexandru, se mai strecoară „șopârle” pe acolo.

Și, de aceea, vă propun o retrimitere la comisii, pentru o săptămână, ca să ne dea un aviz și Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule lider. Atunci, voi supune votului retrimiterea la comisie. Vot, vă rog.

Din 198 de colege și colegi prezenți, au votat pentru – 45, contra – 149, abțineri – 4, „nu votez” – zero.

Propunerea a fost respinsă.

Așa că vom continua cu dezbaterea articolelor.

Am ajuns la punctul 20.

Dacă de la punctul 21 la punctul 80 are cineva sugestii, obiecții?

Nu. Mulțumesc.

Și de la punctul 81 la punctul 87?

Nu. Mulțumesc.

Propunerea rămâne la votul final.

Și ultimul punct pe ordinea de zi.

Punctul 14, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; PL-x 359/2021.

Proiectul de lege are caracter organic, este în procedură

de urgență, are 17 amendamente admise și 8 respinse.

Dacă din partea inițiatorului?

Nu.

Din partea inițiatorului, vă rog. Vă rog.

Vă rog, vă rog.

**Domnul Marin Țole** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:**

## Mulțumesc.

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, precum și consiliile locale municipale, orășenești și ale sectoarelor municipiului București dispun de structuri de specialitate conduse de arhitectul-șef, funcționar public cu funcție de conducere cu atribuții în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului și autorizării executării lucrărilor de construcții.

O problemă gravă și care s-a perpetuat și accentuat de-a lungul anilor o constituie ocuparea deficitară a funcției de arhitect-șef la nivelul unora dintre unitățile administrativteritoriale, cu precădere la nivelul orașelor și comunelor, dar și la unele municipii, altele decât cele reședință de județ, fapt care afectează negativ funcționarea structurilor de specialitate din domeniul urbanismului și autorizării construcțiilor la nivelul UAT-urilor.

Prin intermediul prezentului act normativ se propun:

– extinderea posibilității de organizare a serviciilor de specialitate prin formula cooperării prin asociații de dezvoltare intracomunitară și pentru municipiile/orașele care nu pot îndeplini funcția respectivă, nu doar pentru comune;

– și extinderea ariei studiilor pentru exercitarea profesiei de arhitect-șef la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor și către alte domenii de specializare conexe arhitecturii și urbanismului;

– și, nu în ultimul rând, este vorba de flexibilizarea condițiilor de vechime în situația în care la concursurile organizate pentru ocuparea funcției de arhitect-șef nu se prezintă persoane care îndeplinesc condițiile legate de Ordonanța nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Drept care, eu caut să mulțumesc comisiilor care au dat un raport pozitiv pentru aprobarea legii respective și a actului normativ și, totodată, vă propun dumneavoastră să ne susțineți prin vot această inițiativă.

Mulțumesc mult.

Mulțumim și noi foarte mult.

Acum dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, doamna președinte Simona Bucura-Oprescu.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 117 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru muncă și protecție socială au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2021; PL-x 359/2021.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

- S-au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului,

- culte și problemele minorităților naționale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea OUG nr. 79/2021, prin care se propune modificarea Legii nr. 350/2001.

În conformitate cu prevederile art. 62 și 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele trei comisii au examinat proiectul de lege în ședințe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege în ședințele din 13 octombrie și 14 decembrie 2021, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, în ședința din 9 noiembrie 2021, Comisia pentru industrii, în ședințele din 7 decembrie și 14 decembrie 2021.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport comun de adoptare, cu amendamente admise și respinse, redate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Stimați colegi,

Având în vedere că vorbim despre un proiect de lege aflat în procedură de urgență, propun două minute pentru dezbaterea amendamentelor.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc și eu, doamnă președinte.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

Prezentul proiect de lege vine să corecteze o problemă stringentă care s-a perpetuat și accentuat de-a lungul anilor, anume ocuparea funcției deficitare de arhitect-șef la nivelul unora din unitățile administrativ-teritoriale, cu precădere la nivelul orașelor și comunelor, dar mai ales al municipiilor, fapt ce afectează negativ funcționarea structurilor de specialitate din domeniul urbanismului, al autorizării construcțiilor și de la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Structura de specialitate condusă de arhitectul-șef are atribuții clar definite și specifice, precum elaborarea și coordonarea strategiilor de dezvoltare teritorială, emiterea avizelor de oportunitate și a certificatelor de urbanism, avizarea proiectelor de investiții publice din punctul de vedere al conformității cu documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism legal aprobate.

Acest tip de atribuții reclamă anumite competențe, abilități și atestare academică foarte specifică, fie ele de natură managerială sau profesională privind arhitectura.

Potrivit analizelor făcute de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației la nivelul unităților administrativ-teritoriale, există un deficit major de specialiști în domeniile urbanismului, arhitecturii și construcțiilor.

Prin Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 sunt avute în vedere câteva corecții legislative menite să ajute la remedierea situației, precum: extinderea posibilității de organizare a serviciilor de specialitate prin formula cooperării prin ADI-uri pentru orașe, care nu pot îndeplini funcția respectivă, extinderea ariei studiilor pentru exercitarea profesiei de arhitect-șef la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor și de către domenii de specializare conexe arhitecturii și urbanismului; flexibilizarea condițiilor de vechime, clarificarea unor aspecte legate de competențele de semnare a documentelor de autoritate, a specialiștilor din cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, precum și clarificarea unor aspecte de incompatibilitate în ceea ce privește persoanele care exercită prerogative de autoritate publică în cadrul ADI.

Mulțumesc mult, doamnă deputat. Vă rog să încheiați!

Având în vedere aceste argumente, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei Cambera Oana-Alexandra, din partea Grupului USR.

Stimați colegi,

Vă voi da dreptate cu un aspect.

Avem într-adevăr un deficit de arhitecți pe pozițiile de funcție publică, dar soluția nu poate să fie deprofesionalizarea funcției publice de arhitect-șef, prin scăderea criteriilor și a nivelului profesional. Foarte pe scurt și pe înțelesul tuturor. Arhitectul-șef nu doar semnează niște documentații de urbanism, nu face doar niște acțiuni birocratice, nu doar avizează autorizații de construire și PUZ-uri, ci arhitectul-șef este cel care coordonează toată strategia de dezvoltare a unei localități.

Guvernul vine să ne spună că această funcție poate fi exercitată și de către inginerii constructori și inginerii cu specialitate economică, care mai ales nu vor mai trece printr-o atestare a asociațiilor profesionale.

Avem acest proiect de lege, în condițiile în care Ordinul Arhitecților și Registrul Urbaniștilor au transmis nenumărate puncte de vedere către minister și către Parlament.

Mai mult, în 2020, stimați colegi, ați votat un proiect de lege care a fost retransmis spre reexaminare de către Președintele României ce a avut același obiect. Un proiect de lege care acum se află spre reexaminare și în cererea de reexaminare s-a reținut astfel: proiectul legislativ creează perspectivele vulnerabilizării funcției de arhitect-șef, cu consecințe pe planul dezvoltării armonioase. Este un proiect de lege inițiat chiar de actualul ministru al digitalizării, care probabil că așa cum a crezut că a scris o carte, așa a și visat că poate să reformeze funcția de arhitect-șef.

Ca să știți ce votați astăzi: este același proiect de lege transpus acum într-o ordonanță de urgență a Guvernului, fără a ține cont de nicio opinie a asociațiilor profesionale. USR nu a susținut acest proiect nici în 2020...

Mulțumesc, doamnă deputat. Vă rog să încheiați!

## **Doamna Oana-Alexandra Cambera:**

...și mai mult decât atât – voi fi foarte scurtă – nu doar am criticat, ci am depus amendamente pentru a îmbunătăți acest proiect de ordonanță de urgență și pentru a aduce în mod concret soluții de îmbunătățire a situației.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul doamnei deputat Alexandru Victoria-Violeta, din partea deputaților neafiliați.

## Mulțumesc.

Chestiunea aceasta cu lipsa arhitecților trebuie văzută în context și este relativă.

În condițiile salarizării din sistemul public, dați-mi voie să vă spun că depinde de la caz la caz cine este interesat și cine nu este interesat.

Atenție însă că în aceste asocieri care s-au propus tocmai pentru zonele în care nu sunt totuși candidați interesați și ca să se găsească o soluție convenabilă tuturor părților s-au

introdus și municipiile. Să nu-mi spuneți că în municipii nu găsim niciun arhitect, că atunci avem o problemă în România. Dacă într-un municipiu nu se găsește niciun arhitect interesat să participe la un concurs, poate că problema este în interiorul administrației, poate că problema este la politic, care lucrează într-un mod distorsionat cu specialiștii care au coloană vertebrală în acest domeniu.

Le spun primarilor români că înțeleg foarte bine faptul că unii dintre dânșii nu au candidați competenți.

Dar le mai spun un lucru: după ce vor termina mandatul de primar vor intra în comunități, se vor uita în jur și vor vedea un haos urbanistic. În București se vede cu prisosință.

O parte din aceste probleme pleacă de la coborârea standardelor în acest domeniu, pe principiul că nu găsim oameni și haideți să coborâm din ce în ce mai jos, hai că merge și fără arhitect, hai că poate să câștige un arhitect din mediul rural să se ocupe de arhitectură în mediul urban, adică în municipiu, că din această asociere te poți trezi cu situația să fie candidatul de la un sat potrivit să se ocupe de arhitectura din plan urban.

Ușor, ușor am coborât standardele și avem ceea ce vedem în orașele noastre, motiv pentru care, înțelegând foarte bine faptul că în anumite localități din România avem o problemă cu această competență care nu este ușor accesibilă în piață, ne vom abține, grupul deputaților dezafiliați din PNL, ne vom abține la acest vot și le spun tuturor colegilor care se grăbesc să reglementeze, pe principiul că am vorbit cu primarii...

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

...cu care altminteri trebuie purtat un dialog, dar trebuie purtat un dialog echilibrat, să asculte arhitecții, să-i asculte pe cei are au încercat să transmită un semnal Parlamentului, dar nu au fost recepționați.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului deputat Seres Denes, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Sigur că ordonanța de urgență vine să elimine un blocaj care persistă de mai mult timp la nivelul autorităților locale.

Eu mă mir puțin de poziția USR, pentru că în momentul în care s-a adoptat ordonanța de urgență și dânșii erau la guvernare și puteau să-și spună punctul de vedere.

În ceea ce privește problema arhitecților, sigur că prima condiție și până acum a fost ca funcția de arhitect-șef al comunității să fie îndeplinită de arhitecți, numai că lipsa acută de arhitecți, la nivel inclusiv de județ, a produs această situație, în care trebuie să fie înlocuiți cel puțin cu specialități înrudite.

De aceea, prima condiție este și acum, ca această funcție să fie ocupată de un arhitect. În lipsa arhitecților, sigur că trebuie să ocupăm aceste funcții cu specialități înrudite. Și sigur că s-a dat și posibilitatea ca autoritățile locale să se asocieze, mai ales la nivelul comunităților locale, unde nu sunt foarte multe autorizări sau, mă rog, eliberări de acte care reglementează acest domeniu.

Deci noi considerăm că este necesar acest act normativ, că o mare lipsă, un vid, înlocuiește la nivelul autorităților locale. Și să știți că s-a cerut părerea și a asociațiilor reprezentative ale autorităților locale, deci nu s-au adoptat această ordonanță și legea numai de către Parlament. Și ei au venit cu această propunere, este benefică și trebuie să se realizeze.

Vreau să vă spun că într-o perspectivă apropiată și alte specialități la nivelul autorităților locale vin să fie suplinite sau să fie grupate la nivel de autorități asociate. Inclusiv acum Guvernul are o asemenea perspectivă, la nivel de achiziții publice și la alte specialități, unde e nevoie de specialități, nu se pot da la nivelul unei singure autorități locale, deci într-o perspectivă aceste specialități se vor grupa la nivelul mai multor autorități locale.

Deci noi vom vota cu convingere acest proiect și vă rugăm să votați și dumneavoastră.

Mulțumim, domnule deputat.

Pentru că nu mai sunt înscrieri la cuvânt, o să trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Avem 17 amendamente admise și opt respinse.

Înțeleg că din cele opt respinse inițiatorii ar vrea să susțină.

Doamna Oana-Alexandra Cambera.

Vă rog.

Din amendamentele respinse, pentru marginal 1 și 2, cu privire la prevederile desfășurării serviciilor de urbanism prin ADI-uri.

Ordonanța prevede prestarea serviciilor de urbanism prin ADI-uri, unde suntem de acord că punerea în comun a unor resurse este cea mai bună soluție atât pentru eficientizarea costurilor, cât și pentru a aplica o viziune unitară.

În forma propusă de ordonanță angajații din asociațiile de dezvoltare vor exercita prerogativele funcției publice și vor putea semna fără altă avizare documentațiile de urbanism.

De aceea, pentru că aceste documentații au un impact puternic și pentru a îndeplini condițiile minimale de pregătire profesională, am propus, prin marginal 1 și 2, semnarea documentațiilor de urbanism fie de către un arhitect-șef din cadrul localităților ce fac parte din ADI-uri, fie de către un funcționar public dintr-una din localități, dar care să fie absolvent al unor cursuri de formare profesională și atestare de către RUR, deci să îndeplinească condițiile minimale.

Și aș mai vrea să menționez, pentru marginal 6 și 7 am propus menținerea posibilității ocupării funcției de arhitect-șef, pe lângă arhitecți și urbaniști, și de către inginerii în construcții, însă doar la nivelul comunelor și orașelor și cu condiția atestării.

Se elimină astfel posibilitatea ocupării funcției de arhitect-șef de inginerii cu specialitate inginerie economică, la nivelul orașelor și al municipiilor, având în vedere că există multe alte alternative pentru prestarea atribuțiilor serviciilor de urbanism, atât prin ADI-uri, oferite prin această ordonanță,

cât și prin Codul administrativ, unde știm că localitățile se pot adresa și către consiliile județene pentru prestarea acestor servicii.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat. Înțeleg că în total sunt patru amendamente.

O să le luăm pe rând.

- Amendamentul este respins.

Și ultimul amendament.

-

Supun atenției dumneavoastră dezbaterea proiectului de

- lege în forma care a fost adoptată de comisie.

- Dacă cineva are obiecții la titlul legii? Nu.

- Dacă cineva are comentarii sau obiecții de la pct. 2 la

- pct. 10?

- Nu.

- Dacă cineva are obiecții de la pct. 11 la pct. 17? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Pentru că au fost foarte multe modificări, colegii de la stafful tehnic ne-au rugat să luăm o pauză de 10 minute, așa că ne revedem în 10 minute la votul final.

Mulțumesc foarte mult.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

## Dragi colegi,

Ne pregătim de vot?

Vă rog să luați loc în bănci.

Înainte de a începe votul, o să citesc inițiativa legislativă pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată și al cărei termen de dezbatere și vot final a fost depășit: Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului, încheiat la Montreal la 4 aprilie 2014 și semnat de România la 13 decembrie 2019, pentru amendarea Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, încheiată la Tokyo la 14 septembrie 1963; PL-x 405/2021; lege ordinară.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege merge la Senat.

O să începem procedura de vot.

O să cer mai întâi un vot de control.

Dacă toată lumea este pregătită?

Vot, vă rog.

Mulțumesc foarte mult.

Prezenți – 207, pentru – 139, contra – 14... așa.

Intrăm pe lista de proiecte pentru vot.

Și începem cu proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 88/2021.

Vot, vă rog.

Prezenți – 252, pentru – 214, contra – 35, abțineri – 3, „nu votez” – zero.

Proiectul a fost adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 89/2021.

Vot, vă rog.

269 prezenți, 259 – pentru, contra – 8, abțineri – două, „nu votez” – zero.

Proiectul a întrunit numărul de voturi necesare.

Mergem mai departe.

Legi ordinare.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021; PL-x 559/2021; lege ordinară.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenți – 274, pentru – 200, contra – 26, abțineri – 47, un vot – „nu votez”.

Proiectul a fost adoptat.

4.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Motivarea votului!

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

A, explicarea votului. Domnul Tanasă, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Manea!

Manea, primul!

Domnul Manea, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Foarte pe scurt, recensământul populației și al locuințelor care se va desfășura anul viitor reprezintă un demers național extrem de important pentru noi toți.

Modul în care... forma, de fapt, în care a trecut acest proiect de lege este una bună, dar încă mai are carențe.

Și la ce mă refer?

Recensământul de la anul va avea trei perioade distincte. Prima perioadă, care va fi cuprinsă între 1 februarie și 13 martie, vizează culegerea datelor din surse administrative.

Iar cea de-a doua perioadă, la care o să mă și refer, face cumva posibilă autorecenzarea tuturor cetățenilor acestei țări.

Din punct de vedere tehnic, avem o problemă cu platforma dezvoltată de Institutul Național de Statistică, în sensul în care cei mai mulți cetățeni, îndeosebi cei din mediul rural, nu au adrese de mail. Și, atunci, ca să poți completa formularul specific recensământului, prima dată va trebui ca cetățenii să-și introducă pe acea platformă CNP-ul, iar ca să poată să meargă mai departe cetățenii trebuie să introducă adresa de mail.

Pentru acei cetățeni care nu au adresă de mail, practic, autorecenzarea este imposibilă.

Așadar, rog Comisia Centrală și pe dumneavoastră, pe toți, ca din punct de vedere tehnic această lege să fie completată, pentru că recensământul va începe la 1 februarie 2022.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu.

Domnul deputat Tanasă, explicarea votului?

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Este un alt exemplu...

Evident că AUR a votat împotrivă.

Este un alt exemplu în care PSD și PNL trădează interesele românilor din Transilvania.

Ați votat din nou o lege care este în interesul UDMR. De ce? Pentru că asta faceți de 30 de ani de zile, nu înțelegeți că anumite legi pe care le adoptați aici – sigur, sunt inofensive la Argeș, sunt inofensive în Dâmbovița, în Tulcea, dar în Transilvania aceleași legi produc efecte perverse și, evident, nu e nicio surpriză, trădați din nou, pentru că asta este politica pe care PSD și PNL o fac de 30 de ani – să abandoneze complet Transilvania în mâinile Ungariei.

Budapesta face ce vrea în Transilvania și pentru că aici, la București, PSD și PNL sunt mult prea implicate să facă pe plac UDMR – vă felicit!

AUR a votat împotrivă tocmai pentru că are în vedere interesele tuturor românilor, chiar și interesele românilor din Transilvania.

Mulțumesc mult. Domnul lider Csoma Botond, explicarea votului.

## **Domnul Csoma Botond:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vă mărturisesc, stimați colegi, că am fost puțin surprins. Nu mă așteptam ca și la Legea recensământului să ajungem din nou să vorbim prostii.

Eu... cum ajung Budapesta și Ungaria și UDMR... n-a explicat domnul Tănase, că... cred că s-a gândit la asemenea prostii încât nici n-a știut să explice cu ce s-a trădat...

și ce perversiune conține această lege.

Eu cred că domnul Tanasă, precum și ceilalți deputați în acest for decizional al țării au interesul ca toată lumea să fie numărată, nu? În țara aceasta să știm o dată și pentru totdeauna câți locuitori are această țară, nu?

De aici, să spui că o lege a recensământului care prevede o procedură de organizare a recensământului conține nu știu ce articole „perverse” – nu știu la ce „perversiuni” s-a gândit domnul Tanasă – e ridicol, stimați colegi, e ridicol!

Știm că AUR-arii fac această... această propagandă pe Facebook...

și dau...

dau apă la moară...

numai pentru a crea tensiuni artificiale...

dar măcar, dacă spuneți o prostie, spuneți și elementele prostiei...

să știm...

ce se petrece în Parlament!

Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

## Domnilor,

## Doamnelor,

Înțeleg că spiritele s-au încins, dar vă rog să ne liniștim!

Domnule Tanasă, înainte de a vă da cuvântul, o să-i dau în online cuvântul domnului Tudor-Vlad Benga.

## **Domnul Tudor-Vlad Benga**

**:**

## Stimați colegi,

Așa cum am spus și în cadrul dezbaterii generale, motivul abținerii Grupului USR are de-a face cu cele două derogări care vin la pachet cu această lege, de la ceea ce înseamnă criteriile de integritate și de potențial conflict de interese și care au de-a face cu participarea personalului primăriilor – și cel funcționăresc și cel contractual – în acest recensământ.

Așa cum am spus și atunci și am propus din capul locului o modificare astfel încât... de altfel, acesta a fost și motivul pentru care am cerut retrimiterea la comisie, ca să putem să facem acea ajustare, astfel încât să rotim personalul, să nu existe personalul contractual din cadrul acelorași primării care să deruleze în propriul UAT această parte de numărare. Fiindcă, la final, ceea ce este cel mai important despre acest proiect este ca la finalul recensământului populației să avem o imagine cât se poate de clară despre transformarea demografică a României în cadrul acestei decade, ultimei decade. Și din cauză că știm foarte bine că avem și o cantitate enormă de migrație internă și o cantitate enormă de migrație externă.

Și, la final, dacă vrem realmente să facem o reformă administrativă autentică, avem nevoie să știm exact cine, unde rezidă permanent și să nu ne furăm singuri căciula. Așa cum, în anumite UAT-uri care nu-și mai pot susține singure nici cheltuielile, nici nimic, nici aparatul de funcționare, avem nevoie să fim convinși că cifrele sunt perfect acurate.

Mulțumesc frumos de tot.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

## Mulțumesc și eu.

Domnule Tanasă, dacă mai doriți să interveniți? Cu marea rugăminte de a fi conciși.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Da.

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Mă amuză de fiecare dată când un coleg de la UDMR vorbește despre mine. Mă amuză pentru că în afară de jigniri personale nu au niciun... și tot felul de invective pe care le aruncă la adresa mea nu au niciun argument _. (Vociferări.)_ Și evident că nu pot decât să mă amuz.

Bătaia peștelui, dragi colegi, că ați votat acest... ca să știți ce ați votat.

Repet, la Tulcea nu o să fie nicio problemă. La Dolj, la Argeș nu e nicio problemă.

Problema va fi în Transilvania, acolo unde UDMR are tot interesul ca funcționarii din primării să aibă grijă ca în anumite zone să îi declare – pe etnicii romi sau țigani – să îi declare maghiari.

Pentru că acesta este interesul pe care UDMR îl are și pe care nu îl înțelegeți!

Și de ce trebuie să facă... o să spuneți, păi, de ce trebuie să facă funcționarul din primărie chestiunea aceasta?

Păi, pentru că... recenzarea trebuie să o facă funcționarul din primărie, pentru că așa vrea UDMR, pentru că funcționarul din primărie este cel care îi dă autorizația și trebuie să pună presiune psihologică pe el. Funcționarul din primărie îi dă autorizația, îi dă o hârtie, are nevoie.

Acesta este motivul pentru care UDMR are nevoie de această chestiune, da, să-i declare...

Și, domnule Manea, aș fi vrut să fiți mai... mai vocal! Să înțelegeți că există în Transilvania o presiune ca în anumite zone etnicii romi să fie declarați ca aparținând minorității maghiare. Pentru că UDMR are tot interesul!

După cum știți foarte bine, anul acesta, UDMR va primi 7 milioane de euro de la Secretariatul General al Guvernului. Această sumă crește cu milioane de lei în fiecare an. Interesul UDMR este să mărească comunitatea maghiară din România pe cât posibil, da? Aici era bătaia peștelui!

Pentru că dacă această propunere poate venea de la un coleg de la Bistrița sau de la Dolj sau de la Argeș poate nu bătea la ochi. Aici este bătaia peștelui!

Și, știu, repet, pentru PSD și PNL, în 30 de ani, Transilvania nu a contat absolut deloc!

Zilele trecute a fost premierul Viktor Orbán în Transilvania și s-a plimbat, nu l-a deranjat nimeni!

Înțelegeți că modul în care faceți politică la București va duce într-un anumit orizont de timp la ruperea Transilvaniei de România, înțelegeți această chestiune!

Eu știu...

foarte bine, râdeți, nu e nicio problemă!

În acest moment...

în acest moment Ungaria desfășoară...

E... nu mă așteptam la o altă reacție decât să râdeți, este evident!

Și nu o spun eu, o spun analiștii. În acest moment, în Transilvania, Ungaria este cosuverană cu România, da?

Dar nu mă aștept să înțelegeți, este OK. Asta faceți de 30 de ani, nu e o problemă!

Mulțumesc foarte mult. Drept la replică, domnul Szabó Ödön.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Nu este frumos ca să jignești funcționarii publici.

Dacă un funcționar public maghiar, aveți argumente, un funcționar public de etnie maghiară, aveți argumente concrete că săvârșește o ilegalitate, mergeți la Parchet, domnule Tanasă!

Nu fiți populist și nu jigniți o comunitate pentru că ați câștigat voturi dumneavoastră pe această chestiune!

Funcționarii publici de etnie maghiară sunt loiali și respectă legea!

Și nu fiți așa de intempestiv și spuneți totdeauna că noi, maghiarii, nu suntem loiali...

Mulțumesc mult, domnule deputat.

## **Domnul Szabó Ödön:**

...comunităților pe care le reprezentăm!

2. Mai citiți, domnule Tanasă! Mai citiți!

Mai citiți!

Domnule deputat...

Pentru că...

...mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Szabó Ödön:**

...cei mai mulți romi au fost...

Domnilor!

## **Domnul Szabó Ödön:**

...cei mai mulți romi au fost...

Mulțumesc, domnule chestor!

...declarați în județele Mureș și Bihor!

Va trebui să...

Deci...

...oprim microfonul dacă...

...dacă există probleme...

...nu încheiați!

## **Domnul Szabó Ödön:**

...sunt în alte zone.

Deci în județul Mureș...

Mulțumesc foarte mult...

...și în județul Bihor, ca număr.

...domnule deputat.

## **Domnul Szabó Ödön:**

Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult.

Da, este chestor.

Domnul deputat este chestor. Mulțumesc foarte mult.

Suntem totuși în plenul Camerei Deputaților! Mulțumesc mult. Înțeleg că e o singură luare de cuvânt pe grup.

Domnul Manea, de la minorități, vă rog.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

## Stimați colegi...

Vă invit să...

dăm dovadă de calm! Să știți că această dispută nu face bine...

țării, cetățenilor și nu vom ajunge...

la vreun consens.

Este mai bine să dăm dovadă de maturitate, de înțelepciune și să privim acest recensământ al populației și al locuințelor nu doar sub aspectul culegerii unor date cu caracter demografic.

Hai să fim serioși, recensământul populației și al locuințelor înseamnă un demers național, pentru Guvernul României, pentru noi, ca Legislativ, să avem o imagine cât mai clară cu privire la situația socială, economică a cetățenilor din această țară.

Iar în cazul minorității rome, într-adevăr, noi, din păcate – și mai ales în mediul rural sunt în continuare, în secolul XXI, zeci de comunități care trăiesc în condiții similare cu cele din Evul Mediu.

Pe mine evident că mă interesează și latura demografică, câți suntem, dar în egală măsură mă interesează câte familii nu au acte de proprietate, câte familii nu au acces la energie electrică, deși banalul bec electric s-a inventat acum 140 de ani. Asta mă interesează, pentru ca Guvernul României să preia oficial aceste date, să inițieze politici publice și să reducem o dată pentru totdeauna decalajele sociale, economice, care s-au tot amplificat direct proporțional cu anii de democrație scurși din 1990 și până în prezent.

Așadar, stimați colegi de la UDMR și de la AUR și de la toate celelalte formațiuni politice, dați dovadă de calm și haideți să mergem mai departe împreună!

Mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule deputat. Domnul Alfred Simonis.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Eu înțeleg așa – că n-avem voie să ne numărăm, să facem un recensământ, pentru că dacă o facem și unii se declară unguri e rău.

Păi, oameni buni, nu te declară nimeni ungur fără să fii de acord că ești ungur. Adică dacă sunt mai mulți vor fi mai mulți, dacă s-au diminuat vor fi mai puțini, dar totuși trebuie să facem un recensământ pentru a ști și noi ce populație se mai află astăzi în România.

E adevărat că, atunci când nu ai teme de atac, când lucrurile par că se pun pe șina sau pe linia de plutire, inventezi subiecte.

Nu am să mai insist foarte mult pe această temă, însă mi-a atras atenția o afirmație care cred eu că este extrem de gravă. Și anume, cineva a spus că domnul Orbán – nu Ludovic, ci Viktor – s-a plimbat liber prin Ardeal, fără să-l deranjeze nimeni.

Totuși, domnul Orbán este premierul unui stat membru al Uniunii Europene.

Mă întreb, ce ați fi vrut să pățească domnul Orbán când se plimba prin Ardeal sau prin Transilvania? Că n-am înțeles ce urmăreați.

Mulțumesc.

## **Voci de la PSD:**

Bravo! Bravo!

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult.

O să-i mai dau un scurt drept la replică domnului Tanasă și apoi o să mergem mai departe.

## **Domnul Dan Tanasă:**

## Da.

Am spus ce am avut de spus fără să ridic vocea la nimeni. Și, repet, mă amuză copios pentru că în afară de ridicat vocea la mine și tot felul de invective la adresa mea și tot felul de fabulații, nu au... lipsesc argumentele.

V-am explicat ce urmează să se întâmple, frumos.

Și, în același timp, explic încă o dată, pentru cei care tot vântură această... această chestiune, că noi am fi antimaghiari – mă amuză copios.

Aseară...

aseară am...

am avut... am luat și eu cina, ca orice om, și la masă a fost chiar un etnic maghiar, cu care am stat fără probleme, ne-am amuzat, am râs...

Pentru cei care...

pentru cei care nu știu...

pentru cei care nu știu, în județul Mureș, acolo,

pentru cei care nu știu, în județul Mureș, unde eu sunt deputat, avem membri cotizanți – și nu puțini – și de etnie romă, deci țigani, și avem inclusiv de etnie maghiară...

fără probleme, avem organizații întregi cu etnici maghiari, deci...

Și dacă veți găsi vreodată – că aici este problema –, nu veți găsi absolut niciodată în discursul meu public sau în ceea ce scriu eu peste tot, nu veți găsi nimic împotriva comunității maghiare din România. Veți găsi, în schimb, împotriva cozilor de topor și veți găsi, în schimb, împotriva UDMR, asta da, sunt total de acord. Aici este... aici este marea... marea problemă. Nu avem absolut nimic cu comunitatea maghiară din România.

De altfel, comunitatea maghiară din România – 1,2 milioane de etnici maghiari din România; UDMR ia, cu ajutorul PSD și PNL, UDMR ia în jur de 400.000 de voturi.

Deci ce nu înțelege UDMR este că doi din trei maghiari nu votează UDMR. Pentru că maghiarii din România s-au săturat până peste cap de baronii UDMR.

Deci nu veți... eu n-am spus nimic împotriva comunității maghiare din România.

Mulțumesc mult...

Am spus împotriva...

...domnule deputat.

## **Domnul Dan Tanasă:**

...UDMR, da, asta, da.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

## Mulțumesc mult.

Mergem mai departe.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 159/2020 privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp și 100 kWp necesară consumului propriu și livrarea surplusului în Sistemul energetic național, precum și a stațiilor de reîncărcare de 22 kW pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in, prin Programul de finanțare „ELECTRIC UP”; PL-x 623/2020; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

281 prezenți, 280 – pentru, un vot – împotrivă, o abținere, zero – „nu votez”.

Proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă; PL-x 232/2021; lege ordinară.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

291 de colegi prezenți, 290 – pentru, contra – zero, o abținere, „nu votez” – zero.

Proiectul de lege a fost adoptat. 6. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 333/2021; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

285 de colegi și colege prezenți, pentru – 232, contra – 30, abțineri – 23.

Proiectul de lege a fost adoptat.

7. Înțeleg că la punctul 7 s-a strecurat o eroare materială și îl rog pe domnul președinte Huțucă să...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

_**:**_

Justificarea votului, la 6!

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Domnule Huțucă, doar o secundă, vă rog.

La punctul 6, explicarea votului.

Care dintre cele două persoane de la AUR dorește explicarea votului?

Vă rog.

## **Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

AUR a votat contra. Contra nu neapărat unei legi; contra manipulării, contra minciunii și contra ipocriziei.

Știm bine că acest proiect de lege nu va rezolva mai nimic. Mai mult de atât, ați legiferat prin votul dumneavoastră braconajul.

Așadar, vă mulțumim și să aveți parte de cât mai puțini urși!

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc foarte mult.

Domnule Huțucă, vreți drept la... vreți explicarea votului la punctul acesta?

Nu.

Vă rog, domnule Stoica.

Vă rog, domnule Stoica, scurt, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Pe procedură.

Vreau să vă atrag atenția că la titlul legii există o inadvertență, din cauză că au fost aprobate și niște amendamente. În titlul legii scrie doar de intravilanul localității, pe când, în urma amendamentelor produse, legea a suferit modificări și astfel și în extravilanul localităților pot fi, mă rog, prevenite aceste incidente. Și aș dori să luați cunoștință de acest fapt.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat. Am luat act.

Domnule lider Simion, vă rog.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Mă bucur că a sesizat colegul meu.

Vreau să-i anunț pe ceilalți colegi, dacă vor să semneze o cerere de neconstituționalitate, să se adreseze Grupului AUR.

La fel și toate asociațiile non-guvernamentale interesate. Mulțumesc.

Mulțumesc mult. Dacă nu mai sunt intervenții pe explicarea votului? Nu mai sunt.

Dau cuvântul domnului Huțucă, pentru eroarea materială de la punctul 7.

Corecția tehnică pe care doresc să o citesc este la punctul 7, respectiv PL-x 510/2021.

La nr. crt. 158, formă Senat, în loc de „art. 375 lit. a) – i) sau lit. b)” se va citi „art. 375 lit. a) pct. i sau lit. b)”. Vă mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc și eu foarte mult.

- Proiectul de lege a fost adoptat.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului; PL-x 509/2021; lege ordinară.

Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică propun adoptarea proiectului de lege. Vot, vă rog.

288 de colegi și colege prezenți, 247 – pentru, contra – 3, abțineri – 39, zero – „nu votez”.

Proiectul de lege a fost adoptat. Mergem mai departe, la... Legi organice.

Explicarea votului, domnul Simion, vă rog. Câtă hărnicie!

Vă rog.

Sunteți la prima ședință, doamnă Cătuță, și deja faceți aprecieri, așa, de valoare!

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Nu de valoare. Mulțumesc mult.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

E bine, noi suntem harnici. Păi, suntem harnici. Am avut o lege pe care 99% dintre noi nu au citit-o și am votat-o, pentru că era o directivă europeană.

La fel, când copiii noștri sunt supuși traficului de carne vie – vedeți cazul Caracal și multe alte cazuri –, nu intervin autoritățile noastre, dar când dă un telefon Ambasada Italiei imediat apar scântei.

Când există imixtiuni clare în justiție – am văzut Ambasada Americii, care critică decizia CSM-ului...

Procedură!

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

...Consiliul Superior al Magistraturii...

Da, pe procedură.

E bine?

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

Da, e bine când face o postare Ambasada Americii să spună ce judecător are voie să intre în instanță și care judecător nu. Ce treabă are Ambasada Americii?

Am avut recent un caz cu Ambasada Franței, care voia să dicteze și a făcut trafic de influență.

De ei nu se mai ocupă nimeni în țara asta? Chiar e țara nimănui?

Suntem Parlamentul nimănui, care votăm pe repede înainte tot ce ne trece prin față?

Nu e bine, atât voiam să vă spun. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule lider. Dacă...

Domnul Coarnă, din partea Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Dumitru Coarnă:**

Mulțumesc.

O singură precizare. Nu Ambasada Austriei a sunat la poliție, poliția a sunat... pardon, la Ambasada Italiei. Este procedură și avem obligația legală în ancheta penală să transmitem mesajul ambasadei...

să vină translator în audieri.

Deci nu Ambasada Italiei a intervenit, ca să fim extrem de clari, poliția a sunat la Ambasada Italiei, a solicitat...

prezența unui reprezentant al ambasadei, pentru că e procedură în materie penală internațională, și translator.

Acestea sunt discuții extrem de tehnice, dar trebuie să le citești ca să le cunoști.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt și alte intervenții pe explicarea votului? Nu.

Mulțumesc.

Mergem mai departe.

Legi organice.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 23 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare; Pl-x 329/2021; lege organică.

Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

- 283 de colegi prezenți, pentru – 192, contra – 79, abțineri –

- 12, „nu votez” – zero.

Proiectul a fost adoptat.

10. Propunerea legislativă...

Nu există explicarea votului, nu? Nu.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art. (4) alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 433/2021; lege organică.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică propun adoptarea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Prezenți – 289, pentru – 287, contra – doi, abțineri – zero, „nu votez” – zero.

Propunerea a fost adoptată.

11. Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 215/2021.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea legii. Vot, vă rog.

Prezenți – 282, pentru – 281, contra – zero, abțineri – una, „nu votez” – zero.

Propunerea a fost adoptată.

Există o înscriere la cuvânt, domnul Cristian Brian, din partea USR.

Vă rog.

## **Domnul Brian Cristian:**

Vă mulțumesc, stimați colegi, pentru votarea inițiativei USR.

Am explicat la dezbateri generale de ce e necesar acest proiect.

Aparent, avem o largă majoritate care îl susținem, aproape unanimitate, cu o singură abținere, dar, după cum am explicat, miza reală este ca această lege să intre în vigoare în timp util.

Și am spus treaba asta pentru că o primă tragere de timp, o primă tergiversare a fost practic chiar cererea de reexaminare. Practic, avem un președinte – profesor, inspector, cu postul blocat, care știe exact ce s-a întâmplat în tot procesul acesta de numire a directorilor.

Iar a doua amânare, a doua tragere de timp a fost faptul că de la comisie până la plen a durat 8 săptămâni acest proces. Și în contextul... în contextul în care nu o să intre în vigoare în timp util această lege, putem să mai stăm încă 4 ani până când va fi aplicată.

Asta înseamnă că directorii vor fi numiți în continuare din pix și în acest context putem să redenumim proiectul de țară din „România Educată” în „Educația Politizată”.

Astfel, fac un apel la dumneavoastră să vorbiți cu colegii dumneavoastră din Senat, să trecem acest proiect prin Camera superioară în timp util.

Vă mulțumesc încă o dată pentru vot și sperăm la lucruri bune în Senat.

Mulțumim foarte mult.

Doamna Dumitrina Mitrea, din partea AUR, pe explicarea votului.

Vă rog, doamna deputat.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Apelasem la dumneavoastră, venisem cu rugămintea să terminăm o dată cu implicarea în instituțiile publice. Continuu să spun același lucru.

De aceea, noi am votat contra.

Vreau să vă mai spun un singur lucru. Instituțiile publice, instituțiile statului nu au voie să aibă în componența lor oameni implicați politic.

Vreau să vă aduc la cunoștință că ar trebui să vă pese de ceea ce se întâmplă cu hotărârile care se iau în instituțiile publice.

Astăzi, colega noastră, Doina Grosu, este la Iași. Nu și-a putut vedea copilul de 9 luni. Este în grevă. În grevă, pentru că nu-și poate vedea copilul de 9 luni. Iar noi stăm aici și discutăm despre situații extrem de simple, în loc să luăm hotărâri care ar trebui să facă în așa fel ca o mamă să-și poată vedea copilul. Pentru că instituțiile publice nu-și fac absolut deloc datoria!

Știați că avem 400 de familii în Freiburg, familii românești, române, care au copiii furați de către instituțiile statului german? Iar noi nu ne implicăm absolut deloc în toată chestiunea asta!

Îl aveți la PSD pe domnul Corlățean, care s-a implicat în situația familiei...

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

...Furdui!

...Furdui, noi ne-am implicat în situația micuței Pia și așa mai departe.

Deci haideți să ne ocupă de situații chiar foarte grave și nu să discutăm despre lucruri care... și să facem glumițe și să stăm cu ochii închiși, în loc să rezolvăm aceste situații grave pentru români!

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

Vă mulțumesc și eu foarte mult.

Dacă nu mai sunt intervenții, mai avem două puncte pe ordinea de zi.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79...

Domnule Moșteanu, vă rog.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Foarte scurt, legat de explicarea votului.

La art. 151, cred, din regulament se spune că votul poate fi explicat doar de lideri.

Există o cutumă în Camera Deputaților și se acceptă ca să poată explica votul și alți colegi, însă, haideți, vă rog, să vorbim despre proiectul care a fost votat, să explicăm de ce am votat sau nu am votat acel proiect. Pentru că așa, am văzut mai devreme, se bat câmpii pe tot felul de teme și este vorba despre respectul pe care îl cerem cetățenilor pentru acest Parlament!

Haideți să dăm și noi dovadă de respect! Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule lider de grup.

Dacă nu mai sunt alte intervenții pe procedură mergem mai departe.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2021 pentru modificarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; PL-x 359/2021; lege organică.

Comisia pentru industrii, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

Prezenți – 284, pentru – 192, contra – 53, abțineri – 39, „nu votez” – zero.

Și ultimul punct pe ordinea de...

A, există o dorință de explicare a votului. Vă rog, domnule Coleșa.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Da, încerc să fiu foarte scurt.

Ne-am abținut la acest PL-x 359/2021, prin care s-ar facilita nu doar ocuparea funcției de arhitect-șef la nivel de comune, ci și la nivel de municipii, de către persoane care nu au studii în acest domeniu, deci, din punctul nostru de vedere, o deprofesionalizare și un haos imobiliar.

Știm toți de această problemă, însă cauzele ei sunt altele. Sunt, în general, criteriile care li se cer arhitecților pentru a putea candida la o funcție de arhitect-șef la comune, pe de o parte�, salarizării, politizării și corupției la care sunt supuse de către politic persoanele din aceste funcții. Știm cu toții avântul imobiliar care a fost luat în toată țara și sumele care se învârt în acest domeniu.

Știu personal cazuri de arhitecți cu studii, cu drept de semnătură, cu lucrări semnate foarte mari, pe mai mult de 10 ani, care nu au putut candida deoarece fuseseră doar administratori ai unor SRL-uri cu acest obiect de activitate – asta, la nivel de comune.

Iar la nivel de municipii cauza este corupția pe care o vedem și efectul ei.

De exemplu, la Cluj-Napoca, de unde sunt. Cluj-Napoca, l-aș numi un oraș al fundăturilor, al ulițelor de 3 metri cu clădiri de peste 10 etaje, în condițiile în care funcția de arhitect-șef este ocupată.

Deci problema sunt criteriile...

salarizarea, politizarea și corupția.

Mulțumesc.

## **Doamna Ana-Maria Cătăuță:**

Mulțumesc și eu.

Mai sunt alte intervenții pe explicarea votului?

Nu.

Mulțumesc.

Trecem la ultimul proiect. Legi organice. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei; Pl-x 549/2021; lege organică.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru politică economică propun respingerea propunerii legislative.

Vot, vă rog.

Prezenți – 284, pentru – 189, contra – 83, abțineri – 12,

- „nu votez” – zero.

Proiectul de lege a fost respins.

Dragi colegi,

Dragi colege,

Vă mulțumesc foarte mult pentru colaborare.

Vă doresc o săptămână ușoară!

Declar ședința închisă.

Membrii Biroului permanent și liderii de grup sunt rugați să meargă la ședința Biroului permanent.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|376118]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 192/28.XII.2021 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei