Stenogramă plen

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind protecþia reciprocã a informaþiilor, a materialelor ºi a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava, la 3 septembrie 1999.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi a convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã. (Continuarea dezbaterilor.)

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susþinere a bibliotecilor din învãþãmânt.

6. Propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu Ð ªiºeºtiÒ. (Continuarea dezbaterilor.)

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 14/2000 privind înfiinþarea formaþiunilor de protecþie civilã pentru intervenþie de urgenþã în caz de dezastre. (Procedurã de urgenþã.)

**II. Marþi, 12 ºi joi 14 septembrie 2000** 1. Proiectul de lege privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor (Proiectul de Hotãrâre care se referã numai la modificarea art. 176 din regulament.)

2. Proiectul de Lege privind egalitatea ºanselor la accesul în învãþãmîntul superior. (Lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.) 5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997 la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbþie a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedurã de urgenþã.)

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

1. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente. (Se supune votului dupã ce Birourile permanente, cu participarea preºedinþilor Comisiilor juridice ale celor douã Camere ºi a preºedintelui Comisiei pentru Regulament a Camerei Deputaþilor, discutã procedura de urmat.)

- **Ð ora 12,30 ªedinþa Biroului permanent al Camerei Deputaþilor**

- **Ð orele 14,00Ð16,00 Activitate în cadrul grupurilor parlamentare ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ð orele 16,00Ð19,30 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ð orele 19,30Ð20,00 Ñ Prezentarea pe scurt de cãtre deputaþi a interpelãrilor adresate membrilor Guvernului**

## **Marþi, 12 septembrie 2000**

- **ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**

- **Ð orele 8,30Ð9,20 Ñ Timp afectat pentru intervenþii ale deputaþilor**

- **Ð orele 9,20Ð13,00 Ñ Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

- **Ð orele 14,00Ð16,30 Ñ Continuarea dezbaterilor asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi**

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 342 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 241; sunt absenþi 101; participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 12 deputaþi. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este astfel întrunit.

Vã rog ocupaþi-vã locurile în bãnci ºi pãstraþi liniºtea în salã!

Pentru început vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al

|||**ACTIVITATE ÎN COMISIILE PERMANENTE**| |---|---|---| |**Ð orele 8,30Ð16,30**||**Avizarea unor proiecte de lege ºi propuneri**| |||**legislative; documentare ºi soluþionarea**| |||**unor probleme repartizate comisiilor**| |**Ð ora 11,00**||**ªedinþa Biroului permanent al Camerei**| |||**Deputaþilor**| ||**Joi,**|**14 septembrie 2000**| |||**ªEDINÞA ÎN PLEN A CAMEREI DEPUTAÞILOR**| |**orele 8,30Ð12,30**||**Dezbateri asupra problemelor înscrise pe**| |||**ordinea de zi**| |*****|*****|*****|

**Activitãþi ale deputaþilor în circumscripþiile electorale**

Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisii.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a fost înregistratã iniþiativa primitã de la Guvern cu titlul: proiectul Legii bibliotecilor.

Pentru acest proiect au fost sesizate: în fond Ñ Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În continuare vã informez cã la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor a fost înregistratã propunerea legislativã privind reglementarea situaþiei juridice ºi administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 150/1990), iniþiatã de un numãr de 19 deputaþi. Se solicitã procedura de urgenþã de cãtre Ñ atenþie! Ñ liderii grupurilor parlamentare: P.N.Þ.C.D., P.D.S.R., P.D., P.N.L., U.D.M.R., P.R.M., P.U.N.R. ºi Minoritãþi.

Cu alte cuvinte, stimaþi colegi, este un consens din partea grupurilor parlamentare în susþinerea procedurii de urgenþã pe acest text, procedurã care va fi motivatã de domnul Anghel Stanciu, preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Ne gãsim astãzi, ºi credem noi pentru a douã oarã, într-o situaþie ineditã, dar totuºi fericitã. Reprezentanþi ai tuturor formaþiunilor politice: P.N.Þ.C.D., P.D.S.R., P.D., P.S.D.R., P.N.L., U.D.M.R., P.R.M., P.U.N.R., Minoritãþi Naþionale, Independenþi, ApR, respectiv U.F.D., au iniþiat o propunere legislativã privind reglementarea situaþiei juridice ºi administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 150/1990.

Aceastã iniþiativã este însuºitã ºi susþinutã prin semnãturi de 270 de organizaþii ºi fundaþii de tineret din întreagã þarã.

## Domnilor colegi,

Este prima iniþiativã legislativã pentru tineret în cei 10 ani de activitate ai Parlamentului, care este iniþiatã de toate formaþiunile parlamentare, întrunind asentimentul acestora. Totodatã, este o iniþiativã rezultatã din consultarea cu societatea civilã, prin aceastã impresionantã listã de semnãturi de adeziune a numeroase organizaþii, fundaþii de tineret.

Obiectivele, în sintezã, ale acestei iniþiative le amintim: stoparea actualului proces de înstrãinare a patrimoniului ce a aparþinut fostului U.T.C., patrimoniu construit, indiferent la a cui comandã, prin munca asociativã ºi cu banii tinerilor; introducerea, în final, a unor norme ºi reglementãri privind structurarea fundaþiilor pentru tineret pe principii democratice; implementarea unui sistem managerial de transparenþã în activitatea fundaþiilor pentru tineret ºi certificarea modalitãþii de conlucrare cu administraþia localã, cu direcþiile de tineret ºi sport din judeþ; în sfârºit, readucerea activelor patrimoniale îngheþate în 1990, la nivel central, în folosul acestei generaþii, care, sub o formã sau alta, este cea care a împins Revoluþia spre finalitatea pe care o cunoaºteþi.

Având în vedere scurtul rãstimp rãmas pânã la încheierea actualei legislaturi, liderii tuturor grupurilor parlamentare, începând de la P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist pânã la independenþi, au solicitat Biroului permanent ºi vã solicitã ºi dumneavoastrã sã acceptaþi dezbaterea în procedurã de urgenþã, ca o modestã contribuþie la recunoaºterea rolului ºi importanþei tineretului în desfãºurarea procesului Revoluþiei, dar ºi a devenirii României ca o þarã modernã.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Este vorba de o iniþiativã din partea liderilor tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaþilor. Motivarea procedurii de urgenþã a fost fãcutã de domnul profesor Anghel Stanciu. Cred cã putem trece la vot.

,

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate unele solicitãri de modificare în componenþa nominalã a câtorva comisii permanente ale Camerei Deputaþilor, pe care urmeazã sã le aprobãm prin vot.

1) Grupul parlamentar al P.D.S.R. propune trecerea domnului deputat Petru-ªerban Mihãilescu de la Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice la Comisia pentru politicã externã.

Obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

2) Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.-civic-ecologist propune desemnarea domnului deputat Grigore Muru în calitate de membru al Comisiei pentru industrii ºi servicii. Voturi pentru?

Împotrivã? Abþineri? Votat. 3) Grupul U.D.M.R. propune desemnarea domnului deputat K—nya Hamar-Alexandru în calitate de membru al Comisiei pentru politicã externã.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

4) Grupul parlamentar P.R.M. propune trecerea domnului Nicolae Leonãchescu de la Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Acelaºi grup parlamentar propune desemnarea domnului deputat Teodor Roºca în calitate de membru în Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor, dar nu înainte de a supune votului dumneavoastrã ordinea de zi ºi programul de lucru.

Dacã asupra programului de lucru sunt propuneri de modificare faþã de proiectul prezentat de Biroul permanent? Nu sunt.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Ordinea de zi.

Dacã existã propuneri de modificare? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Din partea Comisiei pentru Regulament cine participã la dezbateri? Domnul Radu Ghidãu pe unde se aflã? Doamnelor ºi domnilor,

”Raport privind validarea unui mandat de deputat.

Comisia de validare a luat cunoºtinþã de faptul cã a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripþia electoralã nr. 24 Iaºi, ca urmare a demisiei doamnei deputat Valeria Mariana Stoica, aparþinând Grupului parlamentar Uniunea Social Democratã Ñ Partidul Democrat.

În conformitate cu dispoziþiile art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în caz de vacanþã a mandatelor de deputaþi aleºi pe liste de candidaþi, supleanþii vor ocupa locurile vacante în ordinea în care sunt înscriºi pe liste, dacã pânã la data validãrii partidele sau formaþiunile politice pe listele cãrora au candidat supleanþii confirmã în scris cã aparþin acestora.

În legãturã cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând în ziua de 7 septembrie 2000 la examinarea actelor dosarului în cauzã, a constatat urmãtoarele: pe lista supleanþilor, publicatã în

**Monitorul Oficial** al României, Partea I, nr. 287 pe 1996, pentru Uniunea Social Democratã, în Circumscripþia electoralã nr. 24 Iaºi, la nr. crt. 192 figureazã ca prim supleant domnul Dâsca Eugen, din partea Partidului Democrat, care, însã, nu acceptã mandatul de deputat devenit vacant, aºa cum rezultã din declaraþia sa de renunþare la mandat, autentificatã de Biroul notarial public din oraºul Hârlãu, str. Bogdan Vodã, bloc L3, judeþul Iaºi ºi înregistratã la nr. 1322/2000.

Urmãtorii doi supleanþi: Gheorghe Nichita ºi Gheorghe Pleºu, care figureazã pe listã în continuare la nr. 193 ºi respectiv 194, în prezent nu mai aparþin Partidului Democrat, fapt comunicat prin scrisoarea nr. 142/4 septembrie 2000 ºi scrisoarea nr. 135 din 1 septembrie 2000, înaintatã de Organizaþia judeþeanã Iaºi a acestui partid.

Ca urmare, potrivit dispoziþiilor art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992, aceºti supleanþi nu pot ocupa locul de deputat devenit vacant.

Pe aceeaºi listã de supleanþi, la urmãtorul numãr curent, 195, figureazã doamna Lavinia Pavel, care aparþine ºi în prezent Partidului Democrat, pe listele cãruia a candidat la alegerile din 3 noiembrie 1996, aºa cum se precizeazã în scrisoarea nr. 141 din 4 septembrie 2000 a Organizaþiei judeþene Iaºi a acestui partid.

Doamnelor ºi domnilor,

Supun la vot raportul privind validarea doamnei Lavinia Pavel ca membru al Camerei Deputaþilor.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Votat.

În continuare trecem la dezbaterea proiectului de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor. Comisia pentru Regulament este reprezentatã de domnul Radu Ghidãu, preºedinte.

Domnul deputat Gaspar, cu o problemã de procedurã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu proiectele care au rãmas sã le luãm în discuþie în ºedinþa de astãzi.

Dacã o sã observaþi pe ordinea de zi, în urma ºedinþei de joi a rãmas în discuþie, urmând ca cele douã comisii, respectiv Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, sã se pronunþe în legãturã cu art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 94 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã.

Consider cã, în mod normal, ar trebui ca preºedinþii celor douã comisii sã informeze plenul dacã au reuºit ca în cursul zilei de ieri, zi care a fost afectatã activitãþii în comisii, sã soluþioneze aceastã problemã.

O a doua chestiune.

În continuare ar urma, potrivit ordinii de zi, sã dezbatem propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ, propunere care, de asemenea, a fost luatã în discuþie în ziua de marþi; s-au fãcut o parte din dezbaterile generale, pentru cã, aºa cum a anunþat preºedintele de ºedinþã, la expirarea programului, la ora 16,30, urmau sã participe în continuare la dezbaterile generale domnul deputat Nicolae Popa, domnul deputat Leonãchescu, domnul deputat Anghel Stanciu.

Consider cã trebuie sã respectãm ordinea de zi.

În ceea ce priveºte problema regulamentului, noi am discutat aceastã chestiune ºi toþi am convenit, sigur, cã regulamentului trebuie sã i se aducã anumite îmbunãtãþiri. Din pãcate, pe problemele de fond, în ceea ce priveºte accelerarea activitãþii în cadrul Parlamentului, modalitãþile ºi relaþiile la nivelul grupurilor parlamentare, în cadrul comisiilor, a termenelor, a raporturilor dintre Guvern ºi Parlament, adicã probleme esenþiale, ºi în special programul de activitate atât în plen, cât ºi în teritoriu, liderii grupurilor parlamentare nu au gãsit o soluþie unitarã.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªtiu, ºi ºtim cu toþii, cât de mult a þinut domnul preºedinte de ºedinþã Vasile Lupu, respectiv domnul vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor, ca Regulamentul Camerei noastre sã nu fie o frânã, ci sã determine creºterea eficienþei activitãþii legislative, atât cantitativ, dar ºi calitativ; de exemplu, propunerea de modificare are o serie de chestiuni care sunt îndreptate clar spre aceste douã obiective.

Iatã cã ne gãsim acum, la sfârºit de sesiune ºi legislaturã, într-o situaþie foarte delicatã. Regulamentul, prin timpul pe care l-ar ocupa spre dezbatere ºi aprobare pânã la sfârºitul acestei sesiuni, nu duce la creºterea eficienþei calitative sau cantitative, pentru cã el pulverizeazã celelalte legi.

De aceea, stimate domnule preºedinte de ºedinþã, cred cã veþi þine mai mult la obiectivul pentru care aþi susþinut modificarea regulamentului, adicã creºterea eficienþei activitãþii parlamentare prin mãrirea numãrului de legi aprobate, ºi, respectiv, calitativ, prin mãrirea timpului de dezbateri pentru a fi mai bune, ºi veþi renunþa la a face din regulament, acum, un factor de blocaj.

Cred cã este o chestiune clarã de raþiune ca, cu regretele cuvenite ºi recunoscând tuturor celor care au muncit la acest regulament timpul ºi luându-ne evident spre arcul dintre legislaturi într-un fel angajamentul cã vom continua la începutul legislaturii viitoare acest regulament, sã-l lãsãm puþin ºi sã facem loc acelor legi care mai pot fi aprobate în aceastã scurtã sesiune. Altfel s-ar putea ca obiectivul, repet, de creºtere a eficienþei Parlamentului prin regulament sã nu fie îndeplinit, ci sã fie blocat tocmai din dorinþa de a face bine.

Vã mulþumim pentru înþelegerea dumneavoastrã ºi sper cã nu veþi pierde din cauza formalitãþii obiectivul final, în sensul de adoptare a legilor. Deci, propun sã renunþãm la acest punct ºi sã intrãm cu legea care a fost în dezbatere marþea trecutã.

Vã mulþumim.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc. Îmi veþi îngãdui ºi mie câteva cuvinte.

Îl aºteptam pe domnul vicepreºedinte Bogdan Niculescu-Duvãz sã preia conducerea ºedinþei, care sper cã este pe aproape.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Îmi vine foarte greu sã fac pentru a douãsprezecea oarã, în al doisprezecelea ceas, istoria proiectului de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

Aceastã iniþiativã a pornit încã de la începutul legislaturii care acum se aflã în ultimile douã luni. La începutul legislaturii ºi pe parcursul celor 4 ani s-a spus mereu cã nu putem opera o schimbare în regulament care sã fie aplicabilã din aceastã legislaturã, fãrã sã aibã un termen de însuºire a noilor reglementãri, sã spunem un termen de acomodare. La început, când am pornit cu modificarea a 2Ð3 texte, s-a spus cã este nevoie de o comisie specialã; am acceptat acea comisie specialã. Dupã un an de zile s-a spus cã este nevoie de o comisie permanentã pentru regulament; am acceptat ºi o comisie permanentã pentru regulament. S-a spus cã este nevoie de o modificare a întregului regulament ºi am înregistrat un proiect de hotãrâre privind modificarea întregului regulament. Apoi s-a adus argumentul cã aceastã iniþiativã trebuie sã vinã de la Biroul permanent; am acceptat ca iniþiativa sã fie însuºitã de Biroul permanent al Camerei Deputaþilor. În total, pe numele meu, pânã în prezent, sunt înregistrate 4 iniþiative de modificare a regulamentului.

A refuza, în acest moment, modificarea regulamentului nu poate duce decât la o singurã concluzie: nu s-a dorit modificarea regulamentului; ºi, dacã nu s-a dorit, punctul de împotmolire a fost reglementarea imunitãþii parlamentare în acest Regulament de organizare ºi funcþionare a Camerei Deputaþilor.

Independent de proiectul de hotãrâre adus astãzi în discuþie, existã o iniþiativã avizatã de Comisia pentru Regulament de modificare a reglementãrii imunitãþii parlamentare, în sensul de a reduce majoritatea calificatã, de 2/3, necesarã pentru încuviinþarea Camerei ca un deputat învinuit sã fie cercetat, reþinut, arestat, la majoritatea absolutã, de jumãtate plus unu. Senatul a fãcut-o deja de doi ani ºi nu s-a întâmplat nici o nenorocire.

În condiþiile în care existã mai multe cereri de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi se refuzã orice modificare a regulamentului, noi, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., nu putem reþine altceva decât cã punctul nevralgic este imunitatea parlamentarã.

Domnul deputat Dan Marþian.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Noi discutãm de mai mult timp problemele acestea referitoare la regulament. Sigur cã sunt un numãr de probleme care trebuie regândite, dar cred cã trebuie regândite în fondul lor.

Nu trebuie, mã rog, sã simulãm o schimbare a soluþiilor în unele probleme esenþiale prin propuneri care se gãsesc în raportul comisiei. Vã voi da un exemplu: în regulamentul actual este codificatã procedura de urgenþã, ºi n-aº vrea sã insist acum asupra soluþiilor pe care le

conþine actualul regulament, dar, printre multe alte dispoziþii referitoare la aceastã chestiune, este ºi aceea care aratã cã ordonanþele de urgenþã ale Guvernului vor fi dezbãtute în procedurã de urgenþã.

Când s-a scris acest regulament, care a fost discutat ºi aprobat în legislatura Õ92-Õ96, s-a pornit de la faptul cã Guvernul va respecta litera ºi spiritul Constituþiei ºi va elabora ordonanþe de urgenþã numai în cazuri excepþionale ºi era firesc sã codificãm în regulament faptul cã o situaþie excepþionalã, la care Guvernul reacþioneazã printr-o ordonanþã de urgenþã, trebuie sã determine o reacþie de urgenþã ºi din partea Parlamentului. Dar aceasta s-a fãcut în contextul în care numãrul ordonanþelor de urgenþã a fost foarte redus. În 4 ani s-au elaborat atunci 19 ordonanþe de urgenþã; ele sunt publicate ºi cine vrea sã se edifice asupra acestei chestiuni poate urmãri **Monitorul Oficial.**

Dar iatã cã legislatura care a intrat în partea ei finalã ne-a pus în faþã o realitate cu totul deosebitã Ñ ordonanþele de urgenþã au devenit extraordinar de frecvente, violând spiritul ºi litera Constituþiei. Pânã nu demult, cã n-am fãcut, mã rog, un calcul al ultimelor ordonanþe de urgenþã, în decurs de 3 ani ºi vreo 7 luni au fost elaborate peste 500 de ordonanþe de urgenþã, or, aceasta determinã niºte consecinþe. Ordonanþa de urgenþã conþine niºte restricþii, niºte constrângeri pentru dezbaterea ºi examinarea ei, pentru timpul în care trebuie prezentate amendamente, dacã doreºte cineva sã le facã, pentru termenul în care trebuie elaborate rapoartele comisiei ºi celelalte lucruri.

Oare noi, în contextul acestor situaþii care s-au creat ºi care sunt inedite ºi neconstituþionale într-o foarte mare mãsurã, mai putem continua cu modul în care este tratatã problema ordonanþei de urgenþã în regulament ºi în privinþa cãreia Comisia de modificare a regulamentului nu spune nimic esenþial?

## Da, vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Iatã o contradicþie clarã Ñ în timpul legislaturii s-a cerut de reprezentanþii aceluiaºi partid sã dezbatem proiectul de modificare care sã se punã în aplicare din legislatura urmãtoare; deci nu s-a acceptat ideea ca legislatura care modificã sã ºi aplice modificarea. Acum, dacã nu cooperãm în timpul care ne-a mai rãmas, aceleaºi argumente se vor invoca în legislatura urmãtoare. ªi, dacã suntem preocupaþi de problemele þãrii, cum este ºi firesc, cred cã prima problemã este prestigiul Parlamentului, organul legiuitor care trebuie sã rãmânã pe locul ce i l-a încredinþat Constituþia.

Cine mai doreºte sã ia cuvântul? Domnul Radu Ghidãu. Vã rog!

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Doresc sã spun cã mã mirã aceastã atitudine a unor partide care alcãtuiesc acest Parlament faþã de Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Doresc sã spun ºi sã reamintesc plenului cã în cadrul Comisiei pentru Regulament, comisie permanentã care are un caracter mai special faþã de celelalte. De ce? Fiindcã este alcãtuitã din câte un reprezentant al fiecãrui partid politic care este în Parlament ºi a existat o deplinã înþelegere între toþi membrii care alcãtuiau aceastã comisie pentru a modifica acest regulament.

De asemenea, doresc sã amintesc colegilor, care poate nu mai reþin câte adrese le-am trimis, cã am trimis în repetate rânduri adrese la fiecare grup parlamentar pentru a solicita orice sugestie sau propunere de modificare; din pãcate, însã, nu am primit. Dar toatã lumea, în special Partidul Democraþiei Sociale din România, s-a înghesuit sã-mi dea modificãri la regulament dupã ce am înregistrat proiectul de modificare a regulamentului la Biroul permanent.

Doresc sã spun cã s-a încercat în numeroase rânduri blocarea acestui regulament. Eu consider cã nu este o atitudine normalã, din moment ce s-a creat, cum a spus ºi domnul vicepreºedinte Lupu, o comisie specialã mai întâi, apoi am transformat-o într-o comisie permanentã, exact în scopul de a modifica acest regulament.

De asemenea, doresc sã amintesc domnului profesor Stanciu cã discutarea regulamentului nu constituie un factor de blocaj, cum spune Domnia sa, ci constituie un factor care duce la deblocare. Deci, acesta este singurul lucru pe care doresc sã-l subliniez ºi sã i-l amintesc ºi cred cã mãsura de modificare, dacã o vom lua astãzi, va demonstra societãþii româneºti cã Parlamentul este capabil de reformã începând cu propriile sale structuri. Vã mulþumesc.

Domnul profesor Anghel Stanciu, pentru a anunþa un eveniment tragic la Iaºi.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Existã momente în viaþa fiecãruia, ºi respectiv a unei mici comunitãþi, cum este Grupul parlamentar de Iaºi, ºi cred cã toþi colegii mei sunt mâhniþi cã astãzi, acum circa o orã, în municipiul Iaºi, într-o scarã de bloc, s-a întâmplat un lucru foarte grav. La 10 ani dupã Revoluþie toþi credeam cã aºa ceva nu se poate întâmpla. Poate, pe undeva, tergiversarea cazului TEPRO a generat un final pe care nimeni nu l-a dorit ºi nimeni nu l-a crezut posibil. Liderul de sindicat Virgil Sãhleanu, un om care s-a bãtut pentru TEPRO, pentru muncitorii de la TEPRO, a fost înjunghiat acum o orã.

Din informaþiile primite, se pare cã el a decedat.

Iatã un caz care trebuie sã ne dea de gândit fiecãruia.

Cu permisiunea colegilor mei de la Iaºi, care s-au implicat toþi în rezolvarea acestui caz cu un sfârºit total nefericit, permiteþi-mi sã solicitãm câteva secunde de reculegere pentru acest lider.

Informaþiile date aratã clar cã a murit.

Vom reveni cu solicitarea la timpul potrivit, dar este bine sã ne gândim la finalitatea unor acþiuni pe care fiecare le facem în sprijinul celor din teritoriu.

Vã mulþumim pentru atenþie.

## Stimaþi colegi,

Vom cere imediat informaþii la Inspectoratul de poliþie Iaºi ºi, evident, dacã se confirmã tragismul acestui eveniment, vom reveni cu momentul de reculegere.

Domnul deputat Gavril Dejeu are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº pune în primul rând o problemã de procedurã Ñ eu ºtiu cã acest program de activitate, respectiv ordinea noastrã de zi pentru ziua de joi a fost aprobatã de plenul Camerei Deputaþilor. Suntem, prin urmare, într-o ordine de zi dispusã de acest for. Mã întreb: de câte ori, oare, este oportun ca, o datã o hotãrâre adoptatã de Camera Deputaþilor sã fie pusã sub semnul întrebãrii din motive de oportunitate?

Eu apreciez, prin urmare, cã, fiind într-o ordine de zi aprobatã, trebuie sã-i dãm drumul aºa cum a fost aprobatã de Camera Deputaþilor.

viitoare modificarea reglementãrii imunitãþii parlamentare în Regulamentul de funcþionare a Camerei Deputaþilor?

Suntem în discordanþã cu Senatul, suntem în discordanþã cu toatã legislaþia europeanã în materie, suntem în discordanþã cu opinia publicã din România. Domnul Gaspar.

Aceasta, din punct de vedere procedural.

Mie mi se pare cã, într-adevãr, tergiversarea discutãrii acestui proiect de modificare a regulamentului în decursul sesiunilor parlamentare de pânã acum a avut o motivaþie bine determinatã. Ne gãsim în faþa a douã luni de activitate, confruntaþi într-adevãr ºi cu unele legi importante, ºi este aproape sigur cã, discutând regulamentul în continuare, nu-l vom termina. Dar trebuie, cred, pentru acest program aprobat, cel puþin sã facem dovada bunei-credinþe în faþa noastrã ºi a opiniei publice cã avem disponibilitatea politicã ºi moralã sã îmbunãtãþim propriul nostru regulament de activitate, adicã cã dorim ºi noi, ºi sã lãsãm ºi Parlamentului viitor acest mesaj, sã îmbunãtãþim activitatea ºi, prin urmare, imaginea Parlamentului în faþa opiniei publice.

Nu avem decât sã dãm înapoi mereu, aºa cum ni se sugereazã ºi astãzi, de la aceastã obligaþie elementarã, pentru a adãuga în plus motive de critici severe la adresa atitudinii ºi activitãþii Parlamentului în faþa opiniei publice. Acesta va fi rezultatul refuzului nostru de astãzi. Însã, dacã în final se va ajunge aici, atunci eu mã bucur pentru atitudinea adoptatã de domnul deputat Dan Marþian, care a fost de acord ca cel puþin problema imunitãþii parlamentare sã o rezolvãm.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Da. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Este momentul sã pãstrãm un moment de reculegere pentru liderul sindicatului TEPRO de la Iaºi, Virgil Sãhleanu. Mi-a fost confirmat decesul de cãtre prefectul Iaºiului.

Vã rog!

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Avem trei chestiuni asupra cãrora sã ne pronunþãm: renunþãm la dezbaterea proiectului de Hotãrâre privind modificarea regulamentului în aceastã sesiune ºi acceptãm, stabilim prin vot dezbaterea modificãrii reglementãrii imunitãþii parlamentare în acest regulament; o putem face astãzi, o putem face joia viitoare; dumneavoastrã veþi hotãrî prin vot.

## Stimaþi colegi,

Am convenit în Biroul permanent, am convenit la întâlnirea Biroului permanent cu liderii grupurilor parlamentare, am consumat deja o orã pe chestiuni procedurale; deci trebuie s-o tranºãm. Întrebarea este: acceptaþi sau nu acceptaþi sã dezbatem astãzi sau sãptãmâna

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În prima intervenþie eu am spus cã pe ordinea de zi noi avem de luat în discuþie cele douã proiecte de legi. Nu cred cã în momentul de faþã dumneavoastrã puteþi sã supuneþi plenului Camerei Deputaþilor o modificare la ordinea de zi. Modificãrile nu se pot face decât la începutul sãptãmânii; noi suntem acum joi, iar dumneavoastrã vreþi sã modificaþi ºi sã stabiliþi pentru sãptãmâna viitoare ordinea de zi. Lãsaþi ca aceastã problemã s-o discutãm luni în Biroul permanent ºi atunci vom ºti exact cum procedãm. Vom vedea dacã mergem în continuare, ºi cred cã opinia majoritãþii este cã nu are nici un rost sã tratãm problema regulamentului în ansamblul sãu.

Cât priveºte instituþia imunitãþii parlamentare, ºtiþi foarte bine cã noi ne-am declarat de acord ca sã discutãm aceastã instituþie, prevederile acestui regulament urmând sã se aplice, din punctul de vedere al instituþiei imunitãþii parlamentare, din legislatura urmãtoare, dupã ce, bineînþeles, se va exercita ºi controlul Curþii Constituþionale cu privire la aceastã prevedere din regulament.

Eu cred cã trebuie sã urmãm ordinea de zi fireascã de astãzi ºi unele probleme care þin de strictã procedurã sã le mai vedem luni la Biroul permanent.

## Domnule deputat Gaspar,

Astãzi este ziua când stabilim ordinea de zi pe sãptãmâna viitoare. Am dat un vot pe ordinea de zi, este adevãrat, am convenit în Biroul permanent sã dezbatem Regulamentul Camerei Deputaþilor; nu se poate, din intervenþiile care au fost, s-o facem în timpul care ne-a mai rãmas, dar consider cã astãzi putem stabili dacã joia viitoare ne întrunim în plen pentru a dezbate modificarea reglementãrii imunitãþii parlamentare în Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Iniþiativa existã, este aprobatã de Comisia pentru Regulament, este pe ordinea de zi. Procedural, nu avem a ne împotmoli în nici un contraargument.

- Domnul deputat Dan Marþian. Vã rog!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu cred cã ar trebui ca Biroul permanent sã discute în legãturã cu data în care sã se dezbatã. Dacã se adoptã hotãrârea aceasta de dezbatere, eu personal o susþin, ºi atunci ar trebui, domnule preºedinte, sã vã gândiþi la altã zi, ºi nu la ziua de joi, când fatalmente avem prezenþã mai redusã, ºi sã dezbatem în aºa fel încât, fiind vorba de o dispoziþie din regulament, sã putem adopta o decizie cu respectarea dispoziþiilor care sunt ºi care reglementeazã problemele referitoare la legile organice. Regulamentul Camerei Deputaþilor are regimul

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 110/19.IX.2000

unei legi organice. Deci, sã fie o prezenþã corespunzãtoare.

Eu cred cã, din moment ce existã disponibilitate pentru a dezbate aceastã chestiune, urmeazã ca Biroul permanent sã stabileascã ziua în care sã se facã; dacã nu, sigur, rãmânem pentru ziua de joi.

Am o propunere foarte bunã: atunci, ziua cea mai potrivitã nu poate fi decât ziua de marþi, când se dezbat cele mai importante iniþiative legislative, iar Biroul permanent s-a pronunþat de mai multe ori asupra necesitãþii modificãrii acestei instituþii în Regulamentul Camerei Deputaþilor, a recunoscut indirect ºi domnul secretar Gaspar, dar eu cred cã procedural putem stabili acum ziua de marþi pentru aceastã dezbatere, cel puþin pe douã considerente Ñ suntem în ziua în care se stabileºte ordinea de zi pe sãptãmâna viitoare ºi apoi, evident, o reluare a discuþiei în Biroul permanent presupune tot o revenire în plen ºi un vot al plenului asupra propunerii Biroului permanent. Or, aceastã propunere a fost discutatã ºi acceptatã de mai multe ori în Biroul permanent.

De aceea, eu cred cã, procedural, ne putem pronunþa aici ºi acum ca marþi sã dezbatem modificarea reglementãrii imunitãþii parlamentare în Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Deci, stimaþi colegi, voi supune votului propunerea ca pe ordinea de zi de marþi sã figureze proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaþilor în ceea ce priveºte reglementarea imunitãþii parlamentare.

Cine este pentru? Majoritate clarã.

Împotrivã?

Abþineri? 25 de abþineri. Votat.

## Stimaþi colegi,

Trecem la pct. 12 de pe ordinea de zi rãmas în dezbatere Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faþa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi a Comitetului Miniºtrilor ale Consiliului Europei ºi regresul statului în urma hotãrârilor ºi convenþiilor de rezolvare pe cale amiabilã.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale are cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã propun sã fiþi de acord ca aceastã chestiune sã fie discutatã sãptãmâna viitoare, cel mai probabil de azi într-o sãptãmânã, dimineaþa.

Este o problemã în privinþa cãreia avem nevoie ºi de o anumitã documentare de facturã comparativã. Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a avut ºi ea sarcina sã reflecteze asupra redactãrii conþinutului art. 5 din textul ordonanþei ºi eu sunt convins cã sãptãmâna viitoare putem finaliza acest art.5 ºi, o datã cu aceasta, sã ne pronunþãm ºi asupra proiectului de lege.

## Stimaþi colegi,

La asemenea solicitare, cred cã nu putem fi decât de acord. Deci, amânãm la cererea domnului preºedinte Dan Marþian dezbaterea acestui proiect.

Urmãtoarea iniþiativã legislativã de pe ordinea de zi este propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare, dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei ºi ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.

Vã informez cã a fost contactat ministrul agriculturii, care se aflã într-o dezbatere la Senat ºi în continuare va participa la ºedinþa de Guvern, dar avem asigurarea fermã cã marþi va putea participa la aceastã dezbatere ºi aº propune sã amânãm ºi aceastã propunere legislativã. Domnul deputat Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În ºedinþa de marþi s-a supus plenului Parlamentului condiþionarea începerii dezbaterilor la aceastã iniþiativã legislativã de prezenþa ministrului Ioan Avram Mureºan ºi, bineînþeles, cã plenul Camerei Deputaþilor a respins necesitatea participãrii ministrului Ioan Avram Mureºan.

Noi nu contestãm prezenþa ministrului Ioan Avram Mureºan aici, dar nu suntem nici de acord sã condiþionãm aºteptarea dezbaterii acestei iniþiative legislative de prezenþa Domniei sale. Eu zic cã putem sã continuãm dezbaterea la aceastã iniþiativã legislativã ºi pe parcurs va veni ºi Excelenþa sa domnul ministru Ioan Avram Mureºan. Nu este un impediment în a continua dezbaterile la aceastã iniþiativã legislativã, mai ales cã plenul Camerei Deputaþilor în ºedinþa de marþi, repet, nu a considerat oportunã neapãrat prezenþa ministrului în faþa noastrã la aceastã dezbatere.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

## Stimate domnule preºedinte,

Evident cã am fi onoraþi de prezenþa domnului ministru, aºa cum am fi onoraþi ºi de prezenþa altor factori care ar trebui, sub o formã sau alta, sã contribuie la îmbunãtãþirea proiectului. Din pãcate, dumneavoastrã, ca un om cu o structurã rezultatã printr-o activitate legislativã deosebitã ºi juridicã de esenþã, sunteþi de acord cu mine cã o chestiune care a fost tranºatã prin vot de Camera Deputaþilor nu mai poate fi adusã acum încã o datã ca argument.

Deci condiþionarea dezbaterii în prezenþa domnului ministru Mureºan a constituit obiectul a aproape o orã ºi jumãtate de discuþii în aceastã sãptãmânã, s-a supus la vot în baza regulamentului, procedurilor ºi s-a dat drumul la dezbateri. Evident cã nu vãd cum dumneavoastrã, care sunteþi un om al legii, nu numai din punct de vedere formal, ºi doriþi s-o aplicaþi, cum ºi eu doresc acest lucru, chiar dacã am putea din motive diverse sã încercãm amânarea, nu putem face acest lucru.

Deci, având în vedere cã este continuarea discuþiilor, propun, domnule preºedinte de ºedinþã, sã continuãm cu dezbaterile generale, pentru cã au rãmas înscriºi câþiva oameni, între care subsemnatul, domnul deputat Popa, domnul deputat Ianculescu, ºi, în timpul acesta, evident, domnul ministru Mureºan, ºi nu vreau sã fiu rãutãcios, dar este foarte scump la vedere, poate sã soseascã fãrã nici un fel de problemã. Vã mulþumim.

Mai întâi trebuie sã fim clari în privinþa votului dat de plen. Dacã votul s-a pronunþat asupra continuãrii dezbaterilor, altã cale nu avem.

Domnul deputat Gavril Dejeu.

Vã rog, domnule deputat!

Sigur cã nu putem ignora acest vot.

Eu vroiam sã pun aici în discuþie o problemã dincolo de solicitarea Parlamentului privind prezenþa ministrului ºi vroiam sã pun în discuþie partea întâi a alin.2 din art.124, potrivit cãreia membrii Guvernului sau reprezentanþii acestora au acces la lucrãrile Camerei Deputaþilor. Este adevãrat cã au acces în ipoteza în care apreciazã oportunã prezenþa lor. Astãzi, domnul preºedinte Lupu ne-a informat cã ministrul agriculturii a apreciat necesarã prezenþa dânsului aici, decât cã, din motivele care ne-au fost expuse, nu poate veni.

Eu, de pildã, arãt cã la discuþia pe articole, acolo unde în proiect este puternic implicat Ministerul Agriculturii, implicat în maniera în care este redactat acest proiect, aveam sã pun direct, dacã este prezent, dacã nu, voi formula o întrebare scrisã Ministerului Agriculturii: cum înþelege dumnealui aceste texte ale proiectului care ne sunt prezentate, cum înþelege Ministerul Agriculturii raporturile de coordonare, ºi nu de subordonare, cu Academia ºi institutele de cercetare, þinând seama cã ministerul, potrivit legii, are responsabilitatea activitãþii în domeniul agriculturii în România, pe când celelalte, Academia ºi institutele, nu au aceastã responsabilitate?

ªi vroiam sã-l întreb pe domnul ministru dacã ministerul este de acord sã-ºi asume într-adevãr aceastã responsabilitate, când activitãþile care sunt implicate direct în eficienþa muncii agricole în România nu sunt subordonate ºi nu sunt sub controlul sau, nici într-un caz, nu sunt dependente de Ministerul Agriculturii.

Sunt probleme care urmeazã sã le discutãm pe articole nu acum, dar de aceea am socotit absolut necesarã prezenþa ministrului sau reprezentantului Ministerului Agriculturii, fiindcã se ivesc aproape la fiecare dintre textele regulamentului probleme fundamentale de acest gen pe care nu cred cã este potrivit ºi nu cred cã este bine sã le discutãm în absenþa reprezentantului Ministerului Agriculturii.

Da, vã mulþumesc. Domnul Barbu Piþigoi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

S-a pus aici aceastã problemã care de fapt a fost subliniatã temeinic în dezbaterile de ieri privind prezenþa ministrului de resort la dezbaterea acestei legi.

Eu vreau sã aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã, sã vã reamintesc, de fapt, cã în Parlamentul României s-a insti-

tuit o cutumã, dacã vreþi; sã ne amintim cã în ultima sesiune care s-a terminat în iunie multe dintre ºedinþele noastre conduse de domnul vicepreºedinte la acea vreme, domnul Mitrea, au fost suspendate ºi ºedinþele plenului Camerei Deputaþilor au fost anulate pentru cã, deºi exista cvorum, deºi existau condiþiile de dezbatere, nefiind ministrul de resort de faþã, aºa cum este prevãzut de regulament ºi de Constituþie, respectiva lege nu putea fi discutatã.

## Acesta este un aspect.

Al doilea aspect al problemei constã în aceea cã, iatã, legea pe care o discutãm are în sine douã componente majore Ñ una dintre componente este componenta de cercetare; cealaltã componentã este componenta de producþie, adicã existã suprafeþe mari care sunt luate în discuþie ºi care, evident, reprezintã o bazã de analizã din punct de vedere al realizãrii unei producþii, adicã aspectele tehnice.

Existã, cu alte cuvinte, cele douã componente Ñ componenta de cercetare ºtiinþificã ºi componenta tehnicã de producþie. Eu înþeleg cã un astfel de institut de cercetãri va avea, ca sã mã exprim cu alte cuvinte, în conducerea sa cel puþin doi factori Ñ un director ºtiinþific ºi unul sau mai mulþi directori tehnici, în funcþie de structura societãþii sau instituþiei.

Deci, ministerele de resort care sunt antamate în aceastã discuþie trebuie sã fie prezente aici ºi haideþi sã respectãm o datã pentru totdeauna regulile pe care noi înºine ni le-am impus în precedentele discuþii la niºte legi în care miniºtrii de resort trebuiau sã fie de faþã la discutarea legilor.

De aceea, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, vã rog sã binevoiþi a lua act de aceastã constatare ºi a amâna aceastã discuþie pânã când miniºtrii de resort vor fi prezenþi la dezbateri, având în vedere cã astãzi este ºedinþã de Guvern ºi ministrul agriculturii n-a putut veni, stabilind o nouã datã pentru reluarea discuþiilor.

## Stimaþi colegi,

Eu propun o soluþie de mijloc: sã intrãm în dezbaterea pe articole, dar sã nu ne pronunþãm prin vot asupra articolelor decât în prezenþa ministrului, pentru cã, iatã, sunt parlamentari care doresc sã punã întrebãri ministrului ºi nu se pot pronunþa fãrã toate informaþiile necesare, ºi atunci împãcãm lucrurile, pentru cã sã nu uitãm cã de foarte multe ori reprezentanþii Opoziþiei n-au acceptat dezbaterea unor proiecte decât în prezenþa ministrului ºi, cel puþin când am condus ºedinþa, am fost de acord ºi am somat Guvernul sã-ºi trimitã reprezentantul la proiectul de lege.

Domnul Ianculescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Într-adevãr, la sfârºitul sesiunii parlamentare trecute, domnul vicepreºedinte ºi preºedinte de ºedinþã, domnul Mitrea, aºa a procedat Ñ nu a mai continuat dezbaterile pânã când nu s-au aflat pe banca miniºtrilor iniþiatorii, dar fiind vorba numai despre acele iniþiative legislative al cãror autor era Executivul, deci ministerele respective. Or, în cazul de faþã nu este vorba despre o iniþiativã legislativã care aparþine Executivului, ci este vorba despre o iniþiativã legislativã care aparþine unor parlamentari din aproape toate grupurile parlamentare ale Camerei Deputaþilor. Deci invocarea fãcutã de distinsul nostru coleg, domnul Barbu Piþigoi, nu se referã la cazul de faþã.

A invoca prezenþa obligatorie a ministrului agriculturii aici mi se pare cã nu este cea mai fericitã problemã. Dacã observaþi, în textul legii, Academia de ªtiinþe Agricole este ºi Academia de ªtiinþe Silvice, deci este Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice. Aceastã academie nu poate fi subordonatã numai Ministerului Agriculturii, deci ar putea sã aibã o dublã subordonare, ceea ce creeazã confuzii. De aceea s-a gãsit textul fericit în cadrul acestei iniþiative legislative pe care a fãcut-o cu atâta profesionalism Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã ºi eu zic cã a procedat extraordinar Ñ acest raport este foarte bine întocmit, faþã de varianta iniþialã a iniþiativei legislative, eliminând absolut aceste ambiguitãþi prin care Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice sã se transforme în acea zicalã româneascã în care copilul moºit de douã ori rãmâne nemoºit.

Deci, pãrerea mea este cã trebuie sã începem dezbaterile la aceastã iniþiativã legislativã indiferent cã este ministrul agriculturii prezent sau nu.

Dacã conducerea Ministerului Agriculturii avea atâta respect ºi interes pentru aceastã iniþiativã legislativã, nu avea decât sã-ºi desemneze secretarul de stat, care este agronom, ºi putea sã transmitã prin acesta punctul de vedere al ministrului.

Noi ºtim cã la ora actualã ministrul agriculturii este membru al Guvernului, este important lider al principalului partid parlamentar în actuala Putere ºi nu are timp sã vinã la dezbaterile acestor iniþiative legislative. De aceea, cred cã nu putem sã aºteptãm sosirea ministrului ºi cel mult ministerul sã-ºi delege un reprezentant în persoana secretarului de stat ºi, bineînþeles, sã putem continua aceastã dezbatere la iniþiativa legislativã de faþã.

Domnul deputat Dan Marþian.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Îmi pare rãu cã sunt nevoit a nu ºtiu câta oarã sã intervin astãzi, pentru cã este riscul ca astfel de apariþii dese la tribunã sã provoace o anumitã indispoziþie din partea colegilor.

Eu cred cã în problema aceasta putem gãsi o soluþie de compromis, ºi ea se reduce la urmãtoarea idee: sã continuãm dezbaterea generalã pe marginea acestei iniþiative legislative ºi, când se va pune problema sã trecem la examinarea pe articole, s-o facem într-o ºedinþã

ulterioarã, ca ministrul agriculturii sã poatã participa la lucrãri.

Fac apel la iniþiatorii acestei propuneri sã judece în legãturã cu aceste lucruri. Eu cred cã cei care au semnat aceastã iniþiativã sunt bine stãpâni pe argumente ºi pe fapte ºi pe realitãþi care propun sã fie rezolvate prin acest proiect de lege. Dacã va fi ministrul agriculturii, foarte bine. Eu cred cã trebuie sã prevaleze confruntarea ideilor, soliditatea argumentaþiei ºi comandamentul adoptãrii unei legi care sã serveascã dezvoltãrii cercetãrii ºtiinþifice în România ºi satisfacerea unor trebuinþe stringente pe care le are agricultura acestei þãri.

Rog, deci, sã reflectaþi asupra acestei chestiuni. S-ar putea valida aceastã soluþie de compromis ºi nu am mai pierde prea mult timp cu aceste dispute.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

Ne aflãm, evident, la final de mandat ºi cred cã toþi colegii ºtiu acum care sunt procedurile prin care se încearcã promovarea unui proiect de lege.

Ne aflãm deci, clar, în încercarea distinºilor colegi de la P.N.Þ.C.D. de a încerca blocarea acestui proiect de lege.

Ne aflãm deci, clar, în încercarea ministrului Mureºan de a bloca orice iniþiativã în domeniul cercetãrii ºtiinþifice care nu coincide cu opinia Domniei sale.

## Domnule preºedinte,

Pentru a putea continua, vã rog respectuos sã asiguraþi liniºtea, sau, turbulenþii care se simt în afara Parlamentului, deja, sã fie evacuaþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ceea ce a propus domnul deputat Marþian, evident cã este o chestiune de _gentlemen agreement,_ dar noi ºtim cã domnul Mureºan nu va veni, aºa cum n-a fost nici la Senat, la proiectul de lege care a trecut prin Camera Deputaþilor privind privatizarea I.A.S.-urilor ºi a tergiversat pânã a dat ordonanþã de urgenþã. Deci, nu putem fi de acord de a cenzura, stimaþi colegi, Parlamentul, de prezenþa benevolã a unui domn ministru.

Sunteþi de acord? Mai aºteptaþi 3 luni ºi o sã vedeþi cã veþi fi de partea mea.

Haideþi sã respectãm aceastã instituþie ºi sã începem dezbaterile, pentru cã a fost un vot în aceastã chestiune, domnii iniþiatori sã fie invitaþi sã-ºi ia locul, comisia sã fie, de asemenea, ºi votul la fiecare articol va stabili dacã-i bun sau dacã-i rãu.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte Stanciu,

Ioan Mureºan este ministrul agriculturii, aparþine Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D. Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. îºi asumã rãspunderea cã ministrul Ioan Avram Mureºan sau un reprezentant al ministerului la nivel de secretar de stat va fi prezent ºi vom putea continua dezbaterea pe articole. Dacã ni se poate da credit pe aceastã chestiune, într-adevãr, este o chestiune foarte delicatã. Nu ne putem pronunþa prin vot pânã nu ascultãm ºi argumentele ministerului ºi atunci vã rog sã acceptaþi aceastã procedurã.

## Domnule preºedinte Stanciu,

Am luat regulamentul. Îmi asum rãspunderea pentru aceastã procedurã. Trebuie sã ne adaptãm la situaþie. Ministrul a participat la o dezbatere în Senat, pe care nu o putea evita. Este în ºedinþã de Guvern în prezent. ªedinþa de Guvern nu se sfârºeºte pânã la orele 13,00. Sunt chestiuni foarte importante ca: stabilirea termenului de campanie electoralã prin ordonanþã de urgenþã ºi altele, dar, pânã marþi nu se prãpãdeºte cerul ºi pãmântul..., nu se prãpãdesc, ºi eu aº vrea sã vã reamintesc, stimaþi colegi din opoziþie, cã fosta opoziþie în legislatura precedentã n-a putut trece nici o iniþiativã legislativã. Dumneavoastrã aþi trecut ºi veþi mai trece. Aveþi tot sprijinul nostru în cele importante pentru economia þãrii, pentru þarã.

Domnul deputat Lucian Matei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am fost ºi voi fi întotdeauna un susþinãtor al învãþãmântului ºi al cercetãrii, ca unul care am lucrat ºi lucrez în continuare în aceste domenii. Sigur cã ar trebui sã fiu încântat sã vãd aici o multitudine de nume ale colegilor noºtri din tot eºichierul politic.

Aº vrea însã sã înþelegeþi cã o datã ce a ajuns...

## Domnule deputat,

Sã înþelegem cã acum continuãm dezbaterile generale, da?

Nu..., sigur cã da, dar trebuie sã facem lucrurile un pic înþelese. Nu vrea nimeni sã blocheze acest proiect de lege. Numai cã, dacã vã uitaþi peste ceea ce se urmãreºte în acest proiect, atunci lucrurile nu pot fi deloc simple, aºa cum par la prima vedere.

Nu pot aborda un asemenea proiect de lege fãrã sã am un repezentant al Ministerului Agriculturii. Este adevãrat. Dar, uitându-mã mai departe, am nevoie de un reprezentant al M.A.P.P.M.-ului. Pentru cã am aici ºi secþiunea de silviculturã, trebuie neapãrat sã am un reprezentant de la ANSTI, ºi, o sã vi se parã poate ciudat, trebuie sã mai am un reprezentant de la Ministerul Învãþãmântului, atâta vreme cât pedalãm de atâþia ani pe integrarea cercetãrii în învãþãmânt ºi cum abordez o problemã a unei Academii, când, de la început mi se spune..., sigur, cã cercetarea este prioritate naþionalã, asta se spune ºi în Legea cercetãrii, nu este nimic nou, dar Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice funcþioneazã sub coordonarea ºi ”sub coordonarea...Ò, Pãi, atunci nu mai este Academie. Ori îi dau dreptul sã lucreze, dar, într-adevãr ca o instituþie academicã, ori o subordonez la toate ministerele posibile ºi imposibile.

Mie mi se pare, în orice caz, cã acest proiect de lege mai trebuie lucrat. Sunt multe lucruri aici asupra cãrora, eu unul aº reveni.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Într-adevãr, discutãm una din problemele deosebit de importante pentru agriculturã ºi pentru þarã.

Mi-aº permite sã consider cã o astfel de abordare trebuie sã o realizãm fãrã nici un _parti pris_ ºi în contextul în care dorim ca cercetarea ºtiinþificã din domeniul agriculturii, realizatã în institute, staþiuni, unitãþi de învãþãmânt superior sã poatã sã rãspundã cerinþelor majore ale economiei de piaþã, pentru cã, într-adevãr, cercetarea este chematã sã dea rezolvãri majore problemelor din agriculturã.

Mi-aº permite sã afirm cã nu descoperim noi acum America. Este o problemã care, la nivel mondial, este rezolvatã în condiþii de eficienþã ºi funcþionalitate maximã.

Aº vrea sã vã spun, ºi cred cã nu greºesc, cã, acolo unde s-a încercat ca unitãþile de cercetare, împreunã cu Academia, sã fie sub auspiciile Ministerului Agriculturii, aproape cã a dispãrut cercetarea agricolã din domeniul respectiv. Mã refer la cercetarea proprie.

În contextul nostru, aºa cum au spus ºi alþi colegi, institutele de cercetare din acest domeniu, împreunã cu Academia, efectueazã cercetãri în domeniul agriculturii, silviculturii, protecþiei mediului, ºi nu numai; deci este o activitate foarte complexã.

Dorim sã se aibã în vedere cã cercetarea din acest domeniu nu seamãnã cu cercetarea din alte domenii. Deci, ea prezintã o serie întreagã de particularitãþi. În primul rând legat de zonalitatea aceasta agricolã ºi, automat, unitãþile ce cercetare trebuie sã acopere ecologic toate aceste particularitãþi ale þãrii. În contextul respectiv, este clar cã vom avea o altfel de organizare. Lucrez de 35 de ani în acest domeniu ºi vreau sã vã spun cã, practic, cu toate greutãþile care au survenit dupã 1990, cu schimbãri de sistem, cu lipsã de resurse, sunt singurele unitãþi care încã îºi desfãºoarã o activitate normalã, care încã, în condiþiile de secetã ale anului acestuia, ºiau realizat tematica de cercetare ºi realizeazã la cereale în jur de 5 tone la hectar, media pe þarã, pe toate condiþiile ecologice. Acest lucru, într-adevãr, spune ceva.

Cred cã nu este bine sã judecãm decât în mod realist ºi legea, aºa cum este, poate fi îmbunãtãþitã prin contribuþia noastrã, a tuturor, fãrã sã excludem posibilitatea de a discuta în aceastã direcþie.

## Stimaþi colegi,

Deci, este clar: suntem la dezbaterile generale.

Din partea Grupului parlamentar România Mare a fost înscris domnul deputat Anghel Stanciu. Corect?

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnilor colegi,

Oricât ar pãrea de surprinzãtor, în România de cercetarea ºtiinþificã nu se ocupã Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei ºi Comerþului, Ministerul Sãnãtãþii sau alte ministere. Politicile din domeniul cercetãrii sunt atribuþiunile date prin lege, respectiv hotãrâre de Guvern, ale Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare.

Ministerul Agriculturii, conform reformei pe care dumneavoastrã aþi iniþiat-o ºi noi am sprijinit-o, ca ºi celelalte ministere, nu mai sunt ministere economice, ci ele sunt ministere de elaborare a politicilor, a direcþiilor, a strategiilor de dezvoltare în domeniu.

În fundamentarea acestor direcþii ºi a acestor politici, Ministerul Agriculturii se poate sprijini pe informaþia ºtiinþificã, poate pune oameni care sã ºtie sã fructifice informaþia ºtiinþificã, sau poate pune oameni din alt domeniu, care sunt pe lângã informaþia din domeniul respectiv, dar sunt oameni politici ºi care impun voinþa politicã într-un domeniu sau altul. Prin urmare, noi apreciem cã nu intrã ºi nu are cum sã intre în atribuþiunile Ministerului Agriculturii ºi Industriei Alimentare, deci, ca obiect de activitate, cercetarea ºtiinþificã. Nu este treaba lui!

Pentru aceasta însã s-au creat ºi trebuie sã se creeze niºte organisme care sã se ocupe ºi care sã nu fie dependente de comanda politicã, ci de cea ºtiinþificã, cã iar o sã spun un lucru care o sã surprindã pe mulþi: ºtiinþa nu-i democratã, este aristocratã. În ºtiinþã, Legea lui Ohm nu a fost votatã de putere ºi opoziþie, ca ºi celelalte legi. Ele au fost descoperite. Prin urmare, noi credem cã trebuie o structurã specificã pentru cercetarea agricolã, aºa cum este ºi pentru cercetare medicalã, Academia de ªtiinþe Medicale, aºa cum esteÉ ºi pentru inginerie se dezvoltã, ºi este aici domnule preºedinte, Academia Oamenilor de ªtiinþe, deci structuri care îmbracã o formã de tranziþie a societãþii civile, care sã permitã ministerului sã aibã acces la ultima informaþie.

Descoperirea nu a fost a comisiei noastre, comisie care a iniþiat acest proiect ºi l-a iniþiat, pentru cã ministerul nu a dorit, ceea ce nu s-a întâmplat cu Legea sporturilor, unde s-a lucrat în tandem ºi a ieºit o lege acceptatã de toatã lumea. Aici ministerul nu a dorit, pentru cã doreºte cu totul altceva decât ceea ce se vrea prin aceastã lege. ªi o sã vã convingeþi.

Nu-i acceptat, domnule profesor...

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Eu vã spun cã-i acceptat, cã 2 ani am discutat treaba aceasta cu distinsul consilier Mãrincuº ºi cu ceilalþi. Deci, revin ºi vã spun: gândiþi-vã pânã marþi Ñ ori desfiinþãm o tradiþie, care este din perioada interbelicã consolidatã, de dragul de a pune mâna pe niºte staþiuni, în care distrugem un fond genetic extraordinar ºi care nu mai poate fi refãcut ºi cei care au lucrat în cercetare ºtiu mai bine decât mine, ori acceptãm restructurarea, ºi restructurarea aici a plecat de la urmãtoarele chestiuni: Legea nr. 18, domnule coleg Vasile Lupu, ºi Legea nr. 1, a dumneavoastrã, consfinþeºte cã ”... terenurile...Ò

## Domnule ºi distins coleg,

În afara corecturii pe care-ai adus-o, într-un fel sau altul, mai justifici prin ceva banii pe care i-ai luat timp de 4 ani, plus cele 3 miliarde de la partid?

Deci, te-aº ruga sã mã laºi sã termin.

## **Domnul Alexandru Ionescu**

**:**

Cu voia dumneavoastrã, chiar este prea puþin!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Deci, terenurile sunt, conform celor douã legi, ”în administrarea staþiunilorÒ. În aceste condiþii, conducerea Academiei...

Deci, într-una din legi, ele pot fi concesionate, dar cu preþ zero. În a treia lege, cea a domnului Mureºan, cu privire la privatizarea societãþilor comerciale ºi a luciului de apã, Academia a fost dispusã ºi a redus aceste suprafeþe cu toate suprafeþele revendicate.

## **Domnul Alexandru Ionescu**

**:**

Pãi, dacã nu erau ale ei?!

Deci, punctul acesta de vedere, noi credem cã este rezolvat.

Separarea cercetãrii de producþie, dupã pãrerea noastrã, nu înseamnã cã avem dreptate, moartea cercetãrii agricole, deoarece în momentul de faþã cercetarea agricolã se susþine numai pe baza producþiei pe care o realizeazã, în special de material sãditor. Participã la programul din Planul naþional de cercetare, dar care nu este finalizat.

În ceea ce priveºte structurarea, este o structurare teritorialã, cu desfiinþãri de staþiuni unde au existat paralelisme. Conducerea, ca atare, este cum a spus domnul deputat Piþigoi, o conducere administrativã, deci economicã, dublatã de o conducere ºtiinþificã. Aceastã conducere provine din structura fostului Institut Naþional de Cercetãri Agricole ºi fostei Academii, nu?, iniþiatã de ªiºeºti.

Deci, ori consolidãm o tradiþie prin unele chestiuni de amendamente, ori intrãm pe varianta domnului ministru Mureºan, pe care am discutat-o 2 ani de zile, ºi care presupune ca fiecare staþiune în parte sã devinã fie societate comercialã, fie o organizaþie neguvernamentalã, ceea ce înseamnã dezasamblarea sistemului de cercetare agricolã: lipsa de coordonare a acestui sistem, lipsa de reacþie la comanda socialã, pentru cã nu va accepta nimeni sã investeascã în circa 4 ha de vie, nu?, la ªtefãneºti, unde, de fapt, acolo este plantaþia care înglobeazã toate soiurile în parcursul timpului. Nu va þine nimeni ceva în genul acesta. Nu va þine nimeni banca de seminþe, de gene de la Suceava, care consumã energie pentru a produce frig, pentru cã banii cheltuiþi nu aduc în faza aceasta un anumit profit.

De aceea, vã rugãm sã vã gândiþi: de ce vrem sã modificãm, care sunt scopurile acestei modificãri, ce profit aduce, sau, pur ºi simplu, sã înlocuim cã trebuie sã înlocuim?

Noi, Grupul parlamentar al P.R.M., ne opunem schimbãrii de dragul schimbãrii ºi mergem pe consfinþirea unei tradiþii a cercetãrii agricole, consfinþire care este cuprinsã într-un material de la toate staþiunile; s-a fãcut un fel de referendum, într-un material care este susþinut de Academia Agricolã ºi Silvicã, prin preºedintele secþiei, Cotea, deci ne-am bazat pe tot acest grup de experþi ºi în cazul în care veþi gãsi alte soluþii mai bune, vom fi de acord cu ele, dar sã nu fie motivate numai de necesitatea de a pune mâna pe un pãmânt sau un sediu.

Vã mulþumesc.

Urmeazã domnul deputat Nicolae Popa, din partea independenþilor.

## **Domnul Nicolae Popa:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu cred cã astãzi noi avem o misiune foarte importantã în faþa electoratului nostru: aceea sã oprim, o datã pentru totdeauna, declinul agriculturii româneºti, declin care a început de câþiva ani de zile, dar în special sã avem aceastã responsabilitate sã salvãm ce mai poate fi salvat, adicã cercetarea agricolã româneascã.

Eu n-aº avea nimic împotrivã sã participe aici Ministerul Agriculturii, reprezentanþii acestui minister, dacã nu am fi vãzut cu toþii cã toate iniþiativele lor legislative ºi toate politicile agrare care s-au aplicat în aceastã ultimã perioadã nu ar fi eºuat lamentabil ºi nici nu s-au aplicat.

Aº vrea sã-i asigur pe unii colegi care lucreazã în cercetare, nu sunt cercetãtor, dar am lucrat în anumite staþiuni de cercetare, am susþinut financiar activitatea acestora ºi cât de cât cunosc organizarea ºi funcþionarea acestora.

Vã dau un singur exemplu. Uitaþi-vã dumneavoastrã, nici pânã astãzi nu s-a aprobat ordonanþa privind acordarea primei la kilogramul de grâu, de 500 de lei. Deci discutãm de 3 luni de zile ºi Ministerul Agriculturii, împreunã cu Guvernul României nu au ajuns la un consens pentru acordarea primei de 500 de lei pe kilogramul de grâu.

Uitaþi-vã ce s-a întâmplat cu SAPARD-ul, acest program important care trebuia derulat deja în România ºi riscãm, anul acesta, sã pierdem 150 de milioane de dolari din cauza intereselor de grup, politice ºi de altã naturã. De asemenea, nici celelalte legi care au apãrut în domeniul agriculturii nu au fost respectate ºi nu au fost duse la îndeplinire prevederile acestora. Uitaþi-vã, Ordonanþa nr. 98, de privatizare a IAS-urilor, acþiune care s-a demarat foarte, foarte încet ºi care nici nu avem speranþa ca va fi dusã la îndeplinire. Dar mai ales eu nu cred cã Ministerul Agriculturii ºi reprezentanþii acestora sunt de bunã-credinþã, atâta timp cât în Ordonanþa nr. 98 de privatizare a IAS-urilor au prevãzut privatizarea staþiunilor de cercetãri, au prevãzut privatizarea cercetãrii româneºti, lucru care nu s-a mai întâmplat nicãieri în lume. Deci din acest punct de vedere nu ºtiu dacã reprezentanþii Ministerul Agriculturii prezenþi aici ar putea sã ne ajute sau ar putea sã ne sprijine constructiv la elaborarea unei legi bune. ªi atunci, dacã vedem cã Ministerul Agriculturii ºi reprezentanþii acestora nu sunt în stare sã stopeze declinul agriculturii româneºti, nu sunt în stare sã rezolve problemele cercetãrii româneºti...

Nu, nu, aceasta discutãm! Atunci de ce sã-i mai invitãm ºi de ce sã mai discutãm cu ei?!

Deci vreau sã vã spun un singur lucru: toate aceste staþiuni de cercetare se confruntã cu niºte probleme financiare extrem de grave în momentul de faþã Ñ datorii de sute ºi sute de miliarde. De asemenea, activitatea lor

este perturbatã de aplicarea Legii nr. 18 ºi de aplicarea Legii nr. 1/2000, ”legea LupuÒ.

Iatã cã nimeni nu se preocupã ºi nimeni nu a emis un act normativ care sã stabileascã modul de organizare ºi de funcþionare a acestor staþiuni de cercetare. Au fost abandonaþi ºi se manifestã o indiferenþã totalã din partea Guvernului. ªi atunci, la ce sã venim ºi de ce nu vreþi sã aprobãm acest proiect de lege, proiect de lege care mie mi se pare salvator; în momentul de faþã este singurul care poate salva cercetarea româneascã ºi, iatã, domnule deputat Ionescu, staþi aºa, nu vã agitaþi, nu vã agitaþi!, ia uitaþi aici o iniþiativã extrem de serioasã ºi de responsabilã. La art.7 se spune foarte clar cã ºi Academia ºi aceste staþiuni de cercetare se vor autofinanþa, deci din rezerve extrabugetare, astfel încât nu vor implica bugetul statului, buget al statului care nu este capabil sã susþinã nici agricultura ºi nici cercetarea româneascã.

Ca atare, stimaþi colegi, eu vã rog respectuos sã înþelegem cã este singurul proiect de lege din ultimii 4 ani de zile care vine sã reglementeze activitatea de cercetare. Avem datoria moralã sã-l aprobãm, indiferent dacã sunt sau nu aici reprezentanþii Agriculturii, pentru cã, domnule deputat Ionescu, dumneavoastrã, care sunteþi profesor universitar, ºtiþi cã o agriculturã nu se conduce cu electroniºti, cu ginecologi, cu dentiºti ºi alte specialitãþi care nu au nici o legãturã cu cercetarea. Vã rog frumos!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Ionescu**

**:**

Ce profesie aveþi, ca sã înþeleg ºi eu!

## Stimaþi colegi,

Am încheiat dezbaterile generale la acest proiect. Dacã iniþiatorii au de dat explicaþii la problemele care s-au pus de cãtre vorbitori, reprezentanþi ai grupurilor parlamentare? Nu este cazul.

ªi, cum am convenit sã trecem la dezbaterea pe articole marþi, în prezenþa ministrului, dupã rezolvarea problemei imunitãþii parlamentare, care nu poate dura, dupã pãrerea mea, mai mult de un sfert de orã, deci pe ordinea de zi ar fi propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 27 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998, raport de respingere.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci are un reprezentant?

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnul deputat Grigoraº va prezenta raportul de respingere al comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În legãturã cu aceastã propunere legislativã cu privire la modificarea ºi completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 62/1998, comisia s-a pronunþat, în ºedinþa din 23 decembrie 1999, pentru a propune plenului Camerei respingerea acestei iniþiative.

Pentru a fi în cunoºtinþã de cauzã, o sã vã prezint pe scurt conþinutul iniþiativei ºi motivaþia deciziei comisiei. Iniþiativa propune ca la art.6 sã se adauge un nou alineat cu urmãtorul cuprins: ”Sunt exceptate de la impozitul pe clãdiri persoanele juridice ce au drept activitate principalã promovarea turismului, pe perioada inactivitãþii lor datoritã sezonalitãþii, respectiv clãdirile din staþiunile turistice ºi staþiuni balneoclimatericeÒ. ªi un nou alin.3: ”Perioada de inactivitate ºi volumul activitãþii lor vor fi stabilite prin hotãrârea consiliului localÒ.

Referitor la aceastã propunere au fost câteva observaþii primite din partea Guvernului, din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, bineînþeles, din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul se pronunþã pentru respingerea acestei iniþiative, cu o motivaþie corespunzãtoare, Consiliul Legislativ dã un aviz favorabil, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de asemenea, dã un aviz favorabil acestei iniþiative legislative, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic propune respingerea acestei iniþiative, iar Comisia pentru buget, finanþe, bãnci se pronunþã pentru respingerea acestei iniþiative, din urmãtoarele motive: impozitul pe clãdiri este impozit pe proprietate ºi el se aplicã atât timp cât clãdirile se aflã în proprietatea celui care trebuie sã plãteascã impozit, impozitul pe clãdiri este o cheltuialã deductibilã la calculul profitului impozabil ºi, din acest motiv, el nu afecteazã profitul deþinãtorilor de astfel de clãdiri ºi, în sfârºit, aceastã iniþiativã legislativã conduce ºi la diminuarea alocaþiilor bugetare, fãrã a se veni cu o soluþie pentru a compensa aceste alocaþii.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului... Domnul Nicolae Popa mai e prezent?

Domnule Popa, sunteþi iniþiator la aceastã propunere. S-a propus respingerea ei. Aveþi vreo intervenþie, ca iniþiator? Nu aveþi. Sau aveþi?

Veniþi încoace sã vã dãm materialul!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Prezidiul v-a procurat materialele necesare.

La dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu.

Deci cere domnul preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport o precizare, cã marþi vom relua dezbaterea la propunerea legislativã anterioarã privind...

Dar, domnule preºedinte, este luni pe ordinea de zi, la punctul 6. Ordinea de zi a fost aprobatã.

Ordinea de zi, precizeazã domnul Gaspar, prevede aceastã propunere la punctul 6 ºi, deci, putem continua luni ºi finaliza marþi.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci, domnul deputat Grigoraº.

În legãturã cu iniþiativa legislativã privind completarea art. 50 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, comisia s-a pronunþat, de asemenea, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei iniþiative.

Iniþiativa doreºte sã completeze art. 50 alin. 7 în felul urmãtor: ”Sunt scutite de plata impozitelor ºi taxelor locale reglementate prin prezenta lege persoanele care primesc ajutor social în baza prevederilor Legii nr. 67/1995Ò. În legãturã cu aceastã iniþiativã s-au pronunþat, de asemenea, Guvernul României, care dã aviz negativ, Consiliul Legislativ, care avizeazã favorabil aceastã iniþiativã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi care, de asemenea, avizeazã favorabil aceastã iniþiativã ºi Comisia pentru administraþie publicã care dã, de asemenea, un aviz negativ.

Comisia pentru buget, finanþe, bãnci propune respingerea acestei iniþiative pentru urmãtoarele motive.

În primul rând, potrivit textului propus de iniþiator, ar urma sã fie scutite de la plata impozitelor numai persoanele care primesc ajutor social, ceea ce ar induce un caracter discriminatoriu, deoarece de scutirea de platã a impozitelor ºi taxelor locale ar trebui sã beneficieze toate persoanele care au un venit egal sau mai mic decât venitul care, potrivit prevederii Legii nr. 67/1995, le-ar îndreptãþi la ajutor social.

În al doilea rând, având în vedere faptul cã actul normativ va afecta bugetele locale, devin incidente dispoziþiile art.17 alin.3 din Legea nr. 189/1998 privind finanþele publice locale, dispoziþii în conformitate cu care iniþiatorilor le revine obligaþia sã prevadã în proiect ºi mijloacele necesare acoperirii golului de venituri creat.

În al treilea rând, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1999 pentru completarea ºi modificarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale, consiliile locale ºi consiliile judeþene sunt autoritãþile administraþiei publice locale abilitate sã poatã acorda anual reduceri de impozite ºi taxe locale cu pânã la 50%, criteriile ce pot sta la baza adoptãrii de hotãrâri în acest sens fiind stabilite opþional de cãtre aceste autoritãþi, în funcþie de condiþiile locale specifice zonei respective.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Vã mulþumesc.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

La dezbaterile generale nu avem solicitãri.

Ca atare,

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu Adresa nr. 382/7.10.1999, preºedintele Camerei Deputaþilor, conform art.86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, a sesizat pentru examinare ºi avizare în fond Comisia pentru industrii ºi servicii cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate.

În urma examinãrii, în ºedinþa din 20.10.1999, comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, þinând seama ºi de avizele favorabile primite de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, de la Consiliul Legislativ, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate, în forma adoptatã de Senat.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului, doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog!

**Doamna Ioana Slãvescu: Ñ** _vicepreºedinte al Agenþiei Naþionale pentru Comunicaþii ºi Informaticã:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Din partea iniþiatorului, Agenþia Naþionalã pentru Comunicaþii ºi Informaticã, vã rog sã aveþi amabilitatea sã supuneþi discuþiilor ºi cerem votul dumneavoastrã pentru aprobarea prin lege a Ordonanþei de urgenþã nr. 29/1999 care stabilea mãsurile care se impuneau, la vremea respectivã, pentru prevenirea disfuncþionalitãþilor posibil sã aparã la data de 31 decembrie 1999, ora 24,00, din cauza unor defecte tehnologice legate de reprezentarea digitalã a datei calendaristice, care pot fi identificate în sistemele informatice ºi în sistemele electronice microprogramate.

Prin aceastã ordonanþã s-a stabilit modul de desfãºurare a acþiunilor ”Anul 2000Ò, coordonate de Consiliul Naþional ”MilleniumÒ, în care un rol important l-a avut Agenþia Naþionalã pentru Comunicaþii ºi Informaticã.

Ce ºtiþi, probabil, dumneavoastrã, ºi doresc sã vã subliniez acum, este faptul cã toate aceste evenimente au decurs în mod normal ºi nu au fost înregistrate disfuncþionalitãþi.

Susþinem ºi noi aprobarea prin lege a ordonanþei în forma în care a fost aprobatã de Senatul României. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu doreºte.

## Stimaþi colegi,

În acest caz, suspendãm ºedinþa noastrã de astãzi ºi reluãm dezbaterile sãptãmâna viitoare, luni, la ora 16,00.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,32._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 110/19.IX.2000 conþine 20 de pagini.**

Preþul 9.580 lei