Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Abrudean:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 4 martie, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 75.

Ședința este condusă de subsemnatul, Mircea Abrudean, președintele Senatului, asistat de domnul senator Vasile Blaga, domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii,

Ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru stabilit de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, ora 10:00:

– lucrări în plenul Senatului – dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi, vot final;

– întrebări, interpelări, răspunsuri, declarații politice.

Dacă nu sunt intervenții în legătură cu programul, vă

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune un proiect de program de lucru în format clasic, așa cum a fost aprobat de Comitetul liderilor.

Dacă nu sunt intervenții,

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare a fost aprobat. Înainte de a intra în ordinea de zi, avem trei intervenții: domnul Șipoș, domnul Peia și domnul Titus Corlățean. Vă rog.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Mulțumesc.

Solicităm scoaterea de pe ordinea de zi și trimiterea la comisie: punctul 14 (L63/2026) – Propunerea legislativă privind indicele de reparabilitate al echipamentelor electrice sau electronice.

Mulțumesc.

**Domnul Vasile Blaga**

**:**

Pentru ce termen?

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș**

**:**

O săptămână.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă înmânez o moțiune simplă împotriva ministrului investițiilor și proiectelor europene, domnul Dragoș-Nicolae Pîslaru, intitulată „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș, și ministerul fără rezultate”.

Și îi spun domnului ministru că istoria nu va ține minte câte cereri de plată a trimis; va ține minte câți bani nu au intrat în România. România nu are nevoie de un contabil al jaloanelor, România are nevoie de un constructor de investiții.

Această moțiune este semnată de 44 de senatori ai României.

Vă rog, domnule Corlățean.

## **Domnul Titus Corlățean:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să vă propun, printr-o scurtă alocuțiune, să marcăm o zi importantă din punct de vedere istoric, dar foarte relevantă pentru prezent și pentru viitor.

De altfel, ieri – și mulțumesc colegilor din toate grupurile politice care sunt membri ai Comisiei de politică externă – am marcat, într-o sesiune extraordinară a comisiei, în prezența unor distinși invitați, ziua de 3 martie ca Zi a solidarității româno-polone. Este o zi, de altfel, marcată prin lege și noi avem această obligație.

Vă aduc aminte celor care ați votat această lege – Legea nr. 85, intrată în vigoare în aprilie 2023, care marchează ziua de 3 martie ca Zi a solidarității româno-polone –, data de 3 martie, în 1921, reprezentând momentul în care România și Polonia au semnat Convenția de alianță defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă, la nivelul celor doi miniștri de externe de atunci, Take Ionescu și, respectiv, ministrul polonez de externe, Sapieha. Prin această convenție, cele două state se obligau să-și acorde reciproc asistență militară în cazul unei agresiuni armate neprovocate dinspre est.

Istoria trebuie bine reținută. Și voi spune, spre final, că Parteneriatul strategic dintre România și Polonia, încheiat în

2009, și din perspectiva istorică a acelei zile de 3 martie 1921, adică acum 105 ani, acest parteneriat strategic este mai valoros decât oricând, mai oportun decât oricând, în prezent și poate și pentru..., cu siguranță, și pentru viitor.

Voi mai spune doar că ieri am avut prezența Administrației Prezidențiale, la nivelul consilierului prezidențial, respectiv domnul Lazurcă și, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe, la nivel de secretar de stat, Clara Staicu, și, bineînțeles, cu o contribuție foarte frumoasă a colegului deputat Ghervazen Longher, care reprezintă minoritatea națională polonă din România.

## Mulțumesc, domnule senator.

În condițiile respectării regulamentului, moțiunea simplă va fi dezbătută și votată luni, 9 martie, ora 16:00.

Intrăm în ordinea de zi.

La punctul 1 nu s-a depus raportul.

Trecem la punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 906 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – republicată (L557/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă este prezent inițiatorul?

Reprezentantul Guvernului?

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități, pentru raport?

Începem dezbaterile.

Domnule Niculescu-Țâgârlaș, vă rog. Raportul, mai întâi. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată în procedura reexaminării în vederea dezbaterii și elaborării raportului suplimentar pentru L557/2025 – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 906 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul suplimentar de respingere și propunerea legislativă.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului plenului Senatului cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (7) pct. 1 din Regulamentul Senatului, republicat, pentru propunerea legislativă înregistrată sub numărul L557/2025 Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Țâgârlaș.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă este o inițiativă remediu la o situație foarte gravă din România: dreptul românilor, încălcat, la un proces echitabil, consfințit prin dispozițiile art. 6 din Convenția Drepturilor Omului.

Această inechitate care se răsfrânge asupra românilor a fost constatată internațional și prin Cauza Săcăleanu împotriva României. Problema centrală, de fond, analizată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza respectivă a fost neexecutarea sau executarea cu întârziere de către stat a unor hotărâri judecătorești definitive, pronunțate împotriva unor instituții publice.

În speță, discutăm despre o inițiativă care reglementează modul de punere în executare a obligațiilor de a face, respectiv de a nu o face _intuitu personae._ Traducând acest lucru din punct de vedere juridic, înseamnă o obligație care nu poate fi executată decât de către o persoană anume, instanța de judecată neputând prelua acest atribut.

Executarea silită este faza finală a procesului civil și trebuie să fie respectată. Degeaba un român câștigă un proces în instanțele românești, în ani de zile de luptă prin sălile „pașilor pierduți”, dacă nu reușește să pună în executare acea hotărâre împotriva unor instituții sau autorități care încalcă dreptul subiectiv, dreptul absolut la un proces echitabil. Motiv pentru care această inițiativă este una remediu.

Vă spun asta pentru că voi fi întotdeauna împotriva conducătorilor de instituții care, fie leneși, fie incompetenți, fie corupți, evită să pună în executare hotărârile judecătorești definitive. Pentru mine, ca parlamentar, ca senator, interesul românului este prioritar în scopul protecției unor instituții care nu satisfac interesul pentru care au fost constituite. Este important să determinăm ceea ce este mult mai relevant. Drepturile și libertățile individuale ale românilor sunt mai importante decât vajnica protecție a unor instituții impotente din punct de vedere administrativ.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 3, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 (republicată) privind reforma în domeniul sănătății (L78/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Comisia pentru sănătate, vă rog, domnule președinte, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului...

Mai aproape!

Nu se aude?

...în vederea analizării și studierii Propunerii legislative pentru completarea și modificarea Legii nr. 95/2006 (republicată) privind reforma în domeniul sănătății.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea acestei legi prin definirea telerecuperării ca serviciu de reabilitare medicală realizat prin mijloace de comunicare la distanță.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri de tehnică legislativă.

Ministerul Sănătății a transmis punct de vedere favorabil, cu propuneri și amendamente. În urma dezbaterilor din 24 februarie 2026, Comisia pentru sănătate a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise.

Ca atare, Comisia pentru sănătate supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexă, și, respectiv, propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Cibu, vă rog.

Telemedicina este unul dintre semnele clare că un sistem de sănătate intră cu adevărat în secolul XXI. Nu vorbim despre înlocuirea consultației clasice, ci despre completarea ei acolo unde este sigur și util pentru pacient.

Iar în domeniul recuperării medicale, această evoluție nu este doar oportună, ci chiar necesară. Pentru pacienții aflați în reabilitare după intervenții chirurgicale, accidente sau afecțiuni neurologice, deplasarea constantă la cabinet poate fi dificilă sau chiar imposibilă. Telerecuperarea înseamnă continuitate, monitorizare și sprijin profesionist, fără întreruperi care pot compromite rezultatul terapeutic.

Susținem integrarea clară a telerecuperării în cadrul serviciilor de telemedicină, cu definirea precisă a rolului medicilor specialiști și al fizioterapeuților, precum și a serviciilor conexe, furnizate în baza recomandării medicului curant.

Un cadru legislativ coerent oferă siguranță pentru pacient, claritate pentru profesioniști și permite integrarea reală în dosarul electronic de sănătate și în mecanismele de finanțare. Digitalizarea sănătății nu este despre tehnologie de dragul tehnologiei, ci despre acces mai bun la îngrijire.

Din aceste motive, susținem această direcție și votăm pentru consolidarea telemedicinei în sistemul public de sănătate. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind înființarea Serviciului național de comunicare electronică și utilizarea adreselor de poștă electronică oficiale (L15/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, dacă este prezent.

Reprezentantul Guvernului?

Comisia pentru comunicații, tehnologia informației, inteligență artificială, vă rog, domnule președinte, raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin sesizarea Biroului permanent al Senatului, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligența artificială a dezbătut și a elaborat raportul asupra Propunerii legislative privind înființarea Serviciului național de comunicare electronică și utilizarea adreselor de poștă electronică oficiale.

Propunerea legislativă are ca obiect instituirea cadrului juridic pentru înființarea și funcționarea Serviciului național de comunicare electronică și a Registrului național al adreselor electronice oficiale, precum și reglementarea utilizării adreselor de poștă electronică oficiale în comunicarea electronică dintre autorități și instituțiile publice și dintre acestea și persoanele fizice și juridice.

Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil inițiativa.

De asemenea, comisiile sesizate pentru aviz au trimis avize favorabile.

La dezbateri au participat reprezentanți ai ANCOM, STS și ADR.

În urma discuțiilor, inițiatorul a formulat amendamente care au fost admise în unanimitate și se regăsesc în anexa raportului.

În ședința fizică din 24 februarie, Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise.

În consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă.

Vă rog, domnule Rus.

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Această lege va pune capăt unei vulnerabilități uriașe și aduce România în rândul statelor europene care își protejează comunicațiile publice.

Statul trebuie să-și asume responsabilitatea, nu doar prin vorbe, ci și prin fapte, în asigurarea unei securități cât mai ridicate a datelor și informațiilor transmise prin poștă electronică. Va fi un pas major spre România modernă, sigură și digitală pe care ne-o dorim cu toții.

Proiectul legislativ va crește nivelul de securitate cibernetică al României, va reduce costurile IT ale administrației publice, va elimina fragmentarea infrastructurii de poștă electronică și va consolida încrederea cetățenilor în comunicarea digitală cu instituțiile statului. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna Federovici, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă pornește de la o problemă reală: lipsa unui cadru unitar și sigur pentru comunicarea electronică în administrația publică. Utilizarea pe scară largă a adreselor comerciale pentru corespondența oficială reprezintă, într-adevăr, o vulnerabilitate care trebuie corectată. Propunerea de a crea un cadru... un sistem național dedicat este, în principiu, justificată și poate contribui la creșterea securității, a trasabilității și a încrederii în instituțiile publice.

În același timp, trebuie să fim conștienți că vorbim despre un proiect IT de amploare, cu implicații tehnice, financiare și instituționale semnificative. Migrarea către un sistem unic, asigurarea interoperabilității și gestionarea unui volum mare de date sensibile ridică provocări reale, inclusiv riscuri de securitate și de funcționare în perioada de tranziție.

De aceea, considerăm că succesul acestei inițiative depinde în mod esențial de o implementare etapizată, bine fundamentată și susținută de resurse adecvate. Direcția este una necesară, dar trebuie tratată cu prudență.

Grupul PSD va vota pentru această inițiativă.

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final. Vă rog, domnule Țâgârlaș.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Constat că reprezentanții Guvernului României întârzie la programul Senatului, ceea ce nu este corect.

Din punctul meu de vedere, este inacceptabil ca niciun reprezentant al Guvernului României să nu fie aici să ne poată da lămuririle necesare, pe care procedura le implică.

Vă rog să aveți în vedere acest aspect extrem de important.

## Mulțumesc.

La punctul 5 avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului, construcțiilor și disciplinei în construcții (L8/2026).

Comisia pentru administrație publică, vă rog, domnule președinte, raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 24 februarie 2026 membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat proiectul de lege, punctele de vedere și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul Ștefănache.

Apoi domnul Păduraru și domnul Petre George.

## Stimați colegi,

Ordonanța pe care o discutăm astăzi are un obiectiv clar: să pună capăt blocajelor birocratice care încetinesc investițiile României.

Ea introduce termene ferme pentru toate instituțiile care emit avize, iar nerespectarea lor duce la aviz tacit. Avizele pentru lucrările publice devin gratuite, iar instituțiile nu mai pot condiționa un aviz de obținerea unui alt aviz – toate se solicită simultan, transparent și predictibil. Comunicarea se face exclusiv electronic, în aceeași zi, iar limitarea artificială a numărului de documentații depuse este interzisă. Sunt introduse sancțiuni pentru respingeri nejustificate și pentru restricționarea accesului la procedura de avizare. Ce este foarte important, atribuțiile Inspectoratului de Stat în Construcții sunt extrem de clar delimitate.

Această ordonanță înseamnă proceduri mai simple, transparență mai mare și investiții mai accelerate. Este un pas necesar pentru modernizarea administrației și pentru dezvoltarea economică a României.

Din aceste motive, Grupul USR va susține acest proiect. Vă mulțumesc.

Domnule Păduraru, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Domeniul urbanismului și al disciplinei în construcții este unul dintre cele mai sensibile sectoare ale administrației publice, pentru că influențează direct dezvoltarea orașelor, siguranța cetățenilor, investițiile și calitatea vieții.

În ultimii ani, ne-am confruntat cu trei probleme majore: proceduri administrative greoaie și necorelate, care întârzie investițiile publice și private, neuniformitate în aplicarea legislației la nivelul autorităților locale, slăbiciunea disciplinei în construcții, cu efecte asupra siguranței și dezvoltării urbane corecte.

Această ordonanță intervine tocmai în aceste zone critice și are ca scop simplificarea procedurilor în domeniul urbanismului și construcțiilor, precum și accelerarea investițiilor. A fost necesară, în contextul urgenței implementării investițiilor publice în construcții finanțate prin PNRR și politicile de coeziune, pentru a ne încadra în termenele impuse prin regulamentele europene și pentru atingerea obiectivelor asumate prin PNRR.

Prin aplicarea acestor prevederi se va reduce durata proceselor administrative, se vor diminua costurile suportate de către beneficiari și va crește gradul de absorbție a fondurilor publice și europene. Mecanismele au fost gândite pentru a reduce obligațiile birocratice, dar se dorește păstrarea nivelului calității construcțiilor și respectarea legislației privind urbanismul.

Grupul PSD susține această ordonanță și vom vota pentru.

Domnule Petre, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim astăzi despre Legea amenajării teritoriului și a urbanismului, unde se introduc modificări privind termenele de răspuns și amenzi, dacă nu se respectă aceste termene.

Totodată, în această lege e menționat că organul de control al direcției de urbanism este cel din cadrul consiliului județean. Întrebarea mea este: voi credeți că un primar va fi sancționat de către colegul său de la consiliul județean sau de Inspectoratul de Stat în Construcții, unde știm cu toții că, acolo, la vârf, sunt politruci numiți în funcții publice?

Mai mult, ați pasat responsabilitatea primarului către primărie. Dacă doctorii răspund pentru ceea ce operează, dacă inginerii răspund pentru ceea ce semnează, ei, dragilor, primarii nu răspund pentru ceea ce semnează! Răspunde primăria. Adică tot cetățenii care își plătesc taxele și impozitele suportă ceea ce semnează primarul.

Mai mult decât atât, în urma amenzilor date, cel care ar trebui să emită actele, primarul, nu o face, pentru că nu este obligat de această lege, lăsând astfel deschisă practica

acestei proceduri care nu este deloc corectă. Această lege

nu trebuie să protejeze funcțiile politice, ci interesul public. România are nevoie de administrații locale responsabile, de reguli clare și de răspundere pentru deciziile luate. Mulțumesc.

Domnul Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri – POT susțin acest proiect de lege, voi vota pentru adoptarea lui, având în vedere următoarele considerente și argumente:

Avem în dezbatere un proiect de lege de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 7/2006 care modifică și completează acte normative din domeniul urbanismului și al construcțiilor. Și reglementarea acestui domeniu nu este una tehnică, ci una cu impact direct asupra siguranței clădirilor, asupra dezvoltării orașelor și asupra investițiilor.

Și, prin acest vot, consolidăm disciplina în construcții și asigurăm un cadru normativ mai clar pentru autoritățile locale, dar și pentru investitori. Și un cadru legislativ în domeniul amenajării teritoriului înseamnă dezvoltare sustenabilă și respectarea legii și un bine în administrația publică pentru toți.

Mulțumesc frumos.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind instituirea anului 2026 ca „Anul centenar al Partidului Național Țărănesc” (L69/2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative. Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Comisia pentru administrație publică, pentru raport. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

În ședința din data de 17 februarie 2026, membrii Comisiei pentru administrație au analizat propunerea legislativă, observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Față de cele prezentate, Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Stelea, vă rog.

## Bună ziua, stimați colegi!

Astăzi nu vorbim despre politică. Astăzi vorbim despre memorie, despre oameni care, în vremuri de restriște, au crezut în România liberă când libertatea părea imposibilă.

Partidul Național Țărănesc – forța democratică a României interbelice, un partid care a guvernat cu respect pentru lege, pentru libertatea presei și pentru instituțiile statului. Acesta nu a fost un simplu partid politic; a fost o garanție a democrației, a fost o promisiune de libertate și de dreptate. Astăzi, cu această inițiativă legislativă, marcăm un secol de conștiință democratică românească, un secol clădit pe sacrificiu, responsabilitate politică și integritate. Partidul Național Țărănesc înseamnă oameni care au ales temnița în locul compromisului, oameni care au ales adevărul în locul puterii, oameni care au demonstrat că libertatea nu se moștenește, se plătește, că demnitatea nu se negociază.

Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu – nume care vor rămâne în istoria României nu doar ca simboluri ale rezistenței, ci și ca simboluri ale curajului de a lupta pentru o Românie liberă și democratică.

Astăzi, instituirea anului 2026 ca „Anul centenar al Partidului Național Țărănesc” este un gest de respect față de acești oameni și față de istoria lor. Este un act de recunoaștere a contribuției lor la construirea unei națiuni moderne, demne și independente.

Vă rog, doamnelor și domnilor, să susțineți această inițiativă, să arătăm că România nu uită, să arătăm că România cinstește acele momente din istorie care au făcut-o ceea ce este astăzi.

Acesta nu este un act simbolic; este un act de mândrie națională, de responsabilitate față de istorie și față de viitor.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 16 alin. (1) din Legea nr. 215/2016 privind ceremoniile oficiale (L29/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnule președinte, raportul Comisiei pentru administrație publică.

Vă mulțumesc.

În ședința din 24 februarie 2026, desfășurată la sediul Senatului, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind siguranța alimentării cu apă a populației în situații de criză (L56/2026). Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnule președinte, raportul Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, raportul.

Mulțumesc.

În ședința din 24 februarie 2026, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere și avizele primite și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea unui raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Șipoș Cristian, apoi domnul Vela.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Vorbesc în cunoștință de cauză, din interiorul sistemului de alimentare cu apă. Vă spun direct: această lege nu este aplicabilă în forma propusă.

În primul rând, impune obligații tehnice majore: surse alternative funcționale, rezervoare operaționale, distribuție în maximum 6 ore, dar interzice includerea costurilor în tarif timp de 3 ani și nu oferă nicio sursă de finanțare. O sursă alternativă reală înseamnă captare autorizată, conducte, energie, avize de gospodărire a apelor, investiții de milioane, nu înseamnă un rezervor simbolic, iar fondurile europene nu sunt garantate și nu acoperă costuri operaționale precum transportul cu cisterne, personalul suplimentar sau mentenanța.

În al doilea rând, termenul de 6 ore este nerealist tehnic. În cazul unei turbidități extreme, al unei contaminări sau al unei avarii majore, distribuția către zeci de mii de persoane presupune mobilizare de cisterne, personal, avize DSP, coordonare cu ISU și UAT-uri. În multe zone rurale sau dispersate, logistic, este imposibil în 6 ore. O normă imposibil de respectat devine automat un mecanism de sancționare, nu un instrument de protecție.

În al treilea rând, legea vorbește despre responsabilitate partajată, dar în realitate responsabilitatea este unilaterală: operatorii sunt obligați și sancționați, UAT-urile nu au obligații financiare, costurile nu pot fi puse în tarif, riscul este transferat integral asupra operatorului.

Siguranța alimentării cu apă este esențială, dar ea nu se construiește prin interdicții tarifare și termene rigide, ci prin investiții sustenabile și planificare realistă. În forma actuală, această lege creează obligații fără finanțare, riscuri fără echilibru și sancțiuni fără realism tehnic.

Domnule Nicula, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt în asentiment cu colegul; o să fiu foarte scurt în prezentare.

Dincolo de tehnica legislativă, care nu este respectată, este scris un proiect... scris pe repede înainte, sunt prevăzute sancțiuni de la minus 20.000 la minus 50.000. Minus 20.000, minus 50.000 – în total, minus 70.000.

Nu cred că poate trece în formă actuală acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul Vela.

Domnule președinte, Onorați colegi, Două lucruri – caut să le spun într-un minut. Am ratat punctul precedent, 7, când aveam de spus ceva legat de organizarea ceremoniilor oficiale: sunt practici neunitare, sunt practici disproporționate la nivel, ca să spun așa, de județe. Unii dintre prefecți nu-și respectă statutul, nu respectă această Lege a ceremoniilor, nu invită oficialitățile, nu invită demnitarii de stat, cum se întâmplă în CarașSeverin și în altă parte. Sunt lucruri grave.

Referitor la acest punct de vedere, îl susținem, considerăm că e binevenit, reglementează mult mai bine cadrul legislativ. România are nevoie de acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (L593/2025).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată prin adresa numărul... de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reglementării modalității de desemnare a ofițerilor din cadrul Serviciului de Informații Externe în calitatea de organe de cercetare penală speciale, precum și de încetare a acestei calități.

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat propunerea legislativă la data de 10.12.2025.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dezbătut propunerea legislativă la data de 24 februarie 2026.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, din partea Guvernului, la dezbateri, au participat reprezentanții SIE și ai Serviciului Român de Informații.

Membrii comisiei au avut în vedere avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ, hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, forma adoptată de Camera Deputaților.

În urma examinării propunerii legislative, a documentelor avute în vedere și a opiniilor exprimate, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu votul majorității membrilor – de fapt, a fost o singură abținere, ceilalți prezenți au votat pentru –, a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexă, parte integrantă a prezentului raport.

Domnule Peiu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vorbim aici, în discuția despre această lege, de un principiu care se aplică peste tot în lumea democratică și în Europa. Acest principiu este, de altfel, regăsit într-o recomandare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei încă din anul 1999. Principiul este următorul: „Singura sarcină a serviciilor de securitate internă trebuie să fie protejarea securității naționale. Serviciile de securitate nu trebuie să fie autorizate să efectueze sarcini care țin de aplicarea legii, cum ar fi cele care țin de efectuarea urmăririi penale, arestări sau păstrarea în detenție. Din cauza riscului ridicat de a abuza de puterile lor și pentru a evita duplicarea cu activitățile care țin în mod tradițional de poliție, astfel de puteri trebuie să fie încredințate în mod exclusiv altor instituții de aplicare a legii.”

Există și la noi o decizie a Curții Constituționale, din anul 2022, care a declarat neconstituțională o parte dintr-o ordonanță de urgență care modifica o lege din 1992 privind organizarea și funcționarea SRI, prin care se dădeau astfel de puteri unor ofițeri SRI. De asemenea, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut faptul că, într-o societate democratică, serviciile de informații nu ar trebui să aibă nicio competență în combaterea criminalității, cu excepția cazului în care activitățile criminale amenință securitatea națională.

Pe cale de consecință, pentru a păstra caracterul democratic al societății românești, noi vom vota contra acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final... Aveți intervenție? Vă rog, domnule Stroe.

## **Domnul Felix Stroe:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Legea 593/2025 nu reînvie binoame și nu transformă Serviciul de Informații Externe într-un organ de urmărire penală – atenție, stimați colegi! Ea face un lucru mult mai modest și în același timp necesar: creează în interiorul unei instituții militarizate un instrument legal prin care parchetele militare își pot exercita mai eficient competența asupra faptelor penale comise exclusiv de cadre SIE, atenție!

Noul art. 191 nu inventează o categorie exotică, el se sprijină pe arhitectura deja existentă a Codului de procedură penală privind organele de cercetare penală speciale. Ofițerii SIE sunt desemnați prin ordin al directorului, dar numai cu avizul conform al procurorului general și lucrează exclusiv sub conducerea și supravegherea procurorului militar, doar în cauze care privesc, repet, infracțiuni comise de militari SIE. Nu pot pune în mișcare acțiuni penale, nu pot dispune măsuri restrictive de drepturi, nu decid asupra probatorului esențial. Toate acestea rămân, așa cum este și normal și cum este în prezent, în mâna procurorului.

Este important să nu confundăm spețele...

Colegul, te rog frumos, vino încoace să iei cuvântul!

Curtea a sancționat folosirea unui serviciu de informații ca braț tehnic general pentru interceptări în toate dosarele penale și implicarea sa în instrumentarea largă a cauzelor, în locul organelor judiciare. În proiectul de față, nu dăm SIE atribuții de supraveghere tehnică, nu îl introducem în dosare de terorism sau de securitate națională, în general, nu îl plasăm deasupra Ministerului Public. Reglementăm strict o situație internă: anchetarea penală a propriilor lucrători de către parchetele militare, cu ajutorul unor ofițeri special desemnați. În ultimii 10 ani au fost două cazuri, să știți.

De altfel, Curtea Constituțională nici nu a contestat vreodată existența organelor de cercetare penală speciale ca instituție procesuală. Codul le recunoaște pentru alte structuri militarizate. Și avem, de exemplu, Armata, SPP-ul, alte instituții. Iar doctrina arată că rolul lor este tocmai să facă legătura între specificul militar al instituției și exigențele cercetării penale, sub autoritatea procurorului.

În plan practic, miza este clară. Dacă vrem ca faptele penale comise de cadrele SIE să fie descoperite și sancționate rapid și serios, parchetele militare au nevoie de acces operativ în acest mediu ultrasecurizat. Atenție, ofițerii desemnați, licențiați în drept, fără sancțiuni disciplinare grave, cu avizul procurorului general și cu posibilitatea de a fi retrași la solicitarea procurorului militar...

10 secunde, vă rog, domnule senator.

Vă invit să susțineți acest proiect ca pe o măsură de responsabilizare internă a SIE.

La comisie, membrii comisiei prezenți, exceptând o abținere, au votat pentru. Vă mulțumesc.

Prin adoptarea acestei propuneri legislative, am încălca un principiu care a fost un principiu de bază al democrației de după 1990.

- UDMR nu a susținut această propunere nici în comisiile

- de specialitate și nici în plen nu vom vota. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final luni, pentru că este lege organică.

- Înainte de a trece la punctul următor, vă anunț că avem la

- balcon un grup de parlamentari britanici.

- Le mulțumesc pentru prezență.

- De asemenea, din partea Universității București –

- Facultatea de Limbi și Literaturi Străine – Catedra de hungarologie, avem un grup de vizitatori de șase persoane, la invitația domnului senator Turos.

Continuăm cu punctul 10.

Preia conducerea ședinței domnul vicepreședinte Coteț.

PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Doamna Spătaru, vă rog. Apoi domnul Turos.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Există multe mituri, văd, cu privire la această inițiativă. Să spunem de la bun început că, potrivit Codului de procedură penală, activitatea de urmărire penală în cauzele ce au ca obiect infracțiuni săvârșite de cadrele militare se realizează prin organele de cercetare penală speciale, corespunzător structurilor din care fac parte, asigurându-se astfel cunoașterea specificului instituțional și familiarizarea cu activitatea cadrului militar cercetat, prin desfășurarea în condiții de eficiență a actelor de cercetare penală.

Așa cum se arată și în avizul CSAT, trebuie ținut cont, la adoptarea acestei inițiative, unde USR se va abține, de faptul că, la nivel european, Recomandarea nr. 1.402/1999 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei prevede că: „Singura sarcină a serviciilor de securitate internă trebuie să fie protejarea securității naționale. Serviciile de securitate internă nu trebuie să fie autorizate să efectueze sarcini care țin de aplicarea legii, cum ar fi cele care țin de efectuarea urmăririi penale, arestări sau păstrarea în detenție. Datorită riscului ridicat de a abuza de puterile lor și pentru a evita duplicarea cu activitățile care țin în mod tradițional de poliție, astfel de puteri trebuie să fie încredințate în mod exclusiv altor instituții de aplicare a legii.”

Așa încât, dragi colegi, nu vă grăbiți să treceți această inițiativă, pentru că ea nu îndeplinește multe cerințe, conform obligațiilor asumate de România și conform legilor pe care le avem în vigoare.

Mulțumesc.

Domnul Turos.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Suntem într-un moment în care, trebuie să spun, sunt de acord cu antevorbitorii mei, atât de la USR, cât și de la AUR.

## **Domnul Mihai Coteț:**

La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L74/03.02.2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

- Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru

- susținerea propunerii.

- Nu este.

- Îi dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Nu este.

- Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate,

- pentru prezentarea raportului.

- Vă rog, domnule senator.

Inițiatorul – nu v-am văzut, scuze! –, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Susțin astăzi, în calitate de inițiator, Propunerea legislativă de completare a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, inițiativă ce vine să clarifice un element esențial în actul medical: rolul și responsabilitatea medicului curant.

În sistemul nostru de sănătate, vorbim des despre performanță, despre eficiență, despre modernizare, dar adevărul este că reforma reală începe întotdeauna de la clarificarea responsabilităților. Astăzi încă nu există... sau există situații în care noțiunea de „medic curant” nu este interpretată la fel, este interpretată diferit de la un spital la altul, de la o specialitate la alta. Această lipsă de claritate creează uneori confuzie în responsabilitatea medicală și, implicit, în parcursul pacientului prin sistemul sanitar.

Prin această inițiativă legislativă stabilim un lucru simplu, dar esențial: medicul curant este medicul care își asumă responsabilitatea directă pentru pacient, pentru diagnostic, pentru tratament și pentru monitorizarea evoluției acestuia. Această clarificare nu este una birocratică, este o clarificare de responsabilitate profesională și de siguranță pentru pacient. Un element important al acestei propuneri legislative este recunoașterea explicită a faptului că unele supraspecialități derivate din specialități paraclinice devin, dau posibilitatea de a forma, de a atesta medici curanți. Vorbim despre specialități medicale moderne care sunt în prima linie. Și aici vorbesc de neuroradiologie intervențională, radiologie intervențională. Ar fi un exemplu să ne gândim la tratamentul AVC-ului, că o fi el hemoragic sau ischemic. Medicul neuroradiolog intervenționist decide, efectuează acea intervenție la nivelul vaselor creierului și își asumă responsabilitatea și și planul terapeutic, și evoluția pacientului. Gândiți-vă că acest medic, până la urmă, va decide și va fi responsabil direct, va trebui să devină medicul curant. Este firesc ca legea să reflecte această realitate medicală și să recunoască rolul specialiștilor în managementul pacientului.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru sănătate, prin adresa numărul L74/2026, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra modificării de lege din cadrul Legii nr. 95/2006.

Acest obiect de reglementare avea în calcul, cât se poate de clar, să definească medicul curant.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a transmis aviz favorabil.

Consiliul Economic și Social – aviz favorabil.

Consiliul Legislativ – aviz favorabil, cu observații și propuneri.

În urma dezbaterilor din data de 24 februarie 2026, Comisia pentru sănătate a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru sănătate supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexă, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Streinu Cercel, din partea PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Iată un model cât se poate de clar că avem lipsuri în legile pe care le-am pus pe piață, respectiv Legea sănătății, care nu prevedea definiția unui medic curant. Cu această ocazie, am reușit să definim doi medici curanți, respectiv: medicul curant uzual și, respectiv, medicul curant intervenționist. De ce? Pentru că medicina a progresat. Așa cum v-a spus și colegul meu, facem intervenții salvatoare de vieți, distrugem trombi, refacem vase, punem stenturi etc., iar toate astea nu erau reglementate.

În momentul de față se reglementează clar și se spune cât se poate de clar că medicul curant intervenționist poate fi medicul care urmărește tot cazul cap-coadă. Înainte, medicul intervenționist trebuia să trimită la alt medic de specialitate, ca să-i dea avizul să facă procedura, ceea ce evident că era pierdere de timp.

Consider că este un lucru foarte bun și vă îndemn pe toți să votați acest proiect de lege.

O zi frumoasă!

## Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Cibu Ruxandra.

## **Doamna Ruxandra Cibu Deaconu:**

Între viață și moarte, uneori, diferența o face un minut. Un accident vascular cerebral nu așteaptă clarificări legislative. Un pacient cu hemoragie cerebrală nu are timp pentru trasee birocratice. În astfel de momente, fiecare minut poate însemna o viață salvată.

În spitalele din România, medicii de radiologie intervențională și neurologie intervențională sunt cei care intervin direct în aceste situații critice. Ei opresc hemoragii, ei extrag trombi, ei iau decizii care fac diferența. Și totuși legea nu-i recunoaște clar ca medici curanți. Asta înseamnă că, în anumite situații, deși tratează direct pacientul, trebuie să retrimită formal cazul către alt medic, pentru a putea prescrie o procedură. Nu pentru că nu ar avea competența, ci pentru că legislația a rămas în urmă.

Prin această modificare legislativă, definim explicit noțiunea de „medic curant” și stabilim clar că medicii de radiologie intervențională și neurologie intervențională pot avea acest statut. Nu inventăm o specialitate nouă, nu extindem atribuții fără criterii. Aducem legea la nivelul realității din spital. Când un medic intervine, tratează și-și asumă un pacient într-o situație critică, legea trebuie să-i recunoască această responsabilitate. Această lege înseamnă coerență, asumare, respect pentru actul medical și, mai ales, înseamnă mai puțină birocrație, într-un moment în care fiecare secundă contează.

USR susține adoptarea acestei legi.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar dezbaterile încheiate.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul următor, punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (L657/30.12.2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, pentru susținerea propunerii.

Vă rog.

L657 introduce pentru prima dată în Legea nr. 145/2014 o definiție clară a pieței volante și un regim juridic unitar pentru funcționarea acesteia. Până acum, piețele volante existau doar prin practici locale, fără standarde minime uniforme, ceea ce a generat tratament inegal pentru producători și condiții sanitare neunitare.

Legea stabilește explicit că responsabilitatea condițiilor minime revine autorităților locale, nu producătorilor. Sunt introduse standarde clare: toaletă funcțională, apă potabilă, iluminat, colectare selectivă, spații acoperite proporțional, acces pentru persoane cu dizabilități, regulament intern și verificare lunară. Pentru piețele care funcționează peste 6 luni sau un an, este obligatorie acoperirea a minimum 30% din mesele de comercializare. Regimul sancționator este corelat cu noile obligații ale administratorului, cu amendă între 25.000 și 45.000 RON.

Finanțarea este asigurată din bugetele locale, în limita creditelor aprobate.

Legea nu obligă UAT-urile să organizeze piețe volante; reglementează doar condițiile, atunci când acestea există. Vă mulțumesc.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ședințele separate din data de 10.02.2026, 17.02.2026 și 24.02.2026, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, cuprinse în anexele nr. 1 și 2, ce fac parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisiile supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Catana Claudiu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ideea în sine nu este rea, doar că realitatea este cu totul și cu totul alta. Și, practic, această lege vine cu obligații asupra autorităților locale, obligații care, în multe dintre situații, nu pot fi îndeplinite, pentru că spune că trebuie să asigure o infrastructură pe care anumite autorități locale, la acest moment, nu o au. De asemenea, vine cu măsuri de sancțiune în cazul în care nu îndeplinește aceste condiții și discutăm și despre o finanțare pentru a crea aceste condiții pe care anumite autorități locale nu... nu le au la momentul acesta.

Ideea, repet, este bună, dar realitatea ne contrazice. Și argumentele.

Mulțumesc.

O invit la microfon pe doamna senator Constantinescu Rodica.

Mulțumesc, domnule președinte.

Piețele volante înseamnă contact direct între producătorul român și cumpărător – fără intermediar, fără adaosuri speculative, fără lanțuri care strivesc prețul la poarta fermei –, înseamnă țăranul care își vinde marfa prin propria muncă și își ține familia din ceea ce produce.

Ani la rând am invocat sprijin pentru produsul românesc, dar am tolerat situații în care acești oameni au fost puși să vândă în condiții improvizate, diferite de la o localitate la alta, după bunul-plac al fiecărei administrații. Le-am cerut disciplină fiscală, documente, controale, dar nu am cerut același standard minim de responsabilitate din partea autorităților care organizează piața.

L657 introduce exact acest echilibru. Dacă administrația locală decide să organizeze o piață volantă, atunci își asumă obligația de a oferi condiții minime, decente.

Piețele volante trebuie să fie un spațiu pentru producătorii reali, nu pentru intermediari sau pentru marfa de import vândută ca locală sau tradițională. Sprijinul pentru producătorii locali se dovedește prin acțiuni concrete.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cernic Sebastian.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă, așa cum a fost prezentată și dezbătută intens și în Comisia pentru agricultură din Senat, nu face altceva decât să desființeze zeci de piețe care există în momentul de față.

Spunea colegul mai devreme că ar trebui să țină cont și de realitatea din teren. Ideea este că aceste piețe au un caracter temporar. Nu putem institui măsuri sau condiții pentru piețe care au loc pentru o zi sau două din săptămână, pentru un interval de două sau 3 ore. Nu putem pune în sarcina autorităților locale lucruri pe care nu și le permit, mai ales în momentul de față.

Ce am putea face, în schimb, față de acești producători care își desfac produsele în astfel de piețe? Aici am putea să-i încurajăm să se asocieze și să-și listeze produsele în rețelele de magazine, cu ajutorul ministerului și cu ajutorul celor care au făcut deja acest lucru.

Așadar, noi nu vom susține această inițiativă legislativă nu pentru că nu ar fi o idee bună, ci pentru că în practică nu i-ar ajuta cu nimic nici pe producători și nici pe cei care conduc autoritățile locale.

Mulțumesc mult.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind consolidarea controlului oficial asupra fructelor și legumelor provenite din import, pe baza evaluării riscului (L55/03.02.2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun. Invit reprezentantul uneia dintre comisii pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele desfășurate separat în data de 24 februarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și cei ai Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente, considerând că aplicarea unor controale suplimentare poate genera împovărarea nejustificată a operatorilor economici și poate constitui o barieră în calea comerțului.

Măsurile propuse pot avea ca efect descurajarea importurilor de fructe și legume provenite din țări terțe, în special în cazul în care procedurile de control sunt excesiv de greoaie, iar costurile asociate controalelor sunt disproporționate.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Domnul senator Vela Gheorghe.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Ca senator al Partidului Oamenilor Tineri, susțin acest proiect de lege doar în mod parțial. Consider că siguranța alimentară reprezintă o prioritate pentru orice stat responsabil. Cetățenii trebuie să aibă încredere că produsele care ajung pe piață respectă standarde de calitate și siguranță.

Cu toate acestea, legislația în vigoare reglementează deja mecanismele de control pentru produsele agroalimentare care sunt provenite din import și România aplică norme europene în materie de control sanitar-veterinar și de siguranță alimentară, iar autoritățile competente au atribuții clare în acest domeniu.

Proiectul aflat astăzi în dezbatere urmărește un obiectiv corect, însă, în forma actuală, nu aduce instrumente legislative noi, care să justifice modificarea cadrului normativ existent. Pentru aceste considerente, votez „abținere”. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Trecem la punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru transparența și informarea corectă a consumatorilor în procesul de comercializare a citricelor destinate consumului uman (L103/03.02.2026).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Nu este.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii să prezinte raportul.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, potrivit prevederilor art. 1: stabilirea obligațiilor privind informarea corectă a consumatorilor, prezentarea la vânzare și comercializarea citricelor destinate consumului uman pe teritoriul României.

Inițiatorii propun: introducerea unor obligații suplimentare privind etichetarea și separarea la raft a citricelor sub standard, interzicerea schimbării destinației comerciale, instituirea răspunderii solidare între importatori și comercianți, precum și aplicarea unor controale și sancțiuni la punctul de vânzare.

În ședințele desfășurate separat în data de 24 februarie 2026, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și cei ai Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală au analizat propunerea legislativă, avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, fără amendamente.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, fără amendamente, și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi supusă votului în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. Mulțumesc.

Domnul senator Vela Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Cu privire la acest proiect de lege, senatorul Gheorghe Vela va vota împotrivă, având în vedere următoarele considerente:

Transparența în relația dintre comerciant și consumator este o condiție esențială pentru funcționarea corectă a pieței și fiecare cetățean are dreptul să știe ce produs cumpără și ce ajunge pe masa familiei sale. Cu toate acestea, trebuie să privim cu atenție cadrul legislativ existent deja. În domeniul informării consumatorilor asupra produselor alimentare, Uniunea Europeană a stabilit deja reguli clare privind etichetarea, trasabilitatea și prezentarea produselor.

Și proiectul de lege pe care îl analizăm astăzi urmărește un scop corect, însă intervine punctual asupra unei singure categorii de produse, în condițiile în care legislația actuală reglementează deja aceste obligații pentru întregul sector alimentar. Și responsabilitatea noastră este să fragmentăm... să evităm fragmentarea legislației, să menținem reguli clare și unitare pentru toți operatorii economici.

Pentru asta, nu putem să facem discriminare și eu voi vota împotriva acestui proiect...

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final. Punctul 14 a fost retrimis la comisie.

Punctul 15 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L46/03.02.2026). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent în sală. Nu este.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru prezentarea raportului.

Comisia de buget, finanțe?

Eugen... domnule senator Eugen... Doamna senator Gabi Horga, vă rog.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în scopul asigurării egalității de tratament pentru rezidenți și nerezidenți sub aspectul fiscalizării profitului aferent activităților de recuperare a creanțelor pe teritoriul României.

În ședința din data de 23.02.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă L46/2026 și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

O invit la microfon pe doamna senator Stelea Niculina.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin ordonanța de urgență a Guvernului Bolojan privind așa-zisa „reformă” a administrației, s-a introdus posibilitatea ca administrațiile locale să vândă creanțele cetățenilor către firme de recuperare privată.

În opinia mea și a partidului AUR, discutăm de o greșeală uriașă, care-i vulnerabilizează foarte mult pe cei mai săraci dintre români, cei care nu au bani să își plătească nici măcar taxele și impozitele locale. Foarte probabil, această soluție este rezultatul unui lobby netransparent din partea acestor companii de recuperare.

În acest context, cred că este un gest de minimă decență și responsabilitate socială să obligăm aceste firme să se înregistreze în România, să plătească taxele și impozitele aici, mai ales că, foarte probabil, afacerile lor se vor dovedi înfloritoare, în contextul în care economia se duce în cap și românii sunt tot mai sărăci.

Refuzul de a vota acest proiect legislativ s-ar traduce prin abandonarea cetățenilor români – și ar fi bizar, câtă vreme, de la nivel guvernamental, ni se explică faptul că se dorește creșterea bazei de impozitare. În prezent, asistăm la un spectacol de magie fiscală. Venituri de sute de milioane de lei sunt generate pe teritoriul României, dar dispar subit din raza de impozitare, prin mutarea artificială a semnăturii finale în afara țării.

Nu ar fi nimic în neregulă chiar ca această activitate de recuperare a creanțelor să fie licențiată. Așa se întâmplă în Franța, Germania, Italia, Spania și Polonia. Prin obligarea acestor entități să se înregistreze ca având sediu permanent în România, ele devin vizibile și responsabile în fața legii naționale. Nu poți proteja un cetățean de abuzurile unei companii care, din punct de vedere fiscal, nu există în jurisdicția ta.

Doamna Dobra.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul pe care îl avem în dezbatere propune măsuri cu aplicare practică neclară, nu prezintă garanții adecvate privind dubla impunere și corelarea efectivă cu convențiile fiscale aplicabile.

Mai mult de atât, persoanele juridice care au fost menționate în expunerea de motive deja desfășoară activități economice pe teritoriul României, au rezidență fiscală în România și deja plătesc taxe și impozite în acord cu legislația în vigoare.

De fapt, nu asta este problema. Problema pe care în mod real ar trebuit să punem reflectorul o reprezintă numărul din ce în ce mai mare de români care ajung în imposibilitate de plată a creditelor pe care le-au luat „cu buletinul” de la instituțiile financiare nebancare.

În România, aproximativ două milioane de români au apelat la credite de la IFN-uri. Pentru mulți dintre ei, aceasta este ultima soluție atunci când nu mai au acces la sistemul bancar. Problema este că aceste credite vin adesea cu dobânzi uriașe. Vorbim de DAE, dobânzi care ajung de la 200% până la 400% sau chiar mai mult pe un an. Oamenii împrumută câteva mii de lei pentru o urgență, dar ajung să returneze sume de câteva ori mai mari.

De cele mai multe ori, vorbim despre persoane vulnerabile, oameni cu venituri mici, familii aflate în dificultate sau persoane care au nevoie rapid de bani pentru cheltuieli esențiale.

Soluția, de fapt, este educarea populației, educația financiară în ceea ce privește accesul la creditele de nevoi personale, pentru a ne asigura că aceștia știu cu adevărat ce sume totale vor avea de rambursat și că nu vor intra într-o capcană financiară.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2003 privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 29 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare (L66/2026).

Îi dau cuvântul reprezentantului comisiei.

Vă rog, domnule președinte, pentru raport.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru sănătate a fost sesizată, prin adresa L66/2026, din data de 03.02.2026, pentru evaluarea și elaborarea unui raport cu privire la acest proiect legislativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil inițiativa legislativă.

La discuții și analiza proiectului de lege au participat doamna Stela Firu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, și, respectiv, domnul Vela Gheorghe, senator POT, în calitate de inițiator. În punctul de vedere negativ al Ministerului Sănătății, în urma analizei propunerii legislative în corelare cu forma actuală a legii și cu normele de aplicare aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.410/2016, se apreciază că, deși obiectivele declarate ale inițiativei sunt legitime și, de principiu, convergente cu tendințele europene, soluțiile normative propuse sunt în măsură să îngreuneze semnificativ activitatea unităților sanitare și să vulnerabilizeze personalul medical, fără a fi susținute de infrastructura tehnică și instituțională necesară.

Astfel că proiectul, în redactarea sa actuală, nu poate fi susținut.

De asemenea, facem mențiunea că art. 14 din Legea nr. 46/2003 reglementează deja situația în care pacientul nu își poate exprima voința.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte, minorități a avizat favorabil propunerea legislativă.

În ședința din 24 februarie 2026, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc.

Domnule Vela, în calitate de inițiator, vă rog să luați cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Eu, senatorul POT de Caraș-Severin Gheorghe Vela, sunt inițiatorul acestui proiect legislativ, pe care îl aduc în fața dumneavoastră spre a fi analizat și votat de către Senat.

Motivele care m-au determinat ca să-l elaborez și să-l supun atenției dumneavoastră sunt următoarele: în perioada pandemică au murit în spitalele din România, la secțiile de terapie intensivă – ATI –, foarte mulți români atunci când au fost tratați de COVID de către medici.

Rudele lor au avut suspiciunea că medicii nu au făcut tot ce le-a stat în putință sau au făcut chiar în mod defectuos, i-au tratat în mod defectuos, ba chiar au comis malpraxis. S-au adresat unităților spitalicești și medicilor ca să li se dea informații privitoare la tratamentul și procedurile administrative care au fost administrate celor care au murit, dar au fost refuzați de către spitale și de către medici, pe motivul că legislația actuală în vigoare, respectiv Legea nr. 46/2003, interzice să fie furnizate asemenea informații, întrucât sunt confidențiale și sunt prevăzute... e prevăzut acest lucru în art. 21 și art. 22 din Legea nr. 46/2003 a pacientului.

Prin acest proiect de lege, vreau să fie modificate trei articole din această lege, respectiv art. 14 – o să vorbesc imediat și despre el –, art. 21 și art. 22, în sensul ca rudele decedaților să poată să aibă acces la dosarul medical al rudelor lor și după moartea acestora – moștenitorii de drept, legal.

Este o chestiune cât se poate de binevenită. Sunt situații în care rudele au formulat plângere penală, în baza art. 135 din noul Cod penal, parte specială, împotriva spitalelor și împotriva medicilor și au avut această problemă, că aceste informații sunt confidențiale.

10 secunde. A expirat timpul de 3 minute. Vă rog.

Din 2003 și până acum, trebuia modificat acest proiect, această Lege a pacientului. Nu s-a modificat. Iată, vine senatorul Vela să-l modifice.

Și cer de la dumneavoastră să-mi dați un vot pozitiv, pentru că ajut și pacienții, și cetățenii, ca să fie mai bine tratați în spitalele din România.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnule Streinu Cercel, vă rog. Apoi, doamna Cibu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este ușor să faci modificări la niște paragrafe de lege fără să știi, în esență, despre ce este vorba.

Un pacient, când se prezintă într-o unitate medicală, știe unde se prezintă. Ca atare, vine de bunăvoie și nesilit de nimeni. Mai mult decât atât, primul lucru care se face: își semnează consimțământul informat, după care se trece la discuția cu pacientul respectiv.

Deci primul pas este semnarea consimțământului informat. Ca atare, Legea nr. 46 prevede acest lucru în clar, Legea nr. 95 a sănătății prevede aceasta clar. Ca atare, nu aveam de ce să facem și să acceptăm aceste modificări legislative. Lucrurile au fost discutate cât se poate de clar în Comisia pentru sănătate și _in extenso_ , cu toate aspectele.

Mai mult decât atât, se face confuzie cu consimțământul informat din cadrul studiilor clinice internaționale, care n-are legătură cu ce este aici. Iar acolo, în _Good clinical practice_ , se spune cât se poate de clar: primul lucru care se face, se explică pacientului despre ce este vorba în procedurile respective, care sunt avantajele, care sunt dezavantajele, și, mai mult decât atât, i se explică că refuzul de a merge pe această procedură nu atrage după sine absolut nimic. În schimb, îi spune cât se poate de clar că are dreptul pacientul să-și continue terapia și medicul respectiv să-i pună la dispoziție cea mai bună opțiune în afara celei pentru care a venit.

Ca atare, lucrurile sunt cât se poate de bine lămurite inclusiv la nivel internațional. Vă mulțumesc.

PSD va vota... acest proiect de lege.

Doamna Cibu, vă rog.

Într-o urgență medicală, legea trebuie să ajute medicul să decidă, nu să-l facă să ezite.

Propunerea pe care o discutăm astăzi pornește de la o intenție legitimă: clarificarea consimțământului anticipat și adaptarea la realitățile digitale din sănătate. Este o temă serioasă și merită abordată cu responsabilitate. Însă, în zona intervențiilor de urgență, cadrul legal trebuie să fie extrem de clar și aplicabil. Orice formulare care lasă loc de interpretare poate vulnerabiliza medicul exact în momentul în care trebuie să acționeze rapid. Dacă regula nu este suficient de precisă, medicul ajunge să cântărească nu doar starea pacientului, ci și riscul juridic personal. Iar, când decizia este influențată cu teamă de conse... sau cu teama de consecințe, nu mai vorbim doar despre drepturi teoretice, ci despre efecte concrete asupra actului medical.

Legea drepturilor pacientului trebuie să ofere echilibru, să protejeze autonomia persoanei, dar și să asigure un cadru sigur pentru cei care intervin pentru a salva viața.

Și în ceea ce privește accesul la datele medicale după deces discuția este legitimă, dar extinderea accesului prin formulări largi și trimiterea detaliilor esențiale la norme ulterioare poate genera practici neunitare și litigii într-un sistem deja tensionat.

Cred că tema merită o reglementare mai atent calibrată, construită împreună cu profesioniștii din sănătate și cu specialiști în protecția datelor. În forma actuală însă, riscurile pentru actul medical sunt prea mari pentru a o susține.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Am încheiat... Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

O situație: în perioada pandemică, în zona Moldovei, în unele dintre județe, au fost vaccinați copii fără voința părinților, anti-COVID, pentru că erau liceeni și aveau vârste între 14 și 18 ani. Nu a fost vorba despre un consimțământ prezumat; a fost vorba despre o practică abuzivă. Lucrul acesta... A vorbit până și presa din România în acei ani.

Doi. Ceea ce vreau iar să vă susțin referitor la confidențialitate. Da, domnule președinte, a răsărit acest proiect de lege din practica, ca să spun, a unor juriști. Inclusiv eu am fost implicat în dosare și penale, și civile de pretenții. Sunt în momentul actual dosare colective pe rolul instanțelor din România împotriva unităților spitalicești, prin care rudele decedaților i-au chemat în judecată pe medici și le-au solicitat să le dea informațiile medicale...

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

## Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 17, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L31/2026).

## Declar deschise dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul domnului președinte pentru prezentarea raportului Comisiei pentru sănătate, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin adresa nr. L31/2026, din data de 03.02.2026, Comisia pentru sănătate a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra proiectului de lege.

Este vorba de propunerea de monitorizare și de ajustare terapeutică, respectiv monitorizarea periodică a nivelului de vitamina D – atenție! – și, respectiv, a vitaminei B12, în ideea, chipurile, a tolerării terapiilor și de prevenire a agravării bolii respective.

Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat negativ propunerea legislativă.

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu susțin propunerea legislativă.

Mai mult decât atât, Programul național de evaluare a statutului vitaminei D, prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc, cât și pentru... celelalte programe naționale de sănătate sunt elaborate exclusiv de către Ministerul Sănătății și aprobate de Guvernul României.

În ședința din 17.02.2027, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru sănătate supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Streinu Cercel. Apoi domnul Vela.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și în mandatul trecut ne-am întâlnit cu această problemă a vitaminei D și, respectiv, a vitaminei B12. Ce trebuie să știm cu toții este că ce e mult nu-i bun și, ca atare, trebuie făcute lucrurile așa cum trebuie, adică cu cap, și să fie monitorizate de către doctori, și nu să își facă fiecare vitamina D dimineața, la prânz și seara, după cum dorește.

Mai mult decât atât, vitamina B12 este o vitamină care acționează pe fusul de diviziune celulară. Ce înseamnă asta? Cu traducere din română în română, înseamnă următorul lucru: cineva care are un nucleu de cancer în organism și înghite vitamina B12 – sau, mă rog, primește vitamina B12 injectabil în plus – nu face decât să-i dea apă la moară.

Ca atare, aceste lucruri fiind cât se poate de clare, în Comisia pentru sănătate s-a dat un aviz de respingere, respectiv respingem această propunere legislativă.

PSD-ul va vota pentru respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Domnul Vela...

A rămas butonul? Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (L627/2025).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Îi dau cuvântul inițiatorului. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințe separate, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat observațiile formulate în avizele și punctele de vedere primite și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Față de cele prezentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Domnule Cașcaval, vă rog.

## **Domnul Dan Cașcaval:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Inițiativa este un bun exemplu despre ceea ce înseamnă să scrii mai mult decât citești.

Inițiativa conține aspecte redundante legislației în vigoare, care dovedesc că autorul, în primul rând, nu a citit Legea nr. 544, publicată în 2001. Mai mult, așa cum a fost redactată, evidențiază faptul că autorul nu cunoaște paleta legislativă mai largă și care este conexă Legii nr. 544/2001, dar la care face, involuntar, referire în inițiativă.

Doar câteva aspecte concrete.

Propunerea de literă d) introdusă la art. 2, referitoare la informațiile cu regim special – redundantă. Există legislație națională și europeană privind drepturile de autor pentru realizările științifice și, așadar, privind regimul special al acestor informații. Doar o enumerare: Legea nr. 8/1996, completată prin Legea nr. 69/2022, Legea nr. 64/1991, Directiva Uniunii Europene nr. 790/2019.

De altfel, autorul nici măcar nu cunoaște faptul că brevetele de invenție, termenul românesc pentru patente, asta dacă nu cumva autorul se referă la dispozitivul de prindere denumit și „clește” – n-am vrut să-i spun sculă, pentru că suntem în Parlament

–, reprezintă informații cu regim special doar cât se găsesc în perioada de protecție. Altfel, sunt accesibile oricui prin accesarea bazei de date a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci.

Propunerea de alineat (5) introdus la art. 6 a dovedit că autorul nu cunoaște nici chiar conținutul legii pe care dorește să o modifice. Pentru că la art. 7, deci următorul articol, prevede exact modalitatea de transmitere a informațiilor. Deci paragraful este încă o dată redundant.

Ca responsabil direct și cu aceste aspecte în cadrul unei instituții de stat, o universitate, pot afirma cu toată fermitatea că propunerea legislativă nu aduce nici măcar o palidă îmbunătățire legislației în vigoare. Ba, mai mult, complică inutil legea existentă. Acesta este și unul dintre motivele pentru care atât Consiliul Legislativ, cât și Consiliul Economic și Social au acordat aviz nefavorabil acestei inițiative.

În concluzie, senatorii Grupului Partidului Social Democrat susțin respingerea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

Doamna Stelea.

Domnule președinte, Stimați colegi,

România este deja considerată o țară în care nu se respectă statul de drept. Limitarea accesului cetățenilor la informații de interes public, așa cum arată această inițiativă legislativă, nu va face decât să ridice un zid între instituțiile statului și cetățean. Este un atentat la transparența atât de clamată în spațiul public. Și cred că de acest lucru și-au dat seama și colegii din PNL, dacă ne gândim că unul dintre inițiatori, domnul deputat Cozma, a făcut solicitare de a se retrage de pe lista de inițiatori.

De altfel, sunt avize negative pe linie de la toate instituțiile care s-au pronunțat.

## Stimați colegi,

Fiecare dintre noi a inițiat întrebări și interpelări către diverse instituții ale statului. Ați văzut că, de multe ori, răspunsurile fie ocolesc subiectul punctual, fie au un caracter generic sau ni se explică de ce informațiile nu pot fi făcute publice. În momentul în care permitem introducerea unor formulări foarte subiective, cum ar fi expresia „minim interes public”, devine evident că nu mai primim răspuns la nimic.

De altfel, mi se pare foarte problematică inversarea rolurilor. Proiectul este nepotrivit ca filozofie democratică. Nu instituția trebuie să justifice de ce ascunde ceva, ci cetățeanul trebuie să justifice de ce dorește să aibă acces la acea informație. Instituțiile publice din România suferă deja de opacitate cronică. Hai să nu le alimentăm suplimentar!

Expunerea de motive, pe de altă parte, plânge pe umărul personalului salariat, care muncește zi de zi și ale cărui rezultate, chipurile, ar fi folosite abuziv. Este o logică strâmbă. Munca plătită din bani publici aparține publicului și punct. Să pretinzi că solicitările repetate îngreunează activitatea este un nonsens. Și așa termenul acela de 30 de zile, dat de Legea nr. 544, este foarte mare și de cele mai multe ori este depășit.

Doamna Alexandru, vă rog.

## Mulțumesc.

Am niște ani buni în care m-am ocupat de această chestiune și aș vrea să fac doar o foarte scurtă intervenție.

Primul principiu care trebuie să guverneze funcționarea unei instituții publice este transparența și accesul la informații. Ideea de a pune din oficiu doar pentru niște ani e un nonsens. Ori te obișnuiești, în cultura organizațională, să afișezi, din moment ce în mod recurent ți se cer anumite informații... Instinctul tău trebuie să fie să-l afișezi pe site, pentru ca următorul să nu mai ceară, să le găsească ușor acolo.

Vă reamintesc, stimați colegi, că România susține programul care se numește „Open Data”, adică este parte dintr-o rețea internațională a guvernelor și administrațiilor care practică un mod de afișare a informațiilor în format deschis, care înseamnă că orice dată statistică trebuie pusă într-un format care să permită cercetătorilor să analizeze. Asta dacă ești genul de politician sau om în funcție publică căruia nu-i este frică de ce concluzii ar putea să tragă niște oameni din afara sistemului. Asta dacă înțelegi că, indiferent, chiar dacă te critică cineva, chiar dacă îți punctează, câtă vreme este de bună-credință, îți face un bine, pentru că poți să corijezi acest lucru, respectiv poți să îmbunătățești.

Prin urmare, nu este deloc oportună. Pot să înțeleg că se strânge un volum de solicitări la instituțiile publice și că există acest instinct de a încerca să faci ceva, pentru că te simți copleșit. Dar le transmit tuturor celor care preiau aceste mesaje următorul lucru – și concluzionez: ca să nu te simți copleșit și împovărat de aceste solicitări, cu excepția celor pe care... Și putem discuta într-un spațiu separat... de rea-credință sau care sunt pe același și pe același subiect, deși răspunsul este clar. Dar, dacă te simți copleșit, soluția este una singură: pune din oficiu cât mai multe date și pune-le de așa manieră încât să permiți publicului să înțeleagă ce decizii iei și cum lucrezi.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Eu fac notă discordantă cu toți ceilalți antevorbitori ai mei, pentru următoarele considerente:

Voi vota împotriva respingerii acestui proiect de lege. De ce? Pentru următoarele considerente:

Democrația nu funcționează în spatele ușilor închise, ea funcționează prin transparență, prin responsabilitate și prin accesul cetățenilor la informațiile care privesc activitatea statului.

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public a reprezentat, la momentul adoptării, un pas major pentru consolidarea transparenței instituționale în România. A fost una din legile care a deschis administrația publică către cetățeni. Dar au trecut peste 20 de ani de atunci și societatea s-a schimbat, tehnologia s-a schimbat, iar modul în care circulă informația s-a transformat radical. Astăzi, cetățenii cer mai multă transparență, mai multă responsabilitate și mai multă deschidere din partea instituțiilor publice. Ei vor să știe cum sunt luate deciziile, cum sunt cheltuiți banii publici și cum funcționează...

10 secunde, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Domnule președinte, este proiectul PNL-ului; îl susțin. Vă dau un exemplu. La Timișoara, nimeni nu știe ce face Fritz. Când lumea îl trage de mânecă și-l întreabă să-și arate programul, nu și-l arată...

Mulțumesc, domnule senator, timpul a expirat. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 19, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia europeană în materie de formare judiciară pentru perioada 2025 – 2030 – Crearea unui mediu favorabil pentru DigitalJustice@2030 – COM(2025) 801 final. Comisia pentru afaceri europene, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia europeană în materie de formare

judiciară pentru perioada 2025 – 2030 – Crearea unui mediu favorabil pentru DigitalJustice@2030 – COM(2025) 801 final.

Ședința a avut loc la data de 17 februarie, în format fizic. La dezbateri au participat doi reprezentanți din partea Ministerului Justiției.

A fost analizat punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, al Ministerului Dezvoltării, al Ministerului Economiei și al Serviciului pentru Afaceri Europene.

Comisiile permanente sesizate nu au transmis observații. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 801 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu dispozițiile legale. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Rus Ciprian, apoi doamna Ștefănescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Susținem pachetul european DigitalJustice@2030, pentru că digitalizarea justiției nu este un simplu proiect IT, ci este o reformă de funcționare a statului de drept. Putem avea dosar electronic, videoconferințe și schimburi de date, dar, dacă aceste instrumente nu sunt integrate corect în practica instanțelor, atunci nu câștigăm eficiență, ci riscăm întârzieri, blocaje și scăderea încrederii.

Primul mesaj din Strategia de formare este esențial: oamenii fac digitalizarea să funcționeze. Judecători, grefieri și personalul instanțelor au nevoie de competențe digitale reale, nu training formal. Și, foarte important, au nevoie de alfabetizare în inteligența artificială, să știe ce poate și ce nu poate face inteligența artificială, cum se verifică un rezultat, cum se detectează părtinirile, cum se cere trasabilitatea și cum se păstrează responsabilitatea umană. În justiție nu există loc pentru cutii negre.

Al doilea mesaj din comunicarea privind implementarea este la fel de important: interoperabilitate și guvernanță. Ideea unui set comun de instrumente, extinderea utilizării datelor juridice și un registru transparent al instrumentelor digitale și al utilizării inteligenței artificiale sunt pași care reduc improvizația și cresc controlul public. Într-un domeniu atât de sensibil, transparența, auditul și standardele comune sunt condiții de încredere.

Concluzia este clară: USR susține Digital Justice, pentru că pune tehnologia în ordinea corectă – competențe, standarde, securitate și drepturi fundamentale, astfel încât digitalizarea să facă justiția mai accesibilă și mai eficientă, fără să sacrifice garanțiile.

Doamna Ștefănescu, vă rog.

## **Doamna Daniela Ștefănescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să fac câteva referiri și la următorul punct al ordinii de zi, la COM 802. Ambele vizează o strategie europeană în materie judiciară.

Salutăm acest obiectiv al acestor COM-uri privind eficientizarea și accesul facil la justiție.

Procesul tehnologic...

Vă rog...

Stimați colegi, liniște în sală!

Aș vrea să mă ascultați puțin.

Continuați, doamna senator. Stimați colegi, vă rog, liniște în sală!

## Mulțumesc.

Dar există un adevăr pe care nu avem voie să-l relativizăm: justiția este o autoritate morală, este responsabilitate personală și este un echilibru constituțional, nu doar o infrastructură digitală.

În dezbaterile din comisie am solicitat un lucru simplu, ca hotărârea adoptată să afirme explicit respectarea competențelor naționale în organizarea justiției, aplicarea strictă a subsidiarității și limitarea inteligenței artificiale la un rol exclusiv auxiliar. Am solicitat ca tehnologia să fie definită ca instrument, și nu ca factor de redefinire a actului de justiție și, de asemenea, clarificări privind alocarea de fonduri. Aceste garanții nu se regăsesc în formula finală a textului propus astăzi spre aprobare.

Nu ne opunem cooperării europene, nu ne opunem digitalizării, dar considerăm că modernizarea trebuie însoțită de o reafirmare fermă a independenței magistratului și a suveranității constituționale a statului român. Inteligența artificială poate accesa proceduri, poate organiza informații, dar nu poate purta răspunderea unei hotărâri judecătorești. Justiția rămâne, prin definiție, un act uman.

Aprobarea necondiționată a acestor comunicări înseamnă renunțarea la rolul de control al Parlamentului, pe care atât Constituția, cât și Legea nr. 373/2013 îl conferă și Senatului, în raport cu procesul decizional european.

Din aceste motive, votul nostru va fi unul de abținere, votul Grupului AUR. Este un vot de responsabilitate și un vot care vă reamintește că progresul trebuie construit pe principii.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile.

## Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 20, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – DigitalJustice@2030 – COM(2025) 802 final. Vă rog, raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – COM(2025) 802 final.

Comisiile sesizate, permanente, nu au transmis observații în ceea ce privește acest COM, iar, în urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 802 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, hotărârea adoptată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 21, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – O strategie europeană pentru inteligența artificială în știință – Pregătirea terenului pentru Resursele pentru știința IA în Europa (RAISE) – COM(2025) 724 final.

Vă rog, doamna președinte, comisia.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – O strategie europeană pentru inteligența artificială în știință – Pregătirea terenului pentru Resursele pentru știința IA în Europa – COM(2025) 724 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații, iar, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 724 final, pe care îl supun plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare.

Mulțumesc. Doamna Federovici și domnul Rus.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Această inițiativă nu este doar despre tehnologie, ci despre capacitatea României de a valorifica în mod coerent oportunitățile oferite la nivel european.

Propunerile Comisiei Europene vizează aplicarea concretă a inteligenței artificiale în economie, iar pentru România devine esențială o bună coordonare la nivel național, prin implicarea autorităților publice, a mediului academic și, bineînțeles, a sectorului privat.

Participarea activă la inițiative precum „Resursa pentru știința AI în Europa” poate facilita accesul la finanțări europene, dezvoltarea ecosistemelor și inovare și consolidarea capacităților de cercetare în domeniul inteligenței artificiale.

În același timp, implementarea acestei strategii trebuie corelată cu demersurile naționale privind aplicarea „AI Act”, pentru a asigura coerență și eficiență, mai ales în contextul în care accentul se mută de pe aplicare pe creșterea productivității și competitivității economice.

Pentru România este esențial să valorifice aceste instrumente și să transforme aceste oportunități în rezultate concrete pentru economie, prin sprijinirea mediului de afaceri și crearea condițiilor pentru adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale. Această hotărâre susține exact această direcție.

Grupul PSD va vota „pentru” și vă invit și pe dumneavoastră să votați favorabil.

Domnule Rus Ciprian, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Susținem comunicările privind inteligența artificială în știință și Strategia de aplicare a inteligenței artificiale, pentru că ele răspund la o realitate pe care nu o putem ignora: competiția globală se joacă pe capacitate de calcul, date, talent și viteză de adopție. Dacă Europa nu își coordonează aceste resurse, rămâne un consumator de tehnologie, nu producător de competitivitate. În cercetare, inițiativa RAISE este importantă tocmai fiindcă tratează inteligența artificială ca pe o infrastructură comună, coordonare de talente, calcul și date, astfel încât știința europeană să poată accelera descoperiri în medicină, energie, materiale, climă și securitate. Nu ajunge să finanțăm proiecte fragmentat; trebuie să reducem barierele reale de acces la resurse și să încurajăm colaborarea interdisciplinară, iar accentul pe inteligență artificială sigură, de încredere și centrată pe om este corect. În știință, viteza fără integritate produce rezultate fragile.

A doua piesă, Strategia de aplicare a inteligenței artificiale, mută focusul în economie și sectorul public. Aici, problema Europei nu este lipsa de idei, ci adopția la scară, în special în IMM-uri și în administrație. Avem nevoie de sprijin practic, competențe, testare și acces la infrastructură și de o guvernanță care urmărește implementarea, nu doar intenția.

Și insist pe un principiu: adopție cu control. Inteligența artificială trebuie introdusă cu management al riscurilor, audit, securitate și responsabilitate. Astfel, nu accelerăm progresul, ci accelerăm greșelile.

De aceea, votăm pentru aceste strategii, care pot transforma inteligența artificială din entuziasm în productivitate, într-un mod responsabil și european. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 22, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia privind aplicarea AI – COM(2025) 723 final. Vă rog, raportul comisiei.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Comunicării Comisei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia privind aplicarea AI – COM(2025) 723.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații, iar, în urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 723 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului spre dezbatere și aprobare proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului astfel cum a fost formulat.

Doamna Federovici, apoi doamna Păun.

## Mulțumesc din nou.

## Distinși colegi,

Dacă vorbim despre inteligența artificială doar ca despre o temă europeană, ratăm esențialul. Pentru România, această discuție este în primul rând una despre modul în care funcționează statul și despre capacitatea lui de a răspunde unor transformări profunde. Strategia propusă de Comisia Europeană este oportună și necesară, având în vedere impactul transversal al inteligenței artificiale asupra economiei, administrației publice și societății.

Abordarea sectorială propusă permite adaptarea soluțiilor la nevoile reale și evitarea fragmentării inițiativelor, iar utilizarea responsabilă, în concordanță cu „AI ACT”, menține echilibrul între inovare și protecția drepturilor fundamentale. Totodată, măsurile de sprijin pentru IMM-uri și rolul infrastructurilor de inovare pot accelera adaptarea pe scară largă a acestor tehnologii.

În acest context, pentru România este esențial să accelerăm demersurile legislative și instituționale, să

evaluăm impactul asupra sectoarelor relevante și să implicăm mediul academic, sectorul privat și, bineînțeles, societatea civilă. Această hotărâre susține exact această direcție de modernizare.

În consecință, Grupul PSD va vota „pentru” și vă invit, bineînțeles, să votați și dumneavoastră favorabil.

Doamna Păun.

## Mulțumesc.

Nu în ițari, dragi suveraniști, se va dezvolta România, ci cu sprijinul inteligenței artificiale. În timp ce dumneavoastră visați la izolare și poate la industria calului, marile economii investesc masiv în inteligența artificială. SUA și China nu dezbat dacă tehnologia este globalistă; o dezvoltă.

Uniunea Europeană a decis să nu rămână în urmă. Construiește infrastructură comună, finanțează cercetări, finanțează IMM-uri, integrează inteligența artificială în sănătate, în industrie, în administrație și în apărare. România singură nu ar putea să facă acest lucru și la această scară. Nu am putea finanța singuri supercalculatoare, ecosisteme industriale integrate sau centre medicale digitale de ultimă generație, dar, ca parte a Uniunii Europene, avem acces la toate acestea. Asta este diferența dintre retorică și strategie.

Sigur, avem oameni talentați, avem programatori excepționali, avem antreprenori curajoși, dar talentul are nevoie de infrastructură, de capital și de piață. Și exact aceste lucruri sunt oferite de apartenența la Uniunea Europeană. Poți să fii suveran în discurs sau poți să fii competitiv în economie, alături de familia ta, numită Uniunea Europeană. Mulțumesc.

Domnule Stoica, vă rog.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Mare atenție! Noroc cu inteligența artificială, că altfel erau unii pe aici, prin sală..., nu aveau de unde să citească și ce să spună de la acest microfon.

Să te tot murdărești pe la gură de cei care au fost numiți – că nu se consideră nimeni, că suntem oameni normali – „suveraniști”, eu nu înțeleg de unde atâta ipocrizie! Cei care prin 2016 erați în gură cu plăcuța suedeză acum sunteți unii lângă alții. Ce faceți? După ce le-ați dat plăcuța, ați luat-o acum înapoi de la ei? Asta e întrebarea.

Eu v-aș ruga mult de tot să terminați odată cu ipocrizia, altfel o să ajungeți să pervertiți inclusiv inteligența artificială. Mulțumesc.

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile.

Proiectul rămâne la vot final.

Un lider înțeleg că vrea să propună să trecem la votul final, da?

Domnule Fenechiu, domnule Țâgârlaș, avem o propunere sau n-avem?

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Propunerea, în urma consultării liderilor, este să trecem la sesiunea de vot, întrucât sunt programate acțiuni și la 12:30, și la 13:00, oficiale, ale Senatului și ale membrilor Senatului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm să supuneți la vot prelungirea termenului de dezbatere de la 45 de zile la 60 de zile pentru L621/2025, care trece tacit duminică.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă

Înainte de a trece la votul final, vă rog, domnule Peiu.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele cutremurului din 4 martie 1977.

Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească!

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Vă mulțumesc.

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor cu caracter ordinar dezbătute astăzi.

Trecem la punctul 2, pentru că punctul 1 nu are raport – L557/2025.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

66 pentru, două voturi contra, 32 de abțineri. Adoptat.

Am încheiat sesiunea de vot final. Continuăm cu interpelări, întrebări, declarații. Sesiunea va fi condusă de domnul vicepreședinte Coteț. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori,