Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·24 aprilie 2000
Camera Deputaților · MO 53/2000 · 2000-04-24
· other · respins
· other
140 de discursuri
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Stimaþi colegi, Bunã dimineaþa! Începem lucrãrile noastre de astãzi.
Rog ºefii grupurilor parlamentare sã invite pe colegi în salã ºi, pânã atunci, vã rog sã-mi permiteþi sã vã informez cu privire la legile depuse la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului pentru sesizarea de cãtre deputaþi ºi senatori a Curþii Constituþionale.
În conformitate cu prevederile art. 17, alin. 2 ºi 3, din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi ºi senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:
Ñ Lege pentru ratificarea Convenþiei privind accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în probleme de mediu, semnatã la Aarhus la 25 iunie 1998;
Ñ Lege pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectectelor instituþionale ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi comunitãþile europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, pentru a þine cont de aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda ºi a Regatului Suediei la Uniunea Europeanã, semnat la Bruxelles la 28 iunie 1999;
Ñ Lege pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980;
Ñ Lege pentru ratificarea Acordului privind conservarea pãsãrilor de apã migratoare african-euro-asiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;
Ñ Lege pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra în 4 decembrie 1991;
Ñ Lege pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagrã, Marea Mediteranã ºi din zona contiguã a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/1999 pentru modificarea Legii nr. 8/1994 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea ºi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum ºi a celorlalte unitãþi vamale;
Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 71/1999 pentru organizarea ºi finanþarea aniversãrii a 10 ani de la Revoluþia Anticomunistã Românã;
Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 175/1999 privind înfiinþarea Agenþiei pentru organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea ºi Combaterea Infracþionalitãþii Transfrontaliere (SECI).
Acestea sunt deci legile în termenul regulamentar ºi domnii deputaþi sau senatori care vor sã sesizeze Curtea Constituþionalã pot sã o facã.
În acelaºi timp, stimaþi colegi, scuzându-mã înainte faþã de domnii senatori, vã rog sã-mi permiteþi sã fac, domnilor deputaþi, o scurtã informare privind iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente, ºi aceasta pentru ca ele sã poatã fi transmise acestor comisii. Acestea sunt:
1) Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989, adoptatã de Senat în ºedinþa din 6 aprilie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.
În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.
2) Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/1999 pentru modificarea anexei nr. VII/2 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã, adoptat de Senat în ºedinþa din 6 aprilie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
3) Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 130/1999 privind unele mãsuri de protecþie a persoanelor încadrate în muncã, adoptatã de Senat în ºedinþa din 6 aprilie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
4) Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 108/1999 pentru înfiinþarea ºi organizarea Inspecþiei Muncii, adoptatã de Senat în ºedinþa din 6 aprilie 2000.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.
5) Propunerea legislativã privind reconsiderarea cuantumului indemnizaþiei lunare brute ºi a cotei de participare la profitul net a administratorilor companiilor/societãþilor naþionale, ai societãþilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi ai regiilor autonome, iniþiatã de trei deputaþi independenþi.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
6) Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei ªerbãuþi, judeþul Suceava, iniþiatã de domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
7) Propunerea legislativã pentru reînfiinþarea comunei Clit, judeþul Suceava, iniþiatã de domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
8) Propunerea legislativã privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul serviciului muncii, iniþiatã de un numãr de trei deputaþi.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
9) Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 232 din Legea nr. 31/1990 privind societãþile comerciale, republicatã, iniþiatã de domnul deputat Petre Naidin ºi domnul deputat Dan Ioan Popescu.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
10) Propunerea legislativã privind prevenirea ºi combaterea unor abuzuri în domeniul exploatãrii, prelucrãrii ºi comercializãrii materialului lemnos, iniþiatã de domnul deputat Garda Dezideriu Coloman.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice.
## Stimaþi colegi,
Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,
Vã anunþ cã pentru ziua de astãzi, 14 aprilie, din totalul parlamentarilor, de 486, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 305; sunt absenþi 181, iar cvorumul legal, conform art. 39 din Regulamentul ºedinþelor comune, este de 244.
Rog insistent ca acest cvorum legal, consemnat de prezenþã, sã se confirme ºi prin prezenþa noastrã în salã.
Deci insist ca ºefii grupurilor parlamentare sã invite pe colegii senatori ºi deputaþi în salã ºi sã reîncepem dezbaterile asupra bugetului de stat.
Stimaþi colegi,
Declarãm deschisã ºedinþa noastrã comunã de astãzi. Continuãm dezbaterile bugetului începând cu art. 25.
Dacã la art. 25, unde existã amendament respins, este cineva care vrea sã intervinã? Dacã nu,
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi,
Stimaþi colegi,
Grupurile parlamentare P.D.S.R. din Senat ºi Camera Deputaþilor au propus un amendament la art. 26 alin. 1, respectiv reducerea cu 5.000 miliarde de lei a cheltuielilor pentru dobânzile aferente datoriei publice, respectiv de la 45.646 miliarde de lei la 40.646 miliarde de lei.
Motivaþia acestui amendament este urmãtoarea: în raportul care însoþeºte proiectul bugetului de stat pe anul 2000 se aratã cã, pe de o parte, dobânzile înalte ale titlurilor de stat emise pentru finanþarea datoriei interne au drept cauzã inflaþia relativ înaltã ºi anticipaþiile cã aceasta va persista în viitor. Pentru anul 2000, Guvernul însã estimeazã o inflaþie de circa 25 Ð 27%. Ponderea certificatelor de trezorerie în finanþarea deficitului bugetar, de asemenea, este avutã în vedere, iar, ca obiectiv al politicii macroeconomice pentru perioada urmãtoare, în raportul cu privire la proiectul de buget este prevãzutã reducerea ratei dobânzii reale, ceea ce ar determina scãderea serviciului datoriei publice.
Pe de altã parte, Legea finanþelor publice nr. 72 din 1996 interzice finanþarea deficitului bugetar pe seama emisiunilor pe termen scurt de bunuri de tezaur sau alte instrumente specifice. Legea permite emisiuni pe termen scurt numai pentru finanþarea decalajului temporar dintre venituri ºi cheltuieli, cu obligaþia retragerii acestora pânã la sfârºitul anului financiar în care au fost emise.
ªi voi mai aduce încã un alt argument pentru a susþine aceastã propunere, respectiv posibilitatea reducerii cheltuielilor pentru dobânzile aferente datoriei publice, care sunt recunoscute inclusiv prin amendamentul la care aþi fãcut trimitere dumneavoastrã, domnule preºedinte, din anexa amendamentelor admise, unde este propusã ºi acceptatã de cãtre comisii diminuarea dobânzilor datoriei publice cu suma de 154,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnã cã existã rezerve în aceste cheltuieli alocate ºi, ca atare, cred cã este susþinutã propunerea noastrã ºi v-aº ruga sã o supuneþi votului, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Comisia dacã are un punct de vedere? Vã rog, domnule preºedinte.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Voi începe cu finalul afirmaþiei colegului Grigoraº. Sigur cã pe parcursul dezbaterilor ºi având în vedere ºi amendamentul care a fost acceptat, cã veniturile din privatizare ºi din valorificarea activelor bancare rezultate de la cele douã instituþii, F.P.S., respectiv A.V.A.B., vor contribui la reducerea acestei datorii publice prin rãscumpãrarea unor titluri de stat, comisiile, împreunã cu Ministerul Finanþelor, au gãsit ºi identificat resurse de reducere a acestor cheltuieli. Aceasta înseamnã cã au existat, dar cã nu mai existã rezerve, întrucât plãþile de dobânzi aferente numai trimestrului I al anului în curs reflectã ratele dobânzilor stabilite în trimestrul IV din 1999, când inflaþia medie anualã înregistratã a fost de 45,8%. Deci numai în trimestrul I al anului curent cheltuielile efective cu dobânzile s-au ridicat la 13.298,1 miliarde de lei.
Creºterea semnificativã a datoriei publice s-a datorat, dupã cum ºtim, preluãrilor de la bugetul statului a pierderilor înregistrate la BANCOREX ºi Banca Agricolã. Sunt niºte cifre certe, bazate pe niºte proiecþii corecte, pe o reducere a inflaþiei, dar care rãmâne totuºi la nivelul de 27%, motiv pentru care comisia nu-ºi poate însuºi acest amendament de diminuare drasticã a acestor cheltuieli ºi propune respingerea lui.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã rog, domnule ministru de stat Mircea Ciumara, dacã vreþi sã adãugaþi ceva.
**Domnul Mircea Ciumara Ñ** _ministru de stat, preºedintele Consiliului de Coordonare EconomicoFinanciarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul:_
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Noi, Guvernul, regretãm sincer cã nu putem face aceastã reducere. Facem tot ce putem în acest an pentru a diminua dobânzile, însã nu sperãm sã obþinem în gradul în care se propune aici.
Evident, dacã vom reuºi sã reducem dobânzile la datoria publicã, sã facem niºte economii, le vom folosi cu destinaþia pentru exact ceea ce spuneþi dumneavoastrã, însã, la ora actualã, pentru a avea un buget solid, nu ne putem permite o asemenea diminuare ºi nu sperãm sã obþinem o asemenea diminuare pe parcursul anului. Mulþumesc.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Dacã nu sunt alte comentarii,
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
La alin. 5 am propus o completare a textului, ºi anume formularea de la început ar fi urmãtoarea: ”Guvernul, prin Ministerul Finanþelor, este autorizat sã contracteze împrumuturi de statÉÒ, ºi acum vine adãugirea, ”Épe termen mijlociu ºi lungÉÒ, ºi textul curge în continuare, respectiv ”Épentru finanþarea ºi refinanþarea deficitelor bugetului de stat din anii anteriori ºi din anul 2000, pânã la nivelul înregistrat la finele fiecãrui an.Ò.
Am avut în vedere prevederile Legii finanþelor publice, care interzice finanþarea datoriei publice ºi a deficitului bugetar pe seama împrumuturilor pe termen scurt, ºi de aceasta am propus aceastã precizare, iar, pe de altã parte, datoria publicã, inclusiv cea contractatã pentru deficitul bugetar, este o datorie pe termen lung, care poate fi rambursatã net numai în condiþiile înregistrãrii de excedente bugetare.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vã mulþumim, domnule deputat. Mai sunt ºi alte comentarii? Dacã nu, vã rog, domnule preºedinte Constantinescu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Ca un comentariu personal, este surprinzãtor cã reprezentanþii unui partid care doreºte sã acceadã la putere doresc sã preia din datoria publicã în perioada pe care doresc sã o guverneze. Pe fond, însã, art. 17 alin. 2 ºi 8 din Legea nr. 72 privind finanþele publice, prin care se prevedea contractarea de împrumuri pe termen scurt numai cu aprobarea Guvernului, a fost abrogat, conform art. 51 din Legea nr. 81/1999 a datoriei publice. Conform art. 11 din Legea datoriei publice nr. 81/1999, titlurile de stat pot fi emise deci pe termen scurt, mediu sau lung.
Sigur cã ºi Guvernul actual ar fi încântat sã poatã sã contracteze împrumuturi de stat numai pe termen mijlociu ºi lung, pentru a împinge povara acestei datorii; cred cã o limitare prin Legea bugetului, însã, nu este bine venitã. Rãmâne sã lãsãm la latitudinea Guvernului ºi la posibilitãþile pe care acesta le are contractarea unor împrumuturi pe cele trei categorii de termene, în funcþie de posibilitãþile de la momentul oportun ºi de necesitãþile pe care le are la acel moment.
Propunem deci respingerea amendamentului.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
## Da. Deci menþineþi respingerea. Dacã sunt alte comentarii?
Dacã nu sunt,
Vot · approved
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Mã refer la amendamentul admis.
La alin. 7, comisia de privatizare a Senatului propune transformarea alin. 7 în douã alineate Ð alin. 7 ºi alin. 8.
La alin. 7, Comisia de privatizare propune urmãtorul text: ”Veniturile încasate de ministerele de resort ºi Fondul Proprietãþii de Stat din vânzarea acþiunilor statului, emise de societãþile comerciale, ºi din dividendele cuvenite statului rãmase dupã deducerea cheltuielilor prevãzute în bugetul acestor instituþii se varsã la bugetul de stat, din care se constituie un fond la dispoziþia Guvernului, din care se finanþeazã programe de calificare ºi de integrare profesionalã a salariaþilor disponibilizaþi, programe de dezvoltare regionalã, programe de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii, alte programe de dezvoltare care se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.
Iar la alin. 8 Comisia de privatizare a Senatului propune: ”Veniturile încasate de Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare din valorificarea activelor bancare neperformante rãmase dupã deducerea cheltuielilor prevãzute în bugetele acestor instituþii ºi efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare se utilizeazã pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat, în vederea diminuãrii datoriei publice interne.Ò
Motivaþia Comisiei de privatizare a Senatului constã în urmãtoarele: potrivit art. 9 alin. 4 din Legea nr. 99/1990 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei, alineatul 4: ”Din sumele vãrsate la bugetul de stat, potrivit alin. 1, se constituie un fond la dispoziþia Guvernului, din care se finanþeazã programe de recalificare ºi reintegrare profesionalã a salariaþilor disponibilizaþi, programe de dezvoltare regionalã, programe de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii, precum ºi alte programe de dezvoltare, care se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.
Considerãm cã Legea bugetului de stat, care este o lege ordinarã, nu poate modifica prevederile unei legi organice. În consecinþã, fondurile obþinute din privatizare nu pot fi utilizate pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat în vederea diminuãrii datoriei publice, aºa cum se propune în raportul celor douã comisii parlamentare sesizate în fond. O lege organicã nu poate fi modificatã decât printr-un act normativ cu aceeaºi putere legislativã.
În ceea ce priveºte veniturile încasate de Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare din valorificarea activelor bancare neperformante, considerãm cã ele fac obiectul
unui articol distinct, iar destinaþia acestora va fi cea prevãzutã de lege.
Având în vedere cele prezentate, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, stimatã comisie, stimat Guvern, rog sã acceptaþi cele douã alineate, 7 ºi 8, în forma propusã de Comisia de privatizare a Senatului. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Vã rog, în continuare, ca intervenþiile dumneavoastrã sã fie corect recomandate.
Mi-aþi spus cã este o intervenþie la alin. 7 Ð nou, avizat de comisii, ceea ce nu este adevãrat. Este o intervenþie fãcutã în numele Comisiei Ñ eu nu o am aici consemnatã nicãieri Ñ de privatizare a Senatului, iar alin. 7 ºi 8 nu sunt nici mãcar la amendamente respinse. Deci este un amendament al dumneavoastrã fãcut în plen.
Vã rog, domnul deputat Grigoraº.
Domnule preºedinte,
Mi-aþi citat numele. Daþi-mi voie la replicã!
Nu v-am citat numele... Nu, nu.
Pãi dumneavoastrã n-aþi fost ieri aici, domnule. Am precizat cã...
Domnule senator,
Vã rog sã poftiþi în bancã. V-am rugat ca, doar în procedurile pe care eu le conduc astãzi, intervenþiile dumneavoastrã sã fie corect recomandate. Domnul deputat Grigoraº.
Vã mulþumesc.
Intervenþia mea, domnule preºedinte, este pe forma prezentatã în raportul comisiei Ð anexa cu amendamentele admise la alin. 7.
În comisie au fost analizate îndelung aceste probleme cu privire la veniturile din privatizare ºi din valorificarea activelor bancare ºi au fost formulate chiar mai multe variante, însã cred cã dintr-o eroare a apãrut aceastã variantã.
Varianta admisã de comisie era urmãtoarea, ca urmare a unei propuneri formulate de colegul deputat, domnul Gheorghe Ana, ºi anume: ”Suma de 10.000 miliarde lei rezultatã din veniturile provenite în urma privatizãrii societãþilor comerciale prin F.P.S., în sumã de 8.000 miliarde lei, ºi veniturile obþinute ca urmare a valorificãrii activelor bancare de cãtre A.V.A.B., în sumã de 2.000 miliarde lei, va fi utilizatã de Ministerul Finanþelor pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat emise în vederea acoperirii deficitelor bugetareÒ.
Deci aceasta era forma. Pe fond nu se modificã nimic, atât doar cã sunt precizate sumele, cu sursa precisã din privatizare ºi din Agenþia de Valorificare a Activelor Bancare.
Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul preºedinte al comisiei, domnul Constantinescu. Domnul preºedinte al Comisiei buget, finanþe, domnul Constantinescu, în numele comisiei care a produs amendamentul admis. Vã rog.
## Stimaþi colegi,
Acest amendament, aºa cum spuneam, a fost îndelung discutat. Au fost mai multe variante. S-a trecut una singurã la ”admiseÒ, celelalte, la ”respinseÒ.
Varianta care a întrunit sufragiile comisiei avea, într-adevãr, cifre, deci cifrele pronunþate de domnul deputat Grigoraº.
V-aº propune deci sã lãsãm totuºi textul care a fost aici ºi sã scriem foarte clar, exact cum este în acest text, numai sã adãugãm cifrele, ca sã nu mai modificãm, ºi anume: ”Veniturile încasate de la ministerele de resort ºi Fondul Proprietãþii de Stat din vânzarea acþiunilor statului, emise de societãþile comerciale, ºi din dividendele cuvenite statului, în sumã de 8.000 miliarde lei, precum ºi cele încasate de A.V.A.B. din valorificarea...Ò Ð textul curge Ð ”... în sumã de 2.000 miliarde lei...Ò ºi textul curge.
Dacã domnul Grigoraº este de acord, mergem în forma aceasta.
În ceea ce priveºte celãlalt amendament, aºa cum a prezentat ºi stimatul reprezentant al comisiei din partea opoziþiei, s-a apreciat cã textul Legii privind destinaþia fondurilor provenite din vânzãri de active de la întreprinderi, de la F.P.S. ºi de la A.V.A.B. priveºte o sumã de acþiuni mai largã, subscrisã, dacã vreþi, termenilor, chiar Legii de reformã ºi restructurare.
Guvernul a început sã facã reformã ºi restructurare mai ales în domeniul bancar, chiar fãrã sã aibã acest fond constituit, motiv pentru care mi se pare firesc ca, indirect, sã întoarcem aceºti bani pe procesul de reformã ºi restructurare, atâta vreme cât datoria publicã este cea care este, tocmai din acest motiv. În plus, aºa cum s-a arãtat puþin mai înainte, existã cereri de diminuare substanþialã a acestei datorii publice.
Nu putem accepta douã variante de ipoteze Ð una, prin care se diminueazã aceastã datorie publicã pe seama, aºa cum spuneam, a acestor încasãri, ºi alta, prin care aceste încasãri au altã destinaþie.
Deci cred cã este coerent sã punem cap la cap cele douã propuneri ºi sã acceptãm amendamentul propus ºi acceptat în comisie, însã completat cu cele douã cifre pe care le-a propus domnul deputat Grigoraº. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte.
Înþeleg, de fapt, cã aþi fãcut o completare la amendamentul admis de comisie cu amendamentul respins, aºa cum a fost el susþinut de domnul deputat Grigoraº. Deci, cu aceastã completare, dânsul se declarã satisfãcut.
Dacã Guvernul vrea sã se exprime? Este de acord ºi Guvernul.
În aceste condiþii, cine este pentru amendamentul Ð alineat nou, art. 26, deci alin. 7? Vã mulþumesc.
Cine este împotrivã? Sunt douã voturi împotrivã. Cine se abþine? O abþinere.
Deci cu douã voturi împotrivã ºi o abþinere, acest amendament devine alineat nou, alin. 7, pentru art. 26. A fost votat.
Trecem în continuare la capitolul al V-lea.
Dacã la titlu... Scuzaþi-mã! Revin. Scuzaþi-mã! În aceste condiþii, trebuie sã votãm art. 26, în ansamblul lui.
Aveþi o intervenþie de procedurã, domnule Cîrstoiu? Da.
Vã rog, domnul deputat Cîrstoiu.
Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Comisia de administraþie publicã va interveni, bineînþeles, la art. 31, dar este legat ºi de art. 26.
De aceea, v-am propune ca sumele de la art. 26, ºi mã refer la cele 6.150,4 miliarde lei, stabilite pentru emisia ºi plasarea titlurilor de stat, cât ºi pentru riscul garanþiilor sã nu fie votate acum ºi sã fie votate dupã ce se analizeazã art. 31 ºi alte articole ulterioare.
Iertaþi-mã, domnule preºedinte.
Nu am fost în mãsurã sã vã urmãresc... Vã rog...
Am trecut foarte uºor peste...
## **Domnul Mircea Ciumara** _(din banca Guvernului):_
Este tardiv!
Da. Deci, eu sunt de acord cã este tardiv, dau eu am cerut ca sumele de la art. 26 alin. 1 sã nu fie votate acum.
Alineatul 1? S-a votat, domnule deputat.
S-a votat, domnule preºedinte, dar noi aveam un amendament la poziþia 77 peste care aþi trecut. Eu am ridicat mâna ºi... s-a votat.
Îmi pare rãu, domnule deputat, nu avem ce sã facem, nu putem sã întoarcem votul. S-a votat alin. 1, cu amendament cu tot.
Vã cez scuze, aceasta este situaþia.
Bun. Deci vom interveni la 31 ºi eu cred cã Guvernul are posibilitatea sã majoreze... Are posibilitatea.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În aceste condiþii, trebuie sã
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Domnule preºedinte,
La amendamente respinse, la comisii, avem la art. 27 alin. 1 o mãrire de cotã de la 1,5 la 2%. Deci textul este: ”Regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale, institutele naþionale de cercetare-dezvoltare care funcþioneazã în baza Ordonanþei Guvernului nr. 25, aprobatã prin Legea nr. 51, ºi celelalte societãþi pot efectua anual, în limita unei cote de pânã la 2%...Ò ºi textul curge în continuare.
Motivaþia este pentru cã la unele sectoare, de exemplu la sectorul extractiv, din procentul propus de Guvern nu se acoperã nici mãcar cheltuielile de transport de la ºi la locul de muncã specific acestor activitãþi sau masa caldã.
Vã mulþumesc.
Da. ªi eu vã mulþumesc. Doamna deputat Paula Ivãnescu.
Deci aveþi o intervenþie la amendamente respinse, da?
Da. Am depus acest amendament dupã discuþii îndelungate cu sindicatele ºi acest amendament este susþinut, de altfel, ºi de cele douã Comisii de muncã ºi protecþie socialã din Camera Deputaþilor ºi Senat.
Este vorba ca la alin. 1 ºi 2 procentul care este destinat cheltuielilor sociale la regiile autonome, societãþile ºi companiile naþionale, institutele naþionale de cercetare ºi dezvoltare sã fie menþinut la valoarea de 2,5%, aºa cum a fost pânã anul trecut, ºi reamintesc doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi cã aceste cheltuieli sociale se referã la cheltuielile cu grãdiniþe, creºe, dispensare, cabinete medicale, serviciile acordate în cazul bolilor profesionale ºi accidentelor de muncã pânã la internare, precum ºi susþinerea unor baze sportive, cluburi, cãmine de nefamiliºti, precum ºi ºcolile pe care le au în patronaj.
Motivarea sub care acest amendament a fost respins de Comisiile de buget, finanþe nu þine cont de importanþa socialã a acestor cheltuieli, care sunt fãcute, pe de o parte, pentru recuperarea sau menþinerea forþei de muncã la capacitãþile ei cele mai înalte, precum ºi pentru crearea unui cadru social bun pentru cei care presteazã o muncã calificatã ºi care îºi vând forþa de muncã ºi au nevoie ºi de partea umanã a activitãþii lor.
Deci, doamnelor ºi domnilor colegi, cred cã influenþa asupra veniturilor bugetului de stat nu este atât de mare pe cât se preconizeazã. V-aº ruga sã menþinem acest procent, care a fost pânã anul trecut de 2,5%, iar acum este propus 1,5%.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumim, doamna deputat.
Înþeleg cã existã douã amendamente care, de fapt, au acelaºi sens: majorarea de la 1,5, propusã în proiectul de buget, la 2, ºi respectiv la 2,5% a acestei cote.
Comisia, vã rog.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Pentru o bunã regulã, trebuie sã precizãm cã în bugetul de stat pe anul trecut cota a fost de 1,5, ea într-adevãr s-a modificat la 2,5, în urma rectificãrii bugetului. Deci în mãsura în care Guvernul a apreciat cã la un moment dat existã aceste resurse, a putut face rectificarea. Altminteri, s-a pornit de la aceeaºi cotã de 1,5, pe care o propune Guvernul ºi astãzi.
Sigur cã acest lucru s-ar putea realiza, deci creºterea de la 1,5 la 2, la 2,5, însã cu diminuarea corespunzãtoare a veniturilor realizate din impozitul pe profit, întrucât aceastã deductibilitate nu face altceva decât sã diminueze impozitul pe profit, deci veniturile la bugetul de stat.
În consecinþã, ar trebui diminuate suma totalã a veniturilor ºi suma cheltuielilor care pot fi repartizate pe seama acestor venituri, în multe situaþii, chiar cãtre aceste regii autonome ºi societãþi, companii naþionale ºi instituþii naþionale de cercetare-dezvoltare.
Nu cred cã este corect sã dãm cu o mânã ºi sã luãm cu cealaltã, pentru cã vom ajunge în situaþia în care acest amendament va trece, dar cu diminuarea corespunzãtoare a alocaþiilor bugetare, pe partea cealaltã, ceea ce cred eu cã este mai puþin corect decât sã pãstrãm acest procent, cel puþin pânã la nivelul la care veniturile vor depãºi estimãrile Ð ºi sperãm acest lucru Ð, când se va putea face, prin rectificare, o majorare a cotei.
Pânã atunci, însã, Comisiile de buget, finanþe vã propun respingerea amendamentului.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Dacã Guvernul are de adãugat ceva? De acord cu opinia comisiei.
Deci supun, în consecinþã, votului dumneavoastrã, în ordinea prezentatã, amendamentele respinse de cãtre comisie ºi Guvern.
Cine este pentru creºterea de 2%? Vã rog sã numãraþi. Sunt 36 voturi pentru. Insuficiente pentru a vota amendamentul.
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Vã rog sã numãraþi... Vã rog sã ridicaþi mâna cei care sunteþi pentru acest amendament, sã repetãm numãrãtoarea. Este o confuzie!
## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_
Este majoritatea, domnule preºedinte...
Dacã nu constataþi cã este majoritatea, cer cvorum, domnule preºedinte!
Vã mulþumesc.
Sunt 49 de voturi pentru, insuficiente pentru a trece acest amendament.
Vã rog, chestiune de procedurã, doamna deputat.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Aº vrea sã vã rog sã observaþi cã voturile pe care le-aþi numãrat dumneavoastrã au fost, de fapt, majoritatea voturilor din salã.
Aº vrea sã vã rog, ca urmare, sã verificaþi cvorumul.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
**Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:** Boºtinaru Victor prezent Bot Octavian absent Vã rog ca aceastã cerere sã fie fãcutã în numele Botescu Ion prezent grupului parlamentar, dacã vreþi sã-i dau curs. Bran Vasile absent **Doamna Viorica Afrãsinei:** Brezniceanu Alexandru prezent Bud Nicolae prezent Credeam cã ºtiþi pânã la ora asta cã sunt vicelider al Buga Florea absent grupului parlamentar. Ca atare, în numele grupului parlaBujor Liviu absent mentar, vã rog sã verificaþi cvorumul. Burlacu Viorel prezent Buruianã-Aprodu Daniela prezentã **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:** Buzatu Dumitru absent Nu, doamnã, n-am pus la îndoialã calitatea dumneaCalimente Mihãiþã absent Cazacu Vasile-Mircea absent Voiam s-o faceþi formal, în numele grupului parlamenCazan Gheorghe-Romeo-Leonard prezent tar. Nu vreau sã vã jignesc. Cunosc calitatea dumneaCândea Vasile absent voastrã de vicelider al grupului parlamentar din care Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae absent faceþi parte. Numai cã n-aþi fãcut-o în numele grupului. Chichiºan Miron absent Vã mulþumesc. În momentul acesta aþi fãcut-o. Chiliman Andrei-Ioan prezent Vã rog sã verificaþi cvorumul, secretarii de ºedinþã. Chiriac Mihai prezent Vã rog sã procedaþi la un apel nominal, începând cu Ciontu Corneliu prezent
Cer scuze! Vã rog sã începeþi cu Ciumara Mircea prezent apelul nominal al Camerei Deputaþilor. Cîrstoiu Ion prezent Vã rog, domnule secretar. Cojocaru Radu-Spiridon prezent **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:** Constantinescu Dan prezent Corâci Ioan Cezar absent Achimescu Victor-ªtefan absent Corniþã Ion prezent Aferãriþei Constantin prezent Cosma Liviu-Ovidiu prezent Afrãsinei Viorica prezent Coºea Dumitru Gheorghe Mircea absent Albu Alexandru prezent Cotrutz Constantin Eremia prezent Albu Gheorghe prezent Cristea Gheorghe prezent Alecu Aurelian Paul prezent Cristea Marin prezent Ana Gheorghe (Dâmboviþa) prezent Cunescu Sergiu absent Ana Gheorghe (Hunedoara) absent Dan Marþian absent Andrei Gheorghe prezent Dan Matei-Agathon absent Andronescu Ecaterina prezentã Darie Simion absent Antal Istv‡n absent Dãrãmuº Nicolae Octavian absent Antonescu George Crin Laurenþiu absent Dãnilã Vasile absent Antonescu Niculae Napoleon absent Decusearã Jean prezent Argeºanu Valentin absent Dejeu Gavril prezent Arghezi Mitzura Domnica prezentã Diaconescu Ion prezent Ariton Gheorghe prezent Dimitriu Sorin Petre absent Asztalos Ferenc absent Dârstaru Dorin absent Avramescu Constantin-Gheorghe prezent Dobre Traian prezent Baban ªtefan prezent Dobrescu Smaranda absent Babiaº Iohan-Peter absent Dorian Dorel absent Babiuc Victor absent Dorin Mihai prezent Baciu Mihai absent Dragoº Iuliu Liviu absent Badea Alexandru Ioan prezent Dragu George absent Bara Radu-Liviu prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent B‡r‡nyi Francisc absent Drecin Mihai Dorin absent Barbaresso Emanoil-Dan prezent Drumen Constantin prezent Barbãroºie Victor prezent Dugulescu Petru absent Barde Tãnase prezent Dumitraºcu Laurenþiu prezent Bartoº Daniela prezentã Dumitrean Bazil prezent Bãbãlãu Constantin absent Dumitrescu (Bãlan) Marilena absentã Bãlãeþ Dumitru absent Dumitrescu Paul Adrian prezent Bãsescu Traian absent Dumitriu (Hunea) Carmen absentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman absent Duþu Ion prezent Bejinariu Petru prezent Elek Barna Matei absent Berceanu Radu Mircea absent Enache Marian absent Berci Vasile absent Enescu Ion prezent Berciu Ion prezent Fenoghen Sevastian absent Biriº Anamaria Mihaela absentã Filipescu Ileana prezentã Birtalan çkos absent Furo Iuliu Ioan prezent Bivolaru Gabriel absent Galic Lia-Andreia absentã Bivolaru Ioan absent Gaspar Acsinte prezent Boda Iosif prezent Gavra Ioan absent Bšndi Gyšngyike absentã Gavrilaº Teodor prezent
Vã rog ca aceastã cerere sã fie fãcutã în numele grupului parlamentar, dacã vreþi sã-i dau curs.
Credeam cã ºtiþi pânã la ora asta cã sunt vicelider al grupului parlamentar. Ca atare, în numele grupului parlamentar, vã rog sã verificaþi cvorumul.
Nu, doamnã, n-am pus la îndoialã calitatea dumneavoastrã.
Voiam s-o faceþi formal, în numele grupului parlamentar. Nu vreau sã vã jignesc. Cunosc calitatea dumneavoastrã de vicelider al grupului parlamentar din care faceþi parte. Numai cã n-aþi fãcut-o în numele grupului. Vã mulþumesc. În momentul acesta aþi fãcut-o.
Vã rog sã verificaþi cvorumul, secretarii de ºedinþã. Vã rog sã procedaþi la un apel nominal, începând cu Senatul.
Cer scuze! Vã rog sã începeþi cu apelul nominal al Camerei Deputaþilor. Vã rog, domnule secretar. Gazi Gherasim prezent Mazãre Radu ªtefan absent Georgescu Florin absent Mândroviceanu Vasile absent Gheciu Radu-Sever-Cristian prezent Mânea Radu prezent Gheorghe Valeriu prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Gheorghiof Titu-Nicolae absent Meºca Sever prezent Gheorghiu Adrian prezent Miclãuº Vasile prezent Gheorghiu Mihai absent Micle Ulpiu-Radu-Sabin absent Gherasim Ion-Andrei prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Ghidãu Radu absent Mihu Victor Traian prezent Ghiga Vasile absent Miloº Aurel prezent Giurescu Ion prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Glãvan ªtefan absent Mogoº Ion absent Godja Petru absent Moiceanu Constantin prezent Grãdinaru Nicolae prezent Moldovan Petre prezent Grigoraº Neculai prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Grigoriu Mihai prezent Morariu Teodor-Gheorghe prezent Groza Nicolae prezent Moroianu Geamãn Adrian Tudor prezent Gvozdenovici Slavomir absent Moucha Romulus-Ion absent Haºotti Puiu prezent Munteanu Ion prezent Hilote Eugen-Gheorghe prezent Mureºan Ioan absent Hlinschi Mihai prezent Musca Monica Octavia absentã Honcescu Ion prezent Nagy ªtefan prezent Hrebenciuc Viorel absent Naidin Petre prezent Iacob Elena prezentã Nanu Romeo prezent Ianculescu Marian absent Nãstase Adrian prezent Ifrim Dumitru absent Neacºu Ilie absent Igna Ioan prezent Neagu Romulus prezent Ignat ªtefan prezent Neagu Victor absent Iliescu Valentin-Adrian prezent Negoiþã Gheorghe-Liviu prezent Ionescu Alexandru absent Negrãu Mircea absent Ionescu Anton absent Nica Dan absent Ionescu Bogdan prezent Nicã Mihail prezent Ionescu Constantin absent Nichita Dan Gabriel prezent Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent Nicolae Jianu prezent Ionescu Gheorghe prezent Nicolaiciuc Vichentie prezent Ionescu Marina prezentã Nicolescu Mihai absent Ionescu Nicolae prezent Nicolicea Eugen absent Ioniþã Mihail-Gabriel prezent Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae prezent Ioniþã Nicu absent Nistor Vasile absent Iorga Leonida Lari prezentã Noica Nicolae absent Iorgulescu Adrian absent Oanã Gheorghe absent Irimescu Haralambie prezent Oltean Ioan absent Ivãnescu Paula Maria prezentã Onaca Dorel Constantin absent Jurcan Dorel absent Opriº Constantin Remus absent Jurcã Teodor prezent Osman Fedbi absent Kakasi Alexandru absent Palade Dan prezent Kelemen Atilla BŽla Ladislau absent Pambuccian Varujan prezent Kerekes K‡roly prezent Paneº Iosif prezent K—nya-Hamar Alexandru prezent Panteliuc Vasile prezent Kovacs Carol-Emil prezent Pantiº Sorin prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu absent Papuc Aurel Constantin absent Lazia Ion prezent Partal Petre absent Lãdariu Lazãr prezent Paºcu Ioan Mircea absent Lãpuºan Alexandru prezent Pavel Vasile prezent Leonãchescu Nicolae prezent Pavelescu Claudiu Costel prezent Lepºa Sorin Victor prezent Pãcurariu Iuliu absent Lixãndroiu Viorel prezent Pãunescu Costel prezent Lupu Vasile prezent Pârgaru Ion absent Macarie Sergiu prezent Pâslaru Dumitru absent Manole Odisei absent PŽcsi Francisc absent Manolescu Oana prezentã Pereº Alexandru prezent Marin Gheorghe absent Petrescu Ovidiu Cameliu absent Marineci Ionel prezent Petrescu Silviu prezent Marinescu Ioan-Sorin prezent Petrescu Virgil absent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Petreu Liviu absent Matei Lucian Ion absent Pintea Ioan absent Matei Vasile absent Piþigoi Barbu prezent M‡tis Eugen absent Podaru Dumitru-Teodor prezent
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53
|Pop Iftene|prezent|Stãnescu Mihai-Sorin|prezent| |---|---|---|---| |Pop Leon Petru|absent|Stoica Valeria Mariana|prezentã| |Pop Viorel|absent|Stoica Valeriu|absent| |Popa Aron Ioan|absent|Sturza Popovici Cornel|prezent| |Popa Daniela|absentã|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Popa Ioan-Mihai|absent|Szil‡gyi Zsolt|prezent| |Popa Nicolae|absent|ªaganai Nusfet|prezent| |Popa ªtefan|prezent|ªerban George|absent| |Popa Virgil|absent|ªtefãnoiu Luca|absent| |Popescu-Bejat ªtefan-Marian|absent|ªteolea Petru|absent| |Popescu Dumitru|prezent|Tabãrã Valeriu|prezent| |Popescu Emil-Teodor|prezent|Tam‡s S‡ndor|absent| |Popescu Ioan-Dan|absent|Tarna Gheorghe|prezent| |Popescu Irineu|absent|Tãvalã Tãnase-Pavel|prezent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin Constantin|absent|Teculescu Constantin|absent| |Priceputu Laurenþiu|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Protopopescu Cornel|prezent|Trifu Romeo Marius|absent| |Putin Emil-Livius-Nicolae|absent|Tudor Marcu|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|prezentã|Tudose Nicolae-Florin|absent| |Radu Alexandru-Dumitru|prezent|Þepelea Gabriel|prezent| |Radu Elena Cornelia Gabriela|prezentã|Þocu Iulian-Costel|absent| |R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent|Þurlea Petre|prezent| |Raica Florica Rãdiþa|prezentã|Udrea Florian|absent| |Raicu Romulus|absent|Vaida Francisc-Atila|prezent| |R‡koczi Ludovic|absent|Valeca ªerban Constantin|prezent| |Rãdulescu Cristian|absent|Varga Attila|absent| |Rãdulescu-Zoner Constantin ªerban|prezent|Vasilescu Nicolae|absent| |Rânja Traian-Neculaie|prezent|Vasilescu Valentin|prezent| |Remeº Decebal-Traian|absent|Vataman Dorin|prezent| |Rizescu Sergiu-George|prezent|Vãsioiu Horia|absent| |Roman Ioan|prezent|Vâlceanu Gheorghe|prezent| |Roºca Ioan|prezent|Vâlcu Mircea|absent| |Rotaru Dumitru|prezent|Vetiºanu Vasile|prezent| |Ruse Corneliu Constantin|prezent|Vida Iuliu|absent| |Sabãu Traian|absent|Vida-Simiti Ioan|prezent| |**Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**||Videanu Adriean<br>Vilãu Ioan-Adrian|prezent<br>absent| |Scuzaþi-mã, domnule secretar, numai o secundã, vã rog.<br>Stimaþi colegi,<br>Vã rog mult sã nu pãrãsiþi sala, pentru cã, dacã se<br>firmã cvorumul, continuãm ºi oricum vom citi din nou<br>a celor absenþi, pentru ca cei reveniþi sã poatã sã fie<br>firmaþi. ªi, în condiþiile acestea, s-ar putea ca cel care||Vintilã Dumitru Mugurel<br>Vitcu Mihai<br>Viþelar Bogdan<br>Voicu Mãdãlin<br>Weber Ernest-Otto<br>Wittstock Eberhard-Wolfgang|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent|
Vã rog mult sã nu pãrãsiþi sala, pentru cã, dacã se confirmã cvorumul, continuãm ºi oricum vom citi din nou lista celor absenþi, pentru ca cei reveniþi sã poatã sã fie confirmaþi. ªi, în condiþiile acestea, s-ar putea ca cel care a rãspuns prezent sã se trezeascã cã va fi absent la urmãtoarea citire. Vã rog sã nu pãrãsiþi sala în urma prezenþei, pentru cã vom continua lucrãrile, nu mizaþi pe faptul cã le suspendãm.
Rog pe colegii care au venit mai târziu sã vinã alãturi, ca sã-i trec prezenþi.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã rog sã continuaþi, domnule secretar.
Vã rog, cei care au sosit dupã ce s-a strigat prezenþa sã pofteascã la masa de secretariat, sã-ºi confirme prezenþa la Camera Deputaþilor.
|**Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**|| |---|---| |Sandu Alecu|absent| |Sandu Dumitru<br>Sandu Ion Florentin|prezent<br>absent| |Sassu Alexandru|absent| |Sãndulescu Aureliu Emil<br>Sârbu Marian|prezent<br>prezent| |Secarã Gheorghe|prezent| |Serac Florian|absent| |Severin Adrian|absent| |Simedru Dan Coriolan|prezent| |Sireþeanu Mihail|prezent| |Sonea Ioan|absent| |Spãtaru Liviu|absent| |Spiridon Didi|prezent| |Stan Vasile|prezent| |Stanca Teodor|prezent| |Stanciu Anghel|prezent| |Stãnescu Alexandru-Octavi|absent|
Senatul, vã rog.
|Deci facem prezenþa la Senat.|Domnii senatori:| |---|---| |Achim George|absent| |Aichimoaie Ionel|absent| |Alexandru Nicolae|prezent| |Apostolache Victor|absent| |Ardelean Ioan|absent| |Avarvarei Ioan|absent| |Avram Gheorghe|absent| |Badea Nelu|absent| |Bãdiceanu Nistor|absent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent| |Bãlãnescu Mihail|absent| Bãraº Ioan prezent Mînzînã Ion absent Blaga Vasile absent Moisin Ioan prezent Bleahu Marcian-David prezent Mortun Alexandru Ioan prezent Blejan Constantin absent MŸller Constantin absent Bogdan Florin absent NŽmeth Csaba absent Boiangiu Cornel absent Nicolaescu Sergiu absent Boilã Matei prezent Nicolai Marin prezent Bold Ion absent Ninosu Petre prezent Brânzan Emilian prezent Oprea Andreiu prezent Bucur Ioan Corneliu absent Opriº Octavian absent Bunduc Gheorghe absent Paleologu Alexandru prezent Burghelea Ioan prezent Panã Viorel Marian prezent Burtea Marcu absent Paºca Liviu Titus absent Buruianã Florin absent Pãcuraru Nicolae Paul Anton prezent Caraman Petru prezent Pãtru Nicolae absent Cataramã Viorel absent Pãvãlaºcu Gheorghe prezent Cãncescu Aristotel Adrian absent Petrescu Mihai absent Câmpean Teodor prezent Plãticã-Vidovici Ilie absent Cârciumaru Ion prezent Pop Ioan Sabin absent Cerveni Niculae absent Pop Stelian Alexandru prezent Chiriacescu Sergiu absent Popa Mircea Ioan absent Ciurtin Costicã prezent Popa Virgil prezent Clonaru Victor prezent Popescu Dan Mircea absent Cotarcea Haralambie absent Popescu Virgil absent Cozmâncã Octav absent Popovici Alexandru prezent Prahase Ioan Mircea absent Crecan Augustin absent Preda Elena absentã Creþu Ioan absent Preda Florea prezent Csap— Iosif prezent Predescu Ion absent Dide Nicolae absent Predilã Marin prezent Dima Emil absent Prisãcaru Ghiorghi absent Dobrescu Rãsvan absent Pruteanu George-Mihail absent Dobrescu Vasile absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Drãgulescu ªtefan Iosif absent Roman Petre absent Dumitraºcu Gheorghe absent Sava Constantin absent Dumitrescu Cristian Sorin prezent Sãndulescu ªerban absent Dumitrescu Constantin Ticu absent Secrieru Dinu prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter absent Seres DŽnes absent Fãniþã Triþã absent Sersea Nicolae absent Feldman Alexandru Radu absent Solcanu Ion absent Frunda Gheorghe absent Spineanu Ulm Nicolae absent Fuior Victor prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Gabrielescu Valentin Corneliu absent Szab— K‡roly-Ferenc absent Gaita Doru absent ªtefan Viorel absent Gavaliugov Corneliu Dorin prezent ªtireanu Octavian absent Gãvãnescu Vicenþiu absent Tambozi Justin prezent Gheorghiu Costel absent Tãrãcilã Doru Ioan absent Gherman Oliviu absent Timofte Alexandru-Radu absent Ghiþiu Paul absent Tocaci Emil prezent Glodean Voicu Valentin absent Tudor Corneliu Vadim absent Hajdu MŽnyhŽrt G‡bor absent Turianu Corneliu prezent Hauca Teodor prezent Ulici Laurenþiu absent Huidu Dumitru absent Ungureanu Vasile prezent Ilie Aurel Constantin absent Vasile Radu absent Ilie ªtefan absent Vasiliu Constantin Dan absent Iliescu Ion absent Vasiliu Eugen absent Ion Vasile absent Vãcaru Vasile absent Ionescu Cazimir Benedict absent Vãcãroiu Nicolae absent Ionescu-Quintus Mircea absent Verest—y Attila absent Juravlea Petru prezent Vladislav Tiberiu prezent Lãzãrescu Dan Amedeu prezent Vornicu Sorin Adrian absent Lšrinczi Iuliu prezent Vosganian Varujan absent Maior Liviu absent Zavici Nicolae prezent Marcu Ion absent Vã rog, cine a mai venit între timp sã pofteascã sã-ºi Marin Dan Stelian absent consemneze prezenþa. Marinescu Bogdan Voinea absent Mark— BŽla absent **Voci din partea stângã a sãlii:** Matetovici Mihai prezent Sã se mai facã apelul o datã! Meleºcanu Teodor absent Câþi senatori sunt?!
Sã se mai facã apelul o datã! Câþi senatori sunt?!
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Stimaþi colegi,
Continuãm lucrãrile noastre cu o depãºire, la limita cvorumului, cu 4 prezenþe. În aceste condiþii, continuãm. Revenim la art. 27 alin. 1, aºa cum el a fost redactat. Nu mai sunt comentarii, ele s-au fãcut la amendamente. Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Cine este împotrivã?
Dacã se abþine cineva? Vã mulþumesc.
În condiþiile acestea, cu douã abþineri, alin. 1 a fost adoptat.
Alin. 2 pânã la 6. Din amendamente respinse, dacã este cineva care vrea sã ia cuvântul? Nu. În aceste condiþii,
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Nu. Vã rog, iertaþi-mã domnule Naidin, dumneavoastrã imediat!
Domnule deputat Sârbu, vã rog. Dacã s-ar putea sã vã sincronizaþi în ordinea alineatelor.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Este chiar primul amendament respins, la nr. 85 din raport.
La 85 din raportul cu amendamente respinse, mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Comisiile pentru muncã ale celor douã Camere, Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. ºi eu personal am fãcut un amendament de respingere a alineatelor 2, 3 ºi 4 la acest articol, întrucât ele ridicã, dupã opinia mea, trei probleme. Una este de legalitate, chiar de constituþionalitate, a doua este una de oportunitate ºi a treia Ð dacã vreþi Ð chiar de regim politic nedemocratic. Pentru cã vãd cã a venit domnul ministru de stat, domnul Ciumara, chiar am sã-l rog sã rãspundã la câteva întrebãri în legãturã cu cele pe care le-am precizat. Aº vrea sã auzim împreunã punctul dumnealui de vedere.
În legãturã cu legalitatea acestor alineate, este vorba despre faptul cã Guvernul propune pentru a treia oarã în cadrul unui buget o plafonare a fondurilor de salarii la unii agenþi economici. Dupã opinia mea, este o încãlcare flagrantã, deci o problemã de legalitate mai întâi a Constituþiei României, art. 38, care garanteazã libertatea negocierilor colective.
În al doilea rând, este o încãlcare a Legii nr. 112/1992 prin care Parlamentul României a ratificat Convenþia nr. 154 privind promovarea negocierii colective, al cãrui art. 8 vã rog sã-mi permiteþi sã-l citesc: ”Mãsurile luateÒ Ð spune convenþia Ð ”în vederea promovãrii nego-
cierii colective nu vor putea fi concepute ºi aplicate de o manierã care sã împiedice libertatea negocierii colectiveÒ. Reamintesc, este vorba de o convenþie ratificatã de Parlamentul României. Guvernul îºi motiveazã însã aceastã plafonare, aceastã încãlcare a libertãþii negocierii colective confundând negocierea individualã, la nivelul fiecãrui agent economic, cu negocierea colectivã.
În al treilea rând, în ceea ce priveºte oportunitatea, Guvernul ºi, bineînþeles, cu acceptul comisiei sau ºi cu acceptul comisiei considerã cã prin acest tip de mãsuri se participã la frânarea procesului inflaþionist ºi a ºomajului.
Aº vrea sã-l întreb pe domnul Ciumara în ce mãsurã, în ultimii doi ani, acest tip de normã juridicã a putut sã participe la frânarea procesului inflaþionist ºi a ºomajului. Reamintesc cã din 1996 ºi pânã acum ºomajul, aºa cum ºtiþi, s-a dublat.
În final, vreau sã-i atrag atenþia domnului ministru Ciumara ºi dumneavoastrã, stimaþi colegi, cã acest tip de norme juridice nu se mai regãseºte în nici una din þãrile Uniunii Europene, cã este o încãlcare a unor principii democratice ºi cã, atâta timp cât ne propunem sã ne aliniem unor _acquis_ -uri comunitare, acest tip de intervenþii flagrante între salariaþi ºi patroni este absolut nedorit. Nu facem altceva decât sã facem paºi înapoi, în raport de anumite standarde europene la care vrem sã mergem cu toþii. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Naidin, vã rog. Vã rog sã ne spuneþi la ce alineat vã referiþi.
Alin. 2, poziþia 86 din ”Amendamente respinseÒ, pe acelaºi articol.
La acelaºi alineat la care s-a referit ºi domnul deputat Sârbu. Vã rog.
Desigur, domnul deputat Sârbu Marian foarte bine a punctat tematica, eu nu vreau decât sã insist, arãtând cã prin Legea salarizãrii nr. 14 din 1991 la art. 9 se propune, adicã Guvernul are latitudinea sã propunã prin lege, dar nu prin lege ordinarã, ci prin lege organicã, aºa cum este statutul Legii nr. 14.
Am în faþã al doilea argument, avizul referitor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2000 al Consiliului Economic ºi Social, la poziþia 7 ºi dânºii considerã, ºi am vãzut ºi reacþia Preºedintelui Emil Constantinescu, cã trebuie sã-i ascultãm ºi trebuie sã negociem ºi trebuie sã conlucrãm împreunã cu C.E.S.-ul, deci, la poziþia 7, ºi Domniile lor considerã alin. 2 ca fiind ilegal ºi cã el trebuie, neapãrat, eliminat.
Aº mai veni cu un ultim argument; ar fi faptul cã dacã pentru cele câteva sute de mii de salariaþi care mai sunt în regiile naþionale, societãþile sau companiile naþionale, inclusiv institutele naþionale de cercetare-dezvoltare, în condiþiile în care ieri nu s-a acceptat indexarea, la un amendament propus de mine, efectiv le creãm probleme atât lor, cât ºi familiilor, întrucât, în condiþiile în care gradul de extindere a sãrãciei a ajuns la 60% din cheltuielile medii lunare de consum, care nu mai pot fi acoperite, efectiv, nu-mi dau seama cum vor reuºi sã supravieþuiascã, nu în acest an, ci eventual chiar azi sau mâine. Omul nu trãieºte numai cu pâine, expresie biblicã eternã, o ºtim cu toþii, ºi într-adevãr este o realitate cã în zilele de astãzi nu mai este de trãit. Evident, poate sã vinã ºi replica cã administratorii unici ºi managerii de la aceste societãþi sau companii naþionale au salarii care depãºesc limitele credibile, dar nu pe dânºii trebuie sã-i ajutãm, ci sutele de mii sau milioanele de salariaþi care mai sunt în acest sistem.
Deci sunt pentru eliminarea acestui alin. 2. Vã mulþumesc.
Mulþumesc, domnule deputat. Comisia?
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Referindu-ne la pretinsul caracter neeuropean al acestor prevederi, cred cã cu toþii ºtim cã economia europeanã este o economie de tipul celei spre care tindem, o economie de piaþã, în care dacã n-ai randament, dacã n-ai productivitate, oricât ar fi de cinic, dispari. Noi nu propunem nici dispariþii, ci, dimpotrivã, menþinerea unor capacitãþi necesare, gestionate de aceste regii, societãþi, companii naþionale ºi institute naþionale care sunt finanþate de la bugetul de stat, care folosesc banul public, ºi dorim ca aceste activitãþi sã se desfãºoare în continuare, dar cu costuri raþionale.
Nu este nici o confuzie în motivaþie între contractul colectiv ºi contractul individual de muncã, pentru cã alin. 2 porneºte foarte clar ºi spune: fondul de salarii, deci nu se referã la nivelul unui salariat, la nivelul unei grupe de salariaþi, este vorba de fondul de salarii care, ºtim toþi, este legat atât de nivelul individual, cât ºi de numãrul de salariaþi. Aºadar, dacã vrem sã dãm salarii mai mari prin contracte individuale, prin negocieri care sã nu fie limitate, nu avem decât sã facem reformã ºi restructurare ºi în aceste domenii.
Pe fond, însã, respingerea amendamentului se referã la faptul cã, în conformitate cu art. 8 ºi 9 din Legea nr. 14/1991, republicatã, pentru frânarea procesului inflaþionist ºi a ºomajului, Guvernul poate lua, pentru o perioadã de cel mult un an, mãsuri de moderare a creºterii salariilor, perioadã care poate fi prelungitã, la propunerea Guvernului, precum ºi îngheþarea salariilor pe perioade limitate.
Noi nu vorbim aici de o îngheþare a salariilor, ci de o limitare raþionalã a creºterii salariale, pentru cã acest fond de salarii, care este determinat aºa cum se aratã la alin. 2, este corelat cu creºterea productivitãþii muncii. În asemenea circumstanþe, comisiile au apreciat cã este firesc sã respingem propunerea de eliminare, întrucât textul nu contravine nici spiritului european, nici principiilor economiei de piaþã ºi nici legii, aºa cum s-a prevãzut pânã acum.
Guvernul dacã doreºte sã intervinã? A fost ºi solicitat. Vã rog, domnule ministru de stat.
Guvernul susþine punctul de vedere al comisiei, însã am venit la microfon fiindcã s-a apelat direct sã mi se punã niºte întrebãri. De 3 ani de zile discutãm despre legalitatea unor asemenea mãsuri, folosind toate... începând de la dezbaterile din comisii, în plen, dreptul de
a apela la Curtea Constituþionalã, tot ce doriþi. Mi se pare inutil ca o discuþie care s-a purtat 3 ani de zile la rând, s-au tras niºte concluzii timp de 3 ani, sã o luãm din nou sã o spargem. Legalitatea acestei mãsuri mi se pare foarte clarã.
A doua problemã. Nu ºtiu dacã noi încãlcãm _acquis_ -ul comunitar atunci când discutãm cã este inadmisibil, în condiþiile în care, de la un timp încoace, preþul petrolului pe piaþa mondialã a început sã scadã, noi sã indexãm preþul energiei cu cursul de revenire al dolarului. De unde pânã unde acest lucru?! Pe spatele populaþiei! De ce nu se ia nici o mãsurã de restructurare? ªtiu bine cã sunteþi indignaþi ºi dumneavoastrã cã ºefii de regii au salarii fabuloase, de zece ori mai mari ca ale dumneavoastrã!
## **Domnul Marian Sârbu** _(din bancã):_
## Cine este de vinã?
Daþi-ne posibilitatea, limitând fondul de salarii, sã forþãm la diminuarea acestor incorectitudini, fiindcã noi nu limitãm salariul individual, ci fondul de salariu. ªi eu nu cred cã sindicatele, când trateazã contractul colectiv de muncã, trateazã ca directorul de regie sã aibã 80 de milioane de lei pe lunã. Noi nu încãlcãm absolut cu nimic dreptul de a se face un contract colectiv de muncã legal, prin confruntarea dintre cele douã forþe, însã trebuie sã cãutãm sã facem economii la fondul de salarii pentru a putea reduce preþul utilitãþilor, preþul energiei, care este nejustificat. Este obligatoriu sã stimulãm restructurarea acestor regii numai prin sarcini administrative sau o putem face prin bani, prin metode normale unei economii de piaþã.
De aceea, dupã mine, punctul de vedere al comisiei este pe deplin îndreptãþit ºi se cuvine, pentru a asigura un echilibru ºi pentru a stimula creºterea productivitãþii muncii, obligatorie, sã luãm asemenea mãsuri. Mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule ministru.
Vreþi sã adãugaþi ceva, domnule Sârbu? În mod normal ar trebui numai procedurã, dar... pentru completare, vã rog.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Deci, eu vreau sã-i spun domnului preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe faptul cã aceastã prevedere nu este pretins neeuropeanã, aºa cum a spus dânsul, ºi vreau sã-i recitesc art. 8 din Convenþia nr. 154, la care nu s-a referit, repet, ratificatã de România, unde este vorba de limitãri ale negocierii colective, ºi nu ale negocierii individuale. Aceasta vreau sã spun, cã dumneavoastrã aduceþi argumente care n-au legãturã cu problema.
Deci repet: ”Mãsurile luate în vederea promovãrii negocierii colective nu vor putea fi concepute ºi aplicate de o manierã care sã împiedice libertatea negocierii colectiveÒ. Pãi, vreau sã vã spun cã atunci când un sindicat negociazã cu consiliul de administraþie, cu patronul, în primul rând fondul de salarii îl negociazã. Deci dacã dumneavoastrã îi luaþi aceastã libertate de a negocia fondul de salariu, luaþi atributul fundamental al salariaþilor organizaþi în sindicate. Despre aceasta este vorba. Argumentele dumneavoastrã de naturã economicã, cu dolarul, cu preþul petrolului, n-au nici o relevanþã în ceea ce discutãm acuma, iertaþi-mã, domnule ministru.
Deci faptul cã spuneþi cã de 3 ani se discutã, cum v-am spus ºi eu, luaþi mãsura aceasta de 3 ani, dar faptul cã aþi încãlcat legalitatea de 3 ori nu înseamnã cã acum a devenit legalã, iertaþi-mã! Dumneavoastrã credeþi cã printr-o cutumã în ilegalitate se poate constitui o cutumã legalã? Îmi pare foarte rãu.
Eu vã demonstrez pe texte cã încãlcaþi legea. Dumneavoastrã vorbiþi de limitarea fondului de salariu, iar eu vã spun cã, în conformitate cu legislaþia noastrã, nu aveþi dreptul sã o faceþi. La acest argument nu aþi rãspuns, aþi adus argumente de naturã economicã, mã rog, care pot fi sau nu corecte. Vorbeaþi de salariile celor din regii, cum sã le limitaþi. Pãi, de 3 ani o faceþi, limitaþi fondul de salariu, iar salariile managerilor din regii s-au mãrit de 4-5 ori.
Repet, nici din punct de vedere al oportunitãþii, aceastã mãsurã, de 3 ani, de când o luaþi, nu mai are nici un fel de relevanþã. Îmi pare foarte rãu, domnule preºedinte, mulþumesc cã mi-aþi dat acest drept, nu s-a rãspuns la problemele care au fost ridicate în susþinerea eliminãrii acestor alineate.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.
Dacã sunt ºi alte intervenþii? Domnul senator Gherman.
Vreau sã adaug doar cã, în principiu, aici nu ne aflãm într-o situaþie de întrebãri ºi interpelãri ºi cã satisfacþia dumneavoastrã, din punct de vedere procedural, cã aþi fost sau nu satisfãcut de un rãspuns complet, nu are nici o relevanþã. Practic, noi ne exprimãm cu toþii în faþa acestei sãli, ºi sala va decide prin vot.
Vã rog, domnule senator.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
O rugãminte am, pe care am mai fãcut-o ºi ieri, ieri am fost ascultat, sper cã ºi astãzi, mai ales luni, marþi, miercuri. Din punct de vedere procedural, Guvernul este iniþiator ºi comisia noastrã este cea care are ultima cuvântul. Rugãmintea mea este ca, în ceea ce urmeazã, comisia noastrã sã fie ultima invitatã la cuvânt, deoarece procedural aºa este corect, cred cã ºi în Regulamentul ºedinþelor comune.
Vã mulþumesc. Nu este o chestiune formalã, este o chestiune de respectare a regulamentelor pe care le-am votat noi.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Este adevãrat, mai puþin în situaþiile în care comisiile propun amendamente. Eu le dau cuvântul. În situaþia în speþã nu este cazul aici, sunt amendamente respinse ºi se referã la amendamente respinse.
Deci în ceea ce priveºte articolele curente, sã spunem, fãrã amendamente, evident cã lucrurile aºa stau, în derulare iniþiatorul vorbeºte ºi comisia are ultimul cuvânt.
În aceastã situaþie,
Vot · approved
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
În consecinþã, supun la vot amendamentul pentru eliminarea alin. 2. Sunt sfãtuit, ºi mi se pare corect, ca dacã s-a respins eliminarea alin. 2, 3 ºi 4 sã includem ºi amendamentul domnului Naidin, deci îl considerãm respins. În aceste condiþii, vã supun la vot art. 28 alin. 2, 3 ºi
- 4, aºa cum ele au fost redactate. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? 8 voturi împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.
Cu 8 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, aceste alineate au fost adoptate.
Existã o propunere, un amendament pentru un alineat suplimentar, 5, amendament respins de comisie. Dacã îl susþine cineva? Nu. În aceste condiþii, nu îl mai discutãm, votãm art. 28 în totalitatea lui.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? 11 abþineri.
Cu 11 abþineri, art. 28 a fost votat.
Trecem la art. 29. La art. 29 alin. 1 existã un amendament admis de cãtre comisie. Dacã cineva vrea sã-l susþinã? Nu. În aceste condiþii, opinia comisiei o avem consemnatã. Guvernul? De acord. Vã
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Domnule preºedinte, Domnilor colegi, Mã refer..
Spuneþi-mi, unde este consemnat amendamentul respins, domnule deputat?
Cred cã la 90, dacã nu mã înºel.
La poziþia 90.
Dacã avem aceleaºi hârtii.
Da, mulþumesc.
Deci eu am mai intervenit pe acest articol ºi nu vreau sã fac prea multã teorie, un singur lucru vreau sã spun, cã în cadrul Comisiei pentru administraþie publicã au fost douã amendamente care au fost acceptate: majorarea sumelor defalcate ºi în legãturã cu investiþiile care se fac la M.L.P.A.T. ºi la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului sã nu se înceapã investiþii noi ºi sã se termine cele care sunt în stadiul de 70-80% în momentul de faþã.
Comisia ne-a respins amendamentul din cauzã cã nu am precizat surse. Vã precizez cã surse, noi, în amendament, am precizat pentru art. 26, dar dacã acest articol a trecut cu sumele iniþiale, asearã mi-a venit o altã idee, care cred eu cã este bunã ºi vã rog sã fiþi de acord cu ea. Surse pentru majorare la aceste sume defalcate sunt sumele de la T.V.A. pe care domnul ministru Remeº ºi Partidul Liberal încearcã sã le diminueze. Or, aceste sume sunt plãtite de cãtre societãþile comerciale care-ºi desfãºoarã activitatea pe raza unitãþilor administrative. Cred ºi sunt convins cã o cotã pe care Ministerul Finanþelor o va calcula va acoperi aceastã creºtere de 1.500 de milioane. De ce? Pentru cã anul trecut, consiliile locale au avut sume defaclate de peste 3.500, iar pentru acest an noi le repartizãm 1.787, ceea ce este imposibil.
Problema cu rectificarea nu rezolvã, pentru cã consiliile locale au primit o serie de sarcini, fãrã a fi acoperite prin sume din alte surse. Deci dând aceastã sursã din T.V.A., cred, este posibil ca acest articol sã fie votat aºa cum am propus noi. De aceea, domnilor colegi, cunoaºteþi foarte bine fiecare judeþele dumneavoastrã ºi cred cã este absolut necesar sã susþinem acest amendament, mai ales cã aceste surse sunt.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Domnul Naidin. Vã rog. Vã rog sã ne spuneþi ºi numãrul curent la care este amendamentul respins.
Domnule preºedinte, poziþiile 93, 94, 95, 96, 97.
Da, deci: la 93Ð97, inclusiv, aveþi de susþinut amendamente. Vã rog.
De fapt, este o preluare a ceea ce preºedinþii consiliilor judeþene din România, în februarie, la Cãlãraºi, au cerut Executivului, ºi respectiv parlamentarilor. ªi au adus o argumentaþie, o notã de fundamentare privind amendarea acestui articol destul de solidã, spun eu, ºi din care am sã spicuiesc.
Nota de fundamentare, în mod automat, a fost trimisã primului-ministru, respectiv ministrului de finanþe, domnului Ciumara ºi cred cã fiecare parlamentar din teritoriu îºi ascultã ºefii politici, cei care ne sunt preºedinþii consiliilor judeþene.
Deci Domniile lor spun cã, începând cu 1998, viaþa consiliilor judeþene s-a degradat, în sensul cã nu mai pot funcþiona. În 1998 au avut un deficit de venituri de 15%, în 1999 de 43%, iar în anul 2000 estimeazã un deficit în venituri de 70%. De ce? Întrucât s-a modificat, s-a introdus impozitul pe venitul global ºi pierd circa 860 de miliarde, li s-a micºorat procentul de impozit pe venit cuvenit consiliilor judeþene de la 15 la 10%. Întregul venit din impozitul global merge la bugetul de stat, ºi de acolo se redistribuie în teritoriu.
Un alt element este faptul cã prin diferite acte normative li s-au dat sarcini suplimentare, fãrã a primi surse de finanþare, respectiv pentru protecþia copilului, activitãþi de culturã la nivel judeþean ºi local, servicii sanitar-veterinare la nivel de localitate, protecþia plantelor, instituþiile speciale din învãþãmânt, activitãþi din învãþãmânt, investiþii din învãþãmântul superior ºi preuniversitar, asistenþã medicalã acordatã pentru centrele militare judeþene, cheltuieli pentru viza medicalã a personalului de supraveghere din instituþiile de protecþie a copilului, finanþarea personalului însoþitor pentru persoanele handicapate ºi transportul în comun al acestora.
Ce reiese din aceastã problematicã? Le reiese un deficit de circa 2.141 de miliarde, ºi cu ceea ce obþin din veniturile locale, respectiv transferurile de la bugetul de stat nu li se asigurã decât o funcþionare de circa 8 luni a consiliilor judeþene ºi respectiv de 10 luni pentru direcþiile judeþene pentru protecþia drepturilor copilului.
În aceste condiþii, domnule preºedinte Ð ºi am semnãtura domnului Ion I. Mihãilescu, ca preºedinte al Uniunii Naþionale a Consiliilor Judeþene din România Ð, ne-au trimis aceste amendamente pe care eu le-am cules ºi le-am introdus în proiectul de lege, dar, din pãcate, comisiile reunite nu le-au dat aviz.
Nu doresc sã le mai detaliez, pentru cã ele sunt cuprinse aici, se referã la modificarea procentelor care se distribuie de la bugetul de stat, în sensul ca la consiliile judeþene sã meargã un procent de 20%, respectiv 40% la celelalte unitãþi administrativ-teritoriale, pentru echilibrare, procentul sã fie de 15%, ºi respectiv ca aceste transferuri, aceste subvenþii care se acordã de la bugetul de stat pentru suportarea preþului energiei termice de cãtre populaþie sã aibã un supliment de 500 de miliarde.
Mã opresc aici. Eu cred cã este bine sã înþelegem ºi poporul, dar ºi pe preºedinþii consiliilor judeþene care, desigur, din punct de vedere administrativ au avut o viaþã grea ºi în acest an li s-a complicat. ªi vorba lui Solomon: nu este om sã nu pãcãtuiascã, deci nu este guvern sã nu pãcãtuiascã, dar noi, aici, astãzi, putem sã îndreptãm acest lucru.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat Naidin. Vã rog. Vã rog sã ne spuneþi la ce alineat se referã sau eventual la numãrul curent din raport.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, La art. 31 alin. 1.
De fapt, dacã doriþi, putem discuta ºi despre o revenire la alin. 1 de la art. 27, la care, din nefericire, nu s-a vrut sã se ia în discuþie sumele. Vreau sã vã informez cã...
Staþi un pic! Vreþi sã revenim la art. 27? Nu este posibil.
Nu. Numai o secundã. Vã explic imediat. Eu mã refer la art. 21 alin. 1, nou.
Suntem la art. 31.
Exact.
La ce vã referiþi ºi dacã existã amendamentul dumneavoastrã consemnat în raportul amendamentelor respinse?
Domnule preºedinte, vã informez cã este. Dacã vã uitaþi...
La ce poziþie?
La poziþia 92.
La poziþia 92. Vã mulþumesc.
Împreunã cu alþi colegi, dacã s-a verificat ºi pot sã discut...
Vã rog, domnule deputat Ignat.
Vreau sã vã spun cã acest amendament, de altfel ºi cel care se referea, prin corelare, la art. 26 alin. 1, a fost, la iniþiativa subsemnatului, aprobat în unanimitate de cãtre cele douã comisii pentru administraþie publicã localã de la Camerã ºi de la Senat.
Acest articol se referea la suplimentarea cu suma de 1.500 de miliarde de lei la ”transferuriÒ, în sensul de a creºte fondurile necesare pentru judeþe. Nu stau sã mai motivez aici. Am fãcut-o ºi nu întâmplãtor cele douã Comisii au votat în unanimitate acest amendament.
El a devenit, la art. 26, amendamentul celor douã comisii, care, din nefericire, la suma privind cheltuielile
privind lansarea de titluri ºi obligaþiuni pentru împrumuturi pe piaþa internã de cãtre Ministerul Finanþelor de la populaþie n-a vrut sã fie diminuat.
În acest caz, indiferent de sursa pe care noi am indicat-o, pentru cã am indicat-o ca sursã ºi ea existã, eu susþin în continuare suplimentarea la anexa nr. 5, pentru cã este legat de art. 31, a acestei sume, cu suma propusã, de 1.500 de miliarde, pentru cã numai în felul acesta administraþiile publice locale vor fi în mãsurã, în acest an electoral, sã poatã face faþã la ceea ce au de fãcut, mai ales cã nu trebuie sã stea permanent cu mâna întinsã la Guvern atunci când apar nenorocirile care sunt legate de inundaþii ca, dupã ”nÒ analize, cineva sã dea o despãgubire. Ele sã aibã posibilitatea sã intervinã în mod prompt, prin constituirea de rezerve ºi buna gospodãrire a fondurilor pentru asemenea calamitãþi sau alte necazuri legate de judeþ.
Eu vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Ion Cîrstoiu, tot la art. 31, dar vã referiþi la alineatul nou.
Staþi un pic, sã facem parcursul ºi vom discuta separat alineatul nou, pentru cã aici sunt o seamã de amendamente care trebuie supuse succesiv aprobãrii Camerelor reunite.
Dacã în legãturã cu aceste amendamente Guvernul vrea sã se exprime? Amendamentele domnilor Cîrstoiu, Naidin ºi Ignat.
Vã rog, domnule ministru de stat.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Din disciplinã vin la microfon, deºi rugãmintea mea este sã þineþi seama cã acum nu discutãm un text al Guvernului. Nu este Guvernul iniþiatorul amendamentelor ce se discutã astãzi, ci este un text al Parlamentului. De aceea, ar fi bine sã daþi cuvântul iniþial...
Aveþi dreptate, domnule ministru de stat. O sã vã rog sã primiþi scuzele mele ºi o sã vã invit la sfârºit, dacã vreþi sã adãugaþi ceva, dupã ce comisia va spune motivaþia pentru care a respins aceste amendamente, dacã nu vreþi sã vã exprimaþi. Dacã doriþi, vã rog.
Nu, nu. Doresc sã mã exprim, dar rugãmintea mea este sã respectãm succesiunea fireascã a lucrurilor...
Este corect, domnule ministru de stat. Asta a fost ºi argumentaþia mea. Nu ºtiu de ce am greºit acum.
Daþi-mi voie sã continuu.
Amendamentul preºedintelui comisiei, domnul Cîrstoiu, aºa cum apare, este contrar Constituþiei. Nu spune sursa de venituri.
Deci dânsul astãzi a venit la microfon cu un al doilea amendament, în care spune de unde sã se ia bani, ºi propune din T.V.A., ceea ce contravine legii, fiindcã nu se fac redistribuiri din T.V.A., ºi contravine ºi practicii, deoarece sunt judeþe în care T.V.A.-ul, prin restituiri, este negativ. Deci propunerea Domniei sale cred cã nu este suficient de bine aprofundatã. În ceea ce priveºte redistribuirea din banii de la F.P.S., propusã mai înainte, este din nou contrarã Constituþiei, fiindcã nu dã o sursã nouã, ci presupune sã fie luaþi bani de la alte activitãþi, unde sunt repartizaþi, lãsându-le pe acelea descoperite.
Rugãmintea mea este sã ne precizeze: de unde acoperim datoria publicã?
ªi dacã ne explicã putem discuta.
Vã mulþumesc, domnule ministru de stat. Comisia dacã doreºte sã se exprime? Vã rog, domnule preºedinte.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În primul rând, suntem datori cu o rectificare la amendamentul admis, la art. 31...
Nu, la art. 31, admis este alineat suplimentar, 8.
V-aº ruga sã faceþi la sfârºit aceastã rectificare, sã discutãm de la 1 la 7, pe cele care...
Domnule preºedinte, Daþi-mi voie sã fac aceastã rectificare...
Vã rog, vã rog.
... fãrã s-o propun în alt fel, pentru cã veþi vedea cã rezolvã multe chestiuni din aceste amendamente.
Deci în primul rând defalcarea impozitului pe salarii privea 40% la bugetul de stat, 40% la bugetele locale, 10% la consiliul judeþean ºi 10% la dispoziþia consiliului judeþean, pentru reechilibrare. Acestea sunt procentele corecte, motiv pentru care o parte din amendamente, cele de la pct.3, spre exemplu, s-au respins.
În ceea ce priveºte sursele privind susþinerea unor amendamente, reducerea disponibilizãrilor colective nu reprezintã o sursã de venit a bugetului de stat. Se ºtie foarte clar care este traseul sumelor pentru acoperirea acestor cheltuieli cu disponibilizaþii. Deci nu poate sã devinã o sursã.
La fel, în ceea ce priveºte taxa pe valoarea adãugatã, aici este o chestiune de legislaþie în vigoare, votatã la art. 4. Deci dacã se va pune problema posibilitãþii reducerii T.V.A.-ului, Guvernul va analiza la momentul respectiv dacã este preferabil sã diminueze cota de T.V.A. de la 19% la 16%, aºa cum a fost propus, sau dacã va menþine la 19% cota de T.V.A., eventualele venituri suplimentare urmând atunci sã fie redistribuite.
Pânã atunci, însã, noi mergem pe legislaþia în vigoare, care prevede o cotã de 19%.
Vã rog, domnule deputat Cîrstoiu.
Dar, în principiu, nu putem intra într-o polemicã. Am mai atras atenþia unui coleg ºi vã rog respectuos sã
înþelegeþi cã nu putem interveni dupã intervenþia comisiei ºi în continuare, pentru cã asta poate sã ducã la un dialog infinit.
Deci vã rog sã acceptaþi, cu aceastã luare de cuvânt, ca fiind ultima, ca punctul de vedere al comisiei sã rãmânã ultimul ºi noi sã decidem în funcþie de argumentele pe care le-am primit.
Vã rog, domnule deputat.
Domnule preºedinte,
Eu nu o iau ca nici o prelungire, o iau ºi ca drept la replicã, dacã vreþi.
Deci comisia a trecut foarte clar ca aceastã sumã sã fie luatã de la art. 26, din cele 6.150 de miliarde de lei.
O voce din salã
#84642Dar a fost votat!
Da, de acord, a fost votat.
Deci noi am avut o propunere, iar comisia spune cã n-am indicat sursa. Noi am indicat sursa ºi asta am spus-o. Dar, dacã a fost votat ºi n-a fost luat în seamã acest lucru, putem veni cu altã sursã, ºi spunem cã mai sunt ºi alte surse care pot asigura aceste 1.500 de miliarde de lei, de care au absolutã nevoie consiliile judeþene ºi consiliile locale.
ªi de aceea vã rog ºi sunt convins cã Guvernul poate sã facã acest lucru, mai ales cã existã o serie de prevederi în buget, unde sunt sume rezervã. ªi cred cã nu trebuie sã trecem peste acest lucru, este unul dintre cele mai importante privind viaþa consiliilor locale.
ªi dacã nu vrem ca în iunie sã avem iar discuþiile de anul trecut, este bine sã votãm ºi surse. Eu nu cred cã Guvernul României nu gãseºte 1.500 de miliarde. ªi vã subliniez: noi am precizat sursa, dar n-a fost luatã în calcul.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Domnule deputat, vreau sã vã fac menþiunea din art. 50 al Regulamentului ºedinþelor comune, ”În cursul luãrilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind problemele de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutateÒ. Este vorba de procedura de dezbatere a bugetului, ca procedurã specialã, respectiv Capitolul al II-lea, Secþiunea 1: ”Aprobarea bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale de statÒ.
Deci acest tip de amendamente nu poate fi fãcut în plenul celor douã Camere decât dacã a fost consemnat în raport.
Dacã dumneavoastrã vã referiþi, ca sursã, la un articol care a fost votat, fãrã ca aceastã sursã sã se ºi materializeze, nu intru în polemicã. Deci dacã acest lucru nu mai este posibil, înseamnã cã argumentul comisiei este cã sursa lipseºte, pur ºi simplu.
În ceea ce priveºte o altã indicare de altã sursã, ea nu poate fi fãcutã, pentru cã eu nu mã refer decât la proceduri, domnule preºedinte de comisie. Repet, în cursul luãrilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare, care nu aduc atingere fondului problemei discutate.
Deci indicarea unei alte surse în acest moment este echivalentã cu a aduce atingere ºi contravine art. 50, fãrã sã se facã alte comentarii. Eu nu discut problema pe fond, pentru cã voi coborî la tribunã atunci când voi dori s-o fac. Mã refer numai la secþiunea de procedurã. Deci acest lucru trebuie sã-l invoc. Sunt dator sã-l fac.
Stimaþi colegi,
Vreau sã-l rog pe domnul invitat care este prezent în salã, în pofida... Vã rog, domnule invitat, nu vã cunosc numele. Vã rog sã poftiþi la loja invitaþilor ºi sã nu intraþi în sala de ºedinþã, unde nu existã permisiunea ca persoanele invitate sã intre.
Vã mulþumesc.
În aceste condiþii,
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
## **Domnul Mircea Ciumara:**
Rugãmintea mea era... e plin de bune intenþii acest amendament, dar este incorect. Este incorect, pentru cã nu mai avem impozit pe salarii, începând din decembrie...
Vã rog, domnule ministru de stat, vã ascultãm.
Eu am constatat cã ºeful comisiei este de acord cu mine ºi renunþã la amendament, dacã...
## **Domnul Dan Constantinescu** _(din bancã):_
Este de acord comisia ºi de aceea vã rog sã-l susþineþi dumneavoastrã.
Nu, eu susþin sã renunþaþi la acest amendament, þinând seama cã este incorect.
Da. O datã cu introducerea impozitului global, dumneavoastrã spuneþi, de la 1 ianuarie 2000, practic nu existã aceastã sursã.
Da, da.
Deci aceastã împãrþealã nu mai are sens, pentru cã nu împarte nimic.
Apoi, noi am adoptat în decembrie o legislaþie în domeniu ºi nu vãd de ce o schimbãm peste 3 luni! În al treilea rând, proporþiile astea nu picã pe sutã.
Da, aici se fãcea corecþia, domnule ministru de stat. Deci aici se încerca a se face corecþia. Vã rog, domnule preºedinte.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Disputa care apare aici nu este pe acele procente pe care, aºa cum spuneam, le-am corectat, fiind o eroare de dactilografie.
Problema de fond este alta. Din impozitul pe salarii se propune o cotã a fi distribuitã consiliilor locale pe raza cãrora îºi desfãºoarã activitatea salariatul. Chestiunea era fezabilã în condiþiile în care vorbeam despre impozitul pe salarii.
Prin apariþia impozitului pe venit, fiecare contribuabil are o fiºã fiscalã, este înregistrat la locul de domiciliu, deci nici mãcar la locul unde-ºi desfãºoarã activitatea, motiv pentru care aceste prevederi sunt neoperante, deci nu se poate defalca la locul unde-ºi desfãºoarã activitatea sau la sediul fiscal al firmei, pentru cã este o altã legislaþie, altã categorie de impozit, care include ºi vechiul impozit pe salarii.
Aceasta este disputa pe acest text.
Da, vã mulþumesc. Domnul deputat Cîrstoiu. Probabil cã este ceva nou. Vã rog.
## Domnule preºedinte,
Noi, când am fãcut Legea nr. 189, vã amintiþi cã am spus acolo impozit pe salariu, ºi se ºtia cã vine impozitul pe venitul global. ªi cred cã nu este nici un fel de problemã. Din impozitul pe venitul global se vireazã la consiliile locale 40%.
Dar altceva vrea sã spunã domnul Constantinescu. Existã ordonanþa Guvernului, care n-a trecut prin Parlament, în care se spune cã acest impozit nu se vireazã la consiliul local pe raza cãruia îºi desfãºoarã activitatea, ci unde este înregistratã firma.
Firmele sunt înregistrate în Bucureºti, iar activitatea o desfãºoarã în Deva, în Baia Mare, în Cluj ºi mai ºtiu eu unde.
Or, aceastã problemã vã rog s-o lãsaþi ca în Legea nr. 189 ºi sumele sã se ducã acolo unde-i deranjeazã pe cetãþeni. Sunt ºantiere care lucreazã în toatã þara, îmi deranjeazã o comunã întreagã, dar impozitul mi-l plãteºte unde? La Bucureºti?
ªi vã rog sã nu acceptaþi acest amendament, ca sumele respective sã fie virate acolo unde sunt înregistrate firmele.
Vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Aº vrea sã fim oarecum lãmuriþi cu toþii. Eu am înþeles de fapt cu totul altceva.
Dumneavoastrã aþi indicat cã exista prevederea sã se discute despre impozitul pe venitul global ºi din acesta sã se întoarcã la bugetele locale, sau mai bine zis sã se ducã direct la bugetele locale un anumit cuantum, dar ºtiþi foarte bine cã impozitul pe venitul global este cu totul altceva ºi are cu totul alte componente decât impozitul pe salariu. Doar la cei care au numai salariu, ca unicã sursã de venit, înseamnã cã se creeazã o echivalenþã, la alþii lucrurile sunt cu totul altfel ºi probabil cã acest lucru Ministerul Finanþelor l-a avut în vedere ºi ar putea sã se exprime, poate ºi prin domnul ministru de stat, în mãsura în care dânºii au avut o asemenea prevedere. În ceea ce priveºte locul unde defalcat, sã spunem aºa, se duce acest impozit, nu mai este cazul, domnule preºedinte Cîrstoiu. Iertaþi-mã, intervin pentru clarificare, sper cã eu am înþeles bine, pentru cã fiecare îl plãteºte, acest impozit global, la localitatea de domiciliu, ceea ce nu mai înseamnã sã fie virat de la companie, din Bucureºti la Deva sau la Ghimpaþi, dacã ea are ºantiere. ªi dacã angajaþii sunt din Ghimpaþi sau din Alexandria, indiferent, compania lucreazã în Bucureºti, vor plãti impozitul global acolo.
În aceste condiþii...
## **Domnul Ion Cîrstoiu** _(din salã):_
Nu, nu are nici o logicã... Nu sunt de acord...
Pãi dacã este vorba de impozit global... Vã rog sã reveniþi atunci, ºi sã explicaþi ce aveþi în vedere. Cã nu este vorba de impozit pe salariu.
Eu m-am exprimat foarte clar, dar nu se vrea sã se înþeleagã, domnilor...
Deci unde se declarã aceste impozite globale? La întreprinderea unde lucrezi ºi se centralizeazã la circa financiarã.
Or, nu poate sã-mi spunã mie cã acest impozit pe venit sau pe salariu, unitatea, ºtiu eu, o numesc ”AlfaÒ, ”OmegaÒ, cum vreþi s-o numiþi, care este în Bucureºti, nu ºtie cã în Piteºti sau în Râmnicu-Vâlcea are atâþia salariaþi ºi trebuie sã vireze acolo o anumitã sumã.
ªi a doua problemã. În fiºa respectivã, salariatul spune cã... Sau ce se mai spune? Cã în primul trimestru sau imediat dupã sfârºitul anului se regularizeazã aceste sume. Ce este greu sã rãmânã la bugetele locale ºi sã nu survinã în bugetele centrale? Ce este greu?!
Atunci vã referiþi la componenta impozit pe salariu din impozitul global.
Corect, corect! Pentru cã la ele se referã.
Asta vã interesa.
Sigur cã da. Acum sã se înþeleagã!
Atunci am înþeles ºi eu, în fine, ºi ne-am lãmurit. O sã aºteptãm un rãspuns din partea...
Deci eu vã rog sã fiþi atenþi ce se voteazã aici, cã se încurcã absolut toate bugetele locale.
Foarte bine!
Am înþeles. Tocmai din cauza asta. Mai bine sã vorbim de data asta de trei ori, ca sã ajungem la o concluzie finalã.
Vã rog, domnule deputat.
Domnule preºedinte, intervin în calitate de autor al amendamentului.
Deci, sigur, corecþia care trebuie fãcutã ºi la care s-a referit domnul preºedinte Dan Constantinescu este bunã ºi trebuie fãcutã. Însã vreau sã subliniez o chestiune: unitãþile de construcþii, unitãþile din foraj ºi din exploatarea petrolierã au sediile fiscale într-o localitate ºi ele îºi desfãºoarã în cea mai mare parte activitatea în toatã þara. Pânã acum, pânã la apariþia Ordonanþei nr. 216, toate unitãþile care virau impozit pe salarii fãceau aceastã chestiune la bugetul local în raza cãruia unitatea îºi desfãºura activitatea. O datã cu apariþia Ordonanþei nr. 216, care modificã Legea nr. 189, virarea se face la bugetul de stat ºi, dupã aceea, de la bugetul de stat se întoarce la bugetul local, acolo unde unitatea îºi are codul fiscal, sediul fiscal, ceea ce înseamnã cã vom priva bugetele locale din foarte multe localitãþi de venituri pe care, pânã acum, pânã la 31 decembrie 1999, le aveau.
Sigur cã este posibil ºi ceea ce spun reprezentanþii Ministerului Finanþelor, sã aparã dificultãþi în gestionarea acestor fonduri. Dar chiar dacã nu Ñ ºi asta era propunerea mea, domnule preºedinte Ñ, chiar dacã nu luãm o decizie acum, cred cã va trebui sã mai discutãm asupra acestui articol, fiindcã trebuie sã gãsim o soluþie pentru rezolvarea acestei probleme. Poate sã mãrim cota la dispoziþia consiliilor locale, pentru echilibrare, diminuând acel 40%, sau prin alt procedeu. Sigur cã da! Sigur cã poate cã nu putem lua decizia acum ºi poate e nevoie de o amânare, de o retrimitere a acestui articol la comisie, domnule preºedinte.
Existã o propunere. Vã rog sã luaþi cuvântul în continuare. Existã o propunere, însã, pe care o voi supune la vot cu prioritate, de returnare la comisie.
Vã rog.
## **Domnul Teodor-Gheorghe Morariu:**
Chiar ºi eu voiam sã întãresc aceastã propunere. Amendamentul nu este bine formulat.
În ceea ce priveºte locul unde-ºi desfãºoarã activitatea, nu e vorba de persoanã, e vorba de firmã, de angajator ºi este un lucru care este foarte greu de definit cu exactitate. Asta pe de o parte.
Pe de altã parte, este incorect sã meargã totul la sediul fiscal, pentru cã, dacã eu am o firmã cu o mie de oameni ºi m-am supãrat pe un primar, într-o sãptãmânã mi-am mutat sediul altundeva, chiar dacã nu-mi schimb punctele de lucru, ºi atunci impozitul merge acolo unde eu mi-am stabilit noul sediu al firmei. ªi cred cã trebuie sã ne întoarcem la legea iniþialã, sã mergem totuºi pe locul unde-ºi desfãºoarã activitatea, dar e bine ca aceastã discuþie s-o purtãm în comisie luni, sã gãsim o formulare acceptatã ºi de comisie, ºi de Ministerul Finanþelor, pe care sã v-o
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
Vã mulþumesc ºi cred cã este raþional.
De altfel, redactarea în sine a amendamentului admis conþine douã defecþiuni: una, de fond, vorbeºte de un impozit care nu mai existã; a doua Ð cã nu repartizeazã procente dintr-o sutã decât 60.
În aceste condiþii ºi pentru corelare cu celelalte subiecte care au fost în discuþie, cu amendamentele respinse, v-aº face propunerea ca art. 31, în totalitate, sã fie returnat comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Nu sunt. În unanimitate, deci, Camerele reunite au hotãrât aceasta.
Fac rugãmintea cãtre domnii preºedinþi de comisii doar sã ne facã un raport pentru art. 31, separat, integral, cu toate amendamentele, la toate alineatele, respinse sau admise, în urma reanalizãrii, un raport suplimentar unic pentru art. 31, pentru a nu mai fi confuzii, cu redactãri complete.
Vã mulþumesc.
Trecem la art. 32.
La art. 32 nu existã amendamente admise; existã amendamente respinse. Domnul Naidin. Vã rog.
Douã amendamente respinse, domnule preºedinte.
Înþeleapta comisie n-a dorit sã mã înþeleagã pe mine, ºi respectiv sã înþeleagã prevederile Legii nr. 36/1999 privind bugetul de stat, pentru cã eu de acolo le-am cules ºi am dorit sã le transpun în actul normativ pe care-l dezbatem astãzi.
Eu cred cã trebuie sã dãm o prioritate unor cheltuieli pe care trebuie sã le efectueze consiliile locale ºi judeþene, întrucât de sarcini nu ne-am limitat sã le dãm ºi, practic, vom constata cã vor avea întârzieri la platã sau cã nu vor putea susþine anumite servicii.
Preluând teza din art. 34 alin. 3, lit.a) ºi lit.b) din legea enumeratã, adicã Legea nr. 36, de anul trecut, am dorit sã întãresc teza Guvernului, de anul trecut, cã trebuie sã acordãm cu prioritate subvenþii pentru funcþionalitatea serviciilor de transport urban, în comun ºi de cãlãtori, sã acoperim financiar gratuitãþile ºi facilitãþile acordate, potrivit legii, sau prin hotãrâri ale consiliilor locale unor categorii de persoane.
De ce onor comisia a respins, în înþelepciune, nu-mi dau seama, ºi poate o face acum, sã ne explice de ce. Vã mulþumesc.
Comsia, vã rog.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Art. 32, aºa cum era el în textul iniþial ºi cum l-am pãstrat ºi noi, ni s-a pãrut destul de bun ca sã nu ridice prea multe comentarii. Este vorba de o listã a categoriilor de venituri ºi cheltuieli aferente bugetelor locale, care potrivit legii au fost trecute în anexa nr. 8, aºa cum au mai fost trecute în diverse anexe, ce cheltuieli, ce venituri,
de unde provin ºi care e legislaþia care a stat la baza lor. Nu înþeleg de ce ar trebui sã eliminãm aceastã anexã, ºi respectiv art. 32 care face referire la ea, pentru cã nu este, dacã vreþi, decât un inventar al legilor, practic, ºi al veniturilor aferente în materie pentru bugetele locale.
În ceea ce priveºte înlocuirea textului de la art. 32 cu ”Cheltuieli pentru lucrãri de investiþii, aferente unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar, plata burselor ºi cheltuielilor necesare pentru acordarea tarifelor reduse la transportul local public ºi de cãlãtori, în comunÒ, aceste prevederi nu se regãsesc în art. 32. Deci este un amalgam de cheltuieli care nu privesc toate aceste bugete locale la care face referire art. 32.
În ceea ce priveºte al doilea amendament privind acordarea cu prioritate a unor subvenþii pentru funcþionalitatea serviciilor de transport urban, acoperirea financiarã a gratuitãþilor, a facilitãþilor etc., vreau sã vã spun cã, în primul rând, avem deja 3 categorii aici, deci menþinerea funcþionabilitãþii, acoperirea financiarã a gratuitãþilor, facilitãþilor etc. Care dintre acestea e mai prioritarã faþã de celelalte, de vreme ce acestea devin mai prioritare, scuzaþi-mi pleonasmul, faþã de alte categorii de cheltuieli?!
În plus, propunerea ar duce la încãlcarea autonomiei financiare a unitãþilor administrativ-teritoriale stipulatã, în fond, în Legea privind finanþele publice locale, întrucât limita maximã de subvenþionare a transportului public este de 50% în teritoriu ºi 60% în Bucureºti, limitã în care fiecare consiliu local aprobã nivelul concret al subvenþiei în funcþie de specificul local, de alte prioritãþi pe care le gãsesc în acel moment sau în limita resurselor disponibile. Deci nu cred cã prin lege, dupã ce am dat o lege menitã sã întãreascã autonomia localã este normal ca prin lege sã le limitãm aceastã autonomie.
## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**
Da. Vã mulþumesc.
Dacã Guvernul are de adãugat? Este de acord cu opinia comisiei.
În aceste condiþii,
Vot · Amânat
Informare cu privire la proiectele de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#102577Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/2000 conþine 20 de pagini.**
Preþul 9.580 lei