Stenogramă plen

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Bună ziua!

V-aș propune să ne pregătim să începem. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 10 mai.

Și-au înregistrat prezența un număr suficient de colegi pentru a putea declara deschisă ședința.

Având în vedere semnificația deosebită a zilei de astăzi – vreme de mai bine de 80 de ani ziua de 10 mai a fost zi națională –, vă propun să începem cu intonarea imnului.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

10 mai 1877 nu a fost expresia unui hazard, a unui noroc al nostru, al românilor, în istorie. 10 mai a fost expresia voinței politice și a deciziei asumate de șeful statului, domnitorul Carol I, a prim-ministrului I.C. Brătianu și a ministrului de externe Mihail Kogălniceanu de a se alătura Războiului RusoTurc, început în anul 1877 și continuat în 1878. Povestea zilei de 10 mai poate fi explicată dacă înțelegem contextul istoric în care a avut loc Războiul de Independență.

Într-un moment tensionat al relațiilor internaționale în zona balcanică, generat de reizbucnirea răscoalelor bulgaro- sârbești împotriva Imperiului Otoman, I.C. Brătianu avea să-și asume funcția de prim-ministru, deschizând în felul acesta lunga guvernare liberală 1876–1888. După mai multe tratative diplomatice, România avea să se implice în războiul deja amintit. Alăturarea României guvernului țarist împotriva Imperiului Otoman nu a fost expresia încrederii în promisiunile Rusiei țariste, ci asumarea singurei variante posibile avute la dispoziție de către guvernul român pentru ca visul unei generații, care realizase deja Unirea Principatelor Române la 1859, să poată fi realizat. Declarația de Independență a lui Mihail Kogălniceanu din 9 mai, votul din Parlament din 9 și 10 mai, ceremonia de la Palatul Domnesc din 10 mai nu ar fi fost posibile dacă nu ar fi existat implicarea domnitorului Carol I în desfășurarea războiului și, evident, sacrificiile armatei române.

10 mai 1877 este parte a unui proces, a unui proiect mai amplu, care a început la 24 ianuarie 1859, continuă la... a continuat la 10 mai 1866 și, evident, continuă cu alte două momente importante din istoria noastră, a românilor: proclamarea regatului și aderarea României la Tripla Alianță – Tripla Alianță, o alianță politică, militară, formată din Germania și Austro-Ungaria, din care România și-a dorit să facă parte tocmai pentru a avea asigurate granițele, protecția granițelor împotriva pretențiilor Rusiei țariste.

Există, în mod evident, o lecție a zilei de 10 mai pentru noi, cei de astăzi. Suntem cu toții supuși unei propagande sistematice, prin care ni se spune faptul că România nu mai este țară suverană sau independentă. Nimic mai fals. Cred că, dacă am vorbi astăzi, dacă am avea în vedere astăzi un testament politic nescris al generației de la 1848, putem spune cu toții faptul că prin contribuția tuturor actorilor politici România a devenit membră a NATO, membră a Uniunii Europene, reușind în felul acesta să aibă granițele asigurate, să permită cetățenilor români să aibă acces la o piață a muncii deschisă, să locuiască și să trăiască oriunde în Uniunea Europeană.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că putem începe, pornind de la o reflecție asupra acestei zile, ca prin tot ceea ce facem sub cupola Senatului să redăm statutul de corp ponderator acestui Senat, așa cum a fost gândit de Alexandru Ioan Cuza. Dar pentru asta e nevoie să înțelegem cu toții că dragostea de țară și independența la care facem trimitere adesea nu e suficient să fie declamate în spațiul public prin declarații parte componentă a unor discursuri, de cele mai multe ori, retorice. Cred cu tărie că e timpul să fim uniți, să acceptăm diferențele dintre noi și să fim cu adevărat mândri prin ceea ce ne face unici în rândul popoarelor lumii.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu Mihail, tot înainte de a vota ordinea de zi.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Marcăm astăzi, 10 mai, Ziua independenței, Ziua regalității și Ziua Națională a României din 1866 până în 1947.

Acum 145 de ani, pe 10 mai, Senatul adopta Declarația de Independență a României. Senatul. Declarația fusese citită cu o zi înainte de ministrul de externe Mihail

Kogălniceanu în fața Adunării Deputaților. În mod convenabil, comuniștii au sărbătorit mereu ziua discursului lui Kogălniceanu, nu ziua adoptării Declarației de Independență. Mai mult, tot din motive propagandistice, discursul lui Kogălniceanu a fost redus de comuniști la o singură frază: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare.”

Dar discursul lui Mihail Kogălniceanu este însă mai lung și la fel de important atunci, ca și acum: „Domnilor” – spunea Kogălniceanu – „acum încep greutățile, fiindcă noua noastră condițiune trebuie să fie acceptată de Europa. Aici este cestiunea, aci se reclamă patriotismul, aci se reclamă prudența, aci se reclamă sânge rece. Așadar, trebuie să arătăm că suntem o națiune hotărâtă să ne ocupăm de noi, să ne ocupăm de națiunea noastră, să ne ocupăm de dezvoltarea ei, de dezvoltarea bunei stări morale și materiale.”

Nu e nimic festivist în discurs, ci doar preocuparea pentru ce se va întâmpla pe viitor cu nația română. Nu cu cuvinte mari și sforăitoare se clădește o țară, ci cu idealuri și obiective clare, cu multă muncă și dăruire de sine. Nu, statul român independent nu s-a clădit pe lozinci goale și pe minciună, ci pe munca asiduă a unei întregi generații, care a înțeles că viitorul României este legat de Europa, de valorile ei, de modernitatea ei.

Vă mulțumesc, domnule senator.

S-a înscris la cuvânt și doamna senator Gabriela Crețu.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Astăzi este 10 mai, ziua în care, în 1866, Carol I a depus jurământul către țară în calitatea de domnitor al României. Cred că merită să fie citat.

Citez din Monitorul Oficial al României nr. 135/1877: „Constatând imperios necesitatea de a ne asigura viitorul, de a feri țara noastră de solidaritatea cu faptele și greșelile străine, de a fi și noi un stat de sine stătător și răspunzător numai de actele noastre și contând pe sentimentele de dreptate ale puterilor garante, dumneavoastră, în ziua de 9 mai, ați proclamat independența completă a României. Nu v-ați oprit la simpla rostire a acestui mare vot național. Dumneavoastră ați dat guvernului meu toate mijloacele pentru ca dânsul, cu arma în mână, să poată lucra ca acel vot să devină realitate. Dumneavoastră...” – și se adresa membrilor Parlamentului – „...ați dat miniștrilor mei un concurs patriotic și constant în satisfacerea trebuințelor țării. Vă exprim deci, având această certitudine, recunoștința mea pentru marile acte naționale ce ați săvârșit, pentru trebuințele publice ce ați îndestulat și pentru concursul pe care l-ați dat guvernului meu.”

Și dați-mi voie, chiar dacă eu sunt un om de stânga, să citez un alt mare liberal, pe care colegii mei l-au uitat.

În 10 mai 1877 se sărbătoreau 11 ani de când domnul Carol I urcase pe tron. Cu acea ocazie, toate instituțiile au ținut câte un discurs. Primul discurs, bineînțeles, a fost ținut de Parlamentul României, prin vocea vicepreședintelui său Dimitrie Brătianu, care, adresându-se domnului, îi spune: „Camera și Senatul au recunoscut independența României față de Turcia. Măria Ta, drept cap al armatei noastre, vei face astfel încât de a o impune inamicului și de a fi recunoscută și de puterile garante, ca o necesitate salutară a Europei.” La care Carol îi răspunde: „Unanimitatea cu care Senatul a proclamat ruperea unor legături cărora de mult le trecuse timpul, care făceau, împiedicau România în calea sa spre pace și civilizație, făcând-o solidară cu greșeli străine și atrăgând asupra pământului nostru rele și calamități, neprovocate de noi, această unanimitate e o puternică dovadă că viu este în dumneavoastră spiritul bătrânilor noștri, spiritul acelor mari strămoși care în timpurile grele nu au cedat niciodată soarta României.”

Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul. Și salutăm și prezența oaspeților noștri.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

## Bună ziua tuturor!

Astăzi este o zi cu întreită semnificație. Așa cum antevorbitorii au spus, da, este Ziua independenței, este și Ziua regalității, dar mai este și Ziua românității din Balcani, a fraților noștri aromâni din Grecia, Macedonia, Albania, Bulgaria, a fraților noștri aromâni de pe teritoriul României, din Dobrogea.

Și vă semnalez că sunt prezenți la balcon reprezentanți ai aromânilor de la noi din țară, un grup folcloric minunat de la Murighiol și Sarighiol, care vor participa și la o conferință, care urmează la ora 14.00 în sala „Avram Iancu”, în organizarea unui ONG și sub patronajul președinției Comisiei pentru românii de pretutindeni.

Vă rugăm să-i aplaudăm și să-i salutăm.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Frumos! Mulțumesc.

Stimați colegi, ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

Ordinea de zi a fost adoptată.

Programul de lucru pentru această zi este următorul:

– până la ora 11.30 avem dezbaterea inițiativelor legislative și vot final, deci vă propun ca în jurul orei 11.10 să începem sesiunea de vot final;

– la ora 11.30 avem ora Guvernului;

– la ora 12.00 încep sesiunile de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Sunt intervenții pe acest program? Nu.

Atunci, vot, vă rog, pentru programul de lucru. 60 de voturi pentru.

Programul de lucru a fost adoptat.

Continuăm lucrările cu secțiunea I a ordinii de zi.

Pentru perioada 15–20 mai 2023, Biroul permanent vă

propune următorul proiect al programului de lucru, așa cum a fost aprobat de Comitetul liderilor.

Îl cunoașteți.

Sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu.

Atunci, vot, vă rog.

63 de voturi pentru, o abținere – adoptat.

La secțiunea a II-a a ordinii de zi, la punctul numărul 1 este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L186/03.04.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Reprezentantul Guvernului? Nu.

Comisia pentru sănătate și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Invit la microfon reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

## **Domnul Virgil-Marius Bob:**

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia de sănătate, prin adresa L186/2023, au fost sesizate de Biroul permanent al Senatul în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit expunerii de motive, intervențiile legislative vizează desființarea comisiilor de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis medical, constituite la nivelul direcțiilor de sănătate publică pentru a oferi o soluție alternativă adresării instanței de judecată persoanelor care solicită constatarea săvârșirii unui act de malpraxis medical.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a dat aviz nefavorabil. Guvernul nu susține.

CSM-ul a transmis un punct de vedere, cu observații.

În ședințele din 25 aprilie, membrii Comisiei juridice și ai Comisiei de sănătate au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport comun de respingere.

Comisia juridică și Comisia de sănătate

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să adresați întrebări?

Nu. Atunci, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 2 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L199/11.04.2023).

Inițiatorul, dacă dorește să susțină propunerea.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această propunere legislativă și a adoptat, în data de 10 mai, un raport de respingere a propunerii.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Lavric.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mă așteptam la un argument mai temeinic din partea președintelui Comisiei pentru muncă.

Iată despre ce este vorba în acest proiect legislativ.

În 1990, Parlamentul României, după răsturnarea din 1990, și-a făcut o datorie de onoare din a vota o lege privind despăgubirea deținuților politic și a persoanelor persecutate. Măsura a fost binevenită – vă spuneam, a fost o datorie de onoare –, dar vă dați seama că drepturile financiare pe care le-au primit deținuții politic au însemnat o infimă alinare față de drama prin care au trecut niște oameni a căror tinerețe a fost frântă doar pentru vina de a se fi opus comunismului.

Peste 30 de ani, în 2020, Parlamentul a dat o nouă lege prin care, pe lângă despăgubirea deținuților politic, s-au introdus niște articole în care și urmașii de gradul I ai acestor deținuți sau ai persoanelor persecutate și deportate să primească o reparație financiară. Din păcate, într-un articol se introduce o fisură, o distincție cât se poate de inechitabilă între urmașii care s-au născut în timp ce părinții erau în închisoare și copiii care s-au născut după eliberarea deținuților politic.

Spuneți-mi și mie: care e deosebirea? De ce? Cei din a doua categorie au suferit mai puțin decât cei din prima categorie? Toți au fost supuși acelorași represalii, pentru că Securitatea, în dosar, nu făcea deosebirea între cei care s-au născut în timpul închisorii și cei care s-au născut după eliberarea părinților, dosarul privea originea nesănătoasă.

Tocmai de aceea, proiectul nostru vrea să înlăture această distincție, pe care o considerăm ilicită, din punct de vedere moral, și inechitabilă. Gândiți-vă cât au suferit acei urmași – care trăiesc și astăzi, cunosc foarte mulți dintre ei. Ei au fost împiedicați să facă o facultate. Dacă totuși s-au strecurat în acea facultate, reușind să înșele pentru o vreme vigilența cadrelor politice, mai devreme sau mai târziu s-a aflat că erau fii de deținuți politic și au fost exmatriculați. Cunosc urmași care au fost siliți să se mulțumească cu o muncă de jos, deși înzestrarea lor îi recomanda pentru o mare carieră culturală sau profesională.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Ambrozie-Irineu Darău, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a spune cum va vota Grupul USR: nu vom vota pentru raportul de respingere.

Dar se cuvin totuși niște observații. Și încep prin niște considerente personale. Eu sunt nepot de fost deținut politic. Mama mea este în mod direct privită de această lege, fiind urmaș direct al unui deținut politic. A fost născută după ce a fost bunicul meu eliberat din închisoare. De aceea, eu, deși am voie, nu-mi voi exprima votul pe această inițiativă.

Totuși cred că această argumentație bazată pe discriminare nu este cea mai potrivită. Și vă spun de ce. Deși repercusiunile după eliberarea din închisoare au fost majore și familiile acestea într-adevăr au fost urmărite sau chiar persecutate până la căderea comunismului, un copil în viață care a rămas acasă singur, fără părinți sau fără un părinte care era în închisoare, evident că a suferit în plus.

Cred că ar trebui – și am mai spus-o la asemenea inițiative – să ne punem problema foarte serios despre cum am putea, cât de cât echitabil, să compensăm, ca stat român, suferințele tuturor acestor oameni. Cred că cei care trăiau atunci când părinții le erau închiși de comuniști trebuie să beneficieze de ceva în plus. Acum, care sunt cuantumurile corecte e o discuție lungă. Într-adevăr, zeci de ani, deținuții politic au beneficiat de compensații derizorii. Acum puțini ani s-au mărit aceste sume. Cred că este o greșeală faptul că în lege apar sume fixe, cuantumuri fixe, care nu țin cont, de exemplu, de inflație.

Dacă am vrea să facem lucrurile bine, cred că ar trebui să ne așezăm transpartinic, probabil în Comisia de muncă, să ne uităm, de fapt, pe toate legile care acordă compensații în urma abuzurilor statului român, fie că e vorba de comunism, fie că e vorba de Holocaust, fie că e vorba de strămutări forțate, fie că e vorba de compensațiile pentru veterani, și să facem, o dată pentru totdeauna, o lege unitară, echitabilă și care, evident, să țină pasul cu avansul inflației, fiindcă, altfel, vom tot avea inițiative care nu repară mare lucru și care se adresează unei singure categorii de victime, urmând ca apoi să ne vină în comisie celelalte inițiative care să aducă celelalte victime în linie cu ce votăm aici.

## Mulțumesc, domnule senator.

Intervențiile fiind epuizate, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială (L204/11.04.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul? Doamna senator Dinică Silvia.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Propunerea este una simplă: introducerea posibilității ca testarea teoretică a cunoștințelor pentru formarea profesională a adulților să se poată efectua și online.

Stăm prost la capitolul cursuri de formare pentru adulți. Avem 1% dintre adulți care au apelat la cursuri de pregătire profesională și nu e greu de imaginat că suntem pe ultimul loc din Europa.

Prin urmare, această propunere nu face decât să deschidă opțiuni pentru cursurile de formare profesională a adulților – și aici mă refer la testare. Următorul proiect de pe ordinea de zi e cel legat de cursurile ce conțin cunoștințe teoretice. Și, repet, propunerea este una de a introduce și această posibilitate.

Copiii noștri dau teste teoretice online cu succes, sunt obișnuiți, o pot face, nu există impedimente de securitate, nu văd de ce nu am introduce aceste testări și pentru formarea profesională a adulților.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Poate totuși Ministerul Muncii, măcar la Camera Deputaților, se gândește să ia în considerare această propunere.

Repet, nu facem decât să reglementăm ceea ce deja se întâmplă pentru elevi.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a dezbătut această inițiativă legislativă.

Așa cum a fost prezentată de doamna senator, inițiativa viza această posibilitate, care este deja reglementată. Și fac precizarea că, la momentul la care discutăm, condițiile s-au schimbat. A avut un caracter tranzitoriu, i s-a aplicat pe perioada cât a existat pandemia. Și, de altfel, acest lucru se întâmplă în continuare fără niciun fel de problemă.

Comisia a adoptat, ca urmare a acestor precizări pe care le-am făcut, un raport de respingere a propunerii legislative,

având în vedere faptul că actul normativ propus a fost modificat... propus a fi modificat, respectiv Ordonanța nr. 32/2020, a avut aplicabilitate, așa cum am arătat, doar pe o perioadă – a stării de urgență.

În consecință,

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 4 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată (L203/11.04.2023).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii.

Doamna senator Dinică Silvia.

## Mulțumesc.

Este continuarea precizării de la proiectul anterior și, tocmai pentru că am ținut cont de observația comisiei, am revenit și cu amendamente pentru a elimina acel statut temporar al ordonanței emise pentru perioada pandemiei – deci introducerea posibilității ca și cursurile teoretice, ce prezintă cunoștințe teoretice, să poată fi efectuate online.

De ce? În primul rând e vorba de grupurile vulnerabile.

Inițial, proiectele acestea au fost pe ordinea de zi pe 8 mai, Ziua egalității de șanse, când, în cadrul unui eveniment, toată lumea a fost de acord că femeile au nevoie să aibă șanse, șanse egale de a putea să aibă acces la cursuri de formare profesională. Și – de ce nu? – e mai ușor să fii aproape de locuință în momentul când ai de supravegheat copii și să poți să faci online niște cursuri care să-ți ofere o pregătire profesională.

Repet, nu este clar că aceste lucruri se întâmplă. Dacă se întâmplă, aș vrea ca Ministerul Muncii – care nu e prezent astăzi pe banca Guvernului – să ne spună câte astfel de cursuri se întâmplă, mai ales că, prin amendamentele pe care le-am făcut – și pe care o să vă rog să le susțin –, nu iau niciun moment brațul ministerului de a putea decide asupra standardelor și asupra calității cursurilor care se întâmplă în mediul online, ci doar e o chestiune de acces.

Noi vom vota împotriva raportului de respingere.

Și, dacă-mi permiteți, o să citesc și câteva dintre amendamente.

Vă rog.

## **Doamna Silvia-Monica Dinică:**

Amendamentul 2, nr. crt. 2. La art. 42, după alin. (1), se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Examenul de absolvire se desfășoară fie în sistem față în față, fie printr-un sistem de evaluare online care să certifice asimilarea unui prag minim de cunoștințe specifice acelei competențe.”

Bun. Mulțumesc. Dau cuvântul reprezentantului... Vă rog.

Voiam să precizez că ar trebui să votăm pe amendament.

În mod normal, după ce votăm...

După?

Da.

După... A, după ce... OK.

Da.

Atunci, le citesc la momentul dezbaterii, ca să și putem vota pe ele?

OK.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa este, trebuia să prezentăm raportul comisiei, după care să intrăm pe procedura de vot a amendamentelor, dacă se susțin în plen.

Revin.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat această Propunere legislativă de modificare și completare a Ordonanței nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților și, ca urmare a dezbaterilor, a fost adoptat un raport de respingere, având în vedere faptul că măsurile propuse prin inițiativa legislativă se regăsesc deja în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2020 pentru implementarea unor măsuri de simplificare administrativă în domeniul protecției sociale.

Pe cale de consecință,

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu sunt solicitări de intervenție, drept urmare, declar încheiate dezbaterile, iar...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Putem vota acum amendamentele și legea la final. De obicei, așa facem.

Da, deci după, prezentăm amendamentele după vot și, dacă nu se întrunesc cele 35 de voturi pentru respingere, atunci se prezintă și se votează amendamentele.

Mulțumesc.

Cu această precizare, inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță (L218/18.04.2023).

Având în vedere că nu avem raport, vă propun să dezbatem această inițiativă atunci când vom avea raportul.

La punctul numărul 6 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (L211/18.04.2023).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a avut o dezbatere asupra acestei Propuneri legislative pentru completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Ca urmare a dezbaterilor și având în vedere și avizele negative primite de la Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru drepturile omului, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Pe cale de consecință, supunem dezbaterii și votului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea fiind organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Drept urmare, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 7 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L217/18.04.2023).

Din partea inițiatorului, înțeleg că dorește să intervină domnul senator Florin Cîțu.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu toții spunem că susținem capitalul românesc. Eu sper că e mai mult de atât, nu doar că spunem, chiar îl susținem.

Totuși, anul trecut, prin Ordonanța nr. 16/2022, tocmai capitalul românesc a fost lovit, prin creșterea cotei de impozitare a dividendelor de la 5% la 8%, o creștere cu 60%. Deci se pare că există o discrepanță între ceea ce spunem și ceea ce facem. Dar, astăzi, în Parlamentul României, avem șansa să corectăm această greșeală și să le arătăm românilor, de la fermieri până la cei care își fac companii de IT, capitalului românesc – care este în competiție cu capitalul străin –, că-i susținem. Și putem să corectăm această greșeală și, astăzi, să revenim la cota de impozitare pentru dividende de la 8% la 5%.

Sunt milioane de familii de români care trăiesc din aceste dividende și viața lor tocmai a fost scumpită, prin Ordonanța nr. 16 de anul trecut, cu 60%.

De aceea, trebuie astăzi să respingem raportul Comisiei de buget, finanțe și să redăm românilor ceea ce li s-a luat prin această ordonanță.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc mult.

În ședința din data de 2 mai 2023, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, cu avizele primite și punctele de vedere exprimate, și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Domnul senator Mureșan Claudiu-Marinel. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Dragi colegi,

Ordonanța nr. 16/2022 a făcut mult rău atât economiei, cât și companiilor.

În orice manual de economie din lume scrie foarte clar că, în momentul în care crești impozitul pe dividende, investițiile în acțiuni se reduc. Asta înseamnă că banii cu care se finanțează companiile pe piața de capital sunt mai puțini. Bursa de valori este un barometru în acest sens și ar trebui să fim mai atenți la semnalele pe care aceasta ni le transmite.

Am votat în comisii pentru scăderea procentului de impozit pe dividende de la 8% la 5% pentru că România are, mai mult ca oricând, nevoie de stimulare a investițiilor de orice fel și pentru că susținem măsurile cu adevărat de dreapta, care înseamnă creșterea capitalului... capitalurilor disponibile pentru companii. Dacă vrem companii competitive și investiții pe termen lung, reducerea impozitului pe dividende este o soluție, este o măsură benefică.

Vom vota pentru lege și împotriva raportului de respingere.

Mulțumim frumos.

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile. Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 8 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L154/27.03.2023).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Din partea inițiatorilor dacă avem intervenții? Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia juridică a suspus dezbaterii și elaborării raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Membrii Comisiei juridice, în data de 3 mai 2023, au analizat propunerea legislativă, expunerea de motive și au dat un raport de respingere, supunând votului plenului Senatului prezentul raport împreună cu propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă înregistrată face parte din categoria legilor organice și urmează să fie luată în dezbatere și adoptare de plenul Senatului împreună cu raportul de respingere.

Bine. Vă mulțumesc. Domnul...

Sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctul numărul 9 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (L238/24.04.2023).

- Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative.

Din partea inițiatorului? Nu sunt.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru tineret și sport, pentru prezentarea raportului. Vă rog.

Avem reprezentantul Comisiei pentru tineret și sport.

## **Domnul Constantin-Bogdan Matei:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Vă solicităm amânare pentru două săptămâni. Mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Înțeleg că ați cerut retrimiterea la comisie.

## **Domnul Constantin-Bogdan Matei**

**:**

Da, domnule președinte.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bine. Atunci,

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Două voturi în plus.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da, am reținut, două voturi în plus.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Trei.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Trei.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Patru.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

62 de voturi pentru plus 4 voturi fără cartelă – 66 de voturi pentru.

S-a votat retrimiterea la comisie.

La punctul numărul 10 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea articolului 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (L229/24.04.2023). Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorului? Nu.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Doamna președinte, aveți cuvântul.

Îl avem, doamna președinte, cum să nu?

Mulțumesc mult, domnule președinte, și pentru îngăduință.

Raport al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, asupra proiectului... Propunerii legislative pentru completarea articolului 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara statului... teritoriului statului român

Demersul legislativ urmărește corelarea nivelului diurnei ce se acordă militarilor de pe Nava-școală „Mircea”, procentual, cu cel din legile și hotărârile de guvern care reglementează misiunile din afara țării ale României, astfel încât echipajul naval-școală „Mircea” să beneficieze de drepturi similare cu personalul încadrat pe același tip de navă din alte state partenere NATO sau UE, pentru a crește motivația și interesul militarilor de a se încadra pe Navașcoală „Mircea” și de a participa la misiunile navei.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil.

Consiliul Legislativ, favorabil.

Membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă dezbaterii și aprobării, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, doamna președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

La punctele 11, 12, 13 și 14 de pe ordinea de zi avem proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona, afișate pe pagina de internet a Senatului.

Astfel, la punctul 11 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE – COM(2023) 100 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu sunt președinta comisiei, dar conducerea comisiei noastre este într-o delegație, așa încât am fost însărcinată să vă prezint pachetul privind pescuitul.

Comisia de afaceri europene a fost sesizată, în baza Protocolului nr. 1, cu un pachet de documente politice referitoare la politica europeană de pescuit.

Primul dintre ele, cum deja s-a precizat, este Comunicarea privind tranziția energetică a sectorului pescuitului și acvaculturii din UE – COM 100 final.

Dezbaterile au avut loc în două ședințe succesive, la care au participat atât Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, cât și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Din păcate, Comisia de agricultură și Comisia de mediu nu au trimis un... observații sau un punct de vedere.

Ca în toate dezbaterile anterioare, noi trebuie... am ajuns la concluzia că analiza Comisiei Europene este corectă, că urmărește consolidarea performanțelor socioeconomice și a rezilienței sectorului de pescuit, dar că, din păcate, România nu poate să utilizeze facilitățile, în măsura în care nu avem dezvoltată o politică națională de pescuit.

Permit domnului președinte să citească al doilea titlu, ca să vă spun ce am recomandat Guvernului României. E un pachet și au legătură între ele documentele.

Sintetic, vă rog. Mulțumesc.

Da? Să citesc în continuare? OK.

Sintetic.

Al doilea document pe care l-am discutat are legătură cu pactul privind pescuitul și oceanele pentru a gestiona... o gestionare a pescuitului sustenabilă, bazată pe date științifice, inovatoare și favorabile incluziunii.

În analiza pe care am făcut-o asupra consecințelor pe care propunerile Comisiei Europene le pot avea asupra României, am tras concluzia anterioară: că vom putea în mică măsură să utilizăm propunerile de programe pe care Comisia le face.

Și, în aceste condiții, am solicitat Guvernului și instituțiilor abilitate punerea la dispoziție a evaluării cu privire la implementarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității și pescuit 2014–2020 și, în măsura în care există – noi nu l-am găsit –, elaborarea sau punerea la dispoziție a planului de dezvoltare a României în acest domeniu.

Al treilea document din acest pachet pe care l-am discutat este Planul de acțiune al Uniunii Europene privind protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient.

În aceste condiții, bineînțeles că considerăm că protecția Mării Negre, în cazul nostru, reprezintă un obiectiv de interes major, fapt pentru care Guvernul României are, de data aceasta, un program de măsuri pentru atingerea unei situații ecologice mai bune a regiunii Mării Negre.

Apreciem inițiativa Comisiei și susținem propunerile.

Din păcate, lipsește, nu ne-a fost trimis spre examinare, un document din pachetul privind pescuitul, și anume analiza pe care o face în nr. 100... 101 din pachet, pe care o face asupra felului în care a funcționat împărțirea cotelor de pescuit. Probabil că, din cauză că noi nemaiavând flotă de pescuit, s-a considerat că nu mai e cazul să analizăm problemele care există la nivelul Uniunii Europene, unde vă garantez că politica de pescuit este foarte serioasă.

## Mulțumesc.

Deci mai aveți și proiectul de hotărâre de la punctul 14. Vă rog.

De asemenea, la ordinea noastră de zi de astăzi mai avem Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor care se numește „Valorificarea talentelor în regiunile Europei”.

Titlul este înșelător.

Noi am discutat acest document elaborat de Comisia Europeană în ședința din 3 mai și am primit puncte de vedere de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educației, pe care le-am luat în considerare.

Acest document face parte din documentele pe care Comisia Europeană le elaborează în cadrul anului 2023 – Anul european al competențelor.

Analiza făcută este foarte bună și trebuie să o luăm în considerare.

În ciuda titlului, care este înșelător, documentul se referă la o problemă foarte reală. Regiunile Europei se confruntă cu două mari probleme: în unele dintre ele pleacă creierele, materia cenușie, pleacă oamenii calificați, pentru că sunt regiuni sărace, în care ei nu-și găsesc oportunități – și șapte dintre regiunile României sunt în asemenea situație –, în

altele, din cauza natalității scăzute, a îmbătrânirii populației, nu există forță de muncă suficientă...

Analiza este excelentă și cred că trebuie să o luăm în considerare.

În schimb, propunerile sunt absolut paliative, pentru că Comisia Europeană nu ia în considerare..., e un document funcționăresc, elaborat doar pentru că este Anul european al competențelor, nu ia în considerare necesarul de finanțare, de exemplu, ca să stabilizăm populația calificată și să rezolvăm problemele economice ale acelor regiuni care se confruntă cu probleme.

În orice caz, problemele, întrucât ne afectează foarte mult, trebuie luate serios în considerare și elaborat un plan național care să utilizeze, în măsura în care este posibil, și oportunitățile create la nivel european.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Bun. Deci au fost prezentate toate cele patru proiecte de hotărâre...

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Avem o intervenție.

Imediat, numai o secundă, dați-mi voie să citesc proiectele.

Cel de la punctul 12: Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Politica comună în domeniul pescuitului în prezent și în viitor: un pact privind pescuitul și oceanele pentru o gestionare a pescuitului sustenabilă, bazată pe date științifice, inovatoare și favorabilă incluziunii – COM(2023) 103 final.

A fost prezentat și punctul 13 de pe ordinea de zi: Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune al UE: protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient – COM(2023) 102 final.

Și, de asemenea, a fost prezentat și ultimul punct al ordinii de zi, punctul numărul 14: Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Valorificarea talentelor în regiunile Europei – COM(2023) 32 final.

Începem dezbaterile.

Înțeleg că domnul senator Mihail Radu și domnul senator Cioromelea Valentin-Rică sunt înscriși la cuvânt.

Aveți cuvântul, domnule senator Cioromelea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mă refer, tot la pachet, asupra acestor trei COM-uri – 100, 103 și 102.

Obiectivele Green Deal nu țin cont de realitate, ci doar de agenda politică prin care Green Dealul este promovat agresiv de la Bruxelles.

Așa-zisa tranziție energetică propusă de UE nu va face decât să elimine România din sectorul pescuitului și acvaculturii, deoarece nu avem și nu vom avea capacitatea de a produce sau întreține nave electrice. Singura navă electrică care operează în Europa la momentul actual este o navă din Norvegia, în rest nu există infrastructura necesară și nici capacități de reîncărcare și realimentare în porturi.

Mai mult decât atât, energia din surse alternative nici măcar nu este disponibilă pe piață și nici nu va fi într-un timp așa de scurt, astfel încât să înlocuiască energia obținută din sursele clasice. De ce vrem să ne sabotăm propria economie, când putem să urmăm interesele naționale și să cerem Comisiei Europene să ne respecte, așa cum a făcut Polonia?

Grupul AUR va vota „contra” la cele trei COM-uri, punctele 11, 12 și 13.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Radu Mihail.

## **Domnul Radu-Mihai Mihail:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi interveni la COM 32 – Valorificarea talentelor.

## Doamnelor și domnilor,

Comunicarea Comisiei se axează pe regiunile care se confruntă cu un declin puternic al populației active, cu proporție scăzută a persoanelor cu studii superioare, precum și regiunile din care tinerii sunt mai predispuși să plece.

Cred că vi se pare familiar tabloul, nu? Pentru că, dacă v-ați uitat pe harta din documentul Comisiei, la România e o pată roșie. Nici Ungaria, nici Polonia, nici Slovacia, nici măcar Bulgaria nu sunt în aceeași situație cu noi. Suntem din nou campioni europeni la contraperformanță și, dacă vă uitați și pe graficul de la sfârșit, cu performanța în inovare, suntem tot la coada clasamentului.

În 2019 se estima că sunt 4 milioane de români plecați din țară. Acum sunt oficial 5,7 milioane. Neoficial se pare că sunt undeva către 8 milioane. Românii continuă să plece, românii talentați continuă să plece. Așa cum subliniază documentul Comisiei, acești oameni merg în state unde există locuri de muncă atractive, unde există oportunități economice, unde există perspective sociale dinamice. Mobilitatea este influențată de oportunitatea de angajare, salarii, condiții de muncă, serviciile disponibile și încrederea în instituțiile statului, exact ceea ce-i lipsește României conduse de PSD și PNL astăzi.

PSD acuza astăzi Comisia că vine doar cu „soluții paliative”, dar cei care pot aduce soluțiile adevărate, reale, sunteți dumneavoastră, domnilor de la PSD și PNL. Este foarte simplu: renunțați să puneți în pericol dezvoltarea economică a României prin sabotarea PNRR, agățându-vă cu dinții de pensiile speciale. Renunțați să puneți în pericol dezvoltarea educației din România, agățându-vă în continuare de niște legi ale educației făcute după tipicul renumitei „Românii educate”, care este în mod clar falimentar și este o rețetă a eșecului în a promova și a menține în țară talente.

Mulțumesc.

Doamna senator Breahnă-Pravăț Ionela-Cristina. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Un scurt drept la replică, pentru că au fost invocate aici și PNL, și PSD.

Nu putem accepta de la cineva care a făcut PNRR-ul secretizat, fără ca nimeni să nu știe ce reforme și despre ce este vorba în acel Plan național de redresare și reziliență. Nu putem accepta sfaturi de la cineva care și-a arătat incompetența atât timp cât a fost fie la Ministerul Transporturilor, fie la Ministerul Economiei, fie la alte ministere.

Așa că mai ușor cu declarațiile demagogice, pentru că s-a văzut foarte clar care a fost performanța dumneavoastră la guvernare, adică a tins la zero.

Vă mulțumesc.

Pe procedură.

Da, domnule senator.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În Regulamentul Senatului se specifică foarte clar că fiecare dintre noi trebuie să respecte o condiție importantă, care este onoarea. Onoare înseamnă să nu minți.

PNRR-ul a fost prezentat dumneavoastră, partidelor, la fiecare etapă, fără niciun fel de probleme, a fost văzut, aprobat de domnul Ciolacu și l-ați votat cu toții. Dacă l-ați votat în necunoștință de cauză, e problema dumneavoastră. Trebuia să vă faceți lecțiile.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Da. Vă rog. Domnul senator Radu Oprea.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Pentru că adevărul istoric este foarte aproape și pentru că anumite lucruri trebuie spuse, chiar și de la tribuna Parlamentului, vă spun că am fost unul dintre cei care, cu o săptămână înainte de a fi depus Planul național de redresare și reziliență la Comisia Europeană, au fost invitați; și a fost atunci Victor Negrescu, reprezentanți ai mediului de afaceri și reprezentanți ai sindicatelor, o delegație de patru oameni de la Partidul Social Democrat. Atunci, domnul Ghinea, în săndăluțele lui, cu un gest teatral, a luat pixul și a semnat desecretizarea, să putem avea acces la documente.

Să vă fi rușine! Eu știu ce spun și nu mint.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnul senator Târziu. Da.

## N-am... Da, mulțumesc.

Pe procedură. În primul rând că această luare de cuvânt a fost acordată fără un motiv regulamentar și, în al doilea rând, revin: a profera minciuni de la tribuna Parlamentului nu este acceptat de Regulamentul Senatului.

Mulțumesc.

Domnule senator, tocmai spuneam că e o zi specială astăzi. Domnul senator Târziu.

Foarte interesant cum invocă unii onoarea fără să o practice. Într-adevăr, e dezonorant să minți. Și USR minte că toate partidele au avut acces la PNRR, la programul acesta, zis național, de redresare și reziliență, care este un soi de program de guvernare, văd, impus atunci de USR și votat, într-adevăr, cot la cot cu PNL și cu PSD, chiar dacă nu a fost dezbătut în Parlament, chiar dacă noi am protestat că sunt lucruri pe care nu le cunoaștem. Și, chiar dacă până astăzi au rămas secțiuni ale lui necunoscute publicului larg și parlamentarilor, sunt invocate cu nerușinare în apărarea unor proiecte de legi care sunt împotriva românilor, cum sunt legile aflate astăzi pe ordinea de zi la Camera Deputaților și care au fost impuse prin tot felul de manevre urâte, mizerabile, care fac de rușine parlamentarismul românesc și care nu justifică în niciun fel prezența în Parlament a reprezentanților PSD, PNL, UDMR și USR, care, la fel, votează toate porcăriile astea împotriva copiilor României, împotriva bogățiilor noastre, împotriva drepturilor noastre asupra bogățiilor României și așa mai departe.

Invocați PNRR pentru a jefui țara și pentru a ne periclita familiile.

Asta faceți, domnilor! Și vă mai și lăudați, cei de la USR, că sunteți la originea acestui plan. Măcar cei de la PSD îl pun în practică fără să fi fost la originea lui, nu că ar fi mai puțin vinovați.

Bun.

Doamna senator Breahnă, doamna senator Spătaru și domnul senator Florin Cîțu, care mai are idee despre...

## **Doamna Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar o intervenție scurtă de 30 de secunde.

Dragi colegi de la USR, responsabilitatea dezastrului în domeniul educației ar trebui să aparțină tuturor. Nu uitați... nu uitați... Vă rog frumos să nu mă întrerupeți. Nu uitați că la nivel central, la nivel județean sau la nivel teritorial aveți pe funcții lideri care angajează pe studii superioare oameni fără studii superioare. Nu uitați că aveți, de asemenea, lideri în plan local – și nu mai pomenesc județul astăzi – care angajează oameni, da, bolnavi de analfabetism funcțional, chiar în cuantum de 50 pe lună, conform informațiilor din presă.

Prin urmare, cum educăm noi..., cum stimulăm noi tinerii din România să rămână în România? Repet, responsabilitatea dezastrului vă aparține în egală măsură. Nu putem stimula tinerii cu studii superioare din România să rămână în țara noastră, în condițiile în care primarii dumneavoastră de la USR, repet, comit infracțiuni la nivel de mandat.

Mulțumesc frumos.

Doamna senator Spătaru Elena. Microfonul 2.

## **Doamna Elena-Simona Spătaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dar cum reușiți să vă plângeți că aveți 30 de miliarde pe mână de doi ani și că nu avem o educație mai bună?

Că nu avem autostrăzi! Că nu avem spitale! Că nu avem reforma pensiilor speciale! Vă plângeți că aveți acești

bani pe mână? Să vă plângeți că sunteți incompetenți să-i cheltuiți.

Mulțumim.

USR susține PNRR.

Domnule senator Florin Cîțu, microfonul central.

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Da, se spun foarte multe despre PNRR în aceste zile, multe neadevăruri. Domnule senator Târziu, să știți că legile educației nu sunt în PNRR, așa cum sunt ele astăzi aici, sunt în Parlamentul României și nu prea sunt legile educației în PNRR. PNRR are doar trei reforme mari și late, pe care, sunt sigur, cu toții le susținem: eliminarea pensiilor speciale, deci toate pensiile din România să fie pe contributivitate, reforma sistemului de pensii din România, ca să fie un sistem sustenabil. Nu spune nimeni în PNRR că trebuie să fie acel 9,4 pentru 50 de ani. Este foarte clar pentru că PNRR-ul este până în 2026, deci doar un incompetent poate să citească că ține 50 de ani acea limită, este doar o limită pe care Comisia Europeană a cerut-o în momentul în care se face recalcularea pensiilor, să nu se sară calul.

Și a treia reformă importantă este reforma administrației publice și reforma salarizării în sectorul bugetar.

Sunt sigur că fiecare dintre dumneavoastră vreți aceste reforme, le promiteți românilor de 30 de ani de zile aceste reforme. O salarizare în sectorul bugetar în care performanța este legată de..., venitul este legat de performanță, o reformă a sistemului de pensii în care ne asigurăm că peste 20 de ani, când ieșim la pensie, avem de unde să plătim aceste pensii și, da, un sistem de pensii în care nu mai există „speciali”, în care toată lumea este plătită..., primește pensie pe contributivitate. Despre asta este în PNRR și primim 30 de miliarde de euro.

De aceea discuțiile despre secretizare-desecretizare, acestea pot fi avute, dar nu ar trebui să avem aceste discuții, să împiedicăm ceea ce este reformă în PNRR astăzi, ceea ce este acolo. Pentru că vă spun că este un program bun pentru România ceea ce este în PNRR. Ceea ce se spune pe lângă PNRR sau că ar fi în PNRR nu este despre PNRR, dar ceea ce este în PNRR, lucrurile care sunt acolo vă spun că sunt bune pentru România și toți din clasa politică le-am promis românilor de 30 de ani de zile și acum avem șansa să le facem. Deci ar trebui să fim mai atenți, pentru că sunt 30 de miliarde de euro pe care îi luăm, nu îi dăm, și putem să facem autostrada A7, autostrada A8, 24 de spitale, 124 de creșe și așa mai departe. Toți banii sunt acolo, doar să vrem să-i facem.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Mulțumesc.

Domnule senator, am încheiat. Am spus că încheiem.

Avem și un vot final de făcut.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

## **Domnul Claudiu-Richard Târziu:**

Vă rog. Deci un drept la replică, scurt.

Dumneavoastră mi-ați răspuns fără să vă fi întrebat și v-ați referit la ceva despre care eu n-am vorbit. Nu eu am susținut că ar fi sau n-ar fi o lege sau alta în PNRR, parlamentarii de la putere susțin că fac anumite legi împotriva poporului român, că așa le cere PNRR-ul. Și, dacă lucrurile stau așa și nu mint, înseamnă că PNRR-ul este un dezastru.

Eu nu vă pot crede pe dumneavoastră pe cuvânt că PNRR-ul e ceva bun, pentru că dumneavoastră ați mințit, stimate antevorbitor, coleg senator, cu nerușinare pe vremea când ați fost ministru... prim-ministru... și ministru! Ați îndatorat România, v-ați bătut joc de țara asta, ați făcut praf și pulbere din ea, sunteți vinovat în rând cu toți ceilalți premieri dezastruoși ai României pentru halul în care a ajuns această țară, așa că nu veniți să vă scuturați acum, să spuneți: „Dom’le, noi am făcut un lucru bun și – vedeți? – dumneavoastră nu înțelegeți ce vrem!”

Da. Reformă administrativă vrem și noi. Vrem să știm cum anume. Pentru că nu e vorba despre ceea ce spuneți dumneavoastră sau poate fi vorba, dar să vedem și noi documentele care stau în spatele acestui PNRR. Da?

Spuneți de 30 de miliarde. Dom’le, 30 de miliarde este o sumă pe care o vehiculați fără niciun fel de bază. Sunt 29 de miliarde, după ce președintele Iohannis promisese 80 de miliarde. Din 29 de miliarde, 14 miliarde sunt împrumuturi pe care le vom rambursa tot noi și restul sunt bani din cotizațiile noastre la Uniunea Europeană. Sunt banii românilor, dom’le! Nu cerșim nimic, dom’le! Și pentru banii ăștia noi distrugem țara? Că o să accesăm banii ăștia?

Domnule senator...

Despre asta e vorba?

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnule senator, mulțumesc. Înțeleg dreptul la replică. Domnul Florin Cîțu. Și închidem. O să prelungim...

## **Domnul Florin-Vasile Cîțu:**

Foarte pe scurt.

Se pare că informațiile... Să știți că toate informațiile sunt publice: și PNRR, și tot ce este pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene. Puteți să-l vedeți acolo și în engleză, și în limba română. Toate informațiile sunt acolo. Nu există niciun secret.

În al doilea rând, despre performanța Guvernului pe care l-am condus.

Creștere economică de 5,7%...

Împrumuturi, domnule senator, la dobândă negativă, deci eu am împrumutat la dobândă negativă. Oricine știe că, atunci când te împrumuți la dobândă negativă, dai mai puțini bani înapoi.

Dacă aveți un reproș pe care să-l faceți cuiva care s-a împrumutat, ar trebui să le faceți celor care se împrumută astăzi la dobânzi foarte mari, nu acelei guvernări care a adus și creștere economică, și inflație mică, de 2%, și dobânzi, ROBOR-ul era sub 1%, și aveam și dobânzi negative când ne împrumutam. Deci aceea este performanța liberală. Și am lăsat României un program pentru comunitățile sărace, „Anghel Saligny”, am lăsat PNRR și am lăsat fonduri europene; cele 80 de miliarde sunt fonduri europene: 42 de miliarde plus PNRR. Aceasta era toată suma.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Bine. Mulțumesc.

Continuăm lucrările și

La vot! La vot!

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Rugămintea este să

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul numărul 3 al ordinii de zi avem propunerea... Legile ordinare rămân la vot pentru ziua de luni.

Legile organice rămân la vot pentru ziua de luni, iertați-mă!

La punctul 3 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2020 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecție socială (L204/11.04.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

La punctul 4 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată (L203/11.04.2023).

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

La punctul numărul 7 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L217/18.04.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Ba da. Sunt 35 de voturi.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Lasă, sunt abținerile. Trebuie să supunem propunerea.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Sunt voturi ale colegilor fără cartelă în plus față de acelea?

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu**

**:**

Încă două.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Încă două, da? Bun.

În această situație,

La punctul 10 al ordinii de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea articolului 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (L229/24.04.2023).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, prima Cameră sesizată.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

La punctul numărul 12 al ordinii de zi avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către

Parlamentul European și Consiliu – Politica comună în domeniul pescuitului în prezent și în viitor: un pact privind pescuitul și oceanele pentru o gestionare a pescuitului sustenabilă, bazată pe date științifice, inovatoare și favorabilă incluziunii – COM(2023) 103 final.

Vot, vă rog.

68 plus două, 70 de voturi pentru, 9 voturi contra. Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

La punctul numărul 13 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune al UE: protejarea și refacerea ecosistemelor marine pentru un pescuit sustenabil și rezilient – COM(2023) 102 final.

La punctul numărul 14 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Valorificarea talentelor în regiunile Europei – COM(2023) 32 final.

Stimați colegi, la secțiunea a IV-a a ordinii de zi avem ora Guvernului, dezbateri politice cu participarea ministrului muncii și solidarității sociale, domnul Marius-Constantin Budăi.

Solicitarea vine din partea Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

După cum știți, dezbaterile politice în cadrul orei Guvernului se desfășoară în conformitate cu prevederile art. 182 din regulament.

Îl invit la tribună pe domnul senator Irineu Darău, reprezentantul Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, pentru prezentarea temei de dezbatere. Aveți la dispoziție 5 minute.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că azi sala este mai plină decât la alte ore ale Guvernului și sper să fim atenți, pentru că vorbim despre problemele oamenilor.

Domnule ministru, sunteți astăzi aici pentru că noi, cei din USR, nu am renunțat nicio clipă să credem că România poate fi o oază de bunăstare și de echitate.

Ministerul pe care îl conduceți, cel al Muncii și Solidarității Sociale, are un rol cu o importanță uriașă, iar dumneavoastră, personal, aveți datoria să demonstrați rezultate care să asigure echitate, respect față de munca cinstită, coeziune socială, solidaritate cu cei vulnerabili.

Iar de aici prima întrebare, la care sper să fiți capabil să răspundeți sincer și uman, fără politicianisme: sunteți mulțumit de cum arată România astăzi?

Există astăzi respect și echitate, fix în zonele de care răspundeți în mod direct, față de oamenii activi și muncitori, față de mediul privat, precum și de profesioniștii angajați la stat, față de pensionarii care au muncit cinstit și din greu o viață întreagă, față de copii și tineri, față de persoanele cu dizabilități sau față de persoanele aflate în situații vulnerabile? Vin acum la tema precisă de azi. Drumul către echitate trece obligatoriu printr-un jalon – reforma pensiilor. Trebuia să fie gata acum mai bine de o lună; despre această lege mai mult ați vorbit decât ați făcut. Ați spus, printre altele, că ea trebuie să rezolve anumite inechități din sistem. Vrem să ne asigurăm că înțelegem la fel echitatea, fiindcă până acum nu ați rezolvat absolut nimic.

De aceea vă întrebăm: la ce inechități, cu exemple, faceți referire? Cum doriți să le rezolvați într-un mod foarte concret?

Vă pregătiți să încheiați, vă rog.

## **Domnul Ambrozie-Irineu Darău:**

La final vă reamintesc și că trimestrul 2 din 2023 reprezintă termenul pentru modificarea Legii salarizării – jalonul 420. Iar salarizarea, cu adevărat unitară și corectă, este cheia pentru valorizarea muncii și pentru echitatea bazată pe contributivitate. Dumneavoastră sunteți restanțier și la Legea pensiilor. La disciplina „salarizare” v-ați pregătit?

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Domnule ministru Marius-Constantin Budăi, aveți cuvântul.

Aveți la dispoziție 5 minute, la fel ca antevorbitorul dumneavoastră.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi** _– ministrul muncii și solidarității sociale_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Bună ziua tuturor!

Hristos a înviat!

Lipsește o pancartă la dumneavoastră, să știți, o pancartă pe care s-o poarte Stelian Ion, să scrie: „Am tăiat pensiile speciale când am fost ministrul justiției”; asta cred că ar fi fost chiar corect. A, și poate mai este o pancartă cu domnul Dan Barna când era vicepremier și a spus că o să dea OUG ca să taie pensiile speciale, dar nu o aveți nici pe aia acum. Dar nu-i nimic, putem discuta.

După ce ați avut un PNRR scris la secret, secretizat prin document oficial...

la o regulă...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Nu facem dialog, domnule senator, vă rog. Nu facem dialog – rugăminte.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Bun, deci ne înțelegem, facem alea două pancarte pentru Dan Barna și Stelian Ion și venim cu ele și rezolvăm problema.

Deci ați avut un PNRR scris la secret, nedezbătut; sindicatele și patronatele, adică partenerii sociali, dacă nu știți cine-s ăia, au spus asta public, ați refuzat orice dezbatere cu cei interesați, adică cu sindicatele și cu patronatele, celor cărora le plângeți de milă acum, când dumneavoastră erați în Guvern și ați ascuns, prin ministra dumneavoastră a sănătății, pe părinții și bunicii noștri în casă, nu le-ați dat niciun leu la pensii, dar acum le plângeți de grijă. E OK. Cred că sunteți extrem de nostalgici...

și vă pare foarte mult rău de banii din consultanță, nu-i așa? Cred că după ăia plângeți acum.

Vorbiți de bunătate, echitate, de coeziune. De unde grijile astea la USR, când dumneavoastră, repet, când ați fost în Guvern, nu ați dat niciun leu oamenilor?! Vorbiți de mediul economic, când colegul dumneavoastră, ministrul Năsui, a blocat măsuri pentru mediul economic?!

Răspundeți la întrebări.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Asta-i deja mult prea mult, dar românii trebuie să știe adevărul. Trebuie să știe că i-ați condamnat la sărăcie pentru următorii 50 de ani...

, că i-ați condamnat la sărăcie fără niciun fel de jenă, fără să vă pese...

I-ați condamnat la sărăcie până în 2070, fără niciun fundament, nu există un document care să spună de ce 2070. Am fost întrebat de Comisia Europeană și le-am spus că nu știu. Pentru că nu ați scris acolo. Pentru că nu aveți. Pentru că nu există fundamentarea respectivă în PNRR, de ce acel procent. De ce România este singura țară din Uniunea Europeană care are o plafonare? Pentru că dumneavoastră îi vreți săraci pe părinții și pe bunicii noștri, îi urâți, efectiv.

Acum intrăm în discuțiile pe lege. Mă chemați astăzi să dezbat o lege pe care deja ați votat-o? E OK. Dezbatem și discutăm o lege pe care dumneavoastră ați votat-o sau nu știți ce ați votat, probabil. Începând cu luna februarie anul 2022, în cadrul Ministerului Muncii au fost organizate o serie de întâlniri, deci de întâlniri, rețineți!, de întâlniri, de dezbateri, ce dumneavoastră n-ați făcut când ați scris PNRR, cu serviciile tehnice ale Comisiei Europene, precum și cu cei interesați, cu toate ministerele de linie care au în coordonare indemnizații și legi stabilite și plătite în baza unor legi speciale, iar aceste întâlniri au ajuns la o formă a proiectului de lege care a fost aprobată în Guvern, în primă fază, și pe care dumneavoastră se pare că ați uitat că ați și votat-o deja.

Conform raportului, primului raport trimis de Banca Mondială pe marginea proiectului de lege aprobat de Guvern, principalul obiectiv, acela cu eliminarea abuzurilor din sistem –

și vă reamintesc câteva prevederi, cum ar fi interzicerea cumulării altor funcții în afară de cea de magistrat: dacă până la acest proiect se putea ca doar cu o lună lucrată în magistratură să ai pensie de magistrat, începând cu acest proiect trebuie să ai strict 20 de ani, ca pe următorii 5 ani, gradual, să mai crească câte un an, nu va mai fi nicio pensie care să depășească salariul. Iar, pentru cei care nu erau aliniați la principiul contributivității și la vechimea minimă din sistemul public de pensii, diplomații, funcționari ai Curții de Conturi, funcționari publici parlamentari, s-a crescut vechimea de la 4 ani la 15 ani, adică exact cât este vechimea minimă în sistemul public, iar pentru diplomați a crescut vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea Grupului parlamentar al USR dacă se solicită lămuriri?

Domnule senator Ștefan Pălărie, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să-mi permit să prelungesc un pic momentul de intervenție.

Vă rog, domnule secretar.

## **Domnul Ion-Narcis Mircescu:**

Pe procedură.

Regulamentul este pentru toată lumea. Dacă, atunci când domnul ministru a vorbit și avea timp 5 minute, nu a fost pus cronometrul, am rugămintea să fim tratați la fel. Nu e normal să se pornească cronometru doar când vorbește opoziția.

Mulțumim.

Domnul Darău a depășit, de acord; nu l-a oprit, l-a întrerupt domnul președinte la semnul dumneavoastră, dar a curs cronometrul. La domnul ministru nu a curs cronometrul. Ori curge la toată lumea, ori nu curge la nimeni.

Trebuie să curgă cronometrul la toată lumea, vă rog. Mulțumesc. 3 minute, domnule...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

3 minute aveți. Mulțumesc.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Domnule ministru Budăi, vorbiți de un an și jumătate despre pensii și salarii și nu ne-ați spus nimic, așa cum nici acum, aici, în plenul Senatului nu ne-ați spus nimic și ați răspuns la zero întrebări.

Mai rău decât atât, dacă aici ar fi fost instalat un detector de minciuni, ar fi explodat de la concentrația atât de mare de minciuni elaborate și spuse de la prezidiul Senatului.

Citiți de 18 luni la acel PNRR și, din păcate, ați înțeles la fel de mult, adică nimic n-ați înțeles din el, iar la noi, la educație, când cineva citește un text și nu-l înțelege are o denumire fenomenul ăsta, știți, nu? Se numește analfabetism funcțional. Mi-e tare teamă că, din păcate, sunteți în pericolul de a suferi de el.

O să vă explic eu în 20 de secunde problema, care nu e deloc complicată, este extrem de simplă. În primul rând, nu mai aveți bani să plătiți salarii pentru că refuzați repetat reforma pensiilor speciale. Acum dați din colț în colț cu ordonanțe de austeritate, pentru că ați ajuns la fundul sacului, cu găuri de 30 de miliarde, de 23 de miliarde, nici voi nu mai știți.

Doi – România nu va mai avea bani să plătească nici măcar pensiile contributive în curând, dacă nu faceți această reformă atât de necesară, reforma pensiilor speciale; scrie pe toate gardurile, mai nou, „Tăiați pensiile speciale!”.

Trei – pensiile speciale, domnule ministru, sunt o umilință pentru 4,8 milioane de pensionari „nespeciali” și pentru 5,7 milioane de oameni care muncesc și care contribuie, susțin pe propriii umeri, prin contribuții financiare, munca asta a „specialilor”.

Vă explic și cu salarizarea. Fără reforme, ajungem în pom și cu partea aceea nu vom mai avea bani să dăm salarii și nu vom avea nici profesori și nici funcționari, și nici doctori, pentru că avem nevoie să ținem societatea asta pe linie dreaptă.

Acum, în încheiere...

Da, nicio problemă, are timp fiecare partid să vorbească...

Timpul s-a terminat.

Și domnul Cîmpeanu sunt convins că o să aloce la fel de mult timp pentru toată lumea.

Timpul s-a terminat, domnule senator...

Să recapitulăm...

...de ceva vreme.

Într-o secundă.

Aveți un palmares incredibil: ați batjocorit pensionarii, ați batjocorit oamenii muncii...

S-a epuizat timpul, domnule senator.

...i-ați batjocorit pe toți cetățenii României, prin acele cravate ale domnului Ciucă, pe care le protejați cu sfințenie. Și trei – acum îl batjocoriți și pe Marcel Ciolacu.

Bine. Vă mulțumesc.

Halal palmares! Palmaresul cel mai tare...

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

Vreau doar să-mi iau la revedere de la domnul ministru Budăi, Budăi, cu „b” de la batjocură.

Tăiați pensiile speciale!

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnule senator Radu Oprea, aveți cuvântul. Vă rog.

## **Domnul Ștefan-Radu Oprea:**

Dragi colegi... colege și colegi de la USR,

Sunteți palizi, puteați mai mult. Un mandat în urmă, chiar puteați mai mult, aveați, așa, o vervă în voi, veneați cu boxe, cu difuzoare. Acum a rămas nimic din ce ați fost odată și nu veți mai fi niciodată ce ați fost, păcat de voi!

De ce spun acest lucru? Pentru că atunci când ești „impotent” din punctul de vedere al verbului, vii și jignești, faci atac direct la persoană, atâta poți. N-ai argumente, te duci direct cu argumentul acela suprem: jignirea personală. Ați reușit, vă felicităm, ați arătat cât de mici puteți să fiți unii dintre senatorii de la USR.

Sigur că, dacă ar fi fost logică și dacă ceea ce v-ar fi interesat ar fi fost rezolvarea problemei, ați fi venit în fața Senatului și l-ați fi invitat pe domnul Marius Budăi înainte ca legea să fie votată de Senat. Legea a trecut prin votul senatorilor, cu amendamentele senatorilor...

, ceea ce înseamnă că astăzi aveți doar un demers demagogic, atât.

Și ați vorbit foarte mult despre batjocură. Da, a fost foarte multă batjocură și a fost batjocura dumneavoastră față de pensionari, atunci când ați introdus 9,4% și i-ați condamnat la

sărăcie. Vreți cifre? Vă spun cifre imediat.

2017–2022, știți cât este creșterea inflației în toată această perioadă, 2017–2022? Sunt convins că nu știți, vă spun eu: 31,2%. Știți cât a fost creșterea punctului de pensie în 2017–2022, atunci când domnul Marius Budăi era ministru și a făcut lucruri pentru populație? Nu povești, nu vorbe goale, nu sfâșiere de cămașă, fără să faceți, de fapt, nimic. 78,5%.

Vă mai aduceți aminte, pentru că trebuie să spunem realitatea, trebuie să spunem ce a fost, ca să ne dăm seama unde suntem astăzi. Știți cât era punctul de pensie în 2017, atunci când a intrat PSD la guvernare? 871 de lei. Știți cât este astăzi? 1.785 de lei. Este suficient? Nu este suficient, dar fără Partidul Social Democrat la guvernare acest lucru nu s-ar fi întâmplat și pensionarii din această țară ar fi dus-o mult mai greu. Aceasta este o realitate care vă zdrobește și care nu vă dă voie să discutați niciodată și orice argument al dumneavoastră cade în desuetudine.

Vorbiți despre Planul național de redresare și reziliență? V-am spus și mai devreme despre cum am fost în sediul Guvernului la acel minunat, arogant domn Ghinea, care a scos pixul și a semnat desecretizarea în fața mea și a colegilor cu care eram, dar ceea ce nu v-am spus, din respect pentru cetățenii României, este ce am găsit acolo. O masă plină cu maldăre de hârtii, care arătau ca atunci când, în studenție, încercam să-mi pregătesc o lucrare și scoteam bibliografia. Tot felul de documente care n-aveau nicio legătură unul cu altul și nu mai era nici măcar o săptămână până când acel Plan național de redresare și reziliență trebuia depus. Și, atunci, sunt două chestiuni: fie nimic nu era făcut și era foarte grav, fie Planul național de redresare și reziliență nu ne-a fost prezentat nici măcar atunci și este la fel de grav.

## **Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:**

## Mulțumesc.

Deci, din partea grupurilor parlamentare, domnul senator Claudiu Târziu are cuvântul.

Pe procedură, nu, nu..., de fapt, nu cred.

Pe procedură la ce?

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte, vă mulțumesc.

Acum vă spun, da, pe procedură, solicit în mod oficial staffului tehnic...

Ascultați-mă, vă rog, să se adauge, să se consemneze pe stenograma acestei ședințe și în demontarea minciunilor calomnioase ale domnului senator procesul-verbal de la ședința Comisiei pentru afaceri externe din perioada 9–11 martie 2021 – o am aici, este deschis, e un document public –, în care, printre alții, domnul Marcel Ciolacu era prezent. Vă citesc o singură propoziție: „Ședința s-a desfășurat cu prezență fizică și online, a fost condusă de domnul deputat Ștefan Mușoiu și s-a dezbătut Planul național de redresare și reziliență. A participat, în calitate de invitat, domnul Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și fondurilor europene.”

Avem aici... Nu, să se consemneze pe stenogramă că dumneavoastră mințiți cu această idee de secretizare și că în Parlamentul României PNRR-ul a fost discutat de mai multe ori, inclusiv cu PSD.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Claudiu Târziu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, e interesant cum vă acuzați unii pe alții de minciună și cum, culmea!, aveți dreptate cu toții.

Dragi colegi, să spun așa, PNRR-ul nu a fost dezbătut în Parlament.

Corect.

Nu mai mințiți! Cei de la USR, nu mai mințiți, că nu a fost dezbătut în Parlament. A fost votat în orb, inclusiv de PSD. De ce a făcut PSD asta? Este o întrebare legitimă.

Dumneavoastră, cât ați fost la guvernare, USR-ul, nu ați făcut nimic din ceea ce ați promis, este o realitate. Asta nu scutește PSD să răspundă de ce el, fiind la guvernare, nu face nimic pentru pensiile românilor. De ce nu face nimic pentru eliminarea pensiilor speciale? De ce nu reechilibrează sistemul de pensii?

La lucrurile astea speram să ne răspundă domnul ministru Budăi, nu să facă glumițe de aici și să facă pe arogantul cu senatorii. Pentru că este chemat în control parlamentar, nu este chemat să facă stand-up commedy, da? Dacă dumnealui își permite o asemenea atitudine jignitoare la adresa aleșilor țării, ar trebui să plece acum din funcția pe care o deține. Dar n-o să plece, pentru că așa este obiceiul la „partidele noastre tradiționale”, cu ghilimelele de rigoare: stați la putere până sunteți doborâți de vot sau, poate, de mulțimea înfuriată. Nu știu ce preferați din astea două, dar nu întindeți coarda, că ați întins-o deja prea mult.

Eu i-aș adresa o întrebare domnului ministru și sper să răspundă fără glumițe; eu nu prea admit acest gen de manifestare. Să ne spună și nouă dacă într-adevăr există clauze secrete în PNRR privitoare la pensiile românilor și dacă, fără să încalce vreun secret de stat, poate să ne spună care sunt aceste clauze. Dacă nu, de ce se prevalează domnia-sa și PSD de PNRR atunci când vin în fața Parlamentului cu legi care sunt vădit împotriva națiunii române și pe care le justifică prin angajamentele luate odată cu semnarea PNRR?

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea grupului de senatori neafiliați a solicitat cuvântul doamna senator Iovanovici-Șoșoacă Diana _._ Aveți un minut. Vă rog.

Mersi frumos.

Nu-mi trebuie. Mă înregistrez când trebuie. Mulțumesc frumos.

Aici mă înregistrează alții.

Aș dori să știu și eu: de ce până la ora actuală nu avem tot PNRR-ul făcut public și mai avem și clauze secrete? Care este motivul? Pentru că acolo nu sunt toate aspectele din PNRR.

Mai mult, există foarte mulți antreprenori care întreabă: de ce se intervine cu legislație din partea Ministerului Muncii în businessurile private și stabiliți salariile pe care un patron le poate acorda angajaților? Și exemplu avem în domeniul... Vă spun, că am întrebări de la antreprenori. În domeniul construcțiilor salariul maxim pe care îl poate acorda un angajator este 4.000 de lei, din care 981 sunt impozitați. De aceea au o mare problemă angajatorii români să atragă.

Problema este alta. Eu am altă problemă. De ce pentru cei care vin din străinătate, din afara UE, se poate să găsim și bani, peste 3.000 de lei salariu, cazare, masă, plată dus-întors, călătorii în țara de origine și nu facem aceleași condiții și legislație pentru românii plecați în afara granițelor țării, ca să-i putem atrage înapoi? În perioada... Anul trecut, un reprezentant al Guvernului a menționat că sunt peste 8 milioane de români plecați în afara granițelor țării. În acest context, ca să-i putem aduce în țară, oare nu ar trebui ca aceste condiții pe care noi le oferim celor din afara Uniunii Europene să le oferim românilor noștri de pretutindeni? Poate așa ne-am..., am reuși să-i aducem și să rezolvăm și problema mâinii de lucru, pentru că nu mai există și se spune că sunt nevoiți să aducă din afară, da?

Mai mult, câți bugetari sunt în România? Și de ce nonstop măriți numărul bugetarilor?

Timpul a cam expirat.

Câți angajați au companiile românești cu capital integral sau majoritar de stat? Și de ce pentru un cetățean străin salariul minim este mai mare decât al cetățeanului român? De ce bugetul de stat nu plătește o sumă pe zi pentru îngrijirea unui bătrân în azil, după modelul plăților în spitale?

Și lista continuă. O să vă fac... O să vă adresez întrebări într-o interpelare, dar asta pe scurt.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc, doamna senator. Bun.

Dacă Grupul parlamentar PNL sau UDMR doresc să aibă intervenție?

Nu.

În această situație, are cuvântul domnul ministru MariusConstantin Budăi, pentru a răspunde aspectelor semnalate în cadrul intervențiilor grupurilor parlamentare.

Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Marius-Constantin Budăi:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Vorbim de clauze secrete?

Noi, PSD, am spus foarte clar că a fost secretizat în timpul lucrului PNRR; direct pe pensii nu există clauze secrete acum, care să fie secretizate. Dar au fost în momentul dezbaterilor, în momentul în care, atunci, ar fi trebuit să se poarte acele discuții cu cei interesați, cu partidele din opoziție, chiar dacă..., că acolo scrie Planul național de redresare, nu scrie Planul USR de redresare, este planul național și, atunci, partidele care erau atunci în opoziție... Și noi, PSD, eram în opoziție și nu am fost invitați la dezbateri. Mai mult, când am solicitat public, alături de sindicate, dezbaterea, nu a existat această dezbatere.

Deci ne referim la secretizare în momentul construcției bugetului, ceea ce nu se întâmplă acum, când trebuie să facem acele lucruri și dezbatem transparent cu toată lumea.

Dacă vorbim de salariul minim, doamna senator, salariul minim dintr-o definiție și din Constituție și într-o definiție printr-o directivă europeană este o formă de protecție socială, deci nu este... nu intervine ministerul printr-o anumită lege în activitatea economică.

Salariul minim este reglementat la nivel european printr-o directivă, pe care... Apropo de o guvernare excepțională, guvernarea dumnealor de atunci s-a opus la salariul minim. Deci tot, în continuare, ei îi voiau săraci pe cetățeni.

Există primă de instalare pentru familie, precum și individuală pentru..., derulată prin Ministerul Muncii, în vederea încurajării ocupării și a întoarcerii cetățenilor noștri, români, din diaspora acasă, există o primă de 12.000 de lei pentru individual, 15.000 de lei pentru familie, putem discuta dacă e mult sau e puțin, dar, de asemenea, există o altă primă, în valoare de 2.250 de lei per angajat, atunci când cel care se întoarce sau și cetățeanul român care este aicea, pentru că trebuie să avem tratament egal, participă, de exemplu, la un program de ucenicie sau pentru tinerii Neets, salariul minim în construcții... Și prin faptul că anul trecut PSD a revenit într-o coaliție de guvernare, s-a instituit acel salariu minim și în agricultură; a fost nu la secret făcut, cum s-a scris PNRR, ci a fost îndelung dezbătut, îndelung dezbătut cu partenerii sociali, adică cu patronatele, cu angajatorii și cu sindicatele. La solicitarea dumnealor, a mediului privat, s-a instituit acel, acel salariu minim pe economie, în construcții, de 4.000 de lei și pentru acel salariu minim, atunci când prima oară am avut onoarea să fiu într-un guvern al României, în 2018, a fost semnat un parteneriat onest și transparent cu partenerii sociali din construcții, repet, la solicitarea lor, declarându-se domeniul construcțiilor domeniu prioritar pentru România pentru 10 ani de zile.

Mulțumesc frumos.

Mulțumim, domnule ministru. Am finalizat intervențiile.

Mulțumim pentru participare, domnule ministru. Stimați colegi,

Urmează, după o pauză de 2-3 minute, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, respectiv declarații politice.

Doamnelor și domnilor senatori,