Stenogramă plen

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc în băncile dumneavoastră, pentru a putea începe ședința de astăzi a plenului.

Vă mulțumesc.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, și-au înregistrat prezența, până în acest moment, 174 de deputați.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul Camerei, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei Deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de marți, 6 aprilie, și miercuri, 7 aprilie 2021; programul de lucru pentru perioada 5–10 aprilie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 30 martie – 6 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Astăzi la ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra inițiativelor pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 18.00, vom continua cu răspunsurile orale la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Dacă sunt observații în legătură cu ordinea de zi de astăzi?

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

O solicitare din partea liderilor de grup.

Am discutat cu fiecare lider de grup prezent în sală, în sensul în care vă adresăm rugămintea de a accepta retrimiterea la comisie a punctului 1 de pe ordinea de zi.

Este vorba despre Proiectul de hotărâre pentru completarea Regulamentului Camerei Deputaților (PHCD 33/2021).

În dezbaterea de la Comisia pentru regulament am considerat că propunerea de modificare și completare a regulamentului nu are obiect, însă am avut o situație concretă care se încadra în această propunere de modificare și completare a regulamentului atunci când la Comisia juridică am dezbătut Proiectul de lege de desființare a Secției speciale.

Ca atare, considerăm că este justificată propunerea de modificare și necesită o nouă discuție în Comisia pentru regulament.

Vă mulțumesc mult.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu, domnule Andronache. Înțeleg de la dumneavoastră că există consens din partea liderilor de grup de retrimitere la comisie a acestui proiect de hotărâre.

Ca atare, trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, și anume Propunerea legislativă pentru modificarea...

Mai aveți o intervenție cu privire la ordinea de zi?

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Am apăsat.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Nu era o intervenție pe ordinea de zi, ci o intervenție pe procedură.

Venim în fața dumneavoastră cu o rugăminte: de a apela la ajutorul și la sprijinul colegilor noștri chestori, pentru a-i avertiza pe colegii care sunt aici în sală și nu poartă mască, iar în condițiile în care aceștia nu se conformează să fie sesizate organele instituționale care pot decide și pot aplica contravenții în acest sens.

Și completăm cu încă o rugăminte: de a înainta această propunere Biroului permanent al Camerei Deputaților și poate să o luăm în considerare ca o altă cutumă care funcționează consensual aici, în Camera Deputaților, cu care ne putem obișnui de-acum înainte.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Rog colegii care nu respectă regulile privind portul măștii să se conformeze.

De asemenea, le propun și liderilor de grup să avem o discuție în Biroul permanent cu privire la ceea ce a semnalat colegul nostru.

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții cu privire la ordinea de zi și nici pe procedură.

Așadar, intrăm pe ordinea de zi.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; Pl-x 278/2018.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate și familie, pentru prezentarea raportului. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, trimisă cu adresa Pl-x 278 din 2 mai 2018. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 25 aprilie 2018.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul negativ al Comisiei pentru buget, avizul negativ al Comisiei juridice, punctul de vedere negativ al Guvernului României.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie propun plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât termenele de prescripție extinctivă sunt expres reglementate prin dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât acest termen nu poate face obiectul de reglementare al titlului VIII – „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveți cuvântul două minute.

Mulțumesc, doamnă președinte.

PSD va vota împotriva acestei inițiative.

Domnul președinte a prezentat o parte dintre motivele pentru care am votat împotrivă.

Ceea ce vreau să specific este următorul lucru. În urmă cu ceva vreme, cei care sunt acum la putere acuzau PSD de politizare. În momentul de față, exact acest lucru se întâmplă, o politizare, care a început, e adevărat, de anul trecut și continuă și anul acesta.

Așa că, stimați colegi care anul trecut ne acuzați de politizare, nu mai continuați această activitate acum, dacă vă doriți și dacă sunteți cinstiți și corecți până la capăt!

Prin modificările făcute prin ordonanțe, ați încercat de câteva ori, în timpul perioadei de urgență și, ulterior, în perioada de alertă, să modificați conducerile caselor de asigurări, conducerile spitalelor și așa mai departe.

Cred că în această pandemie – prin care toată lumea trece; și România – interesul pentru tratamentul și buna sănătate a românilor este cel mai important.

Așa că fac apel la toți parlamentarii, și de la putere, și de la opoziție, să țină cont de acest lucru!

Repet, punctual, pe acest proiect, PSD votează împotriva acestui proiect.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Încă o intervenție.

Vă rog, domnule lider de grup.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Da, am spus că depolitizăm și asta facem.

Și pentru că tot a vorbit domnul Buicu, dau un singur exemplu. Acolo unde putem să depolitizăm, depolitizăm!

Și vă dau exemplul Casei de Asigurări de Sănătate, unde încep concursurile.

Și anunț – pentru dumneavoastră, pentru toată lumea, pentru toți românii – că vor fi concursuri în mai. Până pe 20 aprilie – președintele Casei a anunțat, într-un anunț intern –, până pe 20 aprilie vă puteți înscrie la concursuri.

Oameni buni, profesioniști din domeniu, e nevoie de dumneavoastră!

USR PLUS depolitizează!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc frumos.

O intervenție...

Vă rog.

Domnul Roman s-a înscris la cuvânt.

Dacă mai aveți altă intervenție, înscrieți-vă la cuvânt.

Nu i-a pronunțat numele.

Bine.

Vă rog, vă rog!

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Doar o scurtă precizare, doamnă președinte.

Toată lumea vorbește despre depolitizarea sistemului sanitar.

Voiam doar să le reamintesc colegilor că în luna decembrie a anului trecut, aici, împreună, am adoptat, cu o largă majoritate, proiectul de lege pe care l-am inițiat, în calitate de deputat al Partidului Național Liberal, și care introducea acea interdicție. Deci, practic, nu poți face parte din conducerea unui partid politic și să te duci să dai concurs pentru un spital, pentru casa de sănătate și așa mai departe.

Deci, din acest punct de vedere, foarte mulți vorbesc despre depolitizare, noi am pus mâna pe pix, am venit cu un proiect de lege, dumneavoastră l-ați votat.

Prin urmare, stimați colegi, nu mai avem această problemă, trebuie doar să fim foarte atenți, să le respectăm! Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul deputat Buicu.

Vă rog, aveți cuvântul, a doua intervenție.

## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Domnul deputat este parlamentar al României, în primul și în primul rând, poate că membru al PNL, acum...

Poate că la un moment dat nu veți mai face parte din PNL!

Referitor la depolitizarea despre care se vorbea, nu știu în ce calitate vorbește domnul deputat. O fi dat dânsul drumul la depolitizare, o fi semnat vreun ordin?! Pentru că – și acum dacă tot mi-au dat această posibilitate – trebuie să vă spun un lucru. Concursul organizat pentru Institutul Național de Sănătate Publică din România cuprinde...

sau cuprindea... niște condiții care trebuiau să fie îndeplinite de către cei care doreau să se înscrie la concurs. Brusc, au fost modificate aceste condiții și aduse – condițiile – la nivelul unei persoane care a fost secretar de stat al lui Vlad Voiculescu în 2016.

Așa că nu mai mințiți!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Da.

Vă mulțumesc.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative, care rămâne la votul final.

Înainte de a trece la punctul 2 de pe ordinea de zi, aș vrea să rog chestorii să atenționeze colegii care nu poartă mască și se află aici, în sala de plen, să se conformeze regulilor. Dacă nu, să părăsească sala, până își revizuiesc comportamentul!

Sunt doi colegi în spate, îi văd de aici.

## **O voce de la PSD:**

Să-i spuneți lui Voiculescu!

Ia vezi, că era prin sală Voiculescu!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Colegii chestori, vă rog.

Sau poate colegii deputați doresc să-și pună masca pe față, așa cum ar trebui să se comporte aici, în Cameră, din respect față de ceilalți colegi.

Domnule coleg, dacă puteți să vă puneți masca? S-o purtați în mod corect, vă rog!

Domnule deputat Ghiță, cu dumneavoastră vorbesc!

## **Domnul Daniel-Florin Ghiță**

_**:**_

Dar nu pot s-o port!

## **O voce de la PSD:**

Te mănâncă pielea!

Are alergie.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Colegi,

Înainte să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, aș vrea să respectăm regulile, înainte de orice.

Deci vă rog să purtați masca așa cum se cuvine!

Avem un coleg chestor care poate să-l atenționeze pe domnul Ghiță?

## **O voce de la PSD:**

Un chestor de la voi!

Trimite unul de la voi!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule lider de grup, vreți să ne comunicați ceva? Nu.

În regulă.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 33/2016.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Andrei Lupu, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

## **Domnul Ilie Toma**

**:**

V-ați făcut de minune!

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Dumneavoastră v-ați făcut de minune, pentru că nu reușiți să vă convingeți colegii să respecte regulile!

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Prezintă raportul!

Vă rog, prezentați raportul.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Masca! Pune masca!

Când vorbim, avem excepție.

Camera Deputaților este Camera decizională.

## **Voci de la PSD:**

Masca!

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Senatul a respins propunerea legislativă.

## **Voci de la PSD:**

Pune masca! Pune masca!

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis 3 puncte de vedere, în 2016, 2017 și 2020, prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 218–222 din Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul înăspririi regimului sancționator contra libertății și integrității sexuale.

S-a constatat că nu...

În cadrul dezbaterilor...

În cadrul dezbaterilor din Comisia juridică, s-a constatat că nu mărirea exagerată a pedepselor este instrumentul optim pentru combaterea eficientă a infracțiunilor...

## **O voce de la PSD:**

Scoate mâna de sub masă!

Vă rog frumos, stimați colegi!

...ci existența unui sistem sancționator proporțional cu gravitatea faptelor săvârșite, susținut de o aplicare promptă a pedepselor de către organele judiciare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Domnule Simonis Alfred, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Practic, avem o inițiativă prin care se dorește majorarea pedepselor pentru infracțiunile cu pedofilie, o inițiativă lăudabilă, de altfel. Suntem unul dintre statele în care acest tip de infracțiuni are una din cele mai mici pedepse. Și este adevărat că pe alte tipuri de infracțiuni avem pedepse foarte mari.

Am citit, am ascultat cu atenție ceea ce spunea colegul nostru, când a citit raportul. Ni se spune aici că în urma dezbaterilor s-a constatat că în materia dreptului penal nu e necesară neapărat majorarea pedepselor, ci combaterea eficientă a infracțiunilor, existența unui sistem sancționator și așa mai departe.

Pot înțelege lucrul acesta, pot înțelege argumentele colegilor din Comisia juridică, și anume faptul că poate infracțiunile pe Codul penal sau majorările, respectiv diminuările de pedepse ar trebui discutate în ansamblu, și nu individual, pe tipuri de infracțiuni, însă cred că, dacă ne grăbim să respingem această inițiativă, putem da în societate mesajul că nu ne dorim majorarea pedepselor pentru pedofili, lucru care este extrem de periculos.

Prin urmare, v-aș propune retrimiterea la comisie a acestei inițiative și eventual să venim cu ea, cu raport de respingere, după ce vom dezbate modificările legilor justiției, modificarea Codului penal și Codului de procedură penală, după ce vom regla ce mai e de reglat pe Codul penal.

Altfel, vă asumați, stimați colegi ai coaliției de guvernare, poate eronat, e adevărat, vă asumați ca în societate să se creeze impresia că Parlamentul astăzi nu a fost de acord cu majorarea pedepselor pentru pedofili, ceea ce este foarte periculos!

Prin urmare, solicit retrimiterea, două săptămâni, la comisie.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

În regulă.

Înțeleg că nu aveți acordul liderilor de grup.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Ba da. Suntem de acord.

Îl aveți, da? În regulă.

Atunci, retrimitem și acest proiect de lege comisiei pentru două săptămâni.

Continuăm cu punctul 4 de pe ordinea de zi.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul publicprivat; PL-x 137/2018.

Proiectul de lege se află în procedură de urgență. Dacă din partea inițiatorului este cineva? Nu.

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, Comisia pentru industrii, domnul președinte Bende Sándor, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Consiliul Economic și Social avizează favorabil.

Guvernul României nu susține adoptarea ordonanței de urgență.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința online din data de 2 iunie 2020.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat proiectul de lege în ședința desfășurată în sistem mixt în data de 11 martie 2021.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă puteți să propuneți și un timp afectat dezbaterilor, deoarece se află în procedură de urgență proiectul de lege.

Propun două minute, doamnă președinte.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc.

Atunci,

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să intervină?

Domnule deputat Botez, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Parteneriatul public-privat a fost tratat superficial de guvernările de până acum, iar ca drept dovadă stă faptul că nu avem niciun parteneriat public-privat semnat până acum.

Este foarte important să reglementăm la un moment dat foarte bine acest domeniu, pentru că, până acum, a fost reglementat prin ordonanțe de urgență și nu a reușit să atragă niciun partener privat pentru a livra bunuri publice, servicii publice către cetățeni.

De mulți ani, de când se reglementează, nu am reușit și cred că motivul este că nu am reușit să facem dezbateri, aici, în Parlament.

Dacă vom reuși să facem o dezbatere reală cu partenerii pe care vrem să-i atragem ca investitori, cred că atunci vom avea șanse.

Pentru că noi, ca țară, reușim. Avem fonduri guvernamentale pe care le folosim pentru investiții, avem fonduri europene. Dar nu reușim să atragem și partenerii privați, și banii privați pentru a livra bunuri și servicii către cetățeni.

Și acest element de legislație, parteneriatul public-privat, ar fi un element-cheie, mai ales în aceste momente în care avem nevoie cât mai mare de investiții.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale, așa că trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu sunt.

Dacă de la 1 la 10 sunt intervenții? Nu.

De la 10 la 20? Nu.

De la 20 la 30? Nu sunt.

De la 30 la 43? Nu sunt.

În consecință, proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Propunerea legislativă privind completarea Legii

nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 190/2017.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul doamna deputat Oana Murariu, pentru prezentarea raportului, Comisia juridică.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul României a transmis două puncte de vedere, în 2017 și în 2020, prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea cu un nou alineat a art. 397 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal în sensul incriminării întreprinderii de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestui proiect, care rămâne la votul final.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal; Pl-x 574/2015.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Mihai-Alexandru Badea, președintele Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului, vă rog.

## Pl-x 574/2015.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Senatul a respins inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României a transmis 4 puncte de vedere, în anii 2015, 2016, 2017 și 2020, prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Obiectul de reglementare constă în completarea cu un nou alineat a art. 397 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal în sensul incriminării întreprinderii de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că intervențiile pe Codul penal și pe Codul de procedură penală trebuie să se facă în mod structurat, coerent și să corespundă politicilor penale și procesual penale. De asemenea, s-a constatat că o serie importantă din reglementările propuse nu sunt necesare, iar altele ar trebui să răspundă exigențelor privind predictibilitatea.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Trecem la dezbateri generale. Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Și acest proiect de lege are raport de respingere și rămâne la votul final.

7. Proiectul de lege pentru modificarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic; PL-x 377/2019. Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru agricultură, are cuvântul domnul deputat George Stângă, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, transmis cu adresa PL-x 377/2019.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în forma inițială, în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea părții introductive a art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit proiectului, tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini fără drept de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră din afara acestuia ar urma să nu constituie infracțiune silvică în cazul arborilor, puieților sau lăstarilor din plantațiile silvico-pomicole din exploatațiile agricole.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea art. 107 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic. Este fundamental modificat acest articol, ca urmare a Legii nr. 197/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008, iar potrivit obiectului de reglementare al proiectului de lege mai sus menționat acesta este caduc.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 91 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Vă reamintesc că și acest proiect are raport de respingere și rămâne la votul final.

8. Proiectul de lege privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza posesiei înregistrate în registrul agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate; PL-x 594/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, Comisia pentru agricultură?

Îi dau cuvântul reprezentantului, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog.

## PL-x 594/2019.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza posesiei înregistrate în registrul agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 21 octombrie 2019.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară, în baza posesiei înregistrate în registrul agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege privind intabularea dreptului de proprietate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în baza posesiei înregistrate în registrul agricol sau a procesului-verbal de punere în posesie în urma reconstituirii dreptului de proprietate, pentru a se evita paralelismul legislativ, nerespectându-se astfel dispozițiile art. 13, art. 14 și art. 16 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Și acest proiect are raport de respingere și rămâne la votul final. 9. Reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 772 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.313 din 30 decembrie 2020; Pl-x 70/2020/2020.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru drepturile omului, are cuvântul domnul deputat Cătălin Manea, pentru citirea raportului comun.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Pl-x 70/2020.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului

În conformitate cu prevederile art. 135 și art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru constituționalitate și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au fost sesizate cu reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului, aflată în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 772 din 2020.

Această lege, adoptată de Parlamentul României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României în data de 6 iulie 2020. Președintele României a transmis în data de 24 iulie 2020 o sesizare de neconstituționalitate referitoare la prevederile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului. Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 772 din 22 octombrie 2020, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului este neconstituțională în ansamblul său.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul domnului Gheorghe Andrei-Daniel, din partea Grupului PNL.

Vă rog, două minute.

Vă mulțumesc frumos. Stimați colegi,

Acest act normativ îndeplinește acele criterii, să le spunem, ale unor legi pe care le-am văzut propuse de majoritatea PSD în mandatul trecut și care s-au născut talent și au murit speranță.

Or, inițiativa cu privire la Institutul Român pentru Drepturile Omului a pornit de la niște premise corecte, dar s-a dovedit a fi foarte prost aplicată. Și, ca orice inițiativă legislativă care nu reușește să se rupă de contextul formelor fără fond, a eșuat deplin în neconstituționalism.

Poate că era o intenție bună, poate că se dorea a fi o sinecură de partid, poate că, pur și simplu, proiectul a fost depus la întâmplare și în grabă, dar ceea ce am putut observa în decizia luată de Curtea Constituțională a României reprezintă un simptom pentru ceea ce înseamnă procesul de legiferare în România și ceea ce înseamnă calitatea actului legislativ în acest Parlament.

O lege declarată neconstituțională de sus până jos, o lege în care vedem contradicții și paralelisme legislative foarte flagrante și de multe ori redundante, îmi permit a spune, și o lege care, paradoxal, fără să-și propună acest lucru, a încălcat până și principiul separării puterilor în stat.

Așadar, concluzia este una evidentă – PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative.

Dar, pe lângă acest aspect, stimați colegi, trebuie să avem mare grijă față de ceea ce înseamnă calitatea actului legislativ.

Pentru că un act legislativ de calitate înseamnă respect pentru România și respect pentru românii care ne-au trimis aici, în Parlament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Iulian Bulai, de la Grupul USR PLUS. Vă rog.

Vă mulțumesc mult, doamnă președinte.

Nu puteam să fiu mai mult de acord vreodată cu cele spuse de colegul meu Daniel Gheorghe decât am fost acum. Total de acord!

O problemă este pe formă, care a fost declarată neconstituțională, o altă problemă este pe fond.

Fondul acestei discuții este o instituție profund disfuncțională, care nu-și justifică existența, care reprezintă o sinecură de partid, care nu face cercetare pe drepturile omului, care nu se sesizează cu privire la abuzurile față de drepturile omului, care, anul trecut, în timp de pandemie, când au fost încălcate anumite drepturi ale omului, n-a emis niciun raport care să îi legitimeze mai departe existența, acestei instituții i se acorda o salarizare egală cu a altor funcționari publici cu care trebuia să fie asimilată. Este greșit.

Această instituție, la fel ca multe alte instituții care nu se justifică, trebuie să dispară, pentru că în 30 de ani nu și-a câștigat dreptul de a exista.

În România avem 5 instituții care apără drepturile omului. Unele funcționează, unele nu funcționează deloc, altele doar există, fără niciun fel de activitate cu plusvaloare. IRDO se încadrează în această categorie.

Și sper ca Parlamentul acesta, după 30 de ani de lipsă a unor evidențe clare cu privire la justificarea existenței, să ia act de această dorință, sper eu, unanimă, de desființare a acestei sinecuri.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 597/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Dacă din partea comisiei sesizate în fond avem un reprezentant?

Da, domnul deputat Bogdan-Iulian Huțucă, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Vă rog, aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului suplimentar.

Vă mulțumesc.

Raport suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Prin proiectul de lege se propun următoarele modificări la nivelul cotelor de TVA: reducerea cotei standard de TVA de la 19% la 16%, aplicarea unei cote reduse de TVA de 9% pentru livrarea de băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice destinate consumului uman, și aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru produse alimentare destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau a înlocui alimentele.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 291 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deoarece măsurile propuse nu se încadrează în prevederile Legii responsabilității fiscalbugetare nr. 69/2010.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

La dezbateri generale, îi dau cuvântul domnului FlorinClaudiu Roman, din partea Grupului PNL.

Vă rog, două minute aveți la dispoziție.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Atunci când am inițiat acest proiect de lege am plecat de la un principiu liberal simplu, și anume că întotdeauna am

avut o mai bună colectare când am avut un nivel de impozitare mai scăzut.

Cred cu convingere că cea mai bună măsură luată de un Guvern de dreapta în România a fost cota unică de impozitare.

Și cifrele oficiale ne arată că atunci când am avut impozite reduse, biruri reduse, am avut o mai bună colectare și o ieșire la suprafață a evaziunii din zona gri.

Din păcate, acest proiect a fost judecat politic. Foarte multă vreme a fost purtat cu raport de adoptare, cu raport de respingere și așa se face că, pe tehnică legislativă, termenul de 1 ianuarie 2020, stabilit inițial în textul legii, este depășit, evident.

Prin urmare, din punctul de vedere al tehnicii legislative, proiectul sigur că a devenit caduc. Însă, între timp, ne-am lovit și de ceea ce nu ne-am dorit, cu siguranță, niciunul în țara asta, nici în lume – să fim loviți de pandemie și de criza sanitară.

Eu cred că aveam două posibilități – fie să prorogăm termenul de aplicare pentru a oferi predictibilitate, fie să revenim cu un nou proiect de lege.

Iar în momentul în care nu vom mai avea pandemie în România și va trebui să ne concentrăm și pe ceea ce înseamnă o mai bună colectare, în calitate de inițiator, o să revin asupra acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Simonis Alfred, din partea Grupului PSD. Vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Da, e foarte frumos să ai principii liberale, de dreapta, și întotdeauna în România TVA-ul să fie scăzut de stânga, de PSD.

Voi ați făcut numai să creșteți TVA-ul, de fiecare dată. Interesant este că această inițiativă, care se intitulează „Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 291”, are următorul obiect de reglementare – și s-a spus și mai devreme: reducerea cotei de TVA de la 19% la 16%, pentru unele produse la 9% și pentru alte produse alimentare la 5%.

Înțeleg că nu mai susțineți această inițiativă, care a fost semnată, la data aceea, de domnul Florin Roman, domnul Neagu Nicolae, domnul Andronache Gabriel, deci fostul și actualul lider al PNL, domnul Moldovan Sorin și domnul Heiuș Lucian, actual ministru secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Interesant este – am înțeles argumentația – că avem o criză economică și că nu se mai potrivește această inițiativă.

Dar eu am să vă citez din expunerea de motive. Și spuneți așa: „În scopul creșterii conformării fiscale voluntare, precum și pentru stimularea consumului din producția internă, prezenta propunere legislativă aduce următoarele modificări...” și le spune mai departe.

Dacă luăm în calcul efectele de runda a doua pe termen lung pe care le vor produce aceste măsuri – creșterea conformării fiscale și așa mai departe –, atunci „...anticipăm chiar o creștere a veniturilor pe termen lung și mediu...”. „Mai mult decât atât, măsurile vor avea un impact macroeconomic important asupra ofertei interne, în condițiile în care producătorii autohtoni de alimente vor deveni mai competitivi.”

Păi, eu nu mai înțeleg, când ne mințeați? Când făceați expunerea de motive și ne spuneați că, dacă reducem cota de TVA, vin bani în plus la buget sau acum, când ne spuneți că avem criză și nu ne putem permite această decizie, această măsură?

Interesant mai este altceva – și cu asta închei.

Vă rog să concluzionați.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Foarte atentă sunteți cu timpul, doamnă președinte! Am să concluzionez.

Interesant este că, dintre cei 5 inițiatori, unul a rămas consecvent, și anume domnul Roman, care a propus 3 amendamente.

Interesant este, de asemenea, faptul că, alături de dânsul, și domnul Huțucă, președintele Comisiei de buget, finanțe din Camera Deputaților, susține aceste amendamente.

Și, atunci, dacă șeful Bugetului din Cameră, dacă doriți...

„ministrul finanțelor” al Camerei Deputaților, susține intrarea în vigoare a acestei inițiative de la 1 ianuarie 2022, eu, în numele Grupului PSD, vă spun că susținem aceste amendamente și putem – pentru că a devenit caducă, așa cum spunea domnul Roman – să facem ca această inițiativă să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

Și sper că dumneavoastră, cei de la PNL, USR, alături de cei de la PSD, veți vota aceste amendamente și facem în așa fel încât, cu câteva luni înainte, mediul de afaceri, mediul economic să știe că de la 1 ianuarie 2022 cota de TVA va fi de 16%.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Altfel, ați fost doar populiști și demagogi în campania electorală.

Mulțumesc.

Domnul Florin Roman, vă rog, a doua intervenție și ultima.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Doar un scurt drept la replică, doamnă președinte.

Stimate coleg, dacă e să vorbim despre consecvență, ați votat raport de adoptare în prima fază și ați votat „abținere” la ultimul vot pe raport în Comisia pentru buget, finanțe. Apropo de consecvență!

Eu mă așteptam de la dumneavoastră, sincer, să faceți o propunere de retrimitere la comisie; și atunci chiar credeam că vă doriți cu adevărat acest proiect.

Având în vedere că n-ați făcut această solicitare procedurală, rămân la impresia că ați confundat prezența la microfon cu ora de declarații politice.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Drept la replică, foarte scurt.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

V-a pronunțat numele?

**Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Da.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Eu n-am auzit.

**Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Era clar cu cine vorbește. Foarte scurt.

10 secunde, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Doamnă președinte, Domnule fost lider de grup,

Potrivit regulamentului, dacă un amendament este adoptat la o inițiativă care are respingere, se întoarce la comisie.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Mulțumesc.

În continuare, îi dau cuvântul doamnei deputat Viorica Sandu, din partea Grupului PSD.

Vă rog, două minute, nu mai mult.

## **Doamna Viorica Sandu:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Cred că suntem singura țară din lume în care unele partide politice nu-și mai votează propriile proiecte depuse în Parlament.

Așa cum USR PLUS a fugit din plen când s-a dezbătut Legea „Fără penali în funcții publice”, astăzi PNL nu vrea să-și asume scăderea TVA de la 19% la 16%.

Și nu e singurul exemplu.

Să ne amintim că la fel s-a întâmplat și în cazul majorării alocațiilor pentru copii.

Din păcate, a devenit un obicei al celor de la putere să uite promisiunile făcute, atunci, în opoziție, dar și în campania electorală.

La fel ca întotdeauna, Partidul Social Democrat are în vedere bunăstarea românilor, iar prin toate proiectele noastre încercăm să le oferim un trai mai bun.

Scăderea TVA de la 19% la 16% este o măsură care va stimula conformarea fiscal voluntară și va diminua frauda fiscală, ducând la creșterea încasărilor la bugetul de stat.

De asemenea, reprezintă o gură de aer pentru mediul de afaceri lovit grav de criza sanitară și economică.

În același timp, proiectul va genera o scădere a prețurilor multor categorii de produse și servicii, iar aceasta va fi, bineînțeles, în beneficiul românilor și mai ales al românilor cărora ați refuzat să le majorați veniturile.

Stimate colege, stimați colegi de la PNL, USR PLUS și UDMR, dumneavoastră cunoașteți prea bine toate aceste avantaje, doar este un proiect de dreapta, pe care dumneavoastră l-ați susținut ani la rând.

Ieșirea din criză nu se poate realiza doar prin împovărarea cetățenilor cu taxe și impozite mărite.

Așa că mă aștept să demonstrați constanță, viziune și solidaritate cu românii în aceste vremuri grele, în plină pandemie de coronavirus.

Vă rog să conchideți, doamnă deputat.

## **Doamna Viorica Sandu:**

PSD se opune respingerii legii inițiate de dumneavoastră și susține scăderea TVA la 16%.

Și sper că, din respect pentru cetățenii români, care v-au crezut și v-au votat pentru promisiunile din campania electorală, veți proceda și dumneavoastră la fel.

Vă mulțumesc.

Da, sigur că da, dar...

Păi, hai că vă citesc eu...

Domnul Andronache a cerut o intervenție pe procedură...

Da.

Știți și dumneavoastră...

Dacă mi-ați dat cuvântul mie...

...se dă întâietate...

Da.

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat Ionuț Moșteanu, vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**

Să restabilim un pic adevărul.

Proiectul „Fără penali în funcții publice” a fost un proiect pornit din stradă, susținut cu toată puterea de USR și PLUS.

Sunt un milion de oameni care au spus că penalii nu trebuie să mai ajungă în funcții publice.

Acest proiect s-a născut în societate, după ce dumneavoastră, conduși de șeful dumneavoastră penal, pe vremea aceea, Liviu Dragnea, în loc să guvernați țara, într-un moment în care n-aveam nicio pandemie...

, vă ocupați cu modificarea legilor, pentru a vă scăpa penalii de pușcărie.

Acest proiect va deveni literă de constituție imediat cum vom putea veni cu toții la vot, în siguranță, la un referendum.

Doamnă președinte...

...intervențiilor...

Dacă mi-ați dat cuvântul mie...

...pe procedură.

V-am dat și dumneavoastră, în trecut, cuvântul pe procedură înaintea colegilor.

Da, dar nu m-ați făcut niciodată prioritar pe procedură. OK, îl lăsăm pe domnul Andronache.

Dar să ne zică articolul unde scrie că numai inițiatorul poate să facă referire la...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Da.

Mulțumesc.

Nu mai sunt amendamente.

Proiectul rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Doriți să le susțineți?

Vă rog.

Vă rog,

Procedură, domnul Andronache.

Păi, mi-ai dat mie înainte, cum domnul Andronache?

Dorește să intervină pe procedură.

Eu cerusem cuvântul înainte, tot pe procedură. Să citesc o retrimitere.

Sigur, asta o să-i și cer domnului Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Da.

Mulțumesc, doamnă președinte. Este evident că din textele regulamentului...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Ce e evident? Vreau să văd articolul.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

Amendamentele pot fi susținute de inițiatorul amendamentului.

Domnul Simonis nu este inițiator al amendamentului.

Nu este un amendament admis... să fie amendament al comisiei, ci este amendament respins.

Dacă nu se susțin de inițiator, ele nu pot fi supuse votului – în mod evident, lucrul acesta.

Mulțumesc. ## **Domnul Alfred-Robert Simonis**

**:**

Hai că vă citesc eu din regulament, atunci, ca să...!

Mulțumesc și eu.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Domnule Andronache, nu prea înțeleg de ce săptămâna trecută mă rugați să nu

Nu face referire nicăieri acest articol la inițiator.

Prin urmare – aveți majoritate, respingeți prin vot, nu printr-un abuz, vă rog frumos –, supun votului nr. crt. 1 la alin. (1)...

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule Simonis, eu

Da, da, vă rog să supuneți votului!

Dumneavoastră propuneți supunerea la vot!

În sensul acesta, doamnă președinte... Dar, pentru acuratețe, aveți dreptate!

Vă mulțumesc.

Vă solicit să supuneți votului amendamentul respins de la nr. crt. 1.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Domnule Simonis, sunteți doamna președinte mai nou sau...?

Vă rog, o intervenție pe procedură, domnul deputat Andronache.

## **Domnul Gabriel Andronache:**

## Mulțumesc.

În mod evident, regulamentul spune că pot fi puse în discuție de către deputați amendamentele admise sau respinse.

Cu privire la procedura de vot, doamnă președinte, dumneavoastră decideți.

Repet, este împământenită procedura că se

Vă mulțumesc mult.

Vă rog.

Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Nu e nicăieri prevăzut în regulament că doar inițiatorii pot să ceară supunerea la vot a unui amendament respins.

Ar fi și absurd ca întreg Parlamentul să nu poată modifica ceva, dacă dorește, pentru că inițiatorul lipsește. E chiar o absurditate!

Prin urmare, vă rog să supuneți votului amendamentul domnilor Bogdan Huțucă și Florin Roman de la nr. crt. 1.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Solicit liderilor de grup să vină la consultări. Vă rog.

Îi dau cuvântul liderului PSD, domnul Alfred Simonis. Vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În urma discuțiilor cu ceilalți lideri ai grupurilor parlamentare, pe care sper să-i conving până săptămâna viitoare ca în comisie să voteze această inițiativă, cu amendamentele domnilor Roman și Huțucă, vă propun retrimiterea pentru două săptămâni la comisie.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Bine. Vă mulțumesc.

## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Avem consens!

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

## Da.

Cu 190 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere și doi colegi care nu votează, proiectul de lege este retrimis comisiei pentru două săptămâni.

11. Reexaminarea Legii privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019; Pl-x 104/2019/2020.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru administrație, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru constituționalitate, îi dau cuvântul domnului deputat Ringo Dămureanu, pentru prezentarea raportului comun. Vă rog, aveți cuvântul.

## Pl-x 104/2019/2020.

Raport comun asupra Legii privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate

În temeiul dispozițiilor art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru constituționalitate, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Legea privind transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Fluviale” – SA Giurgiu în domeniul public al comunei Cetate, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, trimisă cu adresa Pl-x 104/2019/2020.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 26 iunie 2019. În data de 6 iulie 2020 a fost trimisă Președintelui României pentru promulgare.

Președintele României a formulat în data de 25 iulie 2019 sesizare de neconstituționalitate asupra legii trimise la promulgare.

Ca urmare a sesizării de neconstituționalitate, Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 537 din 25 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, prin care admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că prevederile legii sunt neconstituționale în ansamblul lor.

Legea trimisă la promulgare avea ca obiect de reglementare transmiterea unor imobile aferente infrastructurii portuare din domeniul public al statului în domeniul public al comunei Cetate.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins legea aflată în procedură de reexaminare în ședința din 23 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiilor au dezbătut legea supusă reexaminării în ședințe separate.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină? Nu.

Legea rămâne la votul final cu raport de respingere.

12. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011; Pl-x 463/2017/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Legii pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României; Pl-x 463/2017/2019

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa Pl-x 463 din 11 noiembrie 2019, Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Legea pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, aflată în procedură de reexaminare, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Legea are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 în sensul introducerii unor noi dispoziții referitoare la organizarea orarelor de activități psihomotrice și, respectiv, a celor de educație fizică și sport pentru elevii din învățământul antepreșcolar și primar.

Astfel, prin noua reglementare se precizează că elevii din unitățile de educație timpurie antepreșcolară vor beneficia de două ore de astfel de activități pe săptămână, iar pentru învățământul primar, în situația în care orele de educație fizică nu pot fi predate de cadre didactice de specialitate, acestea să fie predate de către profesorii pentru învățământul primar.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Inițial, în urma dezbaterilor, în ședințele din 6, 13 și 20 martie 2018, Comisia pentru învățământ a propus respingerea propunerii legislative.

Legea a fost respinsă de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, în data de 28 martie 2018.

În data de 23 septembrie 2019, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea.

- Legea a fost transmisă spre promulgare pe data de

- 7 octombrie 2019.

În data de 28 octombrie 2019, Președintele României a

transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii. Comisia a analizat atât cuprinsul cererii de reexaminare, cât și forma legii transmise de Senat spre promulgare, în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

13. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1[1] ) al art. 67[1] din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului; PL-x 64/2021.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Da. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Domnul Neață, da?

Da.

Vă rog.

După cum știți cu toții, în cadrul sporturilor de echipă au apărut în ultima perioadă de timp noi ocupații, precum team-managerul, organizatorul de competiții, președintele de club. Aceste funcții sunt obligatorii în anumite situații și mai ales în cazul echipelor angrenate în sporturile de performanță internaționale. Și dau aici exemplul licențierii în cadrul Ligii de handbal, în cadrul echipelor care participă la competițiile internaționale.

Se dorește modificarea legii, astfel încât acestor funcții obligatorii să li se poată întocmi contract de activitate sportivă, așa cum de altfel întâlnim și în marile cluburi din Europa, către care ne uităm și noi.

Știm cu toții că în ultima perioadă de timp sportul, mai ales cel de echipă, este într-un declin continuu. De aceea, pentru a sprijin sportul și pentru a le acorda această posibilitate de a angaja pe bază de contract de activitate sportivă anumite funcții și de a le ocupa cu oameni competenți, oameni care să ducă sportul acolo unde era odată și sportul românesc, am propus modificarea legii.

Comisia pentru tineret și sport, tocmai aceea care cred că ar fi trebuit să aprobe această propunere de modificare legislativă, a respins și propune respingerea proiectului.

Întrucât consider că acest proiect de lege este unul favorabil și unul dorit de întreaga activitate sportivă de echipă, și în acest sens știu că au fost trimise adrese cel puțin de la una dintre federațiile specifice...

Vă rog să concluzionați!

...la Comisia de muncă, îl rog pe liderul de grup să propună retrimiterea acestui proiect de lege comisiei, pentru aprofundarea sa și, sper eu, pentru un vot favorabil.

Domnule lider de grup, cereți retrimiterea la comisie? Vă rog.

Cred că e un subiect destul de important ca să nu ne grăbim cu el!

Îl retrimitem comisiei, îl mai analizăm acolo și, dacă soluția cea mai bună este respingerea, aia e!

Dar haideți să nu mergem pe repede-nainte! Înțeleg că nici impact bugetar nu are. Se creează posibilitatea de a se face acele contracte.

Aveți acordul liderilor de grup?

Nu știu. Întrebăm acum. Cer două săptămâni retrimitere.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Liderii de grup, aveți acord pe asta?

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Nu.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Nu.

Atunci,

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret și sport, pentru citirea raportului.

Pe scurt, vă rog, dacă puteți să prezentați raportul?

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea alin. (1[1] ) al art. 67[1] din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului

Prin adresa Biroului permanent, Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată, în vederea examinării și întocmirii unui raport, cu Proiectul de lege pentru modificarea alin. (1[1] ) al art. 67[1] din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului; PL-x 64/2021.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condițiile art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, republicată.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă, prin prezența fizică și online, în ședința din 16 martie 2021.

La ședința comisiei au participat 11 deputați, din cei 12 membri.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport a hotărât, cu majoritate de voturi – 6 voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere –, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea alin. (1[1] ) al art. 67[1] din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului – PL-x 64/2021 –, pentru următoarele argumente: nu este corect ca aplicabilitatea dispozițiilor art. 67[1] alin. (1[1] ) să fie extinse la categoriile de persoane care contribuie la realizarea activității sportive, dacă nu au legătură directă cu realizarea acesteia; obiectul prezentului proiect de lege, în speță alin. (1[1] ) al art. 67[1] din Legea nr. 69/2000, va fi reglementat printr-un proiect de lege ulterior, care se află deja în dezbatere la Comisia pentru tineret și sport.

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 a Codului fiscal; Pl-x 245/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Bogdan-Iulian Huțucă, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Aveți cuvântul, pentru prezentarea raportului. Pe scurt, vă rog.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015 a Codului fiscal

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri care să conducă la eliminarea operațiunilor comerciale nefiscalizate cu autovehicule second-hand, achiziționate în spațiul intracomunitar și revândute în România, și prevede ca autovehiculele second-hand achiziționate din afara țării să poată fi revândute în România doar de către persoanele juridice, urmând ca persoanele fizice să poată achiziționa un singur autovehicul second-hand, o dată la doi ani, pentru folosință proprie.

În urma examinării propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea acesteia, deoarece modificările propuse la alin. (5) nu sunt în conformitate cu legislația europeană în domeniul TVA, iar prevederea propusă la alin. (6) nu are caracter fiscal și, prin interdicțiile impuse la acest articol, cu privire la dobândirea dreptului de proprietate și la comercializarea anumitor bunuri, se încalcă dispozițiile art. 44, referitoare la dreptul de proprietate privată, precum și prevederile art. 45, „Libertatea economică”, dar și ale art. 135 alin. (2) lit. a), „libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”, din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Continuăm cu domnul Pecingină Gheorghe, de la Grupul PNL. Aveți cuvântul în cadrul dezbaterilor generale, două minute.

Vă rog să vă încadrați în timp.

Proprietatea sau dreptul de proprietate este un drept sfânt, chiar dacă vorbim despre bunuri imobile sau despre bunuri mobile.

Limitarea dreptului de proprietate, prin orice act, contravine Constituției, art. 44 din Constituție.

Pe cale de consecință, dincolo de aspectele sesizate de reprezentanții comisiilor, consider că aceste prevederi încalcă dreptul de proprietate, repet, un drept sfânt.

Pe cale de consecință, solicit respingerea acestui proiect. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 15 de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice; Pl-x 189/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii și Comisia juridică, îi dau cuvântul domnului Bende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 25 martie 2019.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat propunerea legislativă în ședința din 9 aprilie 2019.

Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 18 februarie 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Domnul Alfred Simonis, Grupul PSD.

Vă rog, aveți cuvântul pentru două minute.

Chiar mai puțin!

Foarte bine!

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Asistăm la o nouă inițiativă a Partidului Național Liberal, din urmă cu 2-3 ani de zile, chiar ministrul de interne este principalul inițiator al acestei propuneri, și anume încearcă majorarea salariilor din domeniul construcțiilor. Și am să vă citesc din expunerea de motive din nou: „O astfel de măsură de susținere a sectorului de construcții din România ar reprezenta o gură de oxigen pentru sectorul economic vital, unde deficitul de personal este de aproximativ 650.000 de persoane. Totodată, nerezolvarea urgentă a acestei probleme va crea o vulnerabilitate pentru România, în perspectiva următorilor 10 ani”, ne spuneau domnul Bode și încă 41 de parlamentari ai Partidului Național Liberal, având în vedere investițiile majore în infrastructură din România.

Vă reamintesc că între timp vine și PNDR-ul acela – sperăm să vină – și cred că nu vreți să creați vulnerabilități României pentru următorii 10 ani!

Prin urmare, stimați colegi liberali, măcar dumneavoastră poate acceptați retrimiterea la comisie a acestei inițiative, să mai discutăm despre ea, altfel să ne spuneți din nou când ați greșit – atunci sau acum?

Două săptămâni.

este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1), lit. b) și e), nemaifiind necesară depunerea jurământului de credință.

Guvernul României nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât consideră că „reglementarea propusă dublează dispozițiile art. 10 din forma în vigoare a Legii cetățeniei române”, precum și faptul că acordarea cetățeniei române la cerere implică asumarea obligatorie a unei declarații de loialitate față de statul român din partea fiecărui solicitant. Renunțarea la un aspect al procedurii strict în anumite circumstanțe, respectiv instituirea unei norme derogatorii de la obligativitatea depunerii jurământului de credință față de țară, ar genera o abordare discriminatorie a României în procedura de acordare a cetățeniei, contrară dispozițiilor art. 5 din Convenția europeană asupra cetățeniei.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Trecem la dezbateri generale.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, această propunere legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu PL-x 380/2019.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, propunerea rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991; Pl-x 221/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, îi dau cuvântul domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, pentru prezentarea raportului.

Vă rog. Pe scurt, dacă se poate.

## Pl-x 221/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.

Senatul a respins inițiativa legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Obiectul de reglementare este instituirea unei proceduri pentru redobândirea cetățeniei române pentru persoanele care au renunțat la cetățenie „ca urmare a presiunilor și abuzurilor regimului comunist”.

Conform proiectului de act normativ, pentru redobândirea cetățeniei române de către această categorie de persoane

17. Proiectul de lege pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și al art. 32 alin. (1) din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor; PL-x 380/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru industrii, Comisia pentru transporturi, Comisia juridică și Comisia pentru apărare, îi dau cuvântul reprezentantului, pentru prezentarea raportului comun.

Vă rog. Pe scurt.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

PL-x 380/2019 – Proiectul de lege pentru modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice și al art. 32 alin. (1) din Ordonanța nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 118 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, precum și a art. 32 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 în sensul stabilirii competenței judecătoriei în a cărei rază de competență își are domiciliul sau sediul, după caz, contravenientul, pentru soluționarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii. Potrivit proiectului, în situația în care contravenientul nu are domiciliul sau sediul, după caz, pe teritoriul României, plângerea se depune la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar Senatul a adoptat tacit actul normativ în ședința din 16 septembrie 2019.

Cele patru comisii sesizate în fond au examinat proiectul de lege și au hotărât să propună plenului respingerea acestuia, cu amendamentele respinse prevăzute în raportul depus.

În raport cu obiectul și conținutul său, actul normativ aparține legilor ordinare.

Mulțumesc.

Domnule lider de grup,

Domnul Halici, domnul Iancu, domnul Mocioalcă sunt nume ale unor colegi din grupul dumneavoastră parlamentar?! Întreb retoric. Pentru că acest raport este întocmit de colegii dumneavoastră. Ei au propus respingerea acestei propuneri legislative. Și o să mergem pe ceea ce ați propus dumneavoastră în legislatura trecută.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule Simonis.

Mulțumesc și eu. Continuăm cu dezbaterile generale. Îi dau cuvântul domnului Alfred Simonis, de la Grupul PSD. Vă rog, aveți cuvântul două minute.

Mulțumesc.

Mai încerc o dată, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Sper ca măcar de data aceasta să nu votați politic și, dacă doriți, pot să fiu de acord să cereți dumneavoastră retrimiterea. Să vă spun de ce. Pentru că această inițiativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195, în sensul stabilirii competenței judecătoriei în a cărei rază de competență își are domiciliul sau sediul, după caz, contravenientul.

Cu alte cuvinte, dacă faci o plimbare cu mașina până la Suceava și ești din Timișoara și ți se ia permisul în Suceava, va trebui ca la fiecare termen al procesului pe care-l intentezi pentru a contesta acea măsură, pentru fiecare etapă, să faci deplasarea la Suceava, cu martori, dacă ai avut, de trei, patru, cinci, șase ori, în decursul unui an sau doi, până când se finalizează cauza.

Inițiatorii își doreau ca, dacă ai domiciliul în Timișoara, să poți contesta acea sancțiune în Timișoara și să se judece acolo, poliției fiindu-i mult mai ușor să transmită informațiile, eventualele filmări video și, eu știu?, chiar și juriștii având logistică pe întreg teritoriul României. Și, dacă este, poate, prea abruptă o astfel de măsură, putem să stabilim, dacă o retrimitem comisiilor, un termen de intrare în vigoare de 6 luni, de un an, timp în care poliția, MAI să poată performa, să poată să asigure logistica necesară pentru chestiunea aceasta.

Mi se pare de bun-simț să nu plimbăm cetățenii pe întreg teritoriul României pentru a-și judeca, pentru a-și căuta dreptatea în instanță.

Prin urmare, vă rog să nu țineți cont de culoarea politică și să încercăm retrimiterea acestei inițiative pentru două săptămâni comisiilor, timp în care vom putea să corectăm, dacă este ceva de corectat la ea.

Mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc.

Vă rog, procedură, domnule Andronache.

## **Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu**

**:**

Nu ați fost atenți!

Am fost foarte atenți, am văzut cine a dat raportul. Eu, spre deosebire de dumneavoastră, consider că și eu, dar și colegii mei mai greșim, domnule Andronache, să știți!

Pe de altă parte, dacă încercați să criticați decizia colegilor mei și să spuneți după aceea că o susțineți, că mergem pe raportul dat greșit de PSD, nu vă face cinste!

Haideți să găsim soluția împreună, cea mai bună pentru români, dincolo de orgolii, cine a dat raport, cum l-a dat! Cred că asta este ieșirea bună din această situație!

Am înțeles.

Propuneți retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, așa că voi supune votului această cerere din partea dumneavoastră.

Vot, vă rog.

Cu 96 de voturi pentru, 54 de voturi împotrivă și 57 de abțineri, propunerea nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi retrimisă comisiei.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

18. Propunerea legislativă privind activitatea de medicină legală în România; Pl-x 488/2019.

Din partea comisiilor sesizate în fond, îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate și Comisiei juridice, pentru citirea raportului.

Domnul deputat Mihai-Alexandru Badea. Vă rog.

## Pl-x 488/2019.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind activitatea de medicină legală în România.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport preliminar au fost avute în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul negativ al Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul negativ al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, punctul de vedere negativ al Consiliului Superior de Medicină Legală și avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare reorganizarea activității de medicină legală, în sensul liberalizării acesteia și creării unui corp de experți medicolegali independenți.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii sesizate în fond, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Îi dau cuvântul domnului Corneliu Buicu, din partea Grupului PSD, la dezbateri generale.

Vă rog, aveți cuvântul pentru două minute.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vreau să vă amintesc că există în paralel, în afară de acest proiect, pentru care la nivelul Comisiei pentru sănătate am votat împotrivă, adică pentru respingerea proiectului, mai există pe ordinea de zi a Comisiei pentru sănătate alte inițiative de modificare a Legii medicinei legale.

Fac apel la dumneavoastră ca pentru toate propunerile care au venit din partea specialiștilor și care au sesizat corect nevoia de adaptare a legislației pe componenta de medicină legală, dar și de corelare cu Codul de procedură și cu Codul penal să facem câțiva pași înainte, astfel încât modificările să le transformăm în lege.

Repet, la acest proiect, Partidul Social Democrat va vota pentru respingerea proiectului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Continuăm cu domnul Muncaciu Sorin-Titus, de la Grupul parlamentar al AUR, la dezbateri generale. Vă rog, două minute.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Aici ne aflăm în fața unei dileme care opune sistemul anglo-saxon sistemului european.

Dacă luăm în considerare faptul că un cetățean are dreptul la _due process_ , cum zic americanii, adică are dreptul la un proces imparțial, atunci înseamnă că are dreptul și la experți imparțiali.

Prin faptul că la noi în țară sistemul medicinei legale este un sistem ierarhizat, controlat științific, și prin faptul că acest sistem produce numai experți care sunt în sistemul medicolegal din țară, noi avem o problemă și problema aceasta este că este vorba despre un sistem închis. Este un medic legist la 100.000 de cetățeni.

Din păcate, programul de rezidență este blocat și ne aflăm în fața unui sistem care nu permite existența unor specialiști alternativi.

Acum, nu e mai puțin adevărat că sunt oameni care ies la pensie și ar putea să formeze un corp de medici legiști. Dar problema rămâne: atunci când avem de-a face cu un proces în care egalitatea trebuie să persiste între experții procurorilor și experții apărării este absolut necesar să avem un corp de specialiști independenți.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere. Continuăm cu punctul 19 din ordinea de zi.

19. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA; PL-x 479/2019.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul președinte Huțucă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, pe scurt.

## Raport

Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare implementarea unui mecanism de plată defalcată a TVA.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările online au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a proiectului de lege, deoarece Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 275/2017, a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Astfel, inițiativa legislativă a rămas fără obiect. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.

Proiectul de lege rămâne astfel la votul final, cu raport de respingere.

20. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor; PL-x 375/2017.

Inițiator: Guvernul României.

Dacă din partea comisiilor sesizate în fond – Comisia pentru administrație, Comisia pentru drepturile omului și Comisia juridică?

Doamnă deputat Oana Murariu, vă rog, aveți cuvântul pentru prezentarea raportului comun. Pe scurt, vă rog.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 octombrie 2017.

Comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor prevederi din Legea nr. 293/2004, în principal în scopul punerii de acord a reglementării cu Decizia Curții Constituționale nr. 803/2015.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, cele trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea proiectului de lege anterior menționat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, proiectul de lege rămâne la ședința de vot final, cu raport de respingere.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997; Pl-x 296/2013.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru citirea raportului comun.

Comisia juridică?

Avem raportul aici. Dacă doriți, veniți să-l citiți! Pe scurt, vă rog.

Pl-x 296/2013.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, precizează că nu susține adoptarea propunerii legislative.

Obiectul de reglementare este modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și a celor forestiere, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creării cadrului normativ necesar pentru interzicerea exploatării

masei lemnoase de pe terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată până la retrocedarea efectivă a acestora.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind intervenții, propunerea legislativă rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 22 de pe ordinea de zi.

22. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

art. 145 alin. (3) și completarea art. 152 din Codul muncii; PL-x 524/2019.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, îi dau cuvântul doamnei președinte Oana Țoiu, pentru prezentarea raportului pe scurt. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 21 octombrie 2019.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social, al Comisiei pentru învățământ, al Comisiei pentru drepturile omului, precum și avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, întrucât a rămas fără obiect, prin apariția Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ.

Vă mulțumesc frumos.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Nefiind intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

23. Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de bioinginer medical, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Bioinginerilor din România; PL-x 437/2018.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor raportoare, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate și familie, îi dau cuvântul doamnei deputat Oana Țoiu, pentru prezentarea raportului comun. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Vă înaintăm raportul comun asupra Proiectului de lege privind exercitarea profesiei de bioinginer medical, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Bioinginerilor din România, trimis Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie pentru examinare pe fond.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Consiliului Economic și Social, avizul negativ al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei juridice de disciplină și imunități, precum și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru exercitarea profesiei de bioinginer medical, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Bioinginerilor din România.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii ambelor comisii au hotărât respingerea proiectului de lege. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 5 iulie 2018.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților respingerea proiectului de lege, întrucât acesta încalcă dispozițiile titlului XX – „Dispozitive medicale” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, ale art. 61 și 65 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, precum și ale Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 3 alin. (3[1] ) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996; Pl-x 402/2018.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, îi dau cuvântul unui reprezentant, pentru prezentarea raportului.

Domnule George Stângă, mai sunteți în sală? Nu.

Comisia juridică? Vă rog. Domnul deputat Andrei Lupu.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, plenul Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din 17 octombrie 2018, retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 3 alin. (3[1] ) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 20 iunie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă. Comisia juridică, de disciplină și imunități, în data de 31 octombrie 2018, a solicitat Consiliului Legislativ un nou punct de vedere.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă la 6 noiembrie 2018.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative – 19 aprilie 2018.

Comisia pentru administrație publică a avizat negativ inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 107/1996, în sensul că terenurile aflate sub cota de coronament a lacurilor de acumulare, a căror execuție a fost finanțată din fonduri alocate de la bugetul de stat, sunt expropriate pentru cauză de utilitate publică, urmând procedura în conformitate cu prevederile Legii nr. 225/2010.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 3 alin. (3[1] ) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Continuăm cu punctul 25.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 5 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii; PL-x 311/2019.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Bende Sándor, președintele Comisiei pentru industrii și servicii, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 5 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii

Consiliul Legislativ avizează proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Guvernul nu susține adoptarea proiectului de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat tacit.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat negativ proiectul de lege. Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 26 mai 2020.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea articolului 5 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci, nefiind intervenții, proiectul de lege rămâne la votul final, cu raport de respingere.

Stimate colege și stimați colegi,

Timpul pentru dezbateri a fost epuizat, așa că închidem aici ședința de plen a Camerei Deputaților. Vă doresc tuturor o seară bună!

Pe mâine!

## DUPĂ PAUZĂ

Bună ziua din nou, stimați colegi!

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, data de 6 aprilie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Cu acceptul dumneavoastră, la solicitarea unui coleg care are o problemă urgentă, o să îi dau cuvântul domnului deputat Dunava să prezinte interpelarea, după care intrăm în ședința consacrată răspunsurilor.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Daniel-Virgil Popescu, ministrul energiei, și are ca obiect „Stadiul aprobării cadrului legislativ de implementare a Fondului pentru modernizare – perioada 2021–2030”.

Stimate domnule ministru,

În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice și tranziția energetică, se au în vedere creșterea nivelului de responsabilizare în vederea reducerii emisiilor, creșterea ponderii resurselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficiență energetică și a nivelului de interconectivitate a rețelelor electrice.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei și climei stabilite pentru anul 2030, constituie o obligație a fiecărui stat membru, conform Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice, prin care acestea își elaborează strategii de politici energie–climă pe 10 ani, începând cu perioada 2021–2030.

După cum este cunoscut, prin Directiva (UE) 2018/410 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbon și a sporirii investițiilor în acest domeniu și a Deciziei (UE) 2015/2.014, s-a introdus un instrument de finanțare nou, prevăzut la art. 10d, Fondul pentru modernizare, prin care sunt susținute investițiile cu emisii scăzute de carbon în sectoarele energetice din 10 state membre ale UE cu venituri sub media europeană, printre care și România.

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare, care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, sunt stabilite cerințele privind prezentarea propunerilor de investiții de către statele beneficiare, evaluarea investițiilor prioritare și a investițiilor neprioritare, gestionarea, efectuarea vărsămintelor și plata resurselor din Fondul pentru modernizare, precum și componența și funcționarea Comitetului pentru investiții.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Continuăm acum cu ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări și întrebări.

Ministerul Finanțelor Publice, domnul ministru secretar de stat Lucian Ovidiu Heiuș, vă rog.

## **Domnul Lucian Ovidiu Heiuș** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor_ **:**

## Domnule președinte de ședință,

Răspunsul nostru este adresat domnului deputat Toma Ilie.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 270A/2021, având ca obiect „Alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”, potrivit sferei de competență a Ministerului Finanțelor, vă comunicăm următoarele.

Sumele care se alocă de la bugetul de stat pentru bugetele locale se aprobă prin legile bugetare anuale sau prin acte normative de rectificare a acestora, precum și prin hotărâri ale Guvernului, în situația alocării sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Proiectul de act normativ prin care se alocă sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, întocmit conform art. 1 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările ulterioare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2020 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se inițiază prin Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care, în calitate de inițiator, primește spre însușire proiectul de act normativ semnat de instituția prefectului și consiliul județean și îl transmite spre avizare ministerelor interesate, respectiv și Ministerului Finanțelor.

Potrivit alin. (1) al art. 29 din Ordonanța Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data intrării în vigoare a respectivei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prin hotărâre de guvern,

Mulțumesc frumos.

De la Ministerul Sănătății? Este Ministerul Sănătății?

Da, da.

Domnul secretar de stat Vass Levente? Vă rog.

Pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar al AUR.

Vă rog.

## **Domnul Vass Levente** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind existența la sediul Ministerului Sănătății a personalului specializat pentru acordarea primului ajutor calificat, precum și existența defibrilatorului automat sau altor echipamente de acordare a primului ajutor, vă comunicăm următoarele.

Pentru acordarea primului ajutor, în sediul Ministerului Sănătății sunt amplasate, la nivelul fiecărui etaj și în zona de ședințe/videoconferințe, truse medicale fixe de prim ajutor. Trusele sunt încărcate periodic, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătății nr. 427/2002 pentru aprobarea componenței trusei sanitare și a baremului de materiale, ce intră în dotarea posturilor de prim ajutor fără cadre medicale. Cu deosebită considerație, secretar de stat Levente Vass.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule ministru secretar de stat. Tot Ministerul Sănătății, vă rog. Tot Ministerul... Aveți mai multe. Domnul deputat Cîtea Vasile?

## **Domnul Vass Levente**

**:**

Este domnul deputat, oare?

Nu este. Depunem în scris.

Mulțumesc.

Domnul Neaga Florian-Claudiu? Nu este. Depunem în scris.

Mulțumesc.

Domnul Cîtea Vasile nu este, depunem în scris. Domnul Toma Ilie este. Vă rog.

## **Domnul Vass Levente:**

Stimate domnule deputat...

Scurt.

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind aplicarea Legii salarizării, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispozițiilor anexei nr. 2 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, modificată și completată, personalul din sistemul sanitar care ocupă funcții de medic, asistent medical, farmacist, biolog, biochimist, chimist, fizician, psiholog, fiziokinetoterapeut, kinetoterapeut și profesor CFM, încă din anii 2018 și 2020, beneficiază de salariile de bază prevăzute de lege pentru anul 2022, drept care prevederile OUG nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene nu li se aplică.

Totodată, pe durata pandemiei au fost adoptate o serie de măsuri cu caracter temporar menite să compenseze financiar riscul la care a fost supus personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar implicat în combaterea și limitarea efectelor pandemiei, astfel:

– stimulent de risc de 2.500 de lei, supus numai impozitării, potrivit dispozițiilor OUG nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență;

– spor de pericol deosebit de până la 30% din salariul de bază, potrivit dispozițiilor Legii nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19;

– spor de muncă suplimentară și spor de până la 40% pentru personalul din direcțiile de sănătate publică – OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei și OUG nr. 131/2020 privind reglementarea unor măsuri;

– spor cuprins între 75% și 85% pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar implicat direct în asigurarea asistenței medicale a pacienților COVID-19.

Dispozițiile art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabilesc că în perioada 2019–2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând o pătrime din diferența dintre salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție/indemnizația de încadrare prevăzut/prevăzută de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018.

Mulțumesc frumos, domnule secretar de stat.

Am o eroare. Domnul deputat Neaga Florian-Claudiu era în sală, deci nu se mai depune răspunsul în scris. Vă rog să-i răspundeți.

Mulțumesc.

Legat de „Măsuri de apărare împotriva incendiilor în unitățile sanitare”.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind „Măsuri de apărare împotriva incendiilor...”, vă comunicăm următoarele.

Prin dispozițiile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 187/2021, a fost constituit Grupul tehnic de lucru pentru securitate la incendiu în domeniul sănătății, cu următoarele atribuții:

– elaborează pe baza Strategiei naționale de apărare împotriva incendiilor strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de competență și asigură aplicarea acestora;

– elaborează ghiduri și reguli de bună practică în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de apariție și extindere a unui eventual incendiu;

– analizează datele colectate de la direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspecția Sanitară de Stat, Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate și de la alte instituții sau structuri cu atribuții de control puse la dispoziția Grupului tehnic de lucru pentru securitate la incendiu de către conducerea Ministerului Sănătății;

– elaborează specificațiile tehnice și termenii de referință pentru achiziționarea de bunuri și servicii care au legătură cu securitatea la incendiu;

– elaborează un plan de măsuri pe termen scurt și mediu care vizează creșterea nivelului de securitate la incendiu.

Cu deosebită considerație, Levente Vass, secretar de stat.

Vă mulțumesc frumos.

Răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat, pentru domnul deputat Ghiță Daniel-Florin, Grupul parlamentar al PSD.

Este în sală domnul deputat.

Da?

Mulțumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră privind „Măsuri după incendiul de la Spitalul «Matei Balș»”, vă comunicăm următoarele.

Ca urmare a tragediei de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în prezent se desfășoară o anchetă penală care la final va stabili cauzele, vinovăția, persoanele responsabile, precum și orice alte aspecte privitoare la incendiul produs.

Precizăm că singurul centru de transplant pulmonar din România a fost înființat în anul 2017, în cadrul Spitalului Clinic „Sfânta Maria”, în cadrul Secției chirurgie generală II. Primul transplant pulmonar a fost efectuat în anul 2018.

Cu deosebită considerație, secretar de stat Levente Vass.

Vă mulțumesc frumos, domnule secretar de stat. Domnul deputat Zetea Gabriel-Valer nu este în sală, deci o să-i depuneți răspunsul în scris.

Nemaifiind răspunsuri de la Ministerul Sănătății, vă mulțumim frumos.

Vă mulțumesc și eu.

De la Ministerul Tineretului și Sportului? Domnul secretar de stat Cîrstea Adrian-Ștefan.

Răspunsul dumneavoastră pentru domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR PLUS, vă rog.

## **Domnul Adrian-Ștefan Cîrstea** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a adresei Departamentului pentru relația cu Parlamentul nr. 888 din 2021, referitoare la întrebările formulate de către domnul deputat Moldovan Sorin-Dan – întrebarea nr. 424A din 2021, domnul deputat Munteanu Remus – întrebarea nr. 438A, întrebarea nr. 439A din 2021, domnul deputat Brian Cristian – întrebarea nr. 449A din 2021 și doamna deputat Csép Éva-Andrea – întrebarea nr. 451A din 2021, vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor art. 80 din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Tineretului și Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naționale și cluburile sportive din subordinea sa, precum și prin unitățile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, în condițiile legii.

Complexurile sportive naționale sunt persoane juridice înființate prin hotărâre a Guvernului ca instituții publice în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naționale și olimpice, precum și organizării competițiilor sportive de nivel național și internațional. Complexurile sportive naționale se organizează și funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului și sportului.

Veniturile obținute din activitatea complexurilor sportive naționale se gestionează și se utilizează integral la nivelul unităților respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

În ceea ce privește Complexul Sportiv Național „Lascăr Pană” din Baia Mare, acesta a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 811 din 10 octombrie 2018 privind actualizarea

Domnule ministru, vă rog să concluzionați.

Da.

Îmi cer scuze, e mai lung, a fost mai lungă interpelarea, cu mai multe întrebări.

O să-l depuneți și în scris.

Și, oricum, domnul deputat Brian Cristian și-a solicitat dreptul regulamentar pentru a interveni cu precizări. Vă rog.

E în regulă. Ideea este că...

Da. MTS are un număr foarte mare de imobile în administrare. Acestea necesită un buget anual uriaș pentru întreținere și modernizare, în vederea aducerii lor la standardele de calitate și funcționare conforme cu cerințele actuale.

Acest buget nu poate fi momentan asigurat.

Prin aprobarea legislației în domeniul descentralizării, o mare parte din patrimoniul respectiv va trece în administrarea unităților administrativ-teritoriale, consilii locale sau primării, astfel creându-se posibilitatea redirecționării unor fonduri mai mari, în vederea întreținerii și modernizării celor 10 complexuri sportive naționale, care vor rămâne în administrarea directă a ministerului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog frumos, domnule deputat, precizările dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule secretar de stat,

Mulțumesc pentru informațiile detaliate și acurate.

După cum am menționat și în intervenția mea din 24 februarie, înființarea Complexului Sportiv Național „Lascăr Pană” din Baia Mare, prin alăturarea bazelor sportive, a fost una intens mediatizată și exploatată politic, dar, din păcate, a rămas doar o procedură juridică fără un impact real. Bazele sportive nu au beneficiat de investițiile promise, iar unele lucrări realizate parțial se degradează. Menționez aici bazinul

de înot descoperit, care mai are nevoie de aproximativ 1.400.000 de lei pentru finalizarea investiției.

Vă mulțumesc încă o dată pentru informațiile furnizate până în prezent, dar vă rog să-mi răspundeți și la următoarele două întrebări, în scris:

– Ce sumă va aloca Ministerul Tineretului și Sportului în anul 2021 pentru investiții în infrastructura Complexului Sportiv Național „Lascăr Pană”?

– Cum intenționează ministerul să abordeze investițiile începute și lăsate în aer, precum sala de sport pe structură ușoară de la același complex sportiv, care mai are nevoie doar de 8.300 de lei, din totalul investiției de 482.545 de lei, pentru a finaliza și recepționa lucrarea?

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnul secretar de stat Ionel Scrioșteanu, răspunsul dumneavoastră pentru domnul deputat Focșa Dumitru-Viorel.

Cu precizarea că pentru domnul deputat Burduja IoanSebastian, Grupul parlamentar al PNL, ați depus răspunsul în scris și domnul deputat a fost de acord. Vă rog.

## **Domnul Ionel Scrioșteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Domnule președinte de ședință, Stimate domnule deputat...

**Domnul Ilie Toma**

**:**

Apăsați butonul!

E apăsat. Mai aproape un pic de...

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Evoluția sistemului portuar postdecembrist”, vă comunicăm următoarele.

În ceea ce privește cifra de afaceri înregistrată de Regia Autonomă „Administrarea Portului Constanța” în perioada 1990–1998 și Compania Națională „Administrarea Porturilor Maritime Constanța” – SA după anul 1998 și până în prezent, pe fiecare an în parte, precum și profitul net înregistrat de Regia Autonomă „Administrarea Portului Constanța” în perioada 1990–1998 și Compania Națională „Administrarea Porturilor Maritime Constanța” – SA după anul 1998 și până în prezent, pe fiecare an în parte, vă aducem la cunoștință că datele financiare publice detaliate se pot consulta pe portalul companiei.

Tot aici sunt rapoartele administratorilor din 2013 până în prezent, traficul total pe tone înregistrat între anii 1990 și 2020, pe fiecare an în parte, și traficul navelor, numărul și cine sunt operatorii portuari și danele care operează în fiecare dintre acestea, precum și suprafețele de teren închiriate în spatele danelor.

În privința firmelor de pilotaj și remorcaj care au derulat activități specifice ca urmare a relațiilor contractuale deținute de RAPPC, respectiv CN APMC după anul 1990 până în prezent, pe fiecare an, vă aducem la cunoștință că, în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 iulie 2012, CN APM – SA Constanța a administrat porturile Constanța, Midia și Mangalia, serviciul de siguranță nave maritime realizându-se în mod diferit, în funcție de reglementările legale în vigoare la vremea respectivă.

Prin urmare, începând cu data de 29 octombrie 2009, prestarea serviciului de pilotaj nave maritime în Portul Constanța – Zona II a fost asigurată în regim de liberă concurență de către societăți autorizate de Autoritatea Navală Română, în baza contractelor de prestări încheiate de CN APM – SA Constanța, având ca obiect asigurarea pachetului de servicii necesar desfășurării acestei activități.

În perioada 1 ianuarie 2011 – 31 iulie 2012, în porturile maritime administrate de către CN APM – SA Constanța, serviciul de siguranță remorcaj de manevră nave maritime a fost desfășurat în regim de liberă concurență, în baza contractelor perfectate în mod nediscriminatoriu de către CN APM – SA Constanța, cu opt societăți legal autorizate licențiate.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Aveți intervenție, domnule deputat?

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

Aș avea, dar aș dori să-mi dea și în scris domnul secretar de stat.

O singură intervenție.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Păi, vă depune, oricum, și în scris la secretariatul comisiei.

Aveți precizări de făcut la această interpelare?

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa**

**:**

O singură intervenție.

La microfon, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc domnului ministru secretar de stat.

Cu privire la direcționarea dumneavoastră către site-ul societății despre care eu cerusem informații... Și puteați punctual, dacă ați fi citit un grafic, pentru că așa, pe site...

Eu am cerut pentru alegătorii mei, ca să vadă.

Dumneavoastră mi-ați trimis alegătorii pe site.

E filmat și o să pun filmarea pe pagina mea de Facebook, să vadă răspunsul dumneavoastră.

## Mulțumesc frumos.

Domnule ministru secretar de stat, îl mai aveți pe domnul deputat Toma Ilie. Este în sală. Vă rog.

## Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră având ca obiect „Anularea completă a trenurilor de călători pe ruta Simeria–Hunedoara”, vă comunicăm următoarele.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 643/2011 și nr. 177/4 martie 2014, linia de cale ferată Simeria–Hunedoara face parte din infrastructura feroviară neinteroperabilă, fiind inclusă în lista secțiilor de circulație neinteroperabile care se licitează în vederea închirierii prin Bursa Română de Mărfuri.

În baza Hotărârii Guvernului nr. 643/2011 pentru aprobarea condițiilor de închiriere de către Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA a unor părți ale infrastructurii feroviare neinteroperabile, precum și gestionarea acestora și a OMTI nr. 839/26 octombrie 2011, modificat prin OMT nr. 1.338/26 septembrie 2019 pentru aprobarea normelor specifice privind componența și modul de lucru al Comisiei de evaluare, termenele de realizare a licitațiilor, precum și procedura de soluționare a contestațiilor pentru licitațiile având ca obiect închirierea secțiilor de circulație aparținând infrastructurii feroviare neinteroperabile, Compania Națională de Căi Ferate „CFR” – SA organizează, prin Bursa Română de Mărfuri, închirierea secțiilor de circulație neinteroperabile, individual sau grupate, în scopul realizării activităților de gestionare a infrastructurii feroviare neinteroperabile și asigurării serviciilor de transport feroviar public de călători și/sau de marfă. Repunerea în circulație de trenuri de călători pe secția Simeria–Hunedoara se poate realiza și în urma unor solicitări venite din partea operatorilor de transport feroviar licențiați pentru traficul de călători.

În data de 25 februarie 2020 a fost deschisă procedura de licitație la Bursa Română de Mărfuri privind închirierea secțiilor de circulație neinteroperabile, individual sau grupate, inclusiv pentru secția de circulație neinteroperabilă Simeria–Hunedoara.

Până la data prezentei, procedura de licitație a fost reluată de 12 ori, iar pentru secția de circulație din grupul I nu a fost depusă nicio ofertă.

Vă mulțumim pentru interesul exprimat și vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Scurtă precizare din partea domnului deputat Toma Ilie. Vă rog.

Mulțumesc pentru răspuns, dar n-am înțeles nimic din acest răspuns. Îmi pare, sincer, rău!

Degeaba a fost organizată licitația de 12 ori dacă n-a fost rezolvată această problemă!

Oare interesul Ministerului Transporturilor este să omoare acea linie, Simeria–Hunedoara, una din cele mai mari noduri de cale ferată din țară? Simeria nu mai are legătură cu municipiul Hunedoara?! Municipiul Hunedoara, în acest moment, din punct de vedere feroviar, capăt de linie! Stop? Resetare? Nu! Oprire totală!

Sunt pensionari, sunt persoane simple care ar dori să meargă cu trenul la Deva sau la Simeria; nu pot acest lucru, pentru că nu mai există tren de 5-6 ani.

Tot încercăm și eu, și colegii mei, din Partidul Social Democrat, reprezentanți în Parlamentul României, și facem interogări. Nimeni nu spune decât: „Se încearcă!” Ce se încearcă? Nimic?! Nimic pentru cetățenii municipiului Hunedoara?! Nimic pentru cetățenii județului Hunedoara?! Păi, atunci haideți să închidem toate liniile, în toată țara!

Vă rog, găsiți o soluție concretă și veniți cu ea aici. Și ne răspundeți concret la întrebare, nu cu ce se face, care e procedura și cum se procedează.

Acest răspuns nu ne încântă deloc! Mulțumesc mult. Vă aștept cu un răspuns concret. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Ministerul Agriculturii are două răspunsuri depuse în scris, pentru domnul deputat Dunava Costel Neculai, Grupul parlamentar al PSD, precum și pentru domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Acestea fiind spuse, ședința consacrată răspunsurilor orale s-a încheiat.

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputați înscriși pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, cu rugămintea finală de a vă încadra în cele 3 minute alocate.

Grupul parlamentar al USR PLUS, domnul Cristian Brian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare către domnul Lucian-Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării: „Relația dintre Poliția Română și primării”.

Domnule ministru,

Conform organizării teritoriale a României, unitățile administrativ-teritoriale pot varia foarte mult ca suprafață, număr de cetățeni, poziționare față de marile centre urbane etc.

În funcție de distanța față de municipiile reședință de județ, în zonele mai îndepărtate apar numeroase probleme și discrepanțe, iar accesul cetățenilor la informații, educație, justiție este tot mai îngreunat.

În audiențele cu cetățenii am observat o situație care se repetă în mai multe zone rurale – acapararea puterii totale de către primarii aflați în funcție, în special de către cei care au mai multe mandate.

Pentru unii cetățeni, obținerea drepturilor garantate de lege este o adevărată provocare și umilire. O situație cu totul specială și deosebit de gravă o reprezintă faptul că, în multe cazuri, în funcție de interesele personale, șefii de post sau secție de poliție din zona rurală răspund direct la comanda primarului. Avem multiple sesizări privind privarea unor cetățeni de o anchetă corectă și o justiție echitabilă. Se întâmplă asta deoarece la nivelul unei mici comunități există un dezechilibru total de forțe între cetățeni și cei care ar trebui să îi reprezinte și să îi apere.

Având în vedere art. 112 din Constituția României și art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă rog să dați curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele și soluțiile pentru problema semnalată.

Care sunt limitele unei relații instituționale corecte, în interesul cetățenilor, la nivel local, între poliție și primărie?

Avem toată încrederea în profesionalismul angajaților MAI, dar vrem să aflăm care sunt măsurile preventive luate pentru evitarea coagulării puterii la nivel local într-o mână forte care conduce și influențează discreționar și în interes propriu aplicarea legii.

Considerați că problema expusă este una sistemică, frecvent întâlnită și semnalată la nivelul țării, sau avem doar probleme punctuale?

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Alexandra Huțu, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru, domnul Florin-Vasile Cîțu.

Stimate domnule prim-ministru,

De la începutul anului școlar, mai exact din data de 14 septembrie 2020, și până în data de 4 noiembrie 2020, consiliile județene s-au aflat în imposibilitatea de a identifica sursa legală de finanțare pentru plata transportului elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu. Acest fapt s-a datorat prevederilor art. 68 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2020, care statuează că resursele financiare pentru asigurarea acestui tip de transport se alocă de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA repartizate pe județe, prin anexa la legile bugetare anuale.

Această anexă la care face trimitere textul ordonanței de urgență nu există! Din cauza acestei norme, care nu a fost corelată la momentul redactării și intrării în vigoare cu legislația incidentă în materie, consiliile județene au început să înregistreze datorii semnificative față de operatorii de transport.

Vă dau exemplul Consiliului Județean Botoșani, unde suma datorată se ridică la 565.730,65 lei pentru cele 45 de zile cuprinse în intervalul 14 septembrie – 4 noiembrie 2020. Cei 23 de operatori economici de la nivelul județului Botoșani care au asigurat transportul pentru această categorie de elevi și care au emis facturile fiscale conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 435/2020 deservesc la nivelul județului un număr de 4.499 de elevi.

Menționez și faptul că datoriile Consiliului Județean Botoșani, dar și ale celorlalte consilii județene se vor transforma în arierate în cel mai scurt timp, fapt care va genera probleme financiare în gestionarea tuturor activităților de la nivel local.

În acest sens vă întreb, domnule prim-ministru, și vă solicit respectuos să-mi comunicați următoarele.

Care este soluția identificată de Guvernul pe care îl conduceți în ceea ce privește posibilitatea legală pentru consiliile județene de a efectua aceste plăți restante către operatorii economici care au asigurat transportul elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu pentru perioada 14 septembrie – 4 noiembrie 2020?

Concluzionați, vă rog!

## Imediat!

Care este sursa de finanțare și care este baza legală prin care Guvernul pe care îl conduceți asigură gratuitatea transportului elevilor, date fiind modificările legislative pe care o să le găsiți în interpelare?

Și de ce proiectul de ordonanță de urgență prin care se dorește clarificarea unor aspecte referitoare la transportul elevilor a fost pus în dezbatere de-abia pe data de 3 martie și de ce Guvernul pe care-l conduceți întârzie să vină cu niște decizii ferme în această privință?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PSD, Botoșani, Alexandra Huțu.

## Mulțumesc frumos.

Îi dau cuvântul domnului deputat al Grupului parlamentar al AUR Focșa Dumitru-Viorel, cu rugămintea să vă încadrați în acel termen sau poate mai scurt. Oricum le depunem și în scris.

Mai avem foarte puțin timp și mai sunt colegi în sală. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este către domnul ministru al energiei, domnul Virgil-Daniel Popescu.

## Domnule ministru,

În numele cetățenilor județului Constanța și al interesului sectorului energetic din România, doresc de la dumneavoastră să fiți măcar o singură dată transparent și corect.

Astăzi mă adresez dumneavoastră în privința contractului din 2017 referitor la mentenanță, hrană, transport aerian și naval, servicii de instalații maritime și altele, încheiat între OMV Petrom – în care este și statul român acționar – și Grup Servicii Petroliere, în valoare de peste un miliard de lei. Modul în care s-a desfășurat licitația în cauză la momentul respectiv ține de procuratură și nu mă voi concentra pe acest aspect.

Doresc însă să clarificați o serie de aspecte care se petrec în prezent. Vă amintesc că în vara anului trecut GSP a rămas fără MEDEVAC și HEMS, aceasta însemnând evacuarea medicală de urgență plus schimbul de echipaj de

pe platformele petroliere din Marea Neagră, o situație care încalcă dreptul la sănătate și securitate în muncă și clauzele standard ale contractelor de muncă din domeniul _oil & gas_ .

A fost nevoie ca ministrul Nicolae Ciucă să trimită ilegal elicopterele Puma Naval ca să salveze contractul comercial al unui operator privat. Nu știu dacă s-a mai întâmplat așa ceva în vreo țară din Comunitatea Europeană!

Astăzi, în 2021, această problemă persistă și doresc să clarificați în fața opiniei publice următoarele:

– De ce OMV Petrom asigură, lună de lună, suma de 1.542.954 lei pentru GSP, în acest contract, pentru două elicoptere, deși operațional este doar unul?

– De ce este această situație tolerată de 8 luni?

– Conform contractului, dacă elicopterele cu care se prestează serviciul de transport aerian nu sunt disponibile o perioadă mai mare de 7 zile – atenție! –, OMV Petrom poate să înceteze contractul subsecvent sau acordul-cadru, conform condițiilor generale. De ce OMV Petrom nu reziliază contractul, deși nu vorbim de 7 zile, ci de 8 luni?

Vă rog să vă documentați în legătură cu numărul proceselor de pe rolul instanțelor care au ca obiect datoriile și încălcările de contracte ale GSP și ale acționarului Gabriel Comănescu și să faceți un raport public în legătură cu această situație. Vă rog să țineți cont că, susținând această companie, afectați existența normală a altor câteva companii...

Concluzionați, vă rog!

...care nu au fost și nu sunt rău-platnice și care nu țin aseturile lor în paradisuri fiscale, ci le țin în România.

Vă rog să publicați memorandumul semnat de GSP cu ministrul PSD de atunci al economiei, domnul Eugen Orlando Teodorovici, prin care GSP-ului îi sunt oferite facilități fiscale, în detrimentul bugetului public al statului român.

Vă mulțumesc.

Deputat AUR, Constanța, Dumitru-Viorel Focșa. Aștept răspunsul dumneavoastră în scris.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei-Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu.

La împlinirea a 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, asistăm la o denigrare din partea Administrației Regionale de Stat Cernăuți.

Domnule ministru,

Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă, unde între 2.000 și 4.000 de români au fost torturați și omorâți de către trupele sovietice ale NKVD. În urma ocupării de către Uniunea Sovietică a teritoriului nordului Bucovinei, în 1940, familiile românilor din acea zonă au încercat să treacă granița pentru a se refugia în România. În data de 1 aprilie 1941, în poiana de la Varnița, la 3 km distanță de granița cu România, grupurile de bucovineni, printre care bătrâni, femei și copii, au fost secerate de mitralierele sovieticilor, cei rămași în viață fiind ulterior torturați sau îngropați de vii.

Posterior masacrului, sovieticii au demarat o operațiune amplă de deportări și asasinate împotriva românilor. Peste 13.000 de români au fost deportați, între 12 și 13 iunie 1941, în Siberia și Kazahstan, puțini dintre aceștia supraviețuind. Acțiunile sovieticilor, fie sub forma deportărilor, fie a asasinatelor, au dus la scăderea drastică a populației românești în zona Cernăuți.

O astfel de pagină dureroasă în istoria României trebuie nu doar comemorată, ci și protejată, iar în acest sens, din 12 aprilie 2011, ziua de 1 aprilie a fost declarată Zi națională de cinstire a memoriei românilor victime ale masacrelor de la Fântâna Albă și alte zone, ale deportărilor, ale foametei și ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic din Ținutul Herța, nordul Bucovinei și întreaga Basarabie.

La împlinirea a 80 de ani de la acest dureros eveniment, asistăm la o denigrare din partea Administrației Regionale de Stat Cernăuți, structură a statului ucrainean, față de memoria românească. Filmulețul publicat de către aceștia pe rețelele de socializare, în care se spune că masacrul de la Fântâna Albă a fost planificat de către serviciile secrete românești împotriva locuitorilor Bucovinei, lezează în mod profund adevărul istoric, precum și memoria celor nevinovați uciși mișelește. O astfel de insultă nu poate fi trecută cu vederea de statul român, în condițiile în care Ucraina nu este la prima abatere împotriva comunității românești.

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Sandu Viorica, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Se pregătește doamna deputat Predescu Ana-Loredana, după care domnul deputat Șlincu Daniel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

## Stimate domnule ministru,

Un prim draft al Planului național de redresare și reziliență a fost publicat pe site-ul instituției în data de 26 noiembrie 2020. Ministrul investițiilor și proiectelor europene a retras acest document, fără explicații, după câteva ore.

De fapt, în data de 29 noiembrie, ministrul investițiilor și proiectelor europene a lansat oficial în dezbatere publică Planul național de redresare și reziliență cu termen inițial de 14 decembrie 2020. Dar ministrul investițiilor și proiectelor europene a prelungit perioada de consultare publică

a Planului de relansare și reziliență până la data de 31 decembrie, în contextul formării noului guvern.

Am constatat că, în ianuarie 2021, procedura de dezbatere publică a fost anulată, urmând a se publica un alt document programatic actualizat. Mai mult, Guvernul României a aprobat, în data de 20 ianuarie 2021, memorandumul „Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire la Planul național de redresare și reziliență”, prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obținerii unui document actualizat, ținta fiind data de 5 martie 2021.

În memorandum se precizează că termenul de transmitere către Comisia Europeană a documentului este foarte strâns, respectiv sfârșitul lunii aprilie 2021. Precizez că până în prezent nu a fost publicată vreo versiune actualizată a Planului național de redresare și reziliență. În schimb, suntem martori la diferite evenimente publice organizate de diferiți potențiali beneficiari, prin care se anunță că anumite proiecte de investiții au primit deja avize de oportunitate de la ministerele de linie și de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În acest context, formulez următoarele întrebări:

1. Care este procedura de obținere a avizelor pentru proiectele PNRR? Este publică? În ce dată a fost aprobată și pusă la dispoziție în mod public, potrivit regulilor de transparență?

2. Care sunt criteriile de avizare a proiectelor PNRR? Acestea au fost elaborate și aprobate într-un mod transparent? Evidențiez faptul că în prezent nu există vreun Plan național de redresare și reziliență actualizat sau vreun Plan național de redresare și reziliență care să fi fost supus vreunui proces valid de consultare publică. Totodată, nu există nicio formă de strategie națională sectorială pentru noua perioada de programare publicată în draft sau supusă consultării publice.

Mulțumesc frumos.

Are cuvântul doamna deputat Predescu Ana-Loredana și se pregătește domnul deputat Șlincu Daniel-Constantin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Constat că obiectul interpelării depuse acum 3 săptămâni este mai actual ca oricând.

„Măsuri de sprijin pentru domeniul HoReCa”

Stimate domnule prim-ministru,

Restricțiile impuse domeniului HoReCa din ultimul an de zile au afectat masiv o întreagă industrie, cu efecte grave atât asupra angajaților, cât și asupra operatorilor economici.

Potrivit Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, anul 2020 a însemnat declinul industriei, deoarece 120.000 de euro a însemnat pierderea medie per unitate în 2020 și de la 400.000 de angajați, cât număra industria în 2019, au rămas 280.000 în 2021. Potrivit unui studiu de specialitate, piața de mâncare gătită și băuturi a înregistrat o scădere de 29% în 2020, un studiu care s-a realizat în cinci orașe din țară: București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov, colegiu din care provin și care, fiind un județ eminamente turistic, este profund afectat.

Cifrele menționate anterior ilustrează doar o mică parte din dezastrul cauzat de măsurile restrictive asupra domeniului HoReCa și nu includ numărul total al persoanelor afectate, aici referindu-mă la familiile tuturor celor care își desfășoară activitatea în acest domeniu.

Mai mult, domnule prim-ministru, potrivit declarațiilor dumneavoastră, măsura reducerii timpului de circulație a avut la bază exemplul oferit de alte țări europene. Însă exemplul oferit de aceste state ar trebui luat în considerare nu doar în impunerea restricțiilor, ci și în privința măsurilor de sprijinire a domeniului HoReCa, unde partenerii noștri europeni desfășoară ample programe de sprijinire a celor care activează în această industrie.

Având în vedere cele menționate anterior, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi comunicați care sunt pachetele de măsuri de care beneficiază în acest moment domeniul HoReCa și ce măsuri suplimentare are în vedere Guvernul pentru sprijinirea acestui domeniu atât de afectat de pandemie.

În același context, vă rog să-mi comunicați dacă măsura suspendării voucherelor de vacanță a avut la bază un studiu de impact asupra industriei ospitalității din România și dacă veniturile economisite la bugetul de stat sunt semnificative în comparație cu sprijinul real de care ar fi putut beneficia industria HoReCa.

Vă mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul deputat Șlincu Dan-Constantin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnul ministru Cristian Ghinea.

## Stimate domnule ministru,

În baza art. 112 din Constituția României, privind obligația membrilor Guvernului de a răspunde la interpelările formulate de deputați și senatori, vă adresez următoarea interpelare.

Care sunt obiectivele de investiții concrete care vor fi finanțate din Planul național de relansare și reziliență pentru județul Botoșani, având în vedere faptul că este nevoie urgentă de investiții în construirea, amenajarea și extinderea secțiilor Spitalului Județean de Urgență „Mavromati”, în reabilitarea termică a unităților de învățământ pentru creșterea eficienței energetice, în dezvoltarea sistemului integrat de management al deșeurilor și în realizarea

sistemului de alimentare cu apă pentru localitățile din zona de nord a județului Botoșani?

Aceste obiective de investiții, dacă sunt eligibile pentru a fi finanțate din Planul național de redresare și reziliență, trebuie realizate astfel încât infrastructura de sănătate, educație, utilități și mediu din județul Botoșani să fie reabilitată în perioada imediat următoare.

Domnule ministru, în momentul realizării Planului național de redresare și reziliență ați avut în vedere un mecanism de repartizare a sumelor disponibile, astfel încât să existe o distribuție echilibrată a fondurilor la nivel național?

Dacă da, care sunt sumele care ar putea fi accesate de județul Botoșani și care au fost criteriile după care ați stabilit această repartizare?

Ați ținut cont de faptul că Regiunea Nord-Est este cea mai puțin dezvoltată, fiind deci indicat ca aici să fie alocate cele mai mari sume, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare?

Care sunt obiectivele enunțate în Planul național de redresare și reziliență care ar putea fi accesate de autoritățile publice locale, având în vedere investițiile strict necesare pentru județul Botoșani?

Care va fi mecanismul de aprobare, selecție și finanțare prioritară, implementare, plăți și decontări pentru proiectele depuse în vederea accesării fondurilor disponibile în Planul național de redresare și reziliență?

Mulțumesc frumos, domnule deputat.

Pe lista noastră de astăzi avem înscriși un număr de 60 de colegi deputați. În sală nu mai sunt prezenți din cei înscriși.

Consult sala. Dacă mai există în sală vreun coleg deputat care, conform regulamentului, dacă nu este înscris pe listă, are dreptul să citească interpelarea?

Domnule deputat Piper, vă rog. Și după dumneavoastră închidem ședința, nemaifiind alți colegi. Mulțumesc.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea se adresează Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului ministru Cristian Ghinea. Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Subiect: „Consolidarea capacității unităților de învățământ preuniversitar de stat în vederea gestionării situației de pandemie generate de virusul SARS-CoV-2”.

## Domnule ministru,

Accesul la educație de calitate este un drept, dar timp de aproape un an circa un milion de copii au fost fără acces la educație.

În tot acest timp, autoritățile locale au făcut eforturi uriașe pentru a asigura accesul la educație în condiții de siguranță, înlocuind astfel lipsa de intervenție a Guvernului. Pe parcursul anului 2020, în vederea implementării măsurilor de gestionare și combatere a pandemiei de COVID-19 impuse de către Guvern, primăriilor li s-a solicitat să cheltuiască din bugetele proprii bani cu promisiunea că îi vor primi înapoi. În august 2020, Ludovic Orban ne anunța cu emfază că a alocat 175 de milioane de euro pentru autoritățile locale și unitățile școlare pentru achiziționat măști, echipamente de protecție, dezinfectanți, tablete și containere sanitare. Banii cu care se lăuda premierul de atunci proveneau dintr-o finanțare a Uniunii Europene și urmau să fie folosiți pentru a se deconta prin achiziții.

Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2020, s-a aprobat decontarea din fonduri externe nerambursabile a achiziționării de către autoritățile publice locale, unitățile școlare preuniversitare de stat sau inspectoratele școlare, după caz, de echipamente din domeniul tehnologiei informației necesare desfășurării activității didactice, precum și pentru asigurarea de echipamente de protecție medicală pentru a preveni răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Multe dintre autoritățile publice locale, în condițiile unui buget destul de redus, au renunțat la proiecte de dezvoltare pentru comunitate pentru a asigura accesul elevilor la procesul de învățare în mediul online, precum și pentru a asigura o educație în condiții de siguranță, fiind asigurate că sunt plăți eligibile și că pot fi decontate din fonduri externe nerambursabile în cadrul Programului operațional Competitivitate 2014–2020.

Mulțumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi în sală doritori să-și susțină și să-și prezinte interpelările adresate membrilor Guvernului, declar închisă și partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 6 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice, urmată de prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulțumesc frumos, stimați colegi.

- Mulțumesc frumos și staffului tehnic pentru sprijin. Bună seara!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.09._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|336969]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 52/15.IV.2021 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei