Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 martie 2026
Camera Deputaților · MO 26/2026 · 2026-03-04
Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (PL-x 467/2025; rămas pentru votul final)
Dezbateri asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare (PL-x 59/2026)
Intervenția domnului deputat Ghervazen Longher, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, consacrată Zilei solidarității româno-polone
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
130 de discursuri
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi,
4 martie 2026, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor. Cunoașteți, cu siguranță, dispozițiile regulamentare. Declarațiile politice nu vor depăși 3 minute.
Și avem acel algoritm decis de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.
Începem cu Grupul parlamentar al PSD, de unde vor fi patru intervenții.
Și, în continuare, dau cuvântul domnului deputat RemusGabriel Lăpușan, din partea Grupului PSD, așa cum spuneam.
Se pregătește domnul deputat Maricel Popa.
Aveți cuvântul, domnule deputat Lăpușan.
## Mulțumesc.
## Stimați colegi,
Titlul declarației mele de astăzi este „Viitorul pieței unice, în contextul noilor provocări globale”.
Cu origini în anii ’80 și reglementată oficial în 1993, piața unică europeană se confruntă acum cu provocări legate de dezvoltarea socioeconomică în ansamblu. Trăind în secolul vitezei, trebuie să găsim mecanisme de coping pentru a face față noilor realități, la toate nivelurile: economie, finanțe, social, cultură, educație, inovație, conservarea specificului european.
Globalizarea și digitalizarea creează, probabil, cel mai vizibil/impactant setup al noii realități. Noi, europenii, trebuie să rămânem uniți pentru a reprezenta o forță economică globală. Trebuie să promovăm mecanisme de cooperare pe principiul câștig-câștig, trebuie să fluidizăm procesele de luare a deciziilor la nivel macro și trebuie să găsim un limbaj comun cu cei vizați direct atunci când se emit directive sau reglementări ale Uniunii Europene.
Astfel, cred că este extrem de important ca în următoarea planificare financiară multianuală să punem accent pe stimularea inovării, în special acolo unde Europa a pierdut din competitivitate în fața terților. Avem exemple de bune practici în zona privată, dar este timpul să scalăm aceste modele de succes, cum sunt acceleratoarele, care produc deja plusvaloare în zonele în care acționează.
Pentru a păstra autenticitatea produselor europene trebuie să susținem companiile mici și mijlocii din zona de producție locală. Asta înseamnă mai mult capital investit în această direcție și eliminarea birocrației excesive pentru accesarea diverselor fonduri pentru investiții. Mai mult decât atât, trebuie să gândim o strategie de protejare a produselor europene în fața produselor similare provenite din țările terțe.
Propun un set de direcții strategice pentru noul plan financiar multianual:
– eliminarea barierelor administrative din calea dezvoltării pieței interne;
– adăugarea la cele patru libertăți care stau la baza pieței interne a Uniunii Europene, respectiv: libera circulație a mărfurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a forței de muncă și a libertății de cunoaștere;
– accelerarea procesului de ajungere la integrarea europeană a capitalului;
– încurajarea producătorilor pentru realizarea de mărfuri competitive la nivel european și global;
– simplificarea accesului la fondurile europene;
– competitivitate industrială bazată pe autonomia surselor de materie primă;
- sprijin pentru micii întreprinzători;
- sprijin pentru tranziția spre economia verde;
- digitalizarea administrativă;
- dezvoltarea infrastructurii;
– creșterea coeziunii economice prin reducerea decalajelor regionale;
– dezvoltarea capitalului uman și investiții în această zonă;
– reziliență economică – stimularea producției locale. Împreună, pentru o Europă competitivă și puternică! Vă mulțumesc.
Remus Lăpușan, deputat al PSD de Cluj.
Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Trif. Se pregătește domnul deputat Govor.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Atunci când este vorba de sănătate, nu ar trebui să existe niciun orgoliu politic. Pentru că toți – dar absolut toți – cei aleși de oameni, fie că vorbim despre parlamentari, primari, președinți de consilii județene sau consilieri locali, suntem în aceste funcții datorită cetățenilor și pentru cetățeni.
Sănătatea și accesul la servicii medicale de calitate trebuie să fie o prioritate pentru fiecare ales, indiferent de culoarea politică.
De aceea, ceea ce s-a întâmplat în cazul noului Spital Județean de urgență din Sibiu este profund îngrijorător.
Conducerea PNL a consiliului județean a recunoscut public că i s-au oferit 200 de milioane de euro pentru demararea construcției și că aceasta a refuzat, bineînțeles, suma alocată.
Prin PNRR, România a avut alocată pentru componenta de sănătate suma totală de 1,6 miliarde de euro, din care 600 de milioane pentru construcții și un miliard de euro pentru dotări, cu obligația realizării a 25 de unități medicale noi la nivel național. În acest cadru, Sibiului i s-a oferit o sumă importantă, comparativ cu alte UAT-uri, respectiv 200 de milioane de euro pentru a începe lucrările.
Această soluție a fost susținută la nivelul Ministerului Sănătății inclusiv de actualul ministru Alexandru Rogobete, care la acel moment gestiona implementarea PNRR, și de ministrul de atunci, bineînțeles, Alexandru Rafila.
Președinta PNL a Consiliului Județean Sibiu a spus un hotărât „nu”. Foarte ciudată această abordare a doamnei președinte.
Alte județe, în schimb, au demonstrat că se poate. În Bistrița-Năsăud s-a construit un spital modern cu aproximativ 50 de milioane de euro. În Mureș, cu aproximativ 100 de milioane de euro s-au realizat două spitale – unul de mari arși și unul de chirurgie cardiovasculară.
Așadar, se poate. Există exemple și putem continua, pentru că mai sunt exemple de succes, în țară.
Însă este nevoie și de voință administrativă, și de colaborare politică pentru a fi identificată o nouă sursă de finanțare, iar proiectul să fie etapizat realist.
Noul spital județean nu va fi al unui partid; va fi al sibienilor.
Cadrele medicale lucrează în condiții improprii. Pacienții sunt cei care plătesc prețul întârzierilor.
Nu mai este timp pentru orgolii.
- Este timpul pentru soluții.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Govor. Și se pregătește domnul deputat Ciunt.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața tuturor!
Eu o să continuu ceea ce a început colegul meu Bogdan Trif și spun: „Un sistem de sănătate mai puternic pentru români, susținut de PSD: investiții, prevenție și reacție rapidă în situații de urgență”.
Stimate colege,
## Stimați colegi,
În sănătate, oamenii nu așteaptă discursuri. Așteaptă soluții, acces și siguranță. Iar în acest domeniu faptele contează mai mult decât orice declarație.
Astăzi doresc să evidențiez activitatea ministrului sănătății, reprezentant al Partidului Social Democrat, care a
demonstrat că un sistem public de sănătate puternic se construiește prin investiții, reforme și responsabilitate.
PSD a susținut constant un principiu clar: sănătatea este un drept fundamental, nu un privilegiu. De aceea, politicile promovate în această perioadă au vizat creșterea accesului echitabil la servicii medicale de calitate, extinderea programelor naționale de sănătate și accelerarea investițiilor în infrastructura spitalelor, inclusiv prin fonduri europene și PNRR.
Un pilon esențial a fost modernizarea managementului spitalelor și creșterea transparenței în utilizarea fondurilor publice. Digitalizarea, reducerea birocrației și simplificarea accesului la servicii medicale nu sunt simple obiective administrative, ci schimbări concrete care aduc beneficii directe pacienților.
Totodată, a fost consolidată medicina de familie și componenta de prevenție. România are nevoie de mai multă prevenție și de educație pentru sănătate, pentru că tratamentul începe cu informarea.
Un test real pentru orice sistem public este capacitatea de reacție în situații de urgență. Gestionarea situației aeronavei care a aterizat de urgență la Otopeni a demonstrat că, atunci când există coordonare și leadership, instituțiile statului pot funcționa eficient.
Aceasta este direcția corectă: investiții, profesionalism și responsabilitate.
În paralel, au continuat proiectele de modernizare a infrastructurii medicale, dotarea unităților sanitare și măsurile pentru creșterea atractivității sistemului pentru medici și personalul medical. Fără profesioniști motivați nu putem avea un sistem performant.
Într-o perioadă marcată de presiuni bugetare și provocări multiple este ușor să critici din opoziție. Este mult mai greu să construiești, să reformezi și să îți asumi decizii.
Partidul Social Democrat a ales să construiască.
Vom continua să susținem un sistem public de sănătate puternic, investiții în prevenție, acces echitabil la tratament și protecție pentru categoriile vulnerabile. România are nevoie de stabilitate, de consecvență și de politici care pun pacientul pe primul loc.
Aceasta este viziunea PSD pentru sănătate și aceasta este direcția în care vom merge.
- Vă mulțumesc.
- Deputat al PSD de Satu Mare, Mircea Govor.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Ciunt.
Se pregătește, de la Grupul AUR, domnul deputat Velcescu.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Majorarea pensiilor și solidaritatea cu persoanele vulnerabile – o obligație morală și o necesitate economică”.
- Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Când vorbim despre pensii, nu vorbim despre cifre. Vorbim despre oameni. Vorbim despre părinții și bunicii noștri, despre cei care au muncit și care astăzi nu trebuie să trăiască cu grija zilei de mâine. Vorbim despre oameni care au construit această țară și care au contribuit corect la bugetul de stat.
Majorarea pensiilor nu este un subiect opțional. Nu este o temă de campanie. Este o obligație.
Seniorii României nu trebuie transformați în variabilă de ajustare bugetară de fiecare dată când apar dificultăți economice. Domnule prim-ministru,
Vorbiți prea ușor despre prudență fiscală atunci când sacrificați tocmai categoria care are cele mai mici șanse de a-și suplimenta veniturile. Pensionarii nu pot face ore suplimentare și poate au prea puțin timp pentru a aștepta vremuri mai bune.
Creșterea pensiilor nu este un gest populist; este o măsură de echilibru social, este un angajament care trebuie respectat.
Solidaritatea între generații nu poate funcționa doar într-un singur sens. Cei care au contribuit o viață întreagă la bugetul de stat trebuie să simtă că statul nu îi abandonează atunci când au cea mai mare nevoie de stabilitate.
Nu le putem cere tinerilor să rămână în țară, să contribuie corect, să creadă în sistemul de pensii, dacă nu le arătăm că acest sistem își respectă oamenii atunci când ajung la vârsta pensionării.
Discuția despre pensii este, în realitate, o discuție despre demnitatea seniorilor noștri, despre ce fel de stat vrem să fim.
Un stat responsabil nu își umilește seniorii.
Un stat responsabil nu îi condamnă la sărăcie.
- Un stat echilibrat își onorează obligațiile.
Domnule prim-ministru,
Majorarea pensiilor, scutirea de la plata CASS pentru veteranii de război și văduvele acestora, pentru mamele aflate în concediul pentru creșterea copilului și pentru călugării din mănăstirile noastre, sprijin financiar majorat, nu diminuat, pentru persoanele cu handicap, înseamnă respect, dreptate și empatie față de oamenii a căror viață este afectată puternic de măsurile de austeritate impuse de dumneavoastră.
Vă invit, așadar, domnule prim-ministru, să nu priviți persoanele vârstnice, pensionarii și celelalte categorii sociale amintite mai devreme ca simple cifre folosite în statistici. Să-i priviți ca oameni care poartă în suflet fiecare povestea lui și care merită pe deplin respect și solidaritate.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Velcescu. Se pregătește doamna deputat Dascălu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Cam cât de mare este disonanța cognitivă a celor ce visează arme nucleare pe teritoriul României, dar cu butonul de declanșare în altă țară, în special mai spre Paris, așa?
Cam cât de mare este disonanța cognitivă că discutăm despre arme nucleare, dar nu discutăm despre cea mai mare armă nucleară din România, și anume inflația? Inflația care, în curând, o să depășească iarăși 10%, așa cum ne anunță cei de la BNR. Pentru că – nu e așa? – se întâmplă o problemă în piața de combustibili.
Toată lumea se uită la țiței, toată lumea se uită la petrol, dar nimeni nu se uită la gaz. Cu toate că noi avem zăcăminte foarte importante de gaz, le exploatează alții sau, eventual, le blochează, pentru că nu putem noi să le exploatăm, și cu atât mai puțin să le tranzacționăm la București, pentru că – nu e așa? – trebuie să fie tranzacționate la Viena, la Berlin, dar nu la București.
Cam cât de mare e disonanța cognitivă în momentul în care faci anunțuri de o importanță strategică enormă în altă țară, într-o altă limbă? Mă așteptam să avem discuția asta la București, chiar aici, în această încăpere, și apoi, eventual, să ne ducem să povestim prin alte țări.
Dar ce mai e normal în 2026, în guvernarea PSD, USR, PNL, UDMR, minorități _and company_ ? Pentru că mai sunt și alții de pe afară care dau ordine, ei doar au pretenții.
Cam cât de mare este disonanța cognitivă, în momentul în care nu discutăm despre creșterea veniturilor acestui popor, dar discutăm despre toate birurile, sub orice formă, și reacționăm doar atunci când UDMR face presiune? Reacționăm doar atunci când Viktor Orbán, de la Budapesta, pune presiune pe actuala formă de guvernare a acestei țări, pentru că – nu-i așa? – taxele vor scădea doar dacă ies ungurii în stradă.
Eu cred că trebuie să fim un pic mai atenți la aceste nuanțe, pentru că altfel o să ajungem să ne mirăm cum de am rămas fără Ardeal..., așa, din două mișcări de genuflexiuni.
Totuși, cred cu tărie că în România putem discuta și serios, putem discuta și aplicat, dar dacă vrem asta. Pentru că mie mi se pare că la momentul ăsta nu vrem. Mi se pare că discutăm despre orice altceva, dar nu despre ceea ce contează.
Mai discutăm despre prețul energiei electrice sau despre o altă liberalizare a pieței?
Discutăm despre prețul gazelor sau despre cum facem rost de noi favoruri pentru alții?
- Oare cine o să beneficieze de pe urma acestor prețuri? Nu tot OMV-ul? Cine le-o fi mărit redevența? A, scuzați,
- nu s-a mărit nicio redevență!
- Hai să fim serioși! Cred că se poate și altfel. Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Dascălu. Se pregătește domnul deputat Mușat.
## **Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:**
„Subfinanțarea universităților nu este o eroare contabilă, ci o decizie politică împotriva viitorului României”
- Stimați colegi,
România traversează un moment periculos pentru sistemul său universitar: sub pretextul ajustărilor bugetare, asistăm la o diminuare a finanțării învățământului superior, într-un context în care universitățile funcționează deja sub presiunea unei subfinanțări cronice.
Protestele anunțate de organizațiile studențești pentru data de 25 februarie nu au fost doar un gest simbolic; ele exprimă o nemulțumire reală, acumulată și generată de reducerea burselor, restrângerea facilităților și perspectiva scăderii cifrei de școlarizare.
Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplă nu este o simplă recalibrare bugetară; este o opțiune politică, opțiune ce transmite un mesaj grav: educația nu reprezintă o prioritate strategică.
În calitate de profesor universitar și vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ, afirm, fără echivoc, că diminuarea resurselor pentru universități afectează direct capacitatea instituțională, calitatea actului educațional și șansele reale ale studenților proveniți din medii vulnerabile, pentru că reducerea finanțării nu înseamnă doar cifre mai mici într-un buget; înseamnă mai puține locuri la studii, mai puține resurse pentru cercetare, presiune pe personalul didactic și costuri crescute, transferate tot asupra studenților.
Consider că este inacceptabil ca, într-o țară care se confruntă deja cu un deficit major de absolvenți de studii superioare raportat la media europeană, răspunsul guvernamental să fie restrângerea investiției în universități. Nu putem vorbi despre competitivitate economică, inovare sau dezvoltare durabilă în timp ce slăbim exact instituțiile care formează capitalul uman. Mai grav este faptul că aceste măsuri au fost anunțate fără o analiză de impact transparentă și fără un dialog autentic cu reprezentanții studenților și ai mediului academic. Ceea ce a uitat ministrul interimar al educației, domnul Bolojan, este că o decizie bugetară care afectează zeci de mii de tineri nu poate fi luată în absența unei fundamentări publice solide. Domnul Bolojan omite, cu bună știință, din cinism, probabil, faptul că statul român are obligația constituțională de a garanta dreptul la învățătură, iar acest drept nu poate fi golit de conținut prin politici de austeritate aplicate tocmai asupra celor care încearcă să își construiască un viitor prin educație.
Solicit Guvernului – și prin această declarație politică – să prezinte public analiza completă privind impactul acestor reduceri asupra cifrei de școlarizare, asupra finanțării instituționale și asupra sistemului de burse.
Solicit asumarea clară a unei strategii bugetare pe termen mediu, care să ofere predictibilitate universităților...
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Da. Domnul Mușat nu este, nu? Doamna deputat Doboș?
## **Doamna Elena Doboș**
**:**
Da.
Vă rog, aveți cuvântul.
Bună ziua, domnule președinte! Stimați colegi,
Titlul declarației mele de astăzi: „Insulă de megleni într-o mare de slavi – comuna Cerna, județul Tulcea”.
Vreau să vă vorbesc astăzi despre locul unde m-am născut, despre comuna mea, Cerna, un loc care pentru mine înseamnă totul. Nu sunt aici ca să laud vreo administrație sau alta, ci pur și simplu ca să le mulțumesc oamenilor de acolo. Oameni care, prin munca lor, au sfințit pământul și au ridicat țara asta, fără să ceară nimic în schimb.
Mă gândesc cu mândrie la toți cei care au plecat din Cerna și și-au făcut un rost în viață, prin efort propriu. Îl avem pe Panait Cerna, fiul unor oameni modești, care a ajuns poetul-filosof al țării, dar și pe profesorul Dumitru Teaci, care de pe ulițele noastre a ajuns expert mondial în studiul solului și membru al Academiei. Suntem mândri de scriitori precum Dumitru Cerna, care ne țin vie identitatea și astăzi. Dar mândria mea merge și către acei cerneni care au devenit elitele tăcute ale României. Mă refer la botaniști de seamă precum Dumitru Panțu, la farmaciști care au scris lucrări de căpătâi sau la medicii care au vindecat mii de oameni. Să nu-i uităm pe dascălii noștri, care au învățat generații de elevi și studenți, ori pe preoții care ne-au ținut pe calea Adevărului și a Cuvântului lui Dumnezeu.
Toți acești oameni, de la academicieni la simpli profesori de țară, sunt dovada că în acea „insulă de megleni într-o mare de slavi” – așa cum mi-am intitulat eu lucrarea de licență, în cinstea locului în care m-am născut, s-a pus mereu preț pe minte și pe muncă cinstită.
Mă uit cu mândrie la cei din generația mea. Au ajuns medici, scriitori, filologi, ingineri sau teologi, fiecare pe drumul lui, dar fără să uite de unde au plecat. Astăzi văd o nouă generație de tineri din Cerna care urmează aceeași tradiție a muncii și a învățăturii.
Rădăcina noastră rămâne acolo, în istoria noastră meglenoromână, în familie și în frica de Dumnezeu.
Vreau să le mulțumesc tuturor oamenilor din Cerna, celor care muncesc pământul acasă și celor care au ajuns mari prin această lume. Sunt mândră că sunt de-a voastră!
Nu uitați satele, căci de acolo ne vine puterea! Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc.
Dacă din partea Grupului AUR mai este cineva prezent în acest moment?
Nu.
Atunci...
Dumneavoastră? Sunteți?
## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui**
**:**
Silviu Gurlui.
A, da, aveți cuvântul, domnule deputat Gurlui!
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Astăzi, 4 martie, ne reamintim de episodul tragic – cutremurul de 7,4 grade, care a adus atâta durere în țară. Mii de oameni și-au pierdut viața, zeci de mii de oameni răniți, mii de clădiri distruse.
Astăzi, la un așa eveniment, putem să revedem, măcar pentru București și pentru Iași, deopotrivă, atâtea clădiri. Sunt peste 200 de clădiri care nu sunt încă consolidate. Din peste 250 de clădiri din Iași, spre exemplu, 10 sunt consolidate total și vreo 10 parțial.
În aceste condiții, pentru că Iașiul și Bucureștiul prezintă o anume arhitectură, un anume profil al solului – soluri moi, sedimente moi –, acolo amplitudinea semnalelor, amplitudinea undelor este mai mare și, în aceste condiții, efectele sunt mult mai distrugătoare.
Pentru Iași, evident, vorbim despre zona Bahlui, de zona Tătăraș, zona joasă a Tătărașului, Tudor Vladimirescu, vorbim de zona industrială, zonele cele mai mari, cel mai potențial afectate.
În aceste condiții, se ridică întrebarea de ce autoritățile nu s-au îngrijit în așa manieră încât clădirile afectate să fie consolidate.
Dar măcar în ceasul al 12-lea un așa proiect pentru țară... – pentru că avem o așa tehnologie în țară, avem un internet top trei la nivel european –, să nu punem în valoare tehnologia și cercetarea românească pentru a avertiza populația cu zeci de secunde, până la un minut, înainte de a se putea produce un astfel de cutremur, pentru că sunt astfel de posibilități, și, în funcție de adâncime și în funcție de distanță, evident că astfel de lucruri tehnice se pot corela?!
De aceea, partidul AUR a inițiat un astfel de proiect și este în diferite comisii spre evaluare.
Vă rugăm să-l sprijiniți astăzi, poate mai mult ca oricând, când revedem, în urmă cu 49 de ani, ce s-a întâmplat, și un iminent cutremur în România, în zona Vrancea, se poate întâmpla, cu o magnitudine foarte mare. Orice demers al nostru în sprijinul populației – de prevenire, de avertizare, de educare – este unul extrem de important pentru siguranța cetățenilor din România.
Vă mulțumesc frumos.
Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
Mulțumesc. Trecem la Grupul parlamentar al PNL. Doamna Moș? Nu.
Domnul Năcuță? Aveți cuvântul.
Se pregătește domnul Robert-Ionatan Sighiartău.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
România se confruntă astăzi cu o realitate pe care nu o mai putem ignora: peste 2.500 de comunități locale, din cele 3.228, nu reușesc să-și acopere cheltuielile din veniturile proprii. Cauzele sunt multiple: nivelul economic scăzut în multe zone rurale, angajarea unor cheltuieli de investiții peste potențialul real al comunităților sau existența unor scheme de personal supradimensionate.
Această situație a alimentat, în mod legitim, discuțiile privind o amplă reformă administrativă: comasarea unor comune, eficientizarea aparatului public și chiar regionalizarea teritorială. Sunt dezbateri necesare. Sunt reforme care trebuie făcute. Dar ele sunt procese complexe, de durată, care presupun consens politic, modificări legislative și timp pentru implementare.
Până atunci însă administrațiile locale trebuie să funcționeze. Trebuie să plătească salarii, facturi la energie, indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități și pentru însoțitorii lor, servicii publice esențiale. Și, mai mult decât atât, trebuie să implementeze proiecte majore de investiții prin PNRR, prin programele regionale și prin Programul „Anghel Saligny”.
Exact în acest punct apare marea vulnerabilitate: UAT-urile sunt obligate să asigure cofinanțarea, să suporte cheltuieli neeligibile și să gestioneze fluxuri financiare consistente, într-un context în care veniturile lor sunt insuficiente.
Guvernul recunoaște rolul esențial al investițiilor în dezvoltarea economică și a încurajat administrațiile locale să implementeze proiecte cu fonduri europene și guvernamentale. Dar pentru ca aceste mecanisme să producă efecte reale, administrațiile locale trebuie să fie stabile financiar.
Sprijinirea administrațiilor locale nu înseamnă încurajarea ineficienței; înseamnă asigurarea unui echilibru până la implementarea reformelor structurale.
Reforma administrativă trebuie făcută, dar ea nu poate fi aplicată peste noapte. Până atunci, Guvernul are responsabilitatea de a asigura funcționarea statului la nivel local.
Ne dorim ca România să reușească absorbția fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, dar în foarte multe situații administrațiile locale nu pot asigura partea de cofinanțare.
În acest sens, bugetul pentru anul 2026 trebuie să țină cont de aceste costuri și de dificultățile financiare prin care trece marea majoritate a administrațiilor locale.
Susțin, așadar, că, până la implementarea unor reforme reale, sprijinul financiar pentru administrațiile publice locale este esențial, astfel încât România să nu piardă investiții, să nu piardă fonduri europene și să asigure o protecție reală a persoanelor aflate în dificultate.
Sorin Năcuță, deputat de Iași.
Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Robert-Ionatan Sighiartău.
Se pregătește domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu.
## Stimați colegi,
Evenimentele din Iran confirmă apariția unei noi realități geopolitice: regimurile autoritare nu mai pot supraviețui prin represiune internă și amenințări externe.
Ceea ce se întâmplă astăzi în Iran nu este doar un conflict militar, ci este începutul sfârșitului unui regim ilegitim și criminal care, timp de decenii, și-a ținut propriul popor în teroare.
Ani la rând, protestele din Iran au fost reprimate prin forță, tinerii au fost arestați pentru propriile opinii, iar femeile au fost pedepsite pentru simplul mod în care au ales să trăiască.
Astăzi vedem prăbușirea unei dictaturi care a exportat violență în regiune, opresiune în propria țară, dar și amenințări nucleare la nivel global.
Suntem martori la conturarea unei noi doctrine a lumii democratice: aceea că statele captive pot fi eliberate atunci când devin surse permanente de instabilitate politică. Această axă a răului a regimurilor autoritare se prăbușește treptat în fața noastră sub presiunea unității lumii libere.
România rămâne și trebuie să rămână alături de aliații săi strategici, Statele Unite ale Americii și Israel, state care au demonstrat că securitatea și libertatea nu pot fi negociate în fața regimurilor autoritare care amenință stabilitatea internațională.
Astfel, istoria ne arată din nou aceeași lecție pe care și noi o cunoaștem, doar că pe alt front: chiar dacă dictaturile cad, popoarele vor rămâne mereu.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Dacă din partea Grupului PNL mai este...? Îl văd pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Aveți cuvântul, domnule deputat.
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
Vă mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „România are nevoie de valori”.
Spun acest lucru aproape repetitiv, de mai mult timp și mă gândesc: oare care este cauza pentru foarte multe din problemele pe care le resimțim noi aici, în România? Oare nu cumva dincolo de crize interne și crize externe se găsește o profundă criză morală, o criză morală care își pune accentul asupra a tot ceea ce înseamnă viața României din punct de vedere social, economic, politic, cultural și din punctul de vedere al relațiilor între oameni?
Unul din acele lucruri pe care tind a le spune este faptul că, poate prea des, societatea românească este una polarizată, o societate în care, în loc să cultivăm dialogul, în loc să cultivăm schimbul de idei și în loc ca abordările să fie unele de natură rațională, avem de-a face cu emoții negative, avem de-a face cu tot felul de puseuri de ură și avem de-a face cu o tentație permanentă de a ne împărți în buni și răi, în unii care stau într-o extremă, iar alții în cealaltă. Cred că acest lucru, pe undeva, este una dintre cauzele cele mai profunde ale multora din lucrurile care astăzi reprezintă neajunsuri în societatea românească.
O societate puternică, sănătoasă, rezilientă, capabilă să genereze coeziune și echilibru nu poate fi sub nicio formă o societate în care suntem de-a dreptul instigați să ne urâm unii pe alții.
Toată această dezbinare pe care o vedem astăzi în România reprezintă până la urmă și o vulnerabilitate fundamentală la adresa siguranței naționale, la adresa perspectivei unei Românii care are un cuvânt de spus în Europa și în lume.
Pentru a fi puternici în exterior, trebuie să fim puternici în interiorul națiunii noastre, iar pentru a fi puternici în interiorul națiunii noastre, trebuie să înțelegem că valori precum educația, morala, cultura sunt fundamentale, iar fără ele nimic nu este posibil. Nicio clădire, din punct de vedere material, din punct de vedere spiritual, din punct de vedere identitar, nu poate fi așezată decât pe valori morale, iar valorile morale, educația, conștiința, respectul și forța coeziunii naționale sunt fundamentale pentru România astăzi și în orice timpuri.
Vă...
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Și îi dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moș.
Aveți cuvântul, doamnă deputat.
## **Doamna Patricia-Simina-Arina Moș:**
Mulțumesc frumos, stimate domnule președinte. Dragi doamne,
Dragi colegi,
Mă adresez tuturor astăzi, dar mai ales femeilor, pentru care am un mesaj special astăzi, ca deputat și ca mamă de băiat: avem extraordinara putere de a modela adultul de mâine, avem un rol crucial în a forma societatea pe care ne-o dorim. Haideți să creștem iubirea, bunătatea și empatia în copiii noștri, implicarea, dăruirea, curajul și puterea de a fi alături de ceilalți!
Într-o lume a războaielor văzute și nevăzute, a creșterii amețitoare a femicidului, a escaladării conflictelor rasiale, în care ura se revarsă din plin, din păcate, pe rețelele sociale, Luna femeii ar trebui să fie luna conștientizării importanței pe care o avem noi în a crește adulții de mâine.
Tocmai de aceea, în calitate de președintă a femeilor liberale din Bihor, am propus ca luna acesta să ne sărbătorim în misiune. Da, poate sună pompos, însă veți înțelege de ce spun asta. Împreună cu doamnele din Organizația de Femei din Bihor, luăm copiii din satele noastre din Bihor și din comunitățile vulnerabile și îi ducem pentru prima oară la teatru. „Investim în copii” este proiectul pe care noi îl facem de câțiva ani în Bihor. E un proiect al nostru de suflet.
Aș aminti aici un alt proiect foarte important: campania de susținere a vaccinării anti HPV, inclusiv în rândul băieților. Este atât de simplu să prevenim o boală care încă face ravagii în România, în lipsa imunizării vaccinale!
Și, pentru că este nevoie de un sat să crești un copil, așa cum se spunea odată, și prin urmare este nevoie de o țară să crești copiii ei, invit cât mai multe doamne să intre atât în viața activă a comunității, prin proiecte și idei, dar și în politică. Da, este mare nevoie de femei în politică, de implicarea lor, la nivel atât local, cât și național. Și, ca să le încurajez, luna aceasta voi promova mai intens femeile din Organizația din Bihor, pe care le susțin cu tot dragul, și nu din rațiuni feministe, ci pentru că sunt dedicate și harnice.
Sper ca exemplul lor să fie urmat de cât mai multe doamne și domnișoare, pentru că împreună putem muta munții din loc. Și asta noi, mamele, o știm foarte bine!
În final, dați-mi voie să le mulțumesc doamnelor din întreaga țară, din județul Bihor, dar mai ales bihorencelor mele, pentru că eu reprezint vocea lor aici, pe ele le reprezint în Parlament! Și îmi doresc, doamnelor, să fiți împlinite!
Și mulțumesc și domnilor care își iau soțiile și iubitele drept partenere egale, bărbaților care nu încurajează ura bazată pe gen și celor care înțeleg cât de periculoasă este violența în familie.
## Dragi colegi,
Pedofilii, violatorii, criminalii au fost cândva copii...
Da.
Mulțumesc.
Îmi pare rău că vi s-a tăiat microfonul. Este automat sistemul. Doar ca să fie limpede.
Îi dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu, de la USR.
Se pregătește domnul deputat Șendroiu.
## **Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarație politică intitulată „Reforma reală a administrației locale”.
Stimați colegi,
Adevărata reformă a administrației locale nu înseamnă doar modificări de organigramă sau ajustări birocratice. Adevărata reformă va fi atunci când vom muta prosperitatea din buzunarul primarului în buzunarul locuitorilor.
Astăzi, în județul Vâlcea și în România avem localități cu 300, 500 sau 1.000 de locuitori. Comunități mici, îmbătrânite, cu bugete fragile, care abia reușesc să își acopere cheltuielile de funcționare. În multe cazuri, cea mai mare parte a banilor se duc pe salarii și pe întreținerea aparatului administrativ, nu pe investiții. Nu pe drumuri mai bune, nu pe rețele de apă și canalizare, nu pe școli moderne. Aceasta nu este o administrație orientată spre dezvoltare. Este o administrație preocupată în primul rând de propria supraviețuire.
În România avem peste 3.000 de UAT-uri, iar multe sunt sub pragul minim de sustenabilitate demografică și economică. O comună cu 400 sau 500 de locuitori nu poate susține specialiști în fonduri europene, nu poate construi proiecte majore, nu poate planifica strategic dezvoltarea. De aceea, trebuie să vorbim serios despre comasare.
Comasarea nu înseamnă dispariția identității locale. Înseamnă unirea administrativă pentru a crea localități mai puternice. O comunitate de 8.000 sau 10.000 de locuitori are o altă forță față de trei sau patru comune mai mici.
Avantajele sunt evidente: mai puține cheltuieli administrative, mai mulți bani pentru investiții, administrație profesionalizată, servicii publice de calitate. Și totuși, rezistența apare de fiecare dată. Nu din partea cetățenilor, ci din partea vechii clase politice locale. Pentru că fragmentarea înseamnă funcții. Înseamnă posturi. Înseamnă centre mici de putere care țin în viață mașinării politice construite pe dependență și distribuire de resurse.
Administrația publică nu trebuie să fie un instrument de menținere a aparatului de partid. Ea trebuie să fie un instrument de dezvoltare pentru cetățeni. De aceea, solicit public președintelui Consiliului Județean Vâlcea să propună un mecanism concret de stimulare a comasării voluntare: prioritizarea finanțărilor, linii dedicate de cofinanțare, sprijin tehnic pentru reorganizare. Reforma trebuie încurajată prin instrumente reale, nu doar susținută declarativ.
Dacă vrem dezvoltare locală autentică, trebuie să avem curajul să ieșim din logica fragmentării și a interesului politic mărunt. Nu putem construi prosperitate în comunități care cheltuiesc mai mult pentru a-și întreține administrația decât pentru a-și construi viitorul.
Reforma administrației locale înseamnă comunități mai mari, mai puternice și mai prospere. Înseamnă administrație pentru cetățeni, nu cetățeni care...
Mulțumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Vlad Șendroiu.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Știm cu toții ce s-a întâmplat la începutul acestui an școlar. Educația a fost sacrificată pentru că o parte dintre colegii din această sală au avut cu câteva luni înainte de câștigat niște alegeri și au ales să facă pomeni electorale, devalizând bugetul acestei țări.
Dar discuția despre educație nu trebuie să mai fie vreodată despre politică, ci despre viitorul acestei țări.
Nu vă spun acest lucru ca să arunc vina, ci pentru că în acest moment trebuie să găsim soluții.
Nemulțumirile din educație sunt justificate. Comasările au generat un scandal continuu. Plata cu ora a descurajat puținii oameni care mai doreau să intre în sistem. Iar studenții ne-au arătat, acum două săptămâni, în Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, cu studii în mână, că restricțiile la transportul feroviar impuse de Guvernul Ciolacu au produs economii abia marginale la buget.
USR susține revenirea la reducerea de 90% pentru studenți pe toate liniile de transport feroviar, pentru că viitorii medici, viitorii ingineri, viitorii programatori și viitorii profesori nu sunt vinovați pentru dezastrul lăsat de Ciolacu în bugetul țării, în timp ce el se plimba cu avioanele de la Nordis.
Domnule ministru al educației, vă urez mult succes în mandatul asumat și sper să aveți înțelepciunea să găsiți soluții pentru acest portofoliu.
Noi avem cel puțin o parte din aceste soluții și suntem pregătiți să ajutăm. Vă propunem să extindem programul de masă caldă în școli și să generalizăm școala de la 8:00 la 17:00, oferind posibilitatea profesorilor de a include în norme și educația remedială.
Pe prima aș insista cel mai tare, pentru că acolo e cea mai mare nevoie de ajutor din partea statului. Sunt peste 1,2 milioane de copii în România aflați în risc de sărăcie și excluziune socială. Pentru ei, această masă înseamnă menținerea în sistemul educațional, înseamnă o pregătire adecvată pentru viața de adult și pentru piața muncii.
Și încă un lucru care ar trebui să fie evident într-o țară normală: opriți, domnule ministru, politizarea numirii directorilor de școli! Ați putea rămâne în istorie ca un ministru reformator, un ministru preocupat de viitorul acestei țări.
Nu ne mai putem bate joc de un sistem deja sever subfinanțat.
Nu ne mai putem bate joc de viitorul acestei țări! Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Trecem la Grupul UDMR. Dacă doamna Biró Rozalia este prezentă? Nu.
Trecem la Grupul SOS România.
Dacă doamna deputat Baș este prezentă? Aveți cuvântul.
Și se pregătește doamna deputat Toader.
„File din povestea unui stat eșuat: cazul Mario” Stimate doamne și stimați domni, Dragi colegi parlamentari,
Zilele acestea, România tremură, înfiorată, de crima terifiantă din județul Timiș, a cărei victimă a fost Mario Berinde – un adolescent de 15 ani.
Această crimă este o altă filă din povestea unui stat eșuat – România.
România criminalilor lui Mario Berinde este România în care copiii se ucid ca în țările din lumea a treia, la câțiva kilometri de Timișoara. Timișoara – Capitală europeană a culturii, Timișoara – al doilea centru industrial al țării, Timișoara – centru universitar important al României.
Asta este țara construită, reformată, perfecționată de treimea PSD, PNL și UDMR vreme de 35 de ani.
Aproximativ jumătate dintre elevii din sistemul de învățământ românesc sunt analfabeți funcțional. Mulțumim partidelor de la guvernare că se asigură că această țară nu va avea nicio șansă la un trai mai bun!
1,3 miliarde de euro are de recuperat statul român de la infractorii condamnați. Bani care ar putea fi investiți, de exemplu, în centre de recuperare sau de tratare a adolescenților cu probleme, precum cei care l-au ucis pe Mario.
Administrația eșuată a statului eșuat România are probleme uriașe în colectarea taxelor, în primul rând pentru că marii datornici sunt iertați pe linie de partid. Iar banii de care societatea are mare nevoie pentru a-și păstra sănătoși la trup și la suflet copiii, pentru a-i educa, pentru a le oferi un viitor, ajung tot în buzunarul celor născuți cu stea în frunte și iubiți de univers.
## Stimați colegi,
Mario Berinde a murit și din cauza societății românești. Mario Berinde și cei care l-au ucis au fost abandonați de stat și de administrația acestui stat eșuat.
În momentul în care ajungem, ca societate, să ne gândim cum să ne trimitem copiii la pușcărie, în loc să ne gândim cum să-i trimitem la facultate, să-i facem doctori, avocați, ingineri, profesori, este clar că suntem într-un stat uitat de Dumnezeu, abandonat de inteligență, părăsit de spiritul strămoșilor.
Dumnezeu să-l ierte pe Mario! Doamne, iartă-ne și îngăduiește-ne să ne salvăm țara!
Vă mulțumesc. Doamna Toader?
Aveți cuvântul, doamnă deputat Elena-Laura Toader.
## **Doamna Elena-Laura Toader:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne și stimați domni,
Dragi colegi parlamentari,
În ultimii ani, asistăm cu îngrijorare la o serie de acțiuni ale autorităților statului român, care au afectat grav crescătorii de animale din țara noastră.
Sub pretextul existenței unor focare de infecție, s-a dispus sacrificarea în masă a oilor, caprelor, vacilor, porcilor și păsărilor, fără transparență suficientă, fără o comunicare clară și, în multe cazuri, fără despăgubiri juste și rapide pentru proprietarii afectați. Pentru mii de familii din mediul rural, creșterea acestora nu reprezintă doar o activitate economică, ci un mod de viață, o tradiție transmisă din generație în generație și, adesea, singura sursă de venit.
Este inadmisibil ca statul să intervină brutal, fără a oferi garanții clare privind evaluarea corectă a situației epidemiologice și fără a asigura despăgubiri prompte și integrale.
În lipsa acestora, fermierii sunt puși în imposibilitatea de a-și relua activitatea, iar comunitățile rurale sunt destabilizate.
Mai grav, această presiune constantă asupra producătorilor autohtoni are loc într-un context în care piața românească este invadată de produse importate, distribuite prin marile lanțuri de magazine.
În loc să apere producătorul român și hrana naturală obținută în fermele noastre, statul pare să tolereze o dependență tot mai mare de importuri și de alimente procesate, adesea lipsite de calitatea și prospețimea produselor locale.
România are un potențial agricol uriaș. Are tradiție, are experiență și are oameni harnici care pot asigura hrana acestei țări.
Însă fără politici coerente de protecție și sprijin, zootehnia românească riscă să fie pusă pe butuci, iar siguranța alimentară națională să devină o simplă iluzie.
Opoziția parlamentară solicită:
- transparență totală în gestionarea focarelor de boală;
- expertize independente și comunicare publică clară;
- despăgubiri integrale, acordate rapid și echitabil;
- programe concrete de sprijin pentru crescătorii români;
- politici ferme care să prioritizeze producția internă și să
- reducă dependența de importuri.
Nu putem accepta ca fermierii români să fie tratați ca suspecți permanenți, în timp ce produsele din import intră nestingherite pe piață. Zootehnia nu este un dușman al statului; este un pilon al economiei naționale.
Dacă vom continua pe acest drum al exceselor administrative, riscăm să asistăm la dispariția fermelor românești și la transformarea României într-o piață de desfacere, nu într-un producător.
Apărarea fermierilor români înseamnă apărarea economiei naționale, a satului românesc și a dreptului nostru de a consuma hrană produsă în propria țară.
Zootehnia românească nu trebuie sacrificată. România trebuie să-și apere producătorii și suvera...
Mulțumesc. Trecem la Grupul POT.
Dacă doamna deputat Gavrilă este prezentă? Nu.
Domnul deputat Cîmpan? Aveți cuvântul, domnule deputat Cristian Cîmpan. Și se pregătește domnul deputat Pîclișan, dacă e prezent.
Stimați colegi,
Ne aflăm în luna martie, iar bugetul de stat pentru anul în curs încă nu a fost votat. Această realitate nu este doar o cifră tehnică într-o sală de ședințe. Ea se traduce deja în efecte concrete resimțite de români: întârzieri în plăți către furnizori, incertitudine în investiții publice și presiuni asupra sectoarelor-cheie ale economiei.
În același timp, cetățenii constată scumpiri la pompă, generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Escaladarea conflictului din jurul Iranului a dus la creșteri
ale cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar acest lucru se reflectă în costurile de transport și presiunea inflaționistă care se transmite în consumul zilnic al românilor. Specialiștii avertizează că, în scenarii negative, prețul carburanților ar putea ajunge la praguri pe care mulți nu și le permit.
Această combinație de factori externi și blocaje interne – un buget nevotat și o economie vulnerabilă la șocuri externe – pune o presiune reală asupra familiilor și asupra mediului de afaceri. România are nevoie de un buget stabil, previzibil, care să vină în întâmpinarea nevoilor populației și să sprijine redresarea economică.
Guvernul trebuie să-și asume responsabilitatea pentru gestionarea situației, cu măsuri clare de protecție socială pentru categoriile vulnerabile și mecanisme de plafonare temporară a prețurilor la energie și carburant. Trebuie să ne asigurăm că volatilitatea de pe piețele globale nu se traduce în suferință pentru cetățeni.
În același timp, solicităm coaliției politice să ajungă la un consens pentru adoptarea bugetului, astfel încât România să nu rămână în derivă economică, să nu pierdem oportunități de absorbție a fondurilor europene și să păstrăm stabilitatea macroeconomică.
Fac un apel ferm la responsabilitate și la solidaritate: bugetul trebuie votat, iar cetățenii trebuie protejați de efectele unor factori externi pe care nu îi putem controla. În contextul geopolitic actual și al vulnerabilităților economice, această Cameră are datoria de a acționa cu determinare și seriozitate.
Vă mulțumesc. Cristian Cîmpan, deputat de Bihor.
Vă mulțumesc. Dacă este prezent domnul deputat Pîclișan? Nu. Doamna deputat Plopeanu? Nu.
Doamna deputat Vârgă?
Doamnă deputat Mariana Vârgă, aveți cuvântul. Și apoi revenim la Grupul PSD.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi pe care am formulat-o se intitulează „Referendum decizional pentru găzduirea de arme nucleare tactice pe teritoriul României!”.
Stimați colegi,
Parlamentul României, Guvernul și politicienii care conduc țara se comportă astăzi ca și cum poporul român nu există și n-are valoare, pentru că suntem în pragul unui pericol major și nu întrebăm poporul dacă este de acord cu acest pericol major pe teritoriul României.
Nu mi se pare normal, când avem reglementare constituțională, la art. 90, prin care participarea democrativă și dreptul poporului român și al cetățeanului român de a-și exprima voința sunt reglementate, să se stabilească de către o mână de oameni sau chiar de un singur om, în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, care este un organism pur tehnic, dreptul la viață al cetățeanului român.
Dumnezeu, Creatorul, ne-a dat dreptul la viață pe care noi trebuie sau putem să-l alegem, dacă dorim. Noi trebuie să alegem viața. Și atunci noi trebuie să cerem Președintelui României convocarea unui referendum de urgență, să întrebăm cetățenii români dacă vor să găzduiască pe teritoriul statului român arme nucleare cu pericol iminent – avem reglementare constituțională în acest sens. De asemenea, fac apel la parlamentarii români și solicit, în temeiul art. 66 din Constituția României, convocarea în ședință extraordinară a Parlamentului – Camera Deputaților și Senatul – pentru ca Parlamentul – noi, cei care suntem trimiși aici de popor – ca Parlamentul să se pronunțe pe această situație majoră de criză cu privire la un eventual conflict armat nuclear în Orient, care sigur va avea efecte majore și asupra țării noastre.
Cred că nu vorbim aici doar de o chestiune politică. Noi trebuie să lăsăm această alegere în mâna poporului român.
De aceea, așa cum am arătat la început, solicit de urgență un referendum decizional pentru consultarea poporului.
Încă de la începutul acestui mandat, am observat că Parlamentul lucrează în procedură de urgență, majoritar legiferează pe bază de ordonanțe de urgență. Guvernul lucrează prin ordonanțe de urgență; Parlamentul, de asemenea, cum am precizat.
De ce n-am face rapid un referendum prin care să întrebăm poporul dacă este de acord să aducem în România focoase nucleare, arme nucleare? Care, fie vorba între noi, dacă va avea loc un conflict nuclear, nu va pieri doar o generație, va pieri întreaga națiune română.
Trebuie să luăm exemplul statelor care se opun, nu exemplul statelor care stau în genunchi și răspund la orice provocare care nu este a lor.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, de la Grupul PSD.
Se pregătește doamna deputat Szőke.
Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea de astăzi: „România are nevoie de investiții și de viziune, nu de frică”.
România are nevoie de dezvoltare, nu de austeritate. România are nevoie de investiții, nu de frică.
România are nevoie de locuri de muncă bine plătite, nu de stagnare economică.
Am văzut deja cum peste 52.000 de locuri de muncă s-au pierdut în ultimele luni ale anului, cum afaceri mici și mari s-au închis sau și-au restrâns substanțial activitatea; am văzut toți facturile mai mari, impozitele mai mari și coșurile de cumpărături mai mici.
Nu aceasta este calea către un viitor mai bun!
Partidul Social Democrat a venit cu răspunsuri concrete, sustenabile. Programul de relansare economică propus de Partidul Social Democrat este un răspuns concret la provocările actuale: la scăderea investițiilor, la încetinirea producției industriale, la dezechilibrele comerciale și sociale.
Soluția noastră este clară: stimulăm producția românească, sprijinim capitalul autohton și atragem investiții strategice care creează valoare adăugată în România.
Susținem investiții majore în industrie, agricultură, energie și sănătate, prin facilități fiscale inteligente și garanții de stat care nu pun presiune suplimentară pe buget, ci generează venituri suplimentare prin dezvoltare economică. Credem într-un stat partener al mediului de afaceri, nu într-un stat care blochează inițiativa prin birocrație. Punem accent pe dezvoltarea producției interne și reducerea importurilor, sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, stimularea cercetării și inovării, formarea profesională a tinerilor pentru meserii bine plătite și independența energetică prin valorificarea resurselor naționale.
Creșterea economică sustenabilă este cea mai bună politică socială. Fiecare investiție nouă înseamnă locuri de muncă, salarii mai mari și venituri suplimentare la buget pentru educație, sănătate și infrastructură. Creșterea economică sustenabilă însemnă predictibilitate pentru mediul de afaceri și stabilitate pentru familii.
România are potențial, are oameni competenți, resurse și poziție strategică. Cu viziunea corectă, România nu poate să nu devină un stat puternic economic, capabil să ofere cetățenilor săi siguranță, respect și un trai bun.
Prin acest program, potențialul se transformă în rezultate concrete.
Vă mulțumesc.
Deputat de Iași, Maricel Popa.
Mulțumesc. Îi dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.
Și se pregătește doamna deputat Chilat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi, Stimate colege,
Astăzi mă aflu în fața dumneavoastră pentru a adresa o problemă mică și banală, la prima vedere, însă extrem de importantă și urgentă, din punctul meu de vedere, care afectează viitorul educației și cercetării din România.
Guvernul a decis reducerea semnificativă a indemnizației pentru titlul științific de doctor, măsură care, deși justificată de Executiv prin argumentul că „nu de diplome ducem lipsă”, riscă să pună în pericol întregul sistem de cercetare din România.
Cercetarea este coloana vertebrală a progresului unei națiuni, iar fără investiții adecvate în educație și cercetare nu putem vorbi de inovație, de dezvoltare sustenabilă sau de o economie bazată pe cunoaștere. Reducerea indemnizației pentru doctorat va submina, de fapt, încrederea cercetătorilor în sistemul nostru educațional și va accelera exodul tinerelor talente din România către alte state europene, unde condițiile de cercetare sunt mult, mult mai bune.
Deja cercetătorii din România se confruntă cu un deficit de finanțare cronic, iar salariile modeste, lipsa de resurse și infrastructura insuficient dezvoltată fac ca acest sector să fie tot mai puțin atractiv.
Fără cercetare de calitate nu există inovație, iar fără inovație nu există dezvoltare economică. Aș dori să subliniez acest principiu, care ar trebui să stea la baza politicii guvernamentale.
Este timpul ca Guvernul să înțeleagă că, prin reducerea stimulentelor financiare, nu facem decât să încurajăm migrarea cercetătorilor, lăsând România fără resursele esențiale pentru viitorul său. Este imperativ să susținem tinerii cercetători, să investim în educație și să oferim soluții pentru a păstra talentele în țară.
Prin urmare, solicit Guvernului să revizuiască această măsură, iar Parlamentul să susțină orice inițiativă care sprijină cercetarea românească.
Este esențial ca România să nu submineze eforturile cercetătorilor săi prin măsuri care, deși pot părea economice pe termen scurt, vor avea un impact devastator asupra dezvoltării științifice și economice pe termen lung.
De aceea, apelul meu este pentru un sprijin real al cercetării și educației, care sunt fundamentale pentru progresul nostru ca națiune.
Vă mulțumesc.
Ecaterina-Mariana Szőke, deputat de Galați.
Vă mulțumesc. Îi dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat. Se pregătește domnul deputat Alexandrin Moiseev.
## Bună dimineața!
Declarație politică: „Pentru că îmi pasă: respectul și demnitatea nu sunt negociabile! Vrem mărțișoare cu drepturi egale!”.
Stimați colegi,
În calitate de parlamentar ales în județul Maramureș, azi fac o declarație fermă: egalitatea de gen nu este un gest simbolic și nu poate rămâne doar un mesaj de 1 Martie. Este o obligație morală și politică pe care mi-o asum, zi de zi, pentru că îmi pasă. Mărțișorul vorbește despre speranță și reînnoire. Eu cred că el trebuie să vorbească și despre curaj și echitate.
Curajul femeilor care spun „nu” violenței, care depășesc barierele vizibile și invizibile și care își revendică dreptul la respect. Echitatea, care înseamnă transparență salarială, șanse egale și recunoașterea meritului, fără prejudecăți și fără discriminare.
Mă angajez să susțin politici publice ferme împotriva violenței domestice – recunoașterea femicidului și protecția legală –, să consolidez mecanismele de protecție pentru victime și să întăresc cadrul legislativ, astfel încât nicio femeie să nu fie lăsată singură. Mă angajez la demersuri care să reducă diferențele salariale, prin măsuri concrete de transparență și responsabilitate, și să promovez programe reale de sprijin social pentru mame și familii, inclusiv privind natalitatea, să susțin creșterea reprezentării femeilor în politică.
Cred într-o societate în care respectul nu este opțional, iar demnitatea nu este negociabilă, în care drepturile femeilor sunt garantate prin lege, susținute prin politici coerente și apărate prin acțiuni concrete.
De 1 Martie transmit un mesaj clar, și anume că nu mă opresc la simboluri. Doresc să construim o Românie în care egalitatea nu este doar celebrată, ci trăită!
„Vrem mărțișoare cu drepturi egale!” este despre a duce o tradiție mai departe, dar cu demnitate, cu echitate, cu respect real!
Roșu pentru curaj! Alb pentru echitate! Vă mulțumesc. Crina-Fiorela Chilat, deputat de Maramureș.
Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, după care vom trece la Grupul AUR.
Și se pregătește domnul deputat Mușat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
„34 de ani de la agresiunea Rusiei: un război împotriva Moldovei, României și libertății noastre comune”
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Pe 2 martie s-au împlinit 34 de ani de la agresiunea Federației Ruse împotriva tânărului stat Republica Moldova. Un moment de răscruce în istoria noastră recentă, dar și o rană care nu s-a vindecat nici astăzi.
În 1992, Rusia nu a atacat doar un stat abia ieșit din colapsul sovietic. A atacat un ideal. A atacat libertatea. A atacat identitatea românească dintre Prut și Nistru. Războiul de pe Nistru nu a fost doar împotriva Republicii Moldova;
a fost și un război împotriva României, împotriva limbii române, împotriva dreptului legitim la reîntregire.
Să o spunem clar și fără echivoc: acel conflict nu a fost unul „intern” sau „un război civil”, așa cum propaganda rusă încearcă să îl prezinte. A fost o intervenție militară directă, menită să blocheze desprinderea definitivă de imperiul sovietic și să țină Basarabia captivă într-o zonă gri, vulnerabilă și controlabilă.
Astăzi, după 34 de ani, vedem același tipar în Ucraina. Aceeași agresiune brutală. Aceeași negare a identității naționale.
Ucraina nu luptă doar pentru a-și apăra dreptul la autodeterminare.
Astăzi, după 34 de ani, vedem același tipar în tot estul Europei: aceeași obsesie imperială de a controla destinele altor popoare.
Dacă în 1992 Rusia a testat limitele reacției internaționale în Republica Moldova, în 2022 a trecut la scară largă în Ucraina.
Să nu ne amăgim: ceea ce se întâmplă în Ucraina nu privește direct doar Ucraina. Ucraina nu luptă doar pentru ea însăși. Ucraina luptă pentru ca tragedia din 1992 să nu se repete la scară și mai mare în tot estul Europei.
Ucraina apără astăzi nu doar Kievul, ci și Chișinăul. Și, într-un sens profund, apără și Bucureștiul.
Datoria noastră este să învățăm din istorie, nu să o comemorăm pasiv. Datoria noastră este să spunem adevărul, chiar dacă deranjează. Și adevărul este acesta: Rusia nu s-a schimbat. Rusia a rămas la fel de criminală. Metodele sunt aceleași, obiectivele sunt aceleași, iar pericolul rămâne real.
De aceea, trebuie să fim fermi în susținerea Republicii Moldova în parcursul său european, ca parte a reîntregirii naționale, iar dacă pericolul se apropie și mai mult de Basarabia, să ne gândim serios la unirea imediată, pentru a o proteja de un nou război. Parcursul european sau unirea Basarabiei cu România nu este doar o opțiune politică, ci o obligație morală și istorică.
În memoria celor căzuți în 1992, în respect pentru cei care rezistă astăzi în Ucraina și în responsabilitatea față de generațiile viitoare trebuie să spunem un lucru simplu: nu vom accepta niciodată ca istoria să fie scrisă prin forță. Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Mușat. Se pregătește domnul deputat Paraschiv.
## Mulțumesc, domnule președinte.
„Cerem scăderea accizelor și a taxei pe valoarea adăugată pentru combustibili!”
În timp ce puterea ezită să facă reformele necesare pentru reformarea statului, iar cheltuielile cu bunuri și servicii, dar și angajările în sistemul public cresc vertiginos, toată presiunea economică a rămas pe angajații din privat și pe companii, cu efecte catastrofale pentru economia României: mii de firme închise, alte zeci de mii în zona roșie contabilă și mii de oameni rămași fără un loc de muncă.
Ați crescut TVA-ul cu 10%. Ați crescut impozitul pe dividende cu 300%, în 5 ani. Ați scăzut pragul de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 250.000 de euro la 100.000 de euro, o sumă nejustificat de mică. Ați crescut impozitele pe locuințe cu 80%. Ați crescut TVA-ul pentru locuințele noi la 21%, chiar dacă, pentru o familie la început de drum, aceasta ar fi fost prima locuință în care s-ar fi mutat. Adică, pentru un apartament de 100.000 de euro, cereți un TVA de 21.000 de euro. Pentru acești 21.000 de euro, o persoană care câștigă 1.000 de euro net va trebui să muncească 21 de luni, adică aproape 2 ani, pentru a plăti statului acest TVA. O măsură „foarte bună” pentru creșterea natalității și un motiv în plus pentru ca tinerii români să rămână în țară.
Ați dus în cap Programul „Start-Up Nation”, care, în edițiile trecute, a ajutat mii de tineri să creeze locuri de muncă și să avem o pătură de mijloc mai numeroasă. Continuați să îndatorați țara până la refuz, iar în 2025 ne-ați împrumutat cu peste 50 de miliarde de euro, iar dobânzile pentru creditele luate au fost de 10 miliarde de euro doar anul trecut. Ați crescut inflația reală la 15%, cea mai perversă taxă ascunsă dintre toate. Și totuși nicio reformă administrativă, nicio reformă însemnată în aparatul bugetar.
După toate acestea, vă cerem public să scădeți TVA-ul și accizele pentru combustibili, pentru că noi, românii, plătim cea mai scumpă motorină și benzină din întreaga UE, deși avem unele dintre cele mai mari rezerve de petrol. Prețul unui litru de motorină sau benzină se îndreaptă vertiginos spre 9 lei, iar aceste creșteri se vor regăsi în produse și servicii mai scumpe pentru toți românii, adică încă un element, pe lângă cele de mai sus, care le va eroda puterea de cumpărare. Astăzi, statul câștigă enorm pentru fiecare alimentare: 57% din prețul unui litru de benzină și 52,4% din cel de motorină reprezintă TVA și accize.
Sunteți în acele poziții pentru a veghea și a aduce bunăstare românilor, nu pentru a-i îngropa într-o sărăcie ireversibilă.
Scădeți accizele și taxa pe valoare adăugată la combustibili pentru a compensa creșterile prețului petrolului pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu!
Scădeți accizele și TVA-ul la combustibili, dacă vă pasă de români!
Scădeți accizele și TVA-ul la combustibili, dacă mai vreți să avem o economie care să vă plătească taxe și impozite! Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul deputat Paraschiv. Aveți cuvântul. Se pregătește doamna deputat Priescu.
„Cazul stadionului de la Iași trebuie anchetat, nicidecum uitat”
Stimate domnule președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,
Suntem, din punctul de vedere al infrastructurii sportive din România, în situația unor bolnavi care primesc tratamente scumpe și necesare, dar care aleg să ia pastilele cu alcool. Degeaba construim stadioane cu milioane de euro dacă administrarea lor de către incompetenți naște găuri financiare uluitoare; degeaba ne bucurăm de arene noi, când cei care le gestionează își bat joc de toată investiția.
Iar ce s-a întâmplat cu gazonul stadionului de la Iași reprezintă un caz de anchetat, fără ezitare și amânare, nicidecum ceva de trecut cu vederea și de uitat.
Să programezi un meci de rugby pe gazonul unui stadion de fotbal unde echipa locală, Poli Iași, urmează să dispute o partidă oficială și importantă, în condițiile în care, din banii comunității, sute de mii de euro s-au investit în gazon și, tocmai pentru că nu a fost întreținut la standarde eficiente, situația lui era oricum problematică, astfel încât echipa de fotbal a trebuit să-l menajeze o iarnă: iată coordonatele unui caz emblematic și dureros! Și trebuie să aflăm răspunsuri și vinovați, pentru că altfel nu se poate. Este vorba de interesul
comunitar, de banii cetățenilor, de buna administrare, care lipsește cu desăvârșire, sfidător tocmai față de responsabilitatea celor care și-au asumat-o.
Cine a aprobat organizarea unui meci de rugby în luna februarie, când toți știm vremea din România, când terenul fusese menajat tocmai din cauza situației lui problematice, și când se știa clar, de multă vreme, că acest meci de rugby vine pe finalul de sezon regular fotbalistic pentru Poli Iași? De ce nu s-a mutat din timp partida de rugby pe alt stadion și în alt oraș?
Cum arată în integralitate contractul prin care s-a organizat meciul de rugby? Are prevăzută clauza firească de predare a arenei în condițiile în care a fost primită – inclusiv starea gazonului – sau nu? Și, dacă nu, de ce? Cine și-a asumat asta?
Este necesară tragerea la răspundere a celor vinovați de această situație, evaluarea daunelor produse și recuperarea prejudiciului.
Vă mulțumesc frumos.
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Ionelia-Florența Priescu. Și se pregătește domnul deputat Coman.
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Aflăm din presă că centrala pe gaz de la Ișalnița nu se mai construiește. Nu o spun eu, nu o spune opoziția, ci o spune un secretar de stat, în presă.
În acest context, mă întreb de ce aflăm adevărul din declarații neoficiale, și nu dintr-o asumare clară în Parlament și în fața românilor. Era Ișalnița un moft ori un proiect decorativ? Știți bine că nu! Așa cum nu era un moft nici Iernutul, așa cum nu era un moft nici Bumbești-Livezeni și nici Răstolnița. Nu erau mofturi! Erau proiecte extraordinar de importante pentru România.
Construirea și punerea în funcțiune a Centralei Ișalnița era o condiție esențială pentru finalizarea planului de decarbonizare. Era garanția că închiderea grupurilor pe cărbune nu lasă România în întuneric și în instabilitate energetică.
Ni se spune că nu a venit nicio firmă la licitație și că trebuie să transformăm proiectul în altceva. În ce altceva? Ce înseamnă acest „altceva”?
Eu înțeleg că planul merge înainte, dar fără unul dintre pilonii principali. Închidem, dar nu construim!
Promitem, dar nu realizăm!
În această situație, vă întreb și eu: de ce nu schimbăm planul și când este vorba de închiderea capacităților pe cărbune și de disponibilizările a zeci de mii de oameni din Oltenia?
Aici de ce nu putem să schimbăm planul? Pentru că nu doriți!
Aceasta, din păcate, nu este o tranziție; este o improvizație.
Am avertizat, de la această tribună, că Ordonanța nr. 108/2022 este nerealistă și că graba impusă de Bruxelles lovește direct în securitatea energetică a României și în zeci de mii de oameni din Oltenia.
Mai mult, actuala conducere a statului are o problemă foarte gravă cu transparența. Zilele trecute a apărut pe site-ul Ministerului Energiei un proiect care limita adaosul comercial la furnizori și la traderii de energie, dar a fost retras în câteva minute; publicat și apoi șters – fără explicații clare. O „ordonanță fantomă”, am putea-o numi. Vă întreb ce fel de guvernare e asta?! O guvernare în care deciziile apar și dispar în spatele unor uși închise?!
România, dragilor, merită mai mult!
Cerem transparență totală și lămuriri suplimentare privind proiectul Ișalnița.
De asemenea, cerem suspendarea închiderii capacităților pe cărbune până când grupurile pe gaze vor fi finalizate și susținere parlamentară.
Cerem, de asemenea, sprijin pentru proiectele AUR care prelungesc termenele de închidere a capacităților pe cărbune și pun la adăpost angajații din sectorul energetic. Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
## Și eu vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului deputat Coman. Este prezent? Nu.
Atunci, domnul deputat Ionel Gheorghe?
Revenim.
Îi dau cuvântul domnului deputat Dragoș-Florin Coman, după care vom trece la Grupul PNL.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Economia românească trece printr-o perioadă critică, iar acest lucru, oricât de mult s-ar dori să fie ascuns, este confirmat de Institutul Național de Statistică. PIB-ul a scăzut două trimestre consecutiv și suntem în recesiune. Din cauza tăierii de venituri, consumul s-a prăbușit și pare că nu mai revine. Inflația este de 4 ori mai mare decât media europeană. Comenzile din economie scad. Imobiliarele stau să se prăbușească. Aceasta este realitatea economiei românești.
La rândul său, mediul de afaceri românesc se uită cu speranță la Guvern. Guvernul a promis un pachet de sprijin economic consistent, însă măsurile din pachetul de relansare economică se adresează, în principal, marilor companii multinaționale și mai puțin întreprinderilor mici și mijlocii. Altfel spus, companiile multinaționale par să fie cele care merită ajutate și salvate, în timp ce businessul românesc este introdus într-o comă forțată.
## Stimați colegi,
Avem de-a face cu un dublu standard. Dacă o companie românească înregistrează datorii la bugetul de stat, autoritățile competente – ANAF-ul – instituie poprire în 15 zile. Pentru companiile mari cu capital străin există portițe legislative: de la eșalonarea datoriilor și până la tot felul de amnistii fiscale. Și, cu toate acestea, de la Guvern auzim narative despre competitivitatea firmelor românești. Cum să vorbim despre competitivitatea și dezvoltarea firmelor românești când competitorii lor beneficiază de un tratament special?
Concluzia este dureroasă: Guvernul nu este interesat de faptul că peste un milion de antreprenori și peste 4 milioane de angajați din sectorul privat sunt pe marginea prăpastiei! Ei rămân grijulii cu marile corporații, care continuă să-și ducă în afara țării profiturile obținute în România, fie în țările de origine, fie în paradisuri fiscale.
Nimeni nu vorbește despre acest lucru, dar instituțiile statului pun o presiune de neimaginat pe contribuabilii mici și mijlocii pentru un ban în plus la bugetul de stat, chiar și cu riscul falimentării mediului de afaceri românesc. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Trecem la Grupul PNL. Domnul Sebastian Rusu nu este prezent. Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Incompetența miroase înainte să se vadă. Are un iz greu, persistent, care se insinuează în decizii, în idei și mai ales în rezultate, așa cum s-a întâmplat în România ultimilor 35 de ani.
Când spațiul public e invadat de CV-uri umflate, mincinoase și de competențe firave, unii îndreaptă degetul spre Parlament sau spre Guvern. E cel mai comod să facă asta, dar gestul plasează vina pe țapul ispășitor. Pentru că diplomele nu se emit în ședințe de partid; se emit în universități.
Am avut, zilele trecute, un dialog – cred eu, constructiv – la o emisiune TV, cu unul dintre liderii sindicatelor din educație, domnul Marius Nistor. I-am spus respectuos că mediul academic nu mai poate poza exclusiv în victimă colaterală a imposturii politice.
Am ajuns, ca stat, în situația rușinoasă în care cei care și-au scris minciuni în CV să le vândă ca mici greșeli sau neînțelegeri, iar alții, direct ca fake news-uri. Vorbim despre demnitari cu titluri sonore și un nivel de înțelegere care trădează lacune serioase și care nu suportă comparație nici cu elevi mediocri de clasa a opta. Dincolo de această realitate, e un sistem care a validat acele parcursuri.
Politicienii, funcționarii, slujbașii statului nu și-au acordat singuri licențele, masteratele sau doctoratele. Unii poate au forțat nota, alții poate au plătit pentru indulgență. Însă mediul academic este cel care a tolerat această „croitorie pe comandă” de valori, menită să acopere nonvalori. A închis ochii, a semnat și a pus ștampila. A promovat și a acceptat complice compromisul mic, repetat, până când compromisul a devenit normă.
## Dragi colegi,
Să nu ne ascundem după deget: problema reală pe care o are România este de credibilitate, la toate nivelurile.
Cine a permis ca o diplomă universitară să fie ornament pentru un CV și o justificare pentru obținerea unui spor e vinovat, pentru că, în loc să urce standardul academic, l-a coborât în mocirla imposturii.
E ușor să ieși public și să condamni plagiatul după ce a devenit subiect de presă. Mai greu este să construiești mecanisme care îl previn: reguli clare la acordarea licențelor, standarde ferme pentru masterate, exigență la doctorat.
Departe de mine să arunc vina exclusiv pe universități, însă se impune un moment T0 de asumare. Dacă nu mai vrem slujbași ai statului cu titluri discutabile, universitățile trebuie să fie primele care spun: „Până aici! Ajunge!” Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Vă mulțumesc. Din partea Grupului POT, doamna deputat Gavrilă? Aveți cuvântul.
A, îmi cer scuze, mai avem o intervenție de la Grupul PNL și apoi dumneavoastră!
Domnul Sebastian Rusu, da? Vă rog, aveți cuvântul.
Se pregătește doamna Gavrilă.
Mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să vă vorbesc puțin despre „Viitorul care se construiește prin susținerea familiei”. Stimați colegi,
Bugetul unei țări nu este doar o înșiruire de cifre, nu este doar un tabel rece gestionat de specialiști cu creioane în mână; bugetul este oglinda priorităților noastre morale. Astăzi, cifrele vorbesc despre deficit și echilibru, dar în spatele lor trebuie să se audă vocea viitorului. Această voce aparține tinerilor și familiilor care aleg să își crească copiii aici, în România.
Am înțeles că anul trecut am fost forțați să facem tăieri și creșteri de taxe prin care am oprit scurgerea banilor publici spre sinecuri inutile și am stopat creșterea deficitului. Am închis robinetul proiectelor fantomă. Acum, banii salvați trebuie să meargă acolo unde produc valoare reală. Trebuie să investim în temelia societății.
Așadar, vă propun o soluție concretă: deduceri fiscale directe pentru părinții care muncesc. Această măsură poate produce efecte imediate pe trei planuri.
– Combaterea muncii la negru. De ce? Pentru că părinții vor dori să lucreze legal pentru a beneficia de reducerile de taxe. Transformăm economia subterană în economie albă.
– Reducerea abandonului școlar. Am putea lega sprijinul financiar de prezența copilului la grădiniță sau la școală, dacă acesta este de vârsta impusă de lege. Școala devine singura cale spre prosperitatea familiei.
– Creșterea puterii de cumpărare. Lăsăm mai mulți bani în buzunarul celor care produc. Acești bani se întorc rapid în economia locală, susținând firmele cu capital autohton.
Această viziune nu este o noutate; ea se regăsește în fundamentul programului nostru de guvernare. Și fiecare partid din această coaliție a promis cetățenilor măsuri pentru sprijinirea demografiei și a muncii cinstite.
Această majoritate solidă are votul și încrederea oamenilor. Este momentul să demonstrăm că știm să direcționăm resursele salvate către viitor. Alocația actuală pentru copii este un sprijin simbolic, adesea insuficient sau folosit necorespunzător. Deducerea fiscală este însă un instrument de demnitate. Ea răsplătește efortul, munca și educația.
Vă invit să analizăm tehnic aceste deduceri. Să transformăm intenția politică într-un angajament bugetar. Să oferim tinerelor familii cu copii un motiv real să rămână și să construiască în România.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Gavrilă, după care vom trece la deputații neafiliați.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
„ANAF – cel mai mare agresor al românilor”
ANAF afectează zilnic cetățenii și firmele românești prin acțiuni haotice, ignorând procedurile legale și refuzând să își asume greșelile.
Nu este zi de la Dumnezeu să nu aud pe cineva a cărui viață nu a fost tulburată de către ANAF. Aproape nu există român al cărui cont bancar să nu fi fost blocat de ANAF. Nu pentru că nu vrea să își plătească dările, ci pentru că ANAF nu l-a informat la timp că are de plătit.
ANAF blochează conturile cetățenilor fără avertisment real, pe baza unor somații neclare, pentru datorii pe care nici măcar cetățenii nu știu că le au și nu sunt informați la timp și pentru care ANAF cu plăcere acumulează penalități, dobânzi pe care tot cetățenii trebuie să le plătească.
Iar când contul îți este blocat, tot tu – cetățeanul – trebuie să mergi la ANAF, să te plimbi, să te umilești, de la un ghișeu la altul, de la un etaj la altul, de la un birou la altul, încercând să afli de ce ți s-a blocat accesul la banii tăi.
O tânără mamă nu a mai putut să își cumpere scutece și mâncare pentru bebeluș pentru că ANAF îi blocase contul. Nu pentru ceva ce ea a făcut, ci pentru că tot ANAF plătise greșit o indemnizație în plus.
Nu există companii care să nu fi avut neplăcerea de a avea confruntări cu ANAF-ul. Sau bătrâni. Bătrâni care nu își pot accesa pensiile pentru că ANAF le-a blocat conturile pentru o datorie de zeci de ani, pe care nici măcar nu știau că o au.
ANAF execută firme înainte de termen și fără respectarea procedurilor legale, anunțând inclusiv clienții acestor firme să nu mai colaboreze cu ele. Contestarea în instanță durează luni sau ani de zile, timp în care afacerile sunt distruse și oamenii rămân fără locuri de muncă.
În schimb, există companii cu zeci de milioane de euro datorie care par să fie mereu, constant, an după an, iertate de ANAF de executare. Și ni se spune că ANAF nu acționează la comandă politică? SPV-ul ANAF-ului funcționează frecvent defectuos, cetățenii pierd zile întregi, ore, pentru a încărca sau descărca documente. Inclusiv consilierul guvernamental BNR, Eugen Rădulescu, a spus clar: sistemul este corupt până în măduva oaselor. Iar ANAF...
Mulțumesc. Trecem la deputații neafiliați.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan.
„România nu este în război, dar românii trăiesc ca și cum ar fi”
Nu avem bombe deasupra capului, însă avem o presiune economică permanentă. Nu sună sirenele, dar sună telefoanele de la bancă. Nu vedem fronturi militare, dar vedem un front social în care oamenii încearcă să reziste de la o lună la alta.
Astăzi, peste șase milioane de români sunt plecați din țară. Este cel mai mare exod din Europa în timp de pace. Și asta spune tot. Când oamenii aleg să își construiască viața în altă parte înseamnă că aici nu mai simt stabilitate, nu mai simt siguranță și nu mai simt un viitor. În România se trăiește într-o stare de tensiune continuă: prețurile cresc, taxele cresc, incertitudinea crește, iar familiile își fac planuri pe termen scurt, nu pe termen lung.
Domnule Ilie Bolojan, când milioane de oameni aleg să plece, nu mai este o simplă statistică; este un semnal clar că direcția nu convinge. O țară nu pierde populație pentru că are prea puține taxe; o pierde atunci când nu oferă suficientă încredere și suficientă perspectivă.
România are nevoie de mai mult decât echilibru bugetar. Are nevoie de un proiect clar, de investiții care să creeze locuri de muncă bine plătite, de stabilitate fiscală și de un stat care să fie partener, nu doar colector.
Pentru că adevărul este acesta: nu suntem în război, dar trăim ca și cum am fi. Iar cea mai mare vulnerabilitate nu este lipsa banilor, ci pierderea încrederii.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Dacă, de la Grupul AUR, este prezent domnul Ionel Gheorghe?
Nu.
Atunci, de la Grupul minorităților, domnul Bouda Ștefan, aveți cuvântul.
Ștefan Bouda
#87053Mulțumesc, domnule președinte.
„Sănătatea în satele cehe din Banat nu poate aștepta rectificarea bugetară”
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă vorbesc astăzi despre o realitate care nu apare în statisticile optimiste de la București – e viața de zi cu zi în satele cehe din Munții Banatului.
Vorbim despre locuri de o frumusețe rară, de unde, în anul 2026, dreptul constituțional la ocrotirea sănătății a devenit un lux, dependent de starea vremii sau de starea drumurilor. În localități precum Gârnic, Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Șumița accesul la un medic specialist a rămas o provocare logistică majoră. Avem o populație care a păstrat cu sfințenie tradițiile, limba și loialitatea față de statul român timp de două secole, dar care astăzi se simte abandonată în fața nevoilor medicale de bază.
Nu vin astăzi să vă cer promisiuni teoretice, ci soluții administrative concrete:
– unități medicale mobile. Solicit Ministerului Sănătății și autorităților județene un calendar clar pentru caravane medicale care să viziteze aceste comunități, periodic. Nu este nevoie de clădiri noi, ci de voință politică pentru a trimite specialiști acolo unde este nevoie;
– puncte de telemedicină funcționale. Tehnologia există, dar infrastructura locală lipsește. Cerem dotarea dispensarelor rurale cu echipamente minime de diagnosticare la distanță, astfel încât un cetățean de etnie cehă să nu mai fie obligat să parcurgă peste 100 de kilometri pentru o simplă consultație de rutină;
– statut special pentru zonele izolate. Este imperativ să creăm mecanisme reale de stimulare pentru personalul medical care să aleagă să profeseze în aceste zone montane, oferind facilități de transport și locuire care să compenseze izolarea geografică.
Conservarea identității minorității cehe nu se realizează doar prin discursuri festive, ci prin asigurarea condițiilor demne de viață în vatra satului.
Sănătatea nu trebuie să fie un privilegiu urban, ci un drept garantat fiecărui cetățean, indiferent de altitudinea la care locuiește sau de limba pe care o vorbește în familie.
Vă mulțumesc.
Deputat Bouda Ștefan.
## Vă mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu. Se pregătește doamna deputat Aurora-Tasica Simu.
## **Doamna Rodica Plopeanu:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației politice de astăzi: „Scrisoare deschisă domnului prim-ministru Ilie Bolojan”.
Problema dumneavoastră nu este că sunteți un om slab. Problema este că ați făcut din duritate o dovadă de virtute și din tăiere, un reflex de guvernare.
Ați fost lăudat ani la rând ca fiind un administrator eficient. Ca un om care vine, pune ordine, reduce risipa, taie unde alții ezită. Și poate că, la început, asta v-a consacrat reputația. Dar aici stă și marea dumneavoastră limită. Ați început să confundați ordinea cu conducerea. Ați început să confundați disciplina cu viziunea. Ați început să credeți că, dacă o măsură iese în cifre, ea va ieși și în viața oamenilor.
Nu iese.
Pentru că un oraș, o instituție și, cu atât mai mult, o țară nu sunt doar tabele, scheme, posturi și procente. Sunt oameni. Sunt familii. Sunt destine. Sunt oameni care trăiesc dintr-un salariu, dintr-o pensie, dintr-o minimă siguranță că mâine nu vine statul peste ei cu o nouă lovitură, explicată la rece, superior și contabil.
Aici este reproșul esențial care vi se aduce. Nu că ați vrut ordine, ci că ați vrut-o prea des. Fără măsură. Fără răbdare. Fără destulă grijă pentru cei care plătesc prețul.
Un lider adevărat se vede în capacitatea de a alege soluția grea ultima, nu prima. Se vede în felul în care caută alternative, în felul în care reduce răul, nu doar cheltuiala.
Și mai este o contradicție gravă. Vorbiți despre stabilitate. Vorbiți despre responsabilitate. Vorbiți despre cât de important este ca un demnitar să cântărească bine ceea ce spune. Și totuși chiar dumneavoastră ați avut declarații care au neliniștit, care au amplificat tensiunea, care au transmis nesiguranță.
Aici se vede încă o dată același defect. Cereți prudență de la ceilalți, dar vă acordați dumneavoastră dreptul la brutalitate, fie în decizie, fie în discurs. Cereți stabilitate, dar vorbiți uneori în felul unui om care apasă chiar pe nervul instabilității. Cereți încredere, dar luați măsuri și faceți declarații care, pentru mulți, nu inspiră siguranță, ci teamă.
De aceea, critica adevărată la adresa dumneavoastră nu este una simplă și nu este comodă.
Nu sunteți un om care nu face nimic. Sunteți un om care face, dar prea des într-un singur fel.
Tăiați repede, vorbiți tare, explicați târziu și cereți de jos suportarea costului.
Domnule Bolojan, un stat nu se conduce numai cu fermitate. Se conduce și cu măsură, se conduce și cu respect, se conduce și cu inteligența de a înțelege că între autoritate și rigiditate este o diferență uriașă.
Iar, dacă nu înțelegeți această diferență, riscați...
## Mulțumesc.
Îi dau cuvântul doamnei deputat Simu. Se pregătește doamna deputat Albu.
## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**
Partidul UNIT trage semnalul de alarmă și declanșează acțiunea de rezistență contra războiului hibrid, purtat cu încrâncenare și cinism împotriva poporului român, de guvernare a coalizaților, pentru a-i sărăci, umili și înrobi.
Deși România nu este implicată în războiul de foc, poporul român este lovit în plin de un triplu atac devastator, fiind fără nicio apărare în fața agresorilor și a înrobitorilor săi, nimeni alții decât coalizații așa-ziși „proeuropeni”, dar total antiromâni.
Ceea ce spun acum nu este o exagerare sau o plăsmuire; este realitatea cruntă: românii sunt atacați economic, sunt agresați social și sunt umiliți, demoralizați și înfricoșați ca să nu mai poată să se opună exploatării, sărăcirii și înrobirii lor. Acest război hibrid este nemaiîntâlnit în istoria și evoluția noastră națională de la cumpliții fanarioți.
Însă, în urmă cu 250 de ani, stăpânirea era în mâinile unor străini interesați doar să-i jefuiască pe români, pentru a-și scoate banii plătiți pentru a cumpăra o domnie și ceva profit în plus.
Nenorocirea de acum este mult mai dureroasă și umilitoare, fiindcă războiul hibrid este declanșat și purtat de statul român contra propriilor cetățeni și contribuabili. Identificați, catalogați și tratați ca dușmani ostili și frauduloși, dar și ca simple cifre contabile, tratați ca numere ușor de schimbat și înlocuit de către contabilii genocidului social antiromânesc, nimeni alții decât cei mai civilizați și europenizați dintre politicienii țării.
În lumea civilizată europeană și occidentală nu mai există un asemenea război oribil și devastator precum cel declanșat de guvernarea PNL, PSD, USR și UDMR contra românilor. Niciun alt neam nu mai este atât de agresat, sărăcit, demoralizat și înfricoșat în asemenea măsură diabolică și de atâta amar de vreme precum este poporul român de către propriii săi guvernanți și de către propaganda acestora. Ca și cum scopul lor este să șteargă România de pe glob și să nimicească poporul român din lumea aceasta.
În toată Europa și în toată lumea civilizată nu mai există o altă guvernare care să comită genocid social împotriva propriului popor, precum execută acești asasini economici și sociali instalați la butoane și în privilegii.
Guvernarea genocidului social din România nu e doar a sadicului înfumurat și încrâncenat, fiindcă nu doar el singur îi sărăcește pe români prin cea mai mare inflație din Europa, cea mai scumpă energie și cele mai mari prețuri la carburanți. Toți sunt responsabili. Toți sunt vinovați. Și toți vor trebui să sufere pedeapsa capitală a poporului român, care își este dator lui însuși să arunce la gunoi partidele...
Dacă a venit domnul Ionel Gheorghe, de la AUR, și dorește să susțină declarația? Da.
Vă rog. După care revenim la deputații neafiliați. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Protejarea și consolidarea capitalului românesc”.
Stimați colegi,
În spațiul public auzim frecvent că susținerea capitalului românesc este o prioritate. Totuși, între angajamente și realitatea din economie există o diferență tot mai evidentă. Antreprenorii români nu au nevoie de promisiuni repetate la fiecare început de an. Ei au nevoie de stabilitate fiscală, de reguli clare și de un stat care să fie partener, nu obstacol, pentru că nu se pot construi planuri de afaceri pe incertitudine. Nu poți concura eficient atunci când birocrația devine o povară permanentă.
Românii au nevoie de sprijin real, predictibilitate legislativă, simplificarea procedurilor, plăți la timp din partea statului și politici economice care stimulează producția și investițiile în țară.
Capitalul românesc înseamnă locuri de muncă, investiții în economie și dezvoltare pentru comunități întregi. Dacă vrem o economie solidă, trebuie să consolidăm tocmai aceste fundații.
România nu poate fi doar o piață de consum. România trebuie să fie o economie care produce, inovează și exportă.
Avem nevoie de coerență, de responsabilitate și de măsuri aplicate consecvent. Mediul de afaceri autohton merită respect și un parteneriat onest din partea statului.
Este momentul să transformăm angajamentele în rezultate concrete și vizibile pentru economia românească! Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Doamna Dumitrița Albu este prezentă? Nu.
Domnul Dumitru Coarnă? Nu.
Domnul Călin-Florin Groza? Are cuvântul domnul deputat Groza.
Se pregătește, dacă este prezentă, doamna deputat Ionescu.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, „Fără buget, fără direcții”.
Adoptarea bugetului de stat reprezintă una dintre cele mai importante responsabilități ale Parlamentului, deoarece acest document stabilește direcția de dezvoltare economică și socială a României pentru anul în curs.
În contextul actual, marcat de presiuni economice externe și incertitudini pentru piețele internaționale, este esențial ca bugetul să fie adoptat într-un termen cât mai scurt.
Întârzierea adoptării bugetului generează instabilitate și lipsă de predictibilitate pentru instituțiile publice, mediul de afaceri și autoritățile locale.
România are nevoie de un cadru financiar clar pentru a continua investițiile publice, pentru a susține administrațiile locale și pentru a asigura protecția socială a cetățenilor.
De asemenea, bugetul trebuie construit pe principii de responsabilitate fiscală: investiții în creștere, finanțarea corectă a programelor sociale și evitarea majorării taxelor și impozitelor care ar putea afecta mediul economic și nivelul de trai al populației.
În aceste condiții, consider că dezbaterile trebuie finalizate într-un mod responsabil și eficient, astfel încât România să beneficieze cât mai rapid de un buget stabil și realist.
Adoptarea rapidă a bugetului nu este doar o decizie administrativă, ci o necesitate pentru stabilitatea economică și pentru o bună funcționare a statului.
Vă mulțumesc.
Călin Groza, deputat de Maramureș.
Mulțumesc.
Doamna deputat Monica Ionescu este prezentă? Dorește să susțină?
Nu.
Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Îi dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu.
## Mulțumesc domnule președinte.
În România se vorbește, astăzi, tot mai mult despre drepturile femeilor. Paradoxul este că istoria noastră a fost deja scrisă de femei extraordinare, într-o vreme în care nimeni nu vorbea despre asta.
Dacă privim cu atenție spre trecut, descoperim un lucru simplu – femeia nu apare doar ca personaj al istoriei, ci ca fir de continuitate al unei civilizații. Prin ea s-au transmis lucrurile esențiale ale națiunii noastre: limba română, credința creștină, educația copiilor, rânduiala familiei. Există nume care au intrat în istoria noastră și care arată această forță a caracterului.
Regina Maria a României a știut să reprezinte România într-un moment decisiv al istoriei europene, la sfârșitul Marelui Război, atunci când prestigiul și viitorul statului român depindeau de inteligență diplomatică și de curaj.
Smaranda Brăescu a urcat într-un avion într-o epocă în care aviația încă era o frontieră a curajului uman și a stabilit recorduri mondiale la parașutism. A făcut-o cu disciplină, cu pricepere, cu curaj personal, fără să ceară alt criteriu decât valoarea.
Istoria noastră cuprinde însă mai multe astfel de nume: Ecaterina Teodoroiu, Ana Aslan, Elisa Leonida Zamfirescu, Sonia Ionescu, Hariclea Darclée, Nadia Comăneci, Virginia Haret, Cella Delavrancea, Irina Burnaia – și lista poate continua.
Dar istoria unei națiuni nu este alcătuită doar din nume cunoscute; ea se sprijină pe o realitate mult mai tăcută – mamele care au crescut generații întregi, profesoarele care au format caractere și femeile din statul românesc care au păstrat limba, credința și tradiția atunci când vremurile nu au fost tocmai ușoare.
În societatea contemporană, femeile reprezintă o prezență socială și electorală importantă. În jurul lor se construiesc adesea discursuri politice și ideologice care încearcă să le definească rolul în termeni noi. Istoria noastră arată însă că rolul femeii în societate nu s-a născut din teorii sau din programe politice, ci din responsabilități asumate și din contribuții concrete.
Privită astfel, femeia nu apare ca o simplă categorie socială, ci ca o punte între generații. Prin această punte se transmite ceea ce dă durată unei societăți: memoria, educația, caracterul. În fiecare epocă se discută despre drepturi, despre formule, despre teorii. Istoria arată însă că lucrurile care țin de civilizație în viață se păstrează prin continuitate și prin responsabilitate personală.
De aceea, atunci când vorbim despre femeia în societatea românească, cred că trebuie să ne amintim, înainte de toate, de această realitate simplă: în istoria noastră femeia nu a fost doar o temă de dezbatere publică; a fost, generație după generație, temelia tăcută pe care s-a sprijinit continuitatea românească.
Cu recunoștință pentru această forță discretă, care a ținut vie societatea românească, transmit tuturor femeilor un sincer: la mulți ani!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Cătălin Drulă:**
Mulțumesc.
Cred că am epuizat lista declarațiilor.
Dacă mai este cineva care a fost înscris pe listă și nu a susținut încă declarația?
Nu.
Atunci, dau citire listei deputaților rămași pe lista declarațiilor susținute oral: domnul deputat Lőrincz, Marius Alecsandru, Biró Rozália-Ibolya, Dumitrița Albu, Dumitru Coarnă, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu.
Și apoi declarațiile în scris – următorii deputați: Cojocaru, Budăi, Holban, Drinceanu, Samoilă, Lungu, Chirilă, Nassar, Ciortea, Țintă, Bara, Ciucă, Păunescu, Biro, Munteanu, Muncaciu, Radu, Avrămescu, Gușă, Mândrescu, Vulpoiu, Negrea, Pușcașu, Vadim-Tudor, Koler, Roman, Balan, Cadar, Crușoveanu, Pistru-Popa, Mocanu, Muraru, Matei, Huțucă, Țiplea, Stănescu, Prișcă, Burduja, Caragață, Macovei Ilie, Țiu, Vedinaș, Nagy, Oltenașu, Tudor, Grofu și Enachi.
Acestea fiind spuse – și cu acest exercițiu de dicție –, declar ședința închisă.
Urmează partea a doua a ședinței de astăzi. Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
* * *
## DUPĂ PAUZĂ
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Începem lucrările noastre și reamintesc că pe 3 martie sărbătorim Ziua solidarității româno-polone.
Vă rog să vă pregătiți pentru intonarea imnurilor.
Vă invit să ascultăm Imnul național al Poloniei și Imnul național al României.
Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 162.
Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online.
Ordinea de zi a fost distribuită.
Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.
Stimate colege și stimați colegi, Întreb liderii de grup dacă în legătură cu ordinea de zi există observații.
Da.
Domnul lider Andronache Gabriel, vă rog.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.
Vă rog să fiți de acord – de altfel, avem consens între liderii de grup – ca punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008
, să devină punctul 15 în ordinea de zi, la solicitarea inițiatorului, care astăzi nu poate fi prezent. Vă mulțumesc mult.
Vă mulțumesc și eu. Deci există consens. Mulțumesc.
Tot pe procedură, domnul Coleșa Ilie-Alin.
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Deoarece considerăm că punctul 6 de pe ordinea de zi – PL-x 274/2025 _(Proiectul de lege pentru modificarea OUG nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în_ _domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative) –_ conține niște prevederi inacceptabile, vă cer să supuneți la vot retrimiterea lui la comisii, pentru un nou raport. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Aveți consens?
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**
**:**
Nu.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.
Senatul a adoptat proiectul de lege.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Nu.
Bun.
Vot · Respins
Dezbaterea Proiectului de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România (PL-x 467/2025; rămas pentru votul final)
Intrăm în ordinea de zi.
– Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 9/2026.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general. Nu.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.
Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.
Adoptat.
La preambul?
Nu.
Adoptat. La articolul unic dacă sunt obiecții? Nu.
Adoptat.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.
5. Proiectul de lege pentru modificarea OUG nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 274/2025; caracter organic; avem și amendamente admise.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu, nu este inițiator; avem o solicitare din online, dar nu este inițiator.
Bun. Nefiind solicitări din partea inițiatorilor, invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru industrii.
Cine prezintă raportul?
Comisia pentru politică economică sau Comisia pentru industrii.
Domnule președinte Dunava, da, vă așteptăm.
Mulțumesc.
Dezbateri generale, domnul deputat Coleșa Ilie-Alin, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**
Foarte pe scurt despre ce este vorba. Știm cu toții sau majoritatea, dar ca lucrurile să fie clare.
Deci cei care au concesionat teren de la stat nu doar pentru parcuri cu specializare inteligentă, deci, să zicem, pentru cercetare, ci și pentru energie verde și așa mai departe, în condiții extrem de avantajoase, în acest exercițiu financiar european, începând din 2022, pe termene mai scurte sau mai lungi, beneficiind de finanțare europeană în general 100%, beneficiind de niște terenuri de la 3 hectare în sus, minimum, până la zeci și sute de hectare, la prețuri foarte bune, lângă drumuri europene, naționale și așa mai departe, de multe ori cu investiții din partea comunității locale pentru viabilizarea acelor terenuri, cu reduceri de chirii și așa mai departe, ei, aceștia vor ca la expirarea contractelor de concesionare să cumpere terenul, nu la prețul pieței din acel moment, ci la prețul la care l-au concesionat, înainte ca el să beneficieze de toate aceste investiții.
Chiar dacă operate prin acele companii, ele sunt operate pe bani publici, pe bani europeni.
Deci noi dăm în chirie terenul, îi creștem valoarea, facem politici fiscale de înlesnire, scutim de chirii, pentru ca apoi să-l vindem pe nimic. De ce? Pentru că există o comandă politică de la cel mai înalt nivel – vorbim de prim-ministru, care a spus că „am eu niște băieți”, care sunt în această situație și vor să cumpere din România ce a mai rămas, la preț de matineu.
Este o lege nu doar imorală, ci și neconstituțională, care intră în contradicție și cu Codul administrativ, pe care cred că cu toții suntem conștienți că ar trebui s-o respingem.
Mulțumesc.
Doamna deputat Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
## Doamnă președinte, Dragi colegi,
Vreau să vă anunț că ne opunem cu vehemență adoptării acestui proiect de lege, prin care se pregătește un alt tun – nu știu de cine, eu nu mă pronunț, deși, pe surse, circulă foarte multe lucruri –, dar prin intermediul căruia se dorește să se creeze niște avantaje patrimoniale extraordinare unei categorii determinate, în considerarea unor interese ilegitime, sfidându-se și Constituția, cum a spus și colegul, și Codul administrativ, care consacră regula licitației publice atunci când se înstrăinează un bun din domeniul privat al statului sau al unităților teritoriale.
Aici nu numai că nu e licitație publică – puteau să spună, măcar să aibă decența, „nu se face, se exonerează de la obligația licitației, dar se face la prețul pieței”.
Este evident că o asemenea inițiativă sau proiect de lege sfidează cele mai elementare, aș putea să spun, reguli de natură constituțională, legală și deontologică, urmărește să creeze avantaje pentru anumiți indivizi – nu ne interesează.
Dar vă rugăm să aveți responsabilitatea și să votați împotriva lui. Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar al AUR.
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Ăsta e un alt exemplu de ceea ce denumim generic „România jefuită”. Pentru că – luăm cazul redevențelor la exploatările miniere, de apă, aurifere –, în România, companiile străine plătesc unele dintre cele mai mizerabile redevențe. Ăsta e un exemplu clar de ceea ce înseamnă călcarea în picioare a suveranității României, pentru că resursele sunt exploatate pe nimic și nu se întoarce nimic înapoi în buzunarele românilor.
Iar cazul de față, legea pe care o împingeți în momentul acesta, pentru că așa vrea Ilie, Ilie „Sărăcie”, este un alt exemplu. Că spuneți că n-aveți de unde să tăiați..., în loc să vă asigurați că toate resursele statului sunt exploatate și sunt valorificate în interesul românilor, și acum vă pregătiți, în loc să evaluați niște contracte de concesionare la prețul pieței, pentru a obține, nu?, niște venituri la bugetul de stat, niște „băieți deștepți” urmează să beneficieze de pe urma unui tratament evident preferențial.
Să lăsăm ce-i al statului să fie al statului, să prelungim aceste contracte de concesionare și să ne asigurăm că acestea sunt valorificate în interesul cetățenilor români. Că deocamdată îl vedem doar pe Ilie „Sărăcie” că are grijă de ucraineni, are grijă de Maia Sandu, acum vrea să reconstruiască Palestina, dar despre români nu-l vedem pe Ilie „Sărăcie” să vorbească.
Iar cazul acesta este, iată, din nou, unul foarte concret, în care vă pregătiți de un mare tun, de un mare jaf, în interesul unora, puțini, care să beneficieze de pe urma unor contracte vădit greșite, vădit contra intereselor poporului român. Mulțumesc. ( _Aplauze.)_
Doamna deputat Moș Patricia-Simina-Arina. Vă rog, doamnă secretar.
## **Doamna Patricia-Simina-Arina Moș:**
## Stimați colegi,
Prin această inițiativă, vom veni cu o măsură suplimentară la pachetul de relansare economică.
Prin votul de astăzi vom oferi un cadru legal clar și predictibil pentru investiții finanțate din fonduri europene, astfel încât terenurile să fie valorificate eficient, investițiile să se realizeze în comunitățile locale, să beneficieze de dezvoltare economică.
De ce este important ca statul să ofere predictibilitate înainte de a cere investiții? Pentru că această propunere întărește parteneriatul între stat și investitor. Statul oferă predictibilitate; investitorul oferă investiții, locuri de muncă și dezvoltare.
Mai mult chiar, generăm venituri constante pentru bugetele locale – redevențe, taxe, impozite –, terenurile publice valorificate devin productive, și nu active neproductive.
Prin această lege venim cu criterii verificabile pentru concesionarii care au realizat investiția. Aceștia au posibilitatea de a achiziționa terenul aflat în folosința sa exclusivă și beneficiază de un drept de preempțiune. Investiția trebuie realizată în proporție de 100%, confirmată printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator independent agreat de ambele părți. Locurile de muncă nou-create trebuie să fie efectiv ocupate.
În fapt, dreptul de preempțiune este strict condiționat de îndeplinirea tuturor obligațiilor investiționale, iar prețul de vânzare va fi stabilit de la momentul concesiunii, pe baza valorii de piață determinate atunci, prin raport de evaluare aprobat de consiliul local sau județean.
Nu există nicio obligație de vânzare. Autoritatea decide suveran dacă vinde sau nu.
Mulțumesc.
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Procedură!
Domnul deputat Andronache Gabriel, liderul Grupului parlamentar al PNL.
Vă rog, domnule lider.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Vă rog să fiți de acord cu o pauză de consultări de două minute, între liderii de grup, pentru acest proiect. Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Pauză de consultări – două minute.
Domnule lider Enache, Grupul parlamentar al AUR, vă rog.
## **Domnul Mihai-Adrian Enache:**
Mulțumesc.
În urma consultărilor liderilor, s-a convenit retrimiterea la comisie, pentru o săptămână.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Am să...
Deci există consens, da?
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Da, da.
Bun.
Mulțumesc.
Deci retrimitem la comisie, o săptămână.
6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 483/2025; caracter organic; avem și amendamente admise.
Din partea inițiatorilor dacă...?
Da, doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu, vă rog.
## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Dați-mi voie să vă spun că am inițiat această lege pornind de la o realitate simplă: foarte multe victime ale violenței domestice nu-și cunosc drepturile și nici mecanismele de protecție pe care statul le pune la dispoziție. Și așa am ajuns ca în ultimele luni să generăm un pachet legislativ amplu pentru protecția victimelor din România și am consolidat legislația, după cum știți, pe mai multe paliere.
Însă toate aceste instrumente nu pot fi eficiente decât dacă informația ajunge corect la toate aceste victime pe care le considerăm beneficiari ai legislației și așa am ajuns la inițierea legii despre care astăzi vorbesc, care prevede niște modificări clare și necesare.
În primul rând, elimină interdicția care limita posibilitatea Consiliului Național al Audiovizualului de a emite recomandări privind difuzarea spoturilor de interes public.
În al doilea rând, oferă CNA competența explicită de a emite recomandări către televiziuni și către radiouri pentru difuzarea campaniilor fără caracter comercial.
În al treilea rând, permite difuzarea organizată a anunțurilor de interes public, a campaniilor sociale și a apelurilor umanitare.
Și, în ultimul rând, creează cadrul legal prin care CNA poate stabili criterii pentru difuzarea acestor mesaje.
Practic, prin aceste modificări, televiziunile și radiourile devin parteneri reali în prevenirea violenței domestice, pentru că toate victimele vor putea să afle prin intermediul massmedia că au dreptul fie la ordin de protecție, fie că agresorii pot fi monitorizați, fie că există servicii sociale și juridice dedicate și mecanisme reale de sprijin.
Le mulțumesc tuturor colegilor care au susținut în comisii acest proiect și îmi doresc tare mult să am votul dumneavoastră la votul final.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru drepturile omului...
## Mulțumesc, doamnă președinte.
Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare – Pl-x 483/2025
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, transmisă cu adresa Pl-x 483/2025 din 15 decembrie 2025.
Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 15 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, în sensul creării cadrului
normativ care să permită Consiliului Național al Audiovizualului să emită recomandări privind difuzarea de către serviciile de televiziune și de radiodifuziune a spoturilor sau a mesajelor aferente unor campanii fără caracter comercial, precum anunțurile de interes public asumate de o instituție sau autoritate publică, campaniile sociale desfășurate de către o asociație sau fundație legal constituită sau apelurile cu scop caritabil derulate în cadrul unei activități cu caracter umanitar, prin eliminarea interdicției actuale privind emiterea de recomandări, cu excepția comunicărilor audiovizuale cu caracter educativ privind prevenirea, combaterea și consecințele consumului și traficului de droguri și ale traficului de persoane.
În conformitate cu prevederile art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, examinarea inițiativei legislative a avut loc în ședințe separate.
În temeiul art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a examinat propunerea legislativă în ședința din data de 3 februarie 2026.
Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a examinat propunerea legislativă în ședința din data de 11 februarie 2026.
În urma examinării propunerii legislative și a avizelor depuse, precum și ca urmare a opiniilor exprimate în cursul dezbaterilor, membrii celor două comisii, considerând că inițiativa legislativă clarifică și consolidează cadrul normativ aplicabil comunicărilor audiovizuale fără caracter comercial, prin eliminarea interdicției actuale privind emiterea de recomandări și prin stabilirea temeiului legal necesar pentru dezvoltarea legislației secundare în domeniu, au hotărât, cu majoritatea de voturi ale parlamentarilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea articolului 15 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 22 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, cu amendamente admise, prezentate în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul Alexandru Bordian, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Alexandru Bordian:**
## Vă mulțumesc.
AUR va vota împotriva acestui proiect de lege. Nu pentru că suntem împotriva regulilor în domeniul audiovizualului; din contră, credem că legea trebuie îmbunătățită. Problema este că forma actuală poate duce la abuzuri.
Prin extinderea atribuțiilor CNA fără limite clare, conținutul editorial ajunge într-o zonă neclară. Termenul de „interes public” nu este bine definit și poate fi interpretat după cum decide puterea politică de moment.
Am văzut deja ce se întâmplă când CNA are libertatea prea mare de interpretare. În perioada pandemiei au fost sancționați cei care puneau întrebări legitime despre vaccinuri, iar ulterior au fost luate măsuri inclusiv împotriva promovării Caravanei Medicale AUR – un proiect care oferea servicii medicale gratuite în comunități izolate. Dacă vrem cu adevărat să protejăm libertatea de exprimare, avem nevoie de legi clare, ușor de înțeles și aplicate corect pentru toți.
Altfel, această lege riscă să limiteze exact libertățile pe care spune că le apără.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Alexandru Paul-Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
USR va vota acest proiect de lege.
Însă trebuie să-mi notez faptul că din nou AUR se opune limitărilor în ceea ce privește violența.
Vedem cum AUR vine la acest microfon și spune „nu, nu vom vota” un proiect care nu face decât să pună pe tapet și să explice a nu știu câta oară de ce nu trebuie să avem violență și care sunt măsurile pe care le pot lua cetățenii ca să se opună unor astfel de forme de violență. Asta, pe de o parte.
Pe de altă parte, în ceea ce privește regulile ce țin de CNA, stimați colegi, trebuie să înțelegeți că fake news-ul, minciunile grosolane pe care, din nefericire, le promovați atât de des, pe paginile dumneavoastră și de Facebook, și de TikTok, și la televiziunile aservite vouă, nu ne fac decât un rău excepțional.
Și de ce faceți acest lucru? Pentru că aveți un filon care ține de un populism deșănțat și, în baza acestei dorințe de a ieși în evidență și de a exploata vulnerabilitățile pe care le au o parte dintre cetățenii noștri, veniți și mințiți. Și mințiți cu nerușinare și parcă nu vă mai opriți. Și atunci este normal să avem reguli, astfel încât aceste informații, care dăunează inclusiv siguranței naționale, să nu mai poată să fie propagate.
Și, da, regulile CNA trebuie întărite și sancțiunile în ceea ce privește modul în care vă comportați, din păcate, și dumneavoastră trebuie să fie unele mai aspre. Pentru că nu este normal ca de la o televiziune să apară minciuni peste minciuni. Care știți ce fac? Ne duc într-un Ev Mediu. Și lucrul acesta nu trebuie să se întâmple.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu, vă rog.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Dat fiind faptul că am inițiat proiectul, vreau să spun că votul e bine să fie dat în cunoștință de cauză, după ce citești proiectul de lege, că altfel riscăm să votăm împotrivă necunoscând prevederile.
În primul rând, pentru colegii care au spus că nu-l votează pentru că CNA va decide arbitrar diverse lucruri, vreau să fac o precizare foarte simplă.
Conform proiectului, CNA nu poate decide arbitrar difuzarea acestor clipuri și nu poate obliga direct televiziunile sau radiourile să le difuzeze. Acesta este primul lucru pe care trebuie să-l știe toți colegii.
Conform modificărilor pe care le-am inițiat în dialog cu CNA-ul, în dialog cu colegii inițiatori, CNA-ul poate emite recomandări privind difuzarea spoturilor sau mesajelor aferente unor campanii fără caracter comercial, așa cum spuneam: anunțuri de interes public, campanii sociale, apeluri umanitare.
În al doilea rând, decizia de difuzare rămâne la serviciile de programe – televiziuni și radiouri. Nu le bagă nimeni pe gât nimic!
CNA poate să stabilească și va stabili criterii pentru aceste mesaje, prin reglementări secundare – nu pot face aceste reglementări secundare obiectul legii noastre –, pentru a exista un cadru clar și transparent.
Cu alte cuvinte, în concluzie, CNA nu impune difuzarea, CNA nu selectează arbitrar ce se difuzează. CNA creează cadrul și formulează recomandări.
Mulțumesc mult.
Mulțumesc.
Doamna deputat Verginia Vedinaș, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Doamna Verginia Vedinaș:**
Doamnă președinte, Dragi colegi,
Vreau să vă spun că, personal, am obosit să fiu membru al unui Parlament în care orice opinie care nu concordă cu a altora, și în special cu a celor aflați la putere, generează, așa, un noian de calificative, de punere la colț – „Să vă fie rușine!”, „Să vă duceți dracului!”... –, deci tot ce este inimaginabil.
Eu înțeleg că scopurile politice sau politicianiste vă determină să acționați astfel, dar opriți-vă și fundamentați-vă reacțiile!
Vreau să vă spun că, în ceea ce privește conținutul art. 15 alin. (1[1] ), a fost introdus printr-o lege din 2025, care interzice astfel de recomandări.
Oare ce s-o fi întâmplat într-un an, de am ajuns la concluzia că nu trebuie să le mai interzicem, trebuie să le permitem?!
În al doilea rând, în Constituție se spune că serviciile audiovizuale se bucură de autonomie – pe de o parte.
Pe de altă parte, și în legea actuală, și în propunere se vorbește despre recomandări.
Dragii mei,
Care e forța juridică a unei recomandări? Se poate impune ea cu forță juridică obligatorie? Poate o recomandare să încalce un principiu constituțional?
Am ajuns în situația în care...
Înțeleg, din luările de poziție, că la televiziune nu trebuie să apară decât anunțurile care convin puterii, convin celor care guvernează într-un mod samavolnic, aș spune, România, în prezent.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Dan Tanasă:**
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
E una dintre strategiile acestea ale guvernării, să treacă niște legi.
Am plâns, efectiv am plâns când a vorbit adineauri colega mea, am plâns!
Atâta bună intenție, atâta dorință de a ajuta, de a face bine, de parcă în momentul acesta n-ar exista o legislație care să poată permite televiziunilor sau n-ar exista un mecanism legislativ care să permită televiziunilor să promoveze legislația aceasta în domeniul combaterii violenței domestice.
Evident, tema este falsă! Evident, vorbim aici de dorința puterii, a PSD, a PNL, a USR și a UDMR, de a lărgi cadrul legislativ, de a da puteri sporite CNA-ului. CNA-ul, care s-a dovedit un veritabil Gestapo. CNA-ul, care este eminamente o instituție politizată, cu tot felul de politruci, cu tot felul de personaje dubioase, care s-au remarcat în spațiul public prin tot felul de declarații absolut scandaloase.
CNA este o bâtă politică folosită de PSD, de PNL, de USR și de UDMR împotriva celor care nu aplaudă Nicușor Dan și Ilie „Sărăcie”.
CNA s-a dovedit în repetate rânduri o bâtă politică de băgat pumnul în gura celor care semnalează ticăloșia actualei guvernări. Nu o dată, nu-i așa?! Nu putem să nu uităm că CNA îi calcă în picioare pe ăia de la „Realitatea”, în timp ce închide ochii la toate mizeriile celor de la „Antena 3”, „Digi”, „B1” și așa mai departe, și „România TV”.
Nu se poate!
Nimic bun nu vine de la CNA!
Iar ideea că mărim cadrul legislativ, dăm alte puteri sporite CNA-ului, este complet inacceptabilă pentru noi. Mulțumesc.
Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu.
## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**
Nu ați făcut decât să reconfirmați că vă place să dezinformați.
Pentru că, stimați domni, în momentul în care, de la televiziunea despre care ați făcut amintire, vin informații că România intră în război, din oră în oră, și nu s-a întâmplat lucrul acesta și nu se va întâmpla, în momentul în care parlamentari de-ai dumneavoastră vin la aceste televiziuni și spun că suntem urmăriți prin cipurile din cărțile de identitate, că ni se fură aurul din mâlul de la Vidraru, toate lucrurile acestea sunt atât de ridicole, încât n-au cum să nu fie taxate.
Și, da, CNA are acest rol! Are un rol foarte clar definit, și anume să nu vă bateți joc de realitate. Pentru că, în momentul în care dumneavoastră veți reuși, Doamne ferește!, să creați realități paralele, atunci, evident, România are de pierdut.
Și, da, orice drept – și asta trebuie să vă intre bine în cap, pentru că e în Constituție –, orice drept este limitat. Nu puteți să veniți și să spuneți „dreptul la liberă exprimare”, atâta timp cât dreptul ăsta îl exercitați cu rea-credință, în dauna statului român, și mai ales în momentul în care intră în coliziune cu drepturile altor persoane. Pentru că aceasta este frumusețea dreptului: niciodată nu este absolut! Dreptul tău, dreptul altuia este atât de mult întins până când intră peste dreptul meu și, atunci, este normal să avem un mecanism, să avem o instituție care, în ceea ce privește audiovizualul, să vină și să spună: „Stop! Suficient!”
Și încă ceva. Televiziunea dumneavoastră, asta, „televiziunea poporului”, pe care o tot promovați, atacă în instanță în momentul în care crede că există o sancțiune care nu ar trebui dată. Și instanța a spus: „Nu, a greșit această televiziune!”
Prin urmare, nu este CNA cel care dă, într-un final, sancțiunile, ci instanța de judecată.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Doamna deputat Dumitrița Albu, neafiliat.
## **Domnul Sorin-Titus Muncaciu**
**:**
Păi, dar n-ai dreptul la replică!
De la Grupul parlamentar al AUR au fost deja două intervenții.
## **Doamna Dumitrița Albu:**
Vreau să spun că tocmai l-am auzit pe domnul de la USR zicând că cei de la AUR se opun combaterii violenței.
Eu sunt deputat neafiliat, nu împărtășesc interesele niciunui grup.
Dar vreau să vă zic că tocmai domniile-voastre s-au opus constituirii unei comisii de anchetă privind cercetarea abuzurilor sexuale din universități, iar astăzi avem un alt caz.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a propunerii legislative. Avem cinci amendamente admise.
Dacă există obiecții? Nu.
Adoptate.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
8 discursuri
Mulțumesc, doamnă președinte.
Raport asupra Proiectului de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru antreprenoriat și turism a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, transmis cu adresa PL-x 467/2025 din 12 noiembrie 2025.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 noiembrie 2025, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Camera Deputaților este Camera decizională, potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 740 din 9 octombrie 2025.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 5.787 din 1 octombrie 2025.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 58/1998, în sensul introducerii unei definiții legale a resortului, distinctă de cea a hotelului, criteriile de clasificare fiind identice cu cele prevăzute în normele metodologice pentru hotelurile de patru și cinci stele.
Membrii Comisiei pentru antreprenoriat și turism au examinat proiectul de lege în ședința din 10 februarie 2026. La ședința comisiei, deputații și-au înregistrat prezența conform listei de prezență. La dezbaterile care au avut loc au participat, în calitate de invitați, în conformitate cu prevederile art. 56 și art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, reprezentați ai Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport de adoptare a Proiectului de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Călin-Gheorghe Matieș, din partea Grupului parlamentar al AUR.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,
Activez în industria ospitalității de 26 de ani.
Știți ce spun antreprenorii din turism? Să-i lăsați în pace. Asta își doresc de la instituțiile statului. Să fie lăsați în pace să muncească!
Venim acum cu această inițiativă legislativă, care spune că, dacă are peste 10.000 de metri pătrați, poate fi numit resort.
Foarte bine! Dar, oare, dacă tot îi susțineți pe cei din industria HoReCa, la inițiativele AUR, acelea de a susține voucherele de vacanță și pentru mediul privat – ați votat împotrivă?!
Inițiativele AUR de a susține biletele de transport pentru studenți – ați votat împotrivă!
Și sunt atâtea pe care le-ați neglijat, de a susține industria HoReCa.
Mai mult de atâta, ministrul economiei, de la USR, nu vede nicio speranță pentru promovarea turismului românesc în lume.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit la cuvânt pe domnul Augustin-Florin Hagiu, Grupul parlamentar al PSD.
## **Domnul Augustin-Florin Hagiu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Avem, în momentul de față, resorturi turistice în România?
Da, avem, este un lucru cert. Le-ați vizitat, ați fost turiști în aceste resorturi turistice. Se pot ele promova, în momentul de față, în afara târgurilor internaționale?
Nu! Deci este tocmai despre promovare.
De ce nu se pot promova ca resorturi turistice? Tocmai pentru că nu aveam acest termen în legislația românească și pentru că nu era definit corespunzător.
Acest proiect, această modificare, această completare nu aduce niciun fel de cost suplimentar pentru cei care deja au investit în această categorie de servicii din turism.
Nu aduce, de altfel, niciun cost suplimentar nici pentru bugetul de stat. Din contră, creează premisele ca, la târgurile de turism, agențiile care promovează serviciile de turism din România să poată să vândă și pachete pe resorturi deja
existente, creează premisele pentru apariția unor resorturi noi. Și e evident că trebuie să ne raportăm la o anumită suprafață minimă, e evident că trebuie să ne raportăm la niște condiții minimale, pentru că pentru celelalte categorii din turism deja avem aceste lucruri.
Este un proiect bun, un proiect la care ați contribuit toți colegii, inclusiv din Grupul parlamentar al AUR, evident și din celelalte grupuri parlamentare ați contribuit; a fost amendat în comisia pentru raport.
Vă mulțumesc pentru asta și vă rog să sprijiniți această modificare legislativă, în beneficiul turismului românesc. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul deputat Andrei George Plujar, Grupul parlamentar al USR.
## **Domnul Andrei George Plujar:**
Doamnă președinte, Stimați colegi,
Resortul turistic este o distincție pentru calitate, nu doar un sinonim pentru pensiune.
În prezentul proiect legislativ, titulatura de „resort turistic” devine un standard de elită, clar separat de restul structurilor de primire. Diferența principală nu este doar de confort, ci de amploare și autonomie.
Dacă o pensiune este un loc de tranzit sau de odihnă, resortul este conceput ca o destinație în sine, capabilă să satisfacă toate nevoile turistului, în interiorul propriului perimetru.
În Caraș-Severin, unde peisajele din Clisura Dunării, Semenic sau zona Băile Herculane atrag mii de turiști, confuzia dintre o pensiune mare și un resort este frecventă, totuși.
Conform acestor reglementări, statutul de resort turistic este rezervat exclusiv investițiilor care pot susține un ecosistem complet pe o suprafață de cel puțin un hectar.
Mulțumesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege. Avem cinci amendamente admise.
Dacă există observații? Nu.
Adoptate.
Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.
· other · adoptat
51 de discursuri
Mulțumesc.
Prezentarea raportului, din partea comisiilor sesizate în fond.
Comisia pentru apărare, vă rog.
Raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare
În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare, trimis cu adresa PL-x 59/2026 din 11 februarie 2026.
Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În conformitate cu prevederile art. 62, art. 64 și art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe separate.
Membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat inițiativa legislativă menționată mai sus, în ședința din 23 februarie 2026.
Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat inițiativa legislativă în ședința din 24 februarie 2026.
Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat inițiativa legislativă în ședința desfășurată în ziua de 25 februarie 2026.
În consecință, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaților un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2025 privind unele măsuri pentru
realizarea de investiții în domeniul securității naționale prin asigurarea unor condiții optime dezvoltării de proiecte ale operatorilor economici din industria de apărare, în forma prezentată de Guvern. Amendamentele respinse sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole. Avem amendamente respinse.
Două minute.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Două minute.
Vot · Amânat
Intervenția domnului deputat Ghervazen Longher, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, consacrată Zilei solidarității româno-polone
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Vă reamintesc că astăzi sărbătorim Ziua solidarității româno-polone.
Avem onoarea să salutăm prezența, în lojă, a Excelenței Sale, domnul Pawel Soloch, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Polone la București...
, împreună cu distinși reprezentanți ai comunității poloneze din România...
, cu ocazia marcării Zilei solidarității româno-polone, sărbătorită anual la data de 3 martie.
Bine ați venit!
Doamnelor și domnilor,
Vă rog să vă pregătiți pentru intonarea imnurilor.
Vă invit să ascultăm Imnul național al Poloniei și Imnul național al României.
În continuare, permiteți-mi să-l invit la tribună pe domnul deputat Longher Ghervazen, Grupul parlamentar al minorităților naționale, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, pentru o scurtă alocuțiune consacrată Zilei solidarității româno-polone.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
## **Domnul Ghervazen Longher:**
Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Excelența Voastră, domnule ambasador,
Stimați reprezentanți ai comunității poloneze din România,
Astăzi marcăm Ziua solidarității româno-polone – o zi care nu este doar o pagină de istorie, ci o expresie vie a unei prietenii construite prin fapte, prin loialitate și printr-un destin european comun. La 3 martie 1921, România și Polonia au semnat Convenția de alianță defensivă, care a pus bazele unei cooperări strategice într-un moment de mari frământări pentru Europa Centrală și de Est. Acea alianță nu a fost doar un document diplomatic, ci o declarație de încredere reciprocă, consolidată ulterior prin colaborarea militară și prin sprijinul oferit în momentele critice ale istoriei.
Solidaritatea româno-polonă a fost dovedită în 1939, când România a primit mii de refugiați polonezi, inclusiv autorități ale statului polonez. A fost dovedită din nou în deceniile următoare, când, în pofida regimurilor totalitare, legăturile dintre popoarele noastre au supraviețuit prin cultură, prin comunități și prin memoria comună.
Astăzi, România și Polonia sunt parteneri strategici, aliați în cadrul NATO și membri ai Uniunii Europene, contribuitori activi la consolidarea Flancului estic și susținători consecvenți ai Ucrainei în fața agresiunii ruse. Într-o Europă marcată din nou de provocări de securitate, cooperarea noastră rămâne un pilon de stabilitate.
Anul acesta, Ziua solidarității este marcată prin evenimente culturale și istorice de o deosebită importanță.
În seara de 2 martie, pe scena Ateneului Român, am avut privilegiul de a participa la concertul extraordinar susținut de artiști polonezi și români.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vă mulțumesc. Stimate colege, Stimați colegi, Începem ședința de vot final.
Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.
Vot · Amânat
Intervenția domnului deputat Ghervazen Longher, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, consacrată Zilei solidarității româno-polone
## **Doamna Aurora-Tasica Simu:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,
Biroul permanent a fost informat acum mai bine de o lună cu privire la redenumirea Grupului parlamentar al POT în „Uniți pentru România”. Biroul permanent și președintele Camerei trebuie să ia la cunoștință modificările intervenite în cadrul grupului nostru – schimbarea denumirii și aderarea a încă cinci parlamentari, inclusiv a subsemnatei.
Conform art. 15 alin. (3) din regulament, liderul grupului are obligația de a prezenta Camerei orice modificări; obligație care a fost îndeplinită.
Conform art. 20, președintele Camerei are obligația expresă de a informa plenul în ședință publică asupra acestor modificări.
De peste 30 de zile, Secretariatul general nu a operat modificările comunicate. Această inacțiune creează o situație de incertitudine juridică, ne îngrădește exercitarea mandatului parlamentar și afectează drepturile noastre constituționale, prevăzute de art. 69 din Constituție.
Așa cum a statuat și Curtea Constituțională în Decizia nr. 85/2019, grupurile parlamentare rezultă din uniunea voluntară a parlamentarilor și au o autonomie organizatorică internă.
Solicit respectuos:
1. ca Biroul permanent să ia act oficial de noua denumire și de componența actuală;
2. ca Secretariatul general să opereze imediat toate actualizările administrative necesare.
Fără aceste modificări, continuăm să fim puși în situația de a ne vedea îngrădit mandatul parlamentar. Vă mulțumesc.
## Distinsă colegă,
Vă reamintesc că solicitarea dumneavoastră a fost transmisă de Biroul permanent Comisiei pentru regulament și așteptăm soluționarea.
Vă vom comunica în timp util.
Mulțumesc.
O invit la cuvânt pe doamna deputat Anamaria Gavrilă, Grupul parlamentar al POT.
## **Doamna Anamaria Gavrilă:**
Ca președinte al partidului POT, care, de fapt, a dus acest partid în Parlament, vreau să subliniez faptul că acești oameni cer ceva ce nu există.
Nu există grupul pe care dumneavoastră vreți să-l redenumiți.
Nu există să redenumiți un grup, doamnă, care ați fost adusă în Parlament! Este o ipocrizie; ați fost dată afară dintr-un grup parlamentar și dintr-un partid parlamentar, ați fost excluși din acest grup.
Și, da, este un BP care ține lucrurile în aer, care se bagă în democrația partidelor, a unui partid pe care nu îl vor în Parlament.
Dar vom lupta, pentru că 600.000 de români au votat POT, nu au votat numele dumneavoastră.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Înainte de a începe votul final, permiteți-mi să spunem la mulți ani domnului deputat Gheorghe-Daniel Georgescu, Grupul parlamentar al PSD, și domnului deputat Vlad-Andrei Vidra, Grupul parlamentar al SOS România.
Începem procedura de vot final.
Mulțumesc.
Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 111/2024 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 9/2026.
Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.
Vot · approved
Intervenția domnului deputat Ghervazen Longher, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, consacrată Zilei solidarității româno-polone
Adoptat.
Legi ordinare. Adoptări.
2. Proiectul de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România; PL-x 467/2025; lege ordinară.
Comisia pentru antreprenoriat propune adoptarea proiectului de lege.
Suntem Camera decizională.
Vot · approved
Intervenția domnului deputat Ghervazen Longher, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, consacrată Zilei solidarității româno-polone
Adoptat.
Legi organice. Adoptări.
3. Propunerea legislativă...
A, avem explicarea votului, domnul Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar al SOS România.
## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**
Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Grupul SOS România a votat pentru acest proiect, fiindcă e important să dezvoltăm turismul în România și noi chiar îl susținem. Iar în Comisia pentru antreprenoriat, împreună cu colegul inițiator, s-a dezbătut intens până s-a ajuns la un numitor comun, încât acest PL-x să vadă Monitorul Oficial.
Ce vreau să mai spun este că trebuie făcut cât mai mult efort pentru un turism de calitate superioară în România, la prețuri decente, să nu mai fie nevoiți românii să plece în țări precum avem de exemplu acum Dubai și să rămână blocați acolo, așa cum sunt blocați acum peste 16.000 de români, care au reușit doar să se înscrie pe niște liste de repatriere, atenție, pe WhatsApp și pe care, de fapt, nimeni nu-i bagă în seamă.
Din păcate, pe doamna Țoiu o interesează cu totul altceva, de ucraineni, de exemplu; în schimb, când vine vorba de românii noștri, uită și nu face absolut nimic...
, doar niște comunicate de presă.
Toate țările din Europa, inclusiv Rusia, efectuează zilnic zboruri de repatriere și doar românii noștri au rămas acolo. Avem inclusiv pe domnul Cozma, deputat, colegul nostru, și, din păcate, nu are cum să se întoarcă aici, să fie alături de noi, în Parlament.
Dacă nu vă pasă de propriii voștri colegi, care v-au pus în funcțiile de miniștri, haideți să facem ceva pentru ceilalți români, care nu cer mila statului, ci implicarea acestuia pentru culoare de zbor sigure!
Vă rog să rezolvați și această problemă, doamnă Țoiu, și apoi, bineînțeles, să vă dați demisia...
, fiindcă v-ați demonstrat incompetența.
Domnul deputat Augustin-Florin Hagiu, Grupul parlamentar al PSD, explicarea votului.
## **Domnul Augustin-Florin Hagiu:**
Mulțumesc, doamnă președinte.
Pentru mine, personal, este una din acele zile în care sunt mândru că am această insignă în piept. Asta vi se datorează tuturor grupurilor parlamentare, președinților de comisii.
Vă mulțumesc pentru sprijin, mulțumesc inițiatorilor, mulțumesc colegilor din Partidul Social Democrat, pentru că au ajutat ca acest proiect atât de așteptat de industria ospitalieră să treacă mai departe.
Și cred că e nevoie, într-adevăr, să facem mai mult. Important este ca aceste semnale și aceste proiecte să vină constant și să îmbunătățească sectoarele economice vizate.
Mulțumesc mult.
Domnul deputat George Gima, Grupul parlamentar al USR, tot la explicarea votului.
## **Domnul George Gima:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dragi colegi,
Populismul acesta deșănțat și pe alocuri chiar abject nu își are locul și n-are nicio valoare adăugată în discuția despre conflictul din Orientul Mijlociu și aducerea acasă, bineînțeles, a tuturor cetățenilor români care doresc să facă asta.
Ministerul Afacerilor Externe acționează foarte bine, într-un mod organizat, împreună cu alte ministere, Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei și întreg Guvernul...
și nu va exista niciun cetățean român care să își dorească să vină acasă și să nu poată să facă asta.
Din fericire, nu există cetățeni români care să fie răniți sau care să fie într-o situație de urgență extremă și trebuie să ne bucurăm pentru asta.
Îi îndemnăm pe cetățeni să se înscrie pe econsulat.ro, pentru ca Ministerul Afacerilor Externe să îi poată lua în evidență și dacă, Doamne ferește!, se întâmplă ceva, Ministerul Afacerilor Externe îi va contacta individual.
Așa că vă îndemn să fiți responsabili. Aici nu mai suntem în optica unor mici șicane de Parlament.
Prin urmare, discursul nostru...
trebuie să aibă valoare adăugată și trebuie să fie mult mai responsabil și mai solemn...
, în acord cu situația gravă pe care o întâlnim astăzi în Orientul Mijlociu.
Mulțumesc.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Mulțumesc.
Legi organice. Adoptări.
3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002; Pl-x 483/2025; lege organică.
Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru cultură propun adoptarea propunerii legislative.
Suntem prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Intervenția domnului deputat Ghervazen Longher, reprezentantul Uniunii Polonezilor din România, consacrată Zilei solidarității româno-polone
Adoptată.
Explicarea votului, domnul deputat Călin-Gheorghe Matieș, Grupul parlamentar al AUR.
## **Domnul Călin-Gheorghe Matieș:**
## Mulțumesc mult.
Acum, că trebuie să fim prezenți toți în plen, am văzut, PSD-ul, PNL-ul, USR-ul și UDMR-ul nu sunt de acord, dar să postați pe site-ul Camerei Deputaților proiectul de lege „adoptat de Camera Deputaților”, înainte să fie votat, este prea mult. Asta chiar ține de o dictatură. Nu știu ce vreți să spuneți dumneavoastră, doamnă președinte.
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Domnule deputat, știți acele vorbe, foarte adevărate, „numai cine nu muncește nu greșește”? E o eroare din partea staffului...
pentru publicarea pe site.
Acest proiect a fost dezbătut astăzi, l-am votat. Haideți să nu mai fim atât de răutăcioși!
Tot la explicarea votului, domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul SOS România.
## Mulțumesc frumos, doamnă președinte.
Noi am votat contra acestui proiect, dar ca să continui, pentru că se pare că cei de la USR trăiesc într-o altă lume, vreau să vă citesc un mesaj pe care l-am primit aseară de la un român blocat în Dubai, care spune așa: „Ce cred eu că trebuie punctat vizavi de statul român și problema din Emirate. Eu sunt cetățeanul X care, fără să mi se spună, am trimis, că am știut, mail către Misiunea Diplomatică din Dubai, fără să îi rog ceva...”
Vă rog să faceți referire la...
„...doar să le spun că sunt...”
...proiectul de lege...
## **Domnul Nini-Alexandru Pascalini:**
„...acolo și să mă ia în evidență.” Nu sunt nici măcar inteligenți...
Mulțumesc.
Explicarea votului, doamna deputat Dumitrița Albu, neafiliat.
Eu am cerut inițial cuvântul pe procedură, dar nu mi s-a acordat.
Voiam să-i răspund doamnei Anamaria Gavrilă că minte...
Declarațiile politice...
Nu a fost...
...miercuri dimineața...
...nimeni exclus...
...de la ora 8:00.
## **Doamna Dumitrița Albu:**
...ne-am dat demisiile și...
## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**
Vă mulțumesc. Declar închisă ședința de astăzi.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653967]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 26/20.III.2026 conține 28 de pagini.**
Prețul: 182 lei
Evenimentul, organizat de Institutul Polonez din București și Institutul Adam Mickiewicz din Varșovia, a demonstrat că solidaritatea dintre România și Polonia nu înseamnă doar cooperare politică și militară, ci și dialog cultural autentic, creativitate și deschidere către viitor.
Prin muzică, prietenia noastră a căpătat o expresie vie, contemporană, în aplauzele unui public care a simțit, dincolo de cuvinte, armonia unei relații speciale.
Totodată, Ambasada Republicii Polone la București va realiza vernisajul expoziției „Alianța militară polono-română în perioada interbelică”, lucrare realizată de Institutul Polonez cu prilejul centenarului stabilirii relațiilor militare polonoromâne în 2021. Expoziția readuce în atenția publicului momentele fondatoare ale cooperării noastre militare și ne amintește că securitatea și solidaritatea au fost, încă de atunci, valori comune.
## Stimați colegi,
Solidaritatea româno-polonă nu este doar o moștenire istorică. Este o responsabilitate prezentă. Într-o Europă în care pacea nu mai poate fi considerată garantată, prietenia dintre România și Polonia rămâne un exemplu de consecvență, demnitate și viziune comună.
Uniunea Polonezilor din România continuă să fie o punte vie între cele două popoare, iar dialogul politic, cooperarea economică și schimburile culturale consolidează această relație an de an.
Ziua solidarității româno-polone nu este doar o comemorare. Este o reafirmare a unui angajament: acela de a rămâne uniți, solidari și vigilenți în apărarea valorilor noastre comune.
Trăiască România!
Trăiască Polonia!
_Niech żyje Rumunia! Niech żyje Polska!_ Vă mulțumesc.