Stenogramă plen

## Bună ziua!

Declar deschisă prima parte a ședinței de astăzi, 18 iunie 2025. Cunoașteți regulamentul.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, nu pot depăși 3 minute. Știți că se oprește automat microfonul.

Dacă depășiți timpul alocat, pot să vă retrag și eu cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

Cunoașteți și structura intervențiilor: trei deputați – PSD, trei deputați – AUR, trei deputați – PNL, doi – USR, doi – SOS, doi deputați – POT, un deputat UDMR, un deputat minorități naționale, un neafiliat. Și se reia lista, în ordinea dimensiunii grupurilor parlamentare.

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpușan. Vă rog.

## **Domnul Remus-Gabriel Lăpușan:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Titlul declarației mele – „Ne asumăm reforme, dar refuzăm populismul fiscal și austeritatea oarbă”.

În aceste zile se negociază intens planul de reducere a deficitului bugetar, în condițiile în care, nu peste mult timp, România este așteptată la Bruxelles să îl prezinte.

Fac, astăzi, apel la echilibru major și responsabilitate maximă.

Putem și trebuie să reducem deficitul bugetar, dar nu cu orice preț! Sigur, cel mai ușor mod de a face asta ar fi să creștem veniturile bugetare, prin majorarea taxelor și a impozitelor. Dar soluțiile ușoare pentru noi ar putea fi o povară uriașă pe umerii oamenilor, ceea ce trebuie să evităm.

Nu este necesar să vindem companiile de stat profitabile. Acestea fac parte din resursele strategice ale țării. Să vindem, de exemplu, Hidroelectrica – cea mai importantă companie românească în domeniul energetic – ar fi un gest de trădare națională. Dar este, în același timp, nevoie de reindustrializare. O țară cu o industrie puternică nu are datorii și nici deficite. Am spus, de nenumărate ori: avem nevoie de fabrici moderne, de producție înalt tehnologizată, care încorporează inovația.

Nu creștem taxele pe alimente, medicamente și combustibili. Avem multe comunități de grupuri vulnerabile care trăiesc în condiții sociale precare. Nu vrem să condamnăm acești oameni la adâncirea situației de sărăcie severă în care se află. Dar putem crește accizele la bunurile de lux.

Nu tăiem bugetele pentru investițiile aflate în derulare; le prioritizăm pe cele productive și, cu siguranță, nu renunțăm la investițiile în sănătate și educație. În plus, nu trebuie să îngreunăm condițiile de muncă pentru bugetari. Nu este normal, de exemplu, să creștem norma profesorilor la 8 ore pe zi. Vom obține doar scăderea calității în învățământ.

## Dar, în mod cert, putem reduce risipa.

Știați că, anul trecut, statul a plătit peste 730 de milioane de lei pe chirii pentru sediile instituțiilor publice, în condițiile în care deține peste 47.000 de imobile, dintre care doar 3.627 sunt folosite ca birouri? Acesta este doar un mic exemplu.

Din managementul privat am învățat că orice schimbare începe cu o diagnoză reală a situației actuale. Trebuie să avem o radiografie clară în fiecare domeniu de intervenție și acțiune a statului. Abia apoi putem gândi un plan de măsuri, cu indicatori de performanță și cu management adecvat. Putem să reducem cheltuielile cu personalul din aparatul de stat, acolo unde sunt dezechilibre evidente – sporuri nejustificate, funcții cu activități suprapuse –, dar fără să dăm oameni afară.

Nu în ultimul rând, trebuie să începem o adevărată reconstrucție economică, în centrul căreia să se afle susținerea companiilor românești, alături de sprijinirea producției interne și încurajarea consumului produselor autohtone.

Noi, Partidul Social Democrat, nu fugim de responsabilitate. Ne asumăm reforme, dar refuzăm populismul fiscal și austeritatea oarbă. Și, cu atât mai mult, nu sacrificăm oamenii.

Mulțumesc. Domnul deputat Bogdan Trif.

## **Domnul Bogdan Gheorghe Trif:**

Sărut mâna, doamnă președinte de ședință!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a sublinia, cu responsabilitate și convingere, impactul pozitiv pe care politicile Partidului Social Democrat l-au avut asupra agriculturii românești în perioada 2023-2025.

Agricultura este mai mult decât un sector economic; este o garanție pentru securitatea alimentară a țării, un sprijin pentru sănătatea populației și un motor real de dezvoltare pentru o Românie profundă, rurală. Prin măsuri bine direcționate și asumate, Guvernul PSD a reușit să transforme un sector vulnerabil într-un domeniu din ce în ce mai stabil și competitiv.

Un prim set de măsuri cu impact rapid a fost reprezentat de ajutoarele _de minimis_ . Acestea au fost concepute astfel încât să ajungă exact acolo unde era nevoie de intervenție imediată, mai exact acolo unde fermierii mici și mijlocii aveau nevoie de sprijin pentru a-și continua activitatea. În programul pentru legume în spații protejate, fermierii au beneficiat de un sprijin de 1.500 de euro pentru fiecare 1.000 de metri pătrați cultivați, anual. A fost alocat un buget de 68,2 milioane de euro, ceea ce a însemnat stabilitate pentru mii de legumicultori.

Tot în cadrul acestor măsuri, producătorii de cartofi au primit un sprijin de 200 de euro pe hectar. Astfel, 2.707 fermieri au beneficiat direct de această susținere, pentru un total de 13.000 de hectare. Programul pentru usturoi a fost continuat în cadrul schemei de sprijin pentru legume, tocmai pentru a asigura o producție internă constantă și pentru a reduce importurile în zone în care România are tradiție și potențial.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor,

## Stimați colegi parlamentari,

Trăim într-o perioadă în care informația circulă rapid, dar adevărul circulă tot mai greu. În fiecare zi, copiii și adolescenții sunt expuși, în mod constant, pe rețelele sociale și în mediul online, la un amestec periculos de informații, opinii și manipulări. De la teorii conspiraționiste până la conținut înșelător, prezentat drept „știre”, valul de dezinformare este tot mai prezent și tot mai greu de controlat.

Vedem deja consecințele: scade încrederea în instituții și în știință, se accentuează polarizarea socială, iar capacitatea de a evalua critic o informație este tot mai slabă, în special în rândul celor tineri. Când confuzia ia locul cunoașterii, societatea devine vulnerabilă în fața extremismului, a manipulării politice sau a deciziilor personale greșite.

Cred că a sosit momentul ca sistemul educațional să reacționeze în mod concret și asumat. Nu mai este suficient să ne mulțumim cu apeluri generale la „gândire critică”; trebuie să includem, în mod structurat, educația media și competențele de analiză a informației în procesul de formare a elevilor. Nu propunem o nouă materie în programa deja încărcată, ci integrarea acestor teme esențiale în orele de educație civică, limba română, istorie sau TIC, prin instrumente moderne, adaptate vârstei și contextului actual.

Educația nu mai poate fi ruptă de realitatea digitală. Tinerii trebuie pregătiți să navigheze un spațiu informațional complex, să recunoască dezinformarea, să verifice sursele, să înțeleagă diferența dintre opinie și fapt. Este o investiție în sănătatea democratică a societății noastre. Combaterea dezinformării nu este doar o problemă de securitate, ci și una de educație. Iar educația, dacă este bine gândită, poate fi cel mai eficient antidot.

Mulțumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al AUR. Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

„Legea lui Vexler, o rușine națională”

Nicolae Steinhardt, Iuliu Hossu, Ioan Bălan, Velcea Velcescu, Nicolae Velcescu, Matei Velcescu, Marin Pițigoi, Constantin Argetoianu, Constantin I.C. Brătianu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu, Arlette Coposu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Anton Durcovici, Elisabeta Rizea, Gheorghe Rizea, Gheorghe Tomeci, Nicolae Ticu, Ioan Diaconu, Nicolae Milea, Toma Arnăuțoiu, Nicolae Bășoiu, Petre Țuțea, Arsenie Boca, Vasile Militaru.

Doamnelor și domnilor, Întrebare de 100 de puncte.

Conform art. 2 lit. c) – citez din această lege nesimțită: „Prin _persoana vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și crime de război_ se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română sau străină, prin orice hotărâre recunoscută în România.”

Cu alte cuvinte, eu nu mai am voie să spun Velcescu, nu mai am voie să vorbesc despre străbunicii mei. Nu mai am voie să vorbesc despre cei care au făcut în așa fel încât eu să exist astăzi.

De ce? Pentru că au luptat împotriva comuniștilor. Pentru că, la un moment dat, au fost catalogați și etichetați, la fel cum noi suntem astăzi etichetați, într-un fel sau altul.

Domnule Vexler, vă rog să cereți abrogarea acestei legi, să reparați această nesimțire ordinară!

Și vă mai rog ceva. Data viitoare când veniți cu astfel de propuneri, să vă gândiți și la repercusiunile pe care le „însămânțați” în acest popor.

Vă întrebați de ce există unele discuții în contradictoriu în această societate. Păi, când veniți cu o astfel de umilință în fața poporului român, nu vă așteptați ca poporul român să stea în continuare slugă. Nu vă așteptați ca poporul român să întoarcă al șaptelea obraz. Suntem la a nu știu câta generație care întoarcem obrazul și nu comentăm, stăm blânzi.

Domnul deputat George-Mihail Neamțu.

Distinși colegi,

Este important să ne amintim că cei care lucrează, trăiesc în diaspora, românii noștri dragi, nu au votat actualul președinte, în majoritatea lor, și nici platforma aceasta globalistă.

Întrebarea este de ce. De ce majoritatea românilor care trăiesc acolo, în Franța, în Italia, în Marea Britanie, în Germania, de ce ei pot să refuze colonizarea aceasta ideologică la care suntem supuși și compromisul moral? De ce ei pot să nege logica secularizării, a ateismului radical și a înstrăinării de patria-mamă, în timp ce mulți dintre noi, cei aflați acasă, ne jenăm de faptul că avem o naționalitate, tratăm condiția de români ca fiind un accident, nu o esență tare și, în general, renunțăm să ducem la bun sfârșit mandatul înaintașilor?

Răspunsul este: pentru că am fost îndoctrinați, de 35 de ani, să ne rușinăm de tot ceea ce este românesc, așa cum a spus-o în mod foarte elegant și colegul meu, deputatul Velcescu. Excepțional discurs!

Iată că avem această situație culturală complicată, în care globalizarea ne propune figura omului recent, fără rădăcini, fără conștiință, fără istorie, fără strămoși, fără memorie, fără frontiere, înzestrat poate doar cu un pașaport biometric, omul care, de nicăieri și care se duce spre nicăieri, nomadul digital al zilelor noastre, are – ce credeți?! – și în plan sexual o identitate fluidă.

Și ăsta este, de fapt, războiul, cel dintre noi – care se dă în familii, în școală, în Parlament, când veniți cu legi care îl fac pe Eminescu antisemit. Da, ăsta e războiul românoromân, care se dă în numele unei religii iconoclaste, profund intolerante, ai cărei preoți de la Bruxelles – sunt cine?! – sunt reprezentanții clasei manageriale, care doresc să transforme – spuneam – cetățeanul într-un consumator.

Doamna deputat Dumitrina Mitrea.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Tema declarației mele politice este „Iresponsabilitate în gestionarea Termocentralei de la Iernut și cine răspunde de tergiversarea unui obiectiv de strategie națională”.

Mă adresez dumneavoastră cu o preocupare majoră legată de gestionarea iresponsabilă a Termocentralei de la Iernut, un obiectiv strategic pentru energia națională, dar care, din păcate, s-a transformat într-un simbol al nepotismului și al incompetenței.

Ca membru al Comisiei pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, în mandatul anterior am participat la toate întâlnirile comisiei cu factorii decidenți pentru realizarea acestui obiectiv, am făcut vizite la termocentrală, unde totul părea să se desfășoare conform graficelor, și am fost asigurați că termenul de punere în funcțiune va fi, garantat, 1 decembrie 2024.

Finalizarea Termocentralei de la Iernut trebuia să aibă loc în 2019 și a fost gândită cu scopul de a asigura un mix energetic diversificat pentru România și prețuri mai scăzute, pentru români, la energie electrică. Însă realitatea ne arată că acest proiect a fost marcat de scandaluri, întârzieri, rezilieri de contracte și pierderi financiare colosale pentru România. Această situație este inacceptabilă și evidențiază lipsa de responsabilitate în rândul celor care au gestionat acest proiect.

Cum a fost posibil ca un astfel de proiect strategic să ajungă într-o astfel de situație? Proiectele de infrastructură ar trebui să fie gestionate cu profesionalism și transparență. Din păcate, în cazul Termocentralei de la Iernut, toate aceste principii s-au dovedit a fi ignorate. Licitațiile s-au desfășurat într-o atmosferă de opacitate, iar contractele au fost semnate cu condiționări extrem de dezavantajoase pentru România. Nimeni nu răspunde pentru întârzieri, pentru greșeli, pentru incompetență. Nimeni!

Trecem la Grupul PNL.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

## Stimată doamnă președinte,

Dragi colegi,

Într-un moment critic pentru stabilitatea economică și socială a României, consider că este de datoria noastră să spunem clar: țara are nevoie de un guvern cu autoritate, viziune și curaj. România nu își mai permite formule de compromis sau decizii amânate.

Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, a făcut, zilele trecute, ceea ce prea puțini lideri politici au avut curajul să facă: a vorbit deschis despre realitatea bugetară, despre riscurile economice și despre nevoia unor măsuri dure, dar absolut necesare.

Românii merită onestitate, nu iluzii. Merită să știe adevărul despre situația în care se află țara. Să continuăm pe drumul împrumuturilor excesive și al cheltuielilor necontrolate înseamnă să punem în pericol viitorul nostru economic.

De aceea, susțin desemnarea lui Ilie Bolojan pentru funcția de prim-ministru. Este un lider cu experiență dovedită, cu o viziune clară și cu o reputație construită prin fapte, nu prin vorbe.

România are nevoie de o guvernare solidă, formată din partide proeuropene care să își asume reforme reale. Guvernarea nu se poate face nici cu ezitări, nici cu soluții de avarie. Se face cu responsabilitate, cu asumare și seriozitate.

Ilie Bolojan înseamnă tocmai acest lucru: disciplină bugetară, ordine în administrație, respect față de banul public. Este o alegere firească, într-un moment în care România are nevoie de stabilitate și direcție.

Stimați colegi,

Este timpul ca toate partidele proeuropene din Parlament să dea un semnal de maturitate politică și să susțină o formulă guvernamentală serioasă. Este timpul ca adevărul să fie spus și asumat și este timpul să punem România înainte de calculele politice.

Mulțumesc.

Domnul deputat Dumitru Țiplea.

Mulțumesc.

„România are o resursă imensă și valoroasă care trebuie adusă acasă – românii din diaspora”

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, aproape un sfert din populația României trăiește în afara frontierelor țării-mamă, unde contribuie în mod substanțial la dezvoltarea și creșterea economică a altor state. Pe românii din diaspora îi regăsim în marile universități ale lumii, în cele mai prestigioase centre de cercetare științifică, în școli și spitale, în structuri inginerești de vârf, pe șantiere, în turism, în transporturi sau în agricultură. Din sudoarea muncii lor, românii din diaspora susțin milioanele de familii rămase în țară: părinți, copii, frați și surori. Volumul uriaș de remitențe către România, la nivelul miliardelor de euro anual, face din diaspora românească cel mai mare investitor străin din țara noastră. Nici nu ne putem imagina cum ar fi evoluat economia și societatea românească, în ultimele două decenii, fără sprijinul direct și necondiționat al românilor plecați departe.

Românii plecați peste hotare reprezintă un adevărat tezaur pentru țara noastră, iar dezvoltarea viitoare a României, fără contribuția lor, va fi, cu siguranță, mult mai grea. Să ne imaginăm doar cât de competitivă și de puternică ar fi economia țării noastre dacă s-ar întoarce în țară specialiștii și meseriașii români care astăzi fac minuni peste hotare.

## Stimați colegi,

De ani de zile aud oameni politici care se întreabă ce ar trebui făcut pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în țară. Unii spun – salarii mai bune, alții cred că impozite mai mici, iar alții – autostrăzi și drumuri mai sigure. În această logică, mare parte dintre românii din diaspora ar fi trebuit să se întoarcă deja, pentru că salariile din România au crescut, kilometri de autostradă se înmulțesc și ei, an de an, iar impozitele nu sunt mai mari decât în alte state europene. Deci nu aceste lucruri îi vor aduce acasă pe români.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Adrian-Virgil Ciobanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Distinse colege,

## Stimați colegi,

România are nevoie de un guvern care să pună reformele mai presus de orice calcule electorale, de un executiv care să lucreze în interesul public, nu pentru câștiguri de imagine sau pentru a servi structurii de partid.

Traversăm o perioadă în care deficitul de încredere în clasa politică este mai mare ca oricând și nu este greu de înțeles de ce. Oamenii s-au săturat de populism, de promisiuni și de politici nesustenabile, care ignoră viitorul în favoarea câștigurilor de moment.

În locul măsurilor de fațadă, avem nevoie de decizii curajoase, de decență, de lideri care înțeleg că administrarea unei țări nu este despre aplauze, ci despre rezultate. România nu își mai permite să fie o țară a amânărilor și a improvizațiilor. Este nevoie de viziune, de stabilitate și mai ales de responsabilitate în actul guvernării.

Românii nu mai vor să audă discursuri pompoase sau planuri mărețe pe hârtie, ci vor să vadă fapte. Vor să simtă că taxele lor sunt folosite corect, că statul funcționează, că există o direcție clară, cumpătare, că reformele nu sunt doar o lozincă, ci un proces real și constant.

România are nevoie de o guvernare care să fie exemplu de seriozitate și profesionalism, de o echipă care nu cedează tentației de a cumpăra voturi cu promisiuni hazardate, ci își asumă măsuri care să repare ce este stricat și să pună bazele unui stat modern și funcțional.

Iar dacă ne dorim cu adevărat un model de leadership construit pe fapte, nu pe vorbe, atunci, da, România are nevoie de Ilie Bolojan în fruntea Guvernului!

Mulțumesc. Mergem mai departe. Grupul USR.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

## Doamnă președinte,

„Minciunile lansate de structurile Rusiei manipulează oameni de bună-credință”.

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

Până când ne vom mai lăsa induși în eroare de povești lansate în spațiul public de actori care nu ne vor binele?

Dezinformarea este o amenințare la adresa siguranței noastre.

Circulă, în această perioadă, pe rețelele sociale, narațiuni mincinoase care pretind că Armata Română se pregătește de mobilizare, că partenerii noștri din UE și NATO aduc războiul și că forțele politice prooccidentale vor să ne ia cu forța la armată. Este fals, sunt minciuni; nimic mai eronat! Și totuși oameni de bună-credință sunt amăgiți de astfel de manipulări.

Realitatea – exerciții militare și transparență.

Realitatea este că Forțele Armate au desfășurat și desfășoară, în această perioadă, exerciții militare, precum SARMIS 25.1, la Cincu, în județul Brașov, și exercițiul Saber Guardian 25, la Frecăței, în județul Brăila. Aceste activități de pregătire sunt publice și sunt anunțate oficial de Ministerul Apărării. Dar pe social media s-a răspândit ideea că ne mobilizăm. Cineva a produs și distribuit documente false, pretinse ordine de încorporare. Cine a produs falsuri și cui îi folosește răspândirea dezinformării?

Un tipar de propagandă recurent. Unde am mai auzit asta? În Republica Moldova, încă din 2022, cineva a lansat pe social media ideea că Maia Sandu va duce statul vecin la război, iar campania de dezinformare s-a intensificat acolo, în 2024, în timpul alegerilor prezidențiale. Coincidență? În aceeași perioadă, în Polonia, cineva a desfășurat o campanie de răspândire de documente frauduloase care se doreau ordine de încorporare, exact ca în România. Coincidență! Tot coincidență să fie că și acolo, în paralel, conturi false de social media prezentau imagini cu exerciții militare ca pretinsă dovadă a unei mobilizări în masă?

Mulțumesc.

Domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Energia înseamnă viață!”. Voi depune astăzi un proiect legislativ care vine să aducă autonomie energetică pentru spitalele județene și regionale.

Ideea proiectului mi-a venit în urma situației critice din Gaza, când am conștientizat că spitalele nu mai puteau asigura servicii medicale de urgență, pentru că nu mai aveau alimentare cu energie electrică și se tot chinuiau să găsească soluții, în timp ce viața oamenilor era pusă în pericol.

Convingerea mea a fost și mai mare în acest proiect în urma incidentului energetic, la nivel național, întâmplat în Spania.

Ideea este că unitățile sanitare publice care constituie elemente esențiale ale infrastructurii critice a statului au o dependență de funcționarea rețelei naționale de electricitate, ceea ce este și o mare vulnerabilitate în fața unor situații excepționale care pot duce la întreruperea activităților medicale critice și care pot duce, astfel, și la pierderi de vieți omenești.

În actualul context geopolitic, marcat de conflictul din Ucraina și de preocupările europene pentru consolidarea capacităților de reacție în caz de agresiune extinsă, devine vital ca unitățile sanitare strategice să funcționeze neîntrerupt, chiar și în condiții de criză energetică.

Această necesitate este subliniată și de cerințele de reziliență formulate de NATO pentru statele membre, care

includ garantarea accesului la serviciile de bază, precum electricitatea și asistența medicală – în contexte de urgență –, dar și capacitatea sistemului de sănătate de a răspunde eficient nevoilor, atât ale populației civile, cât și ale personalului militar.

## Mulțumesc.

Grupul SOS România, domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Astăzi o să vorbesc despre ceea ce îmi solicită sute de angajați de la OMV Petrom, din zona noastră, care trăiesc de luni bune cu frica zilei de mâine, fiindcă se aude că urmează alte disponibilizări masive, dar nimeni nu spune câți, de ce, pe ce criterii și nu există nicio zi în care să nu primesc un apel sau mesaj de genul: „Domnule deputat, vă rugăm să faceți ceva! Ne dau afară și nu știm ce o să se aleagă de noi.”

OMV Petrom este o societate care face enorm de mult profit pe spinarea românilor. Nu îi mai satură Dumnezeu! În timp ce raportează miliarde profit, oamenii din Moinești, Zemeș sunt trimiși acasă, în șomaj, fără niciun viitor, fiindcă se pregătesc disponibilizări, după ce deja a existat de-a lungul ultimilor ani acest lucru. Sunt prea mulți, zeci, poate sute de angajați care urmează să fie dați afară fiindcă nimeni nu spune clar pe ce bază. Nu există transparență și explicații. Doar frică și tăcere.

Oamenii ăștia nu sunt doar cifre. Sunt persoane care au muncit o viață întreagă. Majoritatea au peste 50 de ani și tot ce știu este să lucreze pe sondă, extracție, reparații, fiindcă asta au făcut. Nu au altă meserie, nu au unde pleca, nu au cui să se plângă. Și în timp ce oamenii aceștia se roagă să nu le vină rândul la disponibilizare, din Moinești pleacă zilnic zeci de cisterne cu petrol. Da, cu petrolul nostru! Țițeiul românesc, pe care îl scoatem din pământ de generații, merge afară, către alte țări, către alte profituri, iar pe români îi trimitem acasă. Ce face Ministerul Energiei? Ce face Guvernul? De ce toată lumea tace?

Zilele trecute am primit vestea care ne-a lovit și mai tare: deversare de țiței în râul Tazlăul Sărat. Trei kilometri și jumătate de râu pângărit, petrol în apă, natură moartă. Au dat o amendă. 150.000 de lei – un mizilic. Dar pe cine interesează? Sursa? Ghiciți! Lipsă de personal la stația de pompare. Adică exact ce se întâmplă când dai oamenii afară fără cap și rămân instalațiile nesupravegheate. Când natura e afectată, pentru că nu mai are cine să vegheze, înseamnă că am ajuns prea departe. Și nu mai este vorba despre concedieri acum; este vorba despre viață, despre mediu și despre siguranță. Dacă deversările astea vor continua, o să ne înecăm în propriul nostru petrol, iar copiii noștri n-or să mai aibă nici muncă și nici apă curată. Ni se spune că „automatizează”. Dar noi vedem altceva – vedem tăcere, oameni trimiși acasă, lăcomie, nu progres, profituri uriașe și comunități distruse.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu. Nu este. Domnul deputat Tudor Ionescu.

## **Domnul Tudor Ionescu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Membrii și simpatizanții Partidului SOS România din țară și din afara granițelor au comemorat duminică, 15 iunie, împlinirea a 136 de ani de la plecarea la Domnul a părintelui naționalismului modern românesc, Mihai Eminescu.

Am comemorat nu doar „poetul nepereche”, ci și omul politic naționalist și gazetarul tradiționalist, fondatorul Societății „Carpații”, înființată la 24 ianuarie 1882, cu scopul unirii tuturor pământurilor românești aflate sub administrație străină într-un singur stat, numit Dacia Mare.

Toți aceia care l-au comemorat cu fast doar pe „poetul național”, lăsând în umbră activitatea lui de gazetar și de om politic naționalist, au devenit complici cu cei care l-au asasinat moral și fizic în 1889, urmărind ca Eminescu să rămână în memoria românilor doar ca poet, cu toate că principala sa activitate a fost cea de jurnalist.

Toți cei care l-au elogiat doar pe „Luceafărul poeziei românești” au devenit părtași cu toți cei care i-au trecut sub tăcere opera publicistică, timp de peste un secol, prezentându-l pentru posteritate doar ca pe „ultimul mare poet romantic european”.

Partidul SOS România, fondat doctrinar, în mare măsură, pe gândirea politică și economică naționalistă eminesciană, promovează încă de la întemeiere adevărul despre omul politic și jurnalistul naționalist Mihai Eminescu și o vom face în continuare.

În final, voi cita câteva pasaje din poezia „Scrisoarea III”, în care marele Eminescu face un portret nemilos al clasei politice din vremea sa, plină de politicieni corupți, trădători de țară și demagogi.

Continuăm cu Grupul POT, doamna deputat Codruța Corcheș.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă.

## **Doamna Anamaria Gavrilă:**

Vedem tot timpul cum guvernanții, ajunși în funcții publice după votul nostru, își folosesc cetățenii pentru ambiții politice personale. Iar când vocea poporului devine incomodă, adevărul este înăbușit, iar voința oamenilor disprețuită.

Dar noi știm că România are o șansă – să fim împreună unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu. Deși a fost interzis să candideze, pe 18 mai, milioane de români au votat pentru Călin Georgescu – președinte, iar acum sistemul controlat de guvernanți persecută acest om, care urma să fie președintele țării. Alegătorii au fost etichetați – „extremiști”, „fasciști”, „legionari” –, exact așa cum Ion Iliescu i-a etichetat pe luptătorii pentru libertate din Piața Universității, în 1990, exact la fel, doar pentru că au vrut o democrație reală, și nu comunism.

Dar cei 5,3 milioane de români nu sunt nici proști, nici legionari și nici extremiști. Și voi, domnilor guvernanți, știți foarte bine asta! Dar trebuie să mai știți ceva: că nu ne vom opri! Votul din 18 mai a fost ca cea mai puternică bătaie de inimă a unei mișcări naționale, și nu doar un simplu gest politic. Avem o misiune, și nu doar un scop trecător. Avem o chemare, și nu doar o ambiție personală. Vom crește, vom construi și vom rămâne uniți. Insultele, amenințările și presiunile voastre nu ne opresc deloc. Știm ce avem de făcut, pentru că flacăra care ne animă vine din moștenirea vie a celor care au luptat înaintea noastră, și nu vine din calcule politice.

Vrem pace, nu vrem război. Și vrem un stat al cetățenilor români, și nu al intermediarilor pentru străini. Vrem să rămânem acasă, să fim stăpâni în țara noastră. Și nu, nu ne vom opri!

Doamna deputat Codruța Corcheș a revenit? Nu.

Domnul deputat Matei Sergiu? Este? Este sau nu? Nu.

Doamna deputat Gabriela Porumboiu.

## **Doamna Gabriela Porumboiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Dragi români,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Soluții gratuite”.

Da, „gratis”, un cuvânt care, spre deosebire de „comision” sau „diurnă”, pare complet necunoscut prin aceste săli de putere.

Vreți bani la buget? Wow, ce surpriză! Poate vă uitați prin propriile buzunare, adânci, unde banii noștri vi se rătăcesc cu viteza luminii. Nici nu a trecut o lună de când ați promis cu mâna pe inimă că nu veți mări taxele românilor, domnule președinte Nicușor Dan. Atât de important cuvânt aveți? V-ați lăsat cucerit așa repede?

Aveți aici soluții concrete, nu pentru a crește taxele românilor, ci pentru a reduce cheltuielile inutile, și anume:

– Închideți fabricile de sinecuri din ministere și agențiifantomă. Tăiați din funcțiile călduțe: zeci de agenții de stat cu șefi, nepoți sau amante bine plătite, care nu produc nimic sau doar plăcere!

– Verificați contractele de consultanță la stat, de sute de milioane de euro! Luați-vă și o lămâie – o să vă ia greața, garantat!

– Digitalizați ANAF-ul în mod real, nu mai căutați bani în pungile casierelor de la Lidl! Știu și eu că este mai ușor să umfli o amendă la o covrigărie decât să prinzi un rechin, dar evaziunea se combate cu tehnologie, nu cu taxe mai mari pentru cei corecți.

– Faceți curățenie în companiile de stat, care sunt găuri negre pe banii noștri. Și reformați companiile de stat: CFR-ul și TAROM-ul nu sunt pușculițe de partid. Să devină eficiente sau să iasă din economie.

Grupul UDMR nu are. Grupul minorităților, domnul Giureci-Slobodan Ghera.

Mulțumesc frumos, stimată doamnă președinte. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Instituirea și sărbătorirea Zilei Banatului Montan, în data de 15 iunie”.

Stimate colege și stimați colegi,

Începând cu acest an, România a marcat oficial, în data de 15 iunie, Ziua Banatului Montan, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 60/2025, adoptată de Parlamentul României, la inițiativa doamnei deputat Silvia Mihalcea și a unui grup de deputați și senatori din Caraș-Severin, din care am onoarea să fac parte. Este o recunoaștere firească a unei regiuni cu o identitate puternică, o moștenire istorică remarcabilă și o profundă diversitate culturală, etnică și religioasă, marcată de schimbări politice, culturale și teritoriale.

Prima ediție, desfășurată între 13 și 16 iunie 2025, a fost sărbătorită așa cum se cuvine, prin deschiderea oficială care a avut loc vineri, 13 iunie, în județul Caraș-Severin, printr-o ședință solemnă în sala consiliului județean. Ședința a fost deschisă de către președintele Consiliului Județean CarașSeverin, Silviu Hurduzeu, și Silvia Mihalcea, la care au participat și au luat cuvântul toți inițiatorii legii, prefectul județului, primarii tuturor orașelor și comunelor, reprezentanții și conducătorii serviciilor deconcentrate, precum și numeroși oaspeți de onoare și reprezentanți ai mass-media. A fost un moment de unitate și mândrie locală, fără culoare politică, în care s-au evidențiat frumusețea naturală și importanța Banatului Montan, potențialul său economic și turistic, dar mai ales unicitatea și diversitatea culturală a județului.

Caraș-Severinul este un model viu de conviețuire pașnică între oameni, între etnii și populația majoritară. Aici trăiesc, de secole, în armonie, pace și bunăstare, oameni harnici, cu credință în Dumnezeu, contribuind fiecare la conturarea unei identități locale distincte, o identitate care trebuie protejată și promovată. Altfel spus, Caraș-Severinul – și întreg Banatul – este o mică Europă, unde trăiesc români, germani, croați, sârbi, cehi, slovaci, unguri, evrei, ucraineni, macedoneni, bulgari, ruteni, romi, precum și mulți alții, fiind o bogăție culturală inestimabilă a României și un model de conviețuire demn de urmat. Ziua de 15 iunie este aleasă ca fiind legată de viața, activitatea și personalitatea lui Eftimie Murgu, fiu al Banatului de Munte, el fiind numit căpitan suprem al Banatului în 15 iunie 1848. Eftimie Murgu a fost profesor, jurist și luptător pentru drepturi și libertăți, iar prin comemorarea sa reafirmăm importanța păstrării memoriei colective și a identității etnice vie, așa cum s-a format și s-a păstrat în acest colț de țară, simbolizând lupta pentru libertate, unitate și identitate.

Din partea neafiliaților, domnul deputat Dumitru Coarnă. Nu este.

Domnul deputat Pîclișan Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe-Petru Pîclișan:**

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Responsabilitate fiscală și respect pentru munca cinstită”.

Stimați colegi,

România se află într-un moment care reclamă mai multă chibzuință, mai mult echilibru și mai ales mai mult respect pentru contribuția reală a celor care susțin economia națională prin muncă, inițiativă și responsabilitate.

Este timpul să facem ordine și să reașezăm sistemul fiscal și instituțional pe fundamentele echității, eficienței și bunului-simț administrativ.

Pentru aceasta, consider necesare câteva direcții clare de acțiune:

– Respectarea referendumului privind reducerea numărului de parlamentari la 300 – aceasta nu este o idee nouă, ci o expresie clară a voinței populare, exprimată printr-un referendum validat de peste 7 milioane de români. A ignora această voință înseamnă a minimaliza principiile de bază ale unei democrații funcționale și a submina încrederea cetățenilor în reprezentarea parlamentară.

– Impozitarea echitabilă a pensiilor speciale – într-o societate în care echitatea trebuie să fie normă, nu excepție, impozitarea pensiilor speciale reprezintă un gest minim de justiție socială. Nu putem cere solidaritate celor care muncesc pentru salarii modeste, în timp ce menținem privilegii nejustificate pentru categorii restrânse de beneficiari. Orice venit nefundamentat pe contributivitate trebuie supus unui regim fiscal corect și transparent.

– Combaterea evaziunii și eficientizarea colectării TVA – România pierde anual aproximativ 30% din TVA-ul potențial colectabil, cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. În loc să apelăm la majorări de taxe, trebuie să închidem robinetele evaziunii. Digitalizarea completă a administrației fiscale, controalele inteligente și trasabilitatea clară a fluxurilor financiare pot aduce miliarde la buget, fără a împovăra suplimentar antreprenorii corecți.

## **Doamna Raluca Turcan:**

## Mulțumesc. Reluăm.

Grupul PSD, domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Se oprește automat. Bănuiesc că ați reținut asta, de la ședințele de plen.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte. Stimați colegi,

Anul acesta, pe 15 iunie, comemorăm 136 de ani de la trecerea în neființă a simbolului culturii naționale, Mihai Eminescu. Poetul nostru național reprezintă piatra de temelie a identității românești. În mod simbolic, pe 15 iunie, în fiecare an, ne amintim că avem rădăcini adânci, însă constatăm cu tristețe că le udăm tot mai rar.

Vin azi în fața dumneavoastră în calitate de reprezentant ales în județul Botoșani, județ care i-a dat acestei țări pe Mihai Eminescu, dar și pe George Enescu, Grigore Antipa, Nicolae Iorga, Ștefan Luchian. Avem mai mult patrimoniu cultural pe kilometru pătrat decât infrastructură modernă. Ne vizitează mai mulți elevi în excursie decât investitori.

Și totuși, în timp ce ne declarăm public respectul pentru Eminescu, în acte bugetare tratăm cultura ca pe o cheltuială secundară. Nu putem vorbi despre iubire de țară și să alocăm sub 1% din bugetul național culturii. Nu putem cere educație și spirit civic fără să susținem bibliotecile, casele de cultură, muzeele, inițiativele culturale locale, mai ales în zonele în care a rămas, din păcate, mai mult talent decât șansă de reușită.

Comunitățile mici din județul Botoșani, din Moldova și din multe alte zone ale țării trăiesc în izolare culturală. Nu au librării, nu au teatre, nu au acces la un film sau la un concert. Cei care se ocupă de cultură în teritoriu se chinuie să țină aprinsă o lumânare, într-o sală în care plouă. Iar cei care ar putea duce mai departe talentul unui Eminescu sau Enescu rămân în anonimat.

Soluția nu e să organizăm doar festivaluri o dată pe an. Este nevoie de un program real de susținere pentru infrastructura culturală locală. Este nevoie de fonduri pentru bibliotecile din sate, pentru centrele culturale comunale, pentru profesori și bibliotecari care duc, din pasiune, știința și frumosul acolo unde statul a uitat să mai ajungă.

Mulțumesc. Doamna deputat Szőke a venit? Dacă nu, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la sănătatea românilor – o prioritate reală.

Stimați colegi,

Reforma sistemului de sănătate din România este un proces care nu se face prin vorbe, ci prin fapte. În prezent, Ministerul Sănătății împreună cu Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților derulează un set amplu de măsuri cu impact direct asupra calității serviciilor medicale și a accesului cetățenilor la îngrijiri sigure și moderne.

Partidul Social Democrat rămâne ferm angajat în susținerea unei strategii coerente și eficiente pentru sănătate. Acțiunile noastre vizează în mod concret:

– extinderea și modernizarea rețelei de spitale și unități medicale, cu un accent predominant pe spitalele județene și centrele de primiri urgențe;

– implementarea unor programe extinse de prevenție și screening, menite să reducă incidența bolilor grave prin diagnosticare timpurie și tratamente eficiente;

– creșterea accesului la tratamente pentru boli cronice și afecțiuni rare, acolo unde sprijinul statului este esențial pentru pacienți;

– digitalizarea sistemului medical, prin dezvoltarea dosarului electronic de sănătate și a serviciilor de telemedicină – un pas important pentru eliminarea barierelor geografice;

– îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru personalul medical, prin investiții în formare, echipamente și infrastructură.

La nivelul județului Dâmbovița, susțin activ toate inițiativele menite să îmbunătățească infrastructura sanitară, iar, în colaborare cu autoritățile județene și Ministerul Sănătății, urmărim consolidarea și modernizarea Spitalului Județean de Urgență Târgoviște, precum și dezvoltarea unor centre medicale locale, pentru reducerea presiunii asupra unităților mari.

Mulțumesc.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu.

Mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi,

„Tinerii – nu doar viitorul, ci prezentul administrației românești”.

Astăzi vreau să vorbesc despre un subiect care nu mai poate fi tratat doar teoretic – locul tinerilor în administrația publică.

De prea multe ori spunem că tinerii sunt viitorul, dar uităm că ei trăiesc și muncesc în prezent. Sunt conectați, capabili, în pas cu tehnologia și cu cerințele unei societăți moderne. Mulți vor să contribuie, să se implice, dar se izbesc de ziduri invizibile.

Ce putem face, fără a schimba legi sau a inventa structuri noi? Mai mult decât credem!

Putem, de exemplu, ca autorități locale și centrale, să deschidem porțile instituțiilor pentru vizite ghidate și prezentări reale ale modului în care funcționează administrația, în școli și facultăți. Să le arătăm tinerilor ce înseamnă munca în serviciul public – fără discursuri, fără formalism, ci direct, clar și sincer.

Putem încuraja fiecare primărie, fiecare consiliu județean să invite tineri la ședințele publice, să creeze spațiu pentru întrebări și dialog. Este un gest simplu, dar cu impact – îi face să simtă că părerea lor contează.

Putem sprijini colaborarea între administrație și mediul universitar – stagii practice autentice, cu tutori care chiar îndrumă, nu doar semnează o adeverință. Nu costă mult, dar construiește încredere.

La nivel local, administrațiile pot deschide canale de comunicare special pentru tineri – online, accesibile, active, un cont de social media activ, un newsletter cu oportunități, un formular simplu prin care să trimită idei. Este nevoie doar de voință și respect pentru generația tânără.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Mulțumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al AUR. Domnul deputat Cosmin-Ioan Corendea. Este?

Nu este. Domnul deputat Dragoș...

Este? Vă rog. Nu v-am văzut.

## **Domnul Cosmin-Ioan Corendea:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Astăzi voi vorbi despre o Românie care nu mai poate fi guvernată prin tăcere diplomatică și, mai ales, politică externă inexistentă.

Traversăm o perioadă de incertitudine și fragilitate instituțională, în care funcții-cheie ale statului român sunt gestionate interimar, iar deciziile esențiale sunt amânate sau tratate cu superficialitate. În acest context, consider necesar să readuc în atenția publică un caz foarte important, cu implicații juridice, diplomatice, dar mai ales de securitate națională, care continuă să fie tratat cu o lipsă de transparență incompatibilă cu principiile statului de drept. Mă refer la Decizia definitivă a Curții de Apel București nr. 2.427/2024, care obligă Ministerul Afacerilor Externe să publice nota verbală transmisă, în iulie 2022, Ambasadei Ucrainei, prin care România și-a exprimat acordul pentru lucrările de dragare a Canalului Bîstroe.

Deși a fost semnalat acest caz de mai multe ori, în Parlament, în Camera Deputaților și în Senat, cu un dispreț instituțional major față de aplicarea legii sau/și a interesului public, Ministerul Afacerilor Externe refuză să respecte hotărârea instanței, invocând „uzanțe diplomatice”. Nu suntem într-un club privat al diplomaților, ci într-un stat de drept – sau cel puțin așa pretindem că suntem. Orice document emis de o instanță de judecată, în afara statutului de secret de stat, este sau ar trebui să reprezinte o informație de interes public. Iar refuzul de a o face publică reprezintă obstrucționarea justiției, prin neaplicarea și nici măcar justificarea neaplicării unei sentințe definitive a unei instanțe în România.

Mulțumesc.

Domnul deputat Dragoș-Florin Coman.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Astăzi nu vin cu o simplă opinie politică, ci cu un semnal de alarmă fundamentat pe date concrete și pe realitățile dramatice din sistemul educațional al României.

Din păcate, dezbaterea politică actuală vizează doar aspecte ce țin de o așa-zisă „rezolvare” a crizei economice în care se află România. Însă, cu regret, constat faptul că sistemul educațional lipsește din această dezbatere.

Potrivit unor informații publice recente, aproximativ 30% dintre elevii care au intrat în clasa I în urmă cu 12 ani nu au mai ajuns să susțină examenul de bacalaureat. În cifre absolute, vorbim de peste 60.000 de tineri care au abandonat școala înainte de a-și finaliza parcursul liceal, o pierdere enormă de capital uman, social și economic. Și, mai grav, această cifră este în creștere față de anul precedent cu peste 10.000 de elevi. Este un regres ce nu poate fi ignorat.

Dar problema nu se oprește aici. Nici măcar pentru cei care reușesc să fie absolvenți de liceu și să promoveze bacalaureatul nu există o traiectorie clară și coerentă spre integrarea pe piața muncii. Mulți absolvenți se lovesc de o realitate frustrantă – diploma nu le garantează nici un loc de muncă, nici competențe relevante pentru economia de azi.

Aceasta nu este doar o criză de sistem; este o criză de viziune.

Unde sunt programele naționale de consiliere vocațională și orientare profesională? Unde este mecanismul funcțional de dialog între Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și mediul de afaceri? Cum justificăm faptul că școala românească continuă să funcționeze, în mare parte, pe un model educațional depășit, rupt de realitățile socioeconomice ale prezentului?

Mulțumesc. Doamna deputat Laura Gherasim. Este?

Domnul deputat Cătălin Ciornei, din partea Grupului AUR?

Nu este.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu.

„Eminescu trebuie restituit elevilor și studenților!” Doamnă președinte,

Stimate colege, Stimați colegi,

15 iunie – un reper fundamental al culturii, spiritului și conștiinței naționale: Mihai Eminescu.

În fiecare an, această dată nu este doar un simplu exercițiu comemorativ, ci un prilej de a ne întoarce, cu luciditate și cu evlavie, către ceea ce înseamnă spiritul românesc autentic.

Pentru că Eminescu nu este doar poetul nepereche, așa cum l-a numit George Călinescu, ci este modelul suprem al intelectualului angajat, al jurnalistului neînfricat, al gânditorului vizionar, care și-a dedicat întreaga viață ideii de națiune. Într-o lume în care superficialul și comercialul tind să înghită reperele, Eminescu rămâne vertical, asemenea unui stâlp de lumină într-o noapte grea.

Ca vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, resimt cu atât mai acut responsabilitatea ca numele și opera lui Eminescu să nu rămână simple lecții de manual, ci vii izvoare de reflecție, de învățătură și de demnitate pentru tinerele generații. Într-o școală românească care are nevoie de modele vii, Eminescu trebuie restituit elevilor și studenților nu doar ca autor de versuri memorabile, ci ca spirit liber, cu gândire critică și neclintită iubire de țară.

Ca scriitoare, nu pot să nu mă aplec asupra frumuseții tulburătoare a limbajului eminescian, asupra armoniei desăvârșite dintre cuvânt și idee, dintre formă și fond. Eminescu a fost și rămâne, pentru literatura noastră, un etalon de profunzime și rafinament stilistic, dar mai ales un exemplu de asumare a suferinței, în numele idealului.

Mulțumesc.

Domnul deputat al PNL Dragoș-Fănică Ciobotaru.

Stimată doamnă președinte, Dragi colegi deputați,

Tema declarației mele de astăzi este „Încăpățânarea unei clase politice care se opune, cu orice preț, reformei statului și stabilității economice”.

De ce este atât de greu să luăm decizii care sunt nu doar așteptate, ci absolut necesare și urgente?

De ce evităm cu atâta obstinație măsuri esențiale pentru viitorul României?

Spectacolul politic din ultimele săptămâni – făcut de unele partide – nu este decât o reflectare fidelă a celor 35 de ani de tranziție perpetuă: jocuri de culise, calcule meschine, negocieri lipsite de decență, interese personale mascate și un dezinteres cronic față de interesul public și de direcția în care merge țara noastră.

De 3 săptămâni, Partidul Național Liberal este prezent la masa negocierilor, încercând să convingă celelalte formațiuni că momentul reformei nu mai poate fi amânat, că România nu mai are timp de pierdut.

Refuzul unora dintre noi de a renunța la privilegii și la un sistem construit pentru protejarea intereselor personale trebuie să ia sfârșit. Este timpul să reducem risipa bugetară, să eliminăm sinecurile, să stopăm parazitarea bugetului public și să luptăm serios împotriva evaziunii fiscale.

Partidul Național Liberal a pus pe masă aceste soluții.

Reforma profundă a statului român, prin reorganizarea companiilor de stat, a agențiilor, a regiilor autonome și a instituțiilor publice. Această reformă trebuie să înceapă cu evaluări obiective ale consiliilor de administrație și ale funcțiilor de conducere, cu tăierea indemnizațiilor nesimțite și cu desființarea posturilor inutile – în special din administrația centrală.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Următorii parlamentari vor depune declarațiile în scris:

Din partea Grupului PNL: domnul deputat Andrei Gheorghe, domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuța Stănescu, Marian Crușoveanu, Aneta Matei, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huțucă, Răzvan-Olimpiu Cadar, domnul deputat Cotinescu și Gabriel Andronache.

Din partea Grupului USR – au prezentat oral declarațiile.

Din partea Grupului SOS: doamna deputat AndreeaPetronela Cîmpianu, Vlad-Andrei Vidra, Ionel Goidescu, Rodica Plopeanu, Florin Caragață, Sorin-George Oltenașu, Vasile Nagy, Mădălin-Laurențiu Făget, Ioan Lăzăroi.

Din partea Grupului POT: doamna deputat Codruța Corcheș, Matei Sergiu, Dan Nicolae, Maria Cernit, Daniel Grofu.

Din partea Grupului PSD: domnul deputat Maricel Popa, domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, domnul deputat Ștefan Țintă, domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, ȘtefanAlexandru Băișanu, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Virgil Alin Chirilă, Marius-Constantin Budăi.

Din partea grupului AUR: Daniel-Cătălin Ciornei, Tiberiu Barstan, Silviu-Octavian Gurlui, Petru-Gabriel Negrea, Ionel Gheorghe, Silviu-Titus Păunescu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Petre Pușcașu, Lidia Vadim-Tudor, Fabian-Cristian Radu,

Elena Doboș, Andrei-Cosmin Gușă, Ciprian Paraschiv, Dorel Vulpoiu, Nicolae Mîndrescu, Andreea-Firuța Neacșu, Valentin Munteanu.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a ședinței de astăzi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună dimineața!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală, să putem începe ședința noastră.

Continuăm ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 177.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc că până la ora 11:00 vom dezbate inițiativele înscrise pe ordinea de zi, iar de la ora 11:30 vom avea ședința de vot final, urmată de cele două ședințe, ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observații sau propuneri în legătură cu ordinea de zi.

- Nu sunt.

Așadar, intrăm în ordinea de...

Domnul Popa, dar, vă rog, apăsați!

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să fiți de acord să mutăm PL-x 18/2024

, aflat pe poziția 18, să-l mutăm mai în față, pe poziția 6.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

PL-x 11?

## **Domnul Ștefan-Ovidiu Popa**

**:**

18. 18.

Există acord al liderilor? Nu există.

Vă rog să vă pregătiți cartelele, stimați colegi. Colegii din online să știe că urmează vot.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/10.VII.2025

Așadar, PL-x 18/2024 să se mute de pe poziția 18 pe poziția 6.

Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, 43 contra, 5 abțineri, 2 colegi care nu votează.

Propunerea liderului de grup PSD a fost aprobată. Alte propuneri? Nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

1. Proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților; PHCD 44/2025.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 9 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

La cele două anexe?

Nu.

Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private; PL-x 146/2025; procedură de urgență.

Inițiatorul dacă dorește să intervină? Nu.

Comisia pentru muncă și protecție socială.

Vă rog, domnule Solomon, iar la final să faceți și propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2025, prin care se modifică și se completează Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006, precum și Legea nr. 1/2020, în scopul promovării unor măsuri ce vizează implementarea recomandărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică referitoare la posibilitatea entităților autorizate într-un stat aderent la codurile de liberalizare ale OCDE de a administra un fond de pensii facultative și/sau ocupaționale, precum și de a depozita activele fondurilor de pensii facultative și/sau ocupaționale, fără a mai fi necesară autorizarea sau avizarea prealabilă a ASF-ului.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, cu amendamente, admise și respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

- 3 minute, domnule președinte – timp pentru dezbatere.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

3 minute? Vă rog să vă pregătiți cartelele. Vot pentru 3 minute – timpi de dezbatere. Vot, vă rog.

**Domnul Florin-Bogdan Velcescu**

**:**

Ca data trecută, 3 minute.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

N-am auzit.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu**

**:**

Ca data trecută, tot 3 minute...

Altcineva a fost, nu domnul Solomon.

200 de voturi pentru, unu contra, o abținere, 2 colegi care nu votează.

Timpii de dezbateri au fost aprobați.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Ba da, doamna Mitrea Dumitrina, vă rog.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ca membru în OCDE, cu siguranță voi susține tot ceea ce înseamnă aderarea României la această organizație foarte importantă pentru România, însă e foarte important de știut că în Comisia pentru muncă a fost prezentă o persoană de la instituțiile statului, acelea unde dumneavoastră numiți directori și membri ai acelor instituții. Sunt oameni total nepregătiți. Erau persoane care, la întrebarea pe care le-am pus-o despre pensiile facultative private, nu știau să facă comparație între pensia pilonul 1, cea de stat, pensia pilonul 2, cea de stat administrată privat, pensia pilonul 3, cea facultativă, care poate fi decontată, și pensia pilonul 4, pe care omul, cetățeanul, și-o plătește singular, după ce statul i-a perceput toate taxele posibile și imposibile.

Deci cam astea sunt persoanele pe care le aveți numite în instituțiile statului, acele instituții incompetente, așa cum este ANCOM, așa cum sunt multe alte instituții care nu fac niciun fel de performanță și doar încasează sute și zeci de mii de lei.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 82 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Dacă susține cineva amendamentul respins? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

6. Proiectul de lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava; PL-x 18/2024.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură, Comisia pentru știință și Comisia juridică, vă rog, domnule președinte Ciunt.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar comun asupra Proiectului de lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unității administrativteritoriale a comunei Moara, județul Suceava – PL-x 18/2024

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea trecerii din domeniul privat al statului și din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava, județul Suceava, în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava, a bunului imobil teren în suprafață de 2,24 ha, situat în intravilanul localității Bulai, comuna Moara, în vederea realizării obiectivului de investiție „Grădiniță program normal Bulai, comuna Moara, județul Suceava”.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor exprimate, să transmită plenului Camerei Deputaților prezentul raport suplimentar comun, prin care se propune adoptarea Proiectului de lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea privată a unității administrativteritoriale a comunei Moara, județul Suceava, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport suplimentar comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

## Stimați colegi,

Întrucât la Comisia pentru știință și tehnologie s-a făcut o eroare materială, vreau să prezint o notă suplimentară la acest proiect de lege.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Grosu Veronica.

## **Doamna Veronica Grosu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau doar să atrag atenția că prin adoptarea acestui proiect de lege, în actuala formulă parlamentară, participăm

împreună la crearea unui prejudiciu prin care patrimoniul imobiliar al academiilor de științe agricole și silvice din țară va continua să fie devalizat.

Conform Constituției României, bunurile aflate în proprietate publică sunt inalienabile, în sensul că nu pot fi vândute sau transferate către terți.

Obiectul demersului legislativ de astăzi îl reprezintă Stațiunea de Cercetări Agricole din Suceava, stațiune care funcționează de peste 78 de ani, stațiune care s-a remarcat prin rezultatele deosebite ale cercetării, rezultate concretizate atât prin tratamente inovative împotriva maladiilor plantelor sau prin crearea de noi soiuri și hibrizi, rezultate recunoscute la nivel național și european.

În anul 2006, printr-o hotărâre de guvern, s-a stabilit inventarul bunurilor aflate în administrația Stațiunii de Cercetări Agricole din Suceava, iar începând cu anul 2009, printr-o serie de hotărâri de guvern succesive, practic, suprafața totală a Stațiunii de Cercetări Agricole din Suceava a ajuns de la 935 ha la 575 ha, astăzi.

După o simplă logică matematică, gândiți-vă și dumneavoastră, în următorii 10-15 ani, dacă viitorul acestei stațiuni de cercetări agricole mai poate fi predictibil.

Deci statul român ne spune astăzi că nu mai are nevoie de aceste terenuri pentru a fi finanțate activitatea de cercetare și activitatea operațională a Stațiunii de Cercetări Agricole din Suceava. Practic, își invocă propria culpă.

Mulțumesc. Doamna Vedinaș. Vă rog.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Pentru că nu a avut posibilitatea colega dumneavoastră să-și încheie cuvântul, am să o fac eu, cu o concluzie.

Practic, și prin acest proiect de lege, se contribuie la ceea ce a mai rămas din cercetarea românească. Cercetare care, cu mulți ani în urmă, a adus România în fruntea statelor civilizate ale lumii, din foarte multe puncte de vedere.

Dincolo de argumentele – înțelegem că nu mai e nevoie de cercetare, învățământul este și el cum este, deși s-a făcut pariu cu învățământul –, dincolo de aceste aspecte, vă reamintesc ceea ce am spus de nenumărate ori: există niște principii care guvernează un stat de drept și o democrație. Vă declarați partide proeuropene. Unul din aceste principii este să respecți Constituția.

Or, acest proiect de lege încalcă flagrant Constituția, din două puncte de vedere:

– încalcă principiul autonomiei locale, pentru că este clar că... și rezultă din întreaga documentație că nu s-a făcut nici solicitarea și că este deficit de documentație administrativă, sub aspectul opțiunii localității cu privire la acest teren;

– încalcă principiul inalienabilității, consacrat de art. 136 – cum bine s-a remarcat aici;

– dar încalcă principiul care trimite la o lege organică pentru organizarea și funcționarea administrației, Codul administrativ, care consacră un principiu – al transferului prin acte administrative, domnilor, nu prin legi.

Să ne spuneți nouă că prin lege se poate accepta construirea unei grădinițe pe 3 ha aproape de teren?

Nu ne insultați inteligența!

Domnul Nacov.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiind unul dintre inițiatori și susținând acest proiect, vreau să fac doar câteva precizări.

Vorbim de un teren care nu este utilizat pe destinația care a fost gândită în momentul când a fost dat către stațiune.

Vorbim de un teren care este necesar autorităților publice locale. Vorbim de un teren pe care acestea îl solicită pentru nevoile comunității.

Susțin, cu atât mai mult cu cât este vorba și de o comună în care locuiesc polonezi, o minoritate națională, cu domnul deputat în sală. Bineînțeles că susțin și din acest punct de vedere.

Dar comunele, UAT-urile cu minorități naționale funcționăm probabil un pic mai greu în ideea de a ne păstra conaționalii în aceste localități și merită acest sprijin suplimentar, dacă doriți să-i spunem așa.

Pe de altă parte, nu cred că există pericolul pe care l-am auzit prin comisii vehiculat, al unor „tunuri” și așa mai departe, pentru că nu poate să iasă acest teren din patrimoniul comunei decât cu o majoritate de două treimi.

Eu consider că acest teren va fi folosit pentru destinația pentru care a fost solicitat, motiv pentru care eu și colegii mei de la Grupul parlamentar al minorităților naționale am susținut și vom susține acest proiect.

Vă mulțumesc.

Doamna Prună.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știți care e problema cu proiectul ăsta de lege? Dubla măsură. Faptul că atunci când există un interes politic major, deși acest proiect de lege este neconstituțional, se găsește aici, în Parlament, o majoritate care să-l voteze, iar pe alte proiecte similare, când nu există un interes politic, respingeți proiectele respective.

Scrie foarte clar și Consiliul Legislativ: genul acesta de transferuri se face prin hotărâre de guvern.

Or, eu nu știu de ce nu a fost dată această hotărâre de guvern.

Sau știu de ce: pentru că diferența este că acum se face cu titlu gratuit, prin lege; dacă s-ar fi dat prin hotărâre de guvern, ar fi trebuit plătită contravaloarea acelui teren.

Deci felul în care se legiferează aici, în România, doar pe baza unor interese politice de moment, duce la genul acesta de legi, care, da, pot pica la Curtea Constituțională.

Și nu înțeleg de ce de fiecare dată trebuie să aplicați această dublă măsură.

Sau, de fapt, înțeleg – e vorba doar de interes, nu e vorba de o nevoie reală, până la urmă, sau de respectarea legilor și Constituției țării.

Domnul Velcescu.

## **Domnul Florin-Bogdan Velcescu:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Încep prin a spune că AUR nu este împotriva construcției de noi grădinițe și noi școli, dimpotrivă, dar, totuși, această lege a trecut tacit de Senat, n-a primit un vot – dacă am înțeles eu bine de pe cdep.ro

Și mai înțeleg că vrem, cumva, prin votul acestei legi, să se construiască o grădiniță de 2,24 ha. Mă, dă-o-ncolo de grădiniță! Două hectare pentru o grădiniță? Chiar așa?

În expunerea de motive este cuprins un parc – înțeleg că ar fi fost acolo, cumva, trecut –, dar în legea adoptată de Senat și cea pe care ar trebui să o votăm noi astăzi nu mai apare parcul ăla.

Ce să înțeleg de aici? Că s-a pus de un cartier micuț acolo, la Moara!

Hai să fim serioși! Mulțumesc.

Domnul Alecu Robert.

## **Domnul Robert Alecu:**

22.000 m[2] pentru o grădiniță – ăsta da record!

Nu e o exagerare; este subiectul unui proiect de lege pe care îl dezbatem astăzi cu maximă urgență.

Statul cedează gratuit din proprietatea sa privată un teren de 2,2 ha, aflat în administrarea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava, către Primăria Comunei Moara, județul Suceava. Scopul declarat este construirea unei grădinițe cu program normal.

Sigur, este nevoie de grădinițe, nimeni nu contestă, dar trebuie să punem o întrebare de bun-simț: de ce 22.000 m[2] pentru o clădire care, în mod normal, în România, nu depășește 1.000 de metri pătrați amprentă la sol?

Mai mult, comuna Moara se află în imediata vecinătate a municipiului Suceava, o zonă unde extinderea urbană este accelerată, cererea de teren e mare, iar valoarea de piață e ridicată; astăzi, acel teren se ridică la aproximativ două milioane de euro – probabil de acolo urgența cu care dezbatem acest proiect!

Transferul se face cu titlu gratuit, fără termen de execuție, fără clauze clare privind destinația exactă a terenului, fără garanția că, dacă nu se construiește grădinița, terenul revine în proprietatea statului. Și, după toate acestea, se ridică alte întrebări, și mai dramatice:

Cum a ajuns în paragină un teren destinat cercetării agricole? Cine l-a lăsat să se degradeze? Cine a pregătit acest teren pentru alte scopuri?

Terenuri ca acesta au mai fost transferate și în trecut, tot sub pretexte onorabile, dar, în absența unor mecanisme clare de control, multe dintre ele s-au transformat în altceva – în platforme pentru construcții private, cartiere rezidențiale și investiții mascate.

Da, avem nevoie de grădinițe, cu siguranță, dar avem nevoie și de responsabilitate, de bună administrare și de respect pentru patrimoniul statului.

Domnul Dimitriu.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

## Dragi colegi,

Atunci când românii au spus pentru prima dată, undeva, demult...

„Unde-i lege, nu-i tocmeală”...

Domnule Tanasă, vă rog frumos!

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

...este normal ca toți, inclusiv și mai dihai noi, cei din Parlament, să respectăm această maximă – „Unde-i lege, nu-i tocmeală.”

Or, nu este normal ca noi să ne așteptăm de la cetățeni, să le cerem celor care ne-au votat, celor pe care îi reprezentăm, să respecte legea, noi, din Parlament, să cerem CSM să respecte legea – apropo, fac o paranteză, CSM, cu încălcarea legii, a demarat procedura de numire a președintelui Înaltei Curți – și tot noi – și când zic „noi” mă refer la dumneavoastră, majoritatea, pentru că USR nu va vota acest proiect – să voteze proiecte care încalcă flagrant Constituția.

Constituția este foarte clară – aici nu mai trebuie să dezbatem, pentru că au spus foarte mulți colegi acest lucru.

Dar îmi pun următoarea întrebare: dacă vrem să reclădim încrederea în statul român, dacă vrem să impunem legalitatea ca principiu suprem – el este în Constituție, dar nu este respectat –, cum putem să facem acest lucru, dacă dumneavoastră, cei care aveți azi majoritatea, nu dați acest exemplu, în momentul în care votăm legi?

De ce ar trebui ca, atunci când există o majoritate care își dorește ceva, legea să fie îndoită?

Legea niciodată nu trebuie să fie îndoită. Legea niciodată nu poate să fie îndoită. Pentru că, atunci când este îndoită, vedem cum cresc oamenii ăștia din stânga mea.

Și la dumneavoastră, stimați colegi de la PSD și PNL, pentru că urmează să intrăm într-o guvernare, am o rugăminte către dumneavoastră: haideți să respectăm legea și atunci când ne convine, și atunci când nu ne convine! Pentru că acum, pentru că nu vă convine, încercați să îndoiți legea și nu este în regulă.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 3 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Rămâne la votul final.

5. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 504/2024. Comisia pentru tineret și sport.

Bună ziua!

În temeiul prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru tineret și sport a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, PL-x 504/2024.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 69/2000. Intervențiile legislative vizează includerea persoanelor cu toate tipurile de handicap, așa cum sunt prevăzute în legislație, în categoria celor pentru care autoritățile administrației publice au obligația să asigure condiții pentru practicarea educației fizice și sportului.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (8) și (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru tineret și sport propune plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc frumos.

Dezbateri, doamna Moș Arina.

## **Doamna Patricia-Simina-Arina Moș:**

Mulțumesc, stimate domnule președinte. Dragi colegi,

Votul pe care dumneavoastră îl veți da astăzi va fi un vot pentru toți copiii și tinerii cu sindrom Down, pentru familiile acestora, iar mesajul pe care dumneavoastră îl veți da în comunitățile pe care le reprezentați este acela că acești tineri sunt diferiți, dar sunt egali.

Am depus acest proiect legislativ pentru a îmbunătăți politicile publice și pentru a sprijini persoanele cu sindrom Down.

Bineînțeles că, în viziunea legiuitorului, prin votul pe care îl veți acorda astăzi, noțiunea National Special Olympics se referă, bineînțeles, la persoanele cu sindrom Down. Este bine cunoscută mișcarea globală Special Olympics România, care sprijină acești tineri. Însă în România se impunea o modificare legislativă, astfel încât drepturile acestor copii și tineri cu sindrom Down să fie recunoscute conform strategiei Uniunii Europene.

## Stimați colegi,

Împreună putem ajuta mai mult și mai bine, iar pentru acești tineri incluziunea este extrem de importantă. Dacă vrem, de aici, din această instituție importantă a statului român, putem să schimbăm mentalități. Fiecare dintre dumneavoastră, când acordați acest vot, am să vă rog să-l acordați cu sufletul, exact așa cum am scris eu acest proiect, pentru tinerii și pentru copiii cu sindrom Down din municipiul Oradea și din județul Bihor.

Putem schimba mentalități, iar creșterea calității vieții acestor tineri și a familiilor acestora este extrem de importantă, pentru că, știm – și oamenii de sport știu –, neparticiparea sau participarea redusă la sport are efecte negative asupra sănătății și incluziunii lor sociale.

Cât pe ce! Domnul Paraschiv.

## Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Foarte pe scurt.

Pentru neofiți, aș vrea să explic din punct de vedere tehnic ce înseamnă acest proiect.

Când vorbim de persoane cu dizabilități trebuie, în plan sportiv, să-i încadrăm în două mari categorii.

Avem Federația Română Paralimpică, pentru sportivii paralimpici – și aici ne referim la cei cu dizabilități fizice; avem clar o federație dedicată.

Când vorbim de Special Olympics, vorbim de sportivii cu dizabilități intelectuale, așa cum bine a spus inițiatorul acestui proiect mai devreme, în special persoanele cu sindrom Down.

Da, era nevoie de acest proiect legislativ. Cu siguranță, poate fi îmbunătățit, pentru că, atunci când vorbim de dizabilități, spectrul este foarte larg și e greu de presupus că vreo administrație locală sau națională va putea pune la dispoziție o bază sportivă care să aibă facilități pentru toate tipurile de dizabilități.

Însă, încă o dată, vreau să felicit inițiatorul și să vă mulțumesc.

Doamna Iagăr Monica.

## **Doamna Monica Iagăr:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

AUR este pentru acest proiect. Noi, în Comisia pentru sport, suntem pentru sport sub orice formă. Copiii cu dizabilități au nevoie de sport, de baze sportive.

Dar vreau să vă spun că noi, AUR, avem un proiect de lege care prevede ca 0,25 din cifra de afaceri a societăților comerciale gen OMV să se dirijeze către sport.

Ungaria are 2,75. Dacă acest proiect de lege, al AUR, care prevede dirijarea cifrei de afaceri, 0,25, și... copiii cu dizabilități – nu-i aici doamna Moș – și copiii cu dizabilități vor avea baze sportive pentru sport.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la 8 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

10. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor; PL-x 166/2025.

Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului, vă rog, raportul.

Domnule Ciucă, vă rog.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Voi prezenta raportul comun al celor două comisii amintite, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Cele două comisii au fost sesizate privind Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Am fost sesizate, conform art. 95 din regulament, ambele comisii.

Precizez că suntem Camera decizională.

Senatul a adoptat acest proiect de lege, care are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Consiliului Economic și Social.

Precizez că, în urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cu amendamentele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Precizăm că, având în vedere obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Vexler.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Acest proiect vine să remedieze o problemă care s-a accentuat din ce în ce mai mult în ultimii ani, respectiv a impostorilor religioși, a persoanelor care își asumă drepturile și obligațiile, mai exact exercitarea funcțiilor clericale și monahale din cadrul cultelor religioase recunoscute, fără a avea acest drept. De cele mai multe ori folosesc acest lucru pentru a escroca oameni, pentru a extrage sume de bani, dar au existat și situații extrem de dificile și neplăcute, care au afectat atât cultele religioase din România, cât și pe credincioșii acestora.

Proiectul clarifică interdicția, existentă deja în lege, de exercitare fără drept a acestor funcții clericale și monahale și sancționarea corespunzătoare a acestei încălcări.

De asemenea, proiectul vine să stabilească clar modul în care se efectuează celebrările religioase ale sfinților sau ale persoanelor recunoscute de drept ca și simboluri identitare ale fiecărui cult.

Proiectul s-a bucurat de sprijinul și acordul tuturor cultelor religioase din România și le mulțumesc, în mod special, Comisiei juridice și liderilor grupurilor parlamentare pentru sprijinul acordat în realizarea și adoptarea acestui proiect. Vă mulțumesc mult.

picioare. Cred că libertatea, pentru noi toți, libertatea de conștiință, libertatea religioasă este sacrosanctă, de aceea și apare în Constituție. Și tendința dumneavoastră...

Unde sunteți, domnule Vexler, că vă iubesc foarte mult! Unde sunteți?

Domnule Vexler, tendința dumneavoastră de a suprareglementa, de a interveni, de a centraliza, de a formaliza, această tendință inhibă entuziasmul religios și spiritul mărturisitor.

Domnule Ciucă, vă rog, pe procedură. Cred că este vorba de o eroare materială. Nu?

Domnul Dimitriu.

Da.

Grupul USR susține acest proiect.

Pot să vă spun, din practica avocațială pe care am avut-o, că sunt întâlnite foarte des situații în care preoți caterisiți, din nefericire, continuă să slujească. Și lucrul acesta este complet nefavorabil pentru Biserica Ortodoxă.

Și pot să confirm ceea ce a spus domnul Vexler, că sunt cultele religioase foarte mulțumite de acest proiect. Este un proiect care va normaliza modalitatea în care poți să slujești, modalitatea în care ești protejat de o persoană care slujește în mod ilegal.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Neamțu.

## **Domnul Liviu-Bogdan Ciucă**

**:**

Am o intervenție pe procedură.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca membru al Bisericii Ortodoxe Române, evident că respect foarte mult ideea de ierarhie și instituția bisericii este sacră pentru noi.

Credem că există rânduieli care merită respectate de statul român.

În același timp, cu respect pentru toate manifestările religioase din spațiul românesc și european, trebuie să admitem că există oameni care au această chemare, de a propovădui Evanghelia, poate într-un mod informal. Poate nu au patalama, poate nu au ștampilă, poate nu au neapărat acte care să le permită să facă asta.

Și îmi amintesc de un personaj, se numea Pavel, din Tarsul Ciliciei, din Asia Minor, care făcea exact asta, în Imperiul Roman. Îmi amintesc, fiindcă tot suntem în postul Sfinților Apostoli, de Petru, care, și el, propovăduia Evanghelia fără să aibă ștampilă de la imperiu.

Această posibilitate de a mărturisi Cuvântul lui Dumnezeu în mod liber și neîngrădit mi se pare că trebuie să rămână în

Este vorba de o lege cu un caracter organic, și nu ordinar, pentru că vizează, la un moment dat, și regimul infracțiunilor. Mulțumesc.

Doamna Simu.

## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ce nu înțeleg eu?! Unde este graba?

Ieri ați băgat PL-x166 în cadrul Comisiei juridice, care avea deja o ordine de zi stabilită. Colegii au cerut amânarea, măcar pentru o săptămână, pentru a vedea despre ce este vorba, și s-a respins această propunere.

Azi dimineață v-ați trezit dis-de-dimineață, devreme, să faceți o ședință, pe repede-nainte, la Comisia pentru drepturile omului.

Și citez: „Nici nu este o mare problemă dacă nu puteți participa.”

Singurul PL-x pe ordinea de zi a fost PL-x 166.

De ce? De ce, domnule Vexler? Unde ne grăbim?

În 6 luni, de când sunt în Parlamentul României, încă n-am întâlnit o situație similară, în Parlamentul României, în Comisia juridică.

De ce?

Formularea generală „a altor funcții clericale ori monahale” poate fi interpretată extensiv. Da? Putem să punem în pericol activ oameni de bună-credință care poate vor să meargă să cânte într-un cor sau poate vor să conducă o rugăciune, fără să facă parte, neapărat, în mod oficial, cu cartelă sau cu card, dintr-o organizație religioasă.

Până la urmă, Constituția ne permite, nu?! Constituția și Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează libertatea credinței, nu doar prin biserici oficiale, ci pentru toți cetățenii, până la urmă.

Proiectul acesta este vag, abuziv și riscă să devină un instrument de persecuție religioasă.

Consider că ar trebui să-l trimitem înapoi la comisii și să participe societatea civilă și reprezentanții cultelor religioase interesate, pentru a asigura, într-adevăr, un echilibru clar și real între autonomia cultelor și respectarea drepturilor fundamentale.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii?

## **Domnul Silviu Vexler**

**:**

Da.

Vă rog... că finalizam.

## **Domnul Silviu Vexler:**

Domnule președinte,

Nu există nicio îngrădire a niciunui drept, de niciun fel. Pentru toți cei care au curiozitatea, la expunerea de motive a acestui proiect de lege există documentul oficial care susține, care confirmă susținerea tuturor cultelor, de la Biserica Ortodoxă Română și până la Federația Comunităților Evreiești, fără excepție.

Dacă nu poți să te prezinți ambasador al unui stat, dacă nu poți să te prezinți ministru al Guvernului, de ce ai putea să te prezinți preot, rabin, imam sau orice altă funcție a unui cult religios, folosind numele și imaginea acestuia, fără să ai dreptul și acordul acestui cult?

Nu este vorba de folosirea titulaturii de pastor, spre exemplu, sau de preot în general, ci de titulatura alocată acelui cult.

Nu poți să te prezinți preot al Bisericii Ortodoxe Române, fără să ai acordul Bisericii Ortodoxe Române.

Nu poți să te prezinți rabin al Federației Comunităților Evreiești din România, fără să ai acest drept și această calitate.

Nu există nicio restricționare, a niciunui drept, ci doar o clarificare a unei situații decente, normale și de bun-simț.

Iar, în rest, pentru colegii care vin atât de entuziast la microfon să arunce cuvinte mari și elemente istorice, recomand, din nou, citirea expunerii de motive și a părerii exprimate de culte.

Vă mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Dacă de la art. 1 la art. 6? Nu.

Proiectul rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecție socială; PL-x 497/2024; procedură de urgență.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă, vă rog, raportul comun.

Domnule Solomon, la final, de asemenea, vă revine misiunea să faceți propuneri pentru timpii de dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2024,

care prevede instituirea unor măsuri astfel încât cuantumul majorat al pensiilor, rezultat în urma procesului de recalculare, potrivit Legii nr. 360/2023, să nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor la ajutorul pentru încălzirea locuinței și la suplimentul pentru energie prevăzute la art. 6 și 25 din Legea nr. 226/2021. Totodată, se urmărește modificarea limitei veniturilor lunare până la care se acordă sprijinul material reprezentat de tichetele sociale pe suport electronic pentru produse alimentare și mese calde, de la 2.000 lei la 2.210 lei, realizate de pensionari și de persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu care au și calitatea de pensionari, precum și modificarea plafonului pentru beneficiarii Programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință a medicamentelor.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia propune adoptarea acestui raport, cu amendamentele admise.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule președinte, ca timpi de dezbatere – două minute.

Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbatere, două minute. Vot.

Cu 240 de voturi pentru, unu contra, o abținere, un coleg care nu votează, adoptat.

Intervenții, dezbateri, din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Ba da!

Domnul Dan Tanasă, Grupul AUR.

Vă reamintesc că e procedură de urgență – un singur vorbitor.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Da, domnule președinte, mulțumesc frumos. Îmi cer scuze că vă deranjez!

Am aflat cu stupoare că vreți să-l puneți pe Csaba Asztalos, de la CNCD, să-l puneți președinte la Curtea Constituțională.

Ați înnebunit complet, domnule?!

Un jurist care stă de 20 de ani...

Un jurist care stă de 20...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Tanasă...

Domnule Tanasă, PL-x 497/2024!

Protecția socială, domnule Tanasă!

Domnule Coarnă, de la neafiliați, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi vota pentru această inițiativă legislativă, așa cum am făcut-o și în Comisia pentru muncă, dintr-un motiv simplu: un deficit mare de personal. Iar de la Legea nr. 19 din 2000, până în 2025, am avut cinci legi organice, în 15 ani, care tot au modificat acest sistem de pensii. Gândiți-vă că sunt 5 milioane de dosare, 5 milioane care trebuie analizate individual. Nu există un dosar care să semene cu altul și sunt formule de calcul schimbate din 5 ani în 5 ani, iar oamenii de acolo nu fac față acestui proces de actualizare și recalculare a pensiilor.

De aceea, eu susțin și voi vota această inițiativă legislativă, pentru că ați văzut câtă emoție se naște în spațiul public în momentul în care, din lipsă, din deficit de personal, nu există posibilitatea ca toate aceste pensii să fie actualizate și recalculate.

Mulțumesc.

La PL-x 497, doamna Ramona Bruynseels.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați domni,

Stimate doamne,

Oamenii nu sunt niște obiecte pe care să le mutăm dintr-o parte în alta, în funcție de interesul nostru și în funcție de ceea ce așteptăm ca ei să facă.

Înțelegem că au fost mari interese în a vă păstra pensionarii aproape. Și suntem de acord să-i susțineți pe toți cei vulnerabili din țară și trebuie să-i susțineți și să vă amintiți de ei. E foarte bine că v-ați amintit și prin acest proiect de lege de cei care chiar au nevoie de sprijin atunci când trebuie să se confrunte și să facă față tuturor urmărilor greșelilor dumneavoastră, greșelile pe care le-ați făcut de 35 de ani încoace și mai ales în ultimii ani.

Dar vă întreb și eu, acum: cu indexarea pensiilor cum rămâne, ce facem? Pentru că, în continuare, pensionarii, oamenii care au construit țara noastră de până acum, simt că li se face o mare nedreptate și că li se ia un drept al lor.

Înțeleg, veniți acum și încercați să compensați. Foarte bine! Aplaudăm acest lucru.

Dar cu rezerviștii militari ce facem, cu pensiile lor? Cum îndreptăm inechitățile? Pentru că, în momentul în care venim înspre dumneavoastră cu propuneri în acest sens, vă feriți să răspundeți într-un fel sau altul; nu există bugete pentru ei.

Domnilor, când este vorba despre oameni care au muncit o viață, cu onoare, care și-au făcut datoria, au plătit taxe, trebuie să găsim bugete. Trebuie să ne facem datoria, să facem dreptate, să îndreptăm inechitățile pe care tot unii de-ai dumneavoastră le-au generat.

Domnul Toma.

## **Domnul Ilie Toma:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca fost lucrător al caselor de pensii, și eu, ca și domnul Marius Budăi, doamna Vali Robu...

Domnule Giugea, vă spun bine ați venit în fruntea casei de pensii și sper că împingeți un pic mai rapid procesul ăsta de recalculare!

Haideți să vă spun ceva: între a nu face nimic și a face ceva și a mai greși, e mult mai important a face ceva și a greși!

Celor care n-au făcut nimic până acum pentru sistemul de pensii din România, dar vin și vorbesc frumos, aici, la tribuna forului suprem al statului român, le spun următorul lucru: noi, cei ajunși aici, în fruntea țării, avem datoria – morală, în primul rând –, pentru cei care ne-au votat, să fim alături de ei.

Și am fost, stimate doamne și stimați domni, prin grupele de muncă pe care le-am acordat – mineri, siderurgiști, CFR-iști, energeticieni etcetera. Dar nu asta vreau să vă spun acum.

Ca lucrător al casei de pensii, e foarte greu să știi din prima să întocmești un dosar de pensie, să răspunzi la o petiție, să fii în termen cu tot ceea ce înseamnă lucrări.

Și, atunci, un lucrător al casei de pensii se formează în minimum 5 ani. Este păcat să sărim de la ceea ce avem azi pe ordinea de zi la ideea că nu s-au acordat pensii nu știu când și nu știu cum.

Nu! Vă spun un sigur lucru: atâta timp cât eu și colegii mei vom fi în Parlamentul României, nu vom uita niciodată că un dosar de pensie se calculează foarte greu și vom fi alături de cei care astăzi calculează pensiile.

Și, încă o dată, de la tribuna forului suprem al statului român, vă spun următorul lucru: toți cei care lucrează în casele de pensii sunt niște oameni deosebiți și îi felicit.

Doamna Raluca Turcan.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Demagogii care se perindă pe la acest microfon și care spun că nu s-a făcut nimic pentru sistemul de pensii și pentru pensionarii din România ar trebui să afle care este, de fapt, esența acestui proiect de lege.

Se stabilește nivelul de acordare a ajutorului de încălzire, compensare a medicamentelor și tichetelor sociale la nivelul lunii august 2024, pentru că pensiile a peste 82% din pensionarii României au crescut, prin recalcularea pensiilor. Asta este nimic?!

Când veniți la acest microfon, spuneți adevărul: că a fost nevoie să ne referim la un plafon anterior, pentru că au crescut pensiile pensionarilor din România.

De asemenea, suntem în situația de a periclita încă două milioane de dosare de pensii, câte mai sunt de calculat pentru digitizarea tuturor dosarelor de pensii în România, și a mai prelungi contractele pentru 1.000 de oameni care au fost angajați pentru această digitizare.

Știți ce înseamnă digitizare? Înseamnă să luați 5 milioane de dosare cu șină și să le transpuneți în format electronic.

Asta aduce acest proiect de lege și pentru asta Partidul Național Liberal va vota pentru.

Procedură de urgență, doamnă Mitrea. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 8 există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptate.

Proiectul rămâne la votul final.

Ne revedem la 11.30, la sesiunea de vot final.

## DUPĂ PAUZĂ

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală. Colegii din online să fie pregătiți. În câteva secunde începem ședința de vot final. Avem și oaspeți, sus, la balcon. Le urăm: bine au venit! Stimați colegi, Vă rog să vă pregătiți cartelele. Facem un vot pentru verificarea cvorumului. Vot, vă rog. 261 de colegi prezenți. Suntem în cvorum. Domnule Morar, din greșeală ați apăsat? Cred că da.

Capitolul I. Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților

1. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Programul de lucru al Comisiei pentru 2025 – Progresăm împreună: o Uniune mai ambițioasă, mai simplă și mai rapidă – COM(2025) 45; PHCD 39/2025.

Vot, vă rog.

194 de voturi pentru, 86 de abțineri, un coleg care nu votează.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind aprobarea structurii organizatorice și a statului de funcții ale serviciilor Camerei Deputaților; PHCD 44/2025.

Vot, vă rog.

164 de voturi pentru, 59 contra, 64 de abțineri. Adoptat.

II. Legi ordinare. Adoptări

3. Proiectul de lege pentru instituirea zilei de 15 august ca

„Ziua Maramureșuluiˮ; PL-x 128/2025.

Vot.

286 de voturi pentru, 3 abțineri, un coleg care nu votează. Domnul Brian Cristian, explicarea votului.

## **Domnul Brian Cristian:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă mulțumesc din suflet pentru că ați votat acest proiect de lege, prin care Maramureșul are o zi în calendar.

Maramureșul, județ pe care îl reprezint cu multă responsabilitate în Parlament.

Maramureșul, una dintre zonele cele mai frumoase ale țării, care a dat mult României. Din inima munților noștri s-au extras sute de tone de aur și alte metale prețioase.

Maramureșul, care, din păcate, astăzi este mai mult ignorat.

Nu mi-aș dori ca această recunoaștere pe care o primește zona din care provin să fie una simbolică, pentru că, în urma Revoluției și în urma a ceea ce înseamnă exploatare postindustrială, în momentul de față Maramureșul are sute de halde de steril, are zeci de iazuri de decantare, pădurile noastre sunt decimate, iar, când vine vorba de o recunoaștere adevărată a statului român față de Maramureș, mai degrabă se referă la gesturi simbolice, și nu la susținere reală.

Fibra țării România, Maramureșul este recunoscut pentru bisericile de lemn, pentru portul popular, pentru Patrimoniul UNESCO, monumentele care se regăsesc în Patrimoniul UNESCO.

Și mi-aș dori ca, în toți acești ani care au mai rămas și în perioada în care eu voi reprezenta Maramureșul în Parlament, să pot face în așa fel încât zona aceasta să nu mai fie ignorată de guvernanți, marile proiecte de infrastructură să nu ocolească Maramureșul, și tot ce a dat Maramureșul țării, prin tonele de metale prețioase, să fie întors acum măcar, pentru că maramureșenii, care sunt buni de trimis peste hotare, la diverse evenimente, în momentul de față trăiesc cu mai puțin decât restul României.

Domnul Ciornei.

## **Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:**

_„Panem et circenses”_ – „Pâine și circ”.

În loc să discutăm despre problemele reale ale maramureșenilor și ale românilor, voi le oferiți doar prilej de sărbătoare, în loc să discutăm despre pensiile minerilor din județ, pensiile speciale care trebuie tăiate.

Dacă ați terminat de împărțit ciolanul, haideți să ne aplecăm și asupra românilor!

Domnul Petrețchi.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al minorităților naționale a susținut acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc pentru votul acordat.

Ca maramureșean, cred că avem nevoie de astfel de propuneri legislative și, în ciuda unor critici, în timpul dezbaterilor generale asupra acestui proiect legislativ, cred că astfel de zile ne readuc aminte cât de importante sunt zonele pe care le reprezentăm. Tocmai în aceste zile de sărbătoare avem ocazia să dezbatem și problemele cu care se confruntă aceste zone.

Și cred că Maramureșul este un punct important pe harta României, un punct care astăzi este un model de bune practici, fie că discutăm despre relații de bună vecinătate, fie că discutăm despre conviețuirea interetnică.

Și cred că astfel de evenimente ne dau posibilitatea să vedem cât de unici suntem și cât de mult prin astfel de acțiuni putem să îmbogățim nu doar cultura României, ci și cultura europeană și națională.

Vă mulțumesc tare mult.

Doamna Silvia Mihalcea.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect este despre istorie, cultură, reziliență, identitate și tradiții – tradiții care se trăiesc, se simt și se duc mai departe.

Grupul parlamentar al PSD a votat pentru acest proiect.

Mulțumesc.

4. Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia în domeniul educației și formării personalului pentru punerea în aplicare a legii, semnat la Ankara la 21 mai 2024; PL-x 123/2025.

Vot, vă rog.

Unanimitate – 292 de voturi.

Adoptat.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor private; PL-x 146/2025.

Vot, vă rog.

282 de voturi pentru, 13 abțineri. Adoptat.

6. Proiectul de lege pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; PL-x 504/2024.

- Vot, vă rog.

Unanimitate – 295 de voturi.

- Adoptat.

7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecție socială; PL-x 497/2024.

Vot, vă rog.

- 246 de voturi pentru, 51 de abțineri. Adoptat.

Domnul Pascalini.

## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul SOS România a votat pentru acest proiect de lege, dar am o rugăminte la antevorbitorii mei, cei care s-au lăudat la dezbateri că au mărit pensiile.

Ați dat un deget, dar ați luat cu toată mâna, asta ați făcut, fiindcă ați mărit în același timp și birurile, taxele și impozitele, dar, vezi Doamne, ați mai dat ceva și la pensii.

Iar, când discutați de digitizare și vă plângeți că durează foarte mult acest proces, vă anunț că suntem în Era Digitalizării și acest lucru se poate face foarte rapid, dar cu oameni competenți, nu acei oameni angajați pe pile și prietenii politice.

Până una-alta, vă rog eu mult, nu mai dați cu praf în ochi oamenilor, fiindcă nu-i mai puteți păcăli.

Cât privește afirmația că cel care muncește mai și greșește, cu tot respectul, dumneavoastră sunteți greșeala însăși, în totalitatea ei, fiindcă ați adus țara la un deficit de peste 9%.

Dacă dumneavoastră numiți asta greșeală scuzabilă... Și, în final, vreau să spun că vreau să trăim într-o țară unde cetățenii să fie demni și să nu mai trăiască din pomeni, ci din drepturile lor.

Și vă mai rog eu; haideți cu indexarea pensiilor! Asta așteaptă pensionarii, nu alte vorbe goale. Mulțumesc.

Doamna Mitrea.

## **Doamna Dumitrina Mitrea:**

AUR a votat pentru această propunere legislativă, pentru că ni se pare normal să votăm tot ceea ce înseamnă creșteri pentru pensii pentru „bunicii noștri”, așa cum îi numea un ministru de la PSD.

Voiam să ies în special însă la dezbatere și o colegă de-a noastră spunea cât de mult bine au făcut PSD, PNL, USR, UDMR în toți cei 35 de ani de guvernare și cât de mult a crescut pensia, și cât de mult a crescut calitatea vieții pensionarilor.

Și vreau să vă spun că în 2000 salariul minim pe economie era 450 de lei, iar punctul de pensie era 159,72 de lei; reprezenta 35,49% din salariul minim pe economie.

În 2024, punctul de pensie era 2.032 de lei, iar salariul minim pe economie – 3.700 de lei; o creștere de 54,91%, raportată la salariul minim pe economie. Dacă împărțim la 25 de ani, această creștere reprezintă 0,75%/an – calitatea vieții unui pensionar.

Dar hai să ne uităm un pic la creșterea prețurilor la alimente în această perioadă! În 25 de ani au crescut cu 49%, adică 1,96%/an, ceea ce înseamnă de trei ori, de trei ori. Ați crescut de trei ori față de ceea ce ați crescut... pensionari.

Și mă întreb: așa de mult îi iubiți pe pensionari încât le-ați crescut prețurile la alimente de trei ori mai mult decât ați crescut calitatea vieților bunicilor și părinților noștri?

Domnul Coarnă.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este o ordonanță de urgență care a produs efecte. Și aici vorbim de niște măsuri sociale care au produs efecte la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Discuția de fond este una singură; restul, sigur, dacă nu citim, vorbim pe lângă subiect. Discuția de fond este una singură, menținerea cu încă un an a contractelor celor de la casa de pensii, pentru că avem aici o vulnerabilitate majoră – de la Legea nr. 19/2000, Legea nr. 263/2010, Legea nr. 127/2019, Legea nr. 360/2023, personalul Casei de Pensii Naționale a fost obligat să reevalueze toate dosarele. Sunt peste 5 milioane de dosare. Niciun dosar nu seamănă unul cu altul.

Discuția de fond era centrată pe menținerea acelui personal cu un contract, varianta determinată, pe încă un an de zile.

Restul – sigur că putem să discutăm că n-au fost indexate pensiile, că discutăm de condiții grele, dar sunt alte lucruri.

Dacă venim aici și încercăm să spunem altceva decât ceea ce este în obiectul de reglementare, înseamnă că nu ne înțelegem menirea în acest Parlament.

Iar discuția a fost una singură.

## **Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră.

Aș dori să le mulțumesc și membrilor Comisiei pentru agricultură și Comisiei juridice, pentru sprijinul acordat în vederea dezbaterii acestui proiect legislativ și adoptarea amendamentelor necesare.

Totodată, cred că în perioada următoare este nevoie să avem și o campanie de informare pentru cetățeni, pentru ca acest proiect legislativ să-și producă efectele necesare.

Vă mulțumesc tare mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Doamna Vetuța Stănescu.

Și eu vă mulțumesc pentru acest lucru.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Coarnă, rar mi se întâmplă să fiu întru totul de acord cu dumneavoastră...

Tocmai am făcut-o. Domnule Toma, vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Da, am observat că ați făcut remarca că sunteți întru totul de acord.

Încet, încet, văd că valorile partidului care este aproape de oameni se promovează și încep să funcționeze.

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care ați votat pentru acest proiect de lege.

Celor care au fost aici și au enunțat faptul că s-au dat pomeni – stimați colegi, în gradele, funcțiile și demnitățile dumneavoastră, pensia nu este o pomană; pensia este un drept câștigat! Pensia este a celor care au muncit și va fi a bunicilor și a rudelor noastre, și a părinților noștri.

Deci lăsați gargara asta politică la o parte și faceți dreptate socială; încercați să fiți alături de cei care v-au trimis aici.

Încă o dată mulțumesc.

Și acel personal al caselor de pensii este deja de 2-3 ani; are experiență. Îi felicit, îi îndemn să-și facă cât mai multe experiență și să rămână acolo să lucreze.

Și, cât mai repede, recalcularea dosarelor de pensie. Doamne-ajută!

Capitolul III. Legi organice. Adoptări

8. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2024 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale, reexaminată la cererea Președintelui României; PL-x 4/2025.

Vot, vă rog.

201 voturi pentru, 65 contra, 29 de abțineri. Adoptat.

9. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2[1] ) și (2[3] ) ale art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 128/2024. Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 59 de abțineri. Adoptat.

Domnul Petrețchi?

## **Doamna Vetuța Stănescu:**

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi am votat o lege care repară o nedreptate istorică, în sfârșit. Este un pas important pentru miile de proprietari din zonele necooperativizate, care, în lipsa unui cadru legal clar, s-au lovit ani la rând de birocrație, cheltuieli inutile și piedici administrative.

Prin acest proiect oferim un sprijin concret. Noile reglementări simplifică procedura de eliminare și multe dintre blocajele care i-au împiedicat pe oameni să-și dobândească titlul de proprietate.

Mai mult, extindem aplicabilitatea legii pe toată perioada de funcționare a comisiilor de fond funciar, pentru ca fiecare solicitant să aibă timp necesar și pentru a-și duce demersul până la capăt.

Vorbim despre o nevoie reală. Doar în județul Hunedoara, în perioada promovării Legii nr. 123/2023, inițiată împreună cu domnul deputat Florin Roman, au fost peste 5.000 de cereri depuse pentru dobândirea acestui titlu de proprietate.

Legea adoptată astăzi răspunde acestor așteptări.

Este un exemplu că, atunci când Parlamentul ascultă vocea cetățenilor și înțelege realitatea din teren, pot fi aduse schimbări concrete cu impact imediat.

Le mulțumesc colegilor care au susținut proiectul și amendamentele și, mai ales, le mulțumesc cetățenilor care au avut răbdare, încredere și au continuat să lupte pentru drepturile lor.

Vă mulțumesc.

## Și eu mulțumesc.

10. Proiectul de lege pentru trecerea unui imobil din proprietatea privată a statului și administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în proprietatea publică a unității administrativ-teritoriale a comunei Moara, județul Suceava; PL-x 18/2024.

Vot, vă rog.

186 de voturi pentru, 29 contra, 78 de abțineri. Adoptat.

Domnul Ungureanu.

E foarte important să dezvoltăm comunitatea. În comuna Moara sunt îngropați bunicii mei dinspre mamă și am fost de acord cu acest proiect pentru că am și angajamentul public, prin mine, al domnului primar de la Moara, că acolo nu se vor face, nu știu, case pentru pilele de la partid, ci se vor face școală, grădiniță, bazin de înot și parc.

Spun asta de la microfon pentru că-mi iau angajamentul față de voi să verific dacă aceste lucruri se vor întâmpla cu adevărat pe teren.

Sunt deputat al USR de Suceava și am această responsabilitate, și pentru respectarea legii, dar și pentru interesul comunității.

Ce vreau să spun și este important e că stația de cercetare de acolo avea un teren de 1.600.000 de euro, pe care totuși nu avea sub nicio formă primăria bani să-l cumpere din această schimbare de proprietate – stat către stat.

Susținem orice fel de proiect comunitar, însă trebuie să găsim formule legale, în așa fel încât aceste lucruri să se facă fără încălcarea Constituției.

Sper să găsim noi, această majoritate, formule legislative care să nu ducă la discuții sterile, pentru că nu cred că este cineva din această sală care să nu fie de acord ca într-o comunitate să se construiască lucruri care sunt necesare pentru oameni.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

11. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor; PL-x 166/2025.

Vot, vă rog.

256 de voturi pentru, 25 contra, 16 abțineri. Adoptat. Domnul... Nu. Voi... Doamna... Ce faceți?

Domnule Neamțu, vă rog.

## **Domnul George-Mihail Neamțu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am o veste bună pentru dumneavoastră – ca și în Partidul Republican, în zona suveranistă există libertate de gândire. Mai puțin aici...

, unde aveți o plăcere deosebită să taxați, să penalizați, să trimiteți oamenii la închisoare.

Săptămâna trecută, dragi prieteni, la propunerea domnului Vexler, ați dorit și ați reușit să impuneți o modificare care trimite la închisoare un om care are opinie.

Săptămâna asta văd că doriți să penalizați oamenii care se bucură de un entuziasm religios.

Vă amintesc că Apostolul Pavel scria în „Epistola către Romani”... „ _O Apostolus tu Christi”_ ... că are o chemare specială. N-avea patalama, n-avea hârtie, n-avea ștampilă, dar l-a propovăduit pe Hristos, fără acordul imperiului, fără acordul Romei.

Astăzi, fără acordul, am putea spune, Bruxelles-ului.

Această dorință a Parlamentului României de a limita exercitarea conștiinței religioase și a libertății mi se pare suspectă.

Vă amintesc că am avut călugări, monahi, sfinți, pustnici, precum părintele Nil Dorobanțu și atâția alții, care au fost persecutați doar pentru că și-au făcut o chilie în munții Carpați.

Sunt aici pentru a spune că înțeleg preocuparea multor colegi de a păstra o rânduială și de a menține o ierarhie în cadrul bisericii majoritare – pe care și eu o respect, fiind ortodox; în același timp, mă declar stupefiat de faptul că în acest Parlament orice propunere a domnului Vexler trece cu o celeritate suspectă. Într-o săptămână, domnul Vexler reușește să treacă de la Senat la Camera Deputaților orice propunere legislativă. Azi-mâine o să aflăm că „templul suveranității”, cum spunea Jefferson despre Parlament, a devenit „Palatul lui Vexler”.

Îmi pare rău că am ajuns aici.

Haideți să ne trezim! Deșteaptă-te, române!

Doamna Enachi Raisa.

## **Doamna Raisa Enachi:**

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a solicitat la dezbateri ca acest proiect legislativ să fie supus dezbaterii publice.

Și, da, felicitări colegului care a inițiat acest proiect care, din 20 martie, a reușit pe repede înainte să vină și să fie adoptat!

Și citez – pentru că sigur toți... dintre dumneavoastră ați primit sesizări că este un proiect care bagă la pușcărie, și anume: „Prevederile legale au fost denaturate în mod intenționat pentru a servi drept instrument de persecuție.”

Deci legiferăm trimiterea la pușcărie prin voința neîngrădită a ierarhilor, care, spre deosebire de alte profesii autorizate, sunt independenți față de stat.

Deci, stimați colegi, ați votat un abuz.

Iar cei de la AUR care vin și critică foarte asiduu și aplaudă, votează pentru: atât la Senat AUR a votat pentru, cât și în Camera Deputaților.

Doar Grupul SOS România a votat contra, pentru că toată lumea are dreptul la credință.

Vă mulțumesc.

Domnul Vexler.

## **Domnul Silviu Vexler:**

## Domnule președinte,

Sunt efectiv măgulit și impresionat de atenția deosebită pe care domnul deputat Neamțu mi-o acordă, chiar dacă domnia-sa nu a înțeles absolut nimic despre acest proiect de lege și acoperă acest lucru folosind cuvinte mari, pe care nu sunt sigur nici măcar că dumnealui le înțelege.

Proiectul de lege nu îngrădește absolut niciun drept. Această prevedere era în vigoare; a fost clarificată doar aplicabilitatea ei pentru funcțiile clericale și monahale specifice acestui cult. Nu este nimic altceva.

Și nu are nimeni dreptul să abuzeze de imaginea cultelor sau de ce înseamnă ele în societate. Așa ceva nu este permis și tolerat nicăieri.

În rest, vă asigur că atât eu, cât și toți ceilalți colegi care au susținut acest proiect avem un respect deosebit pentru opțiunea religioasă a fiecărui om, indiferent de cultul, de asociația religioasă de care aparține, de opțiunea pe care o are într-un fel sau altul.

Iar celor care aleg să folosească momente interesante din istorie pentru a critica ceva ce nu înțeleg le recomand cu prietenie și deosebită considerație să citească expunerea de motive, să vadă toate problemele care au apărut în societate de-a lungul anilor din cauza celor care au încercat să abuzeze de o aparentă autoritate religioasă.

Și să înțeleagă, în primul rând, sprijinul pentru întreaga populație, protecția pe care o oferă cetățenilor României

acest proiect de lege, în fața unor abuzuri reale ale celor care se pretind a fi ceea ce nu sunt.

Vă mulțumesc din suflet pentru sprijin.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Vă informez că s-a depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2024 privind unele măsuri de protecție socială – PL-x 497/2024, adoptată în procedură de urgență de ambele Camere ale Parlamentului.

Termenul pentru sesizare este de două zile de la data depunerii, adică astăzi, 18 iunie.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652830]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/10.VII.2025 conține 28 de pagini.**

Prețul: 154 lei