Stenogramă plen

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Bună ziua!

Vă rog să luați loc, să începem ședința de astăzi. Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 mai 2022.

Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 69 de senatori.

Aș vrea să vă anunț că la primele două loje avem un grup de studenți de la Facultatea de Drept, Universitatea București, invitați ai domnului Robert Cazanciuc.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Și în a treia lojă avem invitați ai domnului senator Bob.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Ședința de azi este condusă de subsemnatul, președintele Senatului, asistat de domnul senator Eugen Pîrvulescu și domnul senator Ion-Narcis Mircescu, secretari ai Senatului.

Pe procedură, avem câteva intervenții. În primul rând, aici.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ovidiu Puiu:**

Domnule președinte, Dragi colegi,

Cu respect, vă rog să îmi permiteți să vă solicit un moment de reculegere.

Duminică, 15 mai, ne-a părăsit profesorul universitar, cercetătorul, parlamentarul, ministrul Șerban Valeca.

A reprezentat cu demnitate și profesionalism județul Argeș în Parlamentul și în Guvernul României. A făcut din patriotism un motto personal. A fost un coleg extraordinar, un prieten adevărat, un mare om. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Mulțumim.

Mulțumesc.

Domnul Lavric, intervenție pe procedură, da? Și apoi domnul... Tot pe procedură? Imediat.

## Mulțumesc, domnule președinte Cîțu.

Vă propun modificarea ordinii de zi, și anume L194/2022 de la poziția 16 vă rog să îl retrimitem la comisii, pentru că avem de-a face cu un paradox. Proiectul a primit aviz pozitiv și de la Consiliul Legislativ, și de la Comisia pentru sănătate, și de la Consiliul Economic și Social și totuși Comisia pentru muncă a dat raport de respingere.

De aceea, vă propun, prin vot, să aprobăm sau să respingem retrimiterea la comisie.

Încă o dată, L194/2022, poziția 16, e vorba de Statutul asistenților maternali profesioniști.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc.

Vreți să supunem la vot acum modificarea ordinii de zi? Da.

Bine. Atunci, vă rog să vă introduceți cartelele, să vă pregătiți de vot.

Vă supun la vot propunerea domnului senator Lavric de retrimitere la comisie a punctului 16.

Pentru ce perioadă, domnule senator? O săptămână, două?

Pentru două săptămâni.

Mergem mai departe.

Domnul Daniel Fenechiu, liderul PNL, pentru intervenții pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să fac un anunț: la Comisia pentru sănătate publică, postul de vicepreședinte, eliberat ca urmare a demisiei din Parlament a domnului senator Carp, va fi ocupat, din partea Partidului Național Liberal, de doamna senator Stela Firu, urmând ca, în cel mai scurt timp, să completăm cu încă un om comisia respectivă. Dar, de astăzi, doamna Stela Firu va fi vicepreședintele comisiei.

Solicitarea numărul doi este aceea de a retrimite la comisie punctul 39 pe ordinea de zi, respectiv Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale. Chiar dacă e punctul 39, nu va intra cu siguranță în dezbatere astăzi și, atunci, pentru a nu pierde o săptămână, solicitarea noastră este să îl retrimitem, o săptămână, la comisie, ca să nu încurcăm în niciun fel parcursul legislativ.

Și punctul numărul 3 este o solicitare pentru dumneavoastră să aveți o consultare cu liderii de grup, să vedem în ce manieră decizia luată azi în Biroul permanent va fi aplicabilă plenului de astăzi. Ce înțelegem prin formatul hibrid? Votul va fi strict în sală sau va fi și pe tablete, și pe telefon?

Aș vrea ca, împreună cu liderii de grup, să stabilim acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, domnule lider. De prima solicitare luăm act.

Vă rog să vă introduceți cartelele.

Vă supunem la vot propunerea, solicitarea liderului de grup al PNL, domnul Fenechiu, ca punctul 39 de pe ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L160/2022) – să fie retrimis la comisie pentru două săptămâni.

Doriți discuția cu liderii, domnule... Domnule lider!

Domnule Fenechiu, doriți discuția cu liderii acum despre

formatul hibrid?

Vă rog, să vină liderii de grup o secundă.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

După discuția cu liderii de grup, trebuie făcută o clarificare: plenul este cu prezență fizică; doar în situații extraordinare – și cred că acelea vor fi decise în Biroul permanent – putem să discutăm și de un plen hibrid, în care se va vota cu tabletă și prezență fizică, nu va mai fi permis votul prin telefon, dar situațiile extraordinare vor fi anunțate.

Deci plenul este cu prezență fizică, ca să fie toată lumea pe aceeași... sau să aibă toată lumea aceeași informație.

Dacă nu mai sunt alte intervenții pe procedură, mergem mai departe cu ordinea de zi.

A fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă

- Programul de lucru pentru astăzi – vă propun să avem

- dezbateri până la ora 16.30, după aceea, vot final. Este OK? Vă

- Deci dezbateri până la ora 16.30 și apoi vot final. Stimați colegi,

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

Punctul unu. Avem o notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 10, 11 și 14 mai 2022, a unor inițiative legislative.

- Această notă este afișată pe pagina de internet a

- Senatului.

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin îndeplinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 149 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională. În continuare, pe ordinea de zi avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I din 2022.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 187 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora.

Acest raport este prezentat plenului Senatului la începutul fiecărei sesiuni.

De asemenea, vă informez că raportul este afișat pe pagina de internet a Senatului.

Dacă dorește reprezentantul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții să prezinte raportul? Vă rog.

În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2022, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa un număr de 111 petiții.

Din acestea, 104 au fost luate în considerare, iar șapte au fost clasate.

Pentru 66 de petiții au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 38 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor.

Așa cum am prezentat, pentru soluționarea celor 66 de petiții care au fost înaintate unor organe și structuri ale statului s-au formulat 156 de sesizări, din care: 102 către instituții reprezentând administrația publică centrală sau locală, șapte sesizări către instituții ale sistemului judiciar și 47 vizând structuri ale Parlamentului.

Stimați colegi, raportul integral se regăsește pe pagina de internet a Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Mergem mai departe. Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi.

La punctul unu al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

## **Doamna Janina-Mirela Sitaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Protocolul nr. 16 la CEDO reprezintă unul dintre elementele importante ale procesului de reformă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care intră în responsabilitatea statelor părți la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

După intrarea în vigoare a Protocolului nr. 16 la CEDO, pentru România, cele mai înalte jurisdicții române, Curtea Constituțională a României și, respectiv, Înalta Curte de Casație și Justiție, vor avea posibilitatea de a solicita Curții Europene a Drepturilor Omului un aviz consultativ atunci

când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o chestiune de principiu privind interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților din convenție sau din protocoalele la aceasta.

Partea dispozitivă a proiectului de lege de ratificare privește patru aspecte normative complementare, respectiv: ratificarea Protocolului nr. 16 la CEDO, desemnarea instanțelor naționale investite cu atributul de a adresa Curții Europene a Drepturilor Omului cereri de aviz consultativ în temeiul Protocolului nr. 16 – acestea fiind Curtea Constituțională a României și Înalta Curte de Casație și Justiție, înlocuirea declarației formulate de România cu ocazia semnării Protocolului nr. 16 care privea desemnarea instanțelor naționale și depunerea noii declarații la secretarul general al Consiliului Europei, precum și intrarea în vigoare a legii.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua!

## Distinși membri ai Senatului României,

Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 adoptat la Strasbourg la 24 iunie 2013 oferă posibilitatea de a stabili la nivel național cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ atunci când se apreciază că o astfel de cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă în ceea ce privește interpretarea sau aplicarea convenției sau a protocoalelor sale.

Beneficiul adoptării acestui protocol nr. 16 și ratificării sale de către România, așa cum a punctat în expunerea sa și reprezentantul Guvernului, are în vedere, de fapt, reducerea numărului de cereri, de sesizări adresate Curții Europene a Drepturilor Omului și, indirect, practic, evitarea unor condamnări suplimentare, și așa numeroase, la adresa României pe tema încălcării unor drepturi prevăzute în convenție.

Cele trei comisii enunțate de dumneavoastră, domnule președinte, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și Comisia pentru drepturile omului din Senatul României, au fost sesizate pentru întocmirea raportului comun asupra proiectului de lege.

După dezbateri succesive în ședințe distincte, acestea au adoptat un raport comun de admitere, fără amendamente, pe care îl

Vă mulțumesc, doamna președinte, doamna senator. Intervenții. O văd pe doamna Șoșoacă, senator. Bine ați venit!

Și microfonul... Vreți microfonul central? Vă rog, la microfonul central.

Mulțumesc frumos.

Bine v-am găsit, domnule președinte!

Văd că sunteți foarte fericit de câte ori mă vedeți la primul punct... și la următoarele.

E bine, începem să ne înțelegem bine, dar, vă rog frumos, nu mai semnați acte pentru România. Oricum, trebuie să fiți fericiți, domnul Câciu ne împrumută mai mult decât ne-ați împrumutat dumneavoastră. Este o performanță. Deci se poate și mai rău de atât.

Raportat la acest punct, spunea doamna președintă a Comisiei juridice că în acest fel se va reduce, se încearcă reducerea condamnărilor României la CEDO.

Mie mi se pare că nu vedem în viitor. CEDO, convenția a fost adoptată în 1950. Acest protocol nr. 16, în 2013. Acum, cele mai înalte curți ale României, CCR-ul și Înalta Curte, pot cere aviz consultativ pentru dispoziții legale care sunt cunoscute, tratate, explicate și paraexplicate din 1950. Oare nu cumva mergem mai departe, astfel încât CCR-ul să admită faptul că există entități suprastatale pentru care CCR-ul trebuie să fie pus undeva în subordine? Unu la mână.

Doi la mână, vreau să vă anunț că, de foarte mult timp, de ani de zile, la CEDO mai sunt declarate admisibile doar 2% din totalitatea cererilor/petițiilor care se depun din toată Uniunea Europeană. Doar 2%. Din 2%, peste 99% sunt respinse.

Problema României nu e să ceară aviz consultativ CEDO, problema României este o problemă de rezolvare a justiției. Avem o justiție injustă, avem o justiție penetrată de oameni ai serviciilor secrete, nu numai românești. Și asta nu v-am spus-o numai eu, v-o spun nenumărați jurnaliști, aceia care încă mai au coloană vertebrală, vă spun nenumărați oameni. La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții – că tot v-a citit domnul senator Prioteasa raportul și ar fi bine să îl citiți de pe site – vin nenumărate, cu sutele, cu miile, dosare pe care le respingem. De ce? Solicită rejudecarea. Dacă o să vă uitați cu un ochi de jurist care are ceva experiență în spate, o să vedeți ce greșeli intenționate există în aceste dosare. Greșeli intenționate din partea procuraturii, greșeli intenționate din partea judecătorilor și, mai ales, aranjamente din partea avocaților.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Vreau să vă anunț că la balcon avem, în acest moment, invitați din partea domnului senator Antal Loránt – un grup de 17 elevi de la organizația de tineret din zona Odorhei, județul Harghita.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Dacă mai sunt alte intervenții la acest punct pe ordinea de

zi?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul doi al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014 (L195/2021).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În vederea aplicării Protocolului nr. 16, despre care am făcut referire mai devreme, se impune reglementarea procedurii de solicitare a avizelor consultative de către instanțele desemnate, precum și a efectelor juridice ale acestora asupra soluționării cauzelor în care au fost solicitate.

În acest sens, proiectul de lege de punere în aplicare stabilește că Înalta Curte de Casație și Justiție poate solicita Curții Europene a Drepturilor Omului să emită un aviz consultativ cu privire la chestiuni de principiu privind interpretarea ori aplicarea drepturilor și libertăților din convenție sau din protocoalele la aceasta, în cazul în care apreciază că avizul consultativ este necesar pentru clarificarea unor aspecte ale cauzei în vederea pronunțării hotărârii în materie civilă și penală.

Prin proiect se recunoaște legitimarea procesuală activă mediată și instanțelor îndreptățite să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

În privința Curții Constituționale a României, prin proiect se propune ca solicitările de aviz consultativ să poată fi formulate în cazul soluționării excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, precum și a contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic.

De asemenea, prin proiect se propune instituirea, atât în materie civilă, cât și în materie penală, a unui nou caz de revizuire.

Totodată, proiectul prevede norme care stabilesc mecanismul procedural și administrativ pentru gestionarea solicitărilor de aviz și comunicarea autorităților române cu CEDO în acest sens.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

Comisia juridică, doamna președintă va prezenta raportul. Vă rog, doamna senator Scântei.

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă observațiile cuprinse în raportul celor trei comisii permanente, raport de admitere, cu amendamente, asupra Proiectului de lege privind adoptarea măsurilor necesare implementării Legii de ratificare a Protocolului nr. 16 o vor lămuri pe distinsa colegă senator Șoșoacă să dea un vot favorabil ambelor proiecte, dar vreau să-i răspund punctual la chestiunile pe care le-a enunțat anterior și pe care, chiar în cuprinsul raportului, le găsim ca răspunsuri la criticile domniei-sale.

CEDO nu obligă Înalta Curte de Casație. Și nici aceste proiecte de lege pe care le avem în dezbatere și la vot astăzi, nici proiectul legii de ratificare, nici Proiectul legii privitoare la măsurile de punere în aplicare a acestui Protocol nr. 16, nu obligă nici Înalta Curte de Casație și nici Curtea Constituțională din România să ceară în mod obligatoriu într-o cauză dedusă judecății lor, în cazul Curții Constituționale – soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la legi și ordonanțe de urgență invocate în fața instanțelor judecătorești sau a instanțelor de arbitraj, să solicite în mod obligatoriu acest aviz consultativ.

Mai mult, dacă îl solicită, pe procedura prevăzută conform protocolului, instanța care a solicitat – e vorba de Înalta Curte sau de Curtea Constituțională – poate să își retragă solicitarea și să soluționeze pe riscul ei, în interpretarea domniei-sale, cauza dedusă judecății și să nu aștepte acest aviz consultativ. Dar asta nu împiedică părțile care ar fi vătămate de o astfel de soluționare, de o astfel de hotărâre judecătorească să sesizeze, ulterior, statul român la CEDO, direct pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești de condamnare. Este o procedură care vine în sprijinul instanțelor de judecată.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc, doamna senator. Intervenții?

Stați o secundă, doamnă...

Doamna senator, vă dau cuvântul imediat. Dacă sunt intervenții?

A fost doar prezentat raportul. Doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3, vă rog.

Vă rugăm frumos să nu plece, pentru că a menționat ceva de care îmi era teamă. Ați menționat că pot să se pronunțe „pe riscul lor”. Ce înseamnă „pe riscul lor”?

Vă rog frumos.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Doamna senator, dacă vreți să răspundeți, nu sunteți obligată, să știți.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Este dezbatere...

Da, da, da. Vă mulțumesc pentru...

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Cu inițiatorul! Dezbaterile sunt cu...

Vă mulțumesc pentru întrebare, este binevenită. Vreau să vă punctez anterior că, atunci când Înalta Curte sau Curtea Constituțională solicită un aviz consultativ, nu-l solicită pe interpretarea legii. Au o cauză, o speță pe care o judecă, în raport dând o interpretare prevederilor convenției europene și dorind să afle direct de la CEDO dacă în acel caz concret drepturile și libertățile prevăzute în convenție sunt aplicate pe deplin, ca să știe să-și formuleze judecata în spiritul și al probatoriului administrat în cauză, dar și al convenției.

Prin urmare, când spun că Înalta Curte de Casație... Și e prevăzut în legea de aplicare, de punere în aplicare a Protocolului nr. 16, când prevede dreptul Înaltei Curți de a solicita, la cererea părților sau din oficiu, un astfel de aviz consultativ, dar nu-l așteaptă și consideră că trebuie să judece fără a aștepta sau își retrage de la CEDO, de la grefa Curții, își retrage solicitarea de aviz, înseamnă că apreciază, în înțelepciunea sa, că poate să judece sau s-a lămurit cu privire la interpretările rezultate din convenție și apreciază în judecata sa, adoptând o decizie finală.

Dacă partea însă este... Pe riscul său înseamnă: dacă partea, după aia, nemulțumită și fără altă cale de atac națională, se adresează Curții Europene a Drepturilor Omului și va obține o hotărâre de condamnare care va constata, de fapt, că acea hotărâre dată de Înalta Curte a încălcat unul dintre drepturile fundamentale prevăzute în Convenție, este pe riscul Înaltei Curți, pentru că va fi obligată să soluționeze apoi acea cerere de revizuire care este introdusă în baza modificărilor aduse prin acest proiect la Codul de procedură civilă, după caz, în Codul de procedură penală și petentul, iată, se va îndrepta împotriva aceleiași instanțe pentru a obliga să-i respecte, într-un caz de revizuire, dreptul deja constatat de CEDO, dar cu plata cheltuielilor de către statul român, a cheltuielilor de judecată.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator, trebuie să lăsăm și alți senatori să vorbească.

Bine. Doamna senator Șoșoacă. Microfonul 3. Dar nu mai avem...

Microfonul 3.

Doamna senator Șoșoacă, vă rog.

Îi mulțumesc frumos, numai că nu văd unde este sancțiunea, pentru că tot statul român plătește. Și, mai mult decât atât, la acest punct doi, îngrădiți dreptul la revizuire. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții, închei dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora (L208/2022).

Până să intrăm în dezbatere, aș vrea să anunț că la lojele... la cele trei loje – și înțeleg că este un grup mai mare –, o să fie și sunt și acum invitați de la SMURD Galați, ai doamnei Laura Georgescu și ai domnului Marius Humelnicu. Poate unii chiar joacă la Oțelul Galați.

Bine ați venit în Parlamentul României!

Mergem mai departe. Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora.

Modificările vizează: adăugarea substanțelor chimice de tipul agenților noviciok la listele de control, când vorbim de agenții noviciok – sunt tipul de substanțe care au fost utilizate în 2018 pe teritoriul Marii Britanii pentru otrăvirea a doi cetățeni ruși, Serghei Skripcal și fiica sa, precum și în 2020 împotriva disidentului rus Alexei Navalnîi; o altă modificare este actualizarea denumirii autorității naționale desemnate pentru implementarea prevederii Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, ca urmare a desființării Agenției Naționale de Control a Exporturilor, ca urmare a comasării prin absorbție și preluarea activității acesteia de către Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru controlul exporturilor, corectarea unui articol privind obligația de solicitare de licențe în cazul importului, exportului sau transferului în interiorul Uniunii Europene a saxitoxinei.

O ală modificare vizează introducerea unor clarificări referitoare la necesitatea declarării transferurilor în interiorul Uniunii Europene, chiar dacă, după intrarea României în Uniunea Europeană în 2007, nu mai sunt necesare licențe pentru aceste operațiuni, precum și actualizarea valorilor amenzilor contravenționale, ca urmare a denominării monedei naționale și a necesității de a corela amenzile cu cele prevăzute în legislația pentru controlul exporturilor produselor cu dublă utilizare.

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică externă au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii... – apărare –, să prezinte raportul. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța cetățeanului împreună cu Comisia pentru politică externă, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, au fost sesizate în procedură de urgență de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 56/1997, precum și o serie de alte acte normative.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege, l-a avizat favorabil.

Comisiile pentru sănătate, comunicații, tehnologia informației au transmis avize favorabile.

La dezbaterea proiectului au participat reprezentanți ai instituțiilor.

Pe parcursul unor ședințe separate, membrii Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și cei din Comisia pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport comun de admitere, fără amendamente.

Vă supunem, domnule președinte, aprobării plenului Senatului prezentul raport comun de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dacă sunt intervenții la acest proiect de lege? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 4, Proiectul de lege privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (L183/2022). Declar deschise dezbaterile. Microfonul 10, reprezentantul Guvernului. Vă ascultăm. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Pe procedură.

Acum? Înainte de a interveni Guvernul, vă rog, pe procedură. Intervenție pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte. Avem o solicitare de retrimitere la comisie a acestui punct. A venit o adresă de la Ministerul Justiției care solicită corelarea unor chestiuni pe un amendament care a fost depus în comisie.

Suntem Camera decizională, nu-i niciun pericol să...

Am înțeles. Mulțumesc.

...să existe adoptarea tacită. Prin urmare, asta e rugămintea pe care v-o adresăm. Mulțumesc.

Cât timp? Cât timp?

Pentru ce perioadă?

Termen – o săptămână.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Este o solicitare de retrimitere a punctului 4 la comisie, pentru o săptămână.

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru vot.

Mai departe.

Punctul 5 al ordinii de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative (L333/2021) – reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Microfonul 8.

## **Domnul Aurel-George Mohan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin proiectul de lege se completează prevederile Legii nr. 134/2019 cu privire la domeniul de activitate al ANMDMR,

procedura de achiziție a medicamentelor de către Compania Națională Unifarm, autorizarea studiilor clinice pentru medicamente de uz uman, precum și clarificarea unor aspecte referitoare la structura organizatorică.

Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate publică centrală în domeniul sanitar, care are obligația de a asigura sănătatea publică, susține proiectul de lege, precum și raportul comun al comisiilor de specialitate ale Senatului și solicită adoptarea acestuia de către plenul Senatului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru a prezenta raportul.

Comisia pentru sănătate, domnule președinte, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, respectiv Comisia pentru sănătate și, respectiv, Comisia economică, industrii și servicii, au luat în discuție această reexaminare și, cu unanimitate de voturi, au decis să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile. Legea rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 (L238/2022).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă e prezent... Doamna senator Pauliuc, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă mulțumesc în numele celor care astăzi își duc războiul lor cu diagnosticul crunt, cel al bolnavilor de cancer, dar și în numele supraviețuitorilor pentru că astăzi în Parlamentul României discutăm de o nouă inițiativă legislativă, și anume dreptul la uitare.

Votăm în plenul Senatului inițiativa mea legislativă privind dreptul la uitare pentru supraviețuitorii de cancer.

Vorbim de modificări și completări ale Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prin care se creează premisele ca supraviețuitorii de cancer să poată accesa ca orice om normal servicii financiare în condiții firești, fără să fie supuși vreunei forme de discriminare. Având în vedere că majoritatea creditelor sunt condiționate de existența unei asigurări de viață, supraviețuitorii de cancer nu pot accesa împrumuturi pe perioadă îndelungată, pentru că asiguratorii refuză adesea să semneze astfel de polițe din cauza riscului asociat.

Concret, legea pe care am inițiat-o prevede că, în situația încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supraviețuitorului de cancer informații și documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menținerea în asigurare, acesta are dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecțiunea oncologică, dacă au trecut 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic.

În cazul supraviețuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic.

De altfel, dăm posibilitatea Institutului Național de Oncologie ca acest termen de 7 ani, în baza unei evaluări științifice, să poată fi redus de la un tip de cancer la un alt tip de cancer.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Microfonul 8 era, nu?

imunități și validări și de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Ca atare, avizul nostru a fost, în unanimitate, un aviz pentru un raport comun de admitere, cu amendamente admise în unanimitate.

Face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Ca atare, contăm pe votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții?

Doamna senator Șoșoacă. La microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Am văzut în jurul meu foarte multe persoane care n-au avut șansa de a supraviețui cancerului, inclusiv din familia foarte apropiată. Foarte mulți încearcă să acceadă aceste credite exact când se îmbolnăvesc, pentru că tratamentele sunt costisitoare și începe drumul anevoios nu numai către spitale, dar și către asociațiile care îi pot ajuta cu bani sau cu tratamente în străinătate.

Este foarte bun proiectul, dar limitați, puneți acea limită: 7 ani de la încheierea protocolului oncologic sau 5 ani pentru cei care nu aveau 18 ani și sunt supraviețuitori.

Totuși cum îi putem ajuta pe cei care își descoperă boala, care au nevoie de tratament? Nu le dă nimeni niciun credit și nici legea aceasta nu îi ajută. Aici este problema.

Vă mulțumesc.

Pentru că nu toți sunt supraviețuitori. Și mai avem o problemă. Aduceți-vă aminte ce a produs pandemia. Un șef al Casei de Asigurări a menționat că 80% din pacienții de cancer care au încercat să intre în spitale pentru tratament în timpul pandemiei au murit. Nu sunt afirmațiile mele, sunt afirmațiile șefului Casei de Asigurări de Sănătate, menționând că acești bolnavi, pentru că nu aveau COVID, n-au avut dreptul să intre în spitale și să aibă acces la tratament. 80% din ei sunt morți. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Da.

8 era, nu? 8. Vă rog.

**Domnul Constantin Ștefan** – _secretar de stat_

_în Ministerul Energiei_ **:**

Nu. Sunt la poziția 8.

Nu avem reprezentant al Guvernului.

Comisia pentru sănătate, vă rog, domnule președinte. Pentru raport.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că ați ascultat-o cu toții pe doamna senator Pauliuc, cu toate elementele prezentate de domnia-sa. Este cât se poate de natural și de firesc ca, după un anumit număr de ani, să uiți de această patologie și să-ți vezi de treaba ta ca un om sănătos.

Ca atare, noi am luat în discuție, la nivelul Comisiei pentru sănătate, acest proiect de lege și, de asemenea, am primit și avize favorabile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină,

Mulțumesc, doamna senator.

Doamna senator Pauliuc. Și, după aceea, din partea Grupului PNL și...

Așa cum am spus și când am susținut proiectul, stimați colegi, vă mulțumesc că sunteți parteneri pentru supraviețuitorii de cancer.

Vreau să încep prin a vă adresa o invitație. În acest an sărbătorim pentru prima dată Ziua națională a supraviețuitorilor de cancer, în data de 5 iunie, în baza unei legi pe care am inițiat-o personal și pe care dumneavoastră ați aprobat-o.

În perioada 30 mai – 5 iunie vom organiza mai multe evenimente care se doresc a fi o sursă de inspirație pentru cei diagnosticați cu cancer și un motiv de bucurie pentru cei care au reușit să învingă una dintre cele mai crunte boli imaginabile.

Vă invit, stimați colegi, să participați la aceste evenimente și să transmitem societății mesajul că, chiar și în condițiile în care boala a fost depășită, recuperarea, mai ales psihologică, nu s-a încheiat.

Ziua de 5 iunie este ziua în care vorbim despre supraviețuitori. Este ziua în care vorbim despre învingători, ziua în care poveștile lor și poveștile lor triste de viață sunt spuse. E ziua în care reflectăm asupra dramelor și suferințelor pacienților, asupra eforturilor lor de a se reintegra în societate după boală și spitalizare. E ziua în care vorbim de discriminare. Da, supraviețuitorii de cancer, după ce termină această luptă cu boala, sunt discriminați. Pentru că permanent poartă pecetea că undeva în istoricul lor medical există acest crunt diagnostic.

Prin acest proiect de lege le dăm șansa ca ei să fie priviți de societate ca oameni normali. Au această posibilitate să se dezvolte, să-și ia un credit, atât pentru o locuință, cât și un credit pentru a-și continua studiile sau orice tip de credit pe care vor să-l acceseze.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul președinte Cercel al Comisiei pentru sănătate, din partea PSD.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este momentul să schimbăm paradigma în cancer.

Cancerul nu mai este, de departe, ce a fost. Cancerul, într-un interval previzibil de timp, va ajunge să fie o boală curabilă încă de la început. Știm cu toții ce se întâmplă cu pacienții care sunt diagnosticați în fază zero, că au șanse să se vindece instantaneu, mă rog, cu intervenția medicamentelor de rigoare.

Ca atare, propunerea legislativă a doamnei senator Pauliuc este cât se poate de binevenită. Nu trebuie să trăim toată viața cu această anatemă asupra noastră, că, vezi Doamne, cândva am fost afectați de cancer. Da, știm, cancerul poate să ducă la decesul pacientului. Dar, în același

timp, foarte multe persoane se vindecă și, atunci, au dreptul la o viață cât se poate de normală.

Mai mult decât atât, Parlamentul României n-a stat degeaba. Și avem aici pe doamna senator Anca Dragu, care împreună cu profesorul Rafila, care la vremea respectivă era vicepreședinte al Camerei Deputaților, a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de luptă împotriva cancerului. Și iată că, în acest context, a venit și propunerea legislativă a doamnei senator Pauliuc, care este cât se poate de binevenită.

Grupul PSD va vota pentru această inițiativă parlamentară.

Vă mulțumesc.

Domnul senator.

Din partea grupului UDMR, doamna senator Kovács. Vă rog.

Microfonul 2 sau central? 2? OK.

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Diagnosticul de cancer este un diagnostic cumplit. Persoana respectivă are impresia că se sfârșește totul. Și totuși nu este totul gata. Există foarte mulți supraviețuitori, care reușesc să învingă această boală cumplită.

La începutul acestui an am votat împreună Ziua supraviețuitorului de cancer, la inițiativa doamnei senator Pauliuc. Astăzi sper că vom vota cu toții această nouă inițiativă legislativă, care permite uitarea.

Vă asigur, stimați colegi, chiar dacă votăm legea și legislația va uita acest diagnostic, supraviețuitorul de cancer nu uită nici măcar o zi că a fost diagnosticat cu această boală. De aceea suntem datori să schimbăm percepția publică asupra acestei cumplite maladii, să încercăm să-i susținem nu doar prin campanii, nu doar prin programe, ci și prin inițiative legislative de genul acesta, extrem de valoroase.

Mă bucur foarte mult că avem un grup de specialiști care lucrează la aceste proiecte legislative și mi-aș dori foarte mult ca numărul acela pe care doamna senator l-a menționat anterior, de 100.000 de cazuri de cancer pe an, să scadă, prin introducerea obligativității unor controale anuale sau, mă rog, la distanțe de timp pe care le determină specialiștii a unor screeninguri care să devină obligatorii, tocmai pentru a nu ajunge în situația de a vorbi despre supraviețuitori de cancer.

Grupul UDMR susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă nu mai sunt...

Doamna senator Dragu, din partea USR.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În cadrul Comisiei pentru drepturile omului, care a fost comisie coraportoare pe această inițiativă legislativă, a fost, desigur, un vot favorabil, cu unanimitate.

Voiam să-i mulțumesc doamnei senator Pauliuc pentru această inițiativă. Și eu sunt una dintre persoanele care au semnat de la bun început și am susținut și vreau să vă spun că sună puțin romantic „Legea uitării”, dar nu-i nimic candid sau romantic; este vorba, de fapt, despre dreptul supraviețuitorilor cancerului de a-și continua viața în condiții cât mai normale. Normal nu se poate niciodată, dar cât mai aproape de normalitate, să uite de tragedia prin care au trecut și să poată să-și reia viața ca ceilalți.

Grupul USR va vota pentru această lege și mă bucur că suntem în fața acestei inițiative foarte importante pentru noi, pentru toți.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Nu mai sunt alte intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Intervenție pe procedură, domnul... Nu?

La punctul 7 a fost Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2022 privind unele măsuri bugetare destinate organizării și desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022 (L248/2022).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Microfonul 10.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României susține prezentul proiect de lege și dorește să ne acordați un vot de încredere votând acest proiect.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au elaborat un raport comun.

Președintele Comisiei pentru telecomunicații și tehnologia informației, vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege vizează reglementarea unor măsuri bugetare destinate organizării și desfășurării celei de-a 21-a ediții a Conferinței Plenipotențiarilor Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la București, în perioada 26 septembrie – 14 octombrie 2022.

Avem un aviz favorabil, cu observații și propuneri, de la Consiliul Legislativ.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege, au analizat punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (L250/2022). Încă nu avem un raport depus aici. A fost depus raportul? S-a depus? Da?

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 54/2022 pentru aprobarea sau completarea Legii nr. 99/2016 este motivat de faptul că unele lucrări de investiții începute în infrastructura energetică de transport, distribuție, construcții de noi capacități energetice de producerea energiei electrice sunt blocate din motive tehnice, economice sau juridice, generate fiind atât de criza internă energetică la care suntem supuși acum, fapt care a dus la scumpiri de echipamente, produse și lucrări, servicii, cât și de conflictul armat din Ucraina, care a repus pe tapet nevoia asigurării independenței și securității energetice.

Fapt pentru care vă rog să acordați un vot pozitiv acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care s-au desfășurat în ședințe separate ale Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în datele de 9 și 10 mai 2022 și în ședința comună din data de 16 mai 2022, membrii comisiilor au analizat proiectul de lege, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, cu un amendament admis.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu un amendament admis, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții...? Domnul senator Bumb. Vă rog.

Mulțumesc, domnul președinte. Stimați colegi,

Această lege de aprobare a Ordonanței 54 este vitală pentru acele investiții în sistemul energetic care sunt terminate în proporție de peste 60%. Având în vedere contextul și geopolitica, știm foarte bine ceea ce se întâmplă la granițele noastre și, mai mult, vreau fiu foarte practic și să discutăm de una dintre cele mai mari investiții din Ardeal, care ajută sistemul național și siguranța sistemului național, și anume centrala de la Iernut. Fără această lege, această centrală nu va putea fi terminată și v-am dat doar un exemplu. Sunt multe exemple de infrastructuri energetice care au ajuns la un anumit stadiu și care nu pot fi terminate dacă noi nu ne mișcăm rapid și nu luăm măsurile necesare, măsuri legale, pentru ca aceste investiții să fie terminate și puse în practică, spre beneficiul tuturor locuitorilor țării noastre.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Șoșoacă. Vă rog, microfonul 3.

Ce frumos sună totul, fără să spuneți că, de fapt, vorbiți de energie nucleară.

Cumva se referă la acele centrale atomonucleare pe care ni le-a impus doamna Kamala Harris? Sau sunt altele, de care nu știm?

La fel cum tot ceea ce scrie în această inițiativă se referă la contracte pe care le dați, da, cu o destinație specială către acei oameni favorizați de dumneavoastră, care se află, de fapt, în spatele partidelor dumneavoastră, în spatele intereselor unor parteneri și așa mai departe.

Vă mulțumesc.

Voi vota împotrivă.

Mulțumesc, doamna senator. Din partea USR, domnul senator Bordei.

## **Domnul Cristian Bordei:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Da, suntem conștienți că ne aflăm în plină criză energetică. Într-adevăr, este extrem de importantă finalizarea centralei electrice de la Iernut. Într-adevăr, este extrem de important ca la centrala nucleară de la Cernavodă să se adauge noi unități, unitățile 3 și 4. Este la fel de important să se dezvolte și să se pună în funcțiune acele reactoare nucleare mici despre care se vorbește în noul acord interguvernamental cu Statele Unite. Și, da, știm că sunt multe alte obiective din domeniul producției de energie electrică curată, în special hidro, la fel cum este și energia nucleară, care se află blocate în diverse stadii de finalizare. Suntem perfect de acord cu toate acestea și suntem perfect conștienți de importanța finalizării acestor obiective.

De ce s-a ajuns în această situație? Este, de fapt, o acumulare de incompetență, de risipă, chiar de prostie uneori, de indolență și, iată, au trebuit să vină această criză energetică și această situație extraordinar de complicată la granițele noastre ca să vedem cu adevărat unde ne-au adus ani întregi de acumulare a acestor chestiuni. Problema pe care noi o punem este însă cum rezolvăm această problemă.

Și noi vedem din nou un model pe care l-am văzut și la ordonanța care era dedicată centralelor hidro în construcție, pentru care, pentru a fi finalizate, s-a adoptat o soluție din aceasta în care, efectiv, au fost extrase prin lege din ariile naturale protejate. La fel, acum vedem invocate un număr de excepții la o lege care, parțial, în art. 117, avea deja prevederi pentru a rezolva și problemele legate de aspectele tehnice, de imposibilitatea selectării altor furnizori, din motive inclusiv de proprietate intelectuală asupra unor softuri și alte chestiuni de genul acesta, prin care se puteau permite excepții de la achiziția prin sistem competitiv, prin licitație competitivă.

Mulțumesc. Înțeleg... domnul Zamfir?

Și apoi domnul Bumb din nou, am înțeles.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să fac niște scurte precizări, pentru că colegul nostru, domnul senator Bordei, a prezentat, așa, un amalgam de informații din care eu n-am înțeles, sincer, nimic. Și aș lua-o cu ultima afirmație, cu privire la scoaterea hidrocentralelor – nu-i așa? – din zona de arii protejate și că partidul domniei-sale ar fi fost cel care s-a abținut. Nu. Ați fost împotrivă, ați atacat și la Curtea Constituțională acest proiect de lege.

Proiectul de lege care astăzi este supus dezbaterii a venit ca urmare a nevoii stringente de a debloca acea investiție pe care statul român o are la centrala de la Iernut și împreună, domnule Bordei, cu dumneavoastră și cu toți ceilalți colegi care erau în comisia de anchetă am făcut foarte multe demersuri, solicitări ca acel obiectiv să se finalizeze. Ei bine, iată, Guvernul a venit cu un proiect de lege tocmai ca acea centrală, acel proiect început, care este realizat în proporție de 70%-80%, să se termine. Ei bine, acum ne spuneți că sunteți împotrivă. Sunteți împotrivă după ce ați dorit ca acel lucru să se întâmple. Hotărâți-vă! În ceea ce privește amendamentul pe care ni l-au solicitat cei de la Nuclearelectrica, dragi colegi, aici cu toții știm foarte bine, chiar dacă unii sunt sau nu de acord, că investițiile și lucrările la o centrală nucleară presupun un cu totul alt regim. Ne-a explicat astăzi la comisiile reunite domnul director general al Nuclearelectrica faptul că există niște constrângeri acolo, inclusiv cu achiziția de la producătorul original de echipamente, există și alt regulament al CNCAN-ului, care privește acest tip de echipamente.

Vă mulțumesc, domnule senator. Imediat...

Domnul senator Bumb și apoi domnul Bordei; înțeleg că dorește drept la replică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fiu foarte clar pentru colegi, pentru a înțelege exact situația și importanța acestei legi.

Gândiți-vă că sistemul național este afectat în partea de centru și de nord a țării, pentru că fără capacitatea de la Iernut este foarte greu să asigurăm siguranța sistemului energetic național. Acolo este vorba de peste 400 MW, care trebuiau terminați în 2019, și fără această lege nu se poate continua investiția.

A doua problemă, că văd că unii colegi se abat și încearcă, prin populism, să abată atenția în altă direcție: la centrala de la Cernavodă este vorba de reactoarele 3 și 4, nu sunt alte reactoare. Proiectele care sunt cu acele minireactoare nu au nimic în comun cu această lege. Deci acolo este vorba de investițiile începute și care trebuie terminate, care de atâția ani trenează și nu se pot termina, pentru că condițiile sunt foarte grele, cele de licitație și condițiile pentru a aduce un constructor care să finalizeze aceste reactoare.

Mai mult, în 2027 va intra reactorul 1 în retehnologizare și va dura minimum doi ani de zile, deci vom pierde încă 700 MW. Reactorul 2 va intra din 2029, este programat. Ce punem în loc? Deci trebuie să ne gândim și să fim conștienți că ceea ce facem astăzi este pentru binele și siguranța sistemului energetic național.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Bordei.

Știți, stimați colegi, că aceasta e ordonanță de urgență și e în vigoare, da? Deci...

Vă rog.

## Mulțumesc.

Distinsul coleg, domnul Zamfir, mi-a invocat numele, așa că am solicitat un drept la replică.

În primul rând, repet, am amintit reactoarele nucleare mici în ideea că susținem inclusiv construcția acelor tipuri de reactoare. Da, susținem și construcția unităților 3 și 4. Într-adevăr, această ordonanță de urgență se referă sau, mă rog, acel amendament solicitat de Nuclearelectrica se referă la reactoarele 3 și 4. Și, repet, noi susținem inclusiv finalizarea centralei de la Iernut. Suntem de acord că este un obiectiv extrem de important și chiar strategic.

Ce contestăm noi este modalitatea aleasă de a face acest lucru, prin introducerea acelui prag de 40%. Orice obiectiv care e realizat în proporție de minimum 60% poate fi continuat fără o licitație competitivă. Iar acel amendament introdus pentru Nuclearelectrica, practic, scoate total... nici nu mai discutăm de un prag. În contextul în care am discutat în comisie că dânșii au fost la Comisia Europeană pentru a discuta cum să evităm problema de infringement, dar n-au stat acolo până să obțină și un rezultat și o soluție care să nu implice o astfel de modificare legislativă. Și, în plus, repet, în actuala lege, în art. 117, la alin. (1) și (2), sunt mai multe prevederi care se referă inclusiv la această situație de la Iernut, când e vorba de proprietatea acelui soft, pe care vechiul constructor nu vrea să-l dea, și astfel îi dăm voie să participe din nou la construcție, deși a fost eliminat în urma unor grave abateri.

Deci despre asta vorbim, și nu despre faptul că noi n-am dori finalizarea acestor obiective, ci modalitatea în care o facem. Ar trebui discutat caz cu caz – fiecare caz are specificul lui – și găsită o soluție.

Mulțumesc.

Domnule președinte al Comisiei pentru energie, Antal Loránt, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebarea de bază este așa: vrem independență și securitate energetică a României sau nu?

Dacă avem un răspuns unanim și, da, vrem, atunci este clar că trebuie să deblocăm acele șantiere, care au fost blocate din varii motive. Și, dacă răspunsul, încă o dată, este unanim și, da, vrem securitate și independență energetică, atunci, categoric, trebuie să investim în capacități noi de producție.

Există o lege a achizițiilor sectoriale, Legea nr. 99/2016. Din 2016 până în ziua de azi s-au întâmplat multe și, din păcate, și înainte de 2016 s-au întâmplat multe în materie de achiziții publice. Dacă trecem în revistă ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani în domeniul energiei, din păcate, putem să tragem concluzia că nu s-au făcut investiții în capacități noi de producție și, încă o dată, au fost blocate investiții, din varii motive. Știm foarte bine, stimați colegi, că nici Legea achizițiilor publice nu a fost modificată, nu a fost modificată în sensul de a pune o dinamică nouă acestor investiții.

Acum, ceea ce facem nu e să legiferăm pentru cineva sau pentru anumite companii din spatele nu știu cui, noi legiferăm în interesul statului și legiferăm în interesul de a obține această securitate și independență energetică. Asta se întâmplă astăzi. Practic, în Legea achizițiilor sectoriale, Legea nr. 99/2016, la art. 117 sunt înșirate câteva excepții. Dar, încă o dată, această lege este din 2016. Acum, ori ajungem la acel moment în care Guvernul, majoritatea parlamentară, își ia curajul, nu știu, să repornească aceste investiții, ori mai stăm ani la rând și spunem teorii, și rămânem și cu resursele în subteran, și rămânem și cu capacități de producție nefinalizate, și o să scriem ușurel niște cărți de istorioare că, cumva, s-a vrut a se face, dar nu s-a făcut. Avem acum o majoritate parlamentară, a venit o inițiativă și, cum a spus și domnul președinte Cîțu, această ordonanță de urgență totuși este în vigoare. Deci noi îmbunătățim, până la urmă, și vrem sau avem acel deziderat comun prin care vrem să repornim aceste capacități de producție a energiei. Despre asta discutăm, stimați colegi.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, încheiem dezbaterile aici, deja am depășit...

Pe procedură.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Doar pe procedură, da? Pentru că trebuie să

Solicităm prelungirea programului pentru dezbateri, pentru punctele...

La acest punct?

Pentru punctele înscrise pe ordinea de zi, până la ora 17.00.

Mulțumim frumos.

OK, supun la vot prelungirea programului pentru dezbateri, da? Și la 17.00 – vot final.

Bine. Prelungim până la ora 17.00 și la 17.00 – vot final. Cine este pentru?

Cu 80 de voturi pentru și 3 voturi împotrivă, continuăm dezbaterile.

La punctul 9 al ordinii de zi e înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind documentele de ședere eliberate cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora, precum și în domeniul străinilor (L201/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 9, vă rog.

## **Domnul Adrian Voican** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ conține dispoziții, în principal, referitoare la asigurarea aplicării Regulamentului Uniunii Europene nr. 1.157/2019, în sensul eliminării prevederilor referitoare la cărțile de rezidență și cărțile electronice de rezidență, întrucât aceste documente vor fi eliberate după noile reglementări în materie de securitate a documentelor cuprinse de regulament.

Vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind documentele de ședere eliberate cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora, precum și în domeniul străinilor, în forma propusă de comisiile de specialitate ale Senatului.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului, vă rog.

Nu avem niciun reprezentant al niciunei comisii.

Vă rog, domnule... Din partea Comisiei pentru administrație publică, da? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor trei comisii au analizat și dezbătut proiectul de lege, avizele transmise și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Proiectul de lege L201 modifică și completează actele necesare privind documentele de ședere eliberate cetățenilor Uniunii Europene și membrilor familiilor acestora, conform Regulamentului european nr. 103/2002.

Astfel, stabilirea unor standarde minime de securitate și integrarea datelor biometrice în cărțile de rezidență permanentă și în cărțile de rezidență ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru sunt pași importanți pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniunea Europeană.

Totodată, introducerea unor standarde minime de securitate și standarde referitoare la formatul care ar trebui utilizat pentru documentele de ședere eliberate cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație este de natură a permite statelor membre să se bazeze pe autenticitatea acestor documente atunci când sunt folosite în exercitarea dreptului de liberă circulație.

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt.

## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

Ba da.

A, doamna senator Șoșoacă!

Mă scuzați, doamnă! Dacă stați așa departe, nu vă văd, să știți, și de asta...

Cei din urmă vor fi cei dintâi, știți dumneavoastră mai bine.

Așa e întotdeauna, așa este.

## Mulțumesc frumos.

Această inițiativă, de fapt, ascunde cu totul altceva. Ascunde datele biometrice, imagini faciale, impresiuni digitale, absolut tot ceea ce se stochează, date confidențiale pentru care nu există nicio garanție că vor fi șterse, deși ei spun acolo că trebuie șterse imediat cum se eliberează actele sau în 90 de zile, în caz că nimeni nu vine să le ridice. Știm foarte bine, și aici, la recensământ, au anunțat cei din sistem că nu pot garanta confidențialitatea tuturor datelor colectate. De fapt, când a existat confidențialitatea datelor colectate în România și, mergând mai departe, în Uniunea Europeană? Dar poate, dacă ar exista o dronă prin care să vedeți ce se întâmplă la imagine mondială, ați vedea că tot ceea ce se întâmplă acum și votăm acum stă la baza a ceea ce deja a implementat China: o dictatură a tuturor datelor digitale, a imaginii faciale, a tuturor datelor biometrice care ni se iau, cu voie sau fără voie.

Mai mult decât atât, văd că nu se pot da interdicții pentru cetățenii Uniunii Europene de a mai intra în România. Desființăm granițe, desființăm interdicții. În schimb, putem să interzicem intrarea pe teritoriul României a altor cetățeni

străini. Foarte bine. Avem noi unii care nu știm cum și-au luat cetățenia română. Ar trebui să li se interzică să mai intre în România. Interesant este că, deși sunt și mulți cetățeni europeni care săvârșesc acte împotriva ordinii de drept în România, aceștia nu mai pot fi puși sub interdicția de a mai intra în România.

Este un proiect de lege care, de fapt, ascunde foarte mari pericole pentru identitatea fiecărei persoane, pentru datele confidențiale, încalcă GDPR-ul, încalcă drepturile omului de a mai fi o persoană independentă, suverană, care să nu permită nimănui să îi atace datele confidențiale. Voi vota împotrivă.

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Domnule deputat, dumneavoastră puteți să interveniți. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L192/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Nu avem inițiator și nu avem nici reprezentant al Guvernului.

Dau cuvântul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Doamna președintă a Comisiei juridice, la punctul 10. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că avem o altă numerotare față de aia pe care am avut-o la început.

Dacă îmi puteți menționa L-ul?

L192/2022.

E în regulă.

Așa scrie aici: Comisia juridică, de numiri, imunități și validări... Da.

Am avut astăzi atâtea proiecte... Gata, l-am găsit. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia juridică a fost solicitată pentru întocmirea unui raport la Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Comisia a adoptat un raport de respingere cu privire la această propunere legislativă, având în vedere că obiectul avut în vedere de inițiatori nu mai este de actualitate.

Toate acele motive avute în vedere la redactarea propunerii legislative, în expunerea de motive, nu mai subzistă, având în vedere și încetarea perioadei stării de alertă, astfel încât reglementarea nu mai este necesară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator, doamna președinte. Dacă mai sunt alte intervenții la acest proiect de lege? Nu sunt, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020 (L189/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Nu avem inițiator.

Reprezentant al Guvernului nu avem.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun.

Doamna președintă a Comisiei juridice, vă rog, pentru raport. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

În sinteză, aceleași motive pentru adoptarea raportului de respingere, raportului comun de respingere cu privire la propunerea legislativă L189/2022: propunerea a rămas fără obiect, ca urmare a încetării, începând cu 9 martie 2022, a stării de alertă instituite de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Dacă nu sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2022 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L249/2022).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 10.

Aceste categorii de entități raportoare vor avea obligația să anunțe oficiul cu privire la desfășurarea activității lor, în acest fel având posibilitatea să cunoaștem despre existența lor și despre activitatea pe care o desfășoară și să exercităm monitorizarea pe care legea ne-o impune.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, pentru prezentarea raportului.

Doamna președinte, microfonul 2.

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a menționat și reprezentantul Guvernului, proiectul de lege, având ca inițiator Guvernul României, vizează instituirea obligației anumitor entități raportoare de a notifica Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor într-un termen de 15 zile de la data începerii, suspendării sau, după caz, încetării activității care intră sub incidența dispozițiilor actului normativ de bază.

Proiectul a avut avize favorabile de la Consiliul Legislativ și, de asemenea, Comisia pentru comunicații, Comisia pentru apărare din Senat.

Prin urmare, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei juridice au adoptat un raport de admitere, fără amendamente, asupra proiectului de lege pe care-l

Vă mulțumesc, doamna președinte. Dacă avem intervenții? Nu avem intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat (L191/2022).

- Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative.

Inițiatorul?

Nu avem.

**Domnul Adrian Cucu** – _președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Prezenta ordonanță de urgență care este supusă aprobării dumneavoastră prin lege vizează obligația, pentru anumite categorii de entități economice, de entități raportoare, operatori economici, de a aduce la cunoștința oficiului, exclusiv electronic, începerea/încetarea activității, după caz, suspendarea acesteia.

Este vorba de acele entități care nu au o autoritate de supraveghere și nici un organism de autoreglementare, în mod concret _,_ de cei care își desfășoară activitatea în zona de dezvoltare imobiliară, cei care își desfășoară activitatea pentru vânzări de obiecte de artă și, un grup de activitate tot mai sensibilă în ultima perioadă, cei care schimbă monedă fiduciară pe monedă virtuală sau care gestionează portofelele digitale.

Reprezentantul Guvernului?

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului, dacă este.

Comisia de apărare?

Nu avem.

Vă propun un vot pe continuarea procedurii de dezbatere, fără prezentarea raportului.

-

- Cu 42 de voturi pentru, 3 contra, 25 de abțineri, mergem

- mai departe.

- Dacă sunt intervenții la dezbatere?

- Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L186/2022).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiator? Nu avem.

Guvern, reprezentantul Guvernului? Nu avem.

Reprezentantul Comisiei pentru administrație. Microfonul 7. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 3 mai 2022, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație, așadar, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la acest proiect de lege? Nu sunt...

A, vă rog! Microfonul...

Domnul Popa. Microfonul central, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Principala modificare a Legii nr. 185 este faptul că se completează cu un alineat principal, adică lasă libertatea de decizie a administrației publice locale în ceea ce privește reglementarea activității de amplasare a mijloacelor de publicitate, și se bazează pe principiul fundamental al autonomiei locale, consacrat de art. 120 din Constituția României și Codul administrativ, respectiv art. 75.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L193/2022).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Nu este.

Reprezentantul Guvernului.

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă,

familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Punctul 15.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Raportul comisiei este un raport pozitiv, un raport de admitere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc frumos.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Doamna Șoșoacă. Microfonul 3.

## Mulțumesc frumos.

Deci să înțeleg că personalul angajat din serviciile Camerei Deputaților și Senatului, cei care au atribuții în ordinea și siguranța în interiorul Camerei Deputaților și Senatului, va putea avea aceleași atribuții ca un polițist sau ca un jandarm. Asta vreți să spuneți cu această inițiativă?

Deci, de fapt, dumneavoastră a trebuit să modificați legile speciale pentru ca acestui personal să i se acorde aceste drepturi, pentru că văd că îi permiteți să intervină pentru asigurarea siguranței persoanelor, a integrității corporale, a sănătății, a vieții, precum și a bunurilor acestora.

Pentru cine e făcut? Care siguranță? A căror persoane? A demnitarilor? A celor care sunt invitați? Celor care sunt sus, la balcon? A ziariștilor care, poate, sunt bătuți de cineva sau există o ceartă? Care este scopul acestei inițiative?

Dumneavoastră dați niște prerogative speciale unor persoane care nu au pregătire specială, vorbind, mai mult, că ar trebui să fie un fel de... ca la jandarmerie, dialog, cei de la dialog, care asigură dialogul, pentru că le cereți „atitudine politicoasă și fermă”, „stăpânire de sine”, „capacitate de comunicare și abilități de gestionare a situațiilor conflictuale”. Or, pentru aceste atribuții trebuie să ai pregătire specială, trebuie să faci parte dintr-un serviciu special.

Cum puteți să dați raport de admitere la o astfel de lege?! Orice terchea-berchea care e angajat aici pe pile poate să se ducă să facă dialog cu o persoană care, de fapt, este invitată în Parlament?! Sau gândiți-vă că dați naștere la o situație în care o astfel de persoană trece peste atribuțiile chestorului. Aici nu este menționat acest lucru. Încercați să departajați, dacă vreți, aceste lucruri, măcar menționați care sunt situațiile, care sunt atribuțiile, schimbați toată legislația care este în coroborare cu aceasta, pentru că aduceți atingere gravă unor atribuții ale unor persoane și ale unui personal care are calificare specială pentru asemenea funcții.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Sper că inițiatorii au auzit remarcile dumneavoastră și vor ține cont de ele.

Stimați colegi, Vă propun să trecem la votul final. La punctul 1 al ordinii de zi...

Vă rog să luați loc, suntem la vot final.

La punctul 1 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014 (L194/2021).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege...

Doamna senator, vă rog frumos, se aude până aici!

**Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă**

**:**

E bine că auziți!

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru adoptarea unor măsuri necesare punerii în aplicare a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptat la Strasbourg la 2 octombrie 2013 și semnat de România la Strasbourg la 14 octombrie 2014 (L195/2021).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Vă

86 de voturi pentru și un vot împotrivă.

Raportul a fost adoptat.

Cu 87 de voturi pentru... Avem doi colegi care votează astăzi fără cartelă, domnul László Attila și domnul Cernic, de la USR.

Deci 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și un „nu votez”. Proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora (L208/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul – prima Cameră sesizată.

Punctul 4 a fost retrimis la comisie.

Punctul 5, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 17/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a

Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și pentru modificarea unor acte normative (L333/2021).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, la solicitarea Președintelui României.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul cu amendamente admise se supune... Vă

Vă

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003 (L238/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 8, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2022 pentru completarea Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale (L250/2022). Trecem la votul asupra proiectului de lege.

- Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu

- amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Punctul 9, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind documentele de ședere eliberate cetățenilor Uniunii Europene și membrilor de familie ai acestora, precum și în domeniul străinilor (L201/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (L192/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020 (L189/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 12, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2022 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L249/2022).

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și

acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat (L191/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul – prima Cameră sesizată.

Vă

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L186/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar (L193/2022).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

-

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

N-a trecut la un vot.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

A trecut.

**Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:** Păi, nu e 69?

**Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

Nu, că avem un senator lipsă.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Cu 68 de voturi...

**Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:** Păi, nu! E 67 cu unu – 68.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Da, 68. ## **Domnul Eugen Pîrvulescu**

**:**

E bine.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Păi, nu! Trebuie 69.

Cu 68 de voturi pentru, 29 împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Vă rog, domnule senator Cristina, aveți o intervenție pe procedură, vă rog.

## **Domnul Ioan Cristina:**

Bună ziua, stimați colegi!

Va trebui să vă fac încă un anunț trist, al doilea pentru ziua de astăzi.

În urmă cu puțin timp, a încetat din viață medicul Ioan Crețu, senator de Arad în perioada 1992–2000.

Vă rog să fiți de acord să ținem un moment de reculegere. Dumnezeu să-l odihnească!

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul General al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice, semnat la București la 23 noiembrie 2021;

– Lege privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix.

Ordinea de zi a fost epuizată, încheiem ședința. Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

&JUYEJT|450764]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 77/9.VI.2022 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei