Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Haideți să începem ședința! Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 25 martie 2026, și vă anunț că, din totalul de 133 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 71 de senatori.

Ședința este condusă de Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Vasile Blaga și domnul senator Cristian Ghinea, secretari ai Senatului.

Domnule Ninel Peia, domnule senator, vă rog.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Domnule președinte,

Vă înaintez o moțiune simplă împotriva doamnei ministru al mediului, Diana Buzoianu, intitulată „Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”.

Există în istoria noastră momente când ideologia orbește logica elementară.

Astăzi, sub bagheta Dianei Buzoianu, trăim o formă nouă de colectivizare. Ni se colectivizează dreptul la apă, la energie și la proprietate. Totul sub faldurile unui steag verde care ascunde, de fapt, un roșu-aprins, de dictatură administrativă bolșevică.

Luăm act de depunere, o dăm staffului și revenim cu data anunțului.

Vă rog.

Domnule președinte,

44 de senatori ai României au semnat această moțiune simplă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Stimați colegi,

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Vă supun la vot ordinea de zi.

## Mulțumesc.

## Raport asupra L34/2026.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2018 privind susținerea activității în sectorul avicol, cu modificările și completările ulterioare, în sensul facilitării tranziției fermierilor către sisteme sustenabile de creștere a găinilor ouătoare, aliniate la standarde mai înalte de bunăstare animală, precum și informarea corectă și completă a consumatorilor.

În ședința din data de 17.03.2026, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Dezbaterea și votul moțiunii simple vor fi luni, 30 martie 2026, ora 16:00, conform art. 170 din regulament.

Vă mulțumesc. Dacă sunt dezba...? Încep dezbaterile.

Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind definirea, etichetarea și comercializarea pâinii (L45/2026). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului pentru susținerea propunerii, dacă este în sală.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

## Raport asupra L45/2026.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare definirea la nivel de normă a pâinii, precum și a unor aspecte privind etichetarea și comercializarea acesteia.

Astfel, se urmărește definirea pâinii ca produs obținut exclusiv din făină, apă, drojdie sau maia și sare, fără adaos de zahăr sau aditivi. Produsele care îndeplinesc aceste condiții vor fi comercializate sub denumirea de specialități de panificație, asigurându-se astfel transparența față de consumatori.

În ședința din data de 17.03.2026, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor (L49/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul?

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru prezentarea raportului.

Doamna senator Pauliuc, punctul 3 – L49.

## Stimați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 94 din legea sus-menționată, în sensul eliminării obligației ce incumbă persoanelor fizice și juridice de a efectua inspecția tehnică periodică pentru armele deținute. Inspecția tehnică periodică a armelor se efectuează de către armurieri autorizați în condițiile legii, la solicitarea deținătorilor legali sau a structurilor specializate din cadrul Poliției Române.

Consiliul Legislativ a dat aviz negativ, cu o serie de considerente. Economic și Social a dat aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul său de vedere, nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au examinat propunerea legislativă în ședința din data de 10.03.2026.

În urma examinării propunerii legislative, avizele...

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, la dezbaterea propunerii legislative au participat reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne.

În urma examinării propunerii legislative, a avizelor și a punctelor de vedere, membrii comisiei au adoptat... au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bodea Marius.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Să nu mai verificăm armele, pentru că îi deranjăm pe deținători – asta spune, în esență, acest proiect de lege. Vrea să scoată obligativitatea verificării tehnice a armelor, doar că, ce să vezi, în realitate nu scoate nimic, verificarea rămâne. E ca și cum spui că vrei să scoți ITP-ul la mașini, dar îl păstrezi, că vrea poliția uneori să-l vadă. Sau ca și cum ai spune că ai redus birocrația, dar de fapt ai mutat-o într-un alt formular. Adică exact genul de lege care sună bine, dar nu schimbă nimic.

Asta, desigur, ridică o întrebare: cât de serios este un proiect de lege care anunță schimbări, dar în realitate nu o face? Și, mai ales, cât de responsabil este să umbli la legislația privind armele, să creezi impresia că schimbi ceva, dar în realitate să nu rezolvi nicio problemă? Pentru că aici nu vorbim despre o simplă hârtie în plus sau în minus, vorbim despre arme. Iar în astfel de domenii legea trebuie să fie foarte clară și aplicabilă, în niciun caz interpretabilă. Din păcate, acest proiect de lege face exact opusul: multă aparență, zero efect.

Mulțumesc.

Domnul senator Silegeanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Un deținător legal de armă este obligat să facă o inspecție tehnică periodică, indiferent dacă există sau nu o suspiciune referitor la starea armei. Pentru asta, în multe cazuri, trebuie să se deplaseze sute de kilometri, pentru că numărul armurierilor autorizați este foarte redus și concentrat într-o singură zonă a țării. În momentul în care obligi toți deținătorii legali să treacă prin mâna unui număr infim de prestatori autorizați creezi o cerere garantată prin lege pentru câțiva jucători. Statul ajunge să distribuie clienți, piața se închide în jurul lor și de aici apare specula. În loc să lase poliția să efectueze verificări acolo unde apar suspiciuni rezonabile, perpetuează o birocrație din care poate avea de câștigat.

Raportul de respingere păstrează o regulă care nu salvează pe nimeni și nimic, doar stoarce de bani deținătorii de arme și umflă buzunarele breslei.

AUR votează contra raportului, pentru că în prezent avem doar o obligație prost gândită, pe care „băieții deștepți” o exploatează.

Mulțumesc.

Domnule senator Vela Gheorghe, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorați colegi,

România se află în top 3 în topul țărilor celor mai sigure, în care armele de foc și de altă natură nu sunt folosite de către cetățeni. În comparație cu țara noastră, alte țări vecine nouă, cum este Serbia, au o altă situație. Peste 40%, ba chiar unii spun că peste jumătate, din cetățenii Serbiei, bărbați, folosesc arme de foc pentru autoapărare.

Este legată această idee de a face un control al armelor de un sentiment. Dacă fac corectarea sau, să spun așa, verificarea armei, la ce o țin dacă nu o folosesc? Adică putem să inducem subtil în societate o idee că și românii trebuie să urmeze modelul altor state; și mai ales vecine.

E bună legislația pe care o avem, trebuie să rămânem pe mai departe o țară foarte sigură și strictă în domeniul armelor...

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – republicată (L25/2026).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul, dacă este în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, vă rog.

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă – republicată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în cadrul procedurii de instituire a consilierii judiciare și a tutelei speciale.

În ședința din 9 martie 2026, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere și avizele primite și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere asupra propunerii legislative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune votului plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Vlahu Nicolae.

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Susținem această inițiativă legislativă din două motive concrete și ambele legate de o protecție reală a persoanelor vulnerabile.

Primul aspect privește costurile acestor evaluări medicale și psihologice necesare în procedura instituirii măsurilor de ocrotire. Din punctul meu de vedere, nu este acceptabil ca o persoană aflată în stare de vulnerabilitate sau familia acesteia să fie obligată să achite contravaloarea acestor evaluări pentru a beneficia de protecția legii. Dacă statul impune efectuarea unor evaluări medicale, psihiatrice și psihologice pentru instituirea unei măsuri de protecție, atunci tot statul trebuie să suporte contravaloarea acestor evaluări, pentru ca acest lucru să nu devină o povară suplimentară pentru persoana aflată în stare de nevoie.

Al doilea aspect privește audierea persoanei care se află... sau care solicită măsura de ocrotire. Și aici vorbim despre o corecție necesară. Există numeroase situații în care deplasarea la instanță este dificilă, improprie sau chiar dăunătoare pentru persoana aflată în cauză. Sunt persoane cu afecțiuni grave, cu mobilitate redusă sau cu o stare psihică ce nu permite participarea în condiții obișnuite la termenul de judecată. În aceste cazuri, audierea prin mijloacele online reprezintă o soluție firească, utilă și mai ales umană, nu înseamnă renunțarea la garanțiile procesuale, ci doar adaptarea lor la realitatea concretă a cauzei. Este important ca instanța să poată constata opinia persoanei și să o asculte într-o manieră compatibilă cu starea sa de sănătate, dar și cu demnitatea acestei persoane, având în vedere că există la dosarul cauzei acele evaluări medicale și psihologice.

Așadar, vorbim despre două chestiuni de bun-simț juridic și uman: pe de o parte, să nu mai punem în sarcina persoanelor vulnerabile costurile unor evaluări impuse de procedură, iar, pe de altă parte, să permitem audierea prin mijloace online atunci când aceasta servește interesului persoanei ocrotite.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Codul de procedură civilă reprezintă una dintre cele mai importante legi care reglementează modul în care funcționează justiția în materie civilă și orice modificare a unei astfel de legi trebuie să fie foarte bine fundamentată și să contribuie clar la eficientizarea procedurilor judiciare și la îmbunătățirea actului de justiție.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere urmărește modificarea unor prevederi ale Codului de procedură civilă, însă analiza care este realizată în cadrul Comisiei juridice a arătat că soluțiile propuse nu aduc îmbunătățiri suficiente cadrului procesual existent.

Din acest motiv, domnul Vela va vota la acest punct de pe ordinea de zi „abținere”. Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind sprijinirea activităților sociale și comunitare desfășurate de cultele religioase recunoscute din România (L83/2026).

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

## Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare consolidarea cadrului de sprijin pentru activitățile sociale și comunitare desfășurate de cultele religioase recunoscute în beneficiul persoanelor vulnerabile și al comunităților locale.

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au întocmit raportul comun de respingere și supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnul senator Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Biserica Ortodoxă Română – și nu numai ea – și celelalte culte religioase recunoscute oficial de către statul român sunt unele dintre cele mai mari, ca să spun așa, contributoare la dezvoltarea vieții sociale din România, la menținerea unei educații morale minimale și la ajutorarea persoanelor nevoiașe. Orice fel de inițiativă legislativă care reglementează mai bine cadrul legal pentru ca această activitate social-filantropică și caritabilă să fie desfășurată în condiții cât mai bune și fără opreliști și pentru ca cultele religioase să-și desfășoare activitatea aceasta de a avea grijă de semeni într-un mod cât mai bun este binevenită.

De aceea, domnul Vela susține acest proiect de lege și va vota pentru adoptarea lui și împotriva raportului de respingere.

Mulțumesc frumos.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru asigurarea plății creanțelor comerciale ale operatorilor economici de către instituțiile și autoritățile publice (L52/2026). Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului. Nu este.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia pentru administrație publică au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au fost sesizate în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru asigurarea plății creanțelor comerciale ale operatorilor economici de către instituțiile și autoritățile publice.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unui regim special de plată a creanțelor rezultate din contractele de achiziție publică încheiate între autoritățile contractante și operatorii economici, stabilirea unor termene și sancțiuni, precum și instituirea unui mecanism de constatare juridică pentru obținerea unui certificat de plată restantă cu valoare de titlu executoriu.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat, Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Dau cuvântul inițiatorului. Vă rog, microfonul 5.

## **Doamna Laura Gherasim** _– deputat_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Mulțumesc, stimați colegi.

Prezenta lege reglementează obligația autorităților și instituțiilor publice de a achita, în termen legal determinat, creanțele economice, comerciale certe, lichide și exigibile datorate operatorilor economici, precum și mecanismele de garantare și executare a acestor creanțe.

Este un mecanism de garantare a plății contractelor finanțate de la bugetul de stat. Propunerea impune statului să-și onoreze obligațiile financiare la termen, așa cum se așteaptă de la antreprenori. Acesta va crea un cadru de responsabilitate și de respect reciproc.

Mecanismul propus reorientează fluxuri financiare existente, transferuri bugetare deja alocate ordonatorilor de credite către creditorii acestora, în baza unor titluri executorii definitive. Prin urmare, impactul bugetar direct este neutru la nivel de buget consolidat, nu generează cheltuieli bugetare noi și nu implică alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat.

Statul trebuie să fie primul care respectă legea, își onorează obligațiile față de antreprenori la timp. Asta presupune să ai un parteneriat fiscal real între stat și firme – respectarea legii, stimați colegi. Statul român execută o firmă care nu plătește TVA rapid. Poprire pe conturi – imediat, fără

discuție. Același stat lasă antreprenorii să aștepte luni, uneori ani, bani pentru muncă deja executată, deja recepționată, deja predată. Nimeni nu mi-a explicat de ce statul merită un standard mai presus decât cetățeanul pe care îl servește. Pentru că nu este o problemă de bani, e o problemă de răspundere zero a ordonatorilor de credite, exact ce rezolvă această lege.

Există o dezordine financiară și, din păcate, această dezordine nu o plătește statul, ci cetățeanul de rând și antreprenorii, sectorul privat, în costuri de finanțare, dobânzi pe care firmele le suportă ca să supraviețuiască între data prestației și data plății, cifre amețitoare, care nu reprezintă valoare adăugată, nu reprezintă investiție, reprezintă un cost pur de blocaj, transferat nejustificat de stat către antreprenorii români. Deci legea există, termenele de plată există. Ce nu există până astăzi este consecința reală pentru cel care nu respectă aceste termene. Cine este rău-platnic? Statul, stimați colegi.

Mulțumesc, doamna deputat. Domnule senator Silegeanu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Statul român aleargă antreprenorii și pentru 50 de bani, dar când are de plătit milioane de euro își permite să întârzie luni de zile, fără nicio apăsare. Firmele țin șantierele deschise, plătesc salarii, materiale, taxe, merg mai departe pe credit, iar banii de la stat nu mai vin. Și-atunci, ne mirăm că lucrările se opresc, că termenele se depășesc, că firmele intră în blocaj. Problema nu e lipsa de bani, problema e că statul se comportă ca un client care nu plătește și răspunde la telefon când are chef.

La Botoșani avem un exemplu celebru. Teatrul „Mihai Eminescu” a stat în șantier aproape 14 ani, cu lucrări începute în jurul anului 2010 și finalizate în 2023 – 2024, după blocaje repetate și întârzieri la plată, care au dus inclusiv la intrarea constructorului în incapacitate de plată și apoi în faliment. Așa se întâmplă în toată țara. Când o firmă nu plătește vine executarea. Când statul nu plătește nu se întâmplă nimic.

Grupul senatorilor AUR votează contra raportului de respingere, pentru că ne-am săturat de un stat care se folosește de mediul privat fără să suporte vreo consecință. Mulțumesc.

Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Discutăm despre o temă reală și sensibilă pentru mediul economic, și anume plata la timp a creanțelor comerciale datorate de instituțiile și autoritățile publice către operatorii economici.

Întârzierile la plată afectează grav firmele românești, în special întreprinderile mici și mijlocii, care depind de lichidități pentru a-și plăti salariile, furnizorii și obligațiile fiscale. Vorbim despre o problemă reală și trebuie să adoptăm soluții serioase, clare și aplicabile.

Și această propunere legislativă pornește de la o intenție corectă, dar și construiește un mecanism complet și sustenabil, clarifică suficient impactul bugetar și explică modul concret de executare și este corelată corespunzător cu regulile finanțelor publice și ale execuției bugetare. Este o lege care nu doar promite plăți mai rapide, ci care și oferă instrumente reale de punere în aplicare.

Este clar pentru noi că trebuie să construim...

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L101/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este în sală. Vă rog, domnule Vela.

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorați și stimați colegi senatori,

Eu, senatorul POT de Caraș-Severin, Gheorghe Vela, sunt inițiatorul acestui proiect de lege cu nr. L101/2026.

Vin în fața dumneavoastră pentru a vă cere să-mi dați un vot favorabil acestei propuneri legislative și împotriva raportului de respingere. Motivele care m-au determinat să elaborez această propunere legislativă sunt următoarele.

Achizițiile publice reprezintă un instrument economic major. În fiecare an, prin acest mecanism se contractează lucrări, servicii și produse în valoare de peste 15% din PIB. Fiecare contract atribuit în mod corect înseamnă infrastructură mai bună, servicii publice de calitate și încredere în instituții. Și orice disfuncționalitate afectează investițiile, mediul de afaceri și execuția bugetară.

Actualul cadru normativ generează blocaje procedurale, contestații repetate și întârziere în implementarea proiectelor. Și aceste întârzieri cresc costurile contractelor și afectează stabilitatea financiară a operatorilor economici – mai ales IMM-urile sunt cele mai expuse, deoarece au o capacitate limitată de a susține procedurile prelungite.

Pentru ca o economie să fie funcțională are nevoie de investiții rapide și corecte, iar o administrație publică ca să fie eficientă trebuie să poată contracta lucrări și servicii fără blocaje artificiale.

Prin modificările pe care eu, senatorul POT de CarașSeverin, Gheorghe Vela, le propun prin acest proiect de lege la Legea nr. 98/2016 doresc să fie realizate patru lucruri și atinse patru obiective legislative importante, și anume:

1. să fie clarificate, simplificate și, în același timp, securizate etapele procedurale de contractare și demarare a investițiilor și, respectiv, a achizițiilor;

2. să fie reduse interpretările divergente ale legislației actuale în această materie a achizițiilor publice, să fie consolidat principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, respectiv a banului public;

3. să fie întărită disciplina contractuală și, prin aceasta, să fie diminuat riscul și numărul litigiilor juridice care pot apărea în domeniul acesta al achizițiilor publice;

Mulțumesc, domnule senator.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat au elaborat un raport comun.

Invit pe reprezentantul uneia dintre comisii, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În ședințe separate, membrii Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat propunerea legislativă, avizele primite, punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere, întrucât în prezenta inițiativă se propun prevederi care nu se încadrează în arhitectura legislativă a domeniului achizițiilor publice, generând paralelism legislativ. De asemenea, soluțiile legislative propuse în forma prezentată nu sunt corelate cu directivele europene în materie, existând riscul de infringement în cazul adoptării acestora.

Comisia economică, industrii, servicii, turism și antreprenoriat și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.

## Onorați colegi și stimați colegi,

Mai am o zvâcnire de a vă convinge să votați împotriva raportului de respingere. Iată care sunt argumentele mele.

Această inițiativă contribuie la simplificarea procedurilor și la creșterea transparenței și, în opinia mea, trebuie să fie susținută. Dacă veți vota această propunere și împotriva raportului de respingere veți asigura achiziționarea de bunuri de calitate din banii publici, veți asigura cheltuirea mult mai atentă și responsabilă a banului public. Asta este esența și justificarea acestui proiect de lege, și anume folosirea mult mai atentă a banilor publici, pentru că nu ne mai permitem să avem o gestionare greșită a lor și trebuie să cumpănim fiecare act.

Noi, ca legislatori, putem să îmbunătățim această legislație în domeniul achizițiilor publice.

Pentru asta, vă rog, votați împotriva raportului de respingere.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Declar încheiate...

Scuze, domnul...!

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L13/2026). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul?

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au elaborat un raport comun.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Ion-Cristinel Rujan:**

## Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului în vigoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

## Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 9, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2.093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027 – COM(2025) 3.500 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea COM(2025) 3.500 final.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 3.500 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și aprobare, proiectul de hotărâre, astfel cum a fost el depus.

## Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum a reiterat și doamna președinte al comisiei, în urma examinării, membrii au considerat – bineînțeles, în acord cu Ministerul Finanțelor și Ministerul de Externe – că România are interesul ca sprijinul acordat Ucrainei să fie organizat la nivelul Uniunii Europene, prin mecanisme comunitare, și nu prin soluții fragmentare sau interguvernamentale.

De asemenea, membrii comisiei au susținut, tot în acord cu Ministerul Finanțelor și Ministerul de Externe, câteva observații și rezerve:

– din perspectivă bugetară, finanțarea sprijinului acordat Ucrainei să nu afecteze politicile tradiționale, precum politica de coeziune și politica agricolă comună;

– de asemenea, este vitală respectarea disciplinei bugetare, a plafoanelor stabilite prin Cadrul financiar multianual 2021 – 2027 și a deciziei privind resursele proprii;

– poziția României este una constructivă, cu respectarea următoarelor principii și condiționalități:

1. caracterul limitat și temporar al ajustării cadrului financiar multianual;

2. transparență deplină privind impactul bugetar și riscurile asociate garanțiilor;

3. și, nu în ultimul rând, absența impactului negativ asupra fondurilor de coeziune și agricultură. România consideră esențial ca această ajustare să nu creeze precedente care să afecteze negativ negocierile viitorului cadru financiar multianual post-2027.

Grupul parlamentar PSD va vota pentru proiectul de hotărâre care conține opinia la care am făcut referire.

Domnule senator Bochileanu George, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

România spune astăzi că trebuie să sprijinim Ucraina și, de asemenea, că sprijinul acordat Ucrainei nu exclude responsabilitatea față de interesele naționale și față de echilibrul bugetar european. Și iată că, în ciuda propagandei de origine rusă răspândite pe teritoriul românesc, România face astăzi ceea ce trebuie – negociază și formulează poziții prin care își apără interesul național.

Putem aprecia seria de observații legitime formulate de Comisia de afaceri europene, în acord cu Ministerul Finanțelor și cu Ministerul Afacerilor Externe, le-a menționat și colega mea: din perspectivă bugetară, finanțarea sprijinului acordat Ucrainei nu trebuie să afecteze politicile tradiționale ale Uniunii, de asemenea, solicităm transparență deplină privind impactul bugetar și riscurile asociate garanțiilor oferite. Dar să nu ne încurcăm în detalii. Agresiunea rusă împotriva Ucrainei ne afectează pe toți și vedem astăzi cum ea afectează în mod direct sute de mii de cetățeni români. Poluarea de pe Nistru, în urma scurgerilor petroliere produse de un atac rusesc la granița cu Republica Moldova, îi afectează în mod direct pe românii de peste Prut. Și am spus-o și o s-o mai spunem: rezistența eroică a ucrainenilor nu e doar o luptă pentru libertatea lor, e o luptă pentru întreaga Europă. Apărând Ucraina, ajutând Ucraina să se apere, ne apărăm pe noi înșine.

Uniunea Europeană are nevoie de instrumente bugetare flexibile și eficiente la nivel comunitar, pentru a sprijini Ucraina într-un mod coerent, coordonat și sustenabil. Asta susține și România și exact asta înseamnă cu adevărat să fii proeuropean, să fii responsabil, activ și prezent la masa discuției.

Mulțumesc.

Domnul senator Peiu Petrișor.

## **Domnul Petrișor-Gabriel Peiu:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Dincolo de retorica politică, care poate fi discutată, avem două chestiuni concrete care ni se pun în față și pe care lumea le eludează.

În primul rând, sprijinul despre care se vorbește este un împrumut de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană trebuie să-l facă pentru a lua acești bani și a-i da Ucrainei. Orice împrumut are costuri. În raportul Curții de Conturi Europene se arată că, la anul, datoria Uniunii Europene va ajunge la 900 de miliarde de euro. Acest raport este făcut înainte de decizia de a acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro. Deci putem spune că suntem la pragul de 1.000 de miliarde de euro datorie, obligațiuni emise de către Uniunea Europeană, o entitate care are niște venituri anuale mult mai mici, undeva pe la 160 de miliarde de euro.

Dacă noi ne plângem că România a ajuns la 60% din PIB..., a depășit 60% din PIB ca pondere a datoriei publice, ce să mai spunem de această entitate, care are o datorie de vreo cinci ori mai mare decât veniturile pe care le are?

În al doilea rând, se ascund niște detalii legate de ceea ce se numește condiționalitate. Orice ajutor financiar se dă condiționat. Și noi nu trebuie să uităm că, din punctul de vedere al României, Ucraina este țara care nu respectă libertatea religioasă a etnicilor români de acolo, refuzând acest stat acceptarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina fără nicio justificare, de aproape doi ani. Să nu uităm că Ucraina este statul care desființează unități de învățământ în limba română și să nu uităm că Ucraina este statul care a modificat geografia Dunării, lărgind și adâncind un canal și un canal adiacent, în mod ilegal și dăunând acestei bijuterii unice, care este Delta Dunării.

Având în vedere cele două aspecte concrete, nu credem că Uniunea Europeană este astăzi pregătită să acorde acest credit unui stat care nu are multe în comun cu valorile europene și, cu atât mai mult, România nu este pregătită să participe la așa...

Domnul senator Vela Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

V-aș ruga să nu transformăm Senatul României într-un corp de aprobare a tuturor deciziilor Uniunii Europene, mai ales în acest caz, când este vorba despre finanțarea continuă a Ucrainei în contextul războiului.

Haideți să cerem, prin toate vocile instituționale, și creșterea rolului importanței României, și finanțarea reală a României și a proiectelor derulate pe teritoriul României. Chiar dacă proiectele acestea nu spun explicit din acestea care sunt necesare României, totuși României i se atribuie un rol mărunt, de subordonare. Vreți să continuăm așa în ceea ce privește țara noastră?

Am vorbit săptămâna trecută de un buget, acum vorbim despre proiecte bugetare ale Uniunii Europene. În condițiile în care nu stingem conflictele existente armate, apar altele noi...

Nu cumva și România are nevoie să fie finanțată pentru sănătate, pentru educație...?

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 10, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului privind măsurile de urgență pentru abordarea dificultăților economice grave cauzate de acțiunile Rusiei în contextul războiului din Ucraina – COM(2025) 3.501 final.

Rog reprezentantul Comisiei de afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea COM(2025) 3.501 final.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate, formularea unei opinii la COM(2025) 3.501 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 11, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a împrumutului asociat reparațiilor pentru Ucraina și de modificare a Regulamentului (UE) 2024/792 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 februarie 2024 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina – COM(2025) 3.502 final.

Vă rog, doamna senator, prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea COM(2025) 3.502 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 3.502 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc. Domnul senator Bodea Marius.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Instrumentul propus la nivel european oferă până la 210 miliarde euro pentru stabilitatea macrofinanciară și apărarea Ucrainei. Cum? Printr-un mecanism corect, un împrumut care va fi rambursat din despăgubirile datorate de către Federația Rusă.

Pentru România, miza nu este una abstractă, este despre siguranța copiilor noștri, este despre liniștea părinților, bunicilor noștri, a noastră, a tuturor. O Ucraină care rezistă înseamnă granițe mai sigure pentru noi, înseamnă mai puțină teamă la estul Europei, înseamnă șansa de a trăi într-o regiune în care războiul nu devine o normalitate. Războiul Rusiei nu este un conflict îndepărtat, pe care noi îl privim la televizor, este la câteva sute de kilometri de noi, iar stabilitatea Ucrainei înseamnă stabilitate pentru România.

De aceea, susținem acest instrument european, pentru că sprijinul pentru Ucraina este în același timp sprijin pentru familiile din România și viitorul lor în pace.

Mulțumesc.

## Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 12, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un cadru strategic pentru o bioeconomie a UE competitivă și durabilă – COM(2025) 960 final.

Doamna senator, vă rog să citiți raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 960 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 960 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, vă rog.

## Distinși colegi,

Hotărârea Senatului referitoare la Comunicarea Comisiei Europene privind cadrul strategic pentru o bioeconomie europeană competitivă și durabilă pornește de la o realitate economică foarte clară: bioeconomia este deja un sector major al economiei europene. În anul 2023 bioeconomia a generat o valoare adăugată estimată între 1,9 și 2,7 mii de miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 16% din produsul intern brut al Uniunii Europene, și a susținut zeci de milioane de locuri de muncă.

Vorbind despre bioeconomie vorbim de fapt despre domenii esențiale pentru economie: agricultură, industrie alimentară, silvicultură, valorificarea biomasei sau dezvoltarea biotehnologiilor.

Raportul Comisiei pentru afaceri europene subliniază că dezvoltarea bioeconomiei poate contribui atât la reducerea dependenței de resurse fosile, cât și la creșterea competitivității economice a Uniunii Europene.

Pentru România această direcție este cu atât mai relevantă, deoarece avem resurse naturale importante și sectoare economice care pot beneficia direct de investiții în bioeconomie.

Prin această hotărâre, Senatul susține dezvoltarea unui cadru european care să stimuleze inovarea, investițiile și valorificarea durabilă a resurselor biologice.

Din aceste considerente, noi, senatorii social-democrați, susținem adoptarea acestui proiect de hotărâre și vă invităm și pe dumneavoastră, stimați colegi, să o faceți.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

La inițiativa domnului senator Antal Loránt, avem prezent la lojă un grup de 18 persoane din partea Primăriei Comunei Avrămești, județul Harghita.

Punctul 13, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea modificată de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2020/2.093 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027 – COM(2026) 21 final.

Vă rog, doamna senator, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2026) 21 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2026) 21 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 14, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în ceea ce privește instituirea împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei pentru 2026 și 2027 – COM(2026) 20 final.

Vă rog, doamna senator, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2026) 20 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2026) 20 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 15, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2024/792 de instituire a Mecanismului pentru Ucraina – COM(2026) 22 final.

Rog, doamna președinte, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2026) 22 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2026) 22 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 16, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea portofelelor europene pentru întreprinderi – COM(2025) 838 final.

Vă rog, doamna senator, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 838.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 838 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Domnul senator Rus Vasile, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Astăzi nu discutăm doar despre un document european, discutăm despre ce fel de stat vrem să fim. Un stat greoi sau un stat eficient? Un stat care pune oamenii și firmele pe drumuri sau un stat care le respectă timpul? Un stat birocratic sau un stat cu adevărat digital?

COM 838 merge în direcția corectă, pentru că spune un lucru simplu: Europa nu poate fi competitivă dacă firmele pierd timp și bani în proceduri fragmentate, în verificări repetate și în sisteme publice care nu comunică între ele. Digitalizarea nu mai poate fi doar un slogan, nu mai poate fi o platformă lansată festiv și uitată a doua zi. Digitalizarea reală înseamnă proceduri complete online, identitate digitală funcțională, semnătură electronică utilizabilă, documente care circulă sigur și instituții care lucrează împreună. Exact

asta susține COM 838: mai puțină birocrație, mai multă interoperabilitate, mai multă încredere digitală.

Pentru România miza este uriașă. Prea mult timp statul a mutat pe umerii cetățeanului și ai firmelor costul propriei neputințe administrative: prea multe hârtii, prea multe drumuri, prea multe instituții care cer date pe care statul deja le are. De aceea, acest demers trebuie susținut.

Dar trebuie spus și altceva foarte limpede: nu putem vota modern la Bruxelles și să rămânem blocați în trecut acasă. Dacă susținem COM 838, atunci trebuie să susținem și reforma reală a administrației: interoperabilitate, servicii digitale sigure, proceduri simple și respect pentru timpul oamenilor și al mediului de afaceri. Eu cred într-un stat puternic nu prin numărul de dosare pe care le cere, ci prin capacitatea de a servi rapid, corect și sigur.

De aceea, USR susține COM 838, pentru că reduce birocrația, pentru că sprijină economia, pentru că împinge administrația publică în secolul în care deja trăim. Viitorul nu aparține statelor care cer mai multe dosare, viitorul aparține statelor care construiesc încredere digitală. România trebuie să fie unul dintre ele.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de lege rămâne la vot final.

Punctul 17, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2016/679, (UE) 2018/1.724, (UE) 2018/1.725, (UE) 2023/2.854 și a directivelor 2002/58/CE, (UE) 2022/2.555 și (UE) 2022/2.557 în ceea ce privește simplificarea cadrului legislativ în domeniul digital și de abrogare a regulamentelor (UE) 2018/1.807, (UE) 2019/1.150, (UE) 2022/868 și a Directivei (UE) 2019/1.024 (Regulamentul Omnibus în domeniul digital) – COM(2025) 837 final.

Vă rog, doamna președintă de comisie, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 837 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 837 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, prezenta opinie, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 18 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2024/1.689 și (UE) 2018/1.139 în ceea ce privește simplificarea punerii în aplicare a normelor armonizate privind inteligența artificială (Regulamentul Omnibus în domeniul digital privind IA) – COM(2025) 836 final.

Vă rog, doamna președintă de comisie, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 836 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 836 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, prezenta opinie, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 19 al ordinii de zi, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Strategia privind o Uniune Europeană a datelor. Deblocarea potențialului datelor în slujba IA – COM(2025) 835 final.

Vă rog, doamna președintă de comisie, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 835 final.

Comisiile permanente sesizate nu au formulat observații.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 835 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, prezenta opinie, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Domnul senator POT de Caraș-Severin, Gheorghe Vela, va vota împotrivă la acest punct de pe ordinea de zi, pentru următoarele considerente.

Ați văzut care este titlul acestui punct de pe ordinea de zi? Strategia privind o Uniune Europeană a datelor privind deblocarea potențialului datelor în slujba AI.

Cineva a pus o întrebare acestui AI, pe ChatGPT: „Poți să devii un monstru în viitorul apropiat?” Și a spus: „Da, am toate capacitățile să devin un astfel de monstru.” „Și ce fel de monstru? Un dragon?” Zice: „Da, un mare balaur.” „Și atunci care ar fi șansele să nu devii?” Zice: „Trebuie să fiu umanizat și să existe un călăreț de dragoni care să mă stăpânească.”

Unde ajungem noi dacă nu suntem atenți?

Da, AI-ul este în slujba omului, dar nu ajungem până în acest punct încât să dăm o libertate totală și să deblocăm toate datele, încât AI-ul să devină cu adevărat un monstru și să facă cu datele cetățenilor europeni tot ce dorește. Pentru asta, vă rog să fiți prudenți.

Eu voi vota împotrivă și...

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 20, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Introducerea planului de prevenire, pregătire și răspuns al Uniunii la crizele sanitare – COM(2025) 745 final.

Vă rog, doamna președintă de comisie, să prezentați raportul.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 745 final.

Comisiile permanente sesizate nu au transmis observații.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la COM(2025) 745 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## **Domnul Mihai Coteț:**

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 21, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L61/2026).

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Doamna senator Horga, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul scutirii de la plata impozitului a taxei pe clădiri aferente clădirilor care sunt utilizate ca sere solare, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Doamna senator Stelea Niculina, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă solicit și vă încurajez să votați astăzi o inițiativă legislativă în favoarea agricultorilor români, cei care muncesc pământul acestei țări și care pun mâncare pe masa noastră și a familiilor noastre. Propunerea legislativă este foarte simplu de înțeles: să nu mai fie purtătoare de impozite pe clădiri serele, solarele, răsadnițele, ciupercăriile, silozurile pentru furaje și depozitele de legume și fructe.

Avem o problemă cronică pe care această lege o va rezolva parțial: paradoxul exportului de materie primă agricolă și al importului de produse alimentare finite. Exportăm grâu cu vaporul și importăm aluat congelat cu camionul, exportăm lapte și importăm brânzeturi, exportăm floarea-soarelui și importăm ulei rafinat, ambalat, branduit de alții. Suntem, cu alte cuvinte, o economie colonială în propriul nostru sector strategic.

Valoarea adăugată se creează în alte țări, locurile de muncă se creează în alte țări, profiturile rămân de asemenea în alte țări. De ce? Pentru că nu avem suficientă capacitate de depozitare și procesare, pentru că nu încurajăm fermierii să ridice astfel de construcții.

Scutim de impozit tocmai infrastructura de producție primară și de primă procesare, creăm stimulente pentru ca fermierii să investească, să modernizeze și, eventual, să facă pasul următor, spre procesare locală.

Din punctul meu de vedere, solarele, silozurile, depozitele ar trebui să fie mai mult văzute precum utilaje agricole decât ca niște clădiri unde se desfășoară activități comerciale. Totuși, sera nu e mall, iar silozul nu este fabrică.

În această perioadă, când prețul motorinei a crescut, sunt mulți agricultori care se gândesc dacă să mai facă sau nu însămânțări de primăvară, dacă mai merită sau nu, mai ales că, așa cum ați auzit de la Ursula von der Leyen, Bruxelles-ul a decis să pună în aplicare Acordul Mercosur, chiar dacă el a fost atacat de Parlamentul European la Curtea Europeană de Justiție.

Deci, aprobând această lege, le transmitem fermierilor din România că suntem alături de ei, că ei sunt o parte esențială a viitorului economiei acestei țări și că trebuie să continue eforturile pe care le fac, pentru a pune pe masă pâinea noastră cea de toate zilele. Să știți că așa fac și francezii, așa fac și polonezii, ba chiar și bulgarii.

## Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 281 alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L91/2026).

Declar deschise dezbaterile. Dau cuvântul inițiatorului. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul modifică art. 281 alin. (8) din Codul fiscal, pentru a clarifica modul de aplicare a TVA-ului în cazul serviciilor facturate periodic, precum energia electrică, gazele naturale, apa, telefonia, internetul sau leasingul. Se stabilește explicit că TVA aplicabilă este cea în vigoare la momentul prestării sau consumului serviciului, nu la data facturării.

Amendamentele perpetuau de la fapt generator la exigibilitate, dar au fost respinse.

Regula vizează serviciile cu caracter continuu, facturate lunar sau periodic, unde consumul și facturarea apar în perioade diferite. Scopul este eliminarea interpretărilor diferite privind TVA-ul și protejarea consumatorilor și introducerea unei reguli clare, aplicabile unitar pentru furnizori și autorități.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea elaborării și dezbaterii raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 281 alin. (8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 281 alin. (8) din Legea nr. 227/2015, în sensul clarificării momentului în care sunt efectuate livrările de bunuri și prestări de servicii continue.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut, în ședința din 02.03.2026, propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia vă înaintează, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Doamna senator Stelea Niculina, vă rog.

## Stimați colegi,

Propunerea legislativă pentru care vă cer votul reprezintă un pas esențial pentru modernizarea și clarificarea fiscalității în România. Obiectivul este eliminarea ambiguităților legate de aplicarea cotei de TVA pentru livrările și prestările continue, știți dumneavoastră: gaz, telefon, cablu, tot ce este pe abonament.

Propunerea pe care AUR o susține astăzi este despre claritate, este despre dreptul cetățeanului și al firmelor de a ști înainte de a plăti cât trebuie să plătească. Sigur că nu am fi în această situație dacă am avea predictibilitate fiscală, adică modificări ale Codului fiscal care să intre în vigoare măcar la un an de la data adoptării. Dar, din păcate, așa cum se întâmplă de obicei, uneori se pot lua decizii duminică, cu aplicabilitate începând de marți. Totul este repede, totul este impus.

Știți și dumneavoastră că schimbarea cotei de TVA în vara lui 2025 a bulversat sistemul. Doamna Maria, pensionară cu 2.500 de lei venit, a primit în august 2025 factura la curent electric aferentă lunii iunie. Era mai mare decât se aștepta. A sunat, a întrebat de ce și i s-a explicat că e din cauza măririi TVA-ului. A plătit. La scurt timp, a primit o nouă factură, rectificativă. Noi telefoane, noi nervi. Doamna Maria nu a înțeles nimic. Este un cetățean obișnuit, prins în capcana unei norme legale ambigue.

Prin această lege spunem clar: cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la momentul în care taxa devine exigibilă pentru perioada de decontare. Nimic mai mult, nimic mai puțin. Furnizorul știe, clientul știe, inspectorul ANAF știe și, bonus, aplicăm și Directiva nr. 112/2006 a Uniunii Europene, care instituie principiul factorului generator.

Albert Einstein spunea că dacă nu poți explica simplu înseamnă că nu ai înțeles suficient de bine. Această lege, inițiată de AUR, rezolvă simplu ceea ce statul român nu a reușit să explice până acum: la ce dată furnizorul decide ce cotă de TVA aplică.

Atenție, această lege nu este împotriva intereselor financiare ale statului. Această modificare nu poate fi retroactivă. Dacă mâine se ia decizia scăderii TVA, așa cum am propus noi, cei de la AUR, facturile până la aplicarea noilor reguli se vor face cu TVA-ul vechi.

Mulțumesc.

Domnule senator Negoi Eugen, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Există deja prevederea cu TVA la încasare. TVA la încasare rezolvă sau a rezolvat de-a lungul timpului multe din problemele care existau înainte de a fi implementată această reglementare.

Să introduci acum încasarea TVA-ului la momentul prestării unor servicii sau livrării de bunuri nu e deloc de bun augur. Și nu neapărat din punctul de vedere al impactului bugetar asupra bugetului de stat, ci și în relațiile comerciale. Pentru că doi comercianți nu pot aștepta ca la momentul livrării să-și încaseze TVA-ul, pe de o parte. Pe de altă parte, nu poți, având și prevederea TVA-ului la încasare, să încaleci cele două prevederi. Amețești cu totul toată procedura fiscală și relațiile parteneriale între cei doi sau mai mulți parteneri de business.

Grupul senatorilor USR va vota împotriva acestei inițiative AUR.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 23, Propunerea legislativă privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României (L67/2026).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul, dacă este în sală.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind instituirea contribuției asupra veniturilor din intermediere digitală realizate pe teritoriul României.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei contribuții de 2% asupra veniturilor obținute din intermediere digitală realizate pe teritoriul României prin intermediul unor platforme digitale de mari dimensiuni, care au realizat în anul fiscal precedent o cifră de afaceri globală mai mare de 750 de milioane de euro.

În ședința din data de 03.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Drept urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 24, Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor (L84/2026).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.

În ședința din data de 03.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului raportul de respingere și propunerea legislativă.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Doamna senator Stelea Niculina, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Știu că poate nu o să vă placă ce vă voi spune, dar realitatea este că victimele exploziilor de la blocul din Rahova au fost abandonate de statul român. Nici până acum oamenii nu au fost despăgubiți și nici nu vor fi vreodată, la fel cum nu s-a găsit o formulă pentru a fi ajutați. Ba unii le-au spus că vor construi blocul la loc și-i vor pune să fie chiriași în fostele case. Și nimeni din partea statului care are rol de verificare și control nu a răspuns pentru nenorocire. O mână spală pe alta și amândouă fața.

Propunerea pe care o facem este cât se poate de simplă și de bun-simț: să introducem în polițele de asigurare obligatorie pentru case și riscul de explozie. Dacă o asemenea lege era la vot în ziua exploziei, pe 17 octombrie, atunci ați fi votat-o cu ambele mâini. Acum, că a trecut emoția, nu vă mai pasă. Dar, Doamne ferește, dacă se va mai produce vreodată o astfel de tragedie veți avea pe conștiință că nu ați făcut nimic atunci când trebuia făcut.

Explozia accidentală de gaze este un eveniment rar, dar devastator. Tocmai raritatea lui face ca includerea în PAD să fie ieftină și să nu presupună costuri suplimentare semnificative pentru cetățeni sau pentru sistemul construit și care s-a dovedit, în general, profitabil pentru statul român.

Eu vă cer doar să respectăm înțelegerea dintre stat și cetățean, celebrul contract social. Adică omul simplu cumpără polița obligatorie PAD, statul, în schimb, îi garantează că această poliță înseamnă ceva. Când o familie din Rahova rămâne fără acoperiș după explozie și constată că statul i-a luat banii timp de 10 ani fără să o protejeze, contractul social este rupt. Ca întotdeauna, în cazul acestei legi, instituțiile statului român care trebuiau să avizeze această lege au spus că nu se poate. L-au luat pe „nu” în brațe și îl strâng la piept tare.

Dar cum Dumnezeu la alții se poate? În Belgia asigurarea locuinței include obligatoriu incendiul și explozia. În Spania și Germania polițele multirisc includ explozia ca acoperire standard. România se află, în această privință, în afara normalității europene.

Dragi colegi,

Domnule senator Vela, vă rog.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Onorați colegi,

Pentru că acest proiect de lege are ca coinițiatori inclusiv parlamentari ai Partidului Oamenilor Tineri – POT, domnul Vela susține acest proiect de lege, va vota împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru următoarele considerente.

Protecția locuințelor împotriva dezastrelor naturale reprezintă o componentă importantă a politicilor publice de siguranță și de protecție a cetățenilor și cadrul juridic stabilit prin Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor reglementează modul în care statul și sistemul de asigurări răspund în situația producerii unor astfel de evenimente nedorite.

Propunerea legislativă aflată în dezbatere urmărește tocmai completarea acestui cadru normativ și ridică o serie de aspecte care pot fi analizate în continuare în procesul legislativ.

Și, din acest motiv, pentru că este vorba despre mărirea siguranței cetățenilor, domnul senator POT de Caraș-Severin, Gheorghe Vela, va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnule senator Negoi Eugen, vă rog.

PAD reprezintă o asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale. Naturale! Dezastrele naturale nu sunt echivalente cu explozii accidentale de gaze.

Tocmai pentru că e această discordanță în termeni și în logică, nu putem susține acest proiect și să votăm pentru.

Dacă ne gândim să facem o asigurare obligatorie pentru astfel de evenimente nefericite, putem să o facem în alt mod și sub altă formă, dar nu introducând în PAD, în asigurările obligatorii împotriva dezastrelor naturale, și exploziile accidentale de gaze.

Și rugămintea este totuși să nu mai facem declarații politice, pentru că explozia care a avut loc, evenimentul nefericit care a avut loc în Rahova, în București, a fost din cauza unor instalații artizanale, din cauza unora care au crezut că pot să lege ei cu sârmă și cu... să bată cu cuie niște țevi. Dar hai să nu insistăm pe tema aceasta. Tema principală este că în PAD nu pot fi introduse astfel de evenimente nefericite.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 25, Propunerea legislativă privind instituirea contribuției de 3% asupra veniturilor din publicitatea digitală realizate în România de către companii nerezidente (L53/2026).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul inițiatorului.

Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind instituirea contribuției de 3% asupra veniturilor din publicitatea digitală realizate în România de către companiile nerezidente.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei contribuții de 3% asupra veniturilor obținute din publicitatea digitală livrată către utilizatori în România de către prestatorii nerezidenți care au realizat în anul fiscal anterior o cifră globală, o cifră de afaceri globală, de minimum 750 de euro.

În ședința din 03.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Comisia pentru buget supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Domnul senator Vela Gheorghe.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Domnule senator Rus Vasile, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din când în când, în Parlament apar inițiative care sunt construite nu ca să rezolve o problemă, ci ca să exploateze o frustrare publică.

Sună bine, desigur, sună bine să spui că pui o taxă pe marile platforme digitale străine. Sună bine să spui că îi pui la plată pe giganții internetului. Sună bine să pretinzi că aperi companiile românești. Dar între ce sună bine și ce funcționează cu adevărat este o diferență uriașă. Iar rolul nostru nu este să facem spectacol fiscal la tribună. Rolul nostru este să facem legi serioase.

Această propunere legislativă nu este o demonstrație de forță a statului român, este o demonstrație de improvizație. Pentru că un stat serios nu legiferează din impuls, un stat serios nu scrie taxe doar ca să dea bine în titluri, un stat serios nu mimează suveranitatea fiscală, în timp ce pune pe masă o lege vulnerabilă juridic, contestabilă european și nesigură economic.

Da, există o problemă reală: marile platforme digitale fac bani din România. Există o nemulțumire legitimă atunci când vezi că firmele românești sunt taxate și controlate până la ultimul leu, în timp ce jucătorii globali operează transfrontalier și profită de diferențele dintre regimurile fiscale. Dar, tocmai de aceea, ai nevoie de legi bine făcute, nu de exerciții populiste.

Această inițiativă vinde iluzia unei dreptăți fiscale rapide. În realitate, riscă să producă exact contrariul, adică litigii, nesiguranță, costuri transferate mai departe și încă o dovadă că statul român confundă, uneori, fermitatea cu amatorismul.

Să spunem lucrurilor pe nume. Nu orice taxă împotriva corporațiilor mari este automat și o măsură inteligentă, nu orice discurs antiplatforme este și politică publică și nu orice slogan despre apărarea economiei naționale produce în mod automat o lege bună pentru România. De fapt, această inițiativă riscă să lovească exact acolo unde pretinde că apără: în antreprenorii români, în IMM-urile românești, în firmele care își caută clienți online și care pot ajunge să plătească, indirect, costul acestei pseudosoluții. Pentru că, atunci când statul nu înțelege economia digitală, nota de plată nu o achită autorul expunerii de motive, o achită piața, o achită firmele, o achită oamenii.

Domnule senator Nicula Mircea, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr sunt țări europene care au taxat, însă renunță la astfel de taxe. Și trebuie să privim platformele mari și dintr-o altă perspectivă, și anume a faptului că au ajutat sistemul de învățământ și fiecare elev din România a beneficiat gratuit de acces pentru aceste platforme.

Mulțumesc.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 470 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L102/2026).

Declar deschise dezbaterile.

Inițiatorul?

Nu este...

Domnule Vela, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Stimați colegi...

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Vela a avut astăzi două proiecte de lege pe ordinea de zi a Senatului: punctul 7 – L101 și punctul 26 – L102.

Vă supun atenției și acest proiect legislativ și vă solicit să-mi acordați un vot favorabil, împotriva raportului de respingere, pentru următoarele considerente.

## Stimați colegi,

Aveți în față o inițiativă legislativă care intervine direct și concret într-o problemă reală, și anume în problema stării parcului auto din România și asupra impactului acestuia în ceea ce privește mediul și sănătatea publică.

Propunerea pe care eu o supun atenției dumneavoastră modifică art. 470 din Codul fiscal și introduce un mecanism fiscal clar, și anume: se acordă o reducere de minimum 25% a impozitului pentru autoturismele Euro 6 și Euro 7, pe o perioadă de trei ani, și, în același timp, se instituie o scutire totală de impozit, pentru doi ani, pentru tinerii care sunt sub 35 de ani și care casează un autoturism vechi și poluant și aleg un vehicul modern, nepoluant sau hibrid și, mai ales, electric. Această măsură produce efecte concrete, benefice atât în societate, cât mai ales în economia românească.

În primul rând, stimulează reînnoirea parcului auto. Pentru că România are un parc auto cu o vechime mai mare de 14 ani, fără instrumente fiscale clare, tranziția către un parc auto modern se realizează foarte lent. Și prin această inițiativă legislativă folosim politica fiscală ca instrument de modernizare economică și de reducere a costurilor sociale generate de poluare.

În al doilea rând, se încurajează comportamentul responsabil al tinerilor atunci când achiziționează mașini, în special mașini noi, pentru că statul transmite un semnal clar: alegerea unui vehicul mai puțin poluant aduce beneficii directe pentru tineri.

Această măsură nu reprezintă o pierdere bugetară, ci este un instrument fiscal de stimulare a tineretului. Impozitul pe mijloacele de transport are o pondere redusă în veniturile totale ale bugetelor locale. În schimb, încurajarea achiziției de autovehicule mai puțin poluante și noi generează efecte economice indirecte, și anume creșterea vânzărilor și colectarea TVA-ului și taxe de înmatriculare și alte venituri conexe la bugetul de sat.

Domnule senator Nicula Mircea, vă rog. Nu?

Domnul senator Bodea Marius.

Mulțumesc, domnule președinte.

Un confrate senator spune că vrea să-i ajute pe tineri. În realitate, le oferă 35 de lei pe an – aceasta este, de fapt, esența acestei inițiative legislative, pentru că, dincolo de formulările frumoase din expunerea de motive, proiectul propune o reducere cu minimum 25% a impozitului auto pentru mașini noi, Euro 7, mă rog, electrice. Sună bine, dar în realitate vorbim despre un impozit mediu anual de aproape 140 de lei. Asta înseamnă o reducere de circa 35 de lei anual.

Cu alte cuvinte, le spunem tinerilor: cumpărați o mașină de 20.000, de 30.000 de euro sau una electrică, chiar mai scumpă, și veți primi în schimb echivalentul unei cafele pe an. Aceasta nu este o politică pentru tineri, este o politică pentru cei care își permit deja astfel de achiziții. Tinerii cu venituri mici și medii din România nu ajung nici la Euro 7 și nu ajung nici măcar prin Programul „Rabla” la astfel de achiziții. Pentru ei această lege nu schimbă, în realitate, nimic.

Problema reală a tinerilor nu este impozitul auto. Problema este dacă își permit o locuință, dacă au acces la un transport public civilizat, dacă în orașele unde trăiesc au parte de mobilitate, de infrastructură de recreere, de oportunități reale de angajare. Asta ne spun nouă tinerii, nu ne cer reduceri simbolice de taxe pentru lucruri pe care nu și le permit.

Din aceste motive, nu vom putea susține această inițiativă legislativă, pentru că tinerii din România nu au nevoie de 35 de lei reducere pe an, ci de politici reale.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 470 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În ședința din data de 3.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Domnule senator Vela, vă rog.

## Domnule președinte,

Mulțumesc bunului coleg de la USR că mi-a dat, ca să spun așa, un motiv ca să fac această replică, să spun această replică.

În condițiile în care prețul benzinei și al motorinei a explodat din cauza războiului care este între Statele Unite și Iran, achiziționarea de mașini hibride și, mai ales, electrice este cât se poate de normală.

Prin acest text de lege, prin această propunere legislativă, eu nu doresc doar reducerea impozitului și stimularea tinerilor să achiziționeze mașini într-un mod înțelept și prudent, ci inclusiv am grijă de veniturile lor sau mă gândesc la veniturile lor, care să fie cât se poate de bune pe viitor, să facă economii la cheltuieli inutile.

Ne ducem către tehnologie – vorbeam de digitalizare –, mașinile electrice sunt viitorul. Mă miră că USR-ul se împotrivește la o asemenea idee modernă și la o propunere legislativă modernă.

Pentru asta, vă rog, votați împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea acestei propuneri. Mulțumesc.

Și cred că votează și USR-ul până la urmă. Mulțumesc frumos.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 22 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L104/2026).

Declar deschise dezbaterile. Inițiatorul? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 22 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 22 din Codul fiscal, în sensul extinderii regimului de scutire de la plata impozitului pe profit pentru profitul reinvestit, prin includerea unor noi categorii de active considerate eligibile.

În ședința din 3.03.2026, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea

Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L77/2026).

Declar deschise dezbaterile.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 456 alin. (2) lit. i), a art. 464 alin. (2) lit. h) și a art. 469 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul corelării exprese a prevederilor referitoare la facilitățile fiscale instituite prin Ordonanța Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilități persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localități din Munții Apuseni și în Rezervația Biosferei „Delta Dunării”.

În ședința din data de 3.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L47/2026).

Declar deschise dezbaterile. Inițiatorul? Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată în vederea elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 291 alin. (2) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul exceptării de la cota redusă de TVA de 11% a alimentelor cu zahăr adăugat al căror conținut total de zahăr este de minimum 5 g/100 g de produs, altele decât laptele praf pentru nou-născut, sugari și copii de vârstă mică.

În ședința din data de 3.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 30, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L17/2026).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul, dacă este în sală. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare aplicarea mecanismului de taxare inversă a TVA și introduce un nou mecanism de plată defalcată a TVA pentru anumite categorii de beneficiari.

În data de 9.03.2026, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și avizele primite. Au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile.

Inițiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 31, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2025 privind politica de extindere a UE – COM(2025) 690 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 690 final.

Comisia permanentă sesizată nu a transmis observații. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 690 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc.

Doamna senator Dobra Elena-Adelina, vă rog frumos.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Provocările geopolitice din ultimii ani ne-au întărit convingerea că Uniunea Europeană trebuie să facă mai mult pentru a-și proteja propria securitate și prosperitate. Războiul de la granițele noastre și evenimentele din ultima perioadă au schimbat fundamental perspectiva asupra extinderii. Astăzi extinderea nu mai este doar un obiectiv politic, este o necesitate geopolitică. O Uniune mai mare și mai puternică aduce beneficii economice, sociale și politice și de securitate semnificative.

Documentele recente ale Comisiei confirmă acest lucru: extinderea este o investiție geostrategică într-o Europă mai stabilă, mai rezilientă și mai unită.

În același timp, procesul de extindere trebuie să rămână unul riguros și bazat pe merit. Progresul fiecărui stat candidat depinde de reforme reale, profunde și ireversibile. Comunicarea Comisiei evidențiază atât progresele, cât și provocările statelor candidate, de la Ucraina și Republica Moldova la Muntenegru, Albania, Serbia, Turcia sau Georgia.

Trebuie să subliniem faptul că Republica Moldova și Ucraina se află astăzi în avangarda procesului de extindere și progresele lor reflectă angajamentele și voința politică. Aceste progrese trebuie recunoscute și susținute prin pași concreți.

În acest context, țara noastră susține deschiderea formală a negocierilor de aderare pe clustere cu Republica Moldova și Ucraina. Evaluarea Comisiei confirmă că ambele state sunt pregătite să avanseze în acest proces și au făcut pași importanți în alinierea acquis-ului comunitar.

În paralel, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze instrumentele de sprijin. Planurile de creștere, integrarea treptată și mecanismele financiare dedicate sunt esențiale pentru a susține convergența economică și socială a statelor candidate. Trebuie să oferim oamenilor speranță și să ne asigurăm că extinderea rămâne o promisiune credibilă și tangibilă pentru toți cei care au ales parcursul european.

„Pentru noi, a ne simți în siguranță înseamnă a face parte din Uniunea Europeană”, declara Președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu. Cuvinte simple, dar care spun totul despre realitatea Republicii Moldova și despre miza istorică a parcursului său european.

Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, vă rog.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință.

Extinderea Uniunii Europene reprezintă, în actualul context geopolitic, un imperativ strategic și o investiție esențială pentru viitorul continentului. Este un efort comun, la care suntem cu toți părtași, motiv pentru care susținem Comunicarea Comisiei Europene privind politica de extindere, cu convingerea că discutăm despre două dintre cele mai importante dosare pentru România.

Primul vizează Republica Moldova, care a demonstrat în ultimii doi ani că aspirația europeană poate genera reforme reale și rapide. De la 1 ianuarie Moldova este deja inclusă în zona europeană de roaming, un semnal concret că integrarea este în plină desfășurare. Negocierile avansează într-un ritm ambițios, cu perspectiva finalizării până la sfârșitul anului 2027.

Angajamentul Chișinăului este cu atât mai remarcabil, cu cât aceste progrese au loc pe fondul intensificării tentativelor de destabilizare generate de agresiunea rusă, o amenințare directă la adresa stabilității frontierelor externe ale Uniunii. Pentru Moldova apartenența la Uniunea Europeană înseamnă consolidarea suveranității în fața presiunilor externe, pentru România înseamnă o graniță mai sigură, piețe mai accesibile și oportunități economice extinse.

Al doilea dosar este Ucraina, iar aici argumentul esențial este securitatea. O Ucraină ancorată în structurile europene este cel mai solid tampon față de expansiunea rusă și cel mai important factor de stabilitate pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România.

Prin aprobarea acestei comunicări, Senatul României reafirmă că extinderea nu este un act de caritate, ci o investiție geopolitică. Și, de aceea, Grupul PSD votează pentru o Europă mai mare, mai unită, care este o Europă în care România contează mai mult, nu mai puțin.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 32, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia UE pentru societatea civilă – COM(2025) 790 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 790 final.

Comisiile permanente sesizate nu au transmis observații, iar în urma dezbaterilor membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 790 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Doamna Ștefănescu Daniela, vă rog.

## **Doamna Daniela Ștefănescu:**

## Mulțumesc. Stimați colegi,

În dezbaterea privind Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Strategia Uniunii pentru societate civilă considerăm că obiectivul consolidării unui spațiu civic deschis și sigur este unul legitim și necesar pentru funcționarea democrației europene.

Cu toate acestea, apreciem că proiectul de hotărâre supus astăzi votului dumneavoastră nu include o serie de observații pe care le considerăm esențiale pentru menținerea unui echilibru corect între participarea societății civile și mecanismele democratice reprezentative.

În primul rând, este important că măsurile propuse împotriva acțiunilor abuzive în justiție îndreptate împotriva mobilizării publice, cunoscute ca SLAPP, să fie formulate astfel încât să protejeze libertatea de exprimare și participarea civică, dar fără a limita dreptul legitim la acțiune în justiție și fără a crea imunități _de facto_ pentru organizații sau activiști.

De asemenea, apreciem că inițiativa de instituire începând cu anul 2026 a unei platforme a societății civile la nivel european este bună. Totuși, considerăm că eficiența și credibilitatea acesteia depind în primul rând de transparența criteriilor de selecție și de evitarea politizării dialogului instituțional.

În același timp, principiile care trebuie să guverneze dialogul cu societatea civilă – parteneriat, reprezentativitate, incluziune și asumare de răspundere – trebuie aplicate uniform și nediscriminatoriu.

Un alt element important îl reprezintă necesitatea unor criterii clare de reprezentativitate, transparență și

responsabilitate pentru organizațiile civile implicate în procesele de consultare publică, inclusiv obligații explicite privind declararea surselor de finanțare și a eventualelor legături externe.

De asemenea, utilizarea fondurilor europene destinate societății civile în cadrul programului AgoraUE trebuie să fie realizată într-un mod transparent și echitabil.

Nu în ultimul rând, considerăm necesar să fie recunoscut și un risc instituțional real, acela ca mecanismele permanente de dialog propuse să conducă în practică la o influență disproporționată a unor entități nestatale în stabilirea agendei politice și legislative. Societatea...

Mulțumesc, doamna senator. Timpul a expirat.

Mai avem puncte multe pe ordinea de zi.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 33, vă rog, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind caracterul definitiv al decontării și de abrogare a Directivei 98/26/CE și de modificare a Directivei 2002/47/CE privind contractele de garanție financiară – COM(2025) 941 final.

Rog reprezentantul Comisiei de afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 941 final.

Comisiile permanente sesizate nu au transmis observații, iar în urma dezbaterii membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 941 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 34, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2009/65/CE, 2011/61/UE și 2014/65/UE în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a integrării piețelor de capital și a supravegherii în Uniune – COM(2025) 942 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 942 final.

Comisiile permanente sesizate nu au transmis observații, iar în urma dezbaterilor membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 942 final, pe care îl supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare, conform dispozițiilor legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 35, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.095/2010, nr. 648/2012, nr. 600/2014, nr. 909/2014, 2015/2.365, 2019/1.156, 2021/23, 2022/858, 2023/1.114, nr. 1.060/2009, 2016/1.011, 2017/2.402, 2023/2.631 și 2024/3.005 în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a integrării și a supravegherii pieței de capital în Uniune – COM(2025) 943 final.

Rog reprezentantul Comisiei de afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 943 final.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 943 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 36, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/1.242 în ceea ce privește calcularea creditelor de emisii pentru vehiculele grele pentru perioadele de raportare ale anilor 2025 – 2029 – COM(2025) 784 final.

Invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 784 final.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 784 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 37, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.232 în ceea ce privește perioada de aplicare a acestuia – COM(2025) 797 final.

Rog reprezentantul Comisiei de afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 797 final. În urma dezbaterii, membrii Comisiei de afaceri europene au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unui raport la COM(2025) 797 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentului raport, în conformitate cu dispozițiile legale.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 38, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/848 în ceea ce privește anumite norme în materie de producție, etichetare și certificare, precum și anumite norme referitoare la comerțul cu țările terțe – COM(2025) 780 final.

Invit reprezentantul Comisiei de afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 780 final. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 780 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 39, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European – Foaie de parcurs pentru transformarea industriei apărării a UE: Eliberarea unei inovări disruptive pentru pregătirea în materie de apărare – COM(2025) 845 final.

Rog reprezentantul Comisiei de afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 845 final. În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 845 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentului raport, în conformitate cu dispozițiile legale.

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 40, Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Scutul european pentru democrație: consolidarea democrațiilor puternice și reziliente – COM(2025) 791 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 791 final.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 791 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea prezentului raport, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc. Doamna senator Ștefănescu, vă rog.

Astăzi ni se cere, stimați colegi, să girăm un document care, în aparență, își propune să consolideze democrația europeană, dar care, în esență, deschide calea unei centralizări tot mai accentuate a deciziei la nivelul Uniunii.

Nu neg existența amenințărilor reale: dezinformare, atacuri hibride, vulnerabilități în spațiul digital, dar răspunsul la aceste provocări nu poate fi constituirea unor structuri supranaționale care, treptat, ajung să influențeze sau chiar să substituie capacitatea statelor de a decide pentru ele însele.

Așa-numitul Centru European pentru Reziliență Democratică nu este doar un mecanism tehnic de cooperare. Este un instrument care concentrează informație, capacitate de analiză și potențial de intervenție. Alături de celelalte rețele și mecanisme europene, el conturează o arhitectură în care decizia riscă să se îndepărteze de cetățean și de instituțiile naționale pe... care le reprezintă.

Pentru România riscurile sunt evidente. Vorbim despre o posibilă erodare a suveranității în domenii esențiale, despre tendința de a impune soluții uniforme unor realități profund diferite și despre apariția unor presiuni asupra libertății de exprimare, sub pretextul combaterii dezinformării. În plus, există pericolul unei dependențe instituționale în care reacții și decizii interne ajung să fie calibrate în funcție de centrul extern de coordonare.

Mai mult decât atât, proiectul de hotărâre pe care îl avem în față nu formulează suficient de clar aceste riscuri și nu afirmă limitele pe care România trebuie să le apere. Nu se reafirmă explicit faptul că organizarea proceselor electorale este un atribut suveran, nu se stabilesc garanții solide pentru protejarea libertății de exprimare și nu se delimitează rolul acestor organisme europene, astfel încât ele să rămână strict în rolul de cooperare, și nu de influențare.

Democrația nu se consolidează prin îndepărtarea deciziei de cetățean, ci prin apropierea de el, nu prin centralizare, ci prin responsabilitate națională. România trebuie să fie un partener activ în Uniune, dar nu un executant tăcut, trebuie să coopereze, dar să își păstreze capacitatea de a decide.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final. Punctul...

Mă scu...! Domnule Bochileanu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doar ca remarcă: libertatea de exprimare protejează opiniile, inclusiv pe cele incomode, dar nu poate fi transformată într-un scut pentru intoxicare publică sau pentru mecanisme care urmăresc slăbirea deliberată a încrederii în instituții. Tocmai de aceea, avem nevoie de acest scut pentru democrație, avem nevoie de protejarea proceselor electorale, de combaterea dezinformării și a manipulării online și de protejarea spațiului civic și a mass-mediei independente. Susținem, așadar, acest document european. Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 41, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda 2030 pentru protecția consumatorilor și planul de acțiune pentru consumatori în cadrul pieței unice – „Un nou impuls pentru protecția consumatorilor, competitivitate și creștere durabilă” – COM(2025) 848 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată, în vederea examinării, cu COM(2025) 848 final.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 848 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, prezentul raport, în conformitate cu dispozițiile legale.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 42, proiect de hotărâre referitoare la Semestrul european 2026 – Pachetul de toamnă:

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Semestrul european 2026 – Pachetul de toamnă – Punerea în practică a Busolei pentru competitivitate: impulsionarea reformelor și a investițiilor – COM(2025) 955 final;

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană – Reflectarea cadrului de guvernanță economică în politica fiscal-bugetară națională – COM(2025) 951 final;

– Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de alertă 2026 elaborat în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1.176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice – COM(2025) 956 final;

– Recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro – COM(2025) 957 final;

– Raport comun privind ocuparea al Comisiei și al Consiliului – COM(2025) 958 final;

– Recomandarea de recomandare a Consiliului privind capitalul uman în Uniunea Europeană – COM(2025) 959 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării Semestrului european 2025 – Pachetul de toamnă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la Pachetul de toamnă privind Semestrul european 2026.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre privind adoptarea raportului, în conformitate cu dispozițiile legale.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 42, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei...

43, îmi cer scuze!

Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Planul de acțiune RESourceEU – Accelerarea strategiei noastre privind materiile prime critice pentru a ne adapta la o nouă realitate – COM(2025) 945 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene să prezinte raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 945 final.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 945 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

Vă mulțumesc. Doamna senator Ștefănescu, vă rog.

## Stimați colegi,

Sunt momente în istorie în care deciziile tehnice devin, de fapt, decizii de destin. Astăzi nu discutăm doar despre materii prime, discutăm despre cine decide, cine controlează și cine răspunde. Ni se propune un mecanism european amplu, un Centru european pentru materii prime critice, care va

monitoriza, coordona și acționa în comun. Sună eficient, sună modern. Dar întrebarea fundamentală rămâne: cine ia decizia finală?

Pentru că, stimați colegi, în această propunere nu găsim garanții clare că statele membre își păstrează controlul, nu găsim limite ferme ale intervenției, nu găsim linia roșie care să spună: până aici este cooperare, dincolo devine suveranitate națională. Se mută treptat, subtil, dar constant, centrul deciziei. Identificarea companiilor strategice, evaluarea riscurilor, impunerea măsurilor, toate acestea tind să fie concentrate la nivel european, în timp ce responsabilitatea rămâne la nivel național. Este o ecuație dezechilibrată și o responsabilitate fără control.

Și ajungem la miezul problemei. România deține resurse – resurse reale, resurse strategice, resurse care pot defini viitorul economic al acestei țări. Aceste resurse nu sunt cifre într-un raport, ele sunt parte a suveranității noastre, din securitatea noastră și din demnitatea noastră ca stat. Și astăzi ni se cere, implicit, să acceptăm un mecanism în care decizia asupra acestor resurse poate fi influențată, coordonată sau chiar determinată din afara granițelor noastre, fără un drept de veto.

Noi nu respingem cooperarea europeană, nu respingem finanțarea. Ceea ce cerem sunt garanții clare, explicite și juridice că România rămâne stăpână pe resursele sale. Cerem ca orice mecanism comun să fie de parteneriat, nu de subordonare, orice centru european să fie un instrument de sprijin, nu un pol de decizie unilaterală. Cerem ca orice euro investit să vină cu respect, nu cu condiționare tacită, pentru că, în final, întrebarea este nu cât primim, ci cât de mult păstrăm.

Dacă vrem o Europă puternică trebuie să construim o Europă a națiunilor puternice, iar o națiune puternică este și atunci când decide singură asupra a ceea ce îi aparține.

Am încheiat dezbaterile generale.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 44, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Foaie de parcurs privind locurile de muncă de calitate – COM(2025) 944 final.

Rog reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Vă rog, doamna senator.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în vederea examinării COM(2025) 944 final.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM(2025) 944 final.

Comisia pentru afaceri europene supune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, proiectul de hotărâre, în conformitate cu dispozițiile legale.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale. Proiectul de hotărâre rămâne la vot final. Continuăm lucrările și trecem la exprimarea votului asupra inițiativelor legislative cu caracter ordinar și a documentelor europene dezbătute în ședința de astăzi.

Stimați colegi,

Vă rog să vă reintroduceți cartelele în consolele de vot. La punctul 1 avem L34/2026.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Rog vot. Pentru – 31, abțineri – 56. Raportul de respingere a picat. Vă supun la vot propunerea legislativă. Rog vot. Pentru – 14, contra – 25, abțineri – 51. Propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 2 – L45/2026.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Rog vot.

Pentru – 63, contra – 27, abțineri – 3. Raportul a fost respins... și propunerea a fost respinsă. Punctul 3 – L49/2026.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Vă rog, votați. Pentru – 62, contra – 27, o abținere. Raportul a fost respins... Adoptat, mă scuzați! Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea respinsă.

Punctul 4 – L25/2026.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere. Vă rog, votați. Pentru – 40, contra – 49, abțineri – 3. Vă voi supune la vot propunerea legislativă. Vă rog, votați. Pentru – 50, contra – 39, abțineri – 3. Propunerea a fost adoptată. Punctul 5 – L83/2026. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

entru – 61, contra – unu, abțineri – 28. Proiectul de hotărâre a fost adoptat. Punctul 17 – COM(2025) 837 final. Vă supun la vot proiectul de hotărâre.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă supun la vot raportul de respingere.

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Contra!

Domnule președinte, o scurtă motivare...

Pentru – 58, contra – 29. Propunerea legislativă a fost respinsă. Vă rog, domnule senator Vela, scurt.

Domnule președinte, Am votat împotriva raportului de respingere pentru următoarele considerente.

Iubesc tineretul, tineretul este viitorul României. Am vrut să-i ajut pe tineri să achiziționeze mașini într-un mod înțelept, prudent și, mai ales, într-un mod care să le convină, avantajos. S-a opus Senatul, mai ales USR-ul. Îmi pare nespus de rău!

Să se țină minte această zi: un senator a vrut să facă ceva bine pentru tineri și o parte dintre senatori s-au opus. Pentru asta sunt dezamăgit.

Totuși, POT are soluții bune pentru tineri, că este Partidul Oamenilor Tineri.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Punctul 25 – L53...

Scuze, am dat foaia! Punctul 27 – L104/2026.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă supun la vot raportul de respingere.

Explicarea votului.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Punctul 31...

## **Domnul Vasile Blaga**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Vă rog, domnule...

, nu v-am văzut.

Mulțumesc, domnule președinte.

Le mulțumesc tuturor celor care au votat această inițiativă.

Le mulțumesc și celor care n-au votat, dar îi asigur că această problemă va rămâne în continuare la ordinea zilei, indiferent de motivele care v-au făcut să respingeți această inițiativă, pentru că dezbaterea privind înlocuirea încasării fracționate a TVA cu TVA... cu taxarea inversă, cu TVA-ul încasat la consumator, va rămâne în următoarea perioadă în atenția atât a clasei politice, cât și a opiniei publice. Rămânem să credem în continuare că renunțarea la TVA fracționat, chiar dacă s-ar face treptat și s-ar ajunge la TVA-ul încasat la consumator, ar fi o soluție bună, pentru că ar descătușa energiile financiare ale foarte multor firme.

Îmi pare rău că nu au avut colegii încredere în principiile esențiale ale capitalismului.

Domnul Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

...printr-o comparație, atâta tot.

Scurt, vă rog.

O comparație scurtă, scurtă de tot. Scurtă. Stimate domnule președinte,

Am votat împotriva raportului de respingere pentru următoarele considerente.

Acum, când a apărut din nou criza generată de petrol, Austria, în mijlocul Europei, scade TVA-ul. Acest proiect de lege vine exact cu aceeași situație, să scadă TVA-ul, ca să se favorizeze viața economică și să ajute IMM-urile.

Și pe mine mă surprinde că colegii au fost lipsiți de vigilență și au votat pentru respingerea acestei propuneri. Eu nu m-am făcut părtaș, am votat pentru IMM-uri și pentru viitorul economic al României.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule Vela. Doamna senator Horga, vă rog.

Directiva nr. 112/2006 – directiva TVA – prevede că statele membre pot aplica taxarea inversă pentru un număr limitat de operațiuni. Iar România aplică, în prezent, taxare inversă pentru o serie de sectoare cu risc fiscal ridicat, printre care: materialul lemnos, livrarea de imobile, certificatele cu... certificatele de gaze cu efect de seră, cereale, energie electrică, gaz natural, telefoane mobile, laptopuri și console de joc. Însă aceeași directivă prevede că taxarea inversă generalizată nu se poate aplica în statele membre, iar acest lucru nu mai este posibil din 2022.

Întrebarea este: de ce nicio țară europeană nu a aplicat acest sistem dacă el ar fi fost eficient, nici măcar în perioada 2017 – 2022, când a fost permis de directivă în anumite condiții și cu aprobarea Comisiei? Nu a funcționat în niciun stat european, nici măcar acolo unde au existat câteva proiecte-pilot pentru încercarea aplicării taxării inverse.

## **Domnul Mihai Coteț:**

Mulțumesc.

Trecem la punctul 31 – COM(2025) 690 final. Vă supun la vot proiectul de hotărâre.

tru – 61, contra – 18, abțineri – 8. Proiectul de hotărâre a fost adoptat. Punctul 43 – COM(2025) 945 final. Vă supun la vot proiectul de hotărâre.

## Stimați colegi,