Stenogramă plen

Bună dimineața!

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 25 martie 2026, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute.

Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în aceeași ședință.

În ședința din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfășurarea ședințelor Camerei Deputaților consacrate declarațiilor politice, conform următorului algoritm: patru deputați – PSD, patru deputați – AUR, patru deputați – PNL, patru deputați – USR, trei deputați – UDMR, doi deputați – minoritățile naționale, un deputat – SOS, un deputat – POT, un deputat neafiliat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi este intitulată: „Pachetul de solidaritate, o datorie față de cei vulnerabili”.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută, vineri, Legea bugetului de stat a fost votată în Parlamentul României. Momentul acesta este deosebit de important, esențial, pentru că trasează direcțiile economice și sociale pentru perioada următoare.

Știm și vedem în fiecare zi că România se confruntă cu realități sociale care nu pot fi ignorate. Avem pensionari care, după o viață de muncă, trăiesc din venituri mici. Avem persoane cu dizabilități, inclusiv copii, pentru care accesul la servicii și tratamente este o adevărată luptă zilnică. Din aceste motive, decizia de a susține amendamentul privind sprijinirea pensionarilor cu venituri mici și a copiilor cu dizabilități, supus votului în Parlament de către Partidul Social Democrat, nu a fost un gest politic, ci un ajutor și o alegere firească care definește direcția în care dorim să mergem ca societate.

Cred cu tărie că echilibrul bugetar nu trebuie construit în detrimentul oamenilor, ci împreună cu aceștia, în folosul lor. Nu prin sacrificarea celor vulnerabili, nu prin indiferență socială!

Responsabilitatea fiscală și responsabilitatea socială nu se exclud, dimpotrivă, ele trebuie să meargă mână în mână! Iar măsurile acestea răspund unor nevoi reale și urgente! În contextul economic actual, în care costul vieții continuă să apese asupra tuturor și în special asupra celor mai vulnerabili, statul are datoria să intervină cu soluții concrete, corecte, echitabile și neîntârziate!

Sprijinirea pensionarilor cu venituri mici și a copiilor cu dizabilități nu este o mutare politică, așa cum au dorit unii să o prezinte; este o obligație morală – ne definim prin felul în care ne protejăm membrii cei mai vulnerabili.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Și se pregătește domnul deputat Marius-Adrian Isac. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Este o zi extrem de importantă astăzi, o zi în care lumea creștină sărbătorește Buna Vestire. Ne reamintim cu bucurie că în urmă cu peste 2.000 de ani, o tânără, o fecioară cu numele Maria a spus pentru viață și a spus: „Facă-se voia Ta!”

În această logică a lucrurilor, declarația mea de astăzi am intitulat-o „Familia creștină – rădăcina identității noastre ca popor”.

Stimați colegi,

Există valori care, indiferent de vremuri, rămân temelia unei societăți și dau sens existenței unei națiuni. Una dintre aceste valori este, fără îndoială, familia creștină.

Familia este locul în care trebuie să învățăm ce înseamnă credința, binele, respectul, bunătatea, răbdarea și solidaritatea și alte virtuți și sentimente asemenea celor amintite, care ne dau puterea de a merge mai departe chiar și atunci când viața ne pune la încercare.

Dragi prieteni,

Într-o Europă creștină din ce în ce mai firavă, România trebuie să fie o voce puternică în apărarea valorilor fundamentale ale unei națiuni – familia creștină, demnitatea umană și protejarea vieții încă din momentul concepției.

Într-o lume în care reperele morale devin tot mai fragile, această instituție de drept divin, familia, rămâne locul în care ne găsim echilibrul, sprijinul și sensul.

Constat cu îngrijorare că există o ofensivă aproape brutală asupra familiei creștine, asupra familiei întemeiate de un bărbat și o femeie, iar avortul, divorțul și abandonul copiilor sunt rănile sângerânde ale societății noastre.

Doamnelor și domnilor deputați,

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, Grupul PSD.

Și se pregătește domnul deputat Virgil Alin Chirilă. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc mult, doamnă președinte.

„Ariile protejate din Caraș-Severin: protecție reală, nu blocaj administrativ”

## Stimați colegi,

Caraș-Severin este, fără îndoială, unul dintre cele mai bogate județe ale României din punct de vedere natural. Vorbim despre parcuri naționale, rezervații naturale și ecosisteme de o valoare excepțională, care nu doar că definesc identitatea zonei, dar reprezintă și o moștenire pe care avem datoria să o protejăm pentru generațiile viitoare.

Dar trebuie să spunem un lucru esențial, cu toată responsabilitatea: protecția mediului nu trebuie să însemne blocaj administrativ.

Astăzi, în multe comunități din Caraș-Severin, investițiile sunt întârziate ani de zile. Proiecte de infrastructură, inițiative de dezvoltare turistică sau lucrări de modernizare locală rămân blocate între avize, interpretări ale legislației și proceduri greoaie. Și asta nu pentru că oamenii sau autoritățile locale ar dori să distrugă natura, ci pentru că sistemul nu oferă reguli clare, coerente și termene previzibile.

Această realitate produce efecte serioase, și anume: proiecte amânate sau abandonate, comunități frustrate sau, poate cel mai grav, pierderea unor finanțări europene. România nu își mai permite acest tip de blocaj, mai ales într-un context în care fiecare oportunitate de finanțare europeană contează.

În același timp, trebuie să privim spre modelele funcționale din Europa. Există suficiente exemple în care ariile protejate sunt administrate inteligent, unde protecția naturii merge mână în mână cu dezvoltarea locală, cu turismul responsabil și cu investițiile sustenabile. Acolo unde există reguli clare, cooperare instituțională și respect pentru comunități, rezultatele sunt vizibile.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD. Și se pregătește domnul deputat Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor,

## Domnilor,

## Stimați colegi,

## Dragi parlamentari,

PSD a reușit să convingă partenerii de guvernare de importanța susținerii categoriilor sociale vulnerabile: familiile cu copii și venituri reduse, minorii cu dizabilități și vârstnicii cu pensii mici. Creșterea costului vieții din ultimele luni impunea aprobarea rapidă a unor măsuri de protecție. Urmează implementarea soluțiilor pentru reducerea prețurilor la benzină și motorină, precum și asigurarea stocurilor de carburant pe piața internă, conform propunerilor miniștrilor PSD. Îi adresez domnului premier Bolojan un apel la responsabilitate privind scumpirea carburanților, proces care a generat deja o majorare a costurilor coșului zilnic pentru fiecare familie din România.

Stimați colegi de la PNL și USR, vă solicit să nu blocați măsurile propuse de miniștrii PSD pentru reducerea prețurilor la pompă și să vă dați acordul pentru intrarea imediată în vigoare a actelor normative aflate pe masa Guvernului.

După cum bine știți, motorina a depășit deja pragul de 10 lei pe litru. Fiecare zi de inacțiune înseamnă mai puțini bani în buzunarele cetățenilor, creșterea inflației și pierderi importante pentru economie. Soluții concrete există! Sunt două proiecte de ordonanțe de urgență – unul elaborat de ministrul PSD al agriculturii, iar celălalt de ministrul PSD al energiei – care așteaptă decizia premierului.

Acestea vizează stabilirea unui preț maxim de 8,41 lei/litru la benzină și de 8,86 lei/litru la motorină; o subvenție de 0,25 lei/litru – inclusiv TVA – acordată comercianților; compensații de 1 leu/litru pentru transportatori până la finalul anului; eliminarea accizei și a TVA-ului pentru motorina utilizată în agricultură; repornirea rafinăriei Lukoil de la Ploiești.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

Și se pregătește doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

- „27 martie 1918 – lecția curajului național și datoria

- reîntregirii României”

La 27 martie 1918, într-o zi de răscruce pentru destinul național, Sfatul Țării de la Chișinău a votat reunirea Basarabiei cu România. A fost un act de curaj, de luciditate politică și de profundă responsabilitate istorică, prin care înaintașii noștri au readus la sânul Patriei copilul smuls cu forța și ținut, timp de mai bine de un secol, sub talpa ciubotei de iuft a imperialismului velico-rus.

Astăzi, există tentația de a privi acele momente într-o cheie romantică, aproape mitologică, ca și cum Unirea s-ar fi înfăptuit într-o atmosferă idilică. Nimic mai fals. În realitate, anul 1918 a fost un timp al riscurilor existențiale, al deciziilor asumate cu prețul vieții. Oamenii politici de atunci, de pe ambele maluri ale Prutului, nu au ezitat să pună idealul național mai presus de confortul personal, mai presus de siguranța proprie.

Se cuvine să le rostim numele cu respect și recunoștință: basarabenii Pantelimon Halipa, Ion Pelivan, Ion Inculeț, Ion Buzdugan, Pantelimon Erhan, Ștefan Ciobanu. Lor li se adaugă contribuția decisivă a regelui Ferdinand, a reginei Maria și a lui Alexandru Marghiloman, prim-ministrul României, care au înțeles miza istorică și au acționat cu viziune și curaj.

Au urmat peste două decenii de Românie Mare – ani de afirmare, de construcție și de demnitate națională. Însă istoria, nemiloasă, a lovit din nou: Basarabia a fost ruptă de la trupul Țării de Rusia sovietică, în contextul unor conjuncturi tragice și al slăbiciunii unor lideri politici incapabili să apere interesul național.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul AUR.

Și se pregătește domnul deputat Dorel Vulpoiu. Vă rog, doamnă deputat.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Criza carburanților: Guvernul stă, AUR vine cu soluții pentru români”.

Stimați colegi,

România se află în fața unei noi crize economice, iar semnalele sunt din ce în ce mai clare și mai îngrijorătoare. Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți nu este doar o problemă punctuală, ci un factor declanșator pentru scumpiri în lanț, care vor afecta fiecare român, fiecare familie și fiecare afacere din această țară.

În timp ce state europene precum Ungaria, Germania, Grecia, Cehia sau Spania au intervenit rapid pentru a limita impactul acestor scumpiri și pentru a-și proteja economiile, Guvernul Bolojan a ales inacțiunea. Au trecut deja zile bune de când prețurile la pompă cresc constant, motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru. Și totuși nu avem nici măcar o direcție clară, niciun plan concret, nicio măsură urgentă.

Trebuie spus foarte clar: scumpirea carburanților nu rămâne la pompă. Ea se transferă direct în prețul alimentelor, al produselor de bază, al serviciilor. Fermierii plătesc mai mult pentru lucrările agricole, transportatorii plătesc mai mult pentru fiecare kilometru parcurs, producătorii își cresc costurile, iar la final nota de plată ajunge tot la români.

Conflictul din Orientul Mijlociu și explozia prețului petrolului nu sunt simple știri, ci lovesc direct în economia României. Tocmai de aceea era nevoie de reacție rapidă și măsuri ferme, nu de pasivitate.

AUR a venit deja cu soluții concrete. Nu cu vorbe, nu cu promisiuni, ci cu un proiect legislativ clar: reducerea TVA la carburanți la 5% pentru o perioadă de 3 luni, urmată de stabilizarea cotei la 9%. Este o măsură aplicabilă imediat, fără birocrație inutilă, care poate tempera creșterea prețurilor și poate proteja atât consumatorii, cât și mediul economic. Această soluție există. Este pe masa Parlamentului. Singurul lucru care lipsește este voința politică.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu, Grupul AUR.

Și se pregătește domnul deputat Petre Pușcașu. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „OUG-ul carburanților: risc de penurie, nu soluție”.

Stimați colegi,

Guvernul Bolojan vine din nou cu o ordonanță de urgență prezentată drept „soluție” pentru criza carburanților. În realitate, specialiștii o desființează fără echivoc.

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, această ordonanță „nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor” și nu va duce la scăderea prețurilor, ba chiar riscă să destabilizeze piața.

Mai grav, experții avertizează că intervențiile propuse pot descuraja importurile și distribuția, ceea ce poate duce direct la probleme de aprovizionare și chiar la penurie de carburanți în perioada următoare.

Cu alte cuvinte, Guvernul nu doar că nu rezolvă problema, ci riscă să o agraveze.

În loc să vină cu măsuri clare, fundamentate și discutate cu industria, Executivul merge pe improvizații: plafonări artificiale, control administrativ și decizii luate fără analiză reală de impact. Rezultatul este previzibil – dezechilibre în piață și costuri mai mari pentru români.

Aceasta este imaginea actualei guvernări: reacții întârziate, măsuri luate în grabă și politici care nu rezolvă nimic, dar creează probleme noi.

Românii nu au nevoie de experimente pe piața carburanților. Au nevoie de stabilitate, de prețuri predictibile și de un stat care înțelege economia, nu o blochează prin decizii greșite.

Această ordonanță trebuie oprită. În forma actuală, nu este o soluție, ci un risc major pentru economie și pentru fiecare român care depinde zilnic de prețul de la pompă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Îi dau cuvântul domnului deputat Petre Pușcașu, Grupul parlamentar al AUR.

Și se pregătește domnul deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Accizele la carburanți trebuie reduse – statul are obligația să protejeze economia românească”.

Stimate colege, Stimați colegi,

Prețul carburanților crește accelerat, barilul de petrol va depăși 100 de dolari, iar Guvernul Bolojan are cu totul alte preocupări decât protejarea propriilor cetățeni.

Prin această declarație politică vreau să trag un puternic semnal de alarmă și să amintesc coaliției PSD-PNL-USRUDMR că, atunci când combustibilul se scumpește rapid, statul are datoria să intervină și să reducă presiunea fiscală asupra cetățenilor.

Pentru că și alte state europene au făcut exact acest lucru!

Germania a redus accizele la carburanți și a scăzut taxarea benzinei, de la aproximativ 0,67 euro la 0,36 euro pe litru.

Belgia a diminuat accizele la combustibili cu 17,5 eurocenți pe litru.

Irlanda a redus accizele cu 20 de cenți pe litru la benzină și cu 15 cenți la motorină.

Franța a acordat o compensare de aproximativ 15 cenți pe litru pentru combustibil.

În total, peste jumătate dintre statele Uniunii Europene au introdus astfel de măsuri, pentru a limita impactul scumpirilor asupra populației.

În schimb, la noi, deja de o săptămână, coaliția de guvernare propune, discută, o să vadă...

Stimați colegi,

Știți bine că inflația acumulată în urma scumpirilor succesive se resimte în buzunarele românilor, care plătesc mai mult pentru fiecare zi de supraviețuire într-o țară condusă de persoane care pun interesele de partid mai presus de interesele cetățenilor.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Țiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL. Vă rog, aveți cuvântul.

„Un buget corect, construit cu onestitate, va contribui la relansarea economică a României”

În primul rând, aș dori să le mulțumesc tuturor colegilor parlamentari care au dat dovadă de responsabilitate și au votat pentru adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2026.

În același timp, nu trebuie să-i trecem cu vederea pe acei parlamentari, unii chiar membri ai coaliției de guvernare, care au încercat, prin tertipuri politice ieftine și meschine, să blocheze o lege esențială pentru economia națională, pentru investiții și dezvoltare, pentru societate și pentru funcționarea administrației publice locale. Un mare câștig al dezbaterilor asupra bugetului de anul acesta îl reprezintă demascarea adevăratei coaliții antireforme din Parlamentul României, care, de ani de zile, subminează orice încercare de modernizare și de reformă. Mariajul din interes dintre cele două partide s-a creat pe baze populiste și a cedat tot din motive populiste.

## Stimați colegi,

România are anul acesta, după foarte mult timp, un buget realist, bazat pe estimări corecte de venituri și cheltuieli, pe priorități investiționale și pe acoperirea tuturor cheltuielilor esențiale ale statului, de la cheltuieli pentru protecția persoanelor vulnerabile și până la cheltuieli majorate semnificativ pentru înzestrarea Armatei Române. Este bugetul cu cea mai mare valoare financiară alocată investițiilor publice, de peste 164 de miliarde de lei, bani care vor merge cu precădere către comunitățile locale, către școli, grădinițe, spitale, drumuri, rețele de utilități și alte elemente esențiale de infrastructură.

Poate că unii se întreabă de ce PNL susține cu toată forța investițiile publice. Este simplu! Investițiile publice susțin milioane de locuri de muncă din economia privată, generează comenzi industriale către sute de mii de antreprenori români, stimulează creșterea economică și aduc bani la bugetul de stat, pe care să-i putem întoarce către societate.

Mulțumesc.

Nemaifiind colegi în sală de la Grupul PNL, trecem la Grupul parlamentar al USR.

Și dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz. Nu este.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Râmnicu Vâlcea nu poate fi orașul păcănelelor și al nepăsării”.

Stimați colegi,

Astăzi vreau să vorbesc despre rușine publică, despre lașitate și complicitate administrativă, care costă vieți.

La Râmnicu Vâlcea administrația locală refuză să trateze cu seriozitate flagelul jocurilor de noroc. În loc să protejeze comunitatea, în loc să folosească pârghiile legale pentru a limita drastic acest fenomen, primarul Gutău ne spune că trebuie să ne gândim la locurile de muncă din această industrie.

După ani în care nu a fost în stare să aducă investiții serioase, să dezvolte economia locală, să creeze locuri de muncă sănătoase și durabile, primarul descoperă brusc că economia Râmnicului stă în păcănele.

După atâta timp la conducerea orașului, să ajungi să aperi industria păcănelelor, în numele economiei locale, înseamnă, de fapt, să recunoști că ai eșuat în a construi o economie reală și că ai distrus un oraș.

Când nu aduci investiții, ajungi să aperi dependența. Când nu creezi locuri de muncă sănătoase, ajungi să justifici locurile de muncă toxice.

Aceasta este drama Râmnicului de astăzi: în loc să vorbească despre fabrici, parcuri industriale și dezvoltare, administrația locală ajunge să țină discursuri despre cum păcănelele mai țin în viață niște spații comerciale.

Domnule primar,

Un oraș nu se dezvoltă cu iluzii vândute la aparat. Un oraș nu prosperă din disperarea oamenilor.

Un oraș nu poate fi administrat ca o sală de jocuri, în care

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc mult, doamnă vicepreședinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Am deosebita plăcere de a saluta și de la această tribună semnarea Declarației de parteneriat strategic dintre România și Ucraina.

Acest parteneriat generează pentru statul român exclusiv beneficii, iar beneficiile pe termen scurt, mediu și lung pentru România sunt considerabile.

Parteneriatul consolidează și multiplică instrumentele pe care România le are în relația bilaterală pentru a securiza politici și practici europene în domenii de interes pentru țara noastră, generează mai multă securitate și stabilitate la Estul României și, în general, în regiunea Mării Negre, consolidează cadrul de dialog și consultare dintre țările noastre, reconfirmă angajamentul părților în domenii de interes comun, printre care situația comunității românești din Ucraina și cea a comunității ucrainene în România, creează un cadru de consultare bilaterală pentru toate temele de interes comun, inclusiv pentru cele sensibile sau în care există încă poziții nearmonizate.

Principalul beneficiu strategic pentru România îl reprezintă consolidarea capacității sale de a-și proiecta în regiune statutul de cea mai puternică țară europeană din Sud-Estul Europei, obiectiv statuat explicit în actuala strategie națională de apărare. De asemenea, Parteneriatul strategic dintre România și Ucraina extinde capacitatea lor comună de a crea și exploata oportunități de consolidare a relațiilor în formatul trilateral România-Ucraina-Republica Moldova. Prin acest parteneriat, România va dispune de instrumente pe termen lung pentru a sprijini concret apropierea Ucrainei și Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Și se pregătește domnul deputat Cristian Cîmpan, Grupul parlamentar al POT.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

În fiecare an, pe 27 martie, cinstim o zi sfântă a istoriei noastre naționale, momentul în care, acum 108 ani, înaintașii noștri din Sfatul Țării de la Chișinău au avut curajul și responsabilitatea de a privi dincolo de granițele vremelnice, votând Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România.

La mai bine de un secol de atunci, suntem însă o națiune despărțită de o graniță nedreaptă, trasată împotriva voinței noastre. Deși suntem frați de sânge, uniți prin aceeași limbă, cultură și identitate românească, am fost siliți de marile puteri să trăim în două state diferite.

De aceea, 27 martie nu trebuie să fie doar o zi de aniversare, ci și una de angajament pentru reunificare. Idealul unității naționale este la fel de viu astăzi ca în 1918, iar generația noastră de oameni politici are o datorie istorică: să vindece rana provocată de trecut și să reunifice cele două state românești.

Responsabilitatea conducerii de la Chișinău și București este, așadar, una uriașă. Iar rolul Președintei Republicii Moldova nu este să voteze „da” la un eventual referendum.

Istoria ne arată că atunci când Basarabia a fost smulsă din trupul țării, în 1940 și 1944, de către Uniunea Sovietică, nimeni nu a întrebat poporul dacă dorește această despărțire. Nu a existat niciun vot, nicio consultare.

De ce ar fi necesar astăzi un referendum pentru a reface o unitate care a fost distrusă fără consimțământ?

Reunificarea nu ține deci de proceduri birocratice, ci de voință politică, demnitate și curaj. Așa cum în 1918 unirea a fost decisă prin vot parlamentar, la fel și astăzi, parlamentele de la Chișinău și București, ca foruri reprezentative supreme, au legitimitatea de a lua această decizie istorică.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Titlul declarației mele de astăzi este „Unde se întâlnesc dezvoltarea și viața reală”.

În orice discuție serioasă despre economie și administrație, întrebarea esențială nu este doar cum arată cifrele unui stat sau ale unei regiuni, ci cum se văd ele în viața de zi cu zi a oamenilor. Pentru că adevărul unei guvernări nu se măsoară doar în rapoarte, indicatori și declarații tehnice, ci în portofelul omului obișnuit, în siguranța unei familii, în liniștea cu care un pensionar își duce luna și în șansa unui tânăr de a vedea un viitor în locul din care provine.

Aici se vede diferența dintre cele două moduri de a guverna: unul care pune în centru tabelele, deficitul și disciplina bugetară, tratând cifrele ca pe un scop în sine, și altul care pornește de la realitatea concretă a oamenilor: salarii, servicii, pensii, costul vieții și stabilitatea socială.

O comunitate nu devine mai puternică atunci când i se cere permanent să reziste, ci atunci când statul și administrația creează condiții pentru ca oamenii să poată trăi mai bine, mai demn și cu mai multă încredere. Asta înseamnă servicii publice funcționale, venituri mai suportabile, mobilitate mai bună, formare profesională și o direcție de dezvoltare care nu lasă în urmă exact oamenii care țin comunitatea în picioare. În același timp, trebuie să înțelegem că dezvoltarea nu înseamnă doar infrastructură și execuție tehnică. Înseamnă viziune. Înseamnă să știi să vezi într-un loc nu doar o problemă de administrat, ci un potențial de pus în valoare.

Cred că următorii ani trebuie să aducă o formă nouă de ambiție publică: una care leagă investiția de bunăstarea oamenilor, calitatea serviciilor de demnitatea comunității și identitatea locală de o economie mai puternică.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cristian Cîmpan, din partea Grupului parlamentar al POT.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarație politică: „Votul care a deblocat România și a restabilit funcționarea statului”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Săptămâna trecută, Parlamentul României a adoptat bugetul de stat pe anul 2026. Nu a fost un simplu vot. A fost un act juridic esențial, care a deblocat funcționarea statului și a restabilit predictibilitatea economică. Prin acest vot, am permis reluarea investițiilor publice. Am asigurat finanțarea autorităților locale. Am creat cadrul legal pentru derularea contractelor publice și pentru plata obligațiilor statului. Fără acest vot, România rămânea într-un blocaj administrativ, cu efecte directe asupra economiei.

În absența bugetului, instituțiile nu pot angaja cheltuieli în mod eficient. Proiectele se suspendă. Investitorii amână deciziile. Costurile cresc. Aceste efecte nu sunt teoretice. Ele produc pierderi concrete și afectează locuri de muncă.

Adoptarea bugetului a transmis un semnal clar. Statul român funcționează. Parlamentul își exercită rolul constituțional. Economia are un cadru stabil. Mediul de afaceri are predictibilitate.

Acest vot a însemnat deblocare. A însemnat responsabilitate. A însemnat alegerea stabilității, în locul incertitudinii.

În exercitarea mandatului, ai obligația să iei decizii care produc efecte, nu decizii care creează blocaje. Rolul tău nu este să oprești mecanismele statului, ci să le corectezi și să le faci funcționale.

Votul acordat nu înseamnă lipsă de exigență, înseamnă asumare.

Voi urmări execuția bugetară.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Peste două zile vom sărbători un moment de o profunzime istorică aparte pentru națiunea română: 27 martie 1918 – ziua în care Basarabia a revenit, prin voință democratic exprimată, în granițele firești ale României.

Sfatul Țării de la Chișinău nu a făcut atunci un simplu act politic. A făcut un act de dreptate istorică. După mai bine de un secol de ruptură forțată, românii dintre Prut și Nistru au spus limpede – vrem să fim acasă, vrem să fim parte din aceeași limbă, să avem aceeași cultură și același destin.

Acea decizie nu a fost ușoară. A fost luată într-un context complicat, într-o Europă frământată de război și de prăbușirea imperiilor. Dar a fost o decizie curajoasă, lucidă și profund responsabilă, o lecție pentru noi, cei de astăzi, că marile momente ale istoriei cer lideri care nu ezită atunci când interesul național o cere.

Din păcate, istoria nu a fost dreaptă până la capăt. Basarabia a fost din nou smulsă din trupul țării în 1940, în urma unui ultimatum brutal. Au urmat decenii de ocupație, deportări, suferință și încercări sistematice de deznaționalizare. Și totuși, în ciuda acestor tragedii, identitatea românească nu a putut fi ștearsă.

Astăzi, Republica Moldova este un stat independent, iar cetățenii săi își decid singuri viitorul. Dar legătura de suflet, de limbă și de istorie rămâne vie. România are nu doar o responsabilitate morală, ci și una strategică: să fim alături de frații noștri de peste Prut, să îi sprijinim pe drumul european, pe drumul democrației și al stabilității.

Mai mult ca oricând, în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor din regiune, este esențial să înțelegem că securitatea României începe și dincolo de Prut. Republica Moldova stabilă, europeană și prosperă înseamnă mai multă siguranță pentru noi toți.

Mulțumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi în sală din partea Grupului PSD, trecem la Grupul parlamentar al AUR și dau cuvântul doamnei deputat Elena Doboș.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Și se pregătește domnul deputat Silviu Gurlui.

## **Doamna Elena Doboș:**

Bună dimineața, doamnă președinte! Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi: „Prioritățile coaliției: Lupta cu AUR, nu cu prețurile și criza energetică”.

Luni-seară, a avut loc o ședință de coaliție, foarte tensionată, la Vila Lac. Și ghiciți cine a fost subiectul principal acolo? Ghiciți?

Da, noi, cei de la AUR! Păi, cum altfel? Nu situația de criză energetică în care se află România, în care combustibilul ajunge la 12 lei pe litru, nu situația economică dezastruoasă în care este România, cu o inflație galopantă și un deficit enorm. Nu au discutat nici despre repetatele mesaje publice date de oficialii din Iran, pe toate canalele, care ne amenință cu război, pentru că această coaliție a ales să se implice direct în conflict și, mai nou, ia în calcul să intervină cu trupe în strâmtoarea Ormuz. Bănuiesc că domnul ministru al apărării, Miruță, a venit cu ideea. Nu mă miră, el trimite trupe oriunde, de parcă se joacă.

Nu au dezbătut cum să oprească sărăcia din România, prețurile care cresc de la o zi la alta, în timp ce nivelul de trai decent este deja un vis pentru mulți români. Nu au dezbătut cum să oprească exodul românilor în străinătate, nu au discutat un mecanism prin care să scadă prețurile la energie și gaze. Să-și pună problema de ce se închid atât de multe afaceri, de ce multe fabrici își încetează activitatea, lăsând mii de lucrători pe drumuri. Nu au discutat de o soluție pentru zona Tulcea și pentru tulceni, care sunt terorizați de frica războiului de la graniță, de dronele rusești care intră pe teritoriul nostru, iar frecvența acestor acțiuni a început să fie săptămânală.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar al AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Eu voi expune astăzi despre cât de multă poluare, cât de mult praf este în plămânul ieșenilor.

În aceste zile, Iașiul din nou este în topul național privind cantitatea de praf masivă din aerul respirabil. Sunt episoade nu întâmplătoare; sunt episoade care se produc foarte frecvent în Iași. Sunt episoade care sunt cauzate de o gestiune proastă a șantierelor, de o ventilație proastă sau ineficientă a Iașiului, de o gestiune dificilă sau ineficientă a vegetației. Toate acestea, peste episoade meteorologice care devin din ce în ce mai grave pentru România, în special, din cauza unui fenomen meteorologic, unui fenomen natural care are o așa intensitate de după 2010. Este vorba despre un curent de aer de mare altitudine, așa-numit „jet stream”, care are influență asupra țării noastre, asta însemnând o stagnare a aerului, mai mult, inversiuni termice și un rezultat așa cum îl vedem în momentul de față.

Ce e de făcut? E un lucru simplu: să investim în tehnologii, în așa manieră încât să controlăm acest efect și să redăm cetățenilor un aer mai curat. Există astfel de posibilități, există astfel de măsuri în țări civilizate, există studii, avem cercetători, avem oameni care pot să investească și în acest domeniu.

Aerul reprezintă, alături de apă și hrană, domenii strategice de securitate națională.

Or, la nivelul țării, deopotrivă, în București, în Iași cu atât mai mult, în Cluj sau în Timișoara ori în Ploiești sau în orașele unde există astfel de vârfuri de poluare, toxice pentru sănătatea oamenilor, statul nu investește nimic. Ne amăgim că măsurăm, ne amăgim că venim cu prognoze, dar, de fapt, rezultatul este acesta – zeci, sute, mii de oameni care își pierd viața din cauza poluării, mii de oameni care suferă și cresc incidența și numărul celor care suferă în spitale.

## **Doamna Gianina Șerban:**

## Mulțumesc.

Vă rog să-mi permiteți și mie să citesc o declarație politică.

Declarația mea politică de astăzi – „Ușor, ușor, «Fabricat în România» nu mai există!”.

V-am văzut certându-vă pe buget, dar singura soluție pe care ați găsit-o este aceea de a crește taxe și impozite. Nicio viziune, nicio strategie reală pentru mediul de afaceri românesc.

În timpul dezbaterilor pe buget, ați vorbit despre responsabilitate, dar nu am înțeles: responsabilitate față de cine? Față de străini? Că față de români, în niciun caz!

În acest context, firmele din afara țării vin și vând competitiv pe piața noastră, iar producătorii români sunt sufocați de costuri, birocrație și lipsă totală de sprijin din partea Guvernului. Nu există facilități reale, nu există programe serioase de dezvoltare, nu există protecție pentru ceea ce se produce aici, în România.

Cum este posibil ca statul să ceară tot mai mult de la antreprenorii români, dar să ofere tot mai puțin în schimb? Cum să reziste producătorii locali, când singura „politică economică” a Guvernului pare să fie taxarea?

România nu poate deveni doar o piață de desfacere pentru alții. Avem nevoie de măsuri concrete pentru producătorii români: reducerea poverii fiscale, acces real la finanțare, susținerea producției locale și politici clare, care să încurajeze „Fabricat în România”.

Altfel, ne îndreptăm spre o economie dependentă de importuri, în care românii nu mai produc, ci doar consumă.

Ați predat încet-încet România intereselor străine. Mă întreb și vă întreb:

Ce aveți de gând cu țara noastră?

Ce aveți de gând cu mediul de afaceri și cu producătorii români?

Ce planuri aveți pentru români, pentru cetățenii țării noastre?

Trecem la Grupul parlamentar al PNL și dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

„Unirea – la timpul viitor”.

La 27 martie se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu țara-mamă, România, un act istoric pe care românii l-au împlinit în timpuri deosebit de vitrege și în condiții teribile pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Dar ceea ce trebuie să învățăm noi despre acest moment și despre curajul înaintașilor noștri de la 27 martie 1918, cei care au votat în Sfatul Țării Unirea cu țara-mamă și, totodată, despre curajul României de atunci, condusă de regele Ferdinand, de a trece la acest pas al Unirii reprezintă în primul rând un îndemn pentru prezent și pentru viitor.

Ar trebui să înțelegem cu toții că reîntregirea națională este un ideal, un ideal sfânt pentru toți românii.

Și astăzi, când vedem ceea ce se întâmplă în jurul nostru – chiar recent am văzut că Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, este grav afectată de războiul din Ucraina și de atacurile Rusiei împotriva Ucrainei și vă dau două exemple: bombardamentul asupra unei hidrocentrale din Ucraina, care a creat un dezastru ecologic pe râul Nistru și a afectat grav alimentarea cu apă a cetățenilor din Republica Moldova; iar chiar acum, bombardamentul asupra liniei de alimentare cu energie electrică dintre Isaccea și Vulcănești, pe tronsonul aflat pe teritoriul Ucrainei –, trebuie să înțelegem că în Republica Moldova sunt complet îndeplinite acele condiționalități în baza cărora cred că statul de pe celălalt mal al Prutului are toate argumentele de a cere unirea cu țara-mamă, pentru că, în mod clar, Republica Moldova este pusă în fața unor riscuri majore de securitate, de integritate, de siguranță și de libertate din partea Kremlinului și din partea agresiunii rusești care se manifestă aici, în Europa de Est.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Stimată doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Avem la îndemână un test foarte simplu, prin care putem să înțelegem dacă o decizie strategică e bună pentru România: trebuie doar să urmărim propaganda rusă. Dacă tună și fulgeră, înseamnă că lucrurile merg în direcția bună pentru noi.

Anunțul că România va produce drone, în cooperare cu Ucraina, a aprins butonul de panică la Kremlin. În peste două sute de articole apărute într-un interval foarte scurt în presa putinistă, țara noastră apare exclusiv în contexte de securitate și conflict, fiind descrisă, într-un registru alarmist, ca o „platformă militară occidentală”, ca un hub logistic pentru Ucraina sau ca o verigă vulnerabilă a NATO.

Pentru Rusia, o Românie slabă este convenabilă. România indecisă, dependentă de alții și paralizată de dezbateri interne este ușor de influențat. În schimb, România care investește în tehnologie militară, care își dezvoltă industria de apărare și devine un furnizor de securitate pentru regiune este o problemă strategică pentru Putin și pentru putiniști.

Acordul dintre România și Ucraina, semnat după vizita, la București, a președintelui Volodimir Zelenski, este un parteneriat care ne aduce la aceeași masă pe probleme de apărare și care dă startul producției de drone pe teritoriul țării noastre.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina ne-a arătat că tehnologia dictează acum regulile conflictului, iar dronele – echipamente accesibile și rapid de produs – schimbă raportul de forțe pe câmpul de luptă. Pot supraveghea teritorii întinse, pot lovi infrastructuri critice și pot neutraliza echipamente militare de zeci de mii de ori mai scumpe decât costul unei singure drone.

Mulțumesc. Doamna Patricia-Simina-Arina Moș? Nu este în sală.

Trecem la Grupul USR. Domnul Iulian Lőrincz? Nu.

Domnul Marius Alecsandru? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dau cuvântul doamnei deputat Biró Rozália-Ibolya.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Și se pregătește domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Mulțumesc mult, doamnă președinte de ședință. „Familiile monoparentale, în focusul atenției”

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ziua de 21 martie, dedicată familiilor monoparentale, este mult mai mult decât un moment simbolic. Este un moment de responsabilitate politică și instituțională, în care suntem datori să recunoaștem o realitate evidentă.

În România, numărul familiilor unde un singur părinte își crește copiii este în continuă creștere, de la 144.000, în 2022, la 160.000, în 2025. În cazul în care ne focusăm și pe familiile „funcțional” monoparentale, adică familiile unde unul dintre părinți este plecat la muncă în străinătate, atunci ajungem la aproximativ 210.000 de familii _de facto_ monoparentale.

Totodată, România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește rata fertilității. Deși nu suntem în cea mai critică situație, așa cum se întâmplă în state precum Italia sau Spania, tendința este una de scădere accentuată, iar numărul de nașteri a ajuns la un istoric minim.

Ne confruntăm simultan cu o natalitate scăzută și cu o emigrație masivă.

În prezent, sprijinul acordat acestor familii, în România, este unul limitat și fragmentat. Principalele forme de suport sunt condiționate de venit și se înscriu în logica asistenței sociale minime. Ajutoarele financiare sunt, de regulă, cuprinse între câteva sute de lei și, în cazuri mai favorabile, pot ajunge la aproximativ 1.200 lei lunar. Aceste măsuri, deși necesare, nu sunt suficiente și nu răspund nevoilor reale ale familiilor.

Prin comparație, experiența altor state membre arată că rezultatele sunt diferite acolo unde politicile sunt coerente și integrate.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dragoș Gabriel Zisopol. Și se pregătește domnul deputat Bouda Ștefan. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:**

Stimată doamnă președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Ziua de 25 martie, Ziua Națională a Greciei, reprezintă unul dintre cele mai încărcate de semnificație momente din istoria elenismului – începutul Războiului de Independență elen din 1821.

Sub deviza _Eleftheria i thanatos_ , „Libertate sau moarte”, expresie a voinței colective formate de-a lungul secolelor de rezistență culturală și religioasă a grecilor de pretutindeni, sacrificiul eroilor revoluției elene de la 1821 a devenit temelia statului grec modern.

Izbucnirea revoluției în aceeași zi cu marea sărbătoare creștină a Bunei Vestiri nu a fost întâmplătoare, Biserica fiind păstrătoarea limbii și tradițiilor grecești, în perioada dominației otomane.

În 1821, poporul grec a găsit, în memoria strămoșilor săi și în credința ortodoxă, puterea de a se ridica împotriva tiraniei, demonstrând lumii întregi că libertatea nu este un dat, ci o moștenire câștigată cu sânge.

Importanța Revoluției de la 1821 a depășit granițele Greciei.

Diplomatul și gânditorul François-René de Chateaubriand sintetiza dimensiunea continentală a acestui moment istoric în sintagma „Cauza Greciei este cauza Europei”. Ea a inspirat mișcările de emancipare națională din întreaga Europă, a trezit solidaritatea intelectualilor și a popoarelor care au recunoscut în cauza elenă o cauză a libertății universale. Numeroși filoeleni – scriitori, artiști, militari și oameni de cultură – au sprijinit lupta grecilor, considerând că renașterea Greciei înseamnă renașterea valorilor care au stat la baza civilizației europene: libertatea și demnitatea.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Bouda Ștefan, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Se pregătește domnul deputat Ionel Goidescu. Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimați colegi,

Vin azi în fața dumneavoastră pentru a anunța un succes major pentru una dintre cele mai vechi și loiale comunități din țara noastră, comunitatea cehă din România.

În urma procesului bugetar, am reușit să securizez o serie de amendamente esențiale, direcționând cea mai mare parte a fondurilor către proiecte de infrastructură.

De ce infrastructură? Pentru că satele cehe din Banatul Montan, deși bijuterii culturale, se confruntă cu un declin demografic și economic cauzat de izolarea geografică și de accesul foarte dificil.

Fără drumuri sigure, fără rețele de apă și canalizare moderne și fără infrastructură energetică rezilientă, identitatea culturală nu poate fi păstrată la capitolul „muzeu”, ci trebuie trăită într-o comunitate vibrantă și conectate.

Pilonii principali ai lucrărilor pentru acest an sunt conectivitatea și accesibilitatea. Fondurile vor merge direct către reabilitarea drumurilor care leagă comunitățile izolate de centrele urbane. Aceasta nu este doar o chestiune de asfalt și de acces la servicii medicale de urgență, la educație și la piețe de desfacere pentru producătorii locali.

Revitalizarea patrimoniului construit. O parte din sume sunt destinate consolidării clădirilor cu valoare istorică, transformându-le în puncte de sprijin pentru turismul sustenabil, singura cale prin care aceste localități pot genera venituri proprii pe termen lung.

## Stimați colegi,

Investiția în infrastructură este cea mai sinceră formă de respect pentru o minoritate națională. Nu oferim doar subvenții pasive, ci construim punți reale către viitor.

Aceste amendamente transformă promisiunile politice în șantiere reale care vor schimba viața de zi cu zi a oamenilor din aceste sate.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Goidescu. Nu este în sală. Îi dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

Și se pregătește domnul deputat Mîndroc.

În timp ce întreaga lume își dezvoltă capacitățile de producție și energetice, România pare să meargă în direcția opusă: le închide.

Sub pretextul tranziției energetice, mii de angajați ai Complexului Energetic Oltenia sunt împinși spre șomaj și spre subzistență, începând cu 1 aprilie 2026.

Vorbim despre tranziția energetică, un proces prin care societatea românească renunță treptat la combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), în favoarea unor surse de energie mai curate și sustenabile. Scopul principal, așadar, este reducerea poluării aerului și protejarea mediului.

Cu toate acestea, apare un paradox: în paralel, se investește masiv în industria de armament, considerată una dintre cele mai poluante, din cauza emisiilor ridicate și a eliberării de metale grele și alte substanțe nocive.

Suntem de acord să ne înarmăm în scop de apărare, nu de atac, însă nu pentru a închide sursele de supraviețuire.

România susține, la nivel european, tranziția energetică graduală și echilibrată.

În realitate însă, la nivel național, asistăm la un proces dezechilibrat și profund nedrept: închideri accelerate de capacități de producție, fără alternative economice viabile, disponibilizări masive, fără protecție socială reală, și subfinanțarea unor companii strategice.

La discuțiile cu partenerii de dialog social, prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, a spus că nu are nicio soluție pentru disponibilizați și a motivat că România și-a asumat angajamente în fața Comisiei Europene, angajamente pentru care a primit finanțare și care au stat la baza acestor restructurări.

Înțelegem, domnule prim-ministru, dar cum rămâne cu angajamentul față de români?

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Viorel Mîndroc, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Contextul de securitate în care se află Europa este unul fundamental diferit față de cel de acum câțiva ani.

Războiul din Ucraina, intensificarea competiției geopolitice globale și amenințările hibride au determinat statele europene să accelereze investițiile în domeniul apărării.

Pentru România, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, aflat pe Flancul Estic al Alianței, această realitate impune nu doar consolidarea capabilităților militare, ci și dezvoltarea unei baze industriale și tehnologice de apărare, solide și competitive.

În acest context, inițiativele europene recente, inclusiv Programul SAFE, reprezintă o oportunitate importantă pentru statele membre de a accelera procesele de înzestrare militară și de a consolida cooperarea industrială în domeniul apărării. Pentru România, cheia succesului nu constă doar în accesarea acestor fonduri sau instrumente de finanțare, ci mai ales în modul strategic în care ele sunt utilizate.

Obiectivul nostru trebuie să fie unul foarte clar. Resursele mobilizate prin programe europene trebuie să contribuie atât la modernizarea Armatei României, cât și la dezvoltarea industriei naționale de apărare, astfel încât investițiile realizate să genereze valoare economică, tehnologică și strategică în România.

Acest lucru presupune integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție, dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare în domeniul apărării, construirea unor relații puternice cu aliații noștri.

Din perspectiva Parlamentului, rolul nostru trebuie să fie unul foarte clar: să urmărim ca aceste programe să fie implementate transparent, eficient și în interesul strategic al României.

Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

„Prețul carburanților și taxele din buzunarul românilor” Stimați colegi,

Sursele oficiale ne spun aproape zilnic că benzina și motorina se scumpesc din cauza războiului sau a contextului internațional. Este, desigur, o explicație comodă. Dar românii știu foarte bine că, și atunci când nu era război, iar prețul barilului de petrol era scăzut, la noi, prețurile la pompă aveau aceeași tendință – creșteau.

Astăzi, însă, nu mai putem vorbi doar despre context internațional; putem vorbi și despre deciziile Guvernului, pentru că realitatea este simplă și greu de ignorat: atunci când un român alimentează mașina, plătește mai întâi statul și abia apoi carburantul. Aproape 60% din prețul unui litru de benzină sau motorină reprezintă taxe și accize care ajung direct la bugetul de stat.

Guvernul preferă să dea vina pe factori externi, dar evită să vorbească despre propriile decizii fiscale, despre faptul că statul este principalul beneficiar al fiecărei scumpiri la pompă, despre faptul că această guvernare nu a venit cu nicio măsură reală pentru a reduce povara asupra românilor.

Carburanții nu sunt doar un preț pentru șoferi. Ei influențează direct prețul transportului, al alimentelor, al serviciilor și, în final, nivelul de trai al fiecărui român. Când carburantul se scumpește, se scumpește aproape totul.

În același timp, vedem că alte state din regiune încearcă să își protejeze cetățenii, în perioade dificile. Unele au recurs la plafonarea temporară a prețurilor sau la alte mecanisme de intervenție, pentru a reduce presiunea asupra populației. În România, în schimb, guvernarea se limitează la explicații și justificări.

Mulțumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Bună dimineața, doamnă președinte! Bună dimineața, dragi colegi!

Tema declarației de astăzi: „Câciu, Ponta, șovinismul și mojicia nu salvează social-democrația!”.

În ultima perioadă, am fost martorii unor derapaje nemaiîntâlnite ale unor personaje din PSD.

Dacă eram obișnuiți deja cu astfel de derapaje din partea unor reprezentanți ai extremiștilor, gândindu-mă acum la luările de poziție reprobabile ale lui Dan Tanasă, care instiga la violență și din cauza căruia un livrator imigrant chiar a fost agresat fizic, nu mă așteptam să existe chiar așa AUR strălucitor și în PSD.

Se pare că și „Pelicanul” AUR-ist, cel care avea îndemnuri naziste la adresa USR-iștilor, le-a suflat în gura unor personaje din PSD, cu mari pretenții de oameni de stat, de altfel.

Domnul Dumitru Pelican, pe care îl respectam pentru activitatea sa profesională, a avut o ieșire foarte agresivă la adresa unui coleg din USR, exprimându-se la modul: „Împușcați-vă!”

Prin simpatie, ca de la extremist la extremist, domnul Câciu de la PSD a avut un comportament plin de ură și de șovinism la adresa aceluiași coleg de la USR și, respectiv, asupra unui coleg parlamentar de la UDMR.

Domnul Câciu demonstrează de multe ori că suferă și de amnezie, uitând cine a guvernat timp de aproape 35 de ani, cine a fost ministrul finanțelor 2 ani și ministrul proiectelor europene în Guvernul Ciolacu, guvern care a îndatorat țara într-un an cât toate guvernele din ultimii 15 ani.

Mai mult decât atât, domnul Câciu a avut un comportament total deplasat și agresiv și asupra colegei senator Gabriela Horga, de la PNL.

Nu mai zic și de alt personaj năstrușnic, Victor Ponta, zis și Victor Potop, cel care inunda România pentru a-l face scăpat în Serbia pe prietenul său, infractorul Sebastian Ghiță, proprietarul mult nocivei televiziuni care îl tot promovează în ultimul timp, în ideea că va fura voturi din segmentul extremist și, astfel, să fie noul lider al mult iubitei construcții PSD-AUR, el fiind mare pretendent la câștigarea premiului de cel mai nociv personaj politic de după ’89. Tot el este cel care a avut iarăși derapaje de-a dreptul naziste la adresa ministrei Oana Țoiu și la adresa USR-iștilor, numindu-ne „neoameni” sau „antihriști”!

## **Doamna Gianina Șerban:**

Îi dau cuvântul doamnei deputat Dumitrița Albu, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul. Vă rog să-i porniți microfonul doamnei deputat.

„Ipocrizia USR nu o întrece nimeni!”

După ce ani întregi ne-au spus că rezolvă problema dependenților de droguri, după ce ne-au bombardat cu mesaje, cu filmări, cu discursuri despre cât de grav este fenomenul și cât de urgent trebuie să acționăm, realitatea este că, atunci când au ocazia să facă ceva concret, mint cu nerușinare și nu doar că nu fac nimic, ci blochează exact schimbarea despre care vorbesc.

Astăzi, România nu mai este o țară de tranzit, România este o țară de consum, o țară în care drogurile sunt peste tot – în școli, în licee, în cluburi, în orașe mari și în orașe mici – și, mai nou, producătoare de droguri, ceea ce înseamnă că fenomenul nu doar că a crescut, ci a scăpat de sub control, iar peste 1,2 milioane de români sunt astăzi consumatori. Nu mai vorbim despre excepții, ci despre o realitate care lovește direct în societate și în viitorul acestei țări.

Și, în acest context, în care orice stat responsabil ar acționa imediat, USR refuză de peste 6 luni de zile să-și numească omul la conducerea Agenției Naționale pentru Politici Publice și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor, adică exact persoana care trebuie să coordoneze prevenția, combaterea și strategia națională, ceea ce înseamnă că România este ținută, intenționat, fără direcție, într-o criză majoră.

Ce face USR nu este doar o greșeală sau întârziere; este sfidare. Pentru că, în timp ce ne vorbesc despre responsabilitate, refuză să și-o asume, în timp ce ne cer soluții, tocmai ei blochează instituția care trebuie să le aplice, iar în timp ce se prezintă ca salvatori, în realitate devin un obstacol.

Astăzi, USR nu doar că nu rezolvă problema; USR o întreține. Pentru că, atunci când știi cât de grav este fenomenul și alegi să nu pui în funcțiune mecanismul care trebuie să-l combată, devii parte din el.

Mulțumesc, doamnă deputat.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, din partea neafiliaților.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul. Și se pregătește domnul Ciprian Ciubuc.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

„România are o comoară de gaze în Marea Neagră”

Este una dintre puținele resurse pe care țara noastră o mai are – o energie accesibilă și ieftină pentru dezvoltarea ei economică, dar și siguranță energetică, în contextul crizelor provocate de războaiele fierbinți și cele ideologice.

Cu toate acestea, ce veste ne-a lovit în moalele capului pe toți?

Gazul care va fi extras din perimetrul Neptun Deep va fi depozitat în Ucraina, ca și cum România n-ar avea depozitele sale, care acum sunt aproape goale, pentru că le-am golit ca să-l ajutăm pe Zelenski.

Dar cine a luat decizia de a depozita gazul în Ucraina? A luat-o cel mai nepopular și iresponsabil președinte din câți au fost.

Pe cine a consultat și cui a cerut acordul acest năuc, care nu știe pe ce lume e și se împiedică pe drumul drept? Pentru că românii nu au fost întrebați și, de fapt, nici nu mai contează pentru coaliția sărăcirii și umilirii noastre.

La fel, și Parlamentul a fost nesocotit, pentru că jalnicul Nicușor știe a face doar operațiuni de scădere, la fel ca cinicul Bolojan.

Guvernările iresponsabile ale României n-au acționat și n-au făcut nimic pentru ca gazul din Marea Neagră să fie folosit pentru dezvoltarea și prosperitatea României. Deloc nu s-au gândit că acest gaz trebuie să rămână în țară și să fie folosit pentru a reporni combinatele de îngrășăminte chimice. Fiindcă, deși am avut atâtea combinate, asasinii economici le-au închis pe toate.

Planul a fost, încă de la început, să trimitem gazul în Austria, Germania, Ungaria și Ucraina. Așa se explică această nepăsare de ani de zile.

## Mulțumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

## **Domnul Ciprian Ciubuc:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

„Atacul SUA și Israel asupra Iranului și impactul pentru România”

Donald Trump va intra în istorie nu ca președintele care a făcut „America mare din nou” sau „America First”, ci ca primul președinte american care a încălcat nu doar legislația internațională, ci și legea în SUA, în mai multe rânduri.

Nu este o speculație. Este o concluzie juridică simplă, inevitabilă, bazată pe evenimentele catastrofale declanșate în 28 februarie 2026. Bariera imunității prezidențiale s-a prăbușit definitiv, pentru că ceea ce a făcut Donald Trump în Iran nu poate fi mascat sub eticheta de act oficial. Transformarea armatei Statelor Unite într-o forță de execuție privată. Pe 28 februarie, sub pretextul unor amenințări voalate și încă nedovedite, Trump a lansat Operațiunea „Epic Fury”. A făcut-o fără să aibă o declarație de război din partea Congresului american. A făcut-o ignorând complet War Powers Resolution.

Ordinul direct de asasinare a liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, reprezintă o execuție politică extrajudiciară. Ordinul executiv 12.333 interzice clar asasinatul politic. Când un președinte încalcă propria legislație internă pentru a lichida un șef de stat străin, în afara unui război declarat, el iese din zona imunității prezidențiale.

Trădarea lui Trump față de poporul american este totală. Pe 17 martie 2026, Joe Kent, directorul național pentru contraterorism, a demisionat. Scrisoarea sa a aruncat în aer minciunile Administrației Trump. Joe Kent a declarat clar că Iranul nu reprezenta o amenințare iminentă. Înaltul oficial a spus că războiul a fost pornit exclusiv din cauza presiunii exercitate de Benjamin Netanyahu și de lobbyul israelian.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD s-au mai înscris pentru a susține declarații politice oral: doamna deputat Crina-Fiorela Chilat – nu este; doamna deputat Ariana-Oana Bucur.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Cosmin-Ion Corendea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moș.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Iulian Lőrincz.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Silviu Feodor.

Din partea Grupului parlamentar al SOS, domnul Ionel Goidescu.

Din partea neafiliaților, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Doamna deputat Monica Ionescu? Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu? Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclișan?

Aceștia nefiind în sală, declarațiile dumnealor rămân la „scrise”.

Și acum vă rog să-mi permiteți să citesc lista deputaților care au depus declarații politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ion-Alin Tomoescu, Ana-Smaranda Rinder, Marius-Constantin Budăi, Mirela Elena Adomnicăi, Romeo-Daniel Lungu, Ștefan Țintă, Mircea-Vasile Govor, Remus-Gabriel Lăpușan, Ion Samoilă, George-Adrian Popa, Rodica Nassar, Liviu-Bogdan Ciucă; Mirela Furtună, Nicolae-Adrian Bara, Petru-Bogdan Cojocaru, Răzvan-Iulian Ciortea.

Din partea Grupului parlamentar al AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Gabriel-Florinel Florea, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ștefăniță-Alin Avrămescu, Daniel-Cătălin Ciornei, Cristina-Emanuela Dascălu, Doru-Lucian Mușat, Lidia Vadim-Tudor, Ramona Lovin, Nicolae Mîndrescu, Eduard-Virgil Koler, Andrei-Cosmin Gușă.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Crușoveanu, Vetuța Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huțucă, Simona-Geanina Pistru-Popa, Cristian Buican și Alexandru Popa.

Din partea Grupului parlamentar al USR nu au fost depuse declarații în scris.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România: Vasile Nagy, Sorin-George Oltenașu, Ana-Marcela Baș, Florin Caragață, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini-Alexandru Pascalini, Verginia Vedinaș, Mihai-Adrian Țiu, Elena-Laura Toader.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm ședința Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența un număr de 162.

Ședința se desfășoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezență, fizic și online. Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11:00; votul final – prezență fizică și online – este programat la ora 11:30; la încheiere, au loc ședința Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observații. Nu.

Continuăm dezbaterile asupra Proiectului de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stadiul evoluției deceniului digital – 2025: Continuarea procesului de consolidare a suveranității și a viitorului digital al Uniunii Europene – COM(2025) 290; PHCD 91/2025. Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în ședința Camerei Deputaților din data de 23 martie 2026; din partea grupurilor parlamentare a luat cuvântul reprezentantul AUR, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

În continuare, o invit la cuvânt pe doamna deputat Ana-Marcela Baș, din partea Grupului parlamentar al SOS România.

## **Doamna Ana-Marcela Baș:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

PHCD nr. 91/2025 promovează o viziune excesiv centralizată asupra transformării digitale, fără a ține cont suficient de realitățile economice, administrative și sociale ale statelor membre, inclusiv ale României.

Digitalizarea este fără îndoială un obiectiv necesar, însă nu putem susține măsuri formulate la nivel european care transferă responsabilități majore către state membre, fără a oferi garanții clare privind finanțarea, capacitatea de implementare și protejarea intereselor economice naționale.

Acest document stabilește obiective ambițioase, dar nu oferă soluții concrete pentru decalaje existente, riscând să adâncească diferențele dintre statele dezvoltate și cele aflate în proces de recuperare digitală.

România nu trebuie pusă în situația de a suporta costuri suplimentare și obligații administrative disproporționate, în absența unor beneficii clare și echitabile.

De asemenea, există preocupări serioase privind protecția datelor cetățenilor, dependența de marii furnizori tehnologici și limitarea capacității statelor de a decide independent asupra propriilor politici digitale.

Suveranitatea digitală nu poate însemna transferul deciziei de la nivel național la nivel birocratic european.

România are nevoie de digitalizare, dar o digitalizare adaptată interesului național, ritmului propriu de dezvoltare și capacității reale de implementare, nu de obligații impuse uniform, fără flexibilitate și fără garanții suficiente. Mulțumesc frumos.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Avem în față direcția pe care ne-o propune Uniunea Europeană în privința digitalizării și, dincolo de limbajul de lemn cu care suntem deja obișnuiți – ne vorbește de „suveranitate tehnologică”, „securitate”, „democrație”, „competențe”, „competitivitate”, „productivitate”, „durabilitate” și așa mai departe –, avem, într-adevăr, mențiunea inteligenței artificiale ca o piatră de hotar, ca o adevărată revoluție în domeniul digital.

Într-adevăr, inteligența artificială este un adevărat „Moment Oppenheimer”, adică echivalează cu crearea unei bombe atomice în domeniul digital.

În schimb, dacă în domeniul atomic avem o reglementare foarte dură și se duc chiar războaie pentru a evita posesia armei atomice de către dușmani, aici avem o „democratizare”, o libertate care nu ar trebui să mai continue, pentru că potențialul negativ față de cel pozitiv, care, într-adevăr, există, în multe domenii, de la știință la educație, acest potențial negativ este distructiv și, în momentul actual, inteligența artificială, superinteligența artificială nu este o unealtă, așa, precum este un cuțit sau un ciocan, inertă, care urmează voința utilizatorului, ci are o voință, are o emergență, nu urmează întotdeauna interesul celui care o folosește și asta deoarece această direcție este dată încă de creatorii sistemului de inteligență artificială. Pentru că

sistemul este de tip „black box”, este ca o cutie închisă, în care nu avem o transparență în privința implementării, nu avem un proces transparent de declasificare, de auditare și, drept urmare, prevalează interesul economic, în detrimentul siguranței.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Radu-Nicolae Mihaiu.

## **Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:**

Mulțumesc mult, doamnă președinte. Stimați colegi,

Se vorbește în permanență despre digitalizare ca fiind unul din elementele de progres, de faptul că România se va digitaliza și noi vom face din ce în ce mai bine, însă, inclusiv pentru acest PHCD, este foarte clar care este interesul României real pentru digitalizare.

Faptul că acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaților nu a trecut pe la Comisia pentru digitalizare și Biroul permanent nu a considerat relevant că această Comisie pentru tehnologia informației ar putea să aibă un cuvânt de spus în privința deceniului digital este simptomatic.

Vorbim despre digitalizare, dar atunci când este vorba de decizii, le luăm așa cum știm – înainte, le formulează, practic, niște oameni fără decizie politică.

Dacă e să vorbim despre stadiul României, despre digitalizare, vedem că am avut alocați în PNRR aproximativ 6 miliarde de euro, dintre care jumătate de miliard pentru un „cloud guvernamental” care nici astăzi nu are o guvernanță a cloudului, nu are o procedură clară prin care instituțiile centrale se pot înrola în acest cloud.

Vorbim, spunem cuvinte mari despre digitalizare, însă, în realitate, nimeni nu se uită la ce trebuie făcut ca să ne digitalizăm.

Vreau să trag un semnal de alarmă, vreau să vorbesc și despre faptul că miza noastră principală pare să fie exclusiv birocratizarea.

Spunea colegul de la AUR mai devreme că noi ar trebui să ne protejăm.

Stimați colegi,

Europa rămâne în urmă în ceea ce privește inteligența artificială, pentru că noi reglementăm înainte să înțelegem ce reglementăm. Și, din acest motiv, Statele Unite și China sunt în față și Europa a rămas în urmă.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

- Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. Obiecții la articolul unic? Nu.

Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final. 7. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced; PL-x 42/2026; caracter organic; avem și amendamente admise.

Din partea inițiatorilor, doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, Grupul parlamentar al PSD.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi scriem istorie în Parlamentul României, întrucât astăzi dezbatem proiectul cu cea mai mare susținere parlamentară și proiectul care introduce pentru prima dată în legislația noastră conceptul de „femicid”, îl definește, îl clasifică și îl măsoară, instituie instrumente de evaluare a riscului pentru instituțiile statului, colectarea de date, dar și un mecanism de prevenție și un mecanism de protecție pentru copiii care, nu de puține ori, își văd un părinte ucis în fața ochilor.

O să vă spun și ce nu face acest proiect. Acest proiect nu introduce o nouă infracțiune în Codul penal, pentru că, după cum este firesc, viața unei femei nu este mai presus de viața unui bărbat; viața unei femei nu este mai valoroasă decât viața unui bărbat.

Însă realitatea cruntă, realitatea tragică este că victimele acestei violențe extreme, victimele femicidelor, victimele acestor crime oribile comise din ură de gen, dominație sau control sunt într-un număr covârșitor femeile.

Este un proiect despre viață, despre responsabilitate. Este un proiect despre dreptul fiecărei femei de a fi ocrotită și obligația statului de a interveni în acest sens.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

A trecut vremea vorbelor despre acest proiect; a venit vremea faptelor pentru acest proiect. Fapte care se pot concretiza în votul pe care îl veți acorda astăzi, la sesiunea de vot final.

În calitate de inițiator, vă îndemn să-l votăm împreună. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Tot din partea inițiatorilor, doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu, Grupul parlamentar al PNL.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Vă mulțumesc.

Și vă spun acest lucru sincer, deloc formal, pentru că această lege este rezultatul unei presiuni constructive și constante venite din partea dumneavoastră, din partea societății, din partea ONG-urilor – le mulțumesc, parte din ONG-uri sunt astăzi alături de noi, la balcoane – și din partea victimelor care au avut curajul să vorbească.

Sigur că n-am timp să mulțumesc fiecăruia în parte, dar trebuie spus clar că, fără această presiune și fără această fereastră de oportunitate publică, această lege n-ar fi fost astăzi în dezbatere.

Categoric, facem un pas pe care România l-a așteptat de foarte mult timp – pentru prima dată definim femicidul în legislația românească. Femicidul însemnând uciderea cu intenție a unei femei sau moartea unei femei în urma unei infracțiuni intenționate comise împotriva ei, indiferent de cine este agresorul.

Dar, dincolo de definiție, această lege spune un adevăr incomod: femicidul nu apare brusc; este rezultatul unei violențe repetate, tolerate de mult timp în familie, în societate, în comunitate.

De aceea, legea intervine ferm:

– introducem circumstanțe agravante clare atunci când faptele comise în relații de căsătorie sau în relații de control și dominație se întâmplă;

– întărim protecția copiilor minori, pentru că autoritățile au obligația să-i identifice și să intervină prompt;

– eliminăm o vulnerabilitate majoră – violul nu mai depinde de plângerea prealabilă a victimei și statul își asumă responsabilitatea de a investiga;

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

## **Doamna Csép Éva-Andrea:**

## Stimați colegi,

Dezbaterea de astăzi nu este doar despre o lege; este și despre curajul de a privi realitatea în față și de a o numi așa cum este. Pentru că această realitate nu este una abstractă; este dureroasă, este prezentă și, din păcate, este repetitivă.

Ieri după-amiază, în județul Mureș, în localitatea Ghinești, un bărbat și-a ucis soția în urma unui conflict familial. S-a întâmplat în județul meu, aproape de locul în care trăiesc și eu, într-o comunitate liniștită, unde oamenii cred că astfel de lucruri nu li se pot întâmpla. Și totuși s-a întâmplat. Au existat probabil semne, dar oare au existat episoade anterioare de violență?

## Nu știm.

## Stimați colegi,

Prea mult timp am ascuns această realitate în spatele unor cuvinte precum „tragedii de familie”. Dar nu este o tragedie; este violență împotriva femeilor. Și nu este un fenomen izolat; este o problemă sistematică. În ultimii 10 ani, în România, peste 500 de femei au fost ucise de membri de familie. Și acestea sunt doar cazurile despre care știm. Iar, în multe cazuri, aceste femei au cerut ajutor, dar nu a ajuns la timp.

De aceea, această lege nu este opțională; este necesară. UDMR a susținut această inițiativă încă de la început, pentru că credem într-un principiu simplu: statul nu are voie să fie absent atunci când viața cetățenilor este în pericol.

Faptul că votăm această lege astăzi, acum, în luna dedicată femeilor, are și o semnificație aparte – nu este doar un gest simbolic, ci un angajament real. Angajament că nu vom mai reacționa doar după tragedii. Un angajament că nu vom trata violența ca pe o problemă privată. Un angajament că statul va acționa la timp.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, doamna vicepreședinte Gianina Șerban.

## **Doamna Gianina Șerban:**

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Da, este un proiect important, așa cum au spus și colegele care au vorbit înaintea mea; este un proiect pe care societatea îl așteaptă.

Bineînțeles că, alături de colegii din Grupul AUR, vom vota pentru acest proiect.

Dar nu pot să nu remarc, cu mâhnire, de altfel, că la dezbaterea bugetului am avut un amendament de suplimentare a achiziției brățărilor electronice. Acele brățări care fac prevenție; acele brățări care ajută real victima violenței domestice să fie protejată.

De 2 ani de zile suntem într-o fază de proiect-pilot pe acest sistem de monitorizare și totuși, doamnelor, și dumneavoastră ați votat împotrivă.

Bineînțeles că femeia, bărbatul, copilul, toți trebuie protejați, dar vă mărturisesc că trebuie să facem și lucruri concrete. Și, da, era important să trecem acest amendament de achiziționare a brățărilor electronice, pentru a evita ca femeile să fie ucise, așa cum spunea colega mea despre femeia ucisă în Mureș. Poate dacă exista o plângere și exista acea brățară de monitorizare putea fi evitată această nenorocire.

Și mai am o rugăminte către dumneavoastră – că tot vorbim de ajutor și de prevenții pentru femei și pentru familii: proiectul care este în sertare, blocat de dumneavoastră, de reducere a CASS-ului pentru mame, haideți să-l scoatem și pe acela, să facem cu adevărat prevenție și ajutor pentru mame!

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna senator Ana-Cynthia-Ioana Păun.

## **Doamna Ana-Cynthia-Ioana Păun** _– senator_ **:**

În România, pentru mult prea multe femei, locuința personală este mai periculoasă decât strada. Și ceea ce este și mai grav încă este faptul că acest pericol nu vine din necunoscut; vine din relații care ar trebui să însemne siguranță, dar care uneori ajung să însemne doar teamă.

Nu vorbim despre excepții aici; vorbim despre un tipar care se repetă. Vorbim despre femei care trăiesc zilnic între teamă, între amenințări și speranța că poate lucrurile se vor schimba și va fi mai bine. Vorbim despre femei care cer ajutor, care au nevoie de sprijinul statului, dar care de multe ori ajung să fie ascultate mult prea târziu.

Această lege nu promite miracole, nu ne închipuim că vom opri aceste tragedii peste noapte cu această lege, dar face un lucru absolut esențial – ne obligă să privim acest fenomen exact așa cum este și să luăm măsuri înainte.

Pentru prima dată în istorie, definim femicidul și recunoaștem că aceste crime nu se întâmplă din motive care nu pot fi definite; ele pot fi definite foarte clar, pot fi înțelese și pot fi prevenite.

Întărim cadrul legal, scoatem povara de pe umerii victimelor și începem să construim mecanisme prin care statul poate să identifice riscul și să ia măsuri din timp.

Iar, pe termen lung, ducem această schimbare acolo unde începe totul – în educație, acolo unde învățăm despre limite și despre respect.

Aș fi vrut foarte mult să nu fie nevoie de această lege, dar realitatea ne-a adus aici.

Mulțumesc.

Prezentarea raportului comun.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Alina Gorghiu, președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice – „România fără violență domestică”.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, acest proiect de lege se încadrează la categoria legilor organice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 2 februarie 2026.

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa, a transmis aviz favorabil, cu observații.

CES, de asemenea.

Consiliul Superior al Magistraturii – un punct de vedere favorabil.

Academia Română – la fel.

Comisiile – Comisia pentru învățământ, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru sănătate –, de asemenea, au avizat favorabil.

Are ca obiect această lege instituirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea femicidului, stabilind obiectivele, principiile și măsurile necesare pentru protejarea vieții, integrității și demnității femeilor, precum și pentru asigurarea unei abordări unitare la nivel național.

Raportul a fost adoptat ieri, 24.03, cu unanimitate de voturi, în comisiile reunite, și anume Comisia specială comună – „România fără violență domestică” și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Și am să vă rog să luați act, stimați colegi, de faptul că în raport este o eroare materială.

La marginal 59 – art. 8, în loc de sintagma „la data de 1 octombrie 2026” introducem „de la data de 1 octombrie 2026”.

Vă mulțumesc.

Am luat act.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Dezbateri generale.

Doamna deputat Ene Gabriela-Corina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

## **Doamna Gabriela-Corina Ene:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Astăzi, facem un pas important și – cred eu – și necesar pentru România. Dezbatem în Parlament un proiect de lege în care am crezut de la început și la care am muncit ca inițiator cu toată convingerea că facem ceea ce trebuie pentru a putea proteja mai mult femeile, cele care au nevoie de acest lucru.

Acest proiect este important nu doar pentru că definește femicidul, ci și pentru că recunoaște un adevăr pe care nu mai avem voie să îl ocolim: violența împotriva femeilor nu este o sumă de cazuri izolate. De multe ori, sunt vieți pierdute. Sunt femei care trăiesc cu teamă ani de zile. Sunt semnale ignorate. Sunt ordine de protecție încălcate, amenințări, agresiuni repetate și, în final, crime care poate uneori puteau fi prevenite dacă se intervenea la timp. Este, așadar, o problemă reală, gravă, care cere un răspuns ferm din partea statului. Această lege întărește cadrul penal, dar cel mai important este faptul că nu ne oprim la pedeapsă. Pentru că pedeapsa vine întotdeauna prea târziu pentru victimă.

Această lege merge mai departe și vorbește despre prevenție, vorbește despre educație, despre colectarea corectă a datelor, despre instituții care trebuie să vadă riscul la timp și să intervină înainte de a fi prea târziu.

Aceasta este de fapt miza: să nu intervenim doar după crimă.

Să începem să prevenim, să educăm, să contorizăm și să conștientizăm pericolul la timp.

Acest proiect este rezultatul unei munci în echipă – alături de alte colege din mai multe grupuri parlamentare, împreună cu ONG-uri, împreună cu societatea civilă, cu specialiști din domeniul juridic.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România, doamna deputat Verginia Vedinaș.

## **Doamna Verginia Vedinaș:**

## Doamnă președinte, Dragi colegi,

Încă de la început, vreau să afirm că este un proiect de lege care sunt convinsă că va coagula voturile și susținerea noastră, a tuturor.

Dar dați-mi voie să-mi exprim și nedumerirea față de faptul că acest proiect este elaborat în cea mai mare parte de partide care guvernează de vreo 30 și ceva de ani, dacă adunăm așa, în total, și că s-a tergiversat, s-a întârziat, n-a existat preocuparea, în ciuda unor realități care, din păcate, ne individualizează negativ în panoplia, în geografia socială a Europei și a lumii: acest fenomen al violenței în familie – despre care și eu nădăjduiesc că prin acest proiect de lege va fi oarecum diminuat, că ar fi, cum să spun, prea curajos să zicem că va fi eliminat.

Vom susține acest proiect, în ciuda faptului că el este departe de a fi perfect, din punctul de vedere al conținutului și al tehnicii de redactare.

Am să vă menționez un singur aspect: la art. 2 și 3 din proiect regăsim rapoarte făcute de Ministerul Justiției, cutare, Muncii, la propunerea Ministerului de Interne; după aia, raport făcut de Ministerul de Interne; după aia, un alt raport făcut de Ministerul Justiției; pentru ca în sfârșit să mai găsim încă un raport, făcut de acel ORAPO sau cum se numește, acea structură din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei, care gestionează în general informațiile privind omorurile.

Credem că este prea mult. Și credem că ar fi fost mult mai eficient dacă o singură structură, în principiu, ar...

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

## Stimați colegi,

Avem în față astăzi un proiect care ne obligă să privim direct, dar și să acceptăm realitatea. Femicidul reprezintă cel mai grav eșec social al zilelor noastre.

Vorbim despre femei care adesea își pierd viața din cauza agresiunilor exercitate cel mai frecvent de partenerii lor sau de persoane apropiate.

Iar experții în domeniu ne-au avertizat și ei că aceste victime mor și pentru că societatea le vulnerabilizează și le lasă adesea fără protecție în fața momentelor critice cu care se confruntă.

Din păcate, aceasta este și realitatea în România noastră contemporană.

Trebuie însă să numim lucrurile clar, să spunem cu subiect și predicat că cei care le controlează, cei care le amenință, cei care le lovesc sunt agresori. Locul lor este în fața justiției, acolo unde trebuie să răspundă pe deplin pentru faptele comise. Iar statul are datoria fundamentală de a proteja victimele și de a condamna ferm orice fel de comportament criminal.

Proiectul de față conține niște măsuri concrete, astfel încât schimbările să se producă.

Este evident că orice moment de ezitare în fața violenței ne mai poate costa încă o viață. Și am văzut ce s-a întâmplat în anul care a trecut.

Scopul nostru principal este acela de a identifica faptele...

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

## **Domnul Csoma Botond:**

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Cred că noi, bărbații, trebuie să fim solidari cu femeile, având în vedere că făptuitorii sunt bărbați, în majoritatea cazurilor.

Pentru prima dată în istoria României a fost elaborat un proiect de lege dedicat prevenirii și combaterii femicidului, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană.

Este important de subliniat și faptul că adoptăm acest proiect legislativ în luna martie, o lună dedicată femeilor. Dragi colegi,

În ultimii ani s-a înregistrat o creștere alarmantă a actelor de violență împotriva femeilor, în special a celor din mediul familial.

Să vă spun numai despre anul 2025 – cunoaștem datele: aproximativ 60 de femei au fost ucise, ceea ce înseamnă, în medie, cinci femei pe lună, din păcate. Este oribil! Această statistică este oribilă!

Această lege este importantă, deoarece nu se limitează doar la sancțiuni, ci are un element care se referă la prevenție – și această latură este cea mai importantă, prevenția – și sper că, după ce adoptăm acest proiect de lege, autoritățile vor face totul ca această lege să devină realitate, autoritățile vor face totul ca să aplice această lege, în sensul să nu ajungem la victime și ca viețile femeilor să fie protejate, în această țară. Pentru că, dacă autoritățile nu-și fac treaba, putem adopta oricâte legi, în acest Parlament, pentru că nu vom ajunge la o soluție dorită. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

## **Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Astăzi votăm o lege, dar, în realitate, alegem dacă mai acceptăm sau nu ca femeile din România să moară în tăcere.

Ca deputat de Arad..., la Chișineu-Criș, o crimă în care o mamă a fost târâtă după o mașină. Cred că nu mai este momentul să acceptăm astfel de acte de cruzime. Și nu este singurul caz.

Întreaga țară a fost martoră la pierderi de vieți care puteau fi prevenite.

Mesajul meu, astăzi, este direct, către dumneavoastră, colegii mei bărbați, care sunteți majoritari în această sală.

Nu este o problemă a femeilor; este responsabilitatea noastră, a tuturor, dar, în mod special, este dreptul și testul dumneavoastră de solidaritate.

Femicidul nu începe cu crima; începe cu indiferența, cu glumele tolerate, cu semnalele ignorate, cu plângerile clasate, cu „Nu e treaba noastră!” și se termină cu o viață pierdută, care nu mai poate fi salvată.

Legea aceasta nu este despre ideologie; este despre protecție, despre instrumente clare pentru autorități, despre prevenție reală, despre a spune „Ajunge!”.

Votul de astăzi nu este tehnic; este unul moral.

Vă cer un gest de responsabilitate. Gândiți-vă la femeile din viața dumneavoastră – mame, soții, fiice – și votați ca și cum siguranța lor ar depinde de acest vot.

Mulțumesc Comisiei „România fără violență”, doamnei președinte Alina Gorghiu și întregii echipe, colegelor mele, care în ultimele luni au făcut eforturi foarte mari ca această lege astăzi să fie aici votată.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Hajdu Gábor.

## **Domnul Hajdu Gábor:**

## Stimați colegi,

Am cunoscut victime ale violenței în familie – femei și copii. Știu ce înseamnă durerea și consecințele pe termen lung ale acestui fenomen.

Discutăm astăzi despre femicid nu ca despre o noțiune abstractă, ci ca despre o realitate socială care există între noi.

A fost nevoie ca Parlamentul să aducă acest subiect în prim-plan, pentru că, de multe ori, autoritățile statului nu au acționat la timp.

Nu cred în ideea unei vinovății colective, dar trebuie să recunoaștem că nici societatea nu reacționează atunci când se confruntă cu astfel de situații. Vecinii tac, cunoscuții întorc privirea, iar victimele rămân singure.

Totodată, trebuie spus clar: statul român, Poliția, Parchetul, instanțele aveau deja instrumentele necesare pentru a interveni inclusiv în baza legislației existente. Problema nu a fost doar lipsa legii, ci reacția slabă, întârziată. Această inițiativă legislativă este importantă. Reglementează mai bine acest fenomen și provoacă o dezbatere necesară în societate.

Avem nevoie de responsabilitate reală din partea instituțiilor și de o schimbare de atitudine la nivelul societății și asta este o datorie comună de-a noastră.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels.

## **Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Da, până acum știm cu toții că nu am făcut cu adevărat nimic substanțial în ceea ce privește protecția cetățeanului român, indiferent că vorbim de femei românce sau de bărbați români ori de copii români.

Până acum, oricare altele au fost prioritățile instituțiilor statului, dar nu nevoile zilnice ale omului de rând, care aștepta, mai ales în momente grele, mai ales atunci când nu știa încotro s-o apuce, aștepta un pic de sprijin. Dar n-am reușit să demonstrăm, în ultimii 30 și ceva de ani, că ne preocupă cu adevărat ce se întâmplă cu cetățeanul nostru, indiferent că vorbim de femeie sau de bărbat din România.

Este un pas înainte ceea ce se întâmplă astăzi și mă bucur că avem la vot acest proiect. Însă trebuie să vă reamintesc: „Haideți să dăm dovadă de coerență!” De ce acum câteva zile ați votat împotriva acelui amendament privind brățările electronice? Pentru că, așa cum spunea colega mea mai înainte, ați avut ocazia să demonstrați că, într-adevăr, vă preocupă siguranța femeilor din România, dar nu a prezentat importanță.

Acum, haideți să mergem un pic mai departe! Da, este nevoie de siguranță, per ansamblu, dar ce facem cu siguranța socială și financiară? CASS pe indemnizația de creștere a copilului! Multe certuri, conflicte, pornesc, în familii, de la greutățile cu care familiile se confruntă zi de zi! Bărbații se simt neîmpliniți, nu pot să pună pe masa copiilor ceea ce și-ar dori! Ce facem în acest sens?

Avem proiectul. Haideți să-l votăm! Haideți să luăm presiunea de pe umerii oamenilor!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Permiteți-mi să am și eu o intervenție.

25 martie, sărbătorim Buna Vestire. Martie, luna femeilor.

25 martie, Ziua Poliției Române.

Și tot astăzi, 25 martie, dezbatem și vom adopta un proiect prin care scriem istorie.

În ultimii 10 ani, din păcate, peste 440 de femei au fost ucise de cei care ar fi trebuit să le protejeze.

Cred că, prin intermediul acestui proiect legislativ, putem să facem mai mult și suntem obligați să facem mai mult. E important ca tot ceea ce înseamnă prevenție, alături de societatea civilă, alături de instituțiile statului, să fie în continuare o activitate atât în instituțiile de învățământ, cât și în cadrul activității noastre de parlamentari.

M-am bucurat că aici, de la această tribună, au fost lansate astăzi mesaje de unitate, prin care combatem acest fenomen al violenței domestice.

E important ca împreună să facem cunoscut numărul care salvează viața – 0800533. Să cerem ajutor! În aproape toate județele țării avem centre care protejează femeile – și nu doar femeile, ci cetățenii, minorii abuzați.

Alături de societatea civilă, care, desigur, deține aceste centre, e important să le oferim ajutor și să-i încurajăm să ceară ajutor pe toți cei care au nevoie.

Mulțumesc pentru această unitate. Felicit inițiatorii și succes pe mai departe în cât mai multe inițiative prin care venim în sprijinul femeilor și al tuturor cetățenilor!

Doamne-ajută! _(Aplauze.) (Revine la prezidiu.)_

Din partea Grupului parlamentar al USR, în continuare o invit la cuvânt pe doamna deputat Pollyanna-Hanellore Hangan.

## **Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:**

Mulțumesc.

Erau câteva lucruri pe care voiam să le subliniez anterior și n-am reușit.

Ce vreau să spun este că scopul nostru principal trebuie să fie acela de a opri agresiunea înainte ca aceasta să degenereze într-o crimă. Și este încă ceva foarte important, în acest proiect legislativ: legea aceasta oferă protecție copiilor care sunt victime și trăiesc în aceste familii unde se desfășoară agresiuni, unde există violență.

În cele mai multe cazuri, ei sunt martorii acestui fenomen și, din păcate, ajung să fie martori și la uciderea mamei lor și să trăiască cu această traumă pentru tot restul vieții.

Intervenția rapidă a statului român în aceste cazuri le poate oferi protecție și îi poate ajuta să depășească aceste momente și să aibă șansa la o viață normală.

Vreau să le mulțumesc colegelor mele care au inițiat acest proiect și, de asemenea, tuturor colegelor din Comisia specială „România fără violență domestică”, care au adus pe masă acest proiect și pentru care avem șansa să dăm femeilor din România încredere că statul și Parlamentul le protejează în fața agresiunilor.

Mulțumesc mult de tot.

Votați acest proiect! Îl susținem și noi.

Ultima intervenție, din partea doamnei deputat Raisa Enachi, neafiliat.

## **Doamna Raisa Enachi:**

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Un proiect de lege care ajunge la vot cu definiții schimbate, cu obiectul reglementării modificat și cu concepte rescrise pe parcurs ridică o întrebare simplă: ce votăm, de fapt, astăzi?

Am analizat acest proiect în toate etapele sale, de la forma inițială la avize și până la cele două rapoarte. Proiectul creează suprapuneri cu Codul penal. Avem deja reglementate faptele: omorul calificat – art. 189 și violența în familie – art. 199 din Codul penal.

Introducerea unor noi agravante și a unui articol distinct, fără corelare clară, duce la confuzie juridică. Judecătorul va fi pus în situația de a alege între mai multe texte pentru aceeași faptă.

Obiectul legii a fost modificat pe parcurs. Inițial se vorbea despre prevenire, combatere și sancționare. Astăzi, în urma raportului, sancționarea dispare din obiect, dar apare în conținut. Această ruptură între ele pune legea și ce face ea efectiv este o problemă gravă de coerență.

Legea nu este aplicabilă clar în practică. Introducerea unor noțiuni precum „femicid indirect”, care include sinuciderea, ridică probleme serioase de probă. Fără criterii clare aplicarea va depinde de interpretare, și nu de lege.

Chiar expunerea de motive recunoaște că problema este aplicarea legii existente, nu lipsa reglementării.

Filtrul parlamentar nu a corelat problemele de fond.

Proiectul nu aduce mecanisme noi, dar creează riscuri de neconstituționalitate.

Se introduce o protecție penală diferențiată, pe criteriu de gen, ceea ce ridică probleme în raport, în privința art. 16 din Constituție, care prevede egalitatea în drepturi.

A doua intervenție din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Alina-Ștefania Gorghiu.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Să știți că e foarte simplu să desființezi orice proiect, când n-ai lucrat la el, și de pe margine e cel mai simplu să arunci cu noroi, când n-ai participat la dezbaterile care au durat luni de zile, cu colegii parlamentari, cu ONG-urile care sunt astăzi prezente în Parlament, cu Consiliul Superior al Magistraturii și cu toate instituțiile care au dat aviz favorabil pe această lege.

Și vreau să mai precizez un lucru, pentru că am văzut că, în mod absolut greșit, de vreo două, trei ori, de la microfon, s-a spus că nu s-a votat un amendament pentru brățările electronice.

## Stimați colegi,

Știți obsesia mea pentru monitorizarea electronică, și nu doar pentru victime, că am extins ordinul de protecție pentru orice tip de violență în societate. Sunt inițiatorul acestei legi, dar banii, stimați colegi de la alte grupuri parlamentare, care încă nu știți, sunt deja prevăzuți în bugetul MAI. Avem brățări suficiente pentru victime, numai să reușim să le convingem să le ceară, pentru că monitorizarea agresorilor chiar salvează vieți.

E o lege bună; vă rog să o susțineți. Mi-aș dori tare mult ca pe urmă toate instituțiile să fie la muncă.

Succes!

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 61 de amendamente admise. Dacă există observații, obiecții, de la 1 la 20? Nu.

Adoptate. De la 21 la 42? Nu.

Adoptate. De la 43 la 61?

Nu.

Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene; PL-x 464/2025; caracter ordinar; procedură de urgență.

Avem amendamente admise, dar și amendamente respinse.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului. Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru industrii sau Comisia pentru mediu?

Comisia pentru buget, domnul președinte Bogdan Huțucă.

Deci domnul președinte Bende Sándor.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Camera decizională. Vă mulțumesc.

Vă rog să propuneți un timp pentru dezbaterea pe articole.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Vă solicit să supunem la vot propunerea domnului lider Andronache.

Adoptată.

Dezbateri generale?

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Prin acest proiect de lege întoarcem niște bani către industria energointensivă, care, în acest moment, se confruntă cu mari probleme. Însă soluția, pe termen lung, nu este aceasta, să tot venim cu aceste intervenții pompieristice. Soluția este să investim în continuare în energie, să avem facilități de producție, să nu mai închidem facilități de producție fără să punem ceva în loc. Colegul Radu Miruță a depus un proiect de lege în acest sens și e bine să nu mai închidem facilități de producție de energie până când nu avem pus ceva în loc.

De ce e bine să ajutăm aceste industrii? Pentru că ele sunt într-o concurență neloială cu cele care produc în afara Uniunii Europene, care nu trebuie să se confrunte cu norme de mediu, care nu trebuie să fie atât de atente la aceste norme.

De aceea, e important să venim cu această intervenție, e important să votăm acest proiect de lege, dar ochii pe obiectiv, și anume să continuăm investițiile în energie, astfel încât prețurile să scadă. E un moment, trecem peste el, însă de această dată recomandarea noastră este un vot pentru. Vă mulțumesc.

Propun două minute pentru dezbateri.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Două minute.

Dezbateri generale, domnul deputat Andronache Gabriel, liderul Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

Pe procedură!

Pe procedură? Vă rog.

Dorința mea era de a vă propune să prelungim programul de lucru cu încă un sfert de oră, până la 11:15.

Nu am discutat cu ceilalți lideri de grup. L-am consultat doar pe colegul lider de grup de la PSD.

Așa că vă rog să supuneți la vot această propunere, cu scuzele de rigoare că am intervenit în cadrul dezbaterii unui alt proiect de lege.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al AUR, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

## Stimați colegi,

De departe acest subiect este, a fost și va fi unul extrem de sensibil pentru securitatea energetică a României.

Dincolo de costurile ce se vehiculează aici, unde nu este foarte clar unde merge acest buget rezultat din aceste certificate și, de asemenea, mi-am pus problema și ne-o punem cu rigoare și cu profunzime, în ce manieră aceste certificate acoperă în mod... și sunt fundamentate pe analize clare, riguroase, la coș. Adică dacă aceste cantități sunt ele reale în România sau doar estimate și, ulterior, anumite bugete care rezultă de aici, foarte mari?

Și, deopotrivă, dacă este să creștem numărul acestor certificate și va fi crescut și bugetul, e un cerc vicios. Până la urmă, statul are tot interesul ca astfel de certificate să fie cât mai multe și cu valoarea cea mai mare.

Și, atunci, care este productivitatea și spre ce direcție ne îndreptăm? Pentru că este vorba de capacitatea energetică a țării și costurile acestea se rezumă mai departe la costul de producție, dar mai ales la costurile fiecărui cetățean în parte. Iar costurile acestea devin din ce în ce mai mari. Iar noi clamăm că mergem spre energie verde, spre costuri reduse, spre eficiență energetică.

Eficiența energetică rezultă dintr-o abordare realistă și o strategie la nivel național, riguroasă. Ceea ce avem în momentul de față este una păguboasă pentru noi, românii. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Veronica Grosu, Grupul parlamentar al AUR.

## **Doamna Veronica Grosu:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În forma sa inițială, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2025 deturnează 13% din veniturile certificatelor de dioxid de carbon, adică aproximativ 200-300 de milioane de euro anual, către proiecte în derulare, o formulare atât de vagă încât permite orice utilizare.

Această practică contravine Directivei nr. 87/2003 a Uniunii Europene, care impune ca minimum 50% din aceste venituri să fie utilizate în scopuri climatice concrete.

Așadar, acest proiect îl susținem doar dacă transformăm aceste alocări vagi în destinații transparente și în conformitate cu legislația europeană.

În primul rând, trebuie să implementăm Decizia Comisiei Europene nr. 6.586, pe care am primit-o deja acum 2 ani și pe care am tergiversat-o prea mult. Discutăm despre garantarea a 150 de milioane de euro anual pentru industria energointensivă. Nu este vorba despre cifre abstracte, ci despre 250.000 de familii care lucrează în industria cimentului, a aluminiului, în industria chimică, a hârtiei și a sticlei.

Fără această protecție, companiile vor relocaliza producția în afara Uniunii Europene. Este exact fenomenul de relocare a producției, pe care Comisia l-a anticipat deja.

În al doilea rând, trebuie să salvăm 2,366 miliarde de euro în granturi deja aprobate de la Fondul pentru Modernizare pentru proiecte de transport ecologic. Acești bani sunt în contracte semnate cu Comisia Europeană: 12 trenuri pentru metroul bucureștean și electrificarea a două linii de cale ferată. Dar, fără cofinanțarea națională de 378 de milioane de euro, Metrorex și CFR nu pot accesa granturile.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc. Trecem la dezbaterea pe articole. Avem 18 amendamente admise.

Dacă există obiecții, observații? Nu.

Adoptate. Patru amendamente respinse. Există obiecții, observații? Nu.

Adoptate. Dezbaterile fiind finalizate...

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Am apăsat. Am așteptat...

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Pentru?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Pentru amendament respins.

Amendament respins, vă rog. Vă rog să și precizați.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

## Da, este vorba de marginal 3.

După cum spunea colega mea, nu există o transparență în privința sumelor... modului în care se cheltuiesc aceste sume colectate de către stat, prin emiterea certificatelor pentru emisii de carbon, astfel încât noi am cerut ca minimum 150 de milioane de euro să meargă către Ministerul Energiei.

Nu avem nicio siguranță că din această colectare, din acest sistem, care este unul extrem de prost din star... El taxează emisiile de dioxid de carbon, care este un gaz inofensiv pentru om, dar totuși îl taxează, și sunt taxați în principal producătorii de energie, la ei nemaiîntorcându-se, practic, nimic.

Până recent era 3% sau nici măcar 3%.

În prima formă a acestei inițiative, 3% erau direcționați către Ministerul Energiei, din totalul sumelor colectate prin aceste certificate de emisii.

Noi am cerut să fie măcar, ca valoare absolută, 150 de milioane de euro, tocmai pentru a ajuta industria, pe care tot noi o taxăm.

Deci este în sine un nonsens, dar, în acest nonsens, să avem o urmă de logică.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți pentru acest amendament care a fost respins, să vă pregătiți pentru vot.

- un coleg care nu votează.

Amendamentul rămâne respins.

Nemaifiind alte solicitări de a susține celelalte amendamente respinse, proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de raportul comisiilor de specialitate.

13. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Strategia pentru Europa cuantică: Europa cuantică într-o lume în schimbare – COM(2025) 363; PHCD 92/2025.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru știință și tehnologie și de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Educației și Cercetării, fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și analiza realizată în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– și-a exprimat susținerea pentru obiectivele stabilite de Strategia pentru Europa cuantică într-o lume în schimbare;

– a subliniat necesitatea creării unei platforme software unificate pentru dezvoltarea și testarea aplicațiilor de calcul cuantic, inclusiv un mediu de dezvoltare integrat, compatibil cu diverse arhitecturi de calcul cuantic; – a recomandat alocarea de fonduri pentru dezvoltarea unor rețele de comunicații cuantice bazate pe tehnologia Quantum Key Distribution, cu scopul de a implementa infrastructuri de comunicații sigure pentru întreprinderile și instituțiile europene;

– a recomandat înființarea de laboratoare europene pentru testarea prototipurilor de cipuri cuantice și validarea producției industriale, inclusiv integrarea acestora în circuitele electronice tradiționale.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 9 decembrie 2025 și a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Intervenție din partea domnului deputat Radu-Nicolae Mihaiu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:**

## Mulțumesc mult, doamnă președinte.

Încă o ocazie în a spune că, iată, vorbim despre calcul cuantic și, desigur, despre acest calcul cuantic se ocupă Comisia pentru afaceri europene, pentru că din nou Comisia pentru tehnologia informației a fost sărită de la această comunicare.

Rog încă o dată Biroul permanent să țină cont de faptul că digitalizarea este importantă și, atunci, și Comisia pentru tehnologia informației ar trebui să fie notificată pentru aceste comunicări, în așa fel încât să putem să armonizăm legislația pe care o facem aici cu cea europeană.

Vă mulțumesc tare mult.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Vă mulțumesc.

Cu scuzele de rigoare, pentru că am constatat că sunt mai multe înscrieri la acest punct, vă rog să mai supuneți o dată la vot prelungirea programului până la dezbaterea PL-315/2024 _(Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic)._ A venit raportul.

El este mai în față, față de acest punct, dar să putem dezbate și punctul în curs plus proiectul despre care v-am spus.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Vă mulțumesc.

Adoptată.

Continuăm dezbaterile generale, intervențiile pe acest proiect de hotărâre.

Doamna deputat Ana-Marcela Baș, Grupul parlamentar al SOS România.

PHCD nr. 92/2025 promovează angajamente extrem de ambițioase și costisitoare în domeniul tehnologiilor cuantice, fără a prezenta garanții clare privind capacitatea reală de implementare, beneficiile directe pentru România și sursele concrete de finanțare.

Tehnologiile cuantice reprezintă, fără îndoială, o direcție strategică la nivel global. Cu toate acestea, nu putem susține asumarea unor obligații și direcții care riscă să transforme România într-un simplu consumator de tehnologii dezvoltate în alte țări, fără garanții privind dezvoltarea unei capacități industriale și de cercetare proprii.

Acest document propune investiții masive în infrastructuri extrem de costisitoare, centre specializate și rețele experimentale, în condițiile în care România se confruntă încă cu decalaje majore în digitalizarea de bază, în infrastructura educațională și în finanțarea cercetării naționale. Prioritățile noastre trebuie să reflecte nevoile reale ale economiei românești, nu obiective teoretice stabilite fără o fundamentare adaptată contextului național.

În plus, există riscul creării unor noi dependențe tehnologice și al concentrării deciziei și resurselor la nivel supranațional, în detrimentul suveranității tehnologice și al intereselor strategice ale României.

România trebuie să participe la progresul tehnologic european, dar într-un mod echilibrat, realist și sustenabil, care să consolideze capacitățile interne, nu să creeze obligații disproporționate și presiuni suplimentare asupra bugetului public.

## Vă mulțumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar al AUR.

## **Domnul Silviu-Octavian Gurlui:**

Stimată doamnă președinte, Stimați colegi,

Culmea, vorbim despre tehnologii cuantice în Parlamentul României!

## Stimați colegi,

Evident că acest aspect implică investiții foarte mari în tehnologii informatice, de calcul, dar și senzori și distribuție și rețea și, cu atât mai mult, toate acestea înseamnă cercetare.

La nivel european, evident că astfel de domenii ocupă un loc prioritar și, cumva, de departe, ne mângâie și pe noi sau ne arată care este strategia – noi având un așa buget la cercetare și un așa sistem, anul acesta înghețat; practic, cercetătorii nu mai au loc în acest sistem, pentru că este blocat.

Un așa sistem înseamnă colaborare între universitățile din România și europene.

Un așa sistem înseamnă o investiție masivă în oameni care au plusvaloare în domeniul fizicii teoretice și experimentale. Vorbim de instalații, vorbim de cercetare și de instrumente care vor fi ele în viitor referință pentru dezvoltarea europeană, acolo unde ne este și nouă locul.

## Stimați colegi,

Pentru a aborda și a dezvolta un așa domeniu e nevoie ca România să aibă o cârmă. România nu mai este în această direcție și nu mai are acea cârmă, așa cum am avut-o cândva, pentru că respectul pentru cercetare și cercetători a devenit unul minim, la _minimum minimorum_ .

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

Doamnă președinte,

Nu-mi propusesem să intervin astăzi, dar, având în vedere poziția colegului nostru, a doua oară când se plânge că nu a primit de la Comisia pentru afaceri europene, nu a avut o colaborare, doar îi spun că, dacă n-are numărul de telefon al doamnei Stoica, i-l dau eu.

Este o comisie condusă tot de USR.

Mă miră această, ca să zic așa, împărțire în grupulețe, pe la USR.

Doar atât – dacă are nevoie, număr de telefon.

Vă dau și poza, dacă n-o cunoașteți.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Doriți a doua intervenție la acest proiect?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Nu avem dreptul?

Vă rog.

Vă rog, domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Susțin doleanța domnului Mihaiu, care este președintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pentru că direcționarea unei asemenea comunicări din partea Comisiei către Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor trebuie să vină din partea Biroului permanent, nu din partea unui anume președinte de comisie.

Trecând peste asta, dânsul m-a taxat în mod eronat, zic eu, când am spus că avem nevoie în domeniul digitalizării, mai ales în domeniul inteligenței artificiale, de reglementare.

Și, dacă este să ne legăm strict de subiectul de față, unde avem tehnologia cuantică și rețelele de comunicare care folosesc tehnologia cuantică, ele pot duce, într-adevăr, la o comunicare mult mai rapidă, însă, în domeniul educațional și social, s-a observat că o comunicare cu o viteză a internetului extrem de rapidă duce la o lipsă de răbdare din partea celor care îl utilizează – și aici ne referim în primul rând la elevi, care ajung să experimenteze o oboseală digitală și o lipsă de răbdare, când la baza învățării, la baza educației trebuie să stea răbdarea, deci...

Pe lângă toate acestea, există niște studii specifice făcute în cazul elevilor pe utilizarea sistemelor de inteligență artificială, așa-numiților „agenți de inteligență artificială”, și ele au arătat că, atunci când elevilor li se dă la dispoziție un agent pentru a rezolva o sarcină, activitatea lor cerebrală este undeva la 50% din potențial, față de cei care nu utilizează un asemenea agent.

Evident că această subutilizare a potențialului cerebral se traduce nu doar pe termen scurt într-o deficiență, ci pe termen lung, lucru pe care îl vedem în rezultatele școlare și acest lucru ar trebui să-l reglementăm.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ovidiu Vasile-Cîmpean.

Am văzut că unii colegi au ridicat problema că nu am trimis proiectul de opinie sau nu am cerut opinia Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Dacă erați atenți, în raportul pe care l-am prezentat scria foarte clar la primul punct: „Având în vedere proiectele de opinie transmise de Comisia pentru știință și tehnologie și de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor...”.

Prin urmare, am primit aceste opinii.

Rugămintea este să citim mai atent ce supunem la vot în plen.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a acestui proiect de hotărâre.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic, obiecții? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final, dezbaterile fiind încheiate.

10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic; PL-x 315/2024; caracter ordinar; procedură de urgență; avem și amendament respins.

Invit la cuvânt reprezentantul comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului.

Din partea Comisiei pentru muncă sau Comisia juridică? Comisia juridică, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic

În urma sesizării anumitor instituții, a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic și Social, avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor și a primit și punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

În urma analizării proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Camera Deputaților este Camera decizională. În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă rog să propuneți un timp pentru dezbatere.

Două minute.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Două minute.

Dezbateri generale, domnul deputat Sorin-George Oltenașu, Grupul parlamentar al SOS România.

## **Domnul Sorin-George Oltenașu:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Astăzi vorbim despre un act normativ necesar, util și binevenit, care răspunde unei realități sociale foarte clare. În România există un număr mare de activități casnice desfășurate ocazional, dar care până acum s-au aflat de multe ori într-o zonă insuficient reglementată, fără protecție suficientă pentru cei care muncesc și fără un cadru simplu și sigur pentru beneficiari.

Prin aceste modificări, legea devine mai clară, mai flexibilă și mai aplicabilă în practică.

În primul rând, se extinde și se clarifică sfera activităților casnice, astfel încât legea să reflecte mai bine nevoile reale din gospodăriile românilor. Este o măsură de bun-simț, care elimină interpretările restrictive și permite o aplicare mai eficientă a legii.

În al doilea rând, acest proiect aduce mai multă protecție și predictibilitate pentru prestatorul casnic. Se stabilesc mai clar condițiile de plată, dreptul la remunerație, obligațiile părților și criteriile prin care prestatorul poate dobândi calitatea de asigurat în sistemul public. Asta înseamnă mai multă siguranță, mai multă responsabilitate și mai multă demnitate pentru munca prestată.

Totodată, actul normativ consolidează utilizarea tichetelor de activități casnice și le corelează cu Platforma electronică de evidență a activităților, ceea ce înseamnă transparență, trasabilitate și reducerea birocrației. Practic, avem acum un mecanism mai modern, mai ușor de folosit și eficient administrativ.

De asemenea, sunt importante clarificările privind rolul ANOFM, al furnizorului universal și al angajatorilor, care pot acorda aceste tichete sub formă de beneficii pentru angajați. Este un pas înainte către formalizarea muncii ocazionale, către combaterea muncii nedeclarate și către încurajarea unui sistem legal accesibil și funcțional.

Mulțumesc.

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

## **Doamna Raluca Turcan:**

Când am inițiat acest proiect, multă lume spunea că va rămâne un vis frumos pe hârtie, însă, după un an de zile, acest proiect produce rezultate.

Iar ordonanța pe care o votăm astăzi a extins chiar sfera activităților casnice prin care se acordă beneficii celor care în mare măsură erau invizibili pentru stat. Existau și există în continuare mii de oameni care prestează activități casnice, care nu sunt pe radarul autorităților statului și n-au nici prestații sociale, nici asigurări de sănătate. Practic, nu au șansa unei vieți decente la pensie.

Acest proiect, practic, a scos la iveală o mare parte din munca prestată la gri de lucrătorii casnici și oferă acestor tipuri de angajați o protecție socială, prin asigurare medicală și contribuție la pensie.

Într-un an de zile, în Platforma electronică de evidență a activităților casnice s-au înregistrat 34.000 de beneficiari. Dintre aceștia, 14.000 de beneficiari au achiziționat tichete, 12.000 au beneficiat de cel puțin un tichet și în total s-au achiziționat 200.000 de tichete.

De exemplu, în București, 37.000 de tichete au fost valorificate; în Cluj – 11.000; în Sibiu, la mine acasă – 3.200.

Dispozițiile principale constau, practic, în instituirea unui sistem de plată și evidență a persoanelor care desfășoară activități casnice în schimbul acestor tichete. Tichetul este emis de către agențiile județene de ocupare a forței de muncă, fizic sau electronic, și are caracteristicile unui bon valoric, iar raportul juridic între părți se naște prin simplul acord de voință, nefiind necesară forma înscrisă.

În felul acesta am îndeplinit și un jalon PNRR și am luat banii europeni necesari implementării proiectului.

Domnul deputat Lucian-Nicolae Andrușcă, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Nu cred că acest proiect trebuie privit ca o schimbare majoră, ci ca o corecție necesară.

Există de mult timp o realitate care funcționează, dar care nu a fost suficient de clar așezată. Astăzi venim cu mai multă coerență, cu reguli mai simple și cu un minim de siguranță pentru cei implicați.

Nu este un demers perfect, dar este unul responsabil, pentru că în multe situații nu lipsa soluțiilor este problema, ci lipsa unor pași concreți. Iar acest proiect este un pas concret în direcția bună.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD votează pentru.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Éva-Andrea Csép.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Vă pun o întrebare: cât este procentajul femeilor care lucrează ca prestatori casnici? Cât este procentajul acelor femei care din lucrul casnic, ca prestator casnic, până acum nu aveau asigurare socială, nu aveau asigurare de sănătate, nu aveau vechime când ajungeau la vârsta de pensionare?

Prin această modificare legislativă îndeplinim un jalon, dar, totodată, îndeplinim și un angajament față de acele femei care ajută la treburile casnice familiile, dar totuși prin această formă pot fi remunerate oficial, cu scoaterea muncii la gri.

Prin această cale eu fac un apel către dumneavoastră, stimați colegi, să ne folosim de această posibilitate și să promovăm, pentru că foarte mulți dintre acești prestatori casnici nu știu de această posibilitate și, totodată, nu își asumă să piardă din cei 15 lei – un bon – cei 3 lei. Și să explicăm de ce este nevoie – pentru că siguranța acestor persoane este mai presus de toate și siguranța economiei este mai presus de toate.

Așa că, da, trebuie să scoatem munca la negru, trebuie să dăm posibilitatea acestor oameni să lucreze cu forme legalizate prin protocoale, și nu obligatoriu doar prin contracte individuale de muncă.

Așa că UDMR va vota pentru aceste modificări. Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.

Gândiți-vă la un lucrător de acest gen care face curățenie, care, în acest moment, dacă legea n-ar fi în vigoare, n-ar fi asigurat; se duce la spital, vrea să fie tratat de o anumită boală și nu poate.

E, cu ajutorul acestei legi, cu ajutorul platformei, cu ajutorul unei modalități normale, poate să facă acest lucru. Doi la mână, peste 20, 30, 40 de ani, această persoană va fi asigurată inclusiv în ceea ce privește pensia, va avea o pensie. Fără această reglementare nu ar avea-o. Reveniți-vă!

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

**:**

Din 1%, nu?

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa:**

Mulțumesc.

Citez din una dintre antevorbitoare: „În felul acesta am luat bani europeni și ne-am îndeplinit jalonul pe care trebuia să-l îndeplinim.”

Ce înseamnă asta? S-au luat niște bani, da, printr-un jalon absurd, consider, pentru tichete sociale. Firmele care produc aceste tichete sociale sunt beneficiarele principale ale acestui sistem. Ele, bineînțeles, o fac contra unei sume consistente. Aceste tichete sociale ajung la niște oameni care, într-adevăr, probabil sunt la limita sărăciei sau sub limita sărăciei, dar, în realitate – și cred că ăsta este, mă iertați, un lucru bun –, nu sunt înregistrați în societatea românească acei prestatori de servicii familiale. Rezultatul este că acele tichete ori rămân doar emise, rămânând în final o gaură în buget, chiar dacă acea gaură este făcută din niște bani primiți de la Uniunea Europeană, sau ajung la unii care scriptic au formele legale, le valorifică, probabil prin niște servicii supraevaluate, și în felul ăsta se mai scurg niște bani către niște „băieți deștepți” și o mică parte, prin impozite și taxe, la stat.

Cred că, în esență, fiscalizarea unor asemenea tipuri de servicii în cadrul familiei, în cadrul comunității este o prostie și este adusă la rang de reducere a evaziunii fiscale, de reducere a deficitului bugetar și alte asemenea prostii, mă iertați, când oamenii sunt supraîncărcați cu taxe și impozite și ultimul lucru pe care trebuie să îl cerem este să le taxăm ultimele mărunte activități în comunitate.

Mulțumesc.

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, Grupul parlamentar al USR.

## **Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:**

Deci nu este bine să scoatem din vulnerabilitate, să înțeleg, oamenii care muncesc la negru.

Nu este deloc bine să-i ajutăm să fie asigurați și medical, să fie asigurați și în ceea ce privește viitorul pensiei. Dumneavoastră considerați că acest proiect, care nu face decât să scoată din economia gri și economia neagră, să scoată la suprafață, credeți că este o greșeală. De ce?

Adică pur și simplu nu înțeleg de ce încercați de fiecare dată să ne demonstrați că... criticați doar de dragul de a critica.

Gândiți-vă și dumneavoastră, în loc să dai aproape 50% taxe, dai undeva la 1,25 pe aceste activități casnice, care sunt clar definite de lege. Ai o platformă digitală prin care te ajuți să faci o astfel de activitate și să iei aceste tichete. Care este problema?

În afară de a critica... Pentru că n-ați spus „Domnule, nu este bine, pentru că...”; pur și simplu ați criticat ceva care este foarte bun și ajută, repet, persoanele vulnerabile, persoanele care, din păcate, nu sunt asigurate.

Domnul deputat Robert Alecu, neafiliat.

Doamnă președinte de ședință, Stimați colegi,

România nu este un laborator social, iar românii nu sunt niște cobai.

Astăzi, ni se cere să votăm o lege care transformă gospodăria românească într-o anexă a birocrației de la Bruxelles, sub pretextul unei reforme care în realitate este un maxim defect.

Vă spun încă de la început: acest proiect are un viciu de proiectare fundamental. Sistemul produs este o structură șubredă, forțată să reziste la presiuni externe, nu la nevoi interne.

Cum poți construi o piață a muncii sustenabilă când unitatea de măsură, tichetul de 15 lei, este decuplat total de la realitatea inflației și a puterii de cumpărare?

Se elimină pragul raportat la salariul minim doar pentru a bifa un jalon din PNRR, ignorând sustenabilitatea matematică a asigurărilor sociale.

Este o cârpeală legislativă menită să ascundă faptul că platforma digitală nu poate gestiona complexitatea muncii cu adevărat.

Sigur, cum îmbrăcați voi proiectul acesta, el este de maximă necesitate, dar ce îi spunem noi gospodarului din județul Bacău, de exemplu, care își ajută vecinul la tăiat lemne sau la culesul viei? Că trebuie să se înroleze digital, pentru a nu fi considerat un paria al economiei?

Oare bunica de la țară, care are nevoie de cineva să-i măture curtea, va sta cu tableta în mână să valideze CNP-uri personale?

Transformăm sustenabilitatea și solidaritatea comunităților noastre într-o tranzacție rece, fiscalizată și monitorizată. Cui îi folosește această armă de prestator pe hârtie, dacă în realitate îi îngropăm în birocrație pe cei mai vulnerabili dintre noi?

Trecem la dezbaterea pe articole. Avem un amendament respins. Dacă dorește cineva să îl susțină? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final, în forma propusă de comisiile care au prezentat raportul. Declar închisă ședința. Luăm o pauză de 10 minute, pentru resetarea sistemului de vot, apoi ne vedem pentru votul final. Vă mulțumesc.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Stimate colege,

Stimați colegi,

Începem ședința de vot final.

Vă propun să facem un vot de control pentru verificarea cvorumului.

Adoptat.

2. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O Strategie europeană pentru reziliența în domeniul apei – COM(2025) 280; PHCD 89/2025.

Adoptat.

3. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Abordarea strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre – JOIN(2025) 135; PHCD 90/2025.

Adoptat.

4. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Stadiul evoluției deceniului digital – 2025: Continuarea procesului de consolidare a suveranității și a viitorului digital al Uniunii Europene – COM(2025) 290; PHCD 91/2025.

Adoptat.

5. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu Strategia pentru Europa cuantică: Europa cuantică într-o lume în schimbare – COM(2025) 363; PHCD 92/2025.

Explicarea votului, domnul deputat Marius-Felix Bulearcă, Grupul parlamentar al USR.

A fost o eroare. Am înțeles. Continuăm.

II. Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală; PL-x 365/2025; lege ordinară.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene; PL-x 464/2025; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru buget, Comisia pentru industrii și Comisia pentru mediu propun adoptarea proiectului de lege. Suntem Camera decizională.

Trei solicitări pentru explicarea votului.

Doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, Grupul parlamentar al USR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Am votat pentru acest proiect de lege, pentru că el vine și mai oferă o gură de aer, o cârjă mai degrabă, industriei energointensive din România.

Sistemul acesta EU ETS, în teorie, pleacă de la un principiu corect – poluatorul plătește. Însă felul în care Comisia Europeană a ales să gândească acest sistem înseamnă, în practică, o scumpire a prețului energiei, dacă nu facem acea decarbonizare, și o presiune din ce în ce mai mare pe industrie.

Și, dacă ne uităm la niște cifre recente, industria în România a scăzut cu 16% față de decembrie. Comenzile, în industria prelucrătoare, au scăzut cu 15% față de decembrie. Industria chimică din România se închide.

Toate lucrurile acestea sunt semnale de alarmă și trebuie să luăm măsuri.

Vreau totuși să laud o inițiativă a României la Bruxelles, de săptămâna trecută, care a venit împreună cu alte 10 țări și a cerut Comisiei Europene să regândească acest sistem EU ETS, care să nu mai pună atâta presiune pe industria energointensivă, pentru că, gândiți-vă, această industrie trebuie să plătească pentru poluare, aceste certificate de carbon, dar, de cealaltă parte, plătește indirect în prețul energiei electrice, care este foarte apăsător, de două sau de trei ori mai mare decât în China sau în SUA, și asta le pune o presiune pe activitate.

În contextul acesta, cu războaie peste tot în lume, asta înseamnă moarte sigură pentru industrie, în România, dar și în Europa, și, de aceea, trebuie să regândim acest sistem și să dăm o gură de oxigen industriei. Mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

## **Domnul Sebastian-Ioan Burduja:**

Mulțumesc, doamnă președinte în ședință. Dragi colegi,

Cred că se fac 2 ani de când spun public că acest Green Deal este o terapie-șoc, neînțeleaptă, pe care Comisia Europeană a adoptat-o și care ne-a pus în mare dificultate producția de energie electrică, implicit facturile oamenilor, care sunt mai mari, și competitivitatea industriei.

Lucrul ăsta l-a spus și Mario Draghi, lucrul ăsta l-a spus și Președintele României, recent, când s-a alăturat acestei inițiative de relaxare a penalităților de mediu. Și România ar trebui să fie curajoasă și să-și apere interesele. Pentru că degeaba e Uniunea Europeană foarte verde, dacă alte părți ale lumii contribuie cu mult mai mult la emisiile de dioxid de carbon.

Nu facem altceva decât să ne împușcăm singuri în picior. Acum, legat de Fondul pentru modernizare, am înțeles că a fost un amendament să meargă mai mulți bani la Ministerul Energiei. Nu mai sunt acolo, dar pot să vă spun că Ministerul Energiei are foarte mulți bani din Fondul pentru modernizare. Noi am atras în total 14 miliarde de euro, nu doar din fond, ci și din PNRR și alte surse, și este singurul instrument unde România, pe mandatul meu, a fost numărul unu în Uniunea Europeană, campioană europeană la atragerea de fonduri din Fondul pentru modernizare.

Așa cum știți – că aveți mulți colegi primari care veneau la minister și semnau contracte –, noi aveam un ritm de 100 de contracte pe săptămână.

Acum nu știu dacă se păstrează nici măcar o zecime din acest ritm și fac un apel colegilor mei, foștilor mei colegi, să crească ritmul de semnare a contractelor, ritmul de implementare pentru aceste proiecte, pentru că ele vor aduce facturi mai mici pentru români și o energie mai sigură. Mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

## Mulțumesc mult, doamnă președintă.

În sfârșit, aprobăm acest proiect de lege și un amendament foarte important pentru industria noastră energointensivă.

5 luni! 5 luni a durat ca acest amendament și acest proiect de lege să ajungă în plen!

Ne plângem că avem scăderi în producția industrială, discutăm tot felul de baliverne despre aceste certificate. 5 luni, pentru că în ordonanța-bază, emisă în noiembrie, s-a refuzat să se prindă acest plafon-bază pentru industria noastră energointensivă, ca acele companii mari să poată să-și ia linii de finanțare și să garanteze cu aceste venituri din certificatele de emisiile de gaze cu efect de seră. 5 luni!

Vă întrebați de ce funcționează coaliția foarte bine?

5 luni! 5 luni pentru o măsură simplă care ajută industria noastră! Ați spus de zeci de mii de locuri de muncă!

De ce nu era atât de simplu să aprobăm prin ordonanță sau, în decembrie, acest amendament, în Comisia pentru buget și în plenul Parlamentului?

Dacă vrem o relansare cu adevărat economică a României, nu vreți să ne trezim și să nu mai stăm 5 luni pentru fiecare măsură?

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleșa, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Ilie-Alin Coleșa**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Apreciez foarte mult critica domnului deputat Burduja, care este fost ministru al energiei timp de 2 ani, în perioada recentă, dar aș fi vrut ca această critică să fie asumată de partidele de la guvernare, astfel încât, de exemplu, să nu-i avem acum în stradă pe cei de la CEO, de la Complexul Energetic Oltenia, care sunt îngropați, au fost îngropați, în bună parte, din cauza acestui sistem de taxare a emisiilor de dioxid de carbon, sistem care, în esență, pune pe piață un număr de certificate – acum 10 ani ele erau aproape gratuite –, care, în timp, s-au scumpit la peste 100 sau aproape 100 de euro tona de dioxid de carbon și politica a fost să le diminueze în mod constant, astfel încât, inevitabil, unii mureau de foame, neavând nici măcar posibilitatea să mai cumpere aceste certificate de emisie.

În practică, aș fi vrut să văd aceste guverne că critică această legislație europeană extrem de proastă, nu că o execută fără cârtire.

Deci asta fac ei: au executat-o, au distrus economia și acum o pun în discuție, cu excepții, doar când partenerii europeni o pun.

Președintele Nicușor Dan s-a întors de la Bruxelles și brusc a văzut că algoritmul de stabilire a prețului pe piața zilei următoare la energie electrică e prost, acel preț marginal, lucru pe care noi îl criticăm de ani de zile și am fi dorit ca la Bruxelles să avem o poziție, astfel încât aceste reglementări să se schimbe, să nu mai fie propice unui preț speculativ.

Ei, doar când alții o fac, pentru că ajung în situații apropiate, ca greutate, cu noi, noi începem să-i aplaudăm.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

## Mulțumesc.

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic; PL-x 315/2024; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia juridică și Comisia pentru muncă propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Explicarea votului, doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, Grupul parlamentar al USR.

## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Am votat pentru acest proiect de lege.

Cred că este bine să avem niște sisteme care să protejeze lucrătorii pentru tot ceea ce ține de munca casnică, să fie protejați aceștia, să aibă și contribuție la pensie, să poată să meargă și la medic, să aibă asigurare socială.

Însă cred că nu este suficient. Cred că, dacă vrem să încurajăm munca, în România, trebuie să ne uităm la două restanțe grave, pe care acest Parlament le are față de oamenii care muncesc cinstit în această țară, care își doresc să aibă un trai decent aici, în România.

Mă refer, în primul rând, la taxarea muncii parțiale la nivel full-time. În România muncești două ore și plătești taxe pentru 8 ore. Sunt sigură că, dacă vă întreb acum, de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga, dacă sunteți de acord cu această măsură, mulți dintre dumneavoastră – să nu spun majoritar – veți spune că nu este corect.

Însă noi, ca Parlament, nu facem nimic, deși există proiecte de lege pe circuit care să elimine această aberație, să elimine taxarea muncii mai mult decât trebuie. Asta unu!

Și, doi, avem încă cel mai taxat salariu minim din toată Uniunea Europeană și apoi ne plângem că avem muncă la gri, muncă la negru. Și acolo avem un proiect de lege pe circuit și putem să îl scoatem și să îl votăm. Sunt inițiatoare la acest proiect de lege.

Ne plângem că Parlamentul nu are multă influență în România, dar nici nu facem nimic atunci când avem proiecte bune. Nu le scoatem de la sertar și nu le votăm, și cred că facem prea puțin pentru oamenii care muncesc în această țară.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Domnul deputat Adrian Câciu, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Adrian Câciu:**

## Acum nu mai sunt cinci.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Este evident că am votat pentru acest proiect de lege de aprobare a unei ordonanțe emise de Guvernul Ciolacu cu ministrul muncii Simona Bucura-Oprescu, care modifică o lege propusă de Guvernul Ciucă, ca premier, cu ministrul muncii Marius Budăi.

De ce am făcut aceste referiri? Pentru că am auzit o colegă care a spus că a inițiat, a promovat cam de una singură. Eu cred că este corect să spunem că am participat la elaborarea unui proiect care este bun, a fost și jalon PNRR, este considerat îndeplinit, dar este bun pentru oamenii din România. Dar suntem mai mulți – coparticipanți, participanți. Dacă vreți să confiscăm munca altuia, vă spun că documentele contrazic cu totul o astfel de abordare.

Acum mi-a plăcut și intervenția colegei mele de dinainte, dar eu zic că întâi să aprobăm proiectul privind anularea impunerii CASS-ului la mame, la veterani și la personalul monahal și după aia putem să discutăm despre orice lucruri pe care le doriți dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Doru-Lucian Mușat, Grupul parlamentar al AUR.

## **Domnul Doru-Lucian Mușat:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Cum spunea doamna Prună, și noi avem, ca proiect inițiat de către partidul AUR, un proiect ca să facem ca salariile part-time să fie impozitate corect, pentru că nu este normal, astăzi, în România, ca o companie să plătească din bugetul propriu diferența de contribuții și salariu pentru un angajat part-time.

De asemenea, prin acea lege dorim să majorăm și impozitul pentru microîntreprinderi, de la 100.000 euro, cât a fost scăzut acum, la 250.000 euro, o măsură care, de altfel, aduce o gură de oxigen atâtor mii de companii care, din păcate, riscă să fie închise.

Vă rugăm să aduceți acest proiect pe ordinea de zi și să fie votat de urgență, pentru că nu este normal ca un proiect să stea atâta timp în sertarele Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

Doamna deputat Raluca Turcan, Grupul parlamentar al PNL.

O să vă spun când o să ne facem bine, când unii muncesc și nu mint.

Iar în această țară, dacă vrem să avem măsuri sociale, să avem bani de investiții, orice om politic responsabil trebuie să fie ocupat de muncă, de integrarea pe piața muncii.

Acest proiect de lege pe care l-am inițiat vizează introducerea într-o formă legală a unor oameni care erau – și mulți încă sunt – sub radarul autorităților.

Și nu doar că muncesc la negru, dar în primul rând nu au asigurări medicale și nu au contribuție la pensie. Ceea ce înseamnă că, atunci când vor avea 65 de ani, vor fi în mâinile statului, dependenți de stat și victime ale unor politicieni care se ocupă doar cu demagogie.

Dincolo de asta, da, trebuie să flexibilizăm piața muncii, să creștem formele de angajare. Trebuie să ajungem la eliminarea asupra impozitării part-time-ului. Asta dacă își propune cineva să aibă o viziune despre și pentru muncă, și nu pentru asistență socială. Aceea să fie pentru cei care nu pot munci. Inclusiv ajutorul de șomaj să nu fie un sprijin pentru un concediu de odihnă, ci să stimuleze oamenii să se ducă în piața muncii, să-și asigure un viitor decent la vârsta de pensionare.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

III. Legi organice. Adoptări.

9. Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 42/2026; lege organică.

Comisia juridică și Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului în domeniul legislației privind prevenirea, combaterea și sancționarea violenței domestice propun adoptarea proiectului de lege.

Suntem Camera decizională.

Adoptat.

Explicarea votului, doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, Grupul parlamentar al PSD.

## **Doamna Silvia-Claudia Mihalcea:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat pentru acest proiect.

În numele inițiatoarelor din Partidul Social Democrat, vreau să vă mulțumesc pentru votul acordat astăzi, tuturor și fiecăruia în parte, vreau să le mulțumesc experților și profesioniștilor cu care am lucrat, din instituțiile statului – Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Legislativ, ministere și agenții.

De asemenea, vreau să mulțumesc reprezentantelor din societatea civilă, cu care am colaborat. Sunt aici o parte dintre ele și vreau să le salut, sunt la balcon.

Vreau să vă spun că astăzi am votat pentru viață. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Explicarea votului, domnul deputat Emanuel-Dumitru Ungureanu, Grupul parlamentar al USR.

## Stimați colegi,

Suntem, în Camera Deputaților, 312. Asta înseamnă că, după această lege foarte bună, pe care am votat-o astăzi, și le mulțumesc inițiatoarelor, ar trebui să avem 312 parlamentari care întreabă, fiecare dintre ei, în județ, cum stăm cu violența împotriva femeilor.

Noi, la Suceava, stăm foarte prost. O să vă dau doar o statistică de la mine de acasă, că e bine să vorbim de la noi din ogradă. În primele 11 luni ale anului 2025 avem – atenție! – 1.626 de fapte penale comise de către bărbați împotriva femeilor, din trei cauze mari: consum excesiv de băuturi alcoolice, tulburări psihologice, cum ar fi gelozia, furia și personalitatea agresivă, nevoia de a impune autoritate, de a domina și de a controla sau de a intimida partenerul.

Fiecare dintre noi are responsabilitatea să vadă în ce măsură instituțiile statului luptă împotriva acestui fenomen extrem de grav – violența împotriva femeilor și formele grave din fiecare județ unde suntem aleși –, ca să-i protejăm pe cei mai vulnerabili și pe cele mai vulnerabile dintre noi.

Așa că e important să trecem la fapte. Și faptele parlamentarului se măsoară în capacitatea de a impune instituțiilor statului să aplice legea.

Mulțumesc.

Doamna deputat Alina Gorghiu.

## **Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:**

Tot foarte scurt, doamnă președinte.

Din respect pentru colegele care astăzi, din balcon, ne-au privit și ne-au susținut, ca și doamna vicepreședinte Mihalcea, le felicit și le mulțumesc pentru suport și pentru vizită.

## Dragile noastre,

Urmează un alt moment al comisiei, agreat împreună cu toate grupurile parlamentare, un moment important, un alt pas legislativ major, și anume ne vom strădui ca împreună să facem pași pentru transpunerea Directivei nr. 1.385 din 2024, în cadrul comisiei, în cadrul Parlamentului. Termenul de transpunere este iunie 2026, un interval de timp foarte scurt. Iar această directivă este cea care stabilește pentru statele Uniunii Europene standarde minime privind sancționarea diferitelor forme de violență de gen: de la violență cibernetică, urmărire cibernetică în scopul hărțuirii, distribuirea neconsensuală de materiale intime sau manipulate, căsătorii forțate sau timpurii, mutilare genitală și așa mai departe, îmbunătățirea prevenției. Ăsta va fi pasul următor asumat de Parlamentul României și, sper, cu girul tuturor.

Vă mulțumesc tuturor pentru susținere.

Doamna deputat Dumitrița Albu, neafiliat.

## **Doamna Dumitrița Albu:**

Bineînțeles că am votat pentru acest proiect, pentru că, așa cum am zis de atâtea ori, orice proiect care este bun pentru țară noi îl votăm, indiferent pe ce linie vine.

Dar i-aș îndemna pe colegii de la celelalte partide, și în special pe liderii de grup, să încerce să pună pe ordinea de zi și proiecte ale deputaților neafiliați, pentru că și ale noastre sunt la fel de importante și bune pentru țară.

Mulțumesc.

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc. Declar închisă ședința de astăzi.

Urmează ședința Biroului permanent și a Comitetului liderilor.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|654094]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/8.IV.2026 conține 32 de pagini.**

Prețul: 208 lei