Stenogramă plen

Domnul Chirilă.

Se pregătește domnul Blaga.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați parlamentari,

Dragi colegi,

Săptămâna trecută Institutul Național de Statistică a confirmat că prețurile alimentelor s-au redus în februarie, inflația la această categorie de produse fiind de 4,5%, cu mult sub rata generală a inflației. Scăderile sunt mult mai mari, dacă ne uităm la alimentele de bază cu adaos limitat și la momentul la care a fost introdusă măsura PSD. Acest lucru ne confirmă că toate programele noastre au fost întemeiate, dar este nevoie să le extindem și să avem o predictibilitate mai mare.

Premierul Marcel Ciolacu, alături de miniștrii socialdemocrați, va propune o formulă îmbunătățită, care să pună în valoare și să facă mai competitive produsele alimentare românești, astfel încât românii să aibă acces la hrană mai ieftină și mai sănătoasă. Totodată, se vor căuta soluții pentru a promova produsele românești, în favoarea celor de import.

În același timp, trebuie să fim corecți și să spunem că există, desigur, și produse la care prețurile sunt mai mari, din cauza unor influențe sezoniere. Este firesc ca prețul legumelor și al laptelui să fie mai mare iarna decât vara. Astfel de variații se manifestă în fiecare an, indiferent de nivelul inflației. Însă cel mai important este faptul că datele ne indică o concluzie certă – a fost oprită specula, iar prețurile la alimente s-au stabilizat prin toate mecanismele și pârghiile legislative susținute și implementate de parlamentarii și miniștrii PSD.

Vă mulțumesc.

Domnul Blaga.

Mulțumesc, domnule președinte. „Numiri explozive la Uzina Mecanică de la Mija”

Am atras recent atenția asupra unui subiect îngrijorător, în Dâmbovița, mai precis la Uzina Mecanică de la Mija, unde – ce să vedeți?! – și aici politicul își bagă coada rău, rău de tot.

Au ajuns domnii din partidele aflate la putere să își numească acoliții. Nu vreun specialist sau vreo personalitate cu merite și vreun CV bogat, ci niște domni pe care îi recomandă strict partidul în funcții-cheie. Așa e în cazul unui distins domn care a făcut poze la serviciul de evidență a persoanelor și a ajuns șef de secție la muniții.

Dar, stați așa, se poate și mai bine! Un apropiat al primarului PSD de la Crevedia, localitate unde mai mulți oameni au murit, iar 10 au suferit arsuri în urma exploziilor de la fostul depozit GPL, a ajuns să fie numit în Consiliul de administrație de la Uzina Mija. Morbidă idee!

Iar în Consiliul de administrație al Uzinei Mija sunt numiți numai unul și unul, bineînțeles, recomandați de familie și, evident, de partid, pentru că – nu-i așa? – partidul este în tot și în toate.

Trebuie să ne oprim cu politizarea excesivă. Gata, este prea mult! Să lăsăm specialiștii să ocupe funcțiile de responsabilitate, să se organizeze concursuri serioase, să renunțăm la interesele de partid și la aceste numiri cu cântec și cu multă dedicație.

România se duce cu totul de râpă și, în loc să o ajutăm să se mențină pe mal, îi dăm brânci și mai tare. Până când și de ce? La câte dezastre trebuie să mai asistăm ca să ne trezim la trista realitate?

E vina tuturor că asistăm și dăm din umeri văzând toată această mascaradă.

Instituțiile statului trebuie să-și facă datoria onest, cu gândul și cu grija la românul de rând, nu la ordinul lui nenea de la partid, numit politic, vremelnic, în vreo funcție publică.

Se pare că am uitat cu totul de responsabilitate. Numirile politice sunt în toi, concursurile par a fi doar de formă. Pentru că în cele mai multe dintre cazuri se știe din timp cine este câștigătorul.

Cu certitudine însă, știm cu siguranță cine sunt marii perdanți. Noi, românii de rând.

E vremea să spunem stop acestor abuzuri, să ne oprim din batjocura continuă, de atâta amar de vreme, a politicienilor de la putere.

Cum vă puteți uita în ochii românilor după nenorociri gen Crevedia, iar ulterior să vă numiți politruci în instituții cu așa mare responsabilitate precum Uzina Mecanică de la Mija? Vă reamintesc, uzină care produce arme și armament! Unde ești tu, Țepeș, Doamne?! Mulțumesc.

Daniel Blaga, deputat USR de Dâmbovița.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Lazăr? Domnul Giurgiu? Domnul Lőrincz? Domnul Apostol?

Hai, domnule Apostol, nu sta după ușă, că te-am văzut!

„PSD a călcat pe BEC”

Partidule unic PSD-PNL, nici nu știi cât de mic începi să fii! Partidul unic PSD-PNL este disperat. Știe că, deși PSD și PNL s-au comasat în PCR – Partidul Comasat Român, pierde teren masiv. Electoratul realizează că ei s-au comasat doar ca să continue hoția guvernamentală cu încă 4 ani.

Le este frică de Alianța Dreaptă Unită și, de aceea, reprezentantul PSD din BEC a susținut excluderea Alianței Dreapta Unită de pe buletinele de vot. Cum AEP a devenit o instituție politică, care răspunde „Să trăiți!” la apelul PSD-PNL, așa s-au și executat.

Oricâte șicane mai pune partidul unic PSD și PNL, Alianța Dreapta Unită, împreună cu românii, va învinge orice act antidemocratic.

Partidul unic PSD-PNL îi sărăcește pe români prin inflație, adică prin creșteri de prețuri.

Rata inflației a fost de peste 7%, de aproape trei ori mai mare decât media europeană.

Familii întregi trebuie să își strângă și mai mult cureaua și să facă sacrificii, în timp ce Nicolae Ciucă încasează în continuare o pensie specială de peste 19.000 de lei, iar ei nu opresc jaful public.

Prețurile exorbitante la alimente plătite de fiecare român sunt din cauza incompetenței și hoției partidului unic PSD-PNL.

Anul acesta îi vom putea opri, vom putea opri acest jaf. Împreună cu dumneavoastră vom putea tăia taxele și vom putea lăsa banii în mâinile oamenilor cinstiți, care muncesc cu greu în România.

Nu-i lăsa să-ți fure viitorul!

Vreme de 3 ani ți-au luat banii prin scumpiri, dobânzi record și taxe mai mari. Vreme de 3 ani ți-au luat banii ca să-și plătească ei pensiile speciale, salariile nesimțite și contractele pentru oamenii de partid.

Ne-am unit ca să îi oprim.

Iată câteva dintre prevederile pe care Alianța Dreapta Unită le susține în aceste alegeri de pe 9 iunie.

– Cerem organizarea unui referendum privind eliminarea pensiilor speciale, simultan cu alegerile europarlamentare și locale din 9 iunie.

– Susținem reducerea numărului de parlamentari din Parlamentul României la 300, conform voinței a 7,7 milioane de români.

– Susținem integrarea reală a României în spațiul Schengen, sprijinind astfel libertatea de călătorie a cetățenilor și creșterea competitivității firmelor românești.

Vă mulțumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de București.

Domnul Zisopol. A, nu, scuzați! Domnul Scripnic. Scuze!

Se pregătește domnul Zisopol.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se intitulează „Roșia Montană, laude fără temei”. Cu siguranță, am văzut cu toții cum prim-ministrul României, domnul Marcel Ciolacu, se lăuda, cu puțin timp în urmă – și îl citez pe dumnealui: „Am câștigat procesul cu Compania Gabriel Resources.”

Aceasta se întâmpla după ce o echipă de avocați de la casa de avocatură românească Leaua Damcali Deaconu Păunescu și firma elvețiană LALIVE – SA au reușit să obțină un rezultat corect și favorabil României în procesul cu firma canadiană Gabriel Resources.

Oare chiar nu mai există nicio urmă de onestitate și bun-simț printre guvernanții României?

Cum este posibil ca Marcel Ciolacu să uite atât de ușor că înainte de proces ne anunța că vom pierde acest litigiu? Era sigur că vom fi obligați la plata unor datorii de miliarde de euro.

Noi, românii, trebuia să fim iarăși gata să strângem cureaua pentru mai mulți ani. Și de ce? Doar pentru că toate guvernele PSD, PNL, PD și USR din ultimii 20 de ani nu numai că au gestionat prost problema exploatării miniere de la „Roșia Montană”, ci, pur și simplu, și-au bătut joc de resursele țării și de popor.

Acum revine, fără rușine, să se laude cu meritele unor oameni care au dat dovadă de profesionalism și competență și care au făcut tot ce au putut pentru a salva România de pe marginea prăpastiei, unde au dus-o Ciolacu și acoliții lui.

Ar fi trebuit să iasă în fața țării și să se scuze pentru greșelile făcute, pentru panica produsă românilor și să arate meritele adevăraților câștigători. Crede că printr-un zâmbet și un buchet de flori arată un comportament corect? Se înșală!

Dacă guvernanții sunt atât de capabili, de ce nu au pus alături de echipa de avocați și oameni din partid de profesie juriști care să colaboreze cu aceștia?

De ce nu i-a însoțit și coordonat domnul Cătălin Predoiu? Ori dânsul nu știe decât să se lamenteze că lupta cu drogurile este deja pierdută sau să masacreze codurile civil și penal ale României, care, de la intrarea în vigoare, au suferit zeci de modificări, și mai puțin să facă ceva efectiv bun pentru țară.

Ne întrebăm de ce? Este foarte simplu! Pentru că oamenii competenți din Guvern sau dintre colaboratorii acestuia lipsesc cu desăvârșire. Acolo găsești doar clientelă politică, ce trebuie răsplătită pentru eforturile de susținere a partidului.

Așadar, să nu ne mai mirăm de lipsa de rușine, onestitate și bun-simț ale guvernanților, pentru că și de această dată Marcel Ciolacu a vrut doar să își pună pe el mantia albă de cavaler salvator al României, ca să îi acopere salopeta și lopata de gropar al țării, pe care nu știe decât să o jupoaie.

Vă mulțumesc.

Deputat de Galați, Lilian Scripnic.

Domnul Zisopol.

Se pregătește domnul Ichim.

Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Pentru grecii și filoelenii de pretutindeni, ziua de 25 martie este una istorică. Este deopotrivă momentul rememorării

începutului revoluției de eliberare a poporului grec de sub jugul otoman, o zi a izbăvirii, care coincide, deloc întâmplător, cu marea sărbătoare religioasă a Bunei Vestiri, cât și un prilej de a-i comemora pe cei care s-au sacrificat pe altarul libertății, în Grecia și în afara ei.

În anul 1821, în contextul spiritului revoluționar balcanic, se declanșează sinergia ideilor iluministului grec Rigas Feraios Velestinlis cu acțiunile Societății secrete „Filiki Eteria” și, în Principatele Române, la Iași, se aprinde scânteia Revoluției Elene.

Confruntările armatei de la Drăgășani, Sculeni și Secu, bătălii cu valoare de simbol al eroismului, determinării și dragostei de neam, au contribuit, prin curaj și sacrificiu de sine, la fundamentarea legăturilor multimilenare eleno-române.

Din momentul declanșării, la 25 martie 1821, a revoluției antiotomane de către arhiepiscopul de Patras, Germanos, la Mănăstirea Agia Lavra, din Grecia, și până la constituirea, în anul 1828, a statului grec, sub deviza „Libertate sau moarte în Grecia și în afara ei!”, au îndurat martiriul elenii și filoelenii care au renăscut Elada, dar, mai presus de orice, au inspirat mișcările de emancipare ale popoarelor balcanice.

La 203 ani de la începutul Revoluției Elene din 1821, învățămintele acestea rămân actuale. Eroii creatori de istorie sunt plămădiți din demnitate, curaj, credință, dragoste de neam și patrie.

În contextul provocărilor și dificultăților cu care ne confruntăm pe plan mondial, este datoria noastră să prețuim aceste virtuți, să împărtășim aceleași idealuri și principii pentru care înaintașii noștri au luptat până la sacrificiul suprem, să fim uniți pentru binele umanității.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Ziua de 25 martie, Ziua Bunei Vestiri, este Ziua Națională a Republicii Elene, dar este deopotrivă și un moment propice pentru popoarele grec și român de a reflecta asupra legăturilor dintre cele două state, asupra prieteniei care a ghidat parcursul istoric al celor două țări.

În acest context, membrii Uniunii Elene din România trăiesc momente de mare încărcătură emoțională, cu gândul la curajul civic al celor care s-au jertfit pentru libertate, dar și la cei care au contribuit și contribuie la consolidarea elenismului pe plan mondial.

Convins fiind de rolul Uniunii Elene în consolidarea identității culturale și spirituale a elenismului, prin dezvoltarea relațiilor bilaterale dintre România și Grecia, vă rog să îmi permiteți ca, în încheierea alocuțiunii, să le urez grecilor, românilor și filoelenilor de pretutindeni un călduros „La mulți ani!”.

La mulți ani, Grecia!

La mulți ani, România!

La mulți ani grecilor și filoelenilor de pretutindeni! La mulți ani prieteniei româno-elene! Vă mulțumesc.

Domnul Ichim.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

## Dragi români,

„România are nevoie de o reformă profundă în ceea ce privește organizarea și funcționarea școlilor de șoferi”.

Educația pentru siguranță rutieră devine o responsabilitate socială în momentul în care fiecare dintre noi se înscrie la o școală de șoferi pentru a obține un permis auto. Această realitate face ca rolul școlilor de șoferi să fie esențial. Sistemul actual de pregătire a conducătorilor auto din România se confruntă cu numeroase probleme care au un impact negativ și semnificativ asupra siguranței rutiere, a calității instruirii oferite și a integrității procesului pentru obținerea permisului de conducere.

România este singura țară din Uniunea Europeană care nu are o lege pentru școlile de conducători auto. În toate țările membre ale Uniunii Europene există o lege specifică pentru organizarea și funcționarea școlilor de conducători auto și regulamente sau norme de aplicare a acesteia. România face, din acest punct de vedere, o notă distinctă, în sensul în care organizarea și funcționarea școlilor de conducători auto sunt prevăzute într-o lege a transportatorilor de marfă și persoane.

Pentru a răspunde nevoilor actuale care există în acest sector de activitate trebuie să facem schimbări legislative de substanță, care să asigure în mod profesional predarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a comportamentelor esențiale pentru siguranța circulației oricărui solicitant de permis auto.

Principalele argumente pentru care trebuie să începem acest proces sunt:

– creșterea siguranței rutiere. Prin implementarea unor programe de instruire mai riguroase și actualizate, școlile de conducători auto pot contribui la formarea unor șoferi responsabili și mai bine pregătiți pentru a face față diverselor situații pe drumurile publice;

– modernizarea programelor de instruire. Prin adaptarea programelor de instruire la noile tehnologii și la schimbările din mediul rutier, conducătorii auto vor fi mai bine pregătiți pentru provocările din trafic;

– asigurarea calității instruirii. Prin standarde mai clare și mai exigente pentru școlile de conducători auto, se poate asigura o pregătire de calitate pentru toți cursanții;

– promovarea transparenței și responsabilității. Prin publicarea rezultatelor examenelor, a ratingurilor școlilor de conducători auto și a feedbackului clienților, se poate contribui la o concurență sănătoasă și la îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite;

– și, nu în ultimul rând, combaterea practicilor frauduloase și a corupției. O reformă legislativă ar putea include măsuri mai ferme pentru combaterea practicilor frauduloase și corupte din industria școlilor de conducători auto.

La final, avem nevoie de o revizuire a legislației în acest domeniu, care trebuie să înceapă acum și trebuie să fie coordonată în mod responsabil. În calitate de legiuitori, aici, în Parlamentul României, avem responsabilitatea să facem tot ce ne stă în putință pentru a seta cadrul legal în vederea...

Mulțumesc.

...creșterii siguranței rutiere și salvării de vieți omenești. Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău. Mulțumesc.

Domnul Mihai Weber.

## **Domnul Mihai Weber:**

Declarație politică

„România a câștigat în «dosarul Roșia Montană», în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari!”

În lumina victoriei juridice obținute de statul român în procesul în care Gabriel Resources cerea României despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari, o victorie ce ne exonerează de o povară financiară greu de suportat...

O secundă...!

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Pun pe altcineva până găsiți? Pun pe altcineva până găsiți textul?

A!

Domnul Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși nu aș fi vrut să discut despre prestația vremelnicului deținător al portofoliului de la Transporturi și Infrastructură, ultima declarație a ministrului Grindeanu privind situația de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” mi-a atras atenția în mod neplăcut.

Astfel, săptămâna trecută, acesta declara cu aplombul caracteristic că: „Aeroportul din București a ajuns la numărul de pasageri de dinainte de pandemie. Este un lucru, s-a recuperat acea perioadă. În 4-5 ani ajunge la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că trebuie să dăm drumul de acum la tot ce ține de construirea unui nou terminal.”

Totuși, domnul ministru a uitat să reitereze și faptul că în luna mai 2023 declara: „În acest moment, astăzi, când vorbim, pe numărul de pasageri, pe toate studiile – și avem studii și de la Banca Mondială și vi le pot pune la dispoziție –, nu se justifică construcția unui nou terminal.”

Ce omite, de asemenea, domnul Grindeanu să precizeze, dar o să spunem noi, cei din USR, este faptul că nici de la stația de cale ferată Henri Coandă București și nici de la viitoarea stație de metrou de la aeroport nu se are în vedere asigurarea unei legături directe către noul terminal ce se va construi în zona de est a Aeroportului Internațional „Henri Coandă̆”.

În acest sens, la data de 9.10.2023, Metrorex preciza că nu deține informații privind amplasarea noului terminal din zona de est a Aeroportului Internațional „Henri Coandă”, transbordarea pasagerilor între terminale fiind responsabilitatea Companiei Naționale Aeroporturi București.

În final, dragi cetățeni, nu putem să nu constatăm faptul că, la momentul actual, ministrul Grindeanu este mai degrabă preocupat de buna derulare a anumitor investiții din circumscripția electorală din care provine decât să se îngrijească de situația deplorabilă a Aeroportului Internațional „Henri Coandă” și, respectiv, de condițiile oferite cetățenilor români care tranzitează principala poartă aeriană a țării.

Vă mulțumesc.

Deputat Lazăr Ion-Marian, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Weber.

Se întâmplă.

„România a câștigat în «dosarul Roșia Montană», în care Gabriel Resources cerea despăgubiri de aproximativ 6,7 miliarde de dolari!”

În lumina victoriei juridice obținute de statul român în procesul în care Gabriel Resources cerea României despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari, o victorie ce ne exonerează de o povară financiară greu de suportat, asistăm cu dezgust la atacurile opoziției, în special USR și REPER, reprezentate de domnii Drulă și Cioloș.

Această critică surprinzătoare, în contextul unui succes național incontestabil, ridică semne de întrebare cu privire la intențiile și chiar integritatea morală a celor implicați în acest cor al disidenței.

Este, după cum bine știm, o practică comună în arena politică să se identifice și să se exploateze slăbiciunile adversarului, într-o încercare de a construi capital politic. Totuși, când o astfel de strategie se desfășoară pe fondul unei reușite de proporții pentru întreaga națiune, trebuie să ne întrebăm: unde se termină responsabilitatea față de binele

public și unde începe jocul politic meschin?

În acest context, acuzațiile aduse premierului Ciolacu, care, în loc să fie felicitat pentru contribuția sa la apărarea intereselor naționale, se vede atacat într-un mod ce pare desprins dintr-un teatru al absurdului, devin nu doar nefondate, ci și profund nedrepte. Ironia situației este că, în timp ce opoziția pare să se întreacă în inventivitatea atacurilor, realitatea juridică și economică a României își urmează cursul într-un mod care ar trebui să ne unească, nicidecum să ne divizeze.

Este, așadar, o dovadă de ipocrizie fără margini să se critice un succes indubitabil în numele unor interese politice de moment. Este o formă de negaționism politic care slujește doar la subminarea încrederii publice în instituțiile statului și în capacitatea acestora de a servi interesul general.

În concluzie, apelul meu este unul la rațiune și la depășirea acestor jocuri de putere.

Vă invit pe toți colegii parlamentari să privim succesul României în fața unei provocări de aproape 7 miliarde de dolari nu ca pe un prilej de discordie, ci ca pe o ocazie de a ne reafirma unitatea și angajamentul față de prosperitatea și stabilitatea țării noastre. Orice altă abordare este pur și simplu neproductivă și contrară spiritului de solidaritate și responsabilitate pe care ar trebui să-l promovăm în calitate de reprezentanți ai poporului român.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

Domnul Grădinaru.

A mai venit cineva de la USR?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi – „Copiii cu dizabilități din România sunt copiii noștri!”.

În România sunt mii de copii înregistrați cu certificat de handicap. O parte dintre aceștia fie nu sunt școlarizați, fie fac parte din sistemul de învățământ special, separați de copiii normali.

Despre acești copii se discută foarte puțin în spațiul public, adesea doar când presa semnalează abuzurile la care sunt supuși într-un sistem închis.

Dacă nu ai pe cineva în spate, e foarte greu să te descurci pe cont propriu. La ce mă refer? Trebuie să cunoști alți părinți care se confruntă cu aceleași probleme ca să îți dea un sfat, pentru că autoritățile nu te ajută cu nimic. Dacă bați la ușa lor, nimeni nu știe nimic, nu îți spun nimic, trebuie să caute în lege să îți dea un răspuns, nu te îndrumă.

Discriminarea nu le vine de la sine copiilor, e un comportament învățat de la adulți.

Școlile din România nu sunt pregătite pentru a primi elevii cu dizabilități.

Copiii cu dizabilități au dreptul să învețe!

Un copil cu dizabilități, în ciuda faptului că reprezintă o provocare pentru familia sa, poate fi și o sursă de bucurie și satisfacție. Un astfel de copil te poate învăța cum să fii umil, răbdător, sensibil, empatic și devotat. Copilul vă va răsplăti efortul depus cu dragoste și afecțiune nelimitată.

Nu uitați, copiii cu dizabilități sunt copiii României!

Țineți minte, singura dizabilitate reală a omului nu vine cu limita de vârstă, nici cu boala, nici cu o oarecare formă de invaliditate. Singura dizabilitate reală a omului este incapacitatea de a simți iubire pentru alții.

- Vă mulțumesc.

Radu-Vicențiu Grădinaru, deputat AUR de Botoșani.

Domnul Giurgiu.

Se pregătește domnul Manea.

Mulțumesc, domnule președinte.

Românii trebuie să știe cine se află în spatele politicienilor români care, de peste 20 de ani, au vrut să dea aurul României unei firme fantomă.

Este nevoie de o investigație serioasă pentru a scoate la iveală adevărul legat de afacerea „Roșia Montană”.

Această investigație ar trebui să înceapă cu ministrul industriilor între decembrie 1996 și decembrie 1997, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, care a avizat asocierea dintre Gabriel Resources Barbados și Regia Cuprului din Deva.

Gabriel Resources era la vremea aceea o companie din Barbados, un paradis offshore, unde firmele sunt utilizate fie pentru spălarea banilor, fie pentru evitarea plății taxelor.

Apoi, ar mai trebui luat la întrebări și Victor-Viorel Ponta. Știți de ce? Pentru că Guvernul Ponta și parlamentarii PSD au dat contractul final către Gabriel Resources. Ei sunt cei care au vrut să vândă aurul de la Roșia Montană. Ei sunt cei care au vrut să otrăvească pământul, apa și aerul oamenilor de acolo și acum au tupeul să spună că nu au habar de această afacere sulfuroasă!

Domnule Victor Ponta, nu vă e rușine de tentativa de devalizare a statului român?

Și ultimul pe listă – Marcel Ciolacu, bufonul de serviciu al țeparilor de la bursă.

Acesta a declarat că „s-a luptat” pentru ca România să nu plătească 6,7 miliarde de dolari către Gabriel Resources. Dar a declarat și că România va pierde procesul, înainte ca sentința să fie pronunțată. Ca un adevărat antipatriot, el deja știa că România va pierde.

Dar, domnule Ciolacu, cu respect vă spun: nu numai că nu v-ați luptat vreo secundă, ci ați băgat capul în nisip de când sunteți la guvernare. Și, mai mult decât atât, ați folosit funcția de premier al României ca să manipulați acțiunile companiei la bursă.

Ați mers pe burtă în ceea ce privește procesul intentat de compania Gabriel Resources împotriva României și ați sperat că o să băgați pe gât românilor această amendă sau că o s-o puneți în spatele USR-ului, fix în an electoral.

Domnule Ciolacu, cine este consilierul dumneavoastră onorific acum?

Exact acel Viorel Ponta! Premierul care le întindea covorul roșu celor care au venit să ne fure aurul. Pardon, să îl ia aproape gratis, pe spatele sănătății românilor, poluării și distrugerii.

Omul care a vrut să dea cel mai mare tun din economia României – să dea aurul românilor pe nimic unei companii cu zero experiență în minerit.

Știți cine a luptat cu adevărat pentru ca Roșia Montană să nu devină o afacere păguboasă pentru statul român? Societatea civilă! Ea este cea care a protestat vehement împotriva proiectului minier inițiat de PSD. A fost ajutată apoi de un guvern de tehnocrați și, mai apoi, după înființare, de USR.

Faptul că țara noastră nu va achita despăgubiri de miliarde de dolari se datorează acestor oameni care au ieșit în permanență în stradă!

Mă bucur că am reușit să oprim caracatița corupției din jurul afacerii Roșia Montană.

Însă „cazul Roșia Montană” nu trebuie să se oprească aici. Și toți cei care au fost implicați în această afacere dubioasă trebuie deconspirați și pedepsiți pentru că au luat decizii împotriva intereselor României.

Domnule Ciolacu, treceți la luptă cu mafia din spatele afacerii Roșia Montană!

Vă mulțumesc.

Adrian Giurgiu, deputat al USR de Mureș.

Domnul Manea.

Mulțumesc. Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Astăzi voi trage un semnal de alarmă, de la tribuna Camerei Deputaților, în legătură cu cele peste 60.000 de locuințe sau, după caz, așa cum sunt denumite și în legislația specifică, așezări informale care nu au încă acces la energia electrică.

Cu puțin timp în urmă, am fost în județul Hunedoara și vă spun sincer că am vizitat mai multe localități și am identificat o serie de gospodării cu foarte mulți copii care nu aveau acces la energie electrică.

Evident că nu este un caz izolat, iar această situație o regăsim la nivel național, cu precădere în mediul rural.

Trebuie să vă spun că cele mai multe dintre aceste locuințe aparțin cetățenilor români de etnie romă, iar unul

dintre motivele pentru care aceste locuințe nu sunt încă racordate la rețeaua de energie electrică este veșnica problemă că acești oameni nu pot face dovada proprietății, fie a terenului, fie a locuinței în care trăiesc.

Motiv pentru care, stimați colegi, vă invit să susțineți un proiect de lege pe care îl voi iniția, alături de colegii din Grupul parlamentar al minorităților naționale, alături de colegii din cadrul Partidului Social Democrat și din cadrul Partidului Național Liberal, pentru modificarea legislației primare de așa manieră încât această condiționalitate de a face dovada proprietății asupra terenului sau a locuinței să nu mai fie prezentă în actul normativ de bază.

De asemenea, trebuie operate modificări și în legislația secundară. Și aici am în vedere ordinele emise de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

După părerea mea, este inadmisibil ca în secolul al XXI-lea să avem peste 60.000 de gospodării care nu sunt încă racordate la energie electrică.

Este la fel de necesar să avem un program național de electrificare, cum este imperios necesar să avem și un registru, hai să-l numim electronic, de evidență a gospodăriilor care nu sunt racordate la energia electrică.

Gândiți-vă și dumneavoastră: dacă punem, în medie, cinci persoane care trăiesc într-o astfel de gospodărie, înmulțim 60.000 de locuințe care nu au acces la energie electrică ori cinci persoane – o medie, așa – și discutăm despre aproximativ 300.000 de cetățeni ai acestei țări care în secolul al XXI-lea sunt, de fapt, în Evul Mediu!

Mulțumesc.

Domnul Cozmanciuc.

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi va fi una scurtă, dar care va aduce în atenția dumneavoastră și a celor care ne urmăresc un eveniment pe care președintele Partidului Național Liberal împreună cu alți colegi, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan și secretarul general Lucian Bode l-au desfășurat pe parcursul săptămânii trecute. Și mă refer la vizita și deplasarea pe care au avut-o atât în Spania, cât și în Franța, unde s-au întâlnit cu comunități de români.

Consider și considerăm că toți cei care sunt plecați din țară poartă România în suflet, indiferent de locul în care se află, iar rolul nostru, ca demnitari, ca oameni politici, este să le alocăm această atenție în fiecare clipă, nu doar în perioada campaniilor electorale.

De aceea, subliniez ca un punct pozitiv și un lucru care trebuie finalizat demersul pe care l-au făcut colegii noștri pentru ca românii din Spania să aibă o dublă cetățenie. Întâlnirile pe care le-au avut cu lideri politici din Spania, precum și demersurile făcute ulterior vor duce la un aspect care va ajuta comunitatea românească de acolo și cred că acest lucru trebuie susținut de întreaga clasă politică.

Nu cred că trebuie omis nici faptul că au avut deplasări și vizite atât la agenți economici, cât și în alte comunități, unde întâlnirile au avut ca impact, practic, apropierea tuturor de patria-mamă, România. Acest lucru trebuie să îl avem ca temei în fiecare moment în care suntem în funcția publică și cred că fiecare dintre noi ne dorim să avem o Românie cu adevărat a românilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Amet Varol.

## **Domnul Varol Amet:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Nawrezul – sărbătoarea sosirii primăverii în cadrul comunității turcotătare din România”.

În fiecare an, începând cu data de 21 martie, musulmanii din întreaga lume celebrează sărbătoarea Nawrezului, o datină străveche, ce își găsește începuturile în urmă cu 5.000 de ani. Cuvântul „Nawrez” are proveniență persană și provine de la cuvântul „Nowüz”, ce prezintă o dublă semnificație: în cultura iraniană, această sărbătoare simbolizează începutul unui nou an calendaristic, iar în alte culturi Nawrezul prevestește venirea primăverii.

La 25 noiembrie 2015, plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile, arătându-se că „Sărbătoarea Nawrez și a anului nou este asemănată cu Sărbătoarea de Paște a creștinilor, prin prisma compatibilității legate de tradiții și obiceiuri”. Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în patru culori, roșu, verde, galben și albastru, iar acestea semnifică scăparea de greutăți când cojile de ouă cad pe pământ.

În zona Dobrogei, Nawrezul este o sărbătoare care se serbează în fiecare an, iar pentru tătari primii vestitori ai primăverii sunt ghioceii, zambilele și narcisele.

În acest an, Nawrezul este în aceeași perioadă cu Luna Sfântă Ramazan, iar credincioșii musulmani vor marca acest eveniment în cadrul familiei, alături de prieteni, rude și cei mai apropiați.

Cu ocazia Lunii Ramazan, doresc să urez un post ușor tuturor credincioșilor musulmani!

Iar cu prilejul Nawrez bayram: _Nawrez bayram qayirli bolsin!_

Vă mulțumesc. Deputat Amet Varol.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Întrucât nu mai avem colegi prezenți, declar ședința închisă.

„Securitatea alimentară a României”

Un studiu comandat de parlamentarii europeni arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt cetățeni libanezi, conți austrieci, bănci și companii de asigurări. Efectele sunt negative atât asupra forței de muncă, cât și asupra mediului înconjurător – arată studiul.

Informațiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria și Polonia sunt, în mod particular, puncte fierbinți ale acestei probleme, se arată în raport.

Menționez că în România, potrivit negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieței funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment în care cetățenii străini au putut cumpăra teren în țara noastră și ca persoană fizică.

Mai mult, din datele institutului reiese că în România se găsesc și cele mai numeroase ferme atipice deținute de cetățeni străini.

„Cea mai mare fermă din România aparține companiei libaneze Maria Group și se întinde pe 65.000 de hectare. Având propriul port și depozit de cereale, grupul exportă carne și cereale, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Est.” – se arată în raport.

Studiul vorbește și despre efectele acestui fenomen asupra economiei locale. Creșterea numărului de astfel de exploatații duce la creșterea numărului de șomeri din agricultură, dar și al celor care pleacă din țară pentru a-și găsi un loc de muncă.

„Acest mod de a face agricultură se bazează pe monoculturi, folosirea intensivă a produselor chimice și a medicamentelor (uz veterinar) în mod preventiv. Efectele apar nu doar asupra mediului și animalelor, cât și asupra ratei șomajului din mediul rural, pentru că în astfel de exploatații se lucrează cu foarte puțini oameni. Spre exemplu, Genagricola, divizia pentru agricultură a Generali, care controlează 4.500 de hectare de teren în România, a generat doar 62 de locuri de muncă în 2016.

În Europa există o corelație între scăderea numărului unităților de producție și numărul de angajați în agricultură. Noul val de investitori străini, coroborat cu fuziunile dintre marile corporații, nu face altceva decât să crească viteza cu care oamenii din mediul rural pleacă peste granițe pentru a-și găsi un loc de muncă.” – se mai precizează în raport.

Ce este de făcut?

Care sunt soluțiile la această problemă?

Niciun partid politic din România nu are vreo poziție pe acest subiect.

Este necesară o dezbatere interpartinică a subiectului, atât în cele două comisii pentru agricultură din Parlamentul României, cât și prin discuții cu fermieri și specialiști din domeniu, pentru a găsi soluții viabile în ceea privește asigurarea securității alimentare a României, pentru protecția mediului și pentru ca terenurile arabile să rămână în proprietatea fermierilor români.

„PSD modernizează agricultura împreună cu fermierii, și nu împotriva lor!”

Măsurile pe care Guvernul Ciolacu le-a agreat și le-a implementat până acum pentru dezvoltarea, susținerea și modernizarea domeniului agricol sunt dovada clară că PSD nu a aruncat nici vorbe în vânt și nici nu a fluturat doar principii în spațiul public, ci a trecut cu seriozitate la treabă și va continua să o facă atât timp cât se va afla la guvernare sau la conducerea acestui sector important de producție.

Și eu, și colegii mei social-democrați suntem convinși și deciși să contribuim la modernizarea agriculturii împreună cu fermierii, și nu împotriva lor! Din aceste motive, i-am ascultat mereu cu atenție și le-am integrat în calculele noastre politice toate punctele de vedere. În completarea exigențelor Uniunii Europene privind reducerea poluării mediului înconjurător, decizie cu care orice guvern din Europa este de acord, la fel și majoritatea investitorilor români în agricultură, noi am negociat cu ei măsurile și politicile publice solide pe care le-am implementat, tocmai ca să nu blocăm dezvoltarea acestui sector ocupațional prioritar.

De asemenea, prin deschiderea manifestată constant de conducerea PSD și de toți titularii social-democrați ai portofoliului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ne propunem să le redăm oamenilor și încrederea în capacitatea Uniunii Europene de a asigura condiții optime de lucru în domeniul agrar, necesare profitului acestora. În opinia noastră unanimă, nu este doar normal, ci și de bun-simț să le ascultăm agricultorilor punctele de vedere, pentru că asupra lor vor avea efecte reformele pe care le adoptăm. Ascultând cu atenție tot ceea ce au de spus acești oameni, ni s-a oferit importanta șansă să construim corect și trainic premisele necesare creșterii afacerilor lor, mai mici sau mai mari.

În plus, dragi fermieri, vă voi devoala faptul că toate hotărârile noastre au fost luate și cunoscând impactul concret al lor. Da, vă confirm că s-au făcut și continuă să se realizeze analize ample, studii de impact și chiar unele proiecte-pilot, după caz, de către specialiștii din domeniu, astfel încât orice nouă măsură să nu provoace nici măcar o altă povară suplimentară pentru agricultori. Iar, în cazul în care legislația europeană este strictă, am oferit mereu o serie de compensații, pentru a evita atât pierderile de orice fel, cât și încălcarea principiilor pieței libere.

În paralel, Cabinetul Ciolacu lucrează ca să-și ducă la îndeplinire și promisiunea ce vizează reducerea exponențială a birocrației din acest domeniu. Noi, social-democrații, considerăm că și timpul acestora este foarte important și prețios și nu trebuie irosit cu proceduri birocratice suplimentare. În acest sens, avem în plan simplificarea formularelor, respectând însă criteriile comunitare. Și, pentru că am adus în discuție unele proceduri administrative naționale încă exagerate, trebuie să explic că acestea mai există din cauza corelării cu cele externe. Legat de acest fond birocratic, dar și din practică, cu toții constatăm că este nevoie de o distribuție a fondurilor europene pentru o agricultură cât mai echitabilă între țările membre.

PSD, prin parlamentarii și europarlamentarii săi, alături de reprezentanții familiei politice social-democrate europene, protejează activitatea fermierilor în Uniunea Europeană și va continua să facă acest lucru și în următorii 5 ani. În acest scop, vom întreprinde noi demersuri care să încurajeze dezvoltarea investițiilor în mediul rural, în așa fel încât nivelul de trai de la sate să crească și să ajungă la fel ca cel din orașe, iar tinerii fermieri să nu mai migreze către urban. Unul dintre aceste demersuri este crearea de posibilități necesare creșterii producției. Aceeași importanță are, pe agenda noastră, și modalitatea prin care putem asigura forme de sprijin pentru acest domeniu pe timpul oricărui tip de criză. Indiferent că vom mobiliza instrumentele interne sau pe cele comunitare ori cumulul acestor două, PSD este pregătit să pună la dispoziția fermierilor cele mai adecvate soluții.

Nu în ultimul rând, vrem să ne asigurăm că alocăm suficiente resurse pentru a sprijini investitorii din agrar în procesul pe care îl presupune tranziția spre o economie cu emisii reduse de carbon.

Prin această serie de propuneri cu care ne prezentăm în fața agricultorilor – și mai ales că multe dintre ele își produc deja efectele –, PSD demonstrează că este partidul faptelor, nu al vorbelor! Din aceste raționamente, fermierii au început noul an agricol în cele mai bune condiții. Mai mult, pentru că premierul Marcel Ciolacu și ministrul social-democrat al agriculturii, Florin Barbu, și-au respectat toate angajamentele luate în fața agricultorilor, aceștia au șanse crescute în competiția cu cei europeni.

În concluzie, retorica „votului util” pentru a câștiga suportul populației se dovedește din nou că nu a fost niciodată o practică a social-democrației, ci specifică opozanților noștri politici!

Faceți alegerile cele mai indicate la următoarele tururi de scrutin, în deplină cunoștință de cauză și, desigur, în favoarea dezvoltării țării noastre, dragi români!

Caracteristica anului „cel mai electoral” dintre cei ai istoriei recente, dacă permiteți această licență pentru a descrie anul cu cele mai multe rânduri de alegeri, este aceea că abundă de știri. Este zgomotos, încărcat, tensionat, plin de întâmplări voite, autentice sau închipuite, plin de afișe, declarații, machete publicitare, promisiuni, laude și critici, jurăminte și injurii.

Credința mea este aceea că oamenii știu exact ce vor și, conștient sau nu, au optat deja pentru partidul pe a cărui siglă vor pune ștampila. Sigur că, acolo unde este vorba despre a alege un om, vor aștepta să vadă oferta concretă, dar nu mai pot fi amăgiți cu lozinci sau truisme. Nu mai pot fi seduși cu slogane bine ticluite, în spatele cărora stau candidați proaspeți, dar incompetenți, sau veterani obosiți în rele.

La ce mai sunt bune atunci sondajele? La măsurarea unghiurilor mici, care înclină balanța ofertei politice în funcție de așteptări punctuale ale publicului.

La ce mai servește zgomotul asurzitor al eforturilor de campanie electorală? Unora, cum ar fi PSD, le servește pentru bună aducere aminte, căci mereu le demonstrăm oamenilor faptul ca am fost dintotdeauna singurul partid care a făcut lucruri concrete, multe, bune, pentru toate categoriile de public. Altor partide, campania propriu-zisă le servește ca pretext de a inunda spațiul public cu minciuni, invective, acuzații, amenințări și multă mizerie.

Nici n-a început propriu-zis campania electorală și asistăm la furia înveninată a celor care și-au demonstrat neputința de a guverna sau a celor care cred că pot transforma neajunsurile unor oameni în capital politic pentru partidul lor. Fake news-uri, minciuni grosolane, dezinformare cronică, altfel spus, abundă zilnic pe toate canalele. S-a trecut chiar la faza mai sofisticată, cea a deepfake-ului, a falsului sever, mai exact, la fabricarea de conținuturi media care prezintă oameni în situații în care aceștia nu s-au aflat de fapt, la prezentarea de filme cu declarații ale unor oameni care nu au făcut acele declarații niciodată. Tehnologia este acum utilizată pentru a concepe și a difuza așa-zise „știri”, care sunt, în fapt, ficțiuni, ipostaze imaginare, contrafaceri menite să compromită, să denigreze, să defăimeze oameni sau organizații. Sper ca legea pe care am inițiat-o, referitoare la combaterea falsului sever, deepfake, să parcurgă cât mai curând procesul de revizuire în comisiile de specialitate și, astfel, să putem înlătura efectele acestui fenomen extrem de periculos.

Cred că este timpul să combatem mai energic și să reglementăm activitatea care, din punct de vedere legal, poate fi socotită dezinformare – este timpul să definim atât noțiunea de „dezinformare”, cât și pe cele de „mis-informare” și „mal-informare” _._

Uneori este vorba despre erori involuntare în activitatea de a informa sau de a împărtăși publicului noutăți, evenimente, informații. Alteori însă, din ce în ce mai des, este vorba despre activități conștiente, programatice, rău-intenționate de a induce publicul în eroare, de a compromite, de a zădarnici un efort, de a înșela, de a vătăma un om sau o organizație. Intenția, bună sau rea, este aceea care deosebește o greșeală de o faptă ce trebuie pedepsită aspru de lege.

Nu toți politicienii sau susținătorii lor intră în campania electorală cu bune intenții. Toți își doresc victoria, negreșit, dar unii utilizează în luptă instrumente mârșave. Până acum au fost pedepsiți de alegători. Vor fi în continuare, dar cred că trebuie să se adauge și sancțiunile legii.

„Forța Dreptei reușește să extindă la 10 ani perioada de închiriere a suprafețelor de mare teritorială”

Acum o săptămână, atrăgeam atenția Ministerului Mediului asupra faptului că statul român nu valorifică marea teritorială și împiedică desfășurarea unor activități economice valoroase, cum ar fi acvacultura, în timp ce vecinii bulgari fac acest lucru cu mare succes.

În calitatea mea de deputat dobrogean, am atras de multe ori atenția asupra oportunității de a crește durata contractelor de închiriere a suprafețelor de mare teritorială la 10 ani, pentru a oferi un sprijin real mediului de afaceri românesc și pentru a crește ponderea turismului în economia locală și națională.

Am avut plăcerea, zilele trecute, să văd că, în urma insistenței noastre, Ministerul Mediului, condus de domnul Mircea Fechet, a anunțat că a publicat vineri, în consultare publică, pe site-ul instituției, Hotărârea pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 183/2020 privind aprobarea închirierii unor bunuri imobile proprietate publică a statului, aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române”. Astfel, se va extinde perioada de închiriere a sectoarelor de plajă la 10 ani, lucru care va da o mai mare predictibilitate și stabilitate mediului de afaceri local. Cu sezonul estival la ușă, această măsură este una benefică și mă bucur că la Ministerul Mediului au existat deschiderea și înțelegerea pentru adoptarea unei astfel de măsuri.

Noi, cei de la Forța Dreptei Constanța, vom căuta mereu să promovăm cele mai bune măsuri pentru județul nostru. Chiar dacă ne aflăm momentan în opoziție, ca partid parlamentar, vom continua să depunem toate diligențele necesare și să-i persuadăm cu argumente raționale și de

oportunitate pe cei care se află în pozițiile de putere la acest moment, totul pentru a urmări interesele legitime ale dobrogenilor și a fi luate cele mai bune decizii.

Nu mă voi opri din a reclama constant atunci când o măsură contravine intereselor dobrogenilor și când ar fi nevoie de acțiune pentru promovarea acestor interese.

„PNL continuă digitalizarea serviciilor publice”

Digitalizarea cât mai multor servicii oferite persoanelor fizice și juridice trebuie să fie prioritatea numărul unu pentru această guvernare. Cu cât vom avea mai multe instituții digitalizate, în special cele cu care interacționează frecvent cetățenii, cu atât vom observa, cu timpul, o creștere economică simțitoare, reducerea fraudelor și ilegalităților, precum și o serioasă reducere a timpilor alocați de cetățeni pentru rezolvarea treburilor curente în relația cu statul, care sunt, știm cu toții, extrem de cronofage.

Cea mai recentă măsură în domeniul digitalizării o reprezintă declarațiile vamale de export, care nu se vor mai depune pe suport hârtie, ci în format electronic, prin sistemul AES RO. Este doar un pas din planul de acțiune pentru modernizarea sistemelor vamale, în sensul digitalizării formalităților vamale. Principalele beneficii sunt micșorarea timpilor de vămuire și reducerea interacțiunii între operatori și lucrătorii vamali, un avantaj pentru toate părțile implicate în acest proces. De asemenea, tot prin această platformă se trimit documentele justificative care însoțesc marfa și se va purta și dialogul cu operatorii vamali. Noile proceduri au intrat deja în vigoare, iar Autoritatea Vamală Română și Ministerul Finanțelor lucrează și la alte proiecte de digitalizare a serviciilor administrative, atât de necesare pentru bunul mers al țării noastre.

Partidul Național Liberal a fost întotdeauna motorul modernizării României și continuă să fie și în prezent. Din secolul al XIX-lea, PNL a căutat să racordeze România la cele mai moderne curente de gândire, dezvoltare și administrare a țării.

Astăzi, continuăm această misiune, iar misiunea este digitalizarea tuturor relațiilor dintre stat și cetățean.

„Infracțiunile din județul Vâlcea”

Astăzi vă aduc în atenție o gravă problemă care trebuie soluționată de către instituțiile abilitate. Fac acest apel pentru că lucrurile din județul Vâlcea merg într-o direcție total greșită, unde politicul și economicul sunt controlate de un grup infracțional. Acest grup infracțional este compus din indivizi care se autointitulează politicieni, care în mod normal ar trebui să aibă menirea de a soluționa problemele cetățenilor, dar lucrurile sunt departe de acest adevăr.

Nu trebuie să ne ascundem după deget: PNL și PSD sunt inamici politici istorici. Așa și este firesc, pentru că fiecare dintre cele două partide are ideologii și valori politice diferite. Noi, liberalii, așa cum spune deviza noastră, „Prin noi înșine”, urmărim o societate a bunăstării realizate prin investiții, concurență loială și împărțirea roadelor după merit. Socialdemocrații vor să împartă egalitar rezultatele unei economii coordonate de stat. La această diferență istorică, obiectivă, se adaugă zeci de ani de relații personale care au impietat asupra oricărui proiect politic pe care l-am avut în comun. Este evident că, în aceste condiții, PSD și PNL au format prezenta alianță nu din comuniune ideologică sau simpatii personale, ci ca să pună pe primul loc interesele cetățenilor, și anume să asigure o conducere competentă, în folosul acestora, în condiții care sunt mult mai dificile decât în ultimii zeci de ani.

În ceea ce privește stabilirea regulilor de punere în comun a acelor aspecte ideologice care pot face ca alianța să funcționeze, conducătorii partidelor noastre, cu eforturi și corecturi de parcurs, au stabilit regulile care trebuie urmate.

Situația pe care vreau să v-o aduc în atenție este aceea că, mai ales la nivel local, animozitățile personale, tentația de a folosi alegerile ca pe o rampă pentru interesul personal, acumularea de capital financiar, prin practici neortodoxe, pot vicia aplicarea regulilor înțelepte stabilite de la centru.

Pentru ca nimeni să nu poată spune că arunc vina pe alții, dau ca exemplu situația din județul Vâlcea, acolo unde sunt președintele filialei PNL. Cu toate încercările făcute de-a lungul anilor, cu toată bunăvoința de a realiza aplicarea la nivel local a directivelor de la centru, trebuie să spun că domnul Rădulescu Constantin, președintele PSD Vâlcea și, în același timp, al Consiliului Județean Vâlcea, a procedat – și continuă să o facă – tratând județul și primăriile deținute de PSD ca pe un feud personal. Acesta lucrează în interesele proprii cu ferocitate și rapacitate, dar și pentru interesele camarilei de partid, un adevărat grup infracțional. Instituțiile abilitate trebuie să acționeze pentru a stopa această cangrenă care distruge instituțiile statului în plan local, instituții care nu mai reprezintă interesele cetățenilor, ci ale acestui grup infracțional, care s-a extins necontenit de ani de zile.

Din nefericire, a găsit chiar printre primarii și consilierii PNL câteva persoane care îi seamănă și vor să sporească numărul din cadrul grupului infracțional coordonat de acest ins care conduce Consiliul Județean Vâlcea.

De-a lungul vremii, i-am sprijinit și i-am criticat deopotrivă pe aleșii liberali, după meritul fiecăruia, așa cum au făcut și dumnealor cu mine.

Înaintea acestor alegeri care pregătesc alți 4 ani de conducere la nivel local, vreau să-i asigur pe concetățenii mei că, la fel ca până acum, îi voi critica cu aceeași tărie și onestitate, nu doar pe social-democrați, ci și pe cei din propriul partid. În același timp, vreau să-i asigur pe aleșii liberali de sprijinul nelimitat al meu și al conducerii PNL Vâlcea pentru oricare dintre acțiunile lor puse în slujba cetățenilor.

În acest context, atrag atenția că, înainte de a ne prezenta la alegeri, trebuie ca fiecare partid să-și facă curățenie în propria grădină.

Solicit conducerii locale a fiecăruia dintre partide să respingă traseismul acelor persoane care, din motive egoiste, personale, fug dintr-un partid în altul.

În ceea ce mă privește, pentru PNL Vâlcea, promit că voi continua să am o atitudine critică, că voi face publice, ca și până acum, orice fel de ilegalități, indiferent de tabăra din care vin. Concetățenii mei din Vâlcea stau mărturie pentru soliditatea acestei afirmații – la Vâlcea, personaje ca Rădulescu Constantin sau Mircia Gutău, de ani de zile, fac

de rușine activitatea de politician. Aceștia trebuie să răspundă în fața instanțelor de judecată pentru faptele lor, pentru modul cum înțeleg să conducă instituțiile publice și care, până în prezent, țin județul Vâlcea în sărăcie. Eu nu pot susține în județul Vâlcea o alianță cu un PSD condus de Constantin Rădulescu și care-l numără printre membrii săi pe Mircia Gutău.

„PNL este garantul marilor proiecte naționale!”

Partidul Național Liberal a reușit luna aceasta să transforme capitala României în capitala Uniunii Europene și în epicentrul deciziilor majore legate de viitorul Uniunii Europene și al cetățenilor săi. Angajamentele care s-au făcut la București și obiectivele care s-au înscris în documentul votat în unanimitate reprezintă direcțiile principale de acțiune ale Uniunii Europene pentru următorii 5 ani și conturează cele mai importante politici europene în următoarea perioadă. Poate că unii au fost surprinși că, în cadrul acestui congres, s-a votat unanim ca România să adere cât mai rapid la spațiul Schengen și cu frontierele terestre, așa cum are dreptul legitim. Pentru noi, liberalii, votul favorabil nu a fost o surpriză, ci punctul final al unui efort politic și diplomatic deosebit de intens, întins pe mai multe luni de zile.

De istoria Partidului Național Liberal se leagă îndeplinirea tuturor proiectelor majore ale țării, de la unitatea națională și formarea României Mari și moderne și până la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, în timpul unei guvernări liberale. Aderarea la Schengen a fost și este un alt proiect național major al PNL, pentru care am reușit să obținem o aderare parțială, la nivelul frontierelor aeriene și maritime, de la finalul lunii martie și, de săptămâna trecută, am obținut sprijinul și angajamentul unanim al Partidului Popular European, cea mai puternică familie politică din Europa.

Când vorbești despre PNL, vorbești despre garanția că proiecte majore ale țării nu sunt simple sloganuri politice, ci sunt obiectivele de la care PNL nu o să se abată niciodată. Când vorbești despre PNL, vorbești despre democrație, libertate, prosperitate și încredere deplină la nivelul partenerilor europeni și euroatlantici.

Așadar, când vorbești despre PNL, vorbești despre un viitor sigur, european și prosper pentru români și România!

„Plafonarea prețurilor la energie și gaze”

Mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze va fi menținut cel puțin până în primăvara anului 2025. Populația și companiile vor fi astfel în continuare protejate de fluctuațiile mari de preț. În plus, Guvernul a aprobat suplimentarea limitei creditelor bugetare pe luna martie, în sumă de 500 de milioane de lei. Aceste fonduri vor fi alocate pentru compensarea costurilor aferente plafonării prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru clienții casnici.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu s-a preocupat mereu de a ajuta populația cu plata facturilor. Clienții casnici beneficiază de plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, prin măsuri de sprijin prevăzute de OUG nr. 27/2022, modificată și completată prin Legea nr. 357/2022, prin OUG nr. 119/2022 și prin Legea nr. 206/2023. Valoarea prețului plafonat pentru gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh (TVA), iar acest lucru înseamnă că, atunci când va fi emisă factura, furnizorul nu va putea depăși această valoare.

Valoarea prețului plafonat pentru energie electrică este de maximum 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru consumul realizat lunar de următoarele categorii de clienți:

– clienții casnici al căror consum lunar este cuprins între zero și 100 kWh inclusiv;

– clienții casnici la al căror loc de consum locuiesc persoane care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale alimentate electric necesare efectuării tratamentelor medicale;

– clienții casnici care au în întreținere cel puțin trei copii cu vârstă de până la 18 ani; limita de vârstă se prelungește până la 26 de ani în cazul în care copilul major urmează o formă de învățământ;

– clienții casnici familii monoparentale care au în întreținere cel puțin un copil cu vârstă de până în 18 ani; la fel și aici, limita de vârstă se prelungește până la 26 de ani atât timp cât copilul urmează o formă de învățământ.

Mecanismul de plafonare trebuie menținut până ce românii nu vor mai fi puși în dificultate de achitarea facturilor. Este o măsură necesară, pe care o susțin în continuare.

„România este țara cea mai afectată de inflație din Uniunea Europeană!”

Datele de la începutul anului arată că inflația anuală variază între 0,9% și 7,3% în Uniunea Europeană, iar România a înregistrat cea mai mare rată, la 7,3%, urmată de Estonia (5%), Croația (4,8%) și Polonia (4,5%).

Acest lucru demonstrează, încă o dată și fără a fi nevoie de dovezi suplimentare, că românii trăiesc din ce în ce mai prost, contrar afirmațiilor distribuite bombastic pe toate palierele de presă, presă bine plătită din bani publici pentru a susține, permiteți-mi metafora, că hainele împăratului sunt minunate.

Nu, stimați colegi, românii nu trăiesc mai bine; românii se luptă pentru supraviețuire, zi de zi! Românii se luptă pentru viața lor prin spitale, cumpărându-și medicamente pe care statul ar fi trebuit să le ofere, mituind doctori care condiționează actul medical, plătind facturi și rate din ce în ce mai mari și beneficiind de servicii din ce în ce mai proaste!

Aceasta este realitatea pe care o poate constata oricine – ca stat, ne împrumutăm într-un ritm infernal, deja; datoria a ajuns la peste 9.000 de euro pe cap de locuitor, o sumă imensă raportat la veniturile românilor!

Inflația nu poate fi cumpărată din banii publici, precum presa, iar românii văd clar asta și vă vor sancționa drastic în acest an electoral, pentru că s-au săturat de minciuni și pentru că merită un viitor mai bun!

„Partidul Național Liberal duce România în Schengen!”

Partidul Național Liberal a reușit: de la sfârșitul lunii martie, cetățenii români nu vor mai sta la cozi atunci când vor călători pe cale aeriană sau maritimă. Pe cei care au spus că nu-i mare lucru îi invit să stea în continuare la cozi, să piardă timp și bani, dacă nu cred că aceasta este o mare realizare.

Este adevărat că Partidul Național Liberal s-a luptat constant, la nivelul Uniunii Europene, pentru a obține o aderare completă, care să includă libertatea de circulație și la nivelul frontierelor terestre. Știm cu toții cine s-a opus și cred că am văzut cu toții că PNL și Președintele României continuă toate demersurile politico-diplomatice pentru a atinge acest obiectiv. De ce politic și diplomatic? Pentru că din punct de vedere tehnic România este pregătită de peste 12 ani.

În urmă cu mai bine de o săptămână, Partidul Național Liberal a adus la București cea mai mare parte a conducerii Uniunii Europene, 2.000 de reprezentanți de seamă din toate statele membre, în cadrul congresului celei mai puternice familii politice din UE – Partidul Popular European. Cu acest prilej, Partidul Național Liberal a reușit să impună la vot și să obțină un vot favorabil în unanimitate pentru aderarea completă a României la Schengen, în cel mai scurt timp. Chiar și aceia care s-au opus în ultimii ani și-au schimbat părerea în favoarea României.

Îmi doresc cu putere ca votul istoric dat la București pentru România pentru intrarea completă în Schengen să se concretizeze cât mai curând, pentru că economia noastră are nevoie de această libertate de circulație a persoanelor și, mai ales, a mărfurilor, iar pentru agenții economici români va fi gura de oxigen pe care o așteaptă de atâția ani și după atâtea crize succesive și suprapuse.

„Ministerul Mediului, condus de PNL, anunță lansarea programelor «Rabla clasic» și «Rabla plus 2024»”

Veste excelentă pentru românii care vor să scape de mașina veche și să-și achiziționeze un autoturism nou: de săptămâna trecută, ministrul liberal al mediului a anunțat că ghidurile de finanțare pentru programele „Rabla clasic” și „Rabla plus” au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Astfel că, începând cu data de 19 martie 2024, ora 10.00, persoanele fizice se pot adresa producătorilor validați, în vederea îndeplinirii formalităților de înscriere în cadrul programelor „Rabla clasic” și „Rabla plus”, iar persoanele juridice pot încărca în aplicația informatică documentele necesare participării în cadrul celor două programe. Bugetul alocat Programului „Rabla clasic 2024” este de 300 de milioane de lei, iar pentru Programul „Rabla plus”, bugetul alocat este de un miliard de lei.

În ceea ce privește Programul „Rabla clasic”, prima de casare se menține la 7.000 de lei, respectiv 10.000 de lei în cazul predării a două autovehicule uzate. Prima de casare se acordă pentru autovehiculul nou, exceptând motocicletele, a cărui valoare nu depășește 60.000 de euro, cu TVA inclus. De asemenea, și instituțiile publice și unitățile administrativteritoriale pot beneficia de prima de casare în cuantum de 7.000 de lei la achiziționarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat. În situația în care optează pentru achiziționarea unui autovehicul nou în schimbul casării a două autovehicule uzate, vor beneficia de prima de casare de 10.000 de lei.

În cadrul Programului „Rabla plus”, solicitantul beneficiază de ecotichet la achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul predării spre casare a cel puțin unui autovehicul uzat. Se pot preda spre casare maximum două autovehicule uzate. Cuantumul ecotichetului, indiferent de numărul de autovehicule uzate predate spre casare, este de 25.500 de lei pentru achiziționarea unui autovehicul nou pur electric sau a unui autovehicul nou cu pilă de combustie cu hidrogen, exceptând motocicleta. Instituțiile publice și unitățile administrativ-teritoriale beneficiază de ecotichet în cuantum de 120.000 de lei la achiziționarea unui autovehicul nou, fără a fi obligate să predea spre casare un autovehicul uzat.

„Păstrăm vie memoria lui Mircea Ionescu-Quintus!”

S-au împlinit 107 ani de la nașterea lui Mircea IonescuQuintus, o personalitate care a contribuit enorm la reluarea activității democratice în România.

Fiind crescut într-o familie cu tradiție liberală, s-a înscris în PNL în anul 1936, fiind primit în partid de prim-ministrul Gheorghe Tătărăscu. S-a implicat cu seriozitate în activitatea politică și a condus Tineretul Liberal din Prahova.

În Al Doilea Război Mondial a luptat inițial pe frontul de est, ajungând până la Cotul Donului, iar ulterior, după ce România a întors armele, a ajuns până în Cehoslovacia, în munții Tatra.

A organizat manifestarea promonarhică din Ploiești, din data de 8 noiembrie 1945, atunci când a fost arestat pentru prima dată. Pentru că nu s-a dezis de valorile liberale, a petrecut mai mulți ani în lagăre, inclusiv la Canalul DunăreMarea Neagră.

După 1990, a revenit pe scena politică. S-a înscris în PNL și a devenit deputat. Din octombrie 1991 și până în noiembrie 1992 a fost ministrul justiției. A fost președintele Senatului în anul 2000.

A devenit președintele Partidului Național Liberal în anul 1993, funcție pe care a ocupat-o cu demnitate până în anul 2001.

„Împreună cu tatăl meu am trăit 100 de ani în acest partid. Nimic nu mi-a putut clinti sau mișca în vreun fel adeziunea la el și încrederea în el. Abia aștept momentul în care să felicit pe următorul președinte, pe noul președinte al PNL, să-l asigur de sprijinul meu și să vă asigur pe toți care luptăm pentru victoria PNL.” – a transmis Mircea Ionescu-Quintus la Consiliul național de coordonare al PNL din anul 2017. În cadrul ultimului eveniment politic la care a participat, la fel ca de fiecare dată, a dat dovadă de optimism și ne-a oferit încredere în viitorul partidului.

Cât timp am condus Tineretul Național Liberal, am avut privilegiul să mă pot baza pe sfaturile lui Mircea IonescuQuintus, un model de curaj, demnitate și determinare.

Păstrăm vie memoria lui Mircea Ionescu-Quintus! Promovăm valorile liberale!

„Administrațiile liberale din țară sunt modele de bună gospodărire!”

Administrația publică locală liberală este cea mai performantă din România. Oriunde este o administrație liberală sunt dezvoltare, modernizare și progres vizibil în calitatea vieții locuitorilor. De fiecare dată am susținut aceste afirmații cu exemple concrete de primari și președinți de consilii județene, liberali care fac cinste Partidului Național Liberal și reprezintă un model de administrație locală. De

această dată, voi prezenta realizările autorităților locale din Aiud, județul Alba.

Conducerea Primăriei Municipiului Aiud a anunțat predarea amplasamentului în vederea realizării Proiectului de modernizare a DJ 107I – Transalpina de Apuseni – municipiul Aiud – partea de sud (străzile Țiglăriei, Nicolae Bălcescu, Viilor, Zorilor, Plugarilor, Livezii, Fântânele, Păltiniș, situate la nord față de DJ 107I, și Valea Aiudului, Dudului, Gheorghe Lazăr, situate la sud față de DJ 107I). Investiția are o valoare de 24.368.876 lei, iar fondurile sunt asigurate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, program de dezvoltare și modernizare a României promovat de Partidul Național Liberal. Lucrările vor debuta în cel mai scurt timp, conform graficului stabilit de executant, astfel încât locuitorii din zona Aiudului și toți cei din județul Alba să poată beneficia de drumuri la standarde moderne, civilizate.

Investițiile în infrastructură sunt vitale pentru dezvoltarea economică a țării noastre și pentru reducerea discrepanțelor dintre mediul rural și mediul urban. Partidul Național Liberal s-a luptat constant pentru promovarea programelor de investiții, precum este „Anghel Saligny”, care înseamnă peste 65 de miliarde de lei pentru o țară așa cum ne dorim cu toții să fie.

În ciuda opoziției și criticilor întâmpinate din partea celor care în viața lor nu au făcut nimic pentru comunitățile în care trăiesc, Partidul Național Liberal a continuat cu planurile sale pentru dezvoltarea fiecărei localități din România și va continua să facă acest lucru și în viitor!

„Criza de personal medical din Galați, o urgență nerezolvată”

În județul Galați, criza de personal medical a atins un nivel critic, punând în pericol sănătatea și siguranța pacienților. Spitalul Județean Galați se confruntă cu o criză profundă de resurse umane, care, din nefericire, a fost ignorată de toate nivelurile de responsabilitate, de la conducerea spitalului la cea județeană și chiar la Ministerul Sănătății. Pacienții gălățeni care au nevoie de un consult riscă să ajungă în situația în care merg la spital, dar nu există suficienți medici.

În ultimii 2 ani, spitalul a suferit un exod semnificativ de cadre medicale, pierzând aproape 200 de angajați prin pensionare, demisie sau transfer. Această pierdere de cadre medicale lasă în urmă un gol uriaș în serviciile medicale esențiale, de la radiologie la cardiologie, chirurgie internă și până la epidemiologie. Sunt secții întregi care acum se zbat să ofere asistența necesară cetățenilor, în ciuda resurselor limitate.

Confruntată cu această criză, conducerea spitalului a solicitat deblocarea a 112 posturi, dar Ministerul Sănătății a aprobat doar 69 dintre acestea, o măsură care, departe de a fi suficientă, abia rezolvă o parte a problemei. În timp ce aceste noi posturi sunt un pas în direcția corectă, procesul de organizare a concursurilor și de transfer al personalului este unul care necesită timp, pe care pacienții grav bolnavi nu îl au.

Acest deficit de personal medical îi lasă pe mulți dintre locuitorii județului Galați într-o situație disperată, fiind nevoiți să aștepte luni de zile pentru o consultație sau un tratament ori să caute soluții în alte județe sau chiar în capitală. Această realitate aruncă o lumină dură asupra sistemului nostru de sănătate, care ar trebui să fie echipat pentru a oferi îngrijiri prompte și eficiente pentru toți cetățenii.

Această criză ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități, evidențiind necesitatea urgentă de acțiune și de investiții în resursele umane din sănătate.

Pentru cetățenii din Galați și din întreaga țară, sănătatea nu poate și nu trebuie să aștepte. Este responsabilitatea tuturor nivelurilor de guvernare să asigure că sistemul de sănătate este capabil să răspundă nevoilor pacienților, fără întârzieri și fără compromisuri. Este timpul ca această criză să fie tratată cu seriozitatea și prioritatea pe care le merită, pentru sănătatea și siguranța tuturor.

„România, la un pas de recesiune”

România se confruntă cu multe probleme, de la un deficit bugetar foarte mare la o economie în dificultate. Rapoartele Uniunii Europene arată că suntem codașii Europei când vine vorba despre salarii, iar, în condițiile în care salariul mediu la noi este mult mai mic comparativ cu alte state membre ale UE, românii cumpără produsele de bază la prețuri egale sau mult mai mari. Potrivit specialiștilor, ne aflăm într-o situație critică; datoria României a ajuns la aproape 9.000 de euro pe cap de locuitor.

Datoria publică a devenit extrem de îngrijorătoare, iar singurul lucru care salvează țara noastră de la recesiune este împrumutul fără încetare de la Uniunea Europeană.

Aceasta este stabilitatea economică a României după aproape 3 ani de la instaurarea actualei guvernări. Inflația a devenit coșmarul românilor, care pleacă în număr din ce în ce mai mare în străinătate, din cauza veniturilor mici, veșnic insuficiente pentru a-și asigura traiul, România devenind astfel țara cu cea mai mare scădere demografică din Uniunea Europeană.

CAR _-_ urile sunt pline de bătrâni care se împrumută să trăiască de la o lună la alta și să achite facturile la utilități care depășesc cu mult pensia acestora. Această situație economică a României îi face pe unii pensionari să treacă de bariera demnității și să apeleze la milă, devenind cerșetori de ocazie.

În acest context economic dificil, evoluțiile României sunt în prezent atent monitorizate și de instituțiile financiare internaționale, FMI, pentru a vedea în ce direcție ne îndreptăm.

Așadar, stimați colegi, v-ați axat mai mult pe organizarea alegerilor și păstrarea funcțiilor și ați uitat de poporul român! Majorări de pensii ați promis în septembrie, o altă momeală în preajma alegerilor care vor avea loc în toamnă, poatepoate mai reușiți să îi mai păcăliți o dată pe seniorii noștri, cei care au clădit această țară. Ei au clădit-o; voi de 34 de ani distrugeți sistematic tot ce-a avut România mai bun!

Stimați colegi, stimată coaliție comasată, stimate Nicu, stimate Marcel, v-ați asumat să aveți grijă de poporul român. De ce n-o faceți?

Bunăstarea românilor trebuie să fie prioritară pentru noi toți, implicit pentru dumneavoastră!

„Digitalizarea sistemului de sănătate, obiectiv primordial al PSD, va contribui esențial la creșterea calității actului medical!”

Transformarea digitală a sănătății prinde contur, după ce conducerea PSD a Ministerului Sănătății a aprobat finanțarea procedurii de digitalizare a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate printr-un nou sistem, ce înglobează componente avansate de securitate cibernetică.

În vederea aplicării acestui proiect complex, Guvernul a decis suplimentarea finanțării inițiale, în valoare de 70 de milioane de euro, cu încă 30 de milioane de euro, astfel încât digitalizarea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și optimizarea Platformei informatice pentru asigurările din sănătate (PIAS) va fi realizată cu suma de 100 de milioane de euro.

Operaționalizarea investiției de digitalizare a CNAS va interconecta la noua platformă PIAS peste 25.000 de furnizori de servicii medicale, respectiv marea majoritate a spitalelor, ambulatoriilor de specialitate, laboratoarelor, medicilor de familie, precum și farmaciile, furnizorii de dispozitive medicale și cei de îngrijire la domiciliu.

Intrarea în vigoare a noii platforme informatice nu va afecta funcționarea actualului sistem, îmbunătățirea PIAS urmărind asigurarea unui mediu simplificat, suplu, accesibil și prietenos pentru toți cei implicați în domeniul sănătății.

Modificările efectuate vor da posibilitatea folosirii programului inclusiv de către persoanele cu dizabilități, permițând, de asemenea, interconectarea și interoperabilitatea sistemului, astfel încât serviciile de sănătate oferite românilor să fie exponențial optimizate, atât din punct de vedere calitativ, cât și din punctul de vedere al timpului destinat consultațiilor, tratamentelor și celorlalte proceduri complementare.

Programul de finanțare va mai cuprinde introducerea unor noi funcționalități, precum digitalizarea documentelor conexe actului medical, optimizarea fluxurilor de date, monitorizarea electronică a obiectivelor generale, obiectivelor specifice, activităților, precum și a indicatorilor de performanță asumați la nivelul CNAS/CAS/furnizori de servicii medicale.

Printre obiectivele vizate de digitalizarea CNAS se numără crearea interoperabilității sistemelor informatice la nivelul administrației publice, în mod interinstituțional, dar și utilizarea judicioasă a datelor organizaționale încrucișate și a resurselor existente la nivel național, concomitent cu celelalte investiții planificate.

Până în prezent, Executivul a aprobat investirea a peste 400 de milioane de euro în digitalizarea sistemului de sănătate din România, atât din Planul național de redresare și reziliență, cât și din fonduri europene. Majorarea la 100 de milioane euro a digitalizării CNAS crește investițiile directe în digitalizarea sănătății, prin componenta 7 din PNRR, la 200 de milioane de euro, anterior Ministerul Sănătății aprobând obiectivele referitoare la digitalizarea instituțiilor în domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătății și digitalizarea proprie a aparatului ministerial.

Transformarea digitală a sistemului asigurărilor de sănătate va fi operațională până cel târziu în trimestrul al treilea al anului viitor, consecințele acestui proces urmând să pozitiveze substanțial conduita întregului domeniu al sănătății.

„Comisia Europeană a aprobat alocarea a 400 de milioane de euro pentru ediția a patra a Programului «Start-up Nation»”

Miniștrii PSD din Guvernul Ciolacu, Adrian Câciu de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ștefan-Radu Oprea de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, au reușit să obțină o linie de finanțare pentru lansarea unei noi ediții a Programului „Start-up Nation”, începând cu luna mai a acestui an.

După ce, în actuala guvernare, în mai puțin de un an s-a reușit să se recupereze decalajul în absorbția fondurilor europene și s-a ajuns la 92% din exercițiul financiar 20142020, acum, Comisia Europeană a aprobat încă 400 de milioane de euro finanțare pentru derularea Programului „Start-up Nation 2024”.

Încurajez pe această cale toți tinerii din România care vor să devină antreprenori – și mai ales din județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament – să se informeze și să depună cât mai multe proiecte pentru a obține granturi complet nerambursabile, prin Programul „Start-up Nation 2024”.

Ediția a patra a Programului „Start-up Nation” se va deschide în trimestrul al doilea al anului 2024, prin conlucrarea celor două ministere de resort, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ca administrator de grant, și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, ca finanțator.

Programul „Start-up Nation”, inițiat de PSD, a fost organizat de trei ori până în prezent, iar microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii care s-au calificat au obținut finanțarea nerambursabilă de câte 200.000 de lei fiecare, pentru realizarea de investiții.

La Ministerul Economiei, Antreprenorialului și Turismului se vor lansa în perioada următoare mai multe linii de finanțare pentru antreprenori, cu fonduri europene, dar și de la bugetul de stat, primul dintre acestea fiind Programul „Femeia antreprenor 2024”.

Investițiile au ajuns să reprezinte modelul de dezvoltare a României în mandatul premierului Marcel Ciolacu.

„Suceava a devenit model de administrație publică în ultimii ani!”

Se apropie alegerile locale și europarlamentare, iar mințile unor oameni politici care nu au lăsat nimic util pentru oameni în urma lor s-au înfierbântat deja. Am observat că unii politicieni suceveni își fac griji pentru viitorul PNL Suceava și intuiesc ei, precum ghicitoarele, cum și cu cine vor vota cetățenii. Noi, liberalii, ne vedem de treabă și de proiectele pe care le-am început și pe care vrem să le ducem până la capăt, pentru că avem o responsabilitate enormă în fața sucevenilor care și-au pus încrederea în noi.

La Suceava, contrastul dintre cum arătau perspectivele județului până să vină Gheorghe Flutur la consiliul județean și cum s-a dezvoltat județul după ce acesta și-a pus în practică proiectele este izbitor. Cum oare pot unii să creadă că sucevenii nu văd diferența sau să uite cât de subdezvoltat era județul nostru? Până să vină echipa liberală la conducerea administrației locale, școli moderne nu aveam, spitale nici atât, proiectele majore de infrastructură erau doar

pe hârtie și trâmbițate în campanii electorale, proiectele de dezvoltare locală lipseau cu desăvârșire, utilități puține, șomajul era cel mai mare din țară și salariile cele mai mici. Aceasta este realitatea!

Astăzi, după ani de muncă și dedicare a echipei liberale, avem aproape toate școlile modernizate, un spital județean modern, dotat la standarde europene, sute de proiecte de investiții încheiate și alte sute de investiții în derulare, miliarde de lei din fonduri europene aduse în județ, două autostrăzi care să ne lege de capitală și de vestul țării, prin Maramureș, șomaj în scădere și un PIB al județului de două ori mai mare.

Nu ne temem politic de niciun competitor, pentru că știm că muncim în interesul oamenilor și ei văd acest lucru. Mai mult decât atât, în Suceava, competitorii noștri propun oamenilor doar cuvinte și promisiuni, pentru că proiecte nu au avut niciodată.

Deviza cu care noi vom merge în fața sucevenilor anul acesta ca se le cerem încrederea va fi: „Vrem și mai mult pentru Suceava, pentru că merităm!”

„Frustrarea istorică a Rusiei are efecte negative concrete asupra României!”

Mă văd nevoit, încă o dată, să atrag atenția Parlamentului României asupra importanței pe care trebuie să o acordăm atacurilor de tip hibrid contra țării noastre. Ultimele astfel de atacuri din partea unor entități ostile României au avut loc imediat după momentul istoric din Parlamentul European referitor la tezaurul nostru confiscat ilegal de Rusia.

Parlamentul European a adoptat pe 14 martie 2024 o rezoluție istorică pentru țara noastră. Documentul, semnat de toți europarlamentarii români și susținut de majoritatea membrilor Parlamentului European, cere Rusiei să înapoieze României tezaurul „însușit ilegal”.

„Însușirea ilicită” a tezaurului reprezintă un caz internațional unic, în care rezervele de aur ale unui stat, împreună cu alte bunuri de valoare, au fost încredințate altei țări în temeiul unui acord, ale cărui obligații de returnare integrală nu au mai fost respectate – arată rezoluția votată de europarlamentari.

În timpul Primului Război Mondial, între 1916 și 1917, România a trimis în Rusia țaristă tezaurul național, pentru a fi protejat în cazul ocupației. Tezaurul României cuprindea 91,5 tone de aur fin din rezervele de aur ale BNR, precum și colecții regale de bijuterii, de monede rare și bunuri culturale, religioase și de arhivă din patrimoniu. Rusia, atunci URSS, a returnat o mică parte, în 1935 și 1956, sub formă de bunuri culturale, religioase și de cultură, însă niciuna dintre cele 91 de tone de aur.

Imediat după proclamarea acestei rezoluții istorice din Parlamentul European, mai multe instituții publice și financiar-bancare din România au fost ținta atacurilor cibernetice timp de două zile. Site-urile BCR, Băncii Transilvania și Alpha Bank au picat, în urma unui atac DDoS. Informația a fost confirmată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Mai mult, DNSC spune că datele analizate până la acest moment arată că gruparea prorusă de hackeri NoName057 s-ar afla în spatele atacurilor.

Această grupare a fost înființată imediat după începerea invaziei Ucrainei de către Rusia, iar, conform agențiilor de securitate, NoName057 declanșează atacuri de fiecare dată când țările occidentale iau măsuri care „nu sunt pe placul” Federației Ruse. În ultimii 2 ani au produs perturbări în activitatea a numeroase bănci, instituții publice, aeroporturi și porturi din țări precum Italia, Germania, Spania, Polonia, Danemarca, Elveția, Franța, Cehia, Lituania sau Bulgaria.

Stimați colegi, după cum spuneam, am mai adus în discuție aceste atacuri specifice tipului de război hibrid, iar multe atacuri informatice sunt efectuate de aceste entități ostile vizând infrastructura României. Consider că nu trebuie să tratăm cu superficialitate aceste atacuri și nici să le considerăm ca fiind „minore” doar fiindcă sistemele noastre de securitate au prevenit efecte dezastruoase.

Consider că reacția agresivă a Moscovei contra rezoluției UE ce menționează necesitatea recuperării tezaurului României este un semn că Federația Rusă este conștientă de ilegalitatea confiscării aurului românesc. Este un subiect deranjant și sensibil pentru ei, pentru simplul motiv că este o dovadă a furtului și abuzului contra resurselor României. De altfel, Rusia se folosește de tot felul de tehnici de manipulare pentru a nega dreptul României de a-și recupera rezerva de aur de la Moscova.

Fermele de trolli și mecanismele de propagandă se activează de fiecare dată când România își cere aurul înapoi. Aproape concomitent cu discutarea rezoluției din plenul Parlamentului European, au început să circule fake news-uri despre cum tezaurul României nici nu se mai află la Moscova, ci este expus prin muzee din Occident – ultima versiune menționa expunerea tezaurului la Viena.

Mai mult, serviciile de dezinformare și manipulare ale Moscovei folosesc mecanisme tip „satele lui Potemkin”, adică site-uri și instituții de presă false, construite doar pentru a redistribui știri false și dezinformări, cu scopul de a le da credibilitate. Sute de site-uri, așa-zise „de știri” sau „de știință”, nu au alt scop decât dezinformarea Europei și, implicit, a României.

Aceste amenințări și atacuri subtile și tăcute la adresa României sunt la fel de periculoase precum obuzele și rachetele lansate asupra infrastructurii. Vizarea sistemului bancar din România nu este întâmplătoare și nici accidentală; blocarea plăților, furtul cardurilor și al informațiilor bancare pot provoca panică în populație, subminarea încrederii în autorități și chiar blocarea multor operațiuni economice.

## „Despre ticăloșie în politică”

În scurta mea intervenție de azi, doresc să vă vorbesc despre ticăloșia în politică, dar mai ales despre ticăloșia practicată de partidul extremist, antijustiție și antistat de drept numit USR, un adevărat puroi al politicii românești.

Este vorba despre acel partid care acuză Justiția pentru că își face munca, atunci când există suspiciuni întemeiate asupra propriilor membri.

Este vorba despre acel partid care, atunci când a putut, a trecut în PNRR finanțări cu dedicație pentru baștanii care îl conduc.

Este vorba despre acel partid care, cu o ipocrizie nu monumentală, ci de moluște, propune penali în fruntea listei pentru Parlamentul European.

Este vorba despre acel partid care, în cel mai fascist mod posibil, a adus circul, hărțuirea celor aleși de cetățeni, dezordinea și disprețul pentru reguli în Parlamentul României.

Este vorba despre acel partid care, după metodele staliniste care l-au creat și care îl vor și îngropa, lansează acuzații fantasmagorice, așa cum a fost cazul după victoria României în cazul Roșia Montană – acuzații care spun multe despre frica cu care așteptau verdictul și despre nevoia de refulare –, când el a fost favorabil țării noastre!

În fine, este vorba despre acel partid care a făcut tot ce a putut, ani de zile, pentru a alunga cât mai mulți români din țară cu minciuni și manipulări care depășesc până și ticăloșia austriacului Nehammer, în vreme ce ei înșiși, aflați la guvernare, ne-au îngropat în datorii și în rușine cu incompetența lor, cu cinismul lor, cu trădarea țării pe la diverse ambasade.

Toate acestea în vreme ce economia se dezvoltă, iar salariile cresc, toate acestea în vreme ce PSD și premierul Ciolacu și coaliția din care facem parte ne-au scos din groapa în care ne-a aruncat USR și încă se luptă, zi de zi, cu efectele catastrofale ale imposturii neomarxiste USR-iste.

De aceea, eu cred că ticăloșia, extremismul și antiromânismul USR-ist trebuie numite cu subiect și predicat, iar românii trebuie să aleagă în cunoștință de cauză între cei care, precum USR, cum-necum, par că încearcă să obțină rezultate pentru Putin, și cei care, precum PSD și coaliția de guvernare, fac tot ce pot, zi de zi, pentru români și pentru România.

„Taxa pe soare va fi eliminată prin ordonanță de urgență!” Celebra taxă pe soare va fi eliminată. Ministrul liberal al energiei a pus în consultare publică proiectul ordonanței de urgență prin care sunt prevăzute eliminarea taxei pe soare pentru prosumatori și reducerea costului la energie electrică și gaze. Mai precis, se abrogă prevederile art. 21 alin. (3) din cuprinsul Ordonanței nr. 163/2022, care instituiau posibilitatea ca autoritățile administrației publice centrale și ANRE să poată aplica taxe și tarife nediscriminatorii și proporționale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor.

Astfel, dacă ordonanța de urgență va fi aprobată în această formă inițială, ea va elimina incertitudinile și potențialele amenințări ale dezvoltării prosumatorilor în România. Este foarte important de știut că de această măsură vor beneficia cei peste 120 de mii de prosumatori existenți astăzi în România, dar și cei care vor dori să-și instaleze sisteme de producere a energiei verzi, decarbonizate.

Totodată, ordonanța prevede reducerea costului la energia electrică și gazele naturale, ceea ce va duce, în condiții normale, la facturi mai mici pentru români și pentru companiile românești. Conform celor mai recente date publicate de Comisia Europeană, românii au al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică din Uniunea Europeană, după prețurile efectiv plătite în urma plafonării tarifelor la energie.

Măsurile anunțate de ministrul energiei au fost asumate în noua ordonanță de urgență în urma numeroaselor discuții, întâlniri și dezbateri, inclusiv prin demersuri la Comisia Europeană. Vorbim deci despre un act normativ care ține cont de opiniile exprimate de cetățeni și de societatea civilă, așa cum este și normal să fie.

„Necesitatea urgentă a finalizării autostrăzii A8, un imperativ pentru dezvoltarea Moldovei”

În calitate de deputat al Partidului Național Liberal reprezentând Circumscripția electorală nr. 24 Iași, aduc astăzi în discuție un subiect de o importanță vitală pentru dezvoltarea regională și națională – finalizarea autostrăzii A8, cunoscută sub numele de Autostrada Unirii.

În ultima perioadă am fost martori la o serie de întârzieri și obstacole birocratice care au afectat progresul acestui proiect esențial. Aceste întârzieri nu doar că frânează dezvoltarea economică a Moldovei, ci pun în pericol și legătura strategică pe care o reprezintă această autostradă între Romania și Republica Moldova.

Reprezentanții asociațiilor proautostradă din Iași – „Împreună pentru A8”, „Moldova Vrea Autostradă”, „Hai că se poate!” și „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” – au subliniat cu fermitate necesitatea unei foi de parcurs clare și a unui angajament ferm din partea autorităților pentru accelerarea lucrărilor la A8. Este de neacceptat ca acest proiect, de o asemenea importanță, să devină victimă a amânărilor repetate și a birocrației.

În calitate de reprezentant al cetățenilor, solicit Ministerului Transporturilor și Companiei de Autostrăzi:

– transparență și comunicare: oferirea de informații actualizate și precise despre stadiul proiectului și provocările întâmpinate;

– acțiune imediată: elaborarea și publicarea unei foi de parcurs detaliate pentru finalizarea autostrăzii A8, care să includă termene specifice și realiste pentru fiecare etapă a proiectului;

– prioritizare: recunoașterea autostrăzii A8 ca proiect de importanță națională și alocarea resurselor necesare pentru accelerarea procesului de implementare.

Este timpul să trecem de la promisiuni la acțiuni concrete! Autostrada A8 nu este doar o infrastructură rutieră; este un proiect care va genera creștere economică, va îmbunătăți conectivitatea regională și va deschide noi orizonturi pentru Moldova și pentru întreaga Românie.

În încheiere, doresc să subliniez că Moldova nu mai poate aștepta.

Este datoria noastră, ca reprezentanți ai poporului, să ne asigurăm că acest proiect vital devine realitate. Voi urmări îndeaproape progresul acestui proiect și voi susține orice inițiativă care accelerează finalizarea autostrăzii A8!

Vă mulțumesc și sper la o colaborare fructuoasă între toate părțile implicate, pentru binele Moldovei și al României!

„Învățământul nu trebuie să mai întâmpine piedici!” Întreg sistemul de educație din țara noastră are nevoie de o transformare rapidă și de o orientare spre cerințele viitorului. Din nefericire, majoritatea elevilor nu înregistrează rezultate slabe doar la testele PISA și la celelalte examene naționale prin care ajung să treacă, ci fac dovada că nu știu să aplice în viața de zi cu zi nici informațiile și nici deprinderile acumulate în anii de studiu. Plus că, în loc să folosească tehnologia pentru dezvoltarea culturii lor și să poată face distincția între conținuturi redundante sau nocive și cele necesare din online, ajung să fie prinși și coordonați de capcanele de tot soiul care se găsesc pe internet.

De aceea, integrarea conformă a tehnologiei în sistemul de educație, începând cu cel primar, va conduce la transformarea fundamentală a învățământului în favoarea copiilor. Iar de această ameliorare au nevoie, din ce în ce mai pregnant, generațiile actuale de elevi.

Desigur că despre aceste subiecte se poate vorbi la nesfârșit cu argumente pro sau contra modernizării, dar consider că utilitatea bazată pe o selecție relevantă a informațiilor ar depăși ca efect orice fel de conținut negativ răspândit pe internet. În baza acestui raționament legitim, vă mărturisesc că mă bucură foarte mult că multe școli au adoptat tehnologia ca instrument nou de lucru, astfel încât să crească și calitatea actului educațional, dar și relevanța și chiar atractivitatea acestuia. Și îmi exprim speranța ca aceste metode inovative să se generalizeze.

De asemenea, îmi doresc ca tot mai multe unități de învățământ de la nivel național să admită această nevoie de inovare a procesului educațional și să o integreze acestuia, ca să poată să-i pregătească pe elevi pentru cerințele pieței muncii din acest secol XXI.

Experiența altor state din Uniunea Europeană, care au integrat tehnologia încă de la nivelul educației primare, relevă deja că aceasta a fost o decizie foarte bună. Pe de o parte, a condus la îmbunătățirea apreciabilă a rezultatelor academice, dar și la implicarea părinților și la un alt tip de adaptare a metodelor pedagogice. Cu alte cuvinte, acest mod de abordare proactivă demonstrează că tehnologia poate fi un catalizator puternic pentru schimbare și pentru îmbunătățirea întregului cadru școlar, adaptare utilă la cerințele profesionale, aflate într-o perpetuă metamorfozare.

În paralel, un studiu de specialitate recent a relevat că două treimi dintre elevii aflați acum în băncile școlii primare vor presta, la maturitate, meserii care nu există în prezent. În baza acestor argumente realiste, specialiștii în resurse umane atenționează că sistemul autohton de învățământ se va confrunta cu mari dificultăți în ceea ce privește pregătirea viitorilor angajați. Situația ar putea fi cu atât mai complicată în contextul în care doar 35% dintre slujbele existente în acest moment ar urma să mai fie utile anii viitori. Dezvoltarea inteligenței artificiale, ieftinirea automatizării și creșterea numărului roboților industriali vor determina înlocuirea oamenilor, mai ales pentru executarea activităților repetitive din unitățile industriale.

Din toate aceste motive rezultă că este deosebit de important să înțelegem cu toții că, în actualul context societal, dar și în cel viitor, schimbările în cadrul oricărui mediu de lucru sunt pe cât de impredictibile, pe atât de inerente, motiv pentru care organizarea bună a învățământului va configura și chiar va scrie întreaga istorie ocupațională.

Fac aceste aprecieri pentru că mă preocupă foarte mult direcția în care se îndreaptă acest domeniu fundamental pentru orice societate, nu doar pentru că și eu sunt părinte. Mai mult, în majoritatea discuțiilor pe care le port atât în țară, cu alți părinți, cu colegi parlamentari ori cu ambasadori, cât și în delegațiile în străinătate, indiferent de zona de pe mapamond în care se desfășoară, ajung să se insinueze, printre problemele legate de politică externă și geopolitică, și perspectivele învățământului. Din toate aceste premise rezultă fără echivoc că și învățământul românesc trebuie să se armonizeze de urgență evoluțiilor dinamice de pe piața muncii. Iar această sarcină ne revine și nouă, tuturor, ca deputați și senatori, dar în primul rând îi revine conducerii educației naționale. Aceasta este cea care poate asigura creșterea gradului calității pregătirii tinerei generații, prin implementarea noilor legi care reglementează sistemul de educație.

Pe fondul noilor coordonate și provocări, trebuie ajustată constant strategia Ministerului Educației, în vederea adaptării curriculumului școlar la apariția unor profesii inovative. În plus, trebuie permanent avute în vedere și probleme majore privind reducerea fenomenului abandonului școlar și a numărului de elevi care nu trec de stadiul analfabetismului funcțional.

Și, pentru că mi-am permis și am nominalizat mai întâi principalii și secundarii decidenți care reprezintă spectrul politic în învățământ, voi accentua că cel mai onorant loc în această ierarhie decizională îl ocupă dascălii, fiindcă educatorii, învățătorii și profesorii au fost și vor rămâne pentru totdeauna arhitecții viitorului nostru. Ei le modelează mințile și inimile tinerilor, le oferă instrumentele ca să poată înțelege lumea, să poată realiza o selecție a informațiilor furnizate de utilizarea tehnologiei, astfel încât toți copiii să ajungă ei stăpâni pe informație, și nu invers. Tot aceștia sunt cei care îndrumă pe calea cea mai indicată spre atingerea succesului și a înțelepciunii.

De aceea, profesorii joacă un rol determinant și în prefigurarea traiectului României și al Europei, prin educarea adolescenților de astăzi. Pentru contribuția și participarea lor indirectă la proiectul european, trebuie să le redăm cadrelor didactice locul pe care îl merită în societățile noastre și să le oferim instrumentele necesare pentru a-și desfășura activitatea. Rolurile lor nu mai trebuie subestimate, iar condițiile de muncă trebuie îmbunătățite odată cu adoptarea noilor tehnologii auxiliare.

În concluzie, este evident și providențial ca sistemul educațional să suporte o schimbare fundamentală și sustenabilă ca să facă față transformărilor rapide de pe piața muncii, dar și celor dictate, indirect, de evoluțiile geopolitice și geostrategice.

„Prețurile nu scad prin decizii administrative, din pix, ci prin producție mai multă și concurență loială reală!”

De mai bine de 2 ani, de când Rusia a invadat ilegal și ilegitim Ucraina, toată populația din Europa este afectată de creșterea prețurilor și de scăderea puterii de cumpărare a

veniturilor. Statistica europeană ne spune că românii au fost cel mai greu încercați de această criză a prețurilor.

Din păcate, cei chemați să ia decizii la nivel guvernamental, mai ales în privința produselor alimentare, care ocupă cel mai important loc în coșul de consum al românului, din vădită nepricepere, cred că pot micșora prețurile din pix, de la minister, sau pot interzice mărcile proprii ale magazinelor, adică acele mărci mai ieftine, cumpărate de consumatorii cu venituri mai mici. Este o logică falimentară, pe care au încercat-o și comuniștii și au eșuat lamentabil, deși comuniștii aveau statul prins în menghină și piață liberă nu exista.

Astăzi, când ne bucurăm de beneficiile pieței libere, singurele pârghii economice care conduc la prețuri avantajoase și calitate ridicată sunt cele consacrate de sute de ani de economiștii liberali: stimularea producției naționale, susținerea producătorilor locali și asigurarea unei concurențe corecte pe piața liberă. Pe lângă problema prețurilor, o asemenea abordare ar face foarte mult bine balanței comerciale a României, adică am consuma cât mai multe produse românești și am importa tot mai puțin.

Mă bucur că unele măsuri pentru stimularea producției interne au fost luate, iar altele sunt pe cale să se pună în practică. Mă bucur, de asemenea, că se fac investiții publice, însă în sectorul agricol acestea sunt încă departe de ceea ce ne dorim. Ca să creștem producția internă, iar românii să aibă acces la produse ieftine și de calitate, trebuie investiții și ajutoare substanțiale, nu doar ceea ce ne dă Uniunea Europeană.

De asemenea, cred că autoritățile care veghează ca în România să avem o concurență corectă, loială, ar trebui să fie mult mai active, pentru că în prea multe cazuri practicile neloiale te izbesc de la distanță.

„Români pentru România – «Despre performanțe»”

„O comisie numită pentru soluționarea unei probleme nu va rezolva nimic.” – Legile lui Murphy

Conform datelor oficiale, în 2022, pe infrastructura feroviară aflată în proprietatea statului, de 10.600 de kilometri cale ferată, din care 4.000 de kilometri electrificată, trenurile românești au circulat: cele de marfă cu 15,6 km/h, iar cele de călători cu 44,83 km/h și au totalizat: cele de marfă 40,1 milioane minute, iar cele de călători 4,3 milioane minute întârziere.

Printre cauze, în afară de indolență, se numără și materialul rulant vechi, precum și starea căilor de rulare.

Materialul rulant, locomotive și vagoane pentru căile ferate, chiar și pentru metrou, se produceau cu succes în România până în 1989, fiind vândute în toată lumea. La Uzina „Electroputere” din Craiova, începând cu 1969, au fost produse 150 de locomotive diesel-electrice și electrice/an, producția până în 1989 însumând peste 1.400 de locomotive diesel-electrice și 1.000 de locomotive electrice. La Uzina Reșița se produceau peste 170 de motoare dieselelectrice/an pentru uzinele din Craiova, iar la Uzina „23 August” din București s-au produs 80 de locomotive diesel și 400 de motoare diesel, tot pentru uzina craioveană. Tradiția producerii ramelor de metrou a început în anii 1970 la „Astra” Arad. Din nefericire, prin politica de privatizare, în Craiova Uzina „Electroputere” a devenit un mall. Tradiția a fost preluată de S.C. Softronic – S.R.L., care produce locomotive cu șase osii, iar în 2013 a produs primul tren electric cu destinație feroviară.

Și acum să analizăm „performanțele”!

Prin forurile abilitate, Căile Ferate Române vor fi dotate cu trenuri și locomotive electrice, livrate de PESA – Polonia și ALSTOM – Franța, 62 de trenuri electrice livrate de polonezi până în 2026 și 16 locomotive electrice livrate de francezi. Interesant este că și locomotivele electrice sunt produse tot de polonezi.

În timp ce România importă trenuri electrice și locomotive din Polonia și Franța, producătorul român S.C. Softronic – S.R.L. exportă locomotive în Suedia.

Pentru transportul de marfă se utilizează locomotive cu șase osii, cum sunt și cele produse în Craiova, iar trenurile de călători sunt tractate de locomotive cu patru osii.

Nu există precizări dacă la uzina din Craiova se pot produce locomotive cu patru osii și nici care sunt dezavantajele folosirii locomotivelor cu șase osii pentru trenurile de călători. Însă performanțele în acest domeniu apar atunci când discutăm despre costuri. Chiar dacă banii de achiziție, respectiv două miliarde de euro, vin de la Uniunea Europeană, prețul este foarte important, mai ales când ne referim la locomotivele electrice cu patru osii, livrate de francezi, deși sunt produse în Polonia, care sunt estimate la 9 miliarde de euro/produs. În același timp, locomotivele românești cu șase osii sunt vândute cu 3 milioane de euro/unitate.

Probabil că prețul de cost a determinat contractorul suedez să-și anunțe intenția de a cumpăra 100 de locomotive produse de români.

O ultimă „performanță”: Brazilia a cumpărat trenuri produse la „Astra” Arad, iar Metrorex a cumpărat vagoane de metrou din Brazilia, care, conform caietului de sarcini, trebuiau să semene cu cele produse la Arad pentru păstrarea „liniei tradiționale”. Prețul de achiziție pentru 13 trenuri de metrou va fi 100 de milioane de euro.

Oare mai există soluții care să oprească această spoliere?

Nu mai există români pentru România?

„Asigurarea securității și siguranței alimentare trebuie să fie o prioritate majoră pentru Guvern!”

Prin adoptarea unor politici coerente și integrate, Guvernul poate juca un rol crucial în asigurarea securității alimentare și în promovarea unui sistem agricol durabil și echitabil. Siguranța alimentară implică o supraveghere atentă a întreg lanțului alimentar, de la producție și procesare până la distribuție și consum.

În România, în lanțurile de aprovizionare, prețurile alimentelor românești sunt în creștere din cauza războiului din Ucraina, iar clienții români sunt îngrijorați.

Pe de o parte, guvernările din ultimii ani nu au ajutat îndeajuns fermierii pentru a produce la standarde europene și nici la nivelul producției europene. Nu au știut să negocieze sprijinul pentru fermele românești la nivel european. Plățile pe hectar, pe cap de animal sau pentru

utilaje sunt mult mai mici decât ale celorlalți fermieri din Uniunea Europeană, deci producția românească nu poate concura cu ale altor țări, dovadă fiind protestul fermierilor început în ianuarie și care nu s-a încheiat nici acum. Avem o guvernare care tratează cu indiferență problemele fermierilor legate de politicile Guvernului, accesul la resurse, prețurile scăzute ale produselor agricole, reglementările restrictive precum și alte cauze care afectează direct viața și sustenabilitatea activității lor.

Fermierii au fost păcăliți încă o dată de guvernanți, cu promisiuni. În aceste condiții, produsele românești care se găsesc la raft în magazine sunt din ce în ce mai puține și mai scumpe. Buzunarul cumpărătorului este afectat, al fermierului este afectat; doar marile lanțuri de magazine sunt în câștig, fiindcă își externalizează profitul, fără să plătească taxe și impozite aici, unde câștigă mulți bani.

Pe de altă parte, industria alimentară se confruntă cu cele mai mari provocări din ultimii ani. În contextul aprovizionării incerte, al creșterii prețurilor determinate de inflație și al unei stări de neliniște în rândul consumatorilor, industria alimentară are o responsabilitate specială în ceea ce privește siguranța alimentară. Opinia publică ar trebui să ia atitudine din cauza prețurilor crescute. Se fac economii în detrimentul siguranței, se micșorează pachetele cu alimente pentru a-i minți pe cumpărători.

Din păcate, în România se importă masiv alimente, importând în acest fel inflația din țările europene sau noneuropene. Și aici doresc să evidențiez faptul că multe alimente importate sunt de o calitate inferioară. Autoritățile din România susțin că efectele războiului din Ucraina sunt semnificative pentru aprovizionarea cu alimente, dar nu recunosc faptul că acest dublu standard al alimentelor importate de marile lanțuri de supermarketuri este o practică de mult folosită, fiindcă s-a putut! Românii pot să circule liber în Uniunea Europeană, să muncească și să trăiască în alte țări europene și cunosc acest adevăr al dublului standard al alimentelor, precum și faptul că prețurile din supermarketurile aflate în România sunt mai mari decât cele din Germania sau alte țări europene, iar salariile românilor sunt pe ultimul loc din Europa, din cauza incompetenței miniștrilor care s-au ocupat de politicile publice din acest domeniu.

Este important să recunoaștem contribuția crucială a fermierilor noștri și să le oferim sprijinul necesar pentru a-și desfășura activitatea în condiții juste, iar coaliția PSD-PNL să lase preocupările de comasare a alegerilor, de liste pentru toate tipurile de alegeri și să guverneze eficient pentru români!

„Pentru «Istoria românilor»”

Am semnat și susțin petiția pentru introducerea în programa educațională a obiectului de studiu cu numele explicit de „Istoria românilor”, bineînțeles și cu un conținut formativ românesc, în locul materiei devenite obligatorii „Istoria evreilor. Holocaustul”. La ora actuală nu există niciun manual școlar care să îndeplinească aceste condiții.

Fac acest demers deoarece sunt deputat independent în Parlamentul României și reprezint în primul rând interesele poporului român. Sunt vocea celor care m-au ales, inclusiv a românilor din Făgăraș și Țara Făgărașului, parte dintre ei fiind urmași ai luptătorilor anticomuniști din munți care s-au jertfit în bătălia pentru identitatea națională, împotriva unui regim de ocupație străină.

Consider că misiunea educației naționale este aceea de a conștientiza generațiile tinere de rolul pe care națiunea română l-a avut de-a lungul mileniilor, ca factor de civilizație și cultură la gurile Dunării, această conștientizare națională fiind menită a da încredere de sine și, totodată, repere generațiilor tinere. Copiii noștri trebuie să aibă dreptul atât de firesc de a-și cunoaște înaintașii, de a-și cunoaște familia mare a neamului, voievozii care au clădit o țară, martirii, eroii și sfinții români, marii oameni de cultură care prin cărțile și demersurile lor au scris istorie.

Copiii noștri au dreptul să cunoască marile bătălii și motivația acestora, și anume apărarea și afirmarea moștenirii naționale, adică a bogățiilor pământului și ale cerului, adică a resurselor naturale și a celor spirituale.

Este o motivație ca elevii să ducă mai departe acest rol, căci ceea ce am fost în stare, ca națiune, să facem în trecut vom putea face, fără îndoială, și în viitor.

De aceea, propunem ca tematica obiectului de studiu privitor la „Istoria românilor” să se concentreze pe acest specific identitar, fără ca acesta să fie trecut prin filtrul cenzurii corectitudinii politice dictate de anumite instituții europene, asemănătoare celor bolșevice, dintr-un trecut nefast.

Ideologia globalistă de astăzi inventează o identitate și o așa-zisă „istorie europeană” comune, care să surpe identitățile specifice și istoriile naționale ale popoarelor. Istoria însă nu trebuie dictată de politic, ci doar de realitatea unui trecut. Ea nu este chemată să ideologizeze generații, ci să aducă în conștiința lor mărturisirea acelui trecut, pentru ca generațiile să aibă resortul clădirii unui viitor continuator în aceeași paradigmă.

Ministerul Educației nu are opțiunea de a elabora sau nu un manual de „Istorie a românilor”, ci are datoria aceasta, prin simplul fapt că este al României și că este susținut bugetar de cetățenii acestei țări, respectiv și de părinții copiilor din școli și licee. Eliminarea „Istoriei românilor” din programa școlară reprezintă, pe lângă privarea elevilor de cunoașterea propriei istorii naționale, și o imensă sfidare la adresa românilor plătitori de taxe și impozite.

Istoria evreilor se studiază oricum, în afara materiei distincte din clasa a XI-a, în toate celelalte manuale de istorie, având capitole alocate. În unitățile de învățământ cu predare în limba maghiară există „Istoria secuilor”. De la anul vom avea materia „Istoria romilor”. În tot acest context, întreb retoric, cu amar și revoltă: unde este „Istoria românilor”?

„Bunăstarea cetățenilor și stabilitatea României sunt linii roșii care nu trebuie depășite!”

România nu a fost pregătită pentru liberalizarea prețurilor la energie, iar semnalele în acest sens au început să apară imediat după ce a fost aplicată această măsură. Cetățenii au început să plătească prețuri mai mari, iar instituțiile publice nu mai reușeau să încheie contracte de furnizare pentru o perioadă mai lungă de timp, pentru că operatorii nu depuneau oferte.

În primă fază, efectele liberalizării prețurilor la energie nu s-au simțit foarte tare, însă în anul 2022, odată cu începerea războiului din Ucraina, lucrurile riscau să scape de sub control.

Atunci aveam în față două variante: să asistăm impasibili la explozia prețurilor și la o creștere necontrolată a inflației sau să găsim o formulă prin care să-i sprijinim pe consumatori, casnici sau persoane juridice. Decizia a fost logică – Partidul Social Democrat și-a asumat atunci plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Pentru implementarea acestei măsuri a fost nevoie de alocarea unor sume de la bugetul de stat. Doar în ultima ședință de guvern a fost alocată suma de 500 de milioane de lei, pentru a compensa costurile plafonării pentru clienții casnici.

Dar, repet, dacă nu ne asumam acele costuri, vedeam acum milioane de români care nu își puteau permite să plătească facturile la gaze și electricitate și care ar fi ajuns să stea în frig și beznă.

De asemenea, dacă nu am fi aplicat această măsură, multe firme mici s-ar fi închis și numeroși români ar fi rămas fără locuri de muncă. Altfel spus, aceste măsuri au menținut în stare de funcționare economia României.

Această măsură va continua cel puțin până în primăvara anului 2025, cu posibilitate de prelungire până în anul 2026. Motivul este simplu: la nivel european, piața este încă instabilă și nu sunt semnale că se va stabiliza, iar România nu este o insulă izolată în Europa. Vor fi operate însă și unele modificări, iar acestea se vor afla și pe masa noastră de lucru, pentru că va fi nevoie de actualizarea actelor normative care reglementează aceste măsuri. Va fi momentul în care fiecare dintre noi va trebui să dea dovadă de responsabilitate și să se gândească la cetățeni, nu la imagine și procente electorale.

În aceste condiții, vă rog ca, în momentul în care se vor discuta aceste măsuri, să uitați că suntem în an electoral. Nu avem voie să-i lăsăm pe oameni neprotejați, nu avem voie să-i transformăm pe cetățeni în victime colaterale într-un război politic!

Bunăstarea cetățenilor și stabilitatea României sunt linii roșii, pe care nu avem voie să le depășim în competiția electorală!

„Aurel Vlaicu – erou al națiunii române”

De-a lungul istoriei, națiunile s-au ridicat prin sacrificiu, curaj și inovație. Eroii sunt cei care întruchipează aceste calități și merită să fie recunoscuți și omagiați. Cinstirea eroilor nu este doar un act nostalgic, ci o investiție vitală în viitorul unei națiuni.

În acest spirit am promovat Legea pentru conferirea lui Aurel Vlaicu a titlului de „Erou al Națiunii Române”. Prin această lege a fost desemnată data de 17 iunie a fiecărui an ca ziua dedicată comemorării lui.

Știm cu toții că Aurel Vlaicu este un nume sinonim cu aviația românească. Pasiunea sa neclintită pentru zbor împreună cu ingeniozitatea inginerească unică l-au așezat în rândul pionierilor aviației, nu doar în România, ci și în toată Europa. Impactul pe care Aurel Vlaicu l-a avut asupra României îl depășește pe cel al zborurilor sale de pionierat. Aurel Vlaicu a devenit un simbol al mândriei naționale și al progresului tehnologic. Dăruirea și sacrificiul său au inspirat generații de români să urmeze cariere în aviație și inginerie. Universitățile, aeroporturile și străzile din România îi poartă numele, o amintire constantă a spiritului său temerar.

Viața lui Vlaicu nu este doar despre ambiția unui om, ci despre îndrăzneala și determinarea necesare pentru a realiza ceea ce pare imposibil. El ne reamintește mereu că, prin pasiune, ingeniozitate și îndrăzneală, chiar și cele mai ambițioase vise își pot lua zborul.

Să nu uităm faptul că omagierea eroilor naționali nu înseamnă doar rememorarea trecutului. Recunoscând sacrificiile făcute și valorile susținute prin sacrificiul lor, inspirăm generațiile viitoare să-și găsească propriul drum al realizării personale. Este o reamintire a faptului că în noi toți există o șansă confirmată și de destinele glorioase ale celor care ne-au precedat. Este o direcție pe care trecutul o deschide către un viitor mai bun.

Doresc să le mulțumesc colegilor parlamentari din toate partidele care m-au sprijinit cu votul lor!

„Comasarea ar putea deveni cel mai urât coșmar al PSD și PNL”

Dacă privim toate declarațiile făcute în ultima săptămână, pare că toate planetele din coaliția de guvernare s-au aliniat pentru comasarea alegerilor, pentru încălcarea Constituției.

Să ne facem înțeleși: comasarea mult dorită de coaliția toxică PSD-PNL are un singur scop – izolarea AUR!

Această strategie este concepută de către politicieni fricoși, care simt pământul fugind de sub picioare.

Ei sunt dispuși să distrugă democrația din țară, să bage România în faliment, totul de frica noastră, a românilor care s-au trezit cu adevărat și care sunt pregătiți să măture cu ei la alegeri.

Ce nu știu ei este că planul lor va eșua. Va eșua pentru că valul acesta pornit în societate nu mai poate să fie oprit de nimeni, nici de Ciolacu, nici de Ciucă.

Românii sunt alături de noi și nu mai fac niciun pas înapoi. A venit vremea să „debaronizăm” România, a venit momentul să scăpăm de acești corupți care ne-au parazitat țara în tot acest timp!

Guvernul Ciolacu a reușit în doar 9 luni să mobilizeze resursele țării pentru investiții fără precedent în ultimii 5 ani, în pofida contextului general extrem de dificil. Aceste investiții au antrenat mai multă forță de muncă în economie, ceea ce a condus la o creștere semnificativă a numărului de angajați și la o majorare a salariilor, ceea ce a generat resurse la buget pentru creșterea sănătoasă a pensiilor.

Cel mai important este că statul și mediul privat au avut o pondere relativ egală în totalul investițiilor nete, de 38,3 miliarde de euro, realizate în 2023, ceea ce denotă că România rămâne atractivă și de încredere pentru investitori.

Cifrele vorbesc de la sine: investițiile totale nete, de 38,3 miliarde de euro, din 2023 au fost mai mari cu 26% față de cele din 2022 și dublu față de 2019.

Așadar, investițiile au ajuns motor de creștere economică, așa cum premierul Ciolacu a asumat în programul de guvernare, arătând că este posibil și necesar ca alocările financiare în proiectele publice în România să ajungă la 10% din PIB.

Pe lângă marile investiții publice în infrastructură, unde Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, a reușit performanțe fără precedent, în toate județele se investește în obiective care cresc standardul de viață: apăcanal, drumuri, parcuri, creșe, școli, sănătate etc.

În următorii 5 ani, PSD își asumă investiții publice de peste 150 de miliarde de euro, finanțate de bugetul național și din fonduri europene.

Odată cu această strategie, Guvernul Ciolacu face progrese și în îndeplinirea unui obiectiv strategic al țării în domeniul economic, și anume admiterea în OCDE. La București s-a lansat, zilele trecute, în prezența secretarului general al OCDE, Studiul economic pentru România – 2024, un pas important în procedura de admitere a țării noastre în acest for economic.

Admiterea României în OCDE este un demers fundamental, de o importanță comparabilă cu admiterea în NATO ori în UE. Practic, acest pas reprezintă intrarea țării noastre într-o altă ligă economică la nivel mondial, cu semnificație, influență și beneficii profunde.

Este foarte importantă pentru România admiterea în OCDE, pentru că înseamnă o garanție importantă pentru investitori că România are o economie matură, corectă concurențial, capabilă de performanțe.

Odată cu admiterea în OCDE va avea loc o îmbunătățire semnificativă a percepției și poziției țării noastre pe piețele internaționale de capital, vom obține dobânzi mai mici la împrumuturile contractate, prin reducerea riscurilor de țară, și va scădea inflația, ca urmare a consolidării monedei naționale.

„Infrastructura de calitate va aduce dezvoltare și bunăstare în Oltenia!”

După ce, la finalul anului 2019, Partidul Național Liberal și-a asumat responsabilitatea de a guverna România și de a trece țara prin crize fără precedent, situația proiectelor majore de infrastructură s-a schimbat și ea. Din proiecte abandonate și șantiere părăsite, miniștrii PNL au reușit să schimbe imediat situația și să avem astăzi peste 1.000 de kilometri de autostradă pe care se circulă și alte sute de kilometri de drumuri rapide care se află în execuție. La fel s-a întâmplat și cu drumul expres Craiova–Pitești, mult așteptat, despre care nimeni nu mai avea încredere că se va realiza, iar astăzi avem o parte importantă pe care se circulă, un lot care se va da în folosință în viitorul apropiat și o ultimă secțiune care se va finaliza anul viitor.

Craiova și Oltenia ar fi fost mult mai dezvoltate, mult mai prospere dacă am fi fost conectați cu celelalte provincii istorice și cu Bucureștiul prin infrastructură modernă de transporturi. Din fericire, pe lângă realizarea drumului expres Craiova–Pitești, PNL a insistat și a reușit să obțină și realizarea unui alt drum de mare viteză, de la Craiova la Târgu Jiu. În următoarele zile, Guvernul României va aproba indicatorii tehnico-economici și va scoate la licitație proiectarea și execuția acestui drum de mare viteză, deosebit de important pentru întreaga noastră regiune. Dacă lucrurile vor decurge cu aceeași viteză, avem toate șansele ca anul viitor să vedem șantierul deschis și utilajele la treabă.

Cu o infrastructură modernă, rapidă și sigură de transport rutier, completată în viitor și cu o rețea de căi ferate modernizate, sigure și rapide, economia Olteniei are toate argumentele să se dezvolte economic, să atragă mari investitori, precum fabrica Ford, să genereze locuri de muncă de bună calitate, cu salarii competitive și servicii de calitate.

Modelul economic pe care PNL l-a adus la guvernare – dezvoltare și prosperitate pe bază de investiții utile și de calitate – a dat deja rezultate oriunde s-au făcut investiții și își va arăta roadele și pentru Oltenia, și pentru locuitorii săi.

„Societatea românească are nevoie de măsuri drastice de combatere și prevenire a violenței în școli!”

Cazul elevului de 10 ani violat de două ori, în ultima perioadă, în toaleta Școlii Generale „Nicolae Titulescu” din capitală a produs, pe bună dreptate, rumoare și indignare. Grav este, în opinia mea, faptul că nicio instituție a statului, de la conducerea acestei unități de învățământ de prestigiu la responsabilii din inspectoratul școlar și din ministerul de resort, nu a știut despre aceste cazuri, timp de aproape doi ani.

Acest fapt este, fără îndoială, îngrijorător și alarmant, iar cuvintele sunt mult prea blânde față de amploarea fenomenului violenței din școlile românești.

Scenele de violență depășesc cadrul unor simple dispute între colegi, ajungându-se la adevărate reglări de conturi între elevi sau chiar între elevi și profesori. Formele pe care le capătă violența juvenilă sunt extrem de variate, de la simpla violență verbală până la violența fizică gravă, tâlhării sau chiar atacuri la integritatea sexuală a unor copii cu vârste încă fragede.

Un studiu de specialitate a relevat că violența în școli este un proces aproape cotidian, opt din 10 unități de învățământ confruntându-se cu diverse forme de violență: violență între elevi, violența elevilor împotriva profesorilor, violența profesorilor împotriva elevilor, violența unor tineri din afara școlii față de elevi sau chiar față de profesori.

Cercetarea arată că pe primul loc se află violența între elevi, urmată de violența elevilor față de profesori, iar pe ultimul loc se află violența profesorilor împotriva elevilor. Astfel, fenomenul violenței este întâlnit în 73,3% din școlile generale și 80,6% din școlile gimnaziale.

În acest context, deosebit de sensibil și delicat, consider neliniștitor faptul că în subordinea Ministerului Educației funcționează o instituție special destinată combaterii și prevenirii acestui fenomen, respectiv Consiliul Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Mediul Școlar, înființat încă din iunie 2012, al cărui principal scop este asumarea rolului unui observator național antiviolență.

Consiliul Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Mediul Școlar are în atribuții elaborarea metodologiilor de colectare a informațiilor referitoare la violența școlară și monitorizarea atentă a acestui fenomen, prin coordonarea culegerii periodice de informații referitoare la problematica violenței școlare, de la nivel județean și local.

Totodată, în sfera de competență a consiliului se înscrie și inițierea unor acțiuni de consultare cu diferite organizații și instituții guvernamentale și nonguvernamentale cu privire la problema violenței în cadrul sistemului educativ, propunerea și inițierea de forme de cooperare intra și interinstituționale în vederea prevenirii și combaterii violenței în mediul școlar, inițierea de programe și campanii naționale de prevenire și combatere a violenței în mediul școlar, respectiv elaborarea unui raport național anual privind fenomenul violenței în școală, pe baza setului de indicatori specifici.

Îndatoririle Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Mediul Școlar sunt mult mai numeroase decât cele amintite, însă realitatea arată că speranțele de diminuare a fenomenului violenței în școli prin contribuția acestei instituții a statului român sunt deșarte, având în vedere lipsa sa de activitate.

„Spitalele regionale din România – liber la furat”

În mai bine de 3 decenii, statul român, condus majoritar, sub diverse forme, de FSN, PDSR, PSD – care au dat și cei mai mulți și mai ineficienți miniștri ai sănătății –, nu a reușit să construiască un singur spital regional, în schimb a reușit să transforme sistemul medical românesc într-o adevărată capcană a morții: infecții nosocomiale, pacienți arși de vii, condiții insalubre, meniuri demne de lagăre, acte medicale condiționate de șpagă.

Recent, au fost semnate contracte pentru spitalele regionale din Iași și Cluj, chiar în prezența prim-ministrului Guvernului, domnul Marcel Ciolacu. Fondurile pentru spitale vin majoritar din împrumuturi și de la bugetul statului, cu o componentă mică de fonduri UE.

Poate vă întrebați, stimați colegi și dragi români: de ce coaliția de guvernare, dominată copios de PSD, nu a ales soluția cea mai bună pentru cetățeanul contribuabil, și anume accesarea fondurilor gratuite europene, inclusiv prin PNRR?

Răspunsul este unul cât se poate de simplu – accesarea fondurilor gratuite europene, chiar și prin PNRR, presupunea transparență în cheltuirea lor, ceea ce este de neconceput pentru o clasă politică obișnuită să se întrețină din fraudă, șperț și trafic de influență!

Din acest motiv, i-am și cerut premierului, printr-o nouă întrebare parlamentară, să îmi precizeze cât din fondurile pentru cele două spitale provin din împrumuturi, cât de la bugetul statului și cât din fonduri UE – pentru a înțelege mai bine dimensiunea hoției PSD-iste!

Vă reamintesc totuși că anul acesta electoral poate deveni, rapid, un an al scadenței, în care românii, prin vot, să se scuture de jugul acestei coaliții corupte endemic și să aleagă să-și construiască un viitor pe o fundație solidă!

„Raportul privind Mecanismul de alertă 2024”

Textul Raportului privind Mecanismul de alertă 2024 (RMA) și implicațiile sale pentru România reflectă cu acuratețe preocupările și provocările cu care se confruntă țara noastră, în acest moment crucial. Este imperativ să înțelegem pe deplin situația, pentru a putea lua măsurile adecvate și pentru a asigura un viitor prosper pentru națiunea noastră. După cum ne dezvăluie acest raport, avem de-a face cu o serie de provocări semnificative. Competitivitatea costurilor, sustenabilitatea externă și deficitul bugetar rămân puncte sensibile în peisajul economic al României. Este evident că trebuie să acționăm cu hotărâre și inteligență pentru a adresa aceste probleme și a ne asigura că țara noastră rămâne pe drumul către creștere și stabilitate.

Unul dintre aspectele semnificative evidențiate în raport este creșterea deficitului de cont curent, care a ajuns la 9,1% în 2022. Această tendință trebuie abordată cu seriozitate și responsabilitate, iar eforturile noastre trebuie concentrate în direcția consolidării sustenabilității externe. Este vital să identificăm modalități de a reduce acest deficit și de a îmbunătăți balanța bunurilor pentru a asigura o poziție mai solidă în economia globală.

De asemenea, este important să ne concentrăm pe menținerea și îmbunătățirea competitivității costurilor. Creșterea puternică a salariilor nominale și inflația ridicată ne determină să fim vigilenți în gestionarea acestor aspecte. Este necesar să căutăm soluții inovatoare pentru a gestiona aceste creșteri și a ne menține avantajul competitiv în cadrul pieței europene și internaționale.

Un alt punct de interes este sectorul bancar, care, potrivit raportului, rămâne stabil în general. Cu toate acestea, trebuie să fim conștienți de provocările persistente legate de ratele creditelor neperformante și de nivelul datoriei publice. Este esențial să continuăm să monitorizăm aceste aspecte și să acționăm prompt pentru a preveni riscuri suplimentare și pentru a asigura soliditatea sistemului nostru bancar.

În lumina acestor provocări, trebuie să acționăm cu hotărâre și determinare. Este esențial să ne unim eforturile și resursele pentru a implementa politici și strategii care să promoveze creșterea economică durabilă și stabilitatea financiară. Trebuie să ne angajăm să sprijinim mediul de afaceri, inovarea și antreprenoriatul, pentru a crea o bază solidă pentru dezvoltarea viitoare a României.

În încheiere, vreau să subliniez importanța colaborării și a angajamentului nostru comun în fața acestor provocări economice. Prin eforturi comune, suntem în măsură să depășim obstacolele și să construim un viitor mai bun pentru toți românii.

„Problemele fermierilor europeni nu pot fi neglijate. România poate să transforme această situație într-o oportunitate!”

Carburanții scumpi, îngrășămintele cu prețuri exorbitante, credite și asigurări tot mai puțin accesibile și costurile de producție mai mari îi fac pe tot mai mulți fermieri să producă scump și să vândă marfa sub costul de producție. În termeni economici, aceasta este definiția falimentului. Am trăit aproape 3 decenii în afara frontierelor țării-mamă și, cu ani în urmă, nu găseam în magazinele din Occident legume din Asia și Africa sau produse de origine animală. Astăzi, lanțurile de magazine sunt invadate de asemenea produse, mai ieftine, dar nu mai bune calitativ. Or, cum puterea de cumpărare a tuturor cetățenilor europeni a scăzut, produsele ieftine care provin din importuri extracomunitare au tot mai mare căutare, iar producătorul european vinde tot mai puțin. Deci suntem pe o cale greșită!

Fermierii români nu o duc mai bine decât cei francezi, italieni, germani sau belgieni. Cu toate aceste, Guvernul României a identificat unele măsuri pentru a sprijini activitatea oamenilor care trudesc în agricultură, dar și măsuri pentru dezvoltarea capacităților de procesare a alimentelor. Este un pas uriaș înainte!

Cunoscând potențialul agricol al României, cred cu putere că această criză, gestionată corespunzător, ar putea fi transformată într-o reală oportunitate pentru România. Avem un sol fertil, avem apă pentru irigații, avem oameni harnici și pricepuți, avem prestigiu în domeniu. Așadar, ceea ce trebuie să susținem cu toată forța sunt investițiile în sectorul agricol și să stimulăm românii plecați în străinătate care au activat o vreme în acest domeniu să vină în țară și, cu experiența acumulată, să demareze o microfermă în România.

Am curajul să afirm că, dacă vom realiza aceste lucruri, România poate deveni o forță agricolă reală în Uniunea Europeană, iar românii vor avea pe mese tot mai puține produse de import.

„Construind solidaritatea”

Conform legislației românești, sindicatul se definește ca o uniune voluntară a angajaților, cu scopul de a proteja și promova drepturile și interesele lor profesionale, economice și sociale în relația cu angajatorul. În această lumină, sindicatele din țară sunt entități apolitice, create pentru a susține și avansa interesele membrilor în diverse domenii, de la aspectele profesionale și economice până la cele culturale și sportive, respectând prevederile legale și contractele colective de muncă și rămânând complet independente față de intervenția organelor de stat sau a altor organizații politice sau civile.

În ceea ce privește garantarea drepturilor angajaților, sindicatul a dovedit de-a lungul timpului că este cea mai eficientă formă de organizare. Principalul său rol constă în protejarea și promovarea intereselor profesionale și sociale ale angajaților, inclusiv prin negocierea condițiilor de muncă și salarizare, la nivel atât individual, cât și colectiv. Sindicatele pot oferi asistență în negocierea și semnarea contractelor individuale de muncă, pot implica angajații în negocieri colective sau acțiuni de protest precum grevele și pot reprezenta interesele angajaților în fața autorităților publice sau a instanțelor de judecată.

Pe lângă aceste activități, sindicatele au capacitatea de a desfășura și alte acțiuni, precum organizarea de evenimente științifice, culturale sau sportive, oferirea de programe de pregătire și calificare profesională sau sprijinirea cluburilor și asociațiilor sportive. Unul dintre cele mai esențiale aspecte ale sindicatului este reprezentarea salariaților și garantarea libertății acestora de a acționa conform legii, în vederea protejării intereselor lor.

În ultimii ani, afilierea la sindicat în România a înregistrat o stagnare sau chiar o scădere, în parte din cauza dificultăților în atragerea unor membri mai tineri. Pentru a inversa această tendință, sindicatele trebuie să inoveze și să își adapteze strategiile, să încurajeze implicarea membrilor existenți și să găsească modalități de a atrage noi aderenți. Sindicatul a fost mereu un promotor al condițiilor echitabile la locul de muncă și este dedicat egalității. Cu sprijinul angajaților, poate crea un mediu de muncă corect și echitabil. Afilierea la sindicat oferă angajaților încredere că interesele lor vor fi apărate și că vor beneficia de sprijin în momentele dificile. Este esențial ca sindicatele să se concentreze nu doar pe aspectele salariale, ci și pe chestiuni legate de condițiile de muncă, dezvoltarea profesională și echitatea în ceea ce privește promovarea și tratamentul în cadrul organizației. Promovarea unui mediu de lucru sigur și sănătos, inclusiv măsuri pentru prevenirea și gestionarea eficientă a situațiilor de conflict sau discriminare, poate constitui o prioritate esențială pentru sindicate.

În plus, sindicatele ar trebui să investească în educația și formarea membrilor lor, pentru a-i implica mai activ în procesele de negociere și luare a deciziilor. Dezvoltarea de programe de mentorat și consiliere pentru membrii mai tineri sau mai puțin experimentați poate contribui la creșterea încrederii și angajamentului acestora față de sindicat și față de cauza comună a drepturilor angajaților.

De asemenea, sindicatele ar putea să-și extindă influența și să-și consolideze poziția prin colaborări cu alte organizații sindicale sau ONG-uri care susțin aceleași valori și obiective. O abordare intersectorială și cooperarea între diferitele ramuri și sectoare ale economiei pot consolida solidaritatea și influența colectivă a sindicatelor în fața angajatorilor și a autorităților.

În final, este important ca sindicatele să comunice mai eficient cu membrii lor și cu publicul larg, să-și promoveze realizările și să-și prezinte viziunea și planurile într-un mod accesibil și atrăgător. Transparența și responsabilitatea în administrarea resurselor și în luarea deciziilor vor consolida încrederea membrilor în liderii lor sindicali și vor spori atractivitatea și relevanța sindicatului în societatea contemporană.

În concluzie, sindicatele din România au un rol vital în apărarea și promovarea drepturilor angajaților, însă, pentru a-și menține și consolida influența într-un mediu economic și social în continuă schimbare, acestea trebuie să adopte o abordare proactivă și inovatoare, să se adapteze noilor realități și să-și intensifice eforturile, pentru a atrage și mobiliza un număr cât mai mare de membri în lupta pentru o muncă decentă și condiții de trai îmbunătățite pentru toți lucrătorii.

„Comuna Balșa se dezvoltă cu fondurile programului liberal de investiții «Anghel Saligny»”

Partidul Național Liberal reprezintă principala forță politică care are drept scop modernizarea tuturor localităților din România. Cea mai bună dovadă care să susțină această afirmație este operaționalizarea Programului național de investiții „Anghel Saligny”. Scopul acestui program este modernizarea comunităților locale, prin realizarea de investiții în infrastructura locală, drumuri județene și locale, infrastructura de apă și canalizare, stații de epurare a apei, în extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale etc., astfel încât să se poată asigura accesul la servicii esențiale al întregii populații, creșterea calității vieții și evitarea riscului de

depopulare în comunitățile subdezvoltate. Cu un buget de peste 65 de miliarde de lei, Programul „Anghel Saligny” stă mărturie pentru consecvența Partidului Național Liberal la guvernare. Încă din primul moment, investițiile au fost cuvântul nostru de ordine, iar, dacă astăzi toate UAT-urile beneficiază de fonduri pentru a se dezvolta, acest lucru se datorează insistenței PNL de a avea acest program.

Pentru județul Hunedoara, Programul național „Anghel Saligny” este o șansă imensă, de care trebuie să profite. Recent, ministrul liberal al dezvoltării, domnul Adrian Veștea, a anunțat semnarea a 40 de noi contracte de finanțare pentru proiecte de infrastructură – drumuri de interes local și infrastructură stradală etc. Dintre aceste contracte noi semnate, comuna Balșa, reprezentată de primarul liberal Traian Felician Jude, va beneficia de 9,8 milioane de lei pentru modernizarea de drumuri de interes local.

Pas cu pas, prin eforturile liberalilor de la nivel central și local, România se va dezvolta organic și armonios. Atât timp cât PNL se va afla la guvernare și cât mai multe localități și județe vor avea administrații PNL, Hunedoara va fi o prioritate și va avea garantată dezvoltarea de care are atâta nevoie!

„România – o țară la secret”

Când este vorba despre cheltuirea discreționară a banilor publici, România a devenit o țară unde actele sunt clasificate, rapid, ca fiind secrete de stat – din ce în ce mai multe documente, memorandumuri și alte acte guvernamentale sunt secretizate sau incluse de către autorități la secțiunea „Confidențiale”, pentru a masca, abil, sifonarea banilor publici către firme de partid și pentru confortul exclusiv al noii nomenclaturi, dacă ne gândim la contractul care vizează renovarea cu 9 milioane de euro a unei vile care ar urma să fie destinată președintelui Klaus Iohannis, după terminarea mandatului.

Desigur, nu există nicio notă de justificare care să stea în picioare, alta în afară de corupția masivă care domnește în toate structurile statului!

Vă dați seama, stimați colegi și dragi români, până unde a ajuns aroganța acestor impostori cu studii târzii și obscure, dacă s-a ajuns să se secretizeze inclusiv Memorandumul pentru ocuparea a peste 2.200 de posturi în sănătate, aprobat la finalul lunii trecute de către Guvern!? Inițial, actul era trecut la secțiunea „Documente confidențiale”, în cadrul ședinței de Guvern. Ulterior, memorandumul a fost făcut public, iar inclusiv premierul Marcel Ciolacu, cel care nu știe încă dacă are bacalaureatul sau nu, a anunțat cu emfază deblocarea posturilor „în urma discuțiilor cu sindicatele și Ministerul Sănătății”.

Așa am ajuns după 30 de ani: ca o clasă politică incompetentă, coruptă și vândută intereselor străine să ajungă să ascundă propriilor cetățeni modul în care le sunt cheltuiți – a se înțelege „furați” – banii!

Alegerile de anul acesta trebuie să reseteze întreg sistemul politic românesc; nu mai avem nevoie de politicieni, ci de oameni de caracter, care să pună interesele țării mai presus de interesele de partid!

Așa să ne ajute Dumnezeu!

## „România, hub cultural”

Am urmărit cu bucurie, zilele trecute, un reportaj ce dă titlul acestei declarații politice, „România, hub cultural”, realizat de cei de la „România, te iubesc!”, pe care doresc să îi felicit cu această ocazie pentru acest material. Reportajul prezintă, într-o notă optimistă, proiecte independente sau ale unor instituții publice, care, prin calitate, reușesc să atragă un public numeros într-o țară în care consumul de cultură este în declin, dar care demonstrează că există totuși un potențial imens pe care îl avem.

Acest reportaj nu doar că aduce în atenția publicului larg frumusețea și profunzimea sectorului cultural, precum și capacitatea acestuia de a aduce schimbări semnificative în societate, ci subliniază și nevoia imperioasă de a face cultura accesibilă pentru toți cetățenii, indiferent de condiția socială, economică sau geografică,

Democratizarea accesului la cultură este un pilon fundamental pentru construirea unei societăți echitabile și incluzive. Cultura nu ar trebui să fie un lux, ci un drept universal, accesibil fiecărui individ, contribuind astfel la formarea unei conștiințe colective bogate și diversificate. Este imperativ ca instituțiile statului, sectorul privat și societatea civilă să colaboreze în mod activ pentru eliminarea barierelor care împiedică accesul la cultură. Prin facilitarea accesului la evenimente culturale, ateliere, expoziții și proiecte educaționale, putem asigura o participare mai largă și o apreciere mai profundă a patrimoniului și diversității noastre culturale.

În acest context, trebuie să amintesc, din păcate, că ultima măsură importantă pentru susținerea sectorului cultural independent a fost luată în 2015, pe când eram ministrul culturii, și a constat în alocarea a 2% din încasările Loteriei Române către Fondul cultural național, pentru finanțarea de proiecte culturale. Această inițiativă a fost concepută nu doar ca un mijloc de finanțare pentru sectorul cultural independent, ci și ca un angajament față de valorificarea și deschiderea culturii pentru toate segmentele societății.

Cultura, în esența sa cea mai pură, este reflectarea spiritului uman, dar poate fi și un motor al creșterii economice. Proiectele culturale inovative, restaurarea și revitalizarea spațiilor urbane prin prisma artei și a patrimoniului transformă orașele noastre în locuri mai vii, mai atractive pentru locuitori și turiști, deopotrivă, stimulând astfel economia locală. Exemplele de regenerare urbană prin cultură, de la transformarea fostelor hale industriale în centre de artă și creativitate până la revitalizarea clădirilor istorice pentru a găzdui evenimente culturale, sunt dovezi palpabile că investiția în cultură este o investiție în viitorul nostru economic și social. Proiectele culturale transformă spații abandonate sau subutilizate în locuri vibrante, contribuind astfel la renașterea urbană și la îmbunătățirea calității vieții.

Este esențial să continuăm să promovăm și să sprijinim inițiativele care asigură accesul egal la cultură, să investim în programe educaționale care aduc arta și istoria mai aproape de tineri, să facilităm proiecte culturale în zonele rurale și în comunitățile defavorizate și să utilizăm tehnologia digitală pentru a extinde accesul la patrimoniul cultural. Aceste

demersuri nu doar că îmbogățesc peisajul cultural, ci contribuie și la coeziunea socială, la înțelegere și toleranță, promovând dialogul și respectul între diversele grupuri sociale.

Democratizarea accesului la cultură reprezintă o investiție în viitorul nostru colectiv, un angajament față de principiile egalității și diversității. Prin eforturile noastre conjugate, putem asigura că fiecare cetățean are posibilitatea de a participa și de a se bucura de bogăția culturală a României.

Fac apel la autorități și la toți actorii sociali să continue să recunoască și să valorifice cultura, nu doar ca patrimoniu și sursă de inspirație, ci și ca motor al inovației, creșterii economice și regenerării urbane. Prin sprijinirea artiștilor, a proiectelor culturale și a investițiilor în infrastructura culturală, putem transforma comunitățile noastre în locuri mai prospere, mai incluzive și mai vibrante.

În încheiere, îmi reafirm angajamentul față de promovarea culturii și a artelor ca elemente esențiale pentru bunăstarea și dezvoltarea societății noastre.

Felicitări încă o dată tuturor celor care contribuie la îmbogățirea vieții culturale a României!

„Prețurile la energie vor rămâne plafonate”

Am observat că foarte mulți români își fac griji cu privire la eliminarea plafonării prețurilor la energie, ceea ce ar duce la o creștere semnificativă a facturilor și la creșterea inflației.

Guvernul condus de domnul prim-ministru Marcel Ciolacu a decis să prelungească perioada de plafonare a prețului la energia electrică și la gaz până în 2026, cu anumite ajustări, în conformitate cu evoluția pieței.

Astfel, în noua formulă îmbunătățită, care se va aplica de la 1 aprilie, scad plafoanele pentru producătorii și furnizorii de energie, în acord cu evoluția pieței. În egală măsură, se ajustează și nivelul compensărilor acordate de stat pentru diferența dintre prețul de achiziție/distribuție și cel plafonat.

Producătorii de gaz, de exemplu, vor putea vinde gazul cu maximum 120 de lei/MWh, față de 150 de lei/MWh, nivel pe care-l practică în prezent, pentru a-și maximiza profiturile, deși piața liberă a scăzut sub acest plafon. Prin urmare, un plafon mai scăzut va duce inevitabil la scăderea prețurilor, iar în cazul furnizorilor scade plafonul de decontare de la 900 lei/MWh la 700 lei/MWh.

Costuri mai mici la energie înseamnă scăderea costurilor de producție pentru firme și deci prețuri mai competitive la produsele fabricate în România. Combatem deci inflația prin reducerea prețurilor la energie la producătorii români.

În altă ordine de idei, am observat că unii decidenți au început să elimine taxe care nu există, precum „taxa pe soare”.

Vreau să-i transmit pe această cale domnului ministru Burduja că o astfel de taxă nu se aplică; nimeni n-a plătit vreodată această „taxă pe soare”.

În realitate, este vorba despre o recomandare a Uniunii Europene, în temeiul căreia ANRE a făcut anumite pregătiri, dar nu a fost implementată în niciun act normativ și nici nu va fi.

PSD luptă cu inflația inclusiv prin plafonarea prețurilor la energie!

„România eșuată – ministrul Barbu, noul Dănuț Andrușcă” În declarațiile politice din anii trecuți, defineam idiocrația ca fiind așezarea fără concurs, prin puterea pixului magic al dumnezeilor de partid, a unor oameni lipsiți de valoare, de studii ori experiență, care iau locul celor bine pregătiți, doar prin marele atu al obedienței față de cei care i-au propulsat și înțepenit în scaune. Odată puși în funcții, idiocrații devin adevărați câini de pază ai protectorilor lor, fiind în stare de absolut orice josnicie pentru a-și proteja pozițiile pe care, în mod normal, nu puteau să le ocupe.

Declarația halucinantă a ministrului agriculturii, Barbu, care a afirmat nonșalant „Nu vreau să exagerez, președintele nostru, domnul Nicolae Ceaușescu, nu spunea degeaba că stuful e aurul verde al României”, m-a dus cu gândul la un alt corifeu al idiocrației dâmbovițene, tot ministru, Dănuț Andrușcă, acel Dănuț căruia, după prima și singura sa intervenție în fața microfoanelor, partidul i-a interzis să mai comunice. Când au sesizat că omul are un intelect de clasa a patra, l-au scos din lumina reflectoarelor, dar nu din funcția de ministru. Nu m-a mai mirat deloc faptul că, în loc să fie admonestat de către colegii de partid, care au fost făcuți, inerent, de rușine, unii, niște lumini la rândul lor, precum marea doamnă Intotero, i-au luat, nonșalanți, apărarea.

Nu am cum să nu mă gândesc la poveștile bunicilor, care ne ziceau cum, la venirea comuniștilor, prostul satului a ajuns primar și a început să își arate incapacitatea crasă de a înțelege mersul lucrurilor. Pe undeva este de înțeles această imbecilizare a activului superior al partidelor de la putere, pentru că omul inteligent poate avea și conștiință, ceea ce nu ar duce, pentru marii moguli, la nimic bun.

Atâta vreme cât înalții demnitari își flutură, precum neterminatul de la Vaslui, legitimațiile de deputat prin shaormerii, țara aceasta nu se va face bine. Oare, dacă, printr-o minune, Ceaușescu ar candida din nou, oare câți l-ar alege? Ei?!

## **Domnul Florian-Claudiu Neaga:**

„Alocarea bugetară pentru sănătate poate atinge media Uniunii Europene în viitoarele exerciții bugetare”

În cei 3 ani de mandat pe care i-am parcurs până în prezent, am susținut de fiecare dată faptul că avem nevoie de strategii integrate și intercorelate, care să pună în centrul dezbaterilor din cadrul sistemului sanitar în principal pacientul, precum și nevoile personalului sanitar, dar și necesitatea dezvoltării și modernizării tuturor unităților sanitare, fie că vorbim despre marile centre medicale, despre spitale județene sau orășenești, ambulatorii sau cabinete de medicină de familie.

Recent, în cadrul dezbaterilor care au loc la nivelul actorilor implicați în dezvoltarea sistemului sanitar din țara noastră, alături de reprezentanți ai autorităților centrale și locale, reprezentanți ai pacienților, manageri de spitale, medici, farmaciști și reprezentanți ai asociațiilor industriei farmaceutice, s-a discutat pentru a se elabora o formulă prin care domeniul sănătății să beneficieze de o alocare bugetară viitoare de aproximativ 9% din PIB.

Din postura de medic specialist cu o experiență de peste 20 de ani, cunoscând provocările zilnice chiar de la nivelul

unei secții de spital, de la patul bolnavului, din punctul de vedere atât al cadrelor medicale, cât și, mai ales, al pacienților pe care îi tratez, o astfel de alocare ce ar putea fi posibilă în viitor pentru activitățile din sănătate ar reprezenta nu doar o acțiune istorică, ci garanția faptului că medicii vor putea oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde.

Îndrăznesc să afirm faptul că o astfel de posibilitate ar conduce cu siguranță și la reducerea deficitului de personal medical, la reducerea migrației tinerilor medici care aleg să își finalizeze pregătirea în statele europene vestice și ulterior profesează în străinătate.

În prezent, alocarea bugetară pentru sănătate, la nivelul anului 2024, este de 4,5% din PIB, aproape egală cu nivelul din anul 2018, în condițiile în care media europeană a ajuns la 9%.

Din punctul de vedere al percepției publice, pentru români, domeniul sănătății este o prioritate, peste 95% dintre aceștia considerând serviciile medicale foarte importante. Raportat la nivelul considerabil al obiectivelor de investiții bugetate în ultimul an în domeniul sănătății, precum și la deschiderea Guvernului de a debloca peste 8.000 de posturi noi, în vederea angajării tinerilor, putem afirma că actualul Guvern răspunde pozitiv solicitărilor din sistem și acordă importanța cuvenită sistemului sanitar din România.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Am rugămintea la un distins secretar al Biroului permanent să mă însoțească.

Doamna Gianina Șerban, dacă...

Domnule Ganț, vă rog, până vine doamna Șerban, să mă însoțiți.

Bună dimineața, stimați colegi!

Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 107.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Și vă reamintesc programul zilei de astăzi: până la 11.00 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 11.30 – sesiunea de vot final; iar după – cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor. Întreb liderii de grup dacă există obiecții sau observații în legătură cu ordinea de zi.

Domnule Szabó Ödön, vă rog.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 43/11.IV.2024

Stimate domnule președinte,

Vă rog să aducem în față PL-x 370 _[Proiectul de lege pentru modificarea art. 45[1] alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003]_ de pe ordinea de zi, pe poziția 16.

Am consensul liderilor. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Deci... există consens? Poziția 370 sau PL-x 370?

**Domnul Szabó Ödön**

**:**

PL-x 370.

**Domnul Gabriel Andronache**

**:**

N-avem poziția 370 pe ordinea de zi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Păi...

PL-x 370/2023 va figura pe poziția 16, având consens al liderilor de grup.

Bine ați venit, doamnă secretar!

Nu mai sunt observații în legătură cu ordinea de zi și intrăm în dezbatere.

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 70/2024.

Suntem în procedură de urgență. Inițiatorul, Guvernul României, dacă...?

Trecem mai departe.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă rog, raportul, iar la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere, vă rog.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023, în vederea prelungirii măsurii cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a

prețurilor la unele produse agricole și alimentare până la data de 31 martie 2024.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu un amendament admis, redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Timp de dezbatere – 3 minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru 3 minute – timpi de dezbatere.

Cu 98 de voturi pentru, două contra, 3 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Intervenții?

Domnule Năsui, Grupul USR, vă rog.

## **Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Această ordonanță trebuia numită de fapt „Ordonanța pentru a goni producătorii români din magazine”.

Practic, pentru a combate inflația, ați intervenit zicând: „vom plafona marjele”; de parcă marjele fac prețurile să fie mari. Cererea și oferta sunt singurul determinant asupra prețului; marja este ce rezultă; poate să fie pozitivă, poate să fie negativă.

Ce se va întâmpla și ce se întâmplă deja cu această lege când e pusă în practică?

În primul rând că magazinele își mută marjele pe alte produse și coșul de consum tot crește, oamenii tot plătesc din ce în ce mai mult.

Și, în al doilea rând, magazinele, ca să-și conserve marja, vor face propriile lor mărci, mărcile de distribuitor. Le-ați văzut, e plin în magazine, de la hârtie igienică la brânză, toate au o variantă a distributorului, tocmai ca distributorul să aibă acea marjă plafonată, așa cum zice legea, dar, în sine, practic, să cumpere produsul la un preț mai mare și să-și păstreze marja în interiorul grupului.

Analfabetismul economic naște monștri. Și ce e cel mai grav este că nici consumatorul nu iese mai câștigat. Consumatorul pierde, pentru că are o gamă sortimentală mai mică, deci poate să aleagă din mai puține produse. Producătorul român, pe care ziceți că vreți să-l ajutați, este mai oropsit, pierde din nou, pentru că nu are cum să-și vândă produsele, că ați dat magazinelor un stimulent să nu mai cumpere de la producători români. Și, în final, cine câștigă? Doar niște politicieni care încă sunt nostalgici ai lui Ceaușescu și care zic că, vai, ce bine că au plafonat ei marjele.

Dacă vreți să scadă prețurile, trebuie să reduceți deficitul, trebuie să tăiați cheltuielile. Acolo este sursa problemei. Nu ai cum să tipărești și să pompezi mai mulți bani în economie pe bunuri și servicii din ce în ce mai puține și să te aștepți să nu crească prețurile. E imposibil.

Dar este o alegere politică să faceți această inflație, pentru că, prin inflație, de fapt, taxați românii. În fiecare zi, fiecare leu valorează din ce în ce mai puțin, din cauza acestor politici. Soluția nu este plafonarea marjelor sau a prețurilor. Soluția este să reduceți cheltuielile.

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați, domnul Prunean AlinCostel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Praf în ochi! S-a spus și ieri acest lucru. Această ordonanță este praf în ochi aruncat cetățenilor în an electoral.

Și de ce spun asta? Simplu. Dacă ne uităm pe statistici, vom vedea că am avut cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Și mai vedem că la produsele protejate de dumneavoastră, produsele la care limitați adaosul comercial, avem creșteri de 9% pentru cartofi, 9% la fructe, 9% la carnea de porc.

Acesta este efectul ordonanței pe care o propuneți.

Deci nici vorbă de a proteja persoanele vulnerabile și de a menține un preț decent pentru produsele de bază.

Între timp ați ajuns să-l elogiați pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, în speranța că poate mai luați niște voturi de la cei care sunt... au în amintire vechiul regim, într-un sens pozitiv.

E trist că tot mai mulți cetățeni se gândesc pozitiv la vremurile trecute, dar ăsta este rezultatul politicilor pe care le faceți de 34 de ani.

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Această limitare formală a adaosului comercial nu mai păcălește pe nimeni. Românii nu sunt proști. Românii știu că dumneavoastră, cei de la PSD și de la PNL, ați dublat prețurile la mâncare, le-ați dublat la haine, la medicamente, la motorină, iar la energie chiar le-ați triplat.

Ce adaosuri să limitezi să nu se tripleze prețurile? Și unde? Tot în magazinele care sunt toate străine?

Nu mai producem nimic, ați închis toate fabricile, trăim pe datorie și am ajuns la mila altora.

PSD și PNL sunt groparii economiei românești și ai românilor.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că suntem la dezbateri în procedură de urgență. De la USR a vorbit, iar de la deputații neafiliați a vorbit un coleg.

Așadar, intrăm în dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

De la art. 1 la 10 dacă există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

La anexă? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale, precum și pentru completarea Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România; PL-x 8/2024; procedură de urgență.

Inițiatorul, Guvernul, vă rog.

**Domnul Florin-Sergiu Dobrescu** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor,

Domnilor,

Bună dimineața!

Numele meu este Florin Dobrescu; sunt secretar de stat la Ministerul Muncii.

Vă informez că a fost depus un efort considerabil din partea Ministerului Muncii, Ministerului Familiei, a altor ministere, a partenerilor sociali, a ONG-urilor pentru a construi acest pachet legislativ, care ca scop principal creșterea gradului de responsabilitate față de persoanele beneficiare de servicii sociale din partea tuturor părților implicate în sistemul de asistență socială, respectiv furnizori de servicii sociale, instituții publice care efectuează controale și societatea civilă.

Prin acest proiect de lege se dorește o modernizare a sistemului de asistență socială și a modului de finanțare a serviciului social, pe principiul „finanțarea urmează beneficiarul”. Astfel spus, beneficiarul își poate alege singur furnizorul de servicii sociale care să-i asigure o condiție cât mai bună în centrele rezidențiale.

O altă modificare esențială în acest proiect de lege: cu privire la licența provizorie, se reduce durata valabilității de la 12 luni la 3 luni, respectiv la 6 luni, pentru centrele rezidențiale fără cazare.

O să fie instituită obligativitatea controalelor în teren la furnizori înainte de a fi licențiați sau acreditați.

De asemenea, tot ce înseamnă control va fi inopinat, astfel încât inclusiv verificările dinainte de licențiere și acreditare, la fel, să fie făcute ca un control inopinat.

Obligația de asigurare a transparenței activității din partea furnizorilor de servicii sociale.

Un exemplu pot da aici – că se înregistrează contractele de servicii sociale încheiate cu beneficiarii într-un registru unic al beneficiarilor de servicii sociale. Acest registru este creat la nivel național; face parte din sistemul informatic al asistenței sociale.

De asemenea, am prevăzut în acest proiect de lege și obligativitatea UAT-urilor de a angaja asistenți sociali la un număr de 300 de beneficiari și 3.000 de locuitori. În cazul în care acest lucru nu este posibil...

Mulțumim.

...se pot angaja tehnicieni de asistență socială. Aceștia își vor desfășura activitățile sub coordonarea unui asistent social.

Mulțumim.

Nu în ultimul rând, vreau să vă informez că astăzi, 19 martie, este Ziua mondială a asistentului social.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cu respect!

Mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială, domnule Solomon, vă rog, iar la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asistenței sociale care vizează, în principal, creșterea gradului de profesionalizare a sistemului de asistență socială, îmbunătățirea progresivă a calității serviciilor sociale licențiate și, implicit, a condițiilor de trai al beneficiarilor de servicii sociale, precum și reglementarea finanțării asistenței sociale pe baza principiului „finanțarea este în interesul beneficiarului”.

Totodată, proiectul prevede crearea cadrului legal pentru asigurarea unor condiții decente de viață în toate centrele în care sunt primite persoane vulnerabile, indiferent dacă este vorba despre vârstnici, copii sau persoane cu dizabilități, precum și îmbunătățirea cadrului legislativ care reglementează sistemul de asistență socială în România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în 5 februarie 2024.

Face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise și respinse, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Timp de dezbatere – 5 minute.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Dacă am înțeles bine, timp de dezbateri – 5 minute. Vot, vă rog.

100 de voturi pentru, 26 contra, 3 abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

Intervenții la dezbateri generale? Nu...

Doamna Csép Éva-Andrea.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vorbim de o lege care are implicații în viața fiecăruia dintre noi, în viața fiecăreia dintre familiile noastre. Pentru că toți cei care suntem aici, în sală, acum, dacă ne gândim un pic la familie, la familia extinsă, o să ne dăm seama că avem cel puțin o persoană care are nevoie de serviciu social. Acel serviciu social care nu se vede în viața de zi cu zi, dar se simte în calitatea vieții acestor persoane aflate la nevoie – a persoanelor adulte, a persoanelor cu dizabilități, a copiilor, a copiilor din comunitățile vulnerabile, a femeilor care sunt victime ale violenței domestice.

Și acum vorbim despre o nouă lege, care regândește sistemul de servicii sociale și finanțarea acestui sistem.

În modificările votate în Comisia pentru muncă..., mulțumesc colegilor pentru deschidere, pentru că am reușit să specificăm câteva reglementări referitoare la situația în care avem numărul de angajați și acești angajați încă nu prestează servicii.

Pe de altă parte, autorizațiile pe baza cărora vor să funcționeze aceste centre...

Dar totuși trebuie să aduc în atenția dumneavoastră acele costuri standard, care nu sunt... și nu acoperă realitatea vieții de zi. Acele costuri standard care nu s-au modificat. Și nu s-au luat în considerare ridicarea salariului minim pe economie, valoarea prețurilor – care au crescut deja, de la alimente până la electricitate și restul – care trebuie să acopere aceste servicii, ca să avem calitate, și nu numai cantitate.

Așa că, în continuare, sper că vom putea lucra ca să îmbunătățim cadrul legislativ, privind, în primul rând, nu cantitatea, ci mai degrabă calitatea acestor servicii pentru aceste persoane care sunt la nevoie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Oana Țoiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sunt câteva lucruri bune în legea asta, ca principii. De exemplu, principiul că finanțarea urmează beneficiarul și creșterea nivelului criteriilor.

E foarte important să celebrăm astăzi, într-adevăr, munca asistenților sociali care își fac treaba, munca organizaților nonguvernamentale care au grijă de beneficiari și au fost pe nedrept puse în aceeași găleată cu alte organizații care au comis nenumărate abuzuri, dar este important și să ne aducem aminte despre ce discutăm astăzi. Discutăm despre o lege care ar trebui să asigure reforma asistenței sociale. O lege care a fost făcută, la început, teoretic, în sistem de urgență, împreună cu organizațiile nonguvernamentale care au contribuit în lunile de după scandalul „azilelor groazei”.

Din păcate, această lege, așa cum este acum, nu rezolvă nimic din problemele care au fost create din cârdășiile de la nivelul județelor.

Vă reamintesc că după ce cei 98 de bătrâni au fost descoperiți maltratați în „azilele groazei”, la vremea respectivă, directorul DGASPC Ilfov, care avea atribuții în verificarea calității acelor servicii sociale, era exact aceeași persoană cercetată de DIICOT și DNA că dăduse informații fostului primar PNL din Ștefăneștii de Jos, care violase o fetiță de 13 ani, într-un dosar de trafic de persoane, fapte comise de două sau mai multe persoane în același timp, prin informații obținute de la psihologul care participase la audierea fetiței. Și vă reamintesc că, la vremea respectivă, președintele Consiliului Județean Ilfov a decis să-l păstreze în funcție, pentru că nu i s-a părut asta o problemă.

Vă reamintesc că Inspecția Socială a fost cercetată pentru că fusese anunțată vizita către domnul Godei, care la vremea respectivă era angajatul senatoarei Gabriela Firea.

În acest moment, Comisia pentru muncă a refuzat existența unor controale între județe, care ar fi spart aceste monopoluri de la nivelul județelor...

Vă rog să concluzionați.

...această activitate atractivă.

Nu aveți nicio viziune! Ați încropit niște discuții și ați adunat niște oameni la masă, de frică...

Mulțumesc.

...să luați niște decizii. Veniți cu un proiect de lege care nu...

Vă rog să finalizați.

Mulțumesc.

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu:**

...cum a fost în Ilfov, care au permis și au tolerat abuzarea bătrânilor.

Doamna Alexandru Victoria-Violeta.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un lucru important care mă ține în politică este că sper – și așa va fi – că într-o zi facem lucrurile serios în această țară.

Trei sferturi din aceste reglementări cuprinse în această lege se pot face și astăzi, prin decizii administrative asumate de Ministerul Muncii.

Nu este nevoie de o lege. Hai să ne mai și asumăm administrativ, că de-aia suntem miniștri, să rezolvăm lucrurile fără să mai treacă nu știu câte luni prin Parlament niște chestiuni care se pot rezolva managerial!

Doi la mână – s-au organizat consultări, știu. Important este, când se fac aceste consultări, ca ministerul și ministrul să imprime o viziune.

Oamenii vin la minister că e interesant, dar, când văd că nu există viziune, se pliază pe ce li se pune pe masă.

Nu are legătură cu legea, ci cu voința de a face treabă și cu o determinare de a face această activitate realmente controlabilă și transparentă.

Vă reamintesc că am semnat protocolul cu Centrul de Resurse Juridice și am fost linșată mediatic.

Și rămân în continuare la părerea că entitățile independente, și nu acest caraghioslâc de „inopinat” – vine după ce îi dă un telefon și îi zice: „vezi că mâine mă fac că e inopinat și vin până la tine în control” –, nu această procedură, care va fi un fake în practică, vor rezolva lucrurile.

Trei la mână – se vorbește despre voluntariat. Nu aveți o viziune. A lucra cu voluntari în sistemul de asistență socială este, într-adevăr, un principiu-cheie, care modernizează sistemele în toată Europa civilizată. Dar în ce fel? Pentru acești voluntari, ca ei să fie încurajați să intre în centrele de îngrijire, trebuie venit cu măsuri fiscale temeinice, care să facă...

...va schimba fundamental lucrurile și ne vom lovi în curând de o nouă criză, pentru că nu vreți să faceți treabă. La mine această lege se numește...

Mulțumesc, doamnă...

...lene și acoperit niște probleme...

...deputat.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...pe care nu vreți să le rezolvați. Mulțumesc.

Domnul Solomon Adrian, Grupul PSD. Sau în calitate de președinte al Comisiei pentru...? Și, și. În regulă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi avea o intervenție la dezbateri generale și apoi o notă, pentru că s-a strecurat în raport o mică greșeală.

Da, e bine că fiecare face și politică de la tribuna Parlamentului, nu putem vorbi doar tehnic sau profesionist. Fiecare reprezintă anumite grupuri de interese politice și trebuie să-și facă simțită prezența și aici.

N-are rost însă să exagerăm cu personalizarea unor fapte, pentru că legea nu-și propune să rezolve chestiuni punctuale, ci să dea rezolvări pentru tot sistemul de asistență socială.

E clar, era nevoie de o modificare amplă a sistemului, prin legislație, pentru că ceea ce s-a întâmplat prin dezvăluirile din vară nu s-a întâmplat din cauza lipsei reglementării și normei legale, ci din cauza încălcării acelor norme existente.

Prin urmare, instituțiile de control aveau nevoie de noi instrumente prin care să poată interveni și în cazurile în care, deși legea are anumite prevederi, niște cetățeni, indivizi, antreprenori încalcă cu bună știință aceste reglementări, transformând ceea ce ar trebui să fie un act altruist, de ajutorare a semenilor, într-o afacere profitabilă, de multe ori încălcându-li-se drepturile beneficiarilor.

De aceea, modificările cuprind o serie de înăspriri ale..., știu eu, pedepselor, ale sancțiunilor, o întărire a cadrului de control al instituțiilor statului în astfel de situații.

Mai mult, se modifică, zic eu...

Mulțumesc.

...substanțial, și posibilitatea finanțării de către...

Mulțumesc...

La art. XIII, numărul din tabel 199, după „anul 2025”, se adaugă sintagma: „prin excepție de la prevederile art. XII alin. (1)”.

Astfel, art. XIII va fi scris astfel: „Prevederile art. 134 alin. (2), (4), (8) și (9) din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege se aplică din anul 2025, prin excepție de la prevederile art. XII alin. (1), numai în unități sau subdiviziuni administrativ-teritoriale-pilot, stabilite prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului familiei, tineretului și egalității de șanse, după consultarea structurilor asociative ale unităților administrativ-teritoriale.” Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Pușcașu Lucian-Florin, Grupul AUR.

...minister, de către...

...domnule Solomon.

...bugetul de stat către autoritățile locale, astfel încât să generalizăm în fiecare UAT prezența unui angajat asistent social...

Mulțumesc.

...care să poată...

Vă rog să faceți și corelarea.

...percepe realitatea de la firul ierbii, și nu neapărat ulterior, în urma sesizărilor făcute de ONG-uri.

Aș fi avut o replică și la ceea ce a spus doamna ministru Alexandru...

Nu, să nu aveți, vă rog!

...dar o să mă duc să-i spun direct.

Nota pe care trebuie să o citesc, cu privire la greșeala introdusă în raport.

La articolul XII alin. (1), nr. crt. 198 de la amendamente admise, sintagma „intră în vigoare” se înlocuiește cu sintagma „se aplică de”.

Având în vedere aplicarea etapizată a noului mecanism privind finanțarea serviciilor sociale, este necesară această corectură.

Astfel, textul alin. (1) va avea următorul cuprins:

Art. XII alin. (1): „Prevederile art. 134 alin. (8) și (9) din Legea nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele aduse prin prezenta lege, se aplică de la data de 1 ianuarie 2026.”

## **Domnul Lucian-Florin Pușcașu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi luat cuvântul dacă nu sesizam că există tendința celor care încearcă să legifereze în acest fel de a minimiza sau de a duce în derizoriu toate criticile care sunt aduse.

Precum s-a spus, există lege, ea a fost încălcată și acum se încearcă să se supralegifereze modalitățile de control.

Nu. Ar trebui în primul rând să se aplice legea, prin aplicarea de măsuri împotriva celor care au încălcat-o, nu prin supralegiferări care, în același spirit cu felul în care aplicați legea, nu vor face decât să protejeze și mai mult pe cei care, politic fiind numiți, greșesc, dar trebuie protejați de partid.

Asta încercați să faceți și asta a avut de spus și predecesorul meu la acest microfon, în discursul dumnealui. Nu este vorba de explicații, este vorba de scuze pe care le aduceți aici, în sensul în care vă țineți discursurile.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. De la art. 1 la 50? Nu.

Adoptate.

Doamna Țoiu...

Nu înțeleg ce doriți, pentru că ați vorbit la...

## **Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

Am amendament.

La amendamente? De la 1 la 50? Vă rog.

Vă mulțumesc.

Acest amendament vizează responsabilitatea față de beneficiari...

Care, doamnă Țoiu?

...în momentul în care un furnizor are licența suspendată sau retrasă.

În corpul legii, această responsabilitate, prin implementarea planului de urgență, rămâne la nivelul furnizorului, iar noi considerăm că statul trebuie să fie cel care e responsabil de transferul beneficiarilor într-un loc în care aceștia să fie în siguranță, și nu furnizorul, căruia i-a fost retrasă licența.

La art. 12 alin. (4) se reformulează după cum urmează:

„(4) Planul de urgență... este avizat și asumat prin semnătură de serviciul public de asistență socială pe a cărui rază administrativ-teritorială urmează să funcționeze serviciul social, precum și de serviciul/serviciile publice de asistență socială de pe a cărui/căror rază administrativ-teritorială provin persoanele beneficiare, în funcție de criteriile de admitere aprobate de furnizorul de servicii sociale potrivit standardului minim de calitate...”

Eu am amendament, de la 1 la 50, la art. 12.

Bun.

Vă rog să-mi indicați marginalul.

Este marginal 2, art. I, art. 12.

Nu dumneavoastră ați spus „de la 1 la 50 dacă sunt obiecții, dacă nu, se adoptă”?

Bun.

Dar eu vă rog să-mi spuneți ce supun la vot, un amendament admis?

Nu, este un amendament respins care face parte din articolele de la 1 la 50.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Țoiu...

Mulțumesc.

O să țin cont și o să

„...astfel ca în situația retragerii licenței de funcționare, planul de urgență să poată fi implementat într-un termen de maximum 30 de zile de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, cu sprijinul serviciilor publice de asistență socială care le-au avizat și al furnizorului de servicii sociale.”

Mulțumesc.

Doamna Țoiu...

Da?

..eram la articole...

Și acesta ce este?

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

...nu la amendamente respinse.

Nu.

Eu eram de la 1 la 50, pe articole. Urma să ajung la amendamente respinse.

Dumneavoastră ce ați susținut?

Dar dumneavoastră ați spus mai devreme „1-50, dacă nu sunt obiecții, se votează”.

Și...?

Bine.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă mulțumesc mult. Deci..., de la 1 la 50, obiecții, comentarii? Nu.

De la 51 la 100? Nu. De la 101 la 150? Nu. De la 151 la 208? Nu.

Bun.

Înțeleg că doamna Țoiu a avut de susținut un amendament respins care se află la marginal 2.

Este corect, doamnă Țoiu?

**Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bun.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele. Anexa „Amendamente respinse”, marginal 2. Vot, vă rog.

Cu 60 de voturi pentru, unu contra, 95 de abțineri, amendamentul rămâne respins.

Mai doriți, doamnă Țoiu?

**Doamna Oana-Silvia Țoiu**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă rog. Vă rog.

## **Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu**

**:**

Tot la respinse.

Suntem la amendamente respinse. Tocmai am votat marginal 2.

Mai departe.

Vă mulțumesc. Marginal 4, art. I, art. 26.

La art. 26[1] alin. (1) se introduc trei litere noi, cu următorul cuprins:

„r) să ofere acces beneficiarilor la servicii de telefonie mobilă sau fixă în incinta centrului cu cazare;

s) de a permite accesul medicului de familie al beneficiarului în cadrul centrului cu cazare;

ș) să asigure însoțirea beneficiarilor de către personalul centrelor cu cazare pentru efectuarea anuală a unui set de analize medicale.”

Considerăm că este de minimum bun-simț dreptul la telefon și la asistență medicală, alta decât a medicului angajat în centrele rezidențiale, pentru a preveni ceea ce a fost descoperit în unele cazuri de control, și anume dosare medicale false care vorbeau de bunăstarea pacienților care, de altfel, avuseseră rele tratamente aplicate în cadrul serviciilor sociale.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Marginal 4, anexa cu amendamentele respinse. Vot, vă rog.

Cu 60 de voturi pentru, două contra, 95 de abțineri, amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege...

Eu nu-mi permit să dau din umeri. Să știți că a fost

- 5 minute timp de dezbateri; ați susținut deja două. Ultimul amendament, vă rog.

V-a mai rămas un minut.

Vă rog să indicați marginalul.

Sigur.

Mulțumesc frumos.

Cred că e o diferență între timpul de dezbateri generale și pe amendamente, dar o să prezint marginal 7, art. II, art. 6 alin. (7).

Și, aici, amendamentul prevede, așa cum sunt și alte organe de control care au aceste responsabilități, să existe verificări între județe, astfel încât echipa inspectorilor sociali să nu fie întotdeauna din același județ de unde sunt furnizorii. Pentru că, repet, DNA-ul și DIICOT-ul au descoperit inspectori sociali care au anunțat în prealabil furnizorii de vizite inopinate și apoi au omis să sesizeze erorile de la fața locului în „azilele groazei”.

„(7) Inspectorul social de la nivel teritorial efectuează misiuni de inspecție interjudețene și pe întreg teritoriul țării, în echipe interjudețene de control, compuse din cel puțin 3 inspectori sociali.”

Și mai am un amendament, ulterior...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc mult, doamnă Țoiu.

Ca să puteți să votați amendamentul, o să vă invit cu mare drag în bancă.

Mulțumesc. Mulțumesc... mult. Marginal 7, amendamente respinse.

Nu puteți vota de acolo, doamnă.

Vot, vă rog.

Cu 58 de voturi pentru, unu contra, 103 abțineri, un coleg care nu votează, amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania; PL-x 173/2024.

Și îi dau cuvântul domnului deputat Ganț, unul dintre inițiatori.

În același timp, dați-mi voie să remarc prezența la balcon a domnului Christian Plate, adjunct al ambasadorului Republicii Federale Germania în România.

Bine ați venit!

Vă rog, domnule Ganț.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Împreună cu domnul deputat Silviu Vexler, vă propunem instituirea zilei de 21 aprilie ca fiind Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania.

În această zi, în 1992, a fost semnat la București Tratatul dintre cele două țări privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa. Semnatari – cei doi miniștri de externe ai momentului respectiv, Adrian Năstase și HansDietrich Genscher, semnează acest tratat absolut vizionar, un tratat care pentru România reprezenta un pas extrem de important, fiind un tratat bilateral cu un stat membru al Uniunii Europene, în contextul în care nu eram la acea oră nici măcar membri ai Consiliului Europei.

Un gest politic extrem de important, care și-a dovedit valabilitatea în timp, dat fiind faptul că astăzi România și Republica Federală Germania nu numai că au relații politice excepționale, dovedite de vizita președintelui federal FrankWalter Steinmeier și a cancelarului federal Olaf Scholz, recent, în România sau vizita prim-ministrului Marcel Ciolacu la Berlin...

Pot să vă spun cu convingere, asistând la aceste întâlniri, că relațiile sunt mai bune ca niciodată.

N-am să reiau argumentația din expunerea de motive. Totuși, trebuie să spun că Germania este, după originea capitalului investit, de departe cel mai important investitor în România, generator de peste 250.000 de locuri de muncă în țara noastră, și este, tot de departe, principalul partener comercial al României, volumul schimburilor comerciale depășind anul trecut 40 de miliarde de euro.

Este un demers al nostru susținut de realitate, nu este o ficțiune. Nu este nici o premieră; am mai aprobat asemenea, știu și eu, momente importante, legate de Polonia, legate de Statele Unite ale Americii.

Avem convingerea că și Germania se încadrează în rândul acestor state cu care România are relații privilegiate.

Vreau să le mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare prezente la dezbaterile comisiei pentru unanimitatea care a fost acordată acestui proiect.

Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru politică externă, vă rog, raportul. Domnule Andi Cristea, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să dau citire raportului asupra Proiectului de lege pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania.

Și am plăcerea să salut, la rândul meu, prezența reprezentantului Ambasadei Germaniei la București.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 11 martie 2024.

La întocmirea prezentului raport, membrii Comisiei pentru politică externă au examinat proiectul de lege, expunerea de motive, avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ, transmis cu nr. 165/19.02.2024, avizul nefavorabil al Consiliului Economic și Social și punctul de vedere al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania. Cu prilejul zilei prieteniei dintre cele două state pot fi organizate activități diplomatice, politice, culturale, sociale și artistice și pot fi difuzate, prin mijloace de informare în masă, materiale care vizează istoria și promovarea relațiilor bilaterale.

În conformitate cu dispozițiile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru politică externă a examinat proiectul de lege în ședința din 19 martie 2024, la care deputații au fost prezenți conform listei de prezență.

La dezbaterile din cadrul comisiei a participat, în calitate de invitat, doamna secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Janina Sitaru.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare asupra Proiectului de lege pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania, cu amendamentele admise cuprinse în anexa nr. 1.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

## Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare. Domnule Albișteanu, Grupul AUR, vă rog.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Grupul AUR susține acest proiect de lege. Am votat și în comisie.

Relațiile dintre România și Republica Federală Germania sunt cu adevărat deosebite.

Și aș aminti aici un moment din istorie.

În anul 1967, în luna ianuarie, România a fost primul stat din blocul socialist, după Uniunea Sovietică, care a recunoscut Republica Federală Germania și a stabilit relații diplomatice cu Republica Federală Germania. În august 1967, prin vizita vicecancelarului german Willy Brandt – era și ministru de externe – în România, în întâlnirea cu Corneliu Mănescu, a fost prima dată când Republica Federală Germania a recunoscut existența celui de-al doilea stat german de atunci, și anume Republica Democrată Germania. România a avut relații bune cu ambele state germane. Susținem acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Alfred Simonis, vă rog.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Stimate colege, Stimați colegi,

Stimate domnule adjunct al ambasadorului Republicii Federale Germania,

Salutăm inițiativa de instituire a zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania și votarea astăzi, în plenul Camerei, a acestui proiect de lege.

Data de 21 aprilie are o semnificație deosebită pentru relațiile româno-germane, având în vedere faptul că în anul 1992, la această dată, România și Republica Federală Germania au încheiat Tratatul privind cooperarea prietenească și parteneriatul în Europa, tratat care a stat la baza dezvoltării extraordinare a relațiilor dintre cele două țări, care astăzi au un caracter privilegiat, cu valențe strategice.

Cu siguranță, prin activitățile și evenimentele care vor fi dedicate, această inițiativă va veni în susținerea dinamicii ascendente a relațiilor româno-germane, pe care le susținem cu întreaga deschidere și la nivel parlamentar.

Vreau să felicit inițiatorii acestei inițiative și ai următoarei sau uneia dintre cele care urmează pe ordinea de zi, domnul deputat Ovidiu Ganț și domnul deputat Silviu Vexler.

Și vreau să ne propunem ca în fiecare an, de acum înainte, să sărbătorim această prietenie dintre cele două state sau dintre cele trei state – România-Germania, România-Israel –, pentru că urmează și proiectul cu Israel, și să sărbătorim în plenul Camerei Deputaților, în plenul Parlamentului, de fiecare dată, această prietenie dintre statele noastre.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?

A, domnul Andronache!

Dar, vă rog, pe...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am ținut să iau cuvântul în numele Grupului parlamentar al PNL și să transmit faptul că susținem această propunere legislativă; o considerăm binevenită.

Și, la rândul nostru, felicităm inițiatorii. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 4 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Pe procedură, domnule Ödön, vă rog.

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să prelungim programul până la..., ca să terminăm punctul 16 de pe ordinea de zi. Tocmai am adus PL-x-ul 370/2023 _[Proiectul de lege pentru modificarea art. 45[1] alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003]_ în față, pentru a-l discuta.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pregătiți cartelele.

Prelungirea programului de lucru până la dezbaterea punctului 16 de pe ordinea de zi.

Vot, vă rog.

Cu 161 de voturi pentru, 3 contra, 3 abțineri, un coleg care nu votează, adoptată.

14. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel; PL-x 147/2024.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul?

Domnule Vexler, vă rog.

Domnule deputat Vexler, aveți cuvântul.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Relația României cu Statul Israel are o importanță unică, atât istoric, cât și din punct de vedere simbolic. România și poporul român sunt parte cu adevărat integrantă din ADN-ul Statului Israel. Îndelungata colaborare dintre țările noastre, dintre România și Statul Israel, cel mai apropiat aliat al nostru în Orientul Mijlociu și un partener de încredere la nivel global, se bucură de un succes constant, fiind bazată pe încredere, respect și durabilitate.

Statul Israel a sprijinit în permanență țara noastră și poporul român, aducând contribuții majore, care s-au concretizat în numeroase domenii de interes național.

România este, de asemenea, singurul stat european cu care Israelul are relații diplomatice neîntrerupte. De-a lungul anilor, colaborarea dintre țările noastre a transformat cele două societăți și a îmbunătățit viața tuturor cetățenilor. Acest proces continuă în fiecare clipă.

În prezent, între noi există o cu totul altă legătură, o prietenie adevărată, testată și validată din nou și din nou, nu doar în momente aniversare, nu doar atunci când totul este bine, ci, mai ales, așa cum s-a văzut, în momente grele.

Cooperarea foarte bună dintre România și Statul Israel în plan internațional, în ceea ce privește prioritățile politicii externe ale României și mai ales în cazul dosarelor sensibile pentru interesele naționale, a avut rezultate remarcabile.

Cel mai recent a putut fi observată și apreciată susținerea acordată României pentru aderarea la spațiul Schengen și pentru susținerea candidaturii noastre la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică.

Relația specială dintre România și Israel trece dincolo de rațiunile de stat, fiind o relație bazată pe tradiție și pe un profund sentiment de prietenie.

În același fel pot spune, fără rezerve, că și cultura și istoria comunităților evreiești reprezintă un reper important și o parte integrantă din această realitate.

Adoptarea prezentei propuneri legislative va institui un cadru excelent pentru a dezvolta relațiile de prietenie cu Statul Israel, va reafirma caracterul special și dinamic al parteneriatului nostru și va pune în evidență valorile comune pe care cele două state le împărtășesc.

Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel va reprezenta atât un simbol pentru continuarea relațiilor noastre, cât și un îndemn pentru a dezvolta noi dimensiuni ale cooperării viitoare, fiind în același timp și un gest emblematic, care va consolida prestigiul țării noastre în plan internațional.

Vreau, în încheiere, să-mi exprim recunoștința față de toate grupurile parlamentare pentru susținerea acordată acestui proiect și să salut în mod special prezența alături de noi a Excelenței Sale domnul Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel în România, unul dintre cei mai dedicați diplomați care au fost acreditați de-a lungul timpului în țara noastră, și să profit de ocazie pentru a-i mulțumi, alături de dumneavoastră, pentru tot ceea ce a făcut și continuă să facă pentru România, și nu doar pentru Statul Israel.

Domnule ambasador, vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Bine ați revenit, Excelența Voastră domnule ambasador, în Parlamentul României!

Comisia pentru politică externă, vă rog, prezentarea raportului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Salut, la rândul meu, prezența domnului ambasador al Statului Israel în plenul Camerei Deputaților.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel, transmis cu adresa PL-x 147 din 18 martie 2024.

Camera decizională este Camera Deputaților, așadar. Iar Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 11 martie 2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel.

La lucrările Comisiei pentru politică externă din data de 19 martie 2024 a participat, în calitate de invitat, doamna secretar de stat Janina Sitaru, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului un raport de adoptare asupra Proiectului de lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții.

Și începem cu domnul Albișteanu Mihail, Grupul AUR. Vă rog.

Excelența Voastră domnule ambasador al Statului Israel, Stimați colegi,

Grupul AUR susține acest proiect de lege. Am votat și în comisie.

România și Statul Israel au relații privilegiate și foarte vechi, care datează din 11 iunie 1948, când au fost stabilite relații diplomatice depline.

De asemenea, România a fost singurul stat din blocul estic care în anul 1967 nu a rupt legăturile cu Statul Israel în momentul Războiului de 6 zile, ba mai mult, 2 ani mai târziu, în 1969, a ridicat aceste relații la nivel de ambasadă.

Aș aminti și momentul recent, în 7 octombrie 2023, când România și-a exprimat sprijinul deplin față de Statul Israel, în momentul acelui atac al grupării teroriste Hamas asupra cetățenilor israelieni nevinovați.

Mulțumesc.

Domnul Roman Florin-Claudiu, Grupul PNL.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Excelența Voastră domnule ambasador, Doamnelor și domnilor colegi,

România și Partidul Național Liberal și forțele democratice vor fi întotdeauna alături de dorința de libertate, dorința de a trăi pașnic, de dorința de a ne opune răului.

România este cel mai fidel și cel mai bun prieten al Statului Israel, mai ales atunci când Israelul este la greu. Pentru că la bine sunt mulți prieteni. Prietenii adevărați se văd atunci când este un moment greu.

Vă rugăm să transmiteți poporului evreu că nu există un aliat mai fidel la ora actuală decât România. Vom fi tot timpul alături de dumneavoastră. Vom fi tot timpul împotriva terorismului.

Felicităm pe domnul deputat Vexler pentru inițierea acestui proiect de lege care de astăzi devine literă de lege.

Și închei prin a mulțumi Statului Israel pentru modul în care protejează cetățenii români, cetățenii români cu dublă cetățenie.

Suntem alături de dumneavoastră și vom fi mereu. Mulțumesc.

Domnule Csoma Botond, Grupul UDMR, vă rog.

Excelența Voastră domnule ambasador, Doamnelor și domnilor,

Uniunea Democrată Maghiară din România sprijină acest proiect și salutăm această inițiativă ca ziua de 14 mai să devină Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel.

Recunoaștem și noi dreptul Statului Israel de a se apăra.

Am avut ocazia de a face parte din delegația României care a vizitat Statul Israel după atacurile oribile ale Hamas și am văzut cu ochii mei și eu ce s-a întâmplat în acea țară atunci.

Și doresc, de asemenea, să transmit poporului evreu, domnule ambasador, că comunitatea maghiară din România are sentimente de prietenie față de statul evreu și față de poporul evreu. În foarte multe ipostaze filosemite au fost menționate aceste sentimente de prietenie.

Vom vota, desigur, acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, din partea deputaților aparținând minorităților naționale.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Excelențele Voastre,

Sigur, ar însemna să repet tot ce s-a spus aici și n-am să fac asta. Pentru că s-a spus cam tot ce se putea spune pozitiv în ceea ce privește relațiile României cu cele două state. Vorbesc și la acest proiect de lege și la cel de dinainte, mai ales că ele au fost făcute de doi colegi de-ai mei cu care grupul nostru se mândrește și care sunt foarte buni prieteni unul cu celălalt și lucrează mult unul cu celălalt.

Eu aș dori să vorbesc despre puterea simbolului, pentru că ceea ce au realizat colegii mei, aici, își are, după părerea mea, cea mai mare importanță.

Simbolurile nu sunt doar lucruri la care să privim cu admirație, sunt lucruri care modelează viața de zi cu zi și, în momentul în care ai simboluri puternice, ele te călăuzesc.

Cele două legi ne spun ceva despre apartenența noastră la un anumit tip de civilizație, la un anumit tip de cultură, pe care o afirmăm, iată, și simbolic, și acum.

Și lucrul acesta este un lucru pe care cred că cei doi colegi ai mei și grupul parlamentar care i-a susținut în toate aceste demersuri îl face pentru România, în primul rând...

Vă rog să concluzionați.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

...pentru că această apartenență este o apartenență pe care noi o susținem cu toată tăria.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Adrian Wiener, Grupul USR.

Grupul USR susține această inițiativă; desigur, o vom vota.

Salut prezența domnului ambasador!

Relațiile dintre România și statul evreu, la nivel instituțional, au fost întotdeauna puternice, dar la nivel individual au fost particulare, au fost întotdeauna construite pe... Avem foarte mulți pelerini români care vizitează Israelul, români care lucrează în Israel. Există o relație specială a românilor, ca indivizi, cu statul evreu.

Cred că orice român cunoaște pe cineva care a fost în Israel, care a lucrat, are pe cineva în familie.

Îl avem pe Raoul Șorban.

Cu siguranță suntem și cu inima alături de acest proiect și cu inima alături de Statul Israel.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Chelaru Mircia, al doilea vorbitor din partea Grupului AUR.

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Spuneți că recunoașteți Holocaustul în România și votați cu inima curată, că altfel nu vă credem!

## **Domnul Mircia Chelaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Distinși colegi,

Am luat cuvântul fiind foarte atent atât la simbolistica pe care o invoca colegul nostru Pambuccian, cât mai ales la coincidențele de excepție care se produc și cam nimic nu este întâmplător în existența noastră.

Orice inițiativă, din partea oricui ar fi, prin care se promovează prietenia, pacea, buna înțelegere este un dar pentru umanitate și de aceea suntem întru totul de acord ca asemenea momente să se petreacă întruna. Am văzut, în schimb, având proprietatea termenilor și adâncimea semantică, folosind în titlul legii cuvintele „Statul Israel”.

Prieteniile dintre oameni și instituții sunt mai greu de rezolvat. Consider că în intenția legiuitorului, așa cum a spus domnul Vexler, este prietenia între națiuni, între popoare, între oamenii vii care „îmbracă”, care sunt substanța existențială a statelor.

ADN-ul românesc din interiorul acestor state vibrează din toate punctele de vedere – prietenie, înțelegere și foarte bună înțelegere.

Și mă surprinde, chiar în jocul sorții, cum, în aceeași zi, în Parlamentul României, se votează atât prietenia cu Israelul, cât și cu Germania Federală. Poate că e un semn prin care și între Germania Federală și Statul Israel să se stabilească o zi a prieteniei, a totalei concilieri în această lume.

Mi-aș dori, domnule președinte, și, poate, colegii noștri să preia această idee și să informeze atât Bundestagul, cât și Knessetul asupra prezenței acestei zile. Și n-ar fi deloc lipsit de interes ca aceeași zi a prieteniei pe care noi o votăm astăzi aici să fie celebrată și în parlamentele țărilor pe care noi astăzi le-am invocat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Miuțescu.

## **Domnul Gheorghe Adrian Miuțescu:**

## Domnule președinte,

## Domnule ambasador,

Mă bucur că am ocazia să spun că atât eu, cât și colegii mei din Partidul Forța Dreptei putem spune că suntem întru totul de acord și vom susține cele două proiecte de lege.

Astăzi, în zilele acestea, când se promovează ura, dușmănia, teroarea, cred că prietenia trebuie să reprezinte nu numai un simbol, ci și o dovadă că se poate și altfel, o dovadă că există oameni care se pot iubi, care pot colabora și care zic eu că vor demonstra, în perioada următoare, că aceasta este soluția: prietenia între popoare, prietenia între țările noastre.

De aceea, vom vota cu mare bucurie cele două proiecte și îi felicit pe cei doi colegi parlamentari, inițiatorii acestor proiecte.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Domnul Alfred Simonis.

Vă rog, domnule președinte.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Excelența Voastră domnule ambasador al Statului Israel, Marcăm astăzi, la nivel parlamentar, o nouă ilustrare a atașamentului profund față de relațiile speciale româno- israeliene, prin votul în Camera Deputaților al Proiectului de lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel.

Este bine cunoscut faptul că România și Statul Israel se bucură de relații puternice, neîntrerupte, de la stabilirea lor, în 1948.

Totodată, prețuim în mod deosebit marele potențial al legăturilor umane reprezentat de cetățenii israelieni originari din România și, respectiv, de comunitatea evreiască din România.

Delegația Parlamentului României, delegația Camerei Deputaților, care a fost în vizită, în luna noiembrie, în Israel, a fost una dintre primele delegații parlamentare care au vizitat Statul Israel după atacurile Hamas de anul trecut.

Acolo, împreună cu colegii mei deputați, am vizitat, imediat după atacurile teroriste, un kibuț. Am fost cuprinși de emoție și de revoltă imediat ce am intrat în zona de graniță cu Gaza. Ceea ce au făcut acei teroriști ai Hamas în Israel este de neînțeles.

Spuneam în discuția cu prietenul și colegul meu președintele Knessetului, domnul Amir Ohana, că ceea ce au făcut acele „animale” este de neconceput. Iar domnul Ohana mi-a spus că nu sunt animale, pentru că animalele nu fac așa ceva, și că ceea ce s-a întâmplat acolo este făcut de niște monștri. Și este adevărat: ceea ce au făcut acei monștri este de neînțeles, trebuie condamnat; trebuie urmăriți cei care au comis astfel de atrocități și trebuie pedepsiți.

În încheiere, pentru că vreau să închei într-o notă pozitivă, doresc să vă spun că ne dorim să construim pe mai departe o cooperare extinsă, spre beneficiu reciproc, și, cu siguranță, instituirea Zilei solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel va avea un aport determinant în avansarea acestui obiectiv și, cu siguranță, prin astfel de momente simbolice, împreună putem deveni cu toții mai buni.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Domnul Bulai.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne,

Stimați domni,

## Stimați ambasadori,

S-au spus multe de la acest microfon, multe adevărate. Felicit inițiatorul pentru acest proiect, care pecetluiește această prietenie între cele două state.

Cu toate acestea, acest moment trebuie să fie și un moment al adevărului, un moment în care, de la această tribună, se pot spune lucruri frumoase și curate despre această prietenie, dar și despre un mare elefant din cameră, anume că există un grup parlamentar și există politicieni de la un partid extremist care neagă Holocaustul, care nu admit că au fost făcute crime împotriva unei minorități evreiești în România și care militează pentru asta. Lucrul acesta trebuie spus, dacă este un moment zero, și trebuie asumat. Pentru că nu poți să vii la acest microfon și să susții aceste cauze, dar să negi cele întâmplate, ca și cum morții nu ar conta.

De aceea, trebuie asumare din partea dumneavoastră, stimați colegi de la dreapta extremistă, AUR, pentru a ști că, da, susțineți, dar luați distanță față de declarațiile dumneavoastră care neagă Holocaustul în România.

De asemenea, sunt membri ai Parlamentului și sunt majorități în multe municipalități din toată România care păstrează mai departe persoane care au dat nume unor străzi, persoane care au fost membre ale unui guvern care a deportat evrei. Lucrul acesta este grav.

Acestea fiind spuse, da, sărbătorim prietenia, celebrăm această relație istorică, dar avem nevoie și de un moment în care cei care acum neagă Holocaustul să-și pună cenușă în cap, să-și ceară scuze, să-și ceară iertare și să meargă mai departe.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimați colegi, mai avem încă trei proiecte pe ordinea de zi de astăzi.

Continuăm.

6. Proiectul de lege pentru modificarea art. 3 lit. a) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției; PL-x 169/2023.

Comisia pentru muncă și Comisia juridică, vă rog, raportul comun.

## Mulțumesc.

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu PL-x 169/2023.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 lit. a) din Legea nr. 273/2004, în sensul ca absențele determinate de desfășurarea activităților specifice sectorului maritim, în baza contractelor de muncă ale navigatorilor, să nu fie considerate întreruperi ale termenului de 6 luni anterior depunerii cererii de atestare a adoptatorului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege, cele două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Antonio Andrușceac, vă rog, Grupul AUR.

## Mulțumesc.

Le mulțumesc și colegilor din Comisia juridică, doamnei președinte și colegilor din Comisia pentru muncă. Prin adoptarea acestui proiect, în primul rând venim în ajutorul copiilor care sunt instituționalizați și reducem perioada pe care aceștia o petrec în instituții ale statului, evitând ca ei să devină greu adoptabili, iar celor care vor să adopte copii le dăm o șansă în plus.

Iată, dragi colegi, că, la două zile după ce am intrat în Postul Paștelui și a fost Ziua Iertării, chiar acest proiect este o dovadă a bunei colaborări, acolo unde există intenții bune. Și eu, și domnul Vexler, și ceilalți colegi am lucrat împreună, am trecut acest proiect cu unanimitate și îi mulțumesc și colegului meu și tuturor celor care au înțeles că toți trebuie să tragem în aceeași direcție, în direcția de a-i servi pe cei care ne-au adus în Parlamentul României.

Mulțumesc.

Domnul Focșa.

## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Țin să-i mulțumesc și eu, ca inițiator, doamnei președinte al Comisiei juridice și Comisiei pentru muncă, pentru că, prin acest proiect pe care l-am depus împreună cu colegii AUR și cu suportul DGASPC București, prin care am reușit, cu ajutorul domnului Andrușceac, să găsim o soluție cât mai bună pentru ca navigatorii, oamenii care stau pe mare și, unii, nu pot avea copii, din cauza unor motive medicale, pot și ei să adopte copii din sistemele și centrele noastre, care dețin foarte mulți copii și, mai nou, avem liber la înfieri în afara țării.

Sunt sigur că e un mesaj bun pentru foarte mulți colegi de-ai mei din domeniul maritim care au dosare depuse.

Și, personal, eu am trecut prin această experiență, că n-am putut să adopt o fetiță pe care o am în plasament de la vârsta de două luni, iar acum, la vârsta de 11 ani, pe care îi va împlini pe 26 martie, pot și eu să spun că am făcut ceva – barem atât – în Parlamentul României pentru copiii României, dacă mai multe n-am putut să facem în alte situații.

Vă mulțumesc frumos pentru suport tuturor.

Doamna Rizea Cristina.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la ce a spus colegul mai devreme, două observații.

Și oamenii care pot avea copii aleg uneori să adopte. Aleg să adopte pe lângă copiii pe care îi fac în mod natural sau aleg să adopte înainte sau după ce au propriii copii făcuți natural.

Cât despre domnul deputat, eu n-aș fi de acord cu adopția dumnealui, având în vedere situația sa familială.

În fine, nu despre asta vorbim astăzi.

Vorbim despre un proiect care este bun, dar care este doar un început. Problema aceasta cu cele 6 luni pe care viitorii părinți adoptivi trebuie să le stea acasă o au foarte mulți părinți români, o au părinții care muncesc în străinătate,

părinții care muncesc sezonier. Și aceștia – am avut foarte multe întâlniri cu ei – se confruntă cu această problemă.

Deci este un început, dar Legea adopției este încă perfectibilă și trebuie să lucrăm mai mult, ca foarte multe categorii de români să poată adopta.

Mulțumesc mult.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Încă două.

15. Proiectul de lege pentru modificarea Legii

nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe; PL-x 657/2023.

- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru administrație publică, vă rog, domnule Budăi, raportul.

## Mulțumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 152/1998.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au examinat proiectul de lege în ședința din data de 19 februarie 2024.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 152/1998 pentru înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții?

Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

16. Proiectul de lege pentru modificarea art. 45[1] alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003; PL-x 370/2023.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Inițiator, domnul Miklós Zoltán.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Codul administrativ și Legea minelor prevăd că veniturile obținute sub formă de redevență minieră datorată de titularul licenței sau al permisului de exploatare a resurselor de suprafață și a apelor minerale carbogazoase și necarbogazoase se împart între bugetul de stat și bugetul localităților. În aceeași categorie cu apele minerale carbogazoase și necarbogazoase se încadrează și apele minerale terapeutice, însă în cazul acestora nu se aplică această împărțire între bugetul de stat și bugetele locale. Exploatarea acestor ape minerale terapeutice se realizează în cadrul stațiunilor balneare și balneoclimaterice.

Inițiativa legislativă propune ca, asemănător apelor minerale carbogazoase și necarbogazoase, o parte din redevența minieră achitată de titularii de licențe să revină bugetelor comunităților unde se realizează activitatea de exploatare.

Vă invit, așadar, să mai facem un pas spre normalitate. De pe urma valorificării bogățiilor naturale locale să beneficieze și bugetele locale, nu doar bugetul de stat. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii, vă rog, raportul.

comunităților unde se desfășoară activitatea. 35% la bugetul local al județului și 45% la bugetul local al comunei, orașului sau municipiului.

Sigur, înțelegem și, fără doar și poate, comunitățile locale trebuie să se dezvolte și trebuie sprijinite. Considerăm însă că modalitatea actuală, în care veniturile din redevențe sunt împărțite între bugetul local și bugetul central, este o modalitate echitabilă pentru toată lumea. Ca să nu ne trezim că mâine cei care au exploatări petroliere să zică: „Domnule, nu îmi mai merge redevența din exploatare petrolieră, să nu mai meargă să se împartă egal între bugetul local și bugetul central, ci să vină doar... 80% la comunitățile locale.” Să nu ne trezim că exploatarea de sare se face la fel, petrolieră... Da?

Cred că cetățenii României trebuie să beneficieze în mod echitabil, egal, de resursele prezente pe teritoriul național al României.

Ideea ca unii cetățeni ai României să beneficieze de mai mult, doar pentru că în anumite zone Dumnezeu ne-a binecuvântat cu anumite resurse, este, în mod evident, strâmbă. Și AUR nu are de gând să susțină o asemenea chestiune.

Toți cetățenii României trebuie să beneficieze în mod egal de resursele, de beneficiile resurselor naturale pe care le are România. Nu unii, într-o parte, mai mult și alții, într-o parte, mai puțin.

Nu au nicio vină românii din Giurgiu că nu au ape de genul acesta, termale, cu beneficii balneoclimaterice. Nu au nicio vină românii din Vrancea...

Domnule Bende, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 45[1] alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege PL-x 370/2023.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea art. 45[1] alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dezbateri, domnule Dan Tanasă, vă rog, Grupul AUR.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Proiectul inițiat de UDMR prevede – spunea colegul aici – că doar o parte. Nu! Ce vrea UDMR este ca 80% – 80%! – din redevența minieră achitată de titularii de licență de exploatare a apelor minerale terapeutice să revină bugetelor

Mulțumesc.

## **Domnul Dan Tanasă:**

...că nu au astfel de ape la ei în județ. Mulțumesc.

Domnul Roman Florin, Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt cel care a amendat Codul administrativ și a introdus acest amendament, prin care 80% din redevențele din exploatări de suprafață rămân la nivel local, pentru că înainte mergeau în proporție de 100% la bugetul de stat. Și a fost prima descentralizare din ultimii 32 de ani de fonduri de la București către teritoriu, și nu invers, cum se obișnuia – ca totul să plece la București și puțin să se întoarcă în teritoriu.

Vreau să spun că această lege a adus beneficii tuturor județelor, pentru că, odată cu amendarea Legii minelor, cea mai mare sau o parte din această redevență rămâne și la consiliul județean, iar consiliile județene sunt de toate culorile.

Deci nu există județ din România care să nu fi primit bani din redevențe.

Există, într-adevăr, situații în care unele primării primesc această redevență și este un lucru foarte bun, pentru că, din momentul aplicării legii, acele UAT-uri nu mai stau cu mâna întinsă, la mâna Guvernului, la mâna consiliului județean și așa mai departe. DUPĂ PAUZĂ

Sunt un mare susținător al acestui proiect, pentru că, de exemplu, dacă avem cariere de piatră sau dacă avem balastiere, pagubele, în primul rând, se produc pe drumurile județene și acei bani trebuie să rămână la consiliile județene sau, dacă e vorba de drumuri comunale, la comune, pentru repararea acelor drumuri. Nu vine nimeni de la București să le facă.

Prin urmare, Grupul Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege și vom merge chiar mai departe, pentru că, acolo unde se strică drumuri, se strică infrastructură și toți banii merg la București...

Mulțumesc.

## **Domnul Florin-Claudiu Roman:**

...nu e corect nici față de comunitate și nici față de cei care locuiesc acolo.

Mulțumesc.

Domnul Dancă.

## **Domnul Ionel Dancă:**

Da! Dragi colegi, în sfârșit o inițiativă bună pentru autoritățile locale și pentru comunitățile locale.

Acest proiect de lege va fi susținut și de parlamentarii Forța Dreptei; la vremea când eram în PNL, am susținut această abordare în ceea ce privește întoarcerea redevențelor la nivelul comunităților locale.

Și, pentru că unul dintre antevorbitori a invocat județul Vrancea, spunând că nu are nicio vină că nu are o astfel de resursă, vreau să îl informez, atât pe el, cât și opinia publică, că în județul Vrancea, ca urmare a demersurilor făcute de mine, în calitate de șef al Cancelariei Prim-Ministrului, în 2020, alături de colegul meu Ion Ștefan, ministrul dezvoltării la acea vreme, în acest moment este aproape de finalizare cel mai mare complex balnear construit de la zero din Moldova, în localitatea Vizantea-Livezi. Am deblocat, în 2020, licența pentru utilizarea apelor terapeutice de la VizanteaLivezi și, astăzi, județul Vrancea este aproape să dea în folosință cea mai mare stațiune balneară din Moldova construită de la zero, în ultimii 34 de ani.

Este normal și susținem ca redevențele să se întoarcă la nivelul comunităților locale care exploatează aceste resurse.

Mulțumesc. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. Dacă de la art. 1 la art. 3 există obiecții? Nu.

Adoptate. Proiectul de lege rămâne la votul final. Stimați colegi, ne revedem în 10 minute pentru votul final.

_În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, președintele interimar al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Alexandra Presură și de doamna deputat Gianina Șerban, secretari ai Camerei Deputaților_ .

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală. Stimate colege, Stimați colegi, Dacă sunt intervenții pe procedură? Domnule Grosaru, vă rog. Mai câștigăm timp. Încă o dată, rog liderii grupurilor să invite colegii în sală.

Mulțumesc.

Intervenția pe procedură este tocmai ca urmare a punctului de vedere care a survenit în urma ședințelor Comisiei juridice și Comisiei de statut în ceea ce privește situația personală, pentru că, după cum bine știți, încă nu s-a rezolvat situația personală cu privire la apartenența la Grupul minorităților naționale.

Eu nu pot, stimați colegi, să hărțuiesc tot Parlamentul României. Eu sunt singur, eu sunt cel care a fost nedreptățit; sunt nedreptățit în continuare și menținut în această stare de nelegalitate, care se tot perpetuează.

Drept urmare, chestiunile astea trebuie să înceteze.

Și acesta este apelul pe care l-am făcut de-a lungul timpului și îl fac în continuare. De 2 ani și jumătate încercăm, noi, comunitatea italiană, să ne recâștigăm drepturile care ne-au fost încălcate.

Și, mai mult decât atât, vin comisiile Camerei Deputaților și președinții Camerei Deputaților, care spun că eu îmi desfășor activitatea în mod abuziv în Parlamentul României.

Sunt singur în fața unui plen, a unei Camere a Deputaților, care trebuie să rezolve această situație. Vă mulțumesc.

Domnule Grosaru, nu sunteți în fața unei plen, a unei Camere a Deputaților. Sunteți în Camera Deputaților din Parlamentul României, nu o Cameră a Deputaților.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Nu, este...

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

În primul rând.

În al doilea rând, dumneavoastră ați spus că nu puteți hărțui tot Parlamentul și, deși sunt de acord cu dumneavoastră, chiar faceți asta și la fiecare ședință de plen aveți cel puțin cinci intervenții care privesc situația dumneavoastră personală, pe care o puteți rezolva oriunde, mai puțin în plenul Camerei, unde trebuie să facem legi.

În al treilea rând, că tot am evitat să vă răspund, apartenența la un grup parlamentar presupune acceptul grupului parlamentar ca dumneavoastră sau ca

PAUZĂ parlamentarul să facă parte din respectivul grup parlamentar. Atunci când un parlamentar este exclus din cadrul unui grup, acesta pierde calitatea de membru al grupului respectiv.

Grupul parlamentar al minorităților naționale a decis, în unanimitate, excluderea dumneavoastră din grupul parlamentar.

Prin urmare, sunteți deputat neafiliat și așa veți rămâne până când acest grup sau un alt grup dorește integrarea dumneavoastră...

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Dați-mi voie să răspund!

Ultima intervenție, vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

În ceea ce privește apartenența la Grupul minorităților naționale, este o apartenență câștigată ca urmare a sufragiului universal, este o apartenență câștigată în urma alegerii mele în acest grup. Acest grup nu este un partid politic; se formează prin efectul legii, al Regulamentului Camerei Deputaților, am mai spus, art. 13 alin. (1) teza a II-a din regulament, art. 62 alin. (2) din Constituția României, și, drept...

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele pentru un vot de control. Vot, vă rog.

Rog liderii grupurilor să confrunte lista și să constate eventualele disfuncționalități.

Vă rog, domnule Ștefan Popa.

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Domnule președinte, Stimate colege, Stimați colegi,

Vă propun să fiți de acord să retragem de la votul final ultimul punct, punctul 15, de pe ordinea de zi, PL-x 8/2024

.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Avem consens? N-avem consens?

## **Domnul George-Nicolae Simion**

**:**

Nu!

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Nu e consens.

Punctul 15, și anume PL-x 8/2024, se va regăsi pe o listă de vot final a unei ședințe ulterioare.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților:

1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 18/2024.

Vot, vă rog. 241 de voturi pentru, 9 abțineri. Adoptat.

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare; PL-x 737/2023.

Vot.

193 de voturi pentru, 46 conta, 12 abțineri. Adoptat.

3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2023 privind calitatea apei destinate consumului uman; PL-x 190/2023. Vot.

249 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2020 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 162/2020.

Vot.

195 de voturi pentru, 42 împotrivă, 11 abțineri. Adoptat.

5. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2021 privind adoptarea unor măsuri pentru punerea în aplicare a cadrului european pentru eliberarea, verificarea și acceptarea certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID pentru a facilita libera circulație pe durata pandemiei de COVID-19; PL-x 102/2023.

Vot.

246 de voturi pentru, două contra, două abțineri. Adoptat.

6. Proiectul de lege pentru completarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006; PL-x 239/2023.

Vot.

249 de voturi pentru, o abținere, doi colegi care nu votează.

Adoptat.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice și fiscal-bugetare; PL-x 148/2020.

Vot.

207 voturi pentru, 37 contra, 6 abțineri. Adoptat. 8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 131/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul transportului feroviar; PL-x 36/2024.

Vot, vă rog. 249 de voturi pentru, unanimitate. Adoptat.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 70/2024.

Vot.

194 de voturi pentru, 44 împotrivă, 10 abțineri. Adoptat.

Domnul deputat Prunean Alin-Costel, explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte.

O mai spun încă o dată azi: o măsură care și-a dovedit ineficiența și asta arată lipsa dumneavoastră de pricepere. Dar, mai mult decât atât, arată dezinteresul față de categoriile vulnerabile.

În schimb, anul trecut, în iunie, puneam pe masă o inițiativă legislativă pentru a reduce TVA-ul la alimentele de bază de la 9% la 5%. Ați respins-o la Senat, iar la Camera Deputaților o țineți blocată.

Dacă v-ar păsa de nivelul de trai al oamenilor, ați supune această inițiativă, ați pune-o în dezbatere și ați vota pentru.

Mai mult, încă o dovadă că nu vă pasă de oameni este faptul că ați crescut TVA la produsele ecologice de la 5% la 9% și-i lăsați pe români să mănânce legume pline de DTT. Mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

10. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania; PL-x 173/2024.

Vot.

247 de voturi pentru, 3 contra și un coleg care nu votează. Adoptat.

## **Domnul Iulian Bulai**

**:**

Explicarea votului!

Domnul deputat Iulian Bulai, de la USR, explicarea votului.

## **Domnul Iulian Bulai:**

Este bine să pecetluim această prietenie istorică, dar este și un moment oportun să spunem populiștilor să înceteze cu sloganuri ca: „Afară cu multinaționalele din țară!”, „Să iasă dușmanii care ne cumpără pământurile!”. Pentru că nu puteți fi ipocriți – acasă să spuneți lucrul acesta și în Parlament să votați pentru asemenea legi.

De asemenea, sunt unii care sunt acum premieri ai țării care spun că nu mai vrem să fim sclavii Europei, adică să nu mai ai schimburi comerciale cu țări importante pentru care dai zile cu drept de lege în toată țara.

Opriți ipocrizia, susțineți mediu de afaceri, susțineți deschiderea, susțineți acest dialog transparent și cu multe beneficii pentru toți!

Dar fiți coerenți! Una votați în Parlament, alta spuneți acasă!

Sunteți cam supărat, domnule Bulai. Domnul deputat George-Nicolae Simion.

## **Domnul George-Nicolae Simion:**

În completarea celor spuse de domnul Bulai mai devreme, în afară de sloganul „Afară cu dușmanii din țară!”, afară și cu caii domnului Bulai din țară!

Mulțumesc.

Doamna deputat Violeta-Victoria Alexandru, de la neafiliați.

Vă rog.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

Stimate doamne deputați și stimați domni deputați, Sunt un produs al colaborării foarte bune dintre România

și Germania. M-am potrivit cu stilul lor serios de a lucra.

Eram un om care se uita la cum gestionează sistemul public din Germania relația cu mediul privat și m-am convins, în perioada pandemiei, în Guvernul Orban, ce diferență de abordare este între România și Germania și recunosc că m-am inspirat mult.

Țin să punctez acest lucru, pentru că nu sunt, în general, un fan și nu am votat zile de prietenie de dragul de a avea zile de prietenie.

În mod normal, relațiile dintre două state se desfășoară, dacă sunt serioase, în fiecare zi.

Dar am simțit nevoia să susțină această inițiativă, pentru că, într-adevăr, între Germania și România, mai ales în ceea ce privește managementul situațiilor neprevăzute de criză în relația dintre stat și mediul privat, mai ales în acest domeniu Germania este, într-adevăr, un etalon. De la ei am preluat o serie de măsuri, printre care amintesc Kurzarbeit, sprijinirea programului flexibil și redus de lucru; de la ei am preluat o serie de mecanisme care sunt cu adevărat serioase.

Și mai spun un lucru, care poate fi interesant pentru dumneavoastră, și, pe scurt, cum arată relația dintre stat și mediul privat în ceea ce privește, de exemplu, reglementarea salariului minim, și nu numai. Statul, în Germania, este ultima verigă și ia act de ceea ce negociază patronatul cu sindicatele. Statul, în Germania, este doar ultimul pas, că trebuie totuși reglementat ceea ce cele două părți, privați și sindicate, discută cât e nevoie pentru a ajunge la un numitor comun.

Sunt un susținător și recunosc că mă potrivesc cu seriozitatea emblematică a Germaniei în ceea ce privește gestionarea relațiilor dintre stat și mediul privat și am susținut, alături de colegii mei din Forța Dreptei, această inițiativă, ca mesaj pentru nevoia de a ne uita mai strâns și de a lucra, nu doar de a declara că iubim Germania, ci de a lucra cu Germania și de a vedea cum putem câștiga din această relație, care sper să nu se rezume doar la un proiect în care aplaudăm și avem o zi, ci el trebuie să ducă și la mai multe relații și acțiuni pe care să le facem în comun.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

11. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel; PL-x 147/2024.

Vot.

241 de voturi pentru, 3 contra, o abținere și un coleg care nu votează.

Adoptat.

Domnule deputat Silviu Vexler, vă rog.

13. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe; PL-x 657/2023. Vot.

188 de voturi pentru, 58 de abțineri. Adoptat.

14. Proiectul de lege pentru modificarea art. 45[1] alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003; PL-x 370/2023. Vot.

- 219 voturi pentru, 27 contra, 4 abțineri, un coleg care nu

- votează.

Adoptat.

Explicarea votului, domnul deputat Dan Tanasă.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Se spune foarte corect că îți descoperi prietenii adevărați atunci când îți este cel mai greu. Poate că, în acest caz, acum, această frază a căpătat o cu totul altă putere.

Într-o perioadă în care atacarea Statului Israel a devenit o normă, într-o perioadă în care în numeroase parlamente din Uniunea Europeană se adoptă rezoluții care atacă și condamnă nediscriminat Statul Israel, Parlamentul României, prin dumneavoastră, a făcut cu adevărat un gest de prietenie și demnitate, pentru care vă mulțumesc din tot sufletul.

Mulțumim.

Domnul deputat Mihail Albișteanu, de la AUR.

## **Domnul Mihail Albișteanu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul AUR a votat, așa cum am spus și așa cum am făcut și în comisie, această lege.

Ziua de 14 mai nu este aleasă întâmplător; este Ziua Independenței Statului Israel, 14 mai 1948.

Și zic eu că este o zi oarecum solemnă și îmi pare rău că într-o astfel de zi solemnă un coleg de la Grupul USR a înțeles să mintă în legătură cu noi, cei de la AUR, susținând că Grupul AUR neagă Holocaustul.

Asta este! Eu sunt profesor de istorie, am predat istoria Holocaustului, am predat istoria evreilor, știu ce înseamnă să spui adevărul și noi spunem adevărul. Vrem ca adevărul să fie spus în totalitate.

Colegului de la USR care a făcut acest lucru îi spunem acest fapt. A început Postul Paștelui și, așa extremiști cum ne considerați, noi o să vă iertăm.

Dar, tot pentru că a început postul, vă rugăm să nu mai mințiți.

Mulțumesc.

## **Domnul Alfred-Robert Simonis:**

Vă mulțumesc. Mergem mai departe.

12. Proiectul de lege pentru modificarea art. 3 lit. a) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției; PL-x 169/2023.

Vot.

248 de voturi pentru, o abținere. Adoptat.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Sigur că da, AUR a votat împotriva acestui proiect de lege, care prevede că 80% din redevența minieră se va duce către autoritățile locale, în cazul exploatării apelor minerale terapeutice.

Considerăm că toți cetățenii României trebuie să beneficieze în egală măsură de resursele naturale cu care Dumnezeu a binecuvântat această țară.

Dacă nu faceți acest lucru și la exploatarea petrolieră, și la exploatarea de sare, atunci considerăm că nu e binevenit să faceți acest lucru la exploatarea apelor minerale.

Justificarea ar fi ca, vezi Doamne, să se realizeze oferte adecvate pentru turiști, unități de cazare. Doar că, evident, asta e o prosteală de prostit proștii, pentru că puteți să faceți acest lucru prin programe guvernamentale; aveți ministere, aveți fonduri europene.

Nu, asta este doar o mită dată UDMR de către PSD și PNL!

Vă mulțumesc. Domnul deputat Miklós Zoltán.

Încă un atac marca Dan Tanasă la adresa UDMR.

Domnule deputat, vă dau câteva localități: Băile Olănești – Vâlcea, Pucioasa Băi – Dâmbovița, Slănic Moldova – Bacău, Jucu – Cluj, Ocna Șugatag – Maramureș, Călimănești – Vâlcea. Toate aceste localități vor beneficia de pe urma acestei inițiative.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 19 martie 2024, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2024 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 70/2024; adoptată în procedură de urgență;

2. Legea pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua solidarității și prieteniei dintre România și Statul Israel; PL-x 147/2024; adoptată în procedură de drept comun;

3. Legea pentru instituirea zilei de 21 aprilie ca Ziua prieteniei dintre România și Republica Federală Germania; PL-x 173/2024; adoptată în procedură de drept comun.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data de astăzi, 19 martie 2024.

Vă rog, domnule Grosaru, ultima intervenție înainte să închidem ședința.

Mulțumesc. Pe procedură.

A mai trecut o ședință în care tot nu s-a rezolvat, cum spuneam, situația apartenenței la Grupul minorităților naționale.

Problema este că, odată cu excluderea mea din acest grup, grupul, din punct de vedere juridic, a fost desființat. Ba mai mult, procesul de alegeri, procesul electoral în ceea ce privește alegerile locale și alegerile parlamentare este un proces nedemocratic, pentru că acest grup parlamentar nu poate să participe în numele unor competitori electorali.

În același timp, este vorba despre un derapaj de la democrație, este vorba despre aspecte de nelegalitate care se perpetuează și, atunci când spunem că trebuie să scoatem România din toate aceste proceduri, care nu fac altceva decât să ne tragă înapoi, acestea sunt niște declarații care dau bine numai în anumite medii, dar, în realitate, situația este dezastruoasă, pentru că, în continuare...

Vă mulțumesc, domnule Grosaru.

...avem de-a face cu un proces nedemocratic și cu derapaje...

Vă mulțumesc.

...de la democrație.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Declar ședința închisă.

Membrii Biroului permanent sunt invitați la sala de ședințe.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.09._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487272]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/11.IV.2024 conține 48 de pagini.**

Prețul: 240 lei