Stenogramă plen

Mulþumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiilor de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, raportul va fi prezentat de domnul senator Nicolescu.

”Raport comun asupra solicitãrii Preºedintelui României adresate Parlamentului pentru aprobarea participãrii României în cadrul Forþei internaþionale de asistenþã în Afganistan, precum ºi pentru împuternicirea Guvernului de a stabili forþele, mijloacele, finanþarea ºi condiþiile în care se va asigura participarea la aceastã misiune

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, cu adresele nr. 149 ºi, respectiv, nr. 1/1488 din 20.12.2001, au fost sesizate spre a analiza solicitarea Preºedintelui României adresatã Parlamentului pentru a aproba participarea României în cadrul Forþei internaþionale de asistenþã în Afganistan, precum ºi pentru împuternicirea Guvernului de a stabili forþele, mijloacele, finanþarea ºi condiþiile în care se va asigura participarea la aceastã misiune.

Comisiile au luat cunoºtinþã de demersurile iniþiate de Consiliul de Securitate al ONU pentru stabilirea situaþiei ºi crearea condiþiilor care sã permitã transferul puterii în Afganistan, acþiune care va demara pe 22 decembrie 2001, vizând constituirea ºi desfãºurarea unei forþe internaþionale de asistenþã.

În contextul acþiunilor ºi iniþiativelor de angajare în operaþiunea antiteroristã, România ar putea participa la aceastã misiune în cadrul forþei internaþionale care urmeazã sã se constituie, fapt ce ar întãri credibilitatea þãrii noastre ca furnizor de securitate ºi ar evidenþia pe deplin calitatea de membru _de facto_ al NATO pe care ne-am asumat-o prin Hotãrârea Parlamentului nr. 91/19 septembrie 2001.

Din scrisoare rezultã cã se solicitã Parlamentului aprobarea participãrii României în cadrul Forþei internaþionale de asistenþã din Afganistan, cu urmãtoarele forþe ºi mijloace:

Ñ 15 medici militari, cu susþinere proprie în teatrul de operaþiuni ºi transport asigurat cu un avion C130 Hercules, conform specialitãþilor care vor fi convenite. În cazul în care existã solicitãri exprese, România va pune la dispoziþie pânã la 20 de persoane, personal medical militar ºi asistenþi;

Ñ o companie NBC formatã din 70 de militari, care va fi transportatã de o terþã parte, conform celor care vor fi convenite pe timpul negocierilor;

Ñ un pluton de poliþie militarã, 25 de militari, cu posibilitatea suplimentãrii numãrului pânã la 30, instruit în funcþie de tipurile de misiuni solicitate, pentru care se va asigura transportul aerian cu C130 Hercules;

Ñ o companie de vânãtori de munte, 170 de militari, care va fi gata pentru acþiune dupã 30 de zile de la data solicitãrii.

Costurile estimate pentru pregãtirea ºi deplasarea forþelor ºi mijloacelor sunt de 5,9 milioane dolari.

Totodatã, comisiile au luat cunoºtinþã de solicitarea privind împuternicirea Guvernului României de a stabili, în limita aprobãrii date, forþele ºi mijloacele care vor fi solicitate, precum ºi asigurarea finanþãrii ºi stabilirea condiþiilor în care România va participa la aceastã misiune.

La formularea cererii s-a avut în vedere dinamica desfãºurãrii activitãþii organismelor decizionale interne ºi internaþionale, ceea ce impune luarea unei decizii pânã la începerea vacanþei parlamentare.

Comisiile pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, în ºedinþa

comunã din 20 decembrie 2001, a analizat solicitarea Preºedintelui României ºi Memorandumul Ministerului Apãrãrii Naþionale nr. M4292/19.12.2001, constatând justeþea considerentelor care fundamenteazã aceastã cerere adresatã în temeiul art. 5 alin. 1 din Legea apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994, astfel cum a fost modificatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 13/2000, aprobatã prin Legea nr. 398/2001 ºi, cu unanimitate de voturi, avizeazã favorabil solicitarea Preºedintelui României ºi supun spre dezbatere ºi adoptare plenului Parlamentului proiectul de hotãrâre anexat.

Mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale, din partea P.S.D.-ului, domnul deputat Priboi.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În urmã cu câteva zile, respectiv marþi, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Camera Deputaþilor a organizat o întâlnire cu ataºaþii militari din þãrile NATO, acreditaþi la Bucureºti.

În cadrul întâlnirii, am fost întrebaþi, în situaþia în care se va solicita participarea României cu forþe în Afganistan, care va fi rãspunsul României faþã de o asemenea solicitare. În numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), am rãspuns atunci cã, în 18 septembrie, ca urmare a evenimentelor din 11 septembrie din S.U.A., Parlamentul României a aprobat, cu cvasiunanimitatea membrilor sãi, cu o abþinere, participarea României care sã acþioneze ca aliat _de facto_ al NATO în acþiunile desfãºurate de alianþã împotriva terorismului.

Am constatat cã aceeaºi întrebare fusese adresatã cu câteva ore mai devreme ºi ºefului Statului Major General ºi am constatat, de asemenea, cã la o orã ºi jumãtate sau douã dupã încheierea acelei adunãri s-a primit la Preºedintele României solicitarea pentru aprobarea participãrii de faþã.

Fãcând aceastã scurtã introducere, doresc sã reafirm, în numele Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), sprijinul nostru pentru solicitarea adresatã Parlamentului, aprobarea pe care, de altfel, în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, am votat-o în unanimitate pentru raportul comun ºi votul nostru pentru hotãrârea privind participarea României în cadrul Forþei internaþionale de asistenþã din Afganistan, precum ºi împuternicirea Guvernului de a stabili forþele, mijloacele, finanþarea ºi condiþiile în care se va asigura participarea la aceastã acþiune.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare P.R.M., domnul deputat Bolcaº Lucian.

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, a vota pentru este o datorie de conºtiinþã ºi de onoare. Este o datorie de conºtiinþã, pentru cã Partidul România Mare s-a exprimat deschis ºi explicit împotriva oricãror forme de terorism ºi a aderat, fãrã nici un fel de rezerve, cu tot ataºamentul sãu, la integrarea în structurile NATO ºi la lupta deschisã împotriva formelor de terorism.

Este o datorie de onoare, pentru cã priveºte situaþia României ºi noi înþelegem sã ne onorãm obligaþiile pe care ni le-am luat. În aceste condiþii, vã rugãm sã apreciaþi cã, ºi în actuala conjucturã internaþionalã, poziþia noastrã, fermã ºi deschisã, este aceea de alãturare în raport cu toate þãrile ce formeazã concernul democraþiei.

Suntem de acord, vom vota pentru, dar dã Doamne sã nu curgã sânge românesc pe pãmânt strãin. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., doamna senator Norica Nicolai.

Rog Grupurile parlamentare ale P.D. sã-ºi exprime punctul de vedere.

Poftiþi, doamna senator!

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Fãrã îndoialã cã interesul naþional nu are culoare politicã ºi Grupul parlamentar P.N.L. susþine aceastã hotãrâre a Parlamentului României.

Este în tradiþia noastrã de a fi ataºaþi oricãrui demers de instaurare a democraþiei. Cred cã este un prilej care confirmã opþiunea noastrã politicã de a fi întotdeauna alãturi de þãrile care promoveazã democraþia ºi luptã împotriva terorismului, iar Afganistanul Ñ unde trupele noastre vor fi, sperãm, selectate din forþa multinaþionalã a ONU Ñ va fi un prilej sã confirmãm ºi în fapt acest ataºament pe care l-am declarat politic de la tribunele Parlamentului.

## Mulþumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare P.D., domnul deputat Frunzãverde.

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am susþinut ieri, în Comisiile de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, participarea României la Forþa internaþionalã de asistenþã din Afganistan.

Deºi aceastã forþã este plasatã, din motive politice, sub auspiciile Organizaþiei Naþiunilor Unite, considerãm cã militarii români se vor afla acolo alãturi de camarazii lor din armatele altor þãri membre NATO, ceea ce va reprezenta un important argument pentru aderarea României la Summit-ul de la Praga, cu atât mai mult cu cât acolo se va pune problema ºi redefinirii alianþei, în funcþie de provocãrile care existã la ora actualã, terorismul, drogurile ºi traficul ilegal de armament.

Considerãm cã specialiºtii Ministerului Apãrãrii Naþionale au negociat inspirat dimensiunea acestei potenþiale forþe, o dimensiune minimalã însã care va aduce Tricolorul românesc alãturi de celelalte steaguri ale statelor membre NATO.

Aºa cum a fãcut-o de fiecare datã când a fost vorba de interesul naþional, de efortul României pentru aderarea la NATO ºi integrarea în Uniunea Europeanã, pe tot parcursul acestui an, Partidul Democrat va susþine participarea noastrã la forþa mutinaþionalã din Afganistan. Vã mulþumesc.

Domnul senator Szab—, din partea Grupurilor parlamentare U.D.M.R.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Grupurile parlamentare ale Uniunii Democratice Maghiare din România din Senat ºi Camera Deputaþilor vor vota în favoarea solicitãrii Preºedintelui României, care a fost expusã aici, convinºi fiind cã România a ºi demonstrat cã, de fapt, se angajeazã la ceea ce poate sã facã ºi cã demersul autoritãþilor implicate în aceastã chestiune este pe deplin justificat ºi serveºte interesele generale ale României.

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe laÉ Domnul Boiangiu, poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

Continuitatea pe care noi o avem în a constitui o sursã, într-adevãr, de pace ºi de stabilire a pãcii este aceea cã, din Angola, din Somalia, din Bosnia ºi din Albania, unde am avut cinstea sã însoþesc trupele române la GirocasterÉ dovedeºte cã, într-adevãr, România este furnizor de securitate ºi cã, într-adevãr, putem sã ne aducem o contribuþie importantã pentru pacificare chiar în zone mai îndepãrtate de þara noastrã, aºa cum a avut aceastã iniþiativã Ministerul Apãrãrii Naþionale pe care îl felicit ºi cred cã a luat o bunã iniþiativã în acest sens, pentru cã, aºa cum vedeþi dumneavoastrã, iniþiativa îi aparþine, se va merge pe bazã de voluntariat ºi cei care îºi vor asuma aceastã rãspundere ºtiu bine ce vor face.

De aceea am votat cu toatã convingerea în Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Sunt convins cã ºi dumneavoastrã veþi face acelaºi lucru ºi cred cã asta ne va uºura aceastã trecere mai rapidã alãturi de lumea civilizatã ºi de Pactul NordAtlantic unde vrem sã ne integrãm cât mai repede.

În al doilea rând, aº vrea sã vã spun cã am votat ºi în calitate de membru al Partidului Naþional Tãrãnesc Creºtin ºi Democrat, de când am onoarea sã fiu, de ieri, ºi exprim ºi punctul de vedere al acestei formaþiuni extraparlamentare care, cu tot entuziasmul, prin creºtindemocraþii care sunt atât de numeroºi în Parlamentul Europei susþine ºi ea aceastã iniþiativã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Nu. Trecem la dezbaterea textelor hotãrârii. La titlu, dacã aveþi vreo obiecþiune?

La art. 1, dacã existã obiecþiuni? Nu existã.

La art. 2, dacã aveþi obiecþiuni? N-aveþi.

## Stimaþi colegi,

Trecem la punctul urmãtor, respectiv, dezbaterea moþiunii de cenzurã.

Fiind primul act care tinde spre înlãturarea Guvernului, deci primul act rãzboinic între forþele parlamentare, în preajma sãrbãtorilor, aº vrea sã fac un apel pacifist ºi sã vã îndemn la un ton, desigur, care sã se desfãºoare în limitele adversitãþii fireºti, dar care sã nu fie provocator pentru a crea dezbateri contradictorii ºi mai ales pentru a stârni replici ºi atitudini necolegiale.

Cu acest apel pe care am dorit sã vi-l fac atât pentru fluidizarea lucrãrilor, cât ºi pentru a pãstra, totuºi, o tonalitate colegialã, vã rog sã-mi permiteþi sã vã informez cã de la data prezentãrii moþiunii pânã în prezent nu s-a înregistrat nici o retragere de semnãturã ºi cu atât mai puþin, a moþiunii. Este o obligaþie regulamentarã pe care trebuie sã o fac ºi, în continuare, aceste lucruri fiind precizate, daþi-mi voie sã-l invit pe domnul senator Constantin Gãucan sã ne prezinte moþiunea.

## Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

”Având în vedere scãderea dramaticã a nivelului de trai al populaþiei, sfidarea ºi dispreþul guvernanþilor faþã de disperarea oamenilor care au ajuns sã moarã de foame ºi frig, lipsa unui program economic ºi social viabil, care sã ofere perspective de îmbunãtãþire a nivelului de trai ºi a calitãþii vieþii, dublatã de incapacitatea actualului Guvern de a administra þara, neputinþa guvernanþilor de a

exercita funcþii de bazã ale statului prevãzute de Constituþie, printre care asigurarea accesului egal ºi universal la sãnãtate ºi educaþie, punerea în primejdie a vieþii cetãþeanului ºi a avutului sãu personal, supuse unor agresiuni continue printr-o infracþionalitate scãpatã de sub control, generalizarea corupþiei care a cuprins toate structurile statului, periclitarea de cãtre actuala putere, printr-o politicã aberantã, a ºanselor României de aderare la Uniunea Europeanã ºi la NATO, realitate alarmantã care se desprinde ºi din Raportul de þarã pe anul 2001, elaborat de Comisia Europeanã, document în care România se situeazã, în mod uimitor ºi umilitor, pe ultimul loc în Europa, subsemnaþii senatori ºi deputaþi menþionaþi în listele-anexe, membrii Grupurilor parlamentare P.R.M., P.D. ºi P.N.L., în temeiul art. 112 ºi 113 din Constituþia României, supunem Parlamentului urmãtoarea moþiune de cenzurã.

La un an de la învestirea de cãtre Parlament a Guvernului P.S.D. condus de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, realitatea aratã cã acesta este incapabil sã administreze þara ºi sã apere interesul naþional, România aflându-se în cea mai mare ºi cea mai gravã crizã economicã ºi socialã de dupã 1989.

Analizând Programul de guvernare, aprobat la învestirea Guvernului, constatãm cã acesta a rãmas la stadiul declarativ ºi cã nici mãcar una dintre prevederile lui nu au fost realizate.

În contradicþie flagrantã cu promisiunile fãcute ºi cu angajamentele asumate la învestire, Guvernul nu a realizat practic nimic în domeniul social. Din contrã, starea de lucruri s-a degradat ºi a degenerat din ce în ce mai mult.

Duplicitatea ºi demagogia Guvernului P.S.D. sunt dublate de cinismul cu care acelaºi Guvern trateazã foamea ºi frigul de care suferã o þarã întreagã.

Numai puþin, stimate coleg!

Rog reprezentanþii presei ºi ai televiziunii sã-ºi pãstreze locurile care le-au fost rezervate, sã nu mai blocheze culoarele pentru parlamentari.

”Creºterea aberantã a preþurilorÉÒ

Deci nu, nu sunt auzit!

”Éa scãpat de sub orice control. Preþurile la gaze, energie, curent electric, transporturi ºi combustibili au evoluat în funcþie de cotaþia dolarului, în timp ce salariile reale au scãzut. Pentru a putea manevra ºi ajusta informaþiile cu privire la ”performanþeleÒ economice ale þãrii, guvernanþii au creat un întreg minister al propagandei ºi dezinformãrii ºi duce o campanie perversã de acaparare, prin orice mijloace, a mass-media. Creºterea preþurilor în 2001 a fost însã atât de dramaticã, încât nici mãcar prin aceastã metodã realitatea nu a mai putut fi mascatã. În anexa la moþiune prezentãm creºterea indicilor preþurilor de consum în perioada 1 ianuarie Ñ 31 octombrie 2001, acestea fiind date oficiale, furnizate de Institutul Naþional de Statisticã. Pe ansamblu, în aceastã perioadã preþurile la produsele alimentare au crescut cu 24,2%, cele ale produselor nealimentare, cu 23,7%, iar cele ale serviciilor, cu 30%, timp în care salariul mediu net pe economia naþionalã a crescut numai cu 10,3%.

Ce înseamnã, în fapt, aceste date? Înseamnã o crudã realitate: aceea cã, în mai puþin de un an de la guvernare...Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, nu vã supãraþi!

Chiar nu aþi auzit rugãmintea mea sã vã pãstraþi locurile care v-au fost rezervate?

## **Domnul Constantin Gãucan:**

”Aceasta înseamnã cã, în mai puþin de un an de guvernarea P.S.D., puterea realã de cumpãrare a populaþiei a scãzut deja cu 12 procente. Ne este fricã sã gândim ce s-ar întâmpla dacã P.S.D. ºi-ar duce pânã la capãt mandatul început în decembrie 2000.

Cu toate încercãrile Guvernului de manipulare a opiniei publice, sondajele de opinie dovedesc cã aproape jumãtate dintre oameni (48%) cred cã þara merge într-o direcþie greºitã, numai 36% apreciind cã direcþia este bunã; 72% dintre cetãþenii României declarã cã trãiesc mai prost comparativ cu anul trecut, 81% dintre români sunt nemulþumiþi de veniturile pe care le au, iar 48% de sãnãtatea personalã.

Cât despre ºomaj, în afarã de faptul cã cifrele oficiale indicã o creºtere a acestuia spre sfârºitul anului în curs, ºtim bine cã nici mãcar acestea nu sunt reale: un numãr de ºomeri, egal cu cel înregistrat, nu mai este cuprins în statisticile oficiale, ei obosind sã se mai tot prezinte, fãrã speranþã, la oficiile de plasare a forþei de muncã sau depãºind perioada de primire a ajutorului, ºi aceasta redusã, de la 27 la maxim 12 luni, de cãtre Guvernul Adrian Nãstase. Mai mult, pentru a face economii, chiar ºi pe spinarea ºomerilor, hotãrârea P.S.D. este de a-i egaliza, începând de anul viitor, ajutoarele de ºomaj, prin raportarea lor la salariul minim pe economia naþionalã, neþinând cont nici de nevoile diferite, nici de contribuþia diferenþiatã la fondul de ºomaj.

P.S.D. încearcã sã arunce praful în ochii populaþiei, adoptând Legea nr. 416 din 2001 privind venitul minim garantat ca instrument pentru combaterea sãrãciei. Pentru aplicarea acesteia însã acelaºi Guvern a prevãzut în bugetul pe anul 2002 suma de 5.700 de miliarde lei. Aceasta înseamnã cã, pentru fiecare din cele 2,4 milioane persoane aflate în stare de sãrãcie extremã revin 2.375.000 de lei pe an, deci 198.000 de lei pe lunã, ceea ce este, evident, ridicol. Nici mãcar aceastã sumã nu este asiguratã din bugetul de stat, P.S.D. aruncând ºi aceastã povarã pe umerii bugetelor locale. Practic, aceºti oameni, abandonaþi de cãtre guvernanþi, sunt condamnaþi la o viaþã inumanã.

Guvernul s-a angajat ca, pânã la 15 mai 2001, sã realizeze Planul naþional de acþiune în domeniul ocupãrii forþei de muncã. Într-adevãr, în iulie 2001 a fost aprobat un program în acest domeniu, care are un singur merit, acela cã este bine realizat grafic ºi frumos colorat. În realitate, acesta a rãmas o simplã diversiune propagandisticã. În Valea Jiului, de exemplu, din 3.030 de locuri de muncã programate au fost realizate doar 24, ceea ce este inacceptabil ºi ruºinos în aceeaºi mãsurã. În localitãþile unde au fost create câteva locuri de muncã, s-au folosit bani de la Banca Mondialã ori de la alte organisme internaþionale. În aceeaºi ordine de idei, Guvernul nu a gãsit o soluþie pentru repunerea în funcþiune a industriei de apãrare, aflatã în stare de colaps, ºi pentru a asigura locuri de muncã ºi venituri pentru cei 30.000 de salariaþi din acest sector.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, înainte de a-l invita pe domnul primministru Adrian Nãstase sã ia cuvântul pentru a prezenta poziþia Guvernului, sã îmi permiteþi sã vã amintesc faptul cã în ºedinþa din 18 decembrie 2001 Birourile permanente ale celor douã Camere au aprobat pentru Guvern 45 de minute, timp pe care îl va administra cum va dori în cele douã faze, faza de prezentare ºi faza finalã de rãspuns.

De asemenea, s-a aprobat fiecãrui parlamentar un timp de intervenþie de 20 de secunde, ceea ce, cumulat, se prezintã astfel: pentru Grupurile parlamentare P.S.D. Ñ 77 de minute; Grupurile parlamentare P.R.M. Ñ 37 de minute; Grupurile parlamentare P.N.L. Ñ 14 minute; Grupurile parlamentare P.D. Ñ 13 minute, Grupurile parlamentare U.D.M.R. Ñ 13 minute; Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale Ñ 6 minute.

Cu aceste precizãri, dau cuvântul domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

## **Domnul Adrian Nãstase Ñ** _prim-ministru al Guvernului României:_

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Stimaþi invitaþi,

De la bun început, doresc sã îmi exprim surprinderea, nu pentru actul în sine de a se depune de cãtre opoziþie o moþiune de cenzurã împotriva Guvernului, demers legitim ºi democratic, ci pentru modul în care autorii moþiunii au procedat în acest caz.

Reamintesc faptul cã marþi, începând cu orele 16,00, am prezentat în faþa Parlamentului ºi a populaþiei þãrii Declaraþia de politicã generalã privind bilanþul primului an de guvernare al P.S.D. Acest document a fost însoþit de 6 volume, în care se detaliau, pe domenii economice, sociale, atât rezultatele obþinute în anul 2001, cât ºi programul de acþiune pe anii 2002 ºi 2003, lucrãri care s-au distribuit marþi, la prânz, tuturor parlamentarilor.

Moþiunea de cenzurã, înregistratã în aceeaºi zi, la puþin timp dupã ce începusem sã prezint Declaraþia de politicã generalã, ºi fãrã ca autorii sãi sã fi avut posibilitatea sã urmãreascã conþinutul, sensul, elementele pozitive sau negative din aceastã declaraþie, constituie, în opinia noastrã, un demers lipsit de eleganþã, o acþiune de propagandã demagogicã, având drept scop crearea de confuzie în rândul cetãþenilor, în vederea câºtigãrii de capital politic, din pãcate, prin practici politicianiste, de cãtre grupurile parlamentare ale partidelor conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Traian Bãsescu ºi Valeriu Stoica, reuniþi într-o coaliþie, de fapt, pe care puþini oameni politici ar fi considerat-o posibilã ºi pe care cei mai mulþi nu o înþeleg.

Stimaþi colegi, eu sper cã doriþi sã facem o discuþie serioasã. Noi am venit în faþa dumneavoastrã cu o mulþime de date, pe care dumneavoastrã, grãbindu-vã, datoritã serbãrilor de iarnã, nu aþi putut sã le consultaþi. ( _Se adreseazã unui domn deputat din P.D.)_ Obrãznicia niciodatã, domnule deputat, nu a fost un argument. De aceea, am sã vã rog sã fiþi atent la felul în care vorbiþi.

De aceea, eu am sã vã rog, încã o datã, foarte mult sã urmãriþi ºi aceste elemente pe care eu le aduc în discuþie, sã verificaþi în volumele pe care le-am menþionat aceste date ºi, sigur, suntem dispuºi sã purtãm mai departe discuþia cu dumneavoastrã.

Dupã parcurgerea acestor capitole, veþi constata, stimaþi colegi din opoziþie, cã ºi în ceea ce priveºte combaterea corupþiei ºi a criminalitãþii, precum ºi referitor la refacerea autoritãþii statului ºi a instituþiilor sale, ne-am respectat angajamentele asumate în faþa Parlamentului, acuzele autorilor moþiunii dovedindu-se, astfel, tendenþioase ºi demagogice.

Analizând în continuare conþinutul moþiunii de cenzurã, constatãm cã semnatarii acesteia îºi bazeazã acuzele privind starea socialã a populaþiei pe ”creºterea aberantã a preþurilor care au scãpat de sub orice control, preþurile la gaze, energie, curent electric, transporturi ºi combustibili au evoluat în funcþie de cotaþia dolarului, în timp ce salariile reale au scãzutÒ.

Din respect pentru cei care mã ascultã acum, nu doresc sã analizez în detaliu conþinutul acestei fraze, sub aspect tehnic ºi economic, deºi ar merita sã procedez în acest mod, ea fiind elaboratã sub patronajul sociologului Corneliu Vadim Tudor, juristului Valeriu Stoica ºi a primarului Traian Bãsescu. Totuºi...

Totuºi, îmi este greu sã explic evoluþiile tarifelor, ºi nu ale preþurilor, în mod distinct pentru energie ºi curent electric, fiind nevoit sã intuiesc cã autorii au dorit sã se refere la energia termicã ºi la energia electricã. Totodatã, trebuie sã reamintesc iniþiatorilor moþiunii cã, pentru a determina evoluþia puterii de cumpãrare a personalului angajat, respectiv dinamica salariului real, Domniile lor trebuie sã compare evoluþia preþurilor ºi tarifelor cu aceea a salariului nominal, ºi nu în mod tautologic cu trend-ul salariului real, care reflectã ºi evoluþia preþurilor. De altfel, voi face o remarcã asupra invocãrii, ca argument de fond pentru moþiune, a Comunicatului publicat de Institutul Naþional de Statisticã ºi prezentat de semnatari în anexa la moþiunea de cenzurã. Sunt convins cã aceasta este o premierã în viaþa parlamentarã mondialã. Noutatea absolutã constã în faptul cã semnatarii acestei moþiuni, aflaþi acum în opoziþie, aduc acuzaþii puterii actuale, tocmai prin informaþiile statistice care ilustreazã prin date comparative o situaþie mult mai bunã în anul 2001 pentru evoluþia preþurilor de consum decât în anul trecut, când la putere se afla coaliþia din care fãceau parte P.N.L. ºi P.D., ceea ce mi se pare cu totul remarcabil, þinând seama de intenþiile ºi de concluziile pe care le prezentau distinºii reprezentanþi ai opoziþiei.

Astfel, suntem acuzaþi cã în primele 10 luni din acest an s-a reuºit atingerea unei rate medii lunare a inflaþiei de 2,2%, comparativ cu 2,9% în acelaºi interval din anul 2000, ceea ce ne va permite sã încheiem anul cu o ratã a inflaþiei de circa 30%, comparativ cu 40,7% în anul trecut. Probabil cã în înþelepciunea economicã a autorilor moþiunii, pentru a evita aceste acuze gratuite, ar fi fost necesar sã înregistrãm o ratã a inflaþiei superioarã celei din anul precedent.

În legãturã cu afirmaþiile potrivit cãrora preþurile la gaze, energie electricã ºi termicã, transporturi, combustibili au evoluat în funcþie de cursul leuÐdolar, doresc sã amintesc faptul cã acest mecanism de ajustare a fost asumat, în urma unor negocieri neprofesioniste, încã din primele douã luni ale anului 1997 de Guvernul Victor Ciorbea, din care fãceau parte distinºii reprezentanþi ai P.D. ºi P.N.L. Astfel, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 3 din 27 februarie 1997 ºi prin Hotãrârea de Guvern nr. 37 din 26 februarie, precum ºi prin Memorandumul de politicã economicã stabilit cu Fondul Monetar Internaþional ºi aprobat de Ordonanþa Guvernului nr. 30 din 25 august 1997 a Cabinetului Ciorbea, s-a stabilit, în mod irevocabil, ajustarea lunarã a preþurilor ºi tarifelor în funcþie de cursul leuÐdolar pentru bunurile ºi serviciile invocate de autorii moþiunii, cât ºi pentru serviciile telefonice, apã potabilã, servicii de salubritate ºi altele.

În susþinerea caracterului netemeinic al afirmaþiilor din moþiune, dorim sã aducem la cunoºtinþa Parlamentului cã înscrierea României, începând cu anul 2001, în procesul benefic al dezinflaþiei, este durabilã ºi consistentã. Acest fapt este demonstrat, în mod pregnant, de evoluþia comparativã a preþurilor ºi tarifelor, atât pe ansamblu, cât ºi pe grupe de produse ºi servicii, în primele 11 luni din acest an, comparativ cu aceeaºi perioadã din anul 2000.

Consider cã sunt edificatoare urmãtoarele menþiuni: Ñ rata inflaþiei pe 11 luni, în anul curent, a fost de 27,5%, faþã de 37,3% în perioada corespunzãtoare din 2000;

Ñ la mãrfuri alimentare rata inflaþiei a fost de 23,8% faþã de 41,5% în anul precedent, din care la pâine Ñ 16,6% faþã de 56,1%, la fãinã ºi mãlai Ñ 16% faþã de 70%, la carne ºi preparate Ñ 44,5% faþã de 62,3%, la lapte ºi produse lactate Ñ 23,2% faþã de 39,6%;

Ñ la mãrfuri nealimentare evoluþia este, de asemenea, pozitivã, respectiv de la 34,4% în 2000 la 29,6% în 2001, cu toate cã actualul Guvern a fost nevoit sã opereze importante ajustãri ale preþurilor ºi tarifelor la energie ºi combustibili, ca efect al blocãrii administrative, în scopuri electorale, a adaptãrii acestora în raport cu evoluþia cursului leu/dolar de cãtre Guvernul din 2000, format din larga participare a P.N.L. ºi P.D.;

Ñ la servicii, pe total, scãderea ratei inflaþiei este de la 34,9% la 32,4%, din care reduceri mai substanþiale s-au înregistrat la serviciile de apã, canal ºi salubritate, de la 62,6% la 34,9%, transport interurban, de la 39% la 28%, ºi la cele de poºtã ºi telecomunicaþii, de la 41,8% la 30,7%.

Pentru edificãri suplimentare ale acestor tendinþe pozitive în domeniul inflaþiei se anexeazã un tabel conþinând indicele preþurilor de consum la principalele mãrfuri ºi servicii.

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Bazându-se pe creºterea economicã realizatã, Guvernul a conectat politica salarialã la aceste tendinþe pozitive, urmãrind ca pe lângã concretizarea într-un volum sporit de investiþii, sporul de producþie ºi de productivitate a muncii obþinute în acest an sã se regãseascã ºi în veniturile personalului angajat.

Pe fondul creºterii credibilitãþii externe a României, ca efect al guvernãrii P.S.D., s-a realizat deschiderea cãtre piaþa internaþionalã a muncii, ca o premisã a pregãtirii integrãrii, ºi pe aceastã cale, în Uniunea Europeanã. Experienþa unei bune colaborãri cu Oficiul Federal al Muncii din Germania a stat la baza unor noi acorduri încheiate sau în curs de negociere cu þãri din Uniunea Europeanã.

Programul pentru anul viitor prevede încadrarea în muncã a peste 250.000 de persoane ºi urmãreºte reducerea ºomajului în 180 de localitãþi din zone defavorizate ºi monoindustriale. Programul pentru Valea Jiului este în continuare în atenþie ºi va asigura ocuparea a cel puþin 4.600 de persoane.

Guvernul nostru pune în aplicare, în anul 2002, un program real de restructurare pentru industria de apãrare, însoþit de mãsuri de protecþie socialã de care vor beneficia circa 18.000 de persoane. Printre aceste mãsuri menþionãm: crearea parcurilor industriale, în care urmeazã sã fie ocupate o parte din persoanele disponibilizate, ºi acordarea ajutorului de ºomaj, precum ºi a veniturilor de completare pe o perioadã de 14 luni, însoþite de un pachet de mãsuri active specifice fiecãrei zone.

Pentru informaþii suplimentare referitoare la politica promovatã de Guvern pentru combaterea ºomajului prin creºterea gradului de ocupare a forþei de muncã, recomand semnatarilor moþiunii ca bibliografie, Declaraþia de politicã generalã, paginile 21Ð22, precum ºi Cartea albã a guvernãrii P.S.D., volumul I, paginile 136Ð137, volumul II, paginile 183Ð185, ºi volumul V, paginile 30, 69Ñ70.

Cu privire la acuzele proferate la adresa Guvernului în legãturã cu insuficienta preocupare pentru combaterea sãrãciei, considerãm cã este un act de profundã imoralitate politicã ca, tocmai aceia care au dublat în 4 ani...

Acesta este un stil care poate sã fie uºor identificat. Orice act de politeþe, de normalitate, este sancþionat de dumneavoastrã.

Mi se pare definitoriu acest lucru.

Cu privire, deci, la acuzele proferate la adresa Guvernului în legãturã cu insuficienta preocupare pentru combaterea sãrãciei, considerãm cã este un act de profundã imoralitate politicã ca tocmai cei care au dublat în patru ani numãrul celor care trãiesc în sãrãcie sã tragã la rãspundere actualul Guvern, pe motiv cã nu a soluþionat aceastã problemã în România.

Sã nu uitãm cã pentru România perioada 1997Ð2000 a fost o perioadã nefastã. În esenþã, fiecare guvern ar trebui sã ducã þara mai departe pe un drum al dezvoltãrii economice ºi bunãstãrii populaþiei, sã o aºeze pe un loc mai bun în rândul statelor lumii.

Trebuie însã sã vã aduc aminte cã în momentul preluãrii puterii, la sfârºitul anului 2000, România era într-o stare economicã ºi socialã gravã: produsul intern brut scãzuse faþã de 1996 cu 11,2%, producþia industrialã, cu peste 15% ºi investiþiile, cu peste 10%. Rata ºomajului era de 10,5%, inflaþia ajunsese la 40,7%, iar rata sãrãciei crescuse de la 19%, în 1996, la 43%, în 2000.

Decalajul României faþã de Uniunea Europeanã la sfârºitul mandatului guvernãrii de dreapta, în loc sã scadã, crescuse considerabil. Astfel, faþã de media Uniunii Europene, produsul intern brut reprezenta 27% în anul 2000, comparativ cu 36%, cât era în 1996.

Este cinic ca, acum, opoziþia sã ne reproºeze cã nu refacem într-un an ce au distrus ei în patru ani. _(Aplauze în rândurile Grupului P.S.D._

Atrag atenþia cã, în fapt, Guvernul actual este obligat sã depunã eforturi, în primul rând, pentru eliminarea situaþiilor dezastruoase, create, practic, în toate sectoarele economice ºi în toate domeniile sociale, astfel încât sã se poatã construi temeinic ºi durabil, asigurând, prin aceasta, îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale cetãþenilor þãrii.

Aº dori sã se reþinã...

## Bancorex-ul!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Stimaþi colegi, a trecut un an. Aþi folosit poveºtile astea timp de un an. Ajunge. Poate mai aveþi ºi altceva în recuzitã.

Atrag atenþia cã, în fapt, Guvernul actual este obligat sã depunã eforturi, în primul rând, pentru eliminarea situaþiilor dezastruoase create, practic, în toate sectoarele economice ºi în toate domeniile sociale, astfel încât sã se poatã construi temeinic ºi durabil, asigurând, prin aceasta, îmbunãtãþirea condiþiilor de viaþã ale cetãþenilor þãrii. Aº dori sã se reþinã cã actualul Cabinet Ñ aºa cum s-a angajat prin Programul de guvernare Ñ ºi-a propus o schimbare radicalã în abordarea problematicii sãrãciei ºi marginalizãrii sociale, prin promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate.

Astfel, politica socialã s-a concretizat, pe de o parte, în mãsuri de protecþie ºi de asistenþã socialã pentru anumite categorii sau grupuri de persoane ºi, pe de altã parte, în acþiuni care vor contribui la asigurarea locului de muncã pentru obþinerea de venituri permanente ºi în creºtere.

Am acþionat pentru realizarea unei asistenþe sociale moderne, reale ºi eficiente, urmãrind cu atenþie deosebitã respectarea principiilor demnitãþii umane ºi justiþiei sociale, prevenirea ºi combaterea tendinþelor de discriminare, marginalizare ºi excludere socialã, precum ºi trecerea de la programe universaliste la cele direcþionate cãtre cetãþenii nevoiaºi.

Legat de alocaþia de stat pentru copii, Guvernul a decis cã aceasta se va majora din luna ianuarie 2002 la 150.000/copil ºi în semestrul al II-lea, la 180.000 lei/copil. Cuantumul alocaþiei de întreþinere stabilit pentru copiii daþi

în plasament este de 500.000 lei/copil, de care beneficiazã un numãr de 34.500 copii, efortul financiar în anul 2001 fiind de 191 miliarde lei.

Pentru a veni în sprijinul familiilor cu copii ºi care au venituri mici, în anul 2001 s-au atribuit, pentru prima datã, rechizite în mod gratuit, însumând 206 miliarde de lei. Astfel, fiecare din cei 923.000 elevi au primit rechizite în valoare de 200.000Ñ300.000 lei. Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea gratuitã a manualelor ºcolare. Acestor eforturi li se adaugã alocarea a peste 1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi ºi studenþi, taberelor de vacanþã ºi subvenþionãrii cãminelor studenþeºti.

Pentru completarea imaginii privind politica Guvernului în domeniul combaterii sãrãciei ºi al marginalizãrii sociale, invitãm pe distinºii reprezentanþi ai opoziþiei sã studieze capitolele de la paginile 136Ð145 din volumul I, capitolele XVIIÑXXII de la paginile 183Ð211 din volumul II ºi paginile 36, 44, 46, 83 din volumul V al Cãrþii albe a guvernãrii P.S.D. _(Aplauze, râsete în rândul opoziþiei)._

Stimaþi colegi, vã rog...

## **Domnul Adrian Nãstase:**

## Stimaþi colegi,

Eu nu pot sã vã impun lecturile, dar pot sã vã fac unele sugestii.

Doamnelor ºi domnilor,

În ceea ce priveºte acuzaþiile aduse Guvernului referitor la neglijarea politicii în domeniul pensiilor, doresc sã menþionez cã Programul de guvernare a urmãrit luarea de mãsuri în vederea protejãrii puterii de cumpãrare a pensionarilor, precum ºi pentru diminuarea inechitãþilor generate de formula de calcul a pensiei, utilizatã pânã la intrarea în vigoare a actualei legislaþii privind sistemul public de pensii. Astfel, s-a aplicat un mecanism de indexare trimestrialã diferenþiatã, care sã acopere rata inflaþiei ºi sã corecteze, prin intermediul unui program de recorelare, discrepanþele apãrute între diferitele grupuri de pensionari ieºiþi la pensie în perioade diferite.

Datele referitoare la pensii, prezentate în moþiunea de cenzurã, sunt depãºite. Acestea au fost actualizate, în sensul majorãrii lor, pe baza evoluþiei economice pozitive ºi a efectelor îmbunãtãþirii legislaþiei privind pensiile. Astfel, valorile corecte, atât în ceea ce priveºte numãrul, cât ºi valoarea pensiilor, sunt urmãtoarele:

Ñ pensia medie a celor 4,5 milioane pensionari proveniþi din sistemul pensiilor de stat este de 1.375.277 lei, cifre diferite faþã de 4,3 milioane pensionari ºi o pensie de 1.204.031 lei, invocate în moþiune;

Ñ pensia pentru limitã de vârstã cu vechime completã este de 1.803.552 lei;

Ñ pensia medie a celor 1,74 milioane pensionari proveniþi din sistemul pentru agricultori este de 287.299 lei, faþã de 269.000 lei.

În acelaºi timp, comparând raportul dintre pensia medie netã de asigurãri sociale ºi salariul mediu net pe economie, rezultã cã acesta a crescut de la 37%, cât era în decembrie 2000, la 40,1% în luna octombrie 2001; pentru categoria de pensii pentru limitã de vârstã cu vechime completã (circa 2,3 milioane pensionari), acest raport a crescut de la 48,6%, în 2000, la 52,5%.

Suntem conºtienþi Ñ pentru cã avem o permanentã legãturã cu populaþia ºi dorim sã acþionãm numai în interesul cetãþenilor ºi al þãrii Ñ, cã veniturile pensionarilor sunt încã nesatisfãcãtoare. În acelaºi timp, nu trebuie omis faptul cã progresele de mai sus au fost obþinute

numai în 11 luni de guvernare, perioadã insuficientã pentru rezolvarea completã a acestei importante probleme.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Ediþia de anul ãsta. Ediþia de anul viitor o sã v-o prezentãm anul viitor.

## Doamnelor ºi domnilor,

Continuând pe linia criticilor nefundamentate, referitoare la starea de sãnãtate a populaþiei, semnatarii moþiunii ignorã încã o datã acþiunile Guvernului pentru îmbunãtãþirea acestei situaþii ºi de a pune ordine în sectorul sanitar, lãsat practic într-un haos legislativ ºi administrativ de cãtre guvernarea precedentã.

Guvernul s-a angajat sã scadã morbiditatea ºi sã diminueze drastic rata deceselor premature, alocând în acest sens, prin legile bugetelor de stat pe anii 2001 ºi 2002, sume majorate în termeni reali faþã de anul 2000, ceea ce a dus ca din fondurile publice pentru sãnãtate sã alocãm 71 dolari/cap de locuitor în anul 2001, faþã de 55 dolari/cap de locuitor în perioada 1997Ð2000. Am dorit sã dau aceste cifre în dolari ºi sper cã nu veþi considera cã inflaþia S.U.A. a dus la situaþii care sã punã în pericol comparaþia pe care v-am prezentat-o.

Aceastã creºtere se reflectã ºi în valoarea procentului din produsul intern brut alocat ocrotirii sãnãtãþii, care pentru anii 2001 ºi 2002 este de 4,2%, faþã de 2,6Ð3,8% în anii 1997Ð2000.

În privinþa afirmaþiei referitoare la creºterea numãrului de internãri în spitale în anul 2001, amintim distinºilor semnatari ai moþiunii cã aceastã situaþie este datoratã în mare parte haosului legislativ creat în sectorul sanitar de guvernarea precedentã, concretizat în introducerea drept criteriu al finanþãrii spitalelor, numãrul zilelor de internare, ceea ce a indus comportamente ºi raportãri ale acestui indicator total contraproductive, generatoare de risipã ºi deturnãri ale fondurilor alocate acestui sector.

Acest model de finanþare a spitalelor a adus grave prejudicii atât spitalelor, cât ºi populaþiei, neexistând practic un sistem de stimulare a calitãþii actului medical, cu influenþe nefaste asupra echitãþii serviciilor medicale oferite cetãþenilor.

În ceea ce priveºte datoriile spitalelor, amintim semnatarilor moþiunii cã la 31 decembrie 2000 sumele restante ale sectorului sanitar au fost de 5.525 miliarde lei, sumã care, în condiþiile unei ”proaste gestionãriÒ de cãtre Guvernul nostru, ar fi trebuit sã ajungã, þinând cont de rata inflaþiei, la 6.740 miliardeÉ

**:**

## Ce paginã?

## **Domnul Adrian Nãstase:**

É23. Rezultã cu evidenþã cã nu a fost vorba în nici un caz de o slabã gestionare a fondurilor alocate sectorului sanitar în anul 2001, ci, din contrã, de o preocupare permanentã pentru creºterea eficienþei utilizãrii acestora, fapt demonstrat de plãþile restante ale sectorului sanitar care sunt în prezent de circa 5.000 de miliarde de lei. Se dovedeºte, astfel, cã actuala administraþie a reuºit nu numai sã achite obligaþiile rezultate din consumurile curente ale anului 2001, ci sã onoreze ºi suma de 1.740 miliarde lei provenitã din datoriile existente la 31 decembrie 2000.

În legãturã cu afirmaþia din moþiune privind aºa-zisa deturnare a fondurilor Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate prin Trezoreria Statului, Guvernul considerã aceste aserþiuni ca o dovadã evidentã a incompetenþei autorilor moþiunii Ñ nimeni alþii decât o parte din cei ”15.000 de specialiºtiÒ ai guvernãrii precedente Ñ, precum ºi a lipsei de responsabilitate politicã privind corecta informare a opiniei publice.

Semnatarii moþiunii confundã, din necunoaºtere sau din rea-credinþã, programarea ºi aprobarea prin legea anualã a bugetului de stat ale unor excedente ale bugetului Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate cu deturnãri sau dispariþia acestor fonduri, dorind sã inducã prin demagogie ieftinã ºi spirit politicianist, neîncredere ºi nemulþumiri în rândul populaþiei faþã de un domeniu deosebit de sensibil, cum este sectorul sanitar.

Excedentele la Fondul special pentru asigurãri sociale de sãnãtate au fost programate încã din primul an de funcþionare al acestui nou sistem în domeniul sanitar, respectiv în anul 1998, când la guvernare se aflau chiar reprezentanþii partidelor care acum semneazã prezenta moþiune.

Iatã, în mod concret, excedentele aprobate de coaliþia de dreapta în anii de guvernare ai acesteia: 0,3% din PIB în 1998 ºi 1999 ºi 0,2% din P.I.B. în 2000.

Urmãrind realizarea unui deficit al bugetului general consolidat, în scopul scãderii accelerate a ratei inflaþiei, respectiv la un nivel de 3,5% în 2001 ºi 3% în 2002, comparativ cu 4% în anul 2000, Guvernul P.S.D. a programat excedente bugetare la fondul special al Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate, similare, de altfel, celor din perioada 1998 ºi 1999, respectiv de 0,3% în 2001 ºi 0,2% în 2002.

Édin volumul I, paginile 195Ð203 din volumul II, Cartea albã a guvernãrii P.S.D.

Doamnelor ºi domnilor semnatari ai moþiunii de cenzurã, Aº dori sã infirm aserþiunile mincinoase fãcute cu reaintenþie, referitoare la lipsa de preocupare pentru asigurarea condiþiilor necesare furnizãrii în condiþii corespunzãtoare a cãldurii ºi apei calde pentru populaþie în iarna 2001Ð2002.

Îmi exprim dezacordul faþã de afirmaþiile din moþiune, întrucât, pentru prima oarã în ultimii 5 ani, Executivul a aprobat ºi a pus în aplicare un program energetic în vederea depãºirii anotimpului friguros, respectiv, Programul de iarnã octombrie 2001 Ñ martie 2002 ºi pregãtirea condiþiilor necesare realizãrii acestuia.

Obiectivele programului de iarnã au fost realizate integral sub aspectul prelucrãrii, pregãtirii resurselor pentru aceastã iarnã, înregistrându-se chiar niveluri superioare ale stocurilor de combustibil, la lignit ºi huilã, precum ºi la energia din lacuri. Am sã vã rog sã vã reamintiþi care era situaþia apei din lacurile pentru hidrocentrale înainte de alegeri.

Aceste niveluri sunt, în mod considerabil, mai mari decât cele constituite de cãtre precedenta guvernare în iarna 2000Ð2001.

Pe fondul apariþiei unor temperaturi extrem de scãzute în intervalul 1Ð20 decembrie (de exemplu, valori ale temperaturilor medii pe þarã situate sub 15¼C, neînregistrate în perioadele similare din ultimii ani), a avut loc o creºtere importantã a consumului de gaze naturale, în special în consumul populaþiei. La aceastã stare de fapt a contribuit semnificativ creºterea numãrului consumatorilor casnici cu 14%, ponderea acestui tip de consum casnic în totalul consumului ajungând în aceastã perioadã la 72% din totalul producþiei interne ºi al cantitãþilor extrase din depozitele de înmagazinare.

Doresc sã asigur, cu toatã responsabilitatea, Parlamentul ºi populaþia þãrii, cã Guvernul, în mod direct, a luat mãsuri pentru asigurarea resurselor energetice necesare trecerii în condiþii normale a iernii 2001Ð2002, acordând totodatã un sprijin substanþial autoritãþilor locale în a cãror competenþã revine adoptarea unor mãsuri adecvate asigurãrii cãldurii ºi apei calde pentru populaþie ºi instituþiile publice.

În legãturã cu afirmaþiile autorilor moþiunii, potrivit cãrora creºterea economicã de 4,9% estimatã pe acest an ar fi o farsã propagandisticã care nu se regãseºte în coºul zilnic al cetãþeanului, doresc sã le resping cu fermitate, aceasta întrucât creºterea economicã din anul 2001, precum ºi cea de 5%, proiectatã pentru anul 2002 reprezintã parametri macroeconomici recunoscuþi, dupã profunde analize profesioniste, de cãtre experþii F.M.I. ºi de cei ai Uniunii Europene, confirmare realizatã prin aprobarea recentã a Acordului stand-by cu F.M.I. în care sunt prevãzuþi ºi aceºti indicatori. De altfel, în jurul orelor 13,00 din ziua de marþi, 18 decembrie, anul curent, Camera Deputaþilor, deci inclusiv P.R.M., P.N.L. ºi P.D., au aprobat în unanimitate Memorandumul de politici economice ºi Acordul de împrumut stand-by cu F.M.I.

În aceste condiþii, mã întreb, pe bunã dreptate, când sunt serioase ºi responsabile faþã de electorat partidele conduse de Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica ºi Traian Bãsescu?

Atunci, când marþi, la orele 13,00, au votat acordul cu F.M.I. sau la orele 15,30, când au depus moþiunea de cenzurã prin care contestã unii din parametrii acesteia?

## **Din salã:**

Bravoo! Bravooo!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Stimaþi colegi, concluzia, în acest caz, nu poate fi decât una singurã: fie semnatarii moþiunii sunt **ignoranþi** ºi au votat în necunoºtinþã de cauzã acordul cu F.M.I. sau sunt **demagogi** , practicând un discurs duplicitar, în sensul cã au votat Acordul cu F.M.I. în cunoºtinþã de cauzã pentru imaginea lor externã ºi Ñ concomitent Ñ practicã o atitudine populistã ºi de dezinformare a opiniei publice în plan intern.

Pe de altã parte, am demonstrat anterior, stimaþi colegi, cã o bunã parte din creºterea economicã realizatã în acest an s-a reflectat în sporirea puterii de cumpãrare a populaþieiÉ

ɪtiu cã v-am impresionat cu elementele pe care vi le-am prezentat. Îmi dau seama.

Stimaþi colegi, vã reamintesc cã, potrivit practicii obiºnuite, partidele pot da din timpul lor Guvernului.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

În ceea ce priveºte referirile la procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã, doamnelor ºi domnilor parlamentari susþinãtori ai moþiunii de cenzurã, v-aþi folosit, în încercarea disperatã de a sabota eforturile Guvernului de intensificare ºi accelerare a acestui proces, de Raportul Comisiei Europene.

Maniera în care aþi ales sã abordaþi aceastã problematicã de maximã importanþã pentru România este însã vãdit rãu-intenþionatã, trunchiatã, manipulativã ºi profund neprofesionalã, constând exclusiv în scoaterea din context

a câtorva aspecte negative ilustrate în Raportul Comisiei Europene ºi citarea lor în textul moþiunii.

Prin aceastã prezentare tendenþioasã, moþiunea nu face altceva decât sã încerce pervertirea spiritului pozitiv al raportului ºi sã contrazicã flagrant aprecierile favorabile ale Comisiei Europene, Parlamentului European ºi statelor membre ale Uniunii Europene.

În acest sens, subliniem cã în 2001 este pentru prima datã de când Comisia Europeanã a început evaluarea periodicã a gradului de îndeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeanã de cãtre statele candidate Ñ în 1997 s-a întâmplat prima datã acest lucru Ñ când Raportul privind România relevã progrese evidente, lucru confirmat ºi de comisarul european pentru extindere, GŸnther Verheugen, în prezentarea fãcutã în Parlamentul European, cu ocazia prezentãrii rapoartelor Comisiei, citez: ”Pentru prima oarã am vãzut în România o strategie credibilã de reforme politice ºi economice.Ò

ªi cum instituþiile ºi statele membre ale Uniunii Europene nu pot fi acuzate de partizanat politic, dupã cum se recunoaºte chiar în moþiune, numeroasele aprecieri pozitive ale acestora nu pot conduce decât la o singurã concluzie, anume cã actuala opoziþie nu se dã în lãturi sã foloseascã orice mijloace, chiar incorecte, pentru a pune piedici acþiunilor ample ºi decise ale Guvernului, în scopul integrãrii cât mai rapide a României în structurile europene.

Ceea ce moþiunea evitã sã spunã este faptul cã rãmânerile în urmã într-o serie de domenii se datoreazã integral modului defectuos ºi iresponsabil în care þara a fost condusã în perioada 1997Ð2000. De altfel, prin referirile doar la ultimul Raport al Comisiei Europene, se încearcã ascunderea gravelor dificienþe evidenþiate de Comisia Europeanã în rapoartele precedente, elaborate în anii 1997, 1998, 1999 ºi 2000, rapoarte profund negative ºi în care tonul comisiei Europene s-a înãsprit de la an la an.

Aici daþi-mi voie sã fac o corecturã în ceea ce priveºte bibliografia generalã pe care o folosim cu toþii.

Aceastã eroare este sugestivã pentru superficialitatea de care au dat dovadã autorii textului. Semnatarii moþiunii uitã însã sã menþioneze progresele substanþiale privind procesul decizional, realizate în anul 2001 ºi evidenþiate obiectiv în raport.

Totodatã, în raportul pe anul 2001, Comisia Europeanã considerã cã România a fãcut, pentru prima datã, progrese decisive cãtre edificarea unei economii de piaþã funcþionale ºi cã, deºi nu îndeplineºte încã cel de-al doilea criteriu economic de aderare, a întreprins mãsuri care-i vor dezvolta capacitatea de a face faþã pe termen mediu presiunii concurenþiale ºi forþelor pieþei din cadrul Uniunii Europene (pagina 41).

Moþiunea face, de asemenea, referire la Summit-ul de la Laeken, încercând sã arunce vina asupra actualului Guvern pentru neincluderea României în grupul de þãri candidate ce vor adera la Uniunea Europeanã în anul 2004.

În bilanþul primului an de guvernare, am arãtat cã acest ultim loc pe care se aflã România în rândul candidatelor la statutul de membru al Uniunii Europene se datoreazã, de fapt, integral, rãmânerilor în urmã în ceea ce priveºte elaborarea documentelor de poziþie pânã la sfârºitul anului 2000, moment în care România înregistra un decalaj considerabil în desfãºurarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã faþã de celelalte state candidate, care au început negocierile de aderare în februarie 2000.

Astfel, cu documente de poziþie comunicate oficial Uniunii Europene doar pentru 13 capitole, dintre care 6 capitole închise provizoriu ºi 3 capitole deschise, România s-a plasat pe ultimul loc în rândul statelor candidate la aderare.

Activitatea Guvernului din anul 2001 s-a concretizat în elaborarea ºi transmiterea oficialã cãtre Consiliul Uniunii Europene a unui numãr de 31 documente de poziþie: 17 noi documente de poziþie, documente de poziþie revizuite pentru 4 capitole, documente de poziþie complementare pentru 8 capitole ºi douã documente referitoare la acquis-ul pe 2000. În acest sens, Guvernul a elaborat un ”Program de mãsuri pentru intensificarea ºi accelerarea pregãtirilor în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã, prezentat în volumul III din Cartea Albã a guvernãrii P.S.D.

Stimate coleg, distinse coleg, vã aduc aminte cã, potrivit regulamentului, cuvântul se dã de preºedinte.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Vã cer dreptul la replicã, domnule preºedinte.

Stimate coleg, aveþi timp în cadrulÉ

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Nu, nu.

Domnule preºedinte, este o chestiune de procedurã. Vã cer cuvântul în replicã. Primul-ministru mi-a fãcut cinstea sã-mi pomeneascã de 5 ori numele. Nu pot fi nerecunoscãtor ºi sã nu-i mulþumesc. Este o chestiune de politeþe.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, este pentru prima datã când cereþi aºa ceva, pentru cã întotdeauna în rãspunsul premierului la o moþiune de cenzurã se fac tot felul de aprecieri.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Da, dar atunci când îmi pomeneºti numeleÉ

## **Din salã:**

P.S.D.! P.S.D.! P.S.D.!

P.C.R.! P.C.R.! P.C.R!

Stimaþi colegi, vã rog! Stimaþi colegi, vã rog sã vã potoliþi! Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã conduc ºedinþa!

Domnule preºedinte Stoica, al P.N.L., în practica de pânã acum a moþiunilor, dupã prezentarea rãspunsului Guvernului aveþi fiecare cuvântul ºi acolo puteþi rãspunde ce doriþi dumneavoastrã.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Domnule preºedinte, vã rog! Mã învãþaþi Regulamentul Parlamentului, însã el nu prevede ceea ce spuneþi dumneavoastrã.

Regulamentul spune cã atunci când un parlamentar Ñ ºi domnul prim-ministru este ºi parlamentar Ñ rosteºte numele altui parlamentar, el are dreptul la replicã.

Stimate coleg, veþi avea cuvântul, când vã va veni rândul, în numele P.N.L., iar dreptul la replicã vã propun sã-l dãm tuturor la urmã, pentru a nu denatura dezbaterile în replici.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã rugãm frumos sã înþelegeþi lucrul acesta. Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, sunteþi toþi parlamentari vechi ºi cunoaºteþi foarte bine practica aceasta de dezbatere ºi de desfãºurare a moþiunilor. La sfârºit, în afara cuvântului pe care îl aveþi potrivit algoritmului admis, veþi primi ºi dreptul la replicã.

Dau cuvântul, în continuare, primului înscris pe lista P.S.D.-ului, domnului deputat Dan Ioan Popescu. Solicitaþi timpul premierului, 55 de minute, restul luãm de la P.S.D. Poftiþi, vã rog!

## **Domnul Dan-Ioan Popescu Ñ** _ministrul industriei ºi resurselor_ **:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

## Stimaþi colegi,

Moþiunea de cenzurã pe care au înaintat-o partidele din opoziþie nu este doar un exerciþiu democratic. Ea are menirea ºi meritul, în acelaºi timp, de a semnala ºi pune în dezbatere câteva probleme reale ale þãrii, însã atacurile cuprinse în aceastã moþiune sunt inacceptabile, deoarece ele pornesc de la o premisã falsã.

Reprezentanþii opoziþiei nu au dreptul sã atace puterea în probleme administrative folosind argumente politice. Prin astfel de atacuri demagogice se încearcã, în fapt, obþinerea unor succese facile de imagine, uitându-se care este problema.

Nu am vorbit pânã acum de starea în care era industria româneascã în momentul în care am preluat-o, deoarece am crezut cã este mai corect sã ne referim la prezent ºi la viitor, nu la trecut, dar vãd cã, în numele unei campanii de imagine, se încearcã sugerarea faptului cã probleme precum cele din sectorul energetic au apãrut acum, peste noapte. Nu au apãrut acum, stimaþi colegi, ci ele se datoreazã, în primul rând, unei politici iresponsabile duse de ani de zile de miniºtrii fostei coaliþii.

A veni azi ºi a sugera cã vina este a noastrã este o dovadã a faptului cã opoziþia vede în politicã doar prilejuri de scandal ºi de circ, ceea ce s-a vrut ºi acum câteva momente.

Stimaþi colegi, înainte de a aborda moþiunea de cenzurã pe fond, permiteþi-mi sã vã prezint câteva date din toamna anului 2000.

Cantitatea de gaze naturale înmagazinate în depozitele României era puþin peste 1,3 miliarde metri cubi, deci cu peste 300 milioane metri cubi mai puþin decât capacitatea, practic, necesarul întregii populaþii a României pentru o sãptãmânã.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Doamnelor ºi domnilor,

Astãzi, la o zi dupã Ignat, a venit momentul adevãrului. ªi, pentru cã nu existã decât un singur adevãr, populaþia României este chematã sã se pronunþe. De o parte, raportul triumfalist ºi obositor de lung al domnului Adrian Nãstase, pe de altã parte, moþiunea de cenzurã introdusã de opoziþie.

Niciodatã, în întreaga istorie a României, nu s-au rostit atâtea minciuni într-o singurã orã, aºa cum a fãcut-o domnul Adrian Nãstase.

În privinþa ministrului industriei ºi al resurselor, Domnia sa este ultimul care ar avea dreptul moral sã vorbeascã azi, dupã gerul care ucide, efectiv, copii ºi bãtrâni, în case.

Ceea ce afirmã Guvernul în aceastã Declaraþie de politicã generalã nu diferã prin nimic de Programul de guvernare cu care s-a instalat exact acum un an: promisiuni electorale perpetue, spiritul de echipã, moºtenirea grea ºi aºa mai departe.

ªi, pentru cã nu mi-a plãcut niciodatã sã mã mintã cineva în faþã, am sã spun deschis ceea ce cred. Declaraþia de politicã generalã a Guvernului seamãnã cu acele sate de carton cu care prinþul Potemkin încerca sã o aiureascã pe împãrãteasa Ecaterina a II-a. Sau, în limbaj modern, parcã avem de-a face cu o injecþie cu silicon.

De partea cealaltã, ceea ce se afirmã în moþiunea de cenzurã confirmã realitatea vieþii cotidiene din România. Cu mult înainte de noi, toate marºurile, mitingurile ºi protestele sociale v-au dat o moþiune de cenzurã. Din respect faþã de Parlament, nu vã voi reproduce nimic din ceea ce scandeazã sau vorbesc prin pieþe milioanele de cetãþeni ori e tipãrit pe manifestele care au împânzit þara.

Rog a se observa cã nu am folosit sintagma ”oameni ai munciiÒ, pentru simplul motiv cã ea a fost înlocuitã de expresia ”oameni ai ºomajuluiÒ.

Ce nu e adevãrat, domnilor de la guvernare, din ce se afirmã în moþiune? Nu e adevãrat cã se moare, efectiv, de foame ºi de frig în România, gerul secerând oameni nu numai pe stradã, ci ºi în locuinþe?

Nu e adevãrat cã mafia a fost ridicatã la rang de politicã de stat?

Nu e adevãrat cã populaþia e lãsatã de izbeliºte ºi nimic nu mai funcþioneazã cum trebuie în aceastã þarã, în afara maºinii de vot a actualei puteri, a coloanelor de maºini oficiale, cu tot alaiul girofarurilor, sirenelor ºi blocãrii circulaþiei?

Nu e adevãrat cã se distruge, sistematic, fibra biologicã a poporului român ºi cã þara noastrã se depopuleazã, aºa cum nu s-a întâmplat nici pe timpul marilor migraþii, nici în vremea celor douã rãzboaie mondiale?

Nu e adevãrat cã singurele surse de alimentare a bugetului le reprezintã creºterile programate, cu metodã, ale preþurilor, taxelor, impozitelor ºi îndatorãrilor externe?

Un regim se judecã dupã rezultatele sale, nu dupã scuze, explicaþii ºi pretexte, nici dupã limba ascuþitã a unui premier care rimeazã cu efemer ºi care pretinde cã populaþia e dispusã sã mai facã sacrificii. Cine spune aberaþia asta? Mafia sondajelor de opinie, patronatã de domnul Dâncu, perechea domnului Hâncu, cel cu iminenþa unor cutremure devastatoare!

A trecut un an de când i-aþi dat pe toþi la o parte ºi aþi promis cã vã veþi lua la trântã cu monºtrii corupþiei, sãrãciei, criminalitãþii, haosului.

Pânã acum nu aþi fãcut altceva decât sã cãdeþi la pace cu aceºti monºtri, sã-i mângâiaþi pe creºtet ºi sã le daþi legitimitate.

Dumneavoastrã, cei din arcul guvernamental, aveþi o problemã. În aproape toate domeniile aflate în dezbatere, vã rãfuiþi cu cei care au fost la guvernare în perioada decembrie 1996Ñdecembrie 2000. ªi mai aveþi o problemã: pe tema asta nu puteþi reproºa nimic Partidului România Mare, fiindcã noi n-am fost la putere ºi nu suntem rãspunzãtori de eºecurile unora ºi altora.

Am sã abordez în mod concret declaraþia prezentatã de primul-ministru. Evident, mã aºtept la o tiradã de ironii, în stilul Domniei sale, aºa cum s-a întâmplat ºi în timpul ºedinþei de învestiturã a Guvernului, din decembrie 2000, când premierul a vorbit, textual, despre cine a furat jucãria, despre cine ºi-a fãcut ºi cine nu ºi-a fãcut temele, totul agrementat cu ticul verbal al Domniei sale, ”sã fie foarte clarÒ.

Chiar acum domnul Nãstase a încãlcat apelul la civilitate fãcut de preºedintele Camerei Deputaþilor, lansându-se în niºte acuzaþii care nu-i fac deloc cinste. Norocul domnului Nãstase este cã eu nu mã pot supãra

definitiv pe Domnia sa, deºi Domnia sa ne-a jignit pe toþi, în fel ºi chip.

Dragã domnule Nãstase, aici de faþãÉ sau, mã rog, de spateÉ atunci când veþi pierde puterea, foarte curând, ºi vã vor abandona toþi care vã ridicã acum statui de turtã dulce, am sã vã întind eu o mânã ºi am sã vã recuperez, pãstrându-vã un post acolo unde vã e locul, la Departamentul de divertisment al Partidului România Mare.

Doamnelor ºi domnilor,

Dacã în decembrie 2000 situaþia þãrii era numai dramaticã, în decembrie 2001 situaþia a devenit tragicã ºi Dumnezeu ºtie ce va urma, fiindcã mai jos de atât nu ºtiu ce catacombe ale disperãrii ºi violenþei se pot deschide.

N-am sã insist asupra celor câteva zeci de greºeli de gramaticã, de exprimare ºi de logicã ale documentului prezentat de Guvern Ñ mã refer la Cartea albã Ñ, care aratã cã degeaba fac paradã unii de frangleza pe care o vorbesc peste hotare, dacã la limba românã stau atât de prost.

Am sã lucrez, cum ar fi spus marele romancier Eugen Barbu, cu materialul clientului. În finalul documentului de asumare a rãspunderii, premierul dã direcþia pentru opoziþie, indicând cã demersul acesteia nu trebuie sã se bazeze, citez, ”pe afirmaþii generaleÒ, pagina 69.

Curios lucru: sã ceri opoziþiei sã nu facã nici o afirmaþie generalã, tocmai despre o declaraþie de politicã generalã!

De la bun început se observã tonalitatea pompieristicã a declaraþiei. S-a pãrea cã istoria începe de la noua guvernare a P.S.D., ceea ce ar trebui sã-l facã de domnul Nicolae Vãcãroiu sã pãleascã de invidie, fiindcã ce n-a reuºit el în patru ani, ca prim-ministru, reuºeºte mai tânãrul sãu ºef pe linie de partid în numai un an.

Numai cã, vorba românului, cine a minþit o datã nu mai e crezut nici când spune adevãrul.

Nu se poate, de pildã, ca în seara zilei în care s-a ridicat obligativitatea vizelor maºina de propagandã a Guvernului sã organizeze la Ploieºti un fel de grãmadã spontanã a populaþiei, ca la rugby, în stradã, pe un ger de crãpau pânã ºi pietrele la rinichi, unde vreo 12 rebegiþi scandau niºte versuri ºchioape despre Europa, în fundal pocneau jerbele de artificii, iar un cuplu de eschimoºi, cu nume hibernale Ñ reporterul Degeratu, de la T.V.R., ºi prefectul Sãniuþã, de la P.S.D., pretindeaÉ

Épretindea cã triumful Guvernului Nãstase a scos lumea în stradã ca naþionala României, dupã un mare succes internaþional.

Ce fel de democraþie socialã mai e ºi asta, domnilor din Partidul Democraþiei Sociale? Chiar vreþi sã rãmâneþi singuri în arena vieþii politice, sã vã reduceþi la tãcere toþi adversarii ori sã-i prezentaþi doar într-un registru negativ, plimbaþi searã de searã în cuºca televizorului, ca ultimii rãufãcãtori? Nu vã gândiþi cã românii sunt cu mult mai deºtepþi decât încearcã sã-i prezinte propaganda primitivã a maºinãriei voastre ºi nu vor deloc sã facã ”ciocul micÒ, dupã cum, atât de elevat ºi de academic, vorbea un membru al Guvernului chiar la acest microfon?

Dar sã revin la asumarea rãspunderii. Numai minciuni, de la un cap la altul. Înþelepciunea Indiei antice ne spune cã din faþa omului care minte lumea se dã înapoi, ca din faþa unui ºarpe. Îmi place sã cred cã nu ne consideraþi niºte copii instituþionalizaþi sau niºte repetenþi, aºa cum a fost în facultate noul ambasador al dumneavoastrã la Londra, domnul Dan Ghibernea. Practic, toate angajamentele dumneavoastrã electorale s-au adeverit. Cu o foarte micã corecþie, ºi anume o negaþie înainte:

- ”Nu vom apãra suveranitatea statului naþional unitar

- român.Ò

- ”Nu vom fi alãturi de oameni, ci împotriva lor.Ò

- ”Nu vom creºte nivelul de trai.Ò

- ”Nu vom relansa economia.Ò

- ”Nu vom consolida valorile democraþiei ºi ale statului

- de drept.Ò

Totodatã, pentru echilibru, aþi fãcut exact ceea ce promiteaþi cã nu veþi face. Aþi spus cã nu veþi încheia o alianþã cu U.D.M.R., dar aþi încheiat-o ºi o tot reînnoiþi, forþând nota pânã acolo încât, în aceste zile, chiar discutaþi intrarea plenarã a acestei organizaþii ilegale la guvernarea României, cu nu mai puþin de 4 miniºtri titulari.

Apropo, domnule Nãstase, atunci când aþi criticat P.N.L. ºi P.D. pentru guvernarea precedentã, memoria v-a jucat o festã. Aþi uitat Partidul Social Democrat din România, condus de domnul Alexandru Athanasiu, pe care l-aþi înglobat cu totul ºi care a avut ºi el niºte miniºtri, ºi aþi mai uitat ºi de U.D.M.R., aliatul dumneavoastrã de astãzi, fãrã de care aþi fi, efectiv, în aer.

Dar frauduloasã e ºi vânzarea Bãncii Agricole, ale cãrei datorii de 4.000 de miliarde de lei au fost preluate abuziv la datoria publicã, adicã vor fi suportate tot de populaþie.

În privinþa corupþiei, Cartea albã a guvernãrii P.S.D. este o sfidare a bunului-simþ, o palmã rãsunãtoare pe obrazul românilor.

Dumneavoastrã, domnilor de la guvernare, nu luptaþi împotriva corupþiei, ci împotriva anticorupþiei. Imediat cum porneºte cineva o anchetã pe tema asta, îi daþi la cap. Nu puteþi vorbi de asanarea moralã a societãþii atâta timp cât prima decizie majorã a premierului, la începutul guvernãrii, a fost, în faþa unei þãri stupefiate, sã-l intimideze ºi sã-l sancþioneze pe ºeful Corpului de control al Guvernului, domnul Ovidiu Grecea, care se apropiase ameninþãtor de mafia care a înfometat Moldova. Cã Moldova nu e sãracã datoritã secetei din 1946, ci datoritã caracatiþei mafiote a actualei puteri. ªi domnul Grecea anunþã ºi alte dezvãluiri, dar s-a pomenit cu o ploaie de cartonaºe galbene ºi roºii, dupã care a rãmas ºomer vreo ºase luni. Noroc cã Guvernul e milostiv ºi l-a recuperat ºi pe fiul risipitor, expediindu-l cât mai departe de þarã, în funcþia de consul general la Rio de Janeiro, pentru a-i închide gura ºi a-l rãsplãti.

Nu pomeniþi, de asemenea, nimic despre cele peste 4.100 de vile nejustificate ale poliþiºtilor Ñ bugetari, care vasãzicã Ñ, de parcã ar fi un secret de stat.

Nu spuneþi nimic de corupþia din sistemul financiarbancar, din majoritatea ministerelor, din vãmi, din Armatã, din S.R.I. S.I.E. ºi S.T.S. de la ”PetromÒ, ”RomgazÒ, ”TermoelectricaÒ, din distribuirea fondurilor comunitare care intrã în România, dar nu se regãsesc nicãieri.

La nivel declarativ staþi bine. Vã ambalaþi, elaboraþi strategii de combatere a hoþiei, probabil, chiar ajungeþi sã credeþi cã sunteþi niºte justiþiari ºi incoruptibili, dar, când sã treceþi la fapte ºi sã luaþi taurul de coarne, constataþi cã nu se poate una ca asta. Ãla e bãiat bun, ãlãlalt a adus servicii partidului etc.

Am sã vã arãt eu o pistã a corupþiei reale, nu iluzorii, stimate domnule Adrian Nãstase ºi stimatã doamnã Rodica Stãnoiu.

Eu aºa ºtiu. Un avion care nu are autonomie de zbor se întoarce la sol. Nu vã temeþi cã rãmâne þara fãrã Guvern. Pânã în ianuarie se poate face un Guvern de uniune naþionalã sau un Guvern interimar, de tehnicieni, care sã aibã ca sarcinã organizarea alegerilor anticipate. Prin alte þãri au loc alegeri în fiecare an ºi nu e nici o gaurã în cer. Dimpotrivã, este un semn de viaþã ºi de normalitate, pe care o invocaþi atât de des.

Credincios politicii sale naþionale ºi justiþiare, Partidul România Mare va fi mereu în slujba patriei.

Vai ºi amar de þara unde existã asemenea conducãtori!

La mulþi ani, popor român!

Vã mulþumesc.

Domnule senator, aþi vorbit 25 de minute.

Urmeazã domnul senator Paul Pãcuraru, din partea Partidului Naþional Liberal.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnilor preºedinþi ai celor douã Camere, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi membri ai Guvernului,

Declaraþia de asumare a rãspunderii este, indiscutabil, punctul de plecare pentru reuniunea ad-hoc a Divanului þãrii, menit sã analizeze situaþia gravã în care se aflã România, în care Executivul s-a rupt complet de realitate.

Declaraþia, ca ºi poziþia de astãzi a domnului prim-ministru, aratã fãrã nici un fel de echivoc cã ruptura se adânceºte, cã Guvernul nu înþelege în momentul de faþã ce se întâmplã în þarã ºi cã suntem obligaþi sã

Nicolae Vãcãroiu pentru cã Legea nr. 416/2001, cu punct ºi cu virgulã, e fosta Lege nr. 67/1995 a ajutorului social. Acum am transformat-o în Legea venitului minim garantat. Nu comentãm cât de mic este acest venit minim garantat, în raport cu coºul minim de consum. Un român are nevoie, o familie de 2,8 persoane are nevoie de 4.100.000 pentru un trai decent, la limita decenþei, iar prin aceastã lege, care rezolvã toate problemele din România, avem 630.000 lei pe persoanã/an, ceea ce, evident, este într-o totalã insuficienþã.

Ni s-a spus cã este o politicã activã, cã Guvernul va schimba tipul de politici, din politici pasive în politici active. Nu. Venitul minim garantat este, din nou, o politicã pasivã prin care Guvernul consumã într-un singur an 5.700 miliarde, ºi acestea insuficiente.

Verificaþi haosul din administraþiile locale, care sunt puse sã aplice cu forþa aceastã lege. Nu au mijloace, nu au logisticã, nu au structurã, nu au nimic. Nu se ºtie în momentul de faþã, apropo de acurateþea politicilor sociale, câþi vor fi beneficiarii, cât va fi necesarul de mare, unde vor trebui duse fondurile ºi, evident, aceastã lege nu duce nicãieri. Pentru cã am aprobat, în schimb, Legea venitului minim garantat, am renunþat la alte douã forme importante de sprijin al persoanelor în dificultate, la alocaþia de sprijin ºi la ajutorul de integrare profesionalã.

Nu mai puþin de 120.000 de români beneficiau de ajutorul de integrare profesionalã, nu mai puþin de 350.000 de români beneficiau de alocaþia de sprijin, la capãtul ºomajului nerezolvat.

Iatã cã acest suport financiar nu se mai regãseºte. Am fãcut greºeala sã verificãm. Deci ieri am fost într-o situaþie penibilã, pur ºi simplu, în Senat, în care, cu forcepsul, puterea a obligat la votarea, împotriva tuturor procedurilor, a unei legi care este incomparabil mai proastã decât legislaþia pe care am avut-o pânã acuma.

Iarãºi trebuie sã spun cã legislaþia 1992Ñ1996, care rezolva aceste probleme, era mai bunã ºi asigura un suport financiar mai bun pentru persoanele care beneficiau de ea. Este vorba de Legea privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã. Pot sã spun cã este o încãlcare grosolanã, în aceastã lege, a principiului contributivitãþii.

Mulþumesc, domnule senator. Aþi vorbit 8 minute.

Urmeazã domnul deputat Liviu Negoiþã, din partea Partidului Democrat.

## **Domnul Gheorghe-Liviu Negoiþã:**

Domnule preºedinte, Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor,

Dacã ar fi sã dãm crezare bilanþului guvernãrii P.S.D. pe anul 2001, prezentat de domnul prim-ministru Adrian Nãstase, am spune cã în România nu numai cã economia de piaþã funcþioneazã, sistemul de protecþie socialã asigurã un trai decent celor asistaþi, corupþia este deja o simplã joacã pentru autoritãþile statului ºi, mai mult, vom ajunge sã fim motorul economic al Europei.

Partidul Democrat respinge modul triumfalist în care P.S.D. înþelege sã prezinte guvernarea dezastruoasã a acestui an, un an în care cetãþenii sunt mai sãraci, mai lipsiþi de oportunitãþile de a duce o viaþã decentã.

Bilanþul prezentat de domnul Adrian Nãstase priveºte, probabil, o altã þarã.

Domnule prim-ministru,

Vorbiþi în raportul dumneavoastrã, printre altele, de ajutorarea þãranilor. Vã invit, domnilor guvernanþi, sã mergeþi prin satele româneºti, sã luaþi contact cu realitatea crudã, cu tristeþea ºi disperarea din viaþa þãranilor români. Priviþi-le casa care stã sã cadã, palmele crãpate de muncã, priviþi-le bãtrâneþea abandonatã ºi înºelatã de promisiunile deºarte fãcute de dumneavoastrã, în timpul campaniei electorale. Þãranii abia îºi duc viaþa de pe o zi pe alta, iar dumneavoastrã vorbiþi de acordarea unui sprijin de un milion de lei, omiþând sã suflaþi o vorbã despre taxa pe þãranul român, instituitã de Guvernul dumneavoastrã, ºi anume plata taxei de drum pentru combustibilul utilizat.

Domnilor guvernanþi,

Astãzi, când susþineþi cã au sporit veniturile salariale, cã s-a majorat consumul general al populaþiei ºi cetãþenii români o duc mai bine, în România rata îmbolnãvirilor de TBC ºi diabet ne recomandã ca pe un popor suferind ºi sãrac.

Vorbiþi de protecþie socialã, de 400.000 noi locuri de muncã, de scãderea ratei ºomajului, de creºterea nivelului de trai, dar românii au ajuns sã stea roatã în jurul caloriferului, implorându-vã sã nu-i lasaþi sã moarã de frig, iar numãrul celor care nu primesc nici un fel de asistenþã socialã din partea statului ajunge la aproape un milion, aceºtia fiind ºomeri mascaþi, care figureazã în calculele dumneavoastrã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi consumat din timpul partidului dumneavoastrã 10 minute.

Stimaþi colegi,

Domnul ministru Mitrea mã anunþã, pentru cei care trebuie sã plece cu avionul spre Ardeal, Timiºoara, respectiv Cluj, la ora 10,00 este un charter special care vã poate duce pe toþi.

Urmeazã domnul senator Mark— BŽla, din partea Grupurilor parlamentare U.D.M.R.

## **Domnul Mark— BŽla:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În viaþa politicã din România, atunci când cineva ia o decizie importantã sau subscrie la un demers de amploare, de fiecare datã se fac referiri la interesul naþional. Este, de fapt, un lucru firesc, doar ne-am asumat rolul de senator sau deputat ºi, în general, statutul de om politic, cu intenþia de a reprezenta acest interes naþional.

Opoziþia acþioneazã în numele acestui interes ºi Guvernul îºi apãrã poziþiile în numele aceluiaºi interes.

Acum câteva zile, primul-ministru a declarat cã, dacã ar trebui sã aleagã între voturile U.D.M.R. ºi interesul naþional, ar alege, bineînþeles, interesul naþional.

Dupã ce am ascultat aceastã declaraþie, m-am apucat sã citesc moþiunea de cenzurã a opoziþiei ºi, deja, în prima frazã am descoperit cã semnatarii documentului, colegii din P.R.M., P.D. ºi P.N.L., s-au aliat ºi ei pentru a apãra interesul naþional.

Uniunea Democratã Maghiarã din România, fiind o formaþiune foarte specialã, o reprezentanþã a unei comunitãþi naþionale aparte, noi suntem, bineînþeles, mai modeºti în astfel de declaraþii. Totuºi, la urma-urmei, ºi noi am afirmat de mai multe ori cã dorim sã avem o contribuþie la bunãstarea întregii societãþi din România ºi cã în 1996, când am intrat în Guvern sau de acum un an, când am semnat un protocol cu partidul care a câºtigat alegerile, ne-am gândit nu numai la interesele maghiarilor din România, ci ºi la nevoile ºi aspiraþiile tuturor cetãþenilor þãrii.

Am fost convinºi cã prin aceastã colaborare vom realiza împreunã, stimaþi colegi din P.S.D., o stabilitate politicã prin care sã reuºim sã ne apropiem de Europa ºi sã ne întãrim ºansele de integrare.

Deci iatã cã toatã lumea acþioneazã în numele intereselor României, dar concluziile noastre diferã totuºi într-o serie de puncte esenþiale.

Dupã semnatarii moþiunii, interesul României, în acest moment, ar fi sã cadã Guvernul.

Dupã guvernanþi, Guvernul ºi-a fãcut datoria, deci interesul þãrii ar fi sã îºi continue activitatea.

De fapt, însuºi primul-ministru a oferit, prin procedura angajãrii rãspunderii, posibilitatea votului de încredere, fiind convins, probabil, cã nu are motive de îngrijorare.

În urma acestei iniþiative, ni s-a oferit ºi nouã posibilitatea de a adera la adevãrul pe care îl deþine P.S.D., P.R.M., P.D. sau P.N.L.

Veþi înþelege, probabil, cã avem ºi noi adevãrul nostru ºi cã deciziile noastre se bazeazã pe propriul nostru program, pe propria noastrã viziune despre viitorul þãrii ºi pe propria noastrã prognozã privind prioritãþile anului care vine.

Avem ºi noi o serie de nemulþumiri, dar ele nu pot fi confundate cu nemulþumirile unui partid ultranaþionalist, semnatar al acestei moþiuni, ºi nici cu cele ale liberalilor sau democraþilor.

Avem ºi noi mai multe satisfacþii, dar nici acestea nu coincid, probabil, în totalitate, cu satisfacþiile guvernanþilor.

Ni s-a dat ocazia de a face un scurt bilanþ al anului care a trecut ºi permiteþi-mi ºi mie o astfel de retrospectivã.

Acum un an, noi, cei din Uniunea Democratã Maghiarã din România, am avut o alternativã foarte clarã. A aºtepta sau a acþiona. A critica sau a ajuta. A privi sau a contribui.

A profita!

## **Domnul Mark— BŽla:**

Critica, oricât de durã ar fi, are un rol important în politicã, bineînþeles.

Cei care refuzã critica sau cei care o suprimã greºesc enorm. Dar noi am considerat pe atunci cã, alegând acþiunea ºi nu aºteptarea, vom reuºi sã avem o contribuþie la creºterea încrederii faþã de România, din partea instituþiilor europene ºi euroatlantice.

Decizia ridicãrii obligativitãþii vizelor este dovada cã alegerea noastrã a fost corectã. Nu mã gândesc numai la efectele concrete ale acestei decizii, ci ºi la conotaþiile simbolice deloc neglijabile. Fiindcã, doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, aparent, toatã lumea acþioneazã în numele interesului naþional, numai cã interpretãm cu totul altfel acest concept.

În opinia noastrã, ori vom reuºi sã accelerãm integrarea României, ori vom rãmâne codaºii acestei zone a Europei, nu temporar, ci definitiv.

Da, sãrãcia existã, corupþia dãinuie ºi acum. Da, o serie de critici sunt justificate. ªi aº mai putea sã adaug ºi eu câteva probleme: caracterul declarativ al descentralizãrii, ritmul lent al privatizãrii, întârzierea retrocedãrii bunurilor naþionalizate, lipsa unei concepþii clare în domeniul dezvoltãrii infrastructurale. Totuºi, dacã suntem cinstiþi, trebuie sã recunoaºtem cã acestea nu sunt anomaliile anului 2001, acestea sunt problemele acumulate de cãtre toate guvernele postdecembriste.

Este adevãrat, bineînþeles, cã odatã ºi odatã va trebui sã ne achitãm de aceste datorii faþã de noi înºine, faþã de întreaga societate. Odatã ºi odatã va trebui sã punem capãt ezitãrilor ºi retractãrilor ºi în cazul abordãrii propriuzise a problemei naþionale.

În mod incontestabil, un argument important pentru colaborare, în cazul nostru, a fost abordarea pozitivã a problemei minoritãþilor, solidaritatea, ºi nu confruntarea în acest domeniu, impunerea unor soluþii prin implicare, ºi nu prin izolare.

Solidaritate, ºi nu confruntare! Implicare, ºi nu izolare! Acestea sunt principiile care au caracterizat toate acþiunile U.D.M.R.

Din pãcate, nu cred cã noi ne-am fãcut deja înþeleºi. Dar ce am vrea sã obþinem? O altã abordare a problemei naþionale, stimaþi colegi. Instrumentele politice sunt importante ºi în acest domeniu, bineînþeles.

Vom vota împotriva moþiunii de cenzurã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Locomotiva aceasta o sã vã calce.

Dau cuvântul domnului deputat Florin Georgescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Mulþumesc. Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Stimaþi domni miniºtri, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

De la bun început doresc sã subliniez cã în evaluarea mea ºi a colegilor din Grupul parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) conþinutul moþiunii de cenzurã promovate astãzi de P.R.M., P.N.L. ºi P.D. reprezintã un demers, într-adevãr, legitim din punct de vedere constituþional ºi regulamentar, dar lipsit de fond, de temeinicie ºi, respectiv, de corespondent în realitate. L-aº califica, fãrã a vã supãra, cred eu, ca un demers pur politicianist îndreptat în direcþia dobândirii unui capital politic cu mijloace nu tocmai fair-play, dar strict necesar faþã de modul cum unele dintre partidele parlamentare aratã în configuraþia politicã a scenei româneºti de astãzi.

Nu mã voi referi în expunerea mea, pe care o doresc concisã, la acuzele formulate în moþiunea de cenzurã, deoarece raportul prezentat de domnul prim-ministru Adrian Nãstase a venit cu argumente suficient de

profunde ºi numeroase pentru a demonta aceste afirmaþii nefondate, dar voi face o comparaþie care apreciez cã ar putea fi interesantã pentru noi toþi, a modului cum aratã România dupã un an de guvernare P.S.D. comparativ cu modul cum arãta România dupã un an de guvernare C.D.R.ÑP.D.

U.D.M.R.

## **Domnul Florin Georgescu:**

C.D.R., format din P.N.L. ºi P.N.Þ.C.D., în sensul acesta voiam sã vã spun.

Deci, reþineþi, aceste douã partide, P.N.L. ºi P.D., au deþinut funcþii-cheie, cuvânt atât de drag dumnealor la acea perioadã pentru cã reprezenta însãºi sigla formaþiunii, coaliþiei politice la guvernare, cuvânt de care se desolidarizeazã în prezent de parcã n-ar fi avut niciodatã tangenþã dumnealor cu ”cheiaÒ. Iatã, dupã un an de guvernare, în 1997, faþã de 1996, al coaliþiei de dreapta, produsul intern brut scãzuse cu 6,1%, dupã un an de guvernare P.S.D. produsul intern brut a crescut cu 4,9%, adicã substanþa de consum ºi de investiþie, venitul naþional al unei þãri. Producþia industrialã atunci scãzuse cu 7,2%, acum a crescut cu peste 8%.

Rata inflaþiei, ºi precizez, rata inflaþiei, pentru cã un domn de la un anumit partid din opoziþie confunda mai alaltãieri la o anumitã televiziune rata inflaþiei cu indicele de preþ ºi am sã-i indic bibliografia necesarã pentru a face diferenþa dintre aceºti doi indicatori macroeconomici, deci rata inflaþiei în 1997 faþã de 1996 a fost 151%, adicã creºterea de preþuri, cu cât au crescut preþurile, cu 151%.

În acest an, nu vor creºte decât cu maximum 30 de procente. Salariul real net din acea perioadã, 1997 la 1996, a scãzut cu 23%, acum a crescut cu 6%, astea au fost resursele þãrii în perioada acestui an, resurse interne ºi externe. Rata ºomajului în 1997 a crescut de la 6,6%, cât era la finele lui 1996, la 9,3%, celebrele disponibilizãri în masã ale domnului Ciorbea ºi compensãrile reprezentând mitã electoralã pentru cei care au fost disponibilizaþi în mod forþat din Valea Jiului ºi în alte zone. În acest an, rata ºomajului nu a crescut cu douã procente ºi ceva, ci a scãzut cu douã procente ºi ceva, de la 10,5 la 7,7.

Deci aºa stãteam în plan intern, sã vedem cum ne privea comunitatea internaþionalã faþã de aceste realitãþi ale scenei economice ºi sociale interne. Ratingul de þarã, care înseamnã credibilitatea în plan extern a unui stat, era la nivelul Cehiei, Poloniei ºi Ungariei în 1996, pentru ca în 1999 ºi 2000 sã ajungem la nivelul unor þãri ca Zimbabwe, Ecuador ºi Coasta de Fildeº.

Domnul deputat Sever Meºca, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Sever Meºca:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Doamnelor ºi domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ne aflãm astãzi, aici, la peste un an de zile de la instalarea actualului Guvern pentru a analiza activitatea sa în aceastã perioadã.

Guvernul a vrut sã expunã unilateral punctul sãu de vedere pentru a prezenta o imagine idealizatã a realizãrilor sale. În plus, Guvernul a ales astfel momentul asumãrii rãspunderii încât sã nu mai existe practic timp pentru depunerea unei moþiuni de cenzurã. Aºa se explicã promptitudinea excepþionalã a opoziþiei care ºtia exact ce trebuie reproºat Guvernului fãrã a avea nevoie de Cartea albã sau altfel coloratã, oricum mult prea voluminoasã. Opoziþia ºi-a luat în serios rolul pe care îl are într-o adevãratã democraþie ºi dezbracã materialul Guvernului de haina festivistã ºi de entuziasmul de paradã prin prezenta moþiune de cenzurã.

Eu mã voi referi la rezultatele acestui Guvern în planul politicii externe. Voi remarca faptul cã politica externã ar fi trebuit sã fie capitolul _nec plus ultra_ al muncii Guvernului pe timp de un an. Entuziasmul domnului primministru nu ne molipseºte ºi pe noi, membrii Partidului România Mare, ºi acest lucru nu se datoreazã prezenþei noastre în opoziþie.

Politica externã a României din anul 2001 este bogatã, într-adevãr, în acþiuni în plan bilateral sau multilateral sau în organismele internaþionale, beneficiind însã ºi de o conjuncturã favorabilã, întrucât preºedinþia OSCE ºi a CEFTA la care se face referire în mod copios în materialul prezentat, inclusiv manifestãrile acestor organisme, fuseserã decise cu mult timp înainte. Însuºi domnul Adrian Severin se alesese singur înainte de actuala legislaturã ºi pe vremea când nu se afla în barca P.S.D.

Obiectivele prioritare promovate de Guvern, cum sunt ele descrise în Cartea albã a guvernãrii, volumul al patrulea, au fost recunoscute ca prioritare ºi susþinute ca atare, inclusiv de partidele de opoziþie. Ar fi fost foarte bine sã se menþioneze acest fapt, întrucât la numeroase acþiuni, þinând mai ales de diplomaþia parlamentarã, la Adunarea Parlamentarã a NATO sau a Uniunii Europei Occidentale, sau a Consiliului Europei, parlamentarii opoziþiei au susþinut demersul parlamentarilor majoritãþii. Acest lucru s-a întâmplat ºi la Vilnius, ºi la Ottawa, ºi la Copenhaga, ºi la Strasbourg, la Moscova, la Kiev, la Sofia ºi aºa mai departe.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul Nicolaescu.

## **Domnul Gheorghe-Eugen Nicolãescu:**

## Domnilor preºedinþi,

## Domnule prim-ministru,

Nu ne-am propus sã contestãm orice ºi oricum, pentru a face un simplu exerciþiu politicianist sub acoperire democraticã, precum aþi lãsat sã se înþeleagã, ca ºi alþi lideri ai P.S.D.

Guvernul P.S.D. s-a grãbit, ca de obicei, sã ia peste picior ºi sã priveascã peste umãr problemele ridicate de opoziþie, chiar dacã acestea se refereau la viaþa oamenilor. Însuºi Preºedintele Iliescu a menþionat cã populaþia trãieºte mai rãu decât oricând, iar noi suntem de acord cã în anul 2001 nivelul de trai al românilor a scãzut în termeni reali.

Rostul moþiunii de cenzurã, Guvernul sã vinã în faþa Parlamentului ºi sã arate ce a realizat într-un an de guvernare în comparaþie cu ce a promis ºi pentru care a cules voturile cetãþenilor, ºi sã nu critice vechea guvernare, aºa cum s-a obiºnuit.

Vã întreb, stimaþi colegi parlamentari ai P.S.D., ce probleme vã ridicã cetãþenii când vin în audienþã la dumneavoastrã. Pentru cã la noi, la parlamentarii opoziþiei, aceiaºi cetãþeni se adreseazã cu petiþii privind nivelul lor tot mai scãzut de viaþã, de nerespectare a legilor de cãtre oamenii puterii sau apropiaþii acesteia, creºterea ameþitoare a corupþiei la toate nivelurile, plimbarea prin tribunale pentru obþinerea dreptãþii, viciatã tot mai des de clientela politicã, de înrãutãþire a relaþiilor dintre contribuabili ºi reprezentanþii statului.

Probabil cã cetãþenii vin la parlamentarii puterii ca sã-i felicite pentru activitatea Executivului, iar mass-media ºi opoziþia au venit ca extratereºtii ºi nu înþeleg cã cetãþenii nu au bani sã-ºi achite întreþinerea ºi tremurã de frig în case, dar sunt mulþumiþi de prestaþia Guvernului. Realitatea social-economicã, cea pe care aparatul de propagandã a P.S.D.-ului o manipuleazã, este departe de a concorda cu realizãrile mãreþe ale guvernãrii P.S.D.

Vom încerca cu exemple din realitatea româneascã, ºi nu din cea din filmul de lung metraj P.S.D., sã demonstrãm afirmaþiile noastre din moþiune.

În acest an, în a doua parte a anului, cu preponderenþã, preþurile au crescut în mare parte în acelaºi ritm cu rata inflaþiei, uneori depãºind-o, cum se prezintã la mãrfurile nealimentare ºi servicii.

Dar eu cred, domnule prim-ministru, cã, stimulaþi de eforturile pe care le fac parlamentarii opoziþiei, parlamentarii majoritãþii vor învãþa pe dinafarã cele 6 volume omagiale în douã limbi Ñ limba românã ºi limba maghiarã Ñ ºi în trei limbi de circulaþie internaþionalã ºi vor recita din aceste volume omagiale fragmente relevante la serbãri populare pe tot cuprinsul þãrii.

De asemenea, vã rog, domnule prim-ministru, sã reþineþi cã propunem sã adoptaþi cu Guvernul dumneavoastrã o ordonanþã de urgenþã care sã cuprindã urmãtoarele dispoziþii:

În toate grãdiniþele, cãminele ºi creºele din þarã educatoarele vor citi seara, în loc de basme, cele mai frumoase fragmente din aceste 6 volume omagiale.

La clasele IÑVIII sã se includã o materie obligatorie de studiu, ”Realizãrile Guvernului Adrian Nãstase în primul an de guvernareÒ.

Pentru studenþi sã se includã ca bibliografie obligatorie aceste 6 volume omagiale la toate materiile de examen.

ªi pentru ca toatã lumea sã fie mulþumitã propunem sã tipãriþi în multe milioane de exemplare cele 6 volume omagiale, sã le oferiþi românilor, sã le þinã de foame ºi de frig în anii urmãtori.

ªi, în sfârºit, vã rog sã modificaþi Codul penal ºi sã introduceþi o infracþiune numitã ”obrãznicia parlamentarului român faþã de Guvernul RomânieiÒ.

Din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, domnul deputat Pambuccian, 4 minute, ºi douã minute domnul deputat Savu.

Grupul Partidului Naþional Liberal ºi-a epuizat timpul, dar are dreptul la replicã domnul Stoica, pentru un minut.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am cerut cuvântul în replicã pentru cã domnul primministru Adrian Nãstase mi-a fãcut cinstea sã-mi pomeneascã numele de nu mai puþin de 5 ori, în intervenþia Domniei sale.

Mult stimate domnule prim-ministru, vã mulþumesc pentru aceastã cinste. Am reþinut din ceea ce ne-aþi spus, din preþioasele indicaþii pe care ni le-aþi dat cã cele 6 volume omagiale care însoþesc Declaraþia dumneavoastrã de asumare a rãspunderii nu sunt doar obiecte de cult. În naivitatea noastrã, noi am crezut cã este vorba de cult ºi nu am îndrãznit sã le atingem, darãmite sã le deschidem ºi sã le citim.

Astãzi am înþeles, stimate domnule prim-ministru, cã ne daþi voie sã le atingem, sã le citim ºi ne-aþi indicat ºi bibliografia obligatorie.

Vã promitem, în numele parlamentarilor opoziþiei, cã imediat dupã sãrbãtori, sãptãmânal, vom analiza paginile din bibliografia pe care ne-aþi indicat-o ºi vom seminariza parlamentarii opoziþiei sã vedem dacã au învãþat foarte bine ceea ce cuprind aceste pagini.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule prim-ministru, Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Încã de la bun început vreau sã vã spun cã grupul nostru parlamentar nu a votat niciodatã o moþiune de cenzurã ºi nu o va face în continuare, indiferent de guvernul împotriva cãruia este aceastã moþiune îndreptatã.

Domnul Haºotti îmi spune cã am intrat cu 2.000 de voturi în Parlament. Vreau sã-i spun cã am intrat cu 23.000 de voturi, pe care domnul Haºotti nu ºtiu dacã le-ar putea face vreodatã, dar asta este o altã discuþieÉ

É dacã ar merge de unul singur, aºa cum am mers eu. Vã rog sã-mi permiteþi sã continuu, sã luaþi din timpul domnului Haºotti aceastã intervenþie.

Vreau sã vã spun cã problema fundamentalã care ar trebui sã se punã acum în discuþie este cea economicã. Pentru cã toate bucuriile ºi tristeþile, mulþumirile ºi nemulþumirile pleacã de la bani, adicã de la economie. Despre lucrul acesta am auzit foarte puþin vorbindu-se ºi lucrul acesta mã va face sã ºi spun de ce nu am votat, nu votãm ºi probabil nu vom vota niciodatã o moþiune de cenzurã.

Principala problemã pe care o avem în economia noastrã este o aberantã structurã de ocupare a forþei de muncã. Am mai spus-o de foarte multe ori de la acest microfon. Atâta timp cât aceastã aberantã structurã de ocupare a forþei de muncã va fi aceasta, aºa va arãta economia, aºa vor arãta profiturile, aºa va arãta bugetul, aºa va arãta viaþa noastrã. Din pãcate, aceastã structurã aberantã de ocupare a forþei de muncã nu se poate schimba peste noapte ºi nu o poate schimba uºor nici un guvern.

Sigur, existã însã câteva lucruri pe care acest Guvern le-a fãcut ºi pe care vreau sã le subliniez.

Primul lucru este o opþiune strategicã de privilegiere a unor domenii ale industriei ºi cred cã acest lucru este bine cã a fost fãcut ºi este un lucru corect. Mã refer la industria de tehnologie, informaþii ºi comunicaþii ºi la turism. Poate cã ar fi bine sã se gândeascã ºi la o agriculturã organicã din care am putea câºtiga mult mai mulþi bani decât o facem din agricultura pe care o avem acum.

Al doilea lucru pe care îl consider corect este legat de faptul cã existã suficient suport dat I.M.M.-urilor ºi lucrul acesta este, iarãºi, un lucru pozitiv.

În ceea ce ne priveºte pe noi, minoritãþile, existã o seamã de nemulþumiri. Este limpede lucrul acesta.

Existã nemulþumiri legate de starea învãþãmântului la multe dintre minoritãþile noastre, legate de manuale, legate de sedii, dar nu cred cã dacã ar fi totul bine ar mai avea vreun rost ca vreunul dintre noi sã se afle aici.

Pentru cã s-a vorbit mult despre minerit m-am gândit cã este potrivit ca domnul Savu, care cunoaºte foarte bine aceste probleme, sã ia cuvântul pentru douã minute din partea noastrã ºi îl rog sã pofteascã la microfon. Vã mulþumesc!

mai piardã locuri de muncã, din contrã, sã devinã viabil ºi rentabil pentru România.

Eu vã mulþumesc pentru atenþie ºi noi vom sprijini partidul de guvernãmânt.

Un minut, drept la replicã, domnul deputat Puiu Haºotti.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Vã mulþumesc. Domnilor preºedinþi,

Un foarte scurt drept la replicã. Îmi aduc aminte cã, într-adevãr, domnul Varujan Pambuccian ºi în guvernarea trecutã era la fel de elogios faþã de toate cele trei guverne, dovadã cã deputaþii minoritãþilor sunt imparþiali ca toþi românii.

Cât îl priveºte strict pe domnul Varujan Pambuccian vreau sã spun cã la tribuna Parlamentului nu se vine cu bãrbi.

StimaþiÉ Da! Apãraþi-vã barba, domnuÕ deputat!

Nu. Vreau sã spun un singur lucru domnului Haºotti. La tribuna Parlamentului nu se vine cu prostii, dar asta e partea a doua.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat, sã nu întrerupem continuitatea grupului parlamentar. Dupã aceea vã dau drept la replicã.

## **Domnul Vasile Ioan Savu:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministruÉ

Domnilor, vã rog! A renunþat la cuvânt domnul Pambuccian în favoarea colegului dânsului de la minoritãþi.

## Stimaþi colegi,

Mã simt îndreptãþit ca din partea Vãii Jiului, în calitate de deputat ºi lider de sindicat al minerilor, sã fac anumite precizãri pentru cã de la înalta tribunã s-au spus multe lucruri despre Valea Jiului.

În primul rând, þin sã vã asigur cã, într-adevãr, s-au creat locuri de muncã în Valea Jiului, sunt locuri de muncã care nu sunt ocupate la ora actualã, deoarece cei care solicitã locurile de muncã solicitã salarii corespunzãtoare celor din minerit. Un lucru care nu este posibil.

Îi mulþumesc domnului prim-ministru pe aceastã cale cã la nivel de Guvern a instituit acea comisie interministerialã ºi este pentru prima datã când Valea Jiului are un program coerent de relansare.

Tot pe aceastã cale, prin sesizãrile fãcute de noi, de sindicate, domnul prim-ministru a trimis acea comisie ºi am reuºit sã eliminãm firmele-cãpuºã de la Compania Naþionalã a Huilei, s-a relansat producþia de cãrbune ºi printr-o reorganizare, împreunã cu domnul ministru Dan Ioan Popescu, vom reuºi ca acest agent economic sã nu

Stimaþi colegi, urmeazã ultimele douã intervenþii: domnul deputat Lucian Bolcaº de la P.R.M. ºi domnul senator Adrian Pãunescu de la P.S.D.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

De ce nu respectaþi ordinea grupurilor? Cerem ceva ilegal?

V-aº ruga sã derulaþi modul cum s-au desfãºurat pânã acum dezbaterile, sã numãraþi câþi au luat cuvântul de la P.S.D. ºi în ce ordine. Exact aºa vine, cum v-am spus.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din salã):_

Întâi este P.S.D.-ul ºi dupã aceea P.R.M.-ul.

Poftiþi, domnule senator, sã terminãm cu discuþiile. Decât sã se prelungeascã timpul vã dau dumneavoastrã cuvântul.

Aº vrea sã mulþumesc P.R.M. pentru faptul cã mi-a dat mai devreme cuvântul decât anunþase preºedintele de ºedinþã. E o favoare la care nu mã aºteptam.

**Am constatat** în aceastã ºedinþã importantã **cã umorul**

## **unor lideri liberali este mai consistent decât guvernarea**

## **lor.**

Salut instituþia democraticã a opoziþiei cea la care, probabil, se gândea Marin Preda în nopþile de iarnã ale anilor Õ50, când tatãl sãu, Moromete, aflat la Bucureºti, unde era mai cald decât la þarã, se scula noaptea la 3,00, îºi fãcea þigara din tutun ºi hârtie de ziar, se plimba cu paºi mari prin odaie ºi întreba Ñ nu neapãrat pe fiu-sãu, ci istoria Ñ **cum ai sã guvernezi dumneata** **fãrã opoziþie?** Într-adevãr, þãranul român ºtia ce spune. **E imposibil de guvernat fãrã opoziþie. Aºa cum e imposibil de conceput opoziþia fãrã putere.** Binefãcãtor este mecanismul care obligã puterea sã guverneze cu grija cã opoziþia abia aºteaptã greºeala, cã opoziþia cenzureazã, firesc, totul, cã opoziþia completeazã schema motorului politic, fiindu-i frâna care o poate împiedica de la performanþe de vitezã, dar ºi sã cadã în prãpastie. Aºa cum opoziþia nu-ºi poate pãstra credibilitatea decât respectând adevãrul, chiar dacã foloseºte în scopuri partinice proporþiile acestui adevãr, raportul dintre nãzuinþi ºi înfãptuiri, dintre economic ºi social, dintre etape ale aceluiaºi proces.

## **Este,** de aceea, **fundamental sã conlucrãm Ñ putere ºi opoziþie Ñ pentru ieºirea României din dezastru, pentru înscrierea în rândul þãrilor civilizate, pentru izbãvire ºi renaºtere.**

Nu vom cere opoziþiei blândeþe, dar vom pretinde respectarea regulii jocului. Aºa cum ºi opoziþia cere puterii moralitate în toate. Nu vom cere opoziþiei milã, pentru cã nu ar fi demn de noi sã construim complicitãþi pe bazã de lacrimi, dar vom pretinde tuturor celor în cauzã sã se ºi autoanalizeze. Acuzând, sã se ºi autoanalizeze!

**E firesc,** aºadar, **ca opoziþia sã atace, dar mãcar s-o facã þinând seama de propria performanþã de pânã acum un an Ñ ºi aici mã refer strict la P.N.L. ºi P.D. Ñ în exact problemele pe care le ridicã Ñ foamea ºi frigul.** Cã e mult prea devreme Ñ ºi de aceea nici nu e întru totul moral Ñ sã acuzi P.S.D. la un an de guvernare cã nu a rezolvat prãpãdul pe care ai avut ambiþia sã-l laºi în þarã o dovedeºte pânã ºi legea celor mai grãbite dintre plante Ñ cerealele Ñ, pe care le pui în pãmânt azi ºi rãsar mâine, nu ieri.

## **Doamne ºi domni parlamentari,**

**P.S.D.** încã nu a apucat sã culeagã prima recoltã pusã în pãmânt dupã venirea la putere ºi **e acuzat de foamea realã, de frigul real din România pe care tocmai partidele unora dintre cei care acuzã au devalizat-o,** i-au prescurtat dreptul la muncã ºi la pâine, dreptul la performanþã ºi la demnitate.

Sunt unul dintre criticii dinãuntru ai P.S.D. pentru ritmul încã nu atât de ferm ºi de urgent în care se desfãºoarã ºi relansarea economicã, ºi revenirea la normalitate. Colegii mei de grup parlamentar o ºtiu, probabil cã ºi conducerea P.S.D. se enerveazã pe mine câteodatã pentru frecvenþa ºi profunzimea criticilor mele. Presa românã a subliniat nu rareori aceasta, deºi n-aº zice cã sunt un rãsfãþat al presei. **Viziunea mea înãuntrul viziunii P.S.D. e criticã, bogatã în diferenþe, constructiv protestatarã, viziunea unui om responsabil care pânã în ziua luptei se strãduieºte sã împuþineze greºelile alor sãi pentru ca în ziua luptei sã fie un militant dãruit pentru victoria alor sãi.** Nu promovez ºoapta unui soldat disciplinat ºi nici cârteala, ci vorba rãspicatã a unui ofiþer lucid, cu simþul remuºcãrii, dar ºi cu simþul fraternitãþii de idealuri.

**Pot avea îndoieli ºi neliniºti, doamne ºi domni, cu privire la, hai sã zicem, politica momentanã de alianþe, cu privire la importul de gaze, cu privire la amânarea punerii în folosinþã a ”Bibliotecii pentru toþiÒ, cu privire la descentralizarea fortaþã a Teatrelor Naþionale din Mureº, Timiºoara ºi Craiova.** Pot sã mã bat cu cei mari ºi tari ai partidului meu pentru întronarea spiritului democratic în relaþiile dintre partide ºi parlamentarii lor. Pot sã mã iau de piept, sã zicem, cu Viorel Hrebenciuc, pe care îl porecleam **”Miercurea HrebenciuculuiÒ.** Aºa cum pot Ñ hai sã mai ºi glumim Ñ sã mã iau de Guºe cu însuºi

domnul Nãstase. Dar **nu pot participa prin tãcere complice ºi laºã la asasinarea unor adevãruri evidente.** Cãci **adevãr este biruinþa Guvernului P.S.D. în lupta cu umilinþa vizelor,** care ne condamnau sã fim cetãþeni de rangul II în propria noastrã Europã. Adevãr!

**Adevãr este cursul pozitiv al politicii externe româneºti! Adevãr este cã România a devenit credibilã în lume.** Guvernul actual a fãcut ce a zis, refuzând politica ”fãcutului cu ochiulÒ.

**Adevãr este micul pas înainte, dar pas înainte, nu înapoi, în relansarea economicã.** Asta neînsemnând cã eu nu ºtiu ºi nu condamn stagnarea economicã a tuturor acestor ani tulburi.

**Adevãr este cã oficialii români au reuºit faptul,** desigur, normal în plan istoric, dar important în plan politic imediat, **de a intra în picioare în cancelariile lumii,** nu de a rãmâne în anticamerã sau în lift cu senzaþia cã trebuie sã se târascã, pentru a fi acceptaþi.

**Adevãr este grija mai mare faþã de cei mulþi ºi pãtimiþi.** De la faptul cã, printr-o nouã politicã faþã de întreprinderile mici ºi mijlocii, s-a redus ºomajul ºi pânã la un nou înþeles, mai cald, al ideii de solidaritate socialã ºi de omeneascã empatie.

**Adevãr e cã în România,** condamnatã în ultimii ani la politicã de lesã ºi de subalternanþã, **se întâmplã ceva pozitiv,** în afara celor rele, care continuã sã ne ameninþe.

**Adevãr e cã nu se poate reconstrui într-un an ce s-a distrus în atâþia.** Deºi, repet, sunt un partizan al unui ritm mai susþinut de reformã, de relansare economicã, de politici sociale ºi de europenizare a României.

**Adevãr e cã Guvernul Nãstase a greºit, nearãtând dintru început catastrofa pe care a moºtenit-o de la guvernul anterior.** Pe cine nu laºi sã moarã nu te lasã sã trãieºti.

## **Adevãr e cã þara e astãzi chiar guvernatã, aºa cum România e chiar locuitã.**

Poate cã Adrian Nãstase enerveazã prin lejeritatea cu care priveºte unele aspecte ale tabloului politic. Poate cã talentul sãu verbal o ia uneori înaintea unor tãceri înþelepte. **Poate cã între cele 179 de aeroporturi pe care anual vine ºi de pe care pleacã, în beneficiul þãrii, îºi va gãsi mai mult timp sã stea de vorbã mai în adâncime ºi cu coechipierii sãi politici,** ca ºi cu adversarii sãi politici, ca sã eficientizeze ºi mai mult P.S.D. ºi mai ales politica Executivului.

**Adevãr e cã nu tocmai autorii dezastrului economicosocial din anii Õ96Ñ2000 ar avea autoritatea moralã de a acuza P.S.D.** cã încearcã deocamdatã diminuarea consecinþelor acelor ani de coºmar naþional, pentru ca mâine sã relanseze cu adevãrat România spre propria ei vocaþie ºi prosperitate. ªi poate cã operaþia chirurgicalã n-ar trebui opritã la sfert ca sã reuºeascã. Poate cã! Poate cã!

Aº vrea sã nu trec fãrã s-o semnalez peste diferenþa pe care o fac între P.N.L.ÑP.D., pe de o parte, ºi P.R.M., pe de alta, care printr-o radicalitate mult mai puþin meritatã de P.S.D. Ñ cu care în atâtea rânduri a dorit sã guverneze Ñ cã refuzul, din când în când regretat ºi de mine, al P.S.D. faþã de P.R.M. i-a congestionat pe cei lezaþi, fãcându-i sã ne spunã ºi lucruri nedrepte. **O formaþiune ca P.R.M., care s-a ilustrat în ultimii ani prin radicalitatea justificatã faþã de alianþa C.D.R.ÑP.D.Ñ U.D.M.R., are,** desigur, **toate temeiurile sã fie în opoziþie ºi sã ne atace.** Dar aº zice cã nu nedrept. Ceea ce cred cã va pãstra credibilitatea fiecãruia. Adevãr e cã opoziþia are mulþi oameni valoroºi, destule idei interesante, dar a lãsat amintirea unei guvernãri profund eronate.

**Poate cã unele averi ale unor** Ñ am sã dau un exemplu din criticile care ni s-au adus Ñ **poliþiºti, ale unor vameºi, ale altor cetãþeni, ale unor oameni din justiþie au fost, într-adevãr, furate. Dar s-au fãcut acestea în aceste zece luni?** Poate cã nu. Cine trebuia sã-i controleze? A luat vreun alt guvern mãsuri contra lor cum a luat Guvernul Nãstase? Poate cã nu prea.

Sigur este, însã, în ciuda a tot ºi a toate, chiar ºi în ciuda acestei moþiuni, care **pentru douã din partidele semnatare este o târzie automoþiune de cenzurã,** în ciuda propriilor noastre neîmpliniri, în ciuda dorinþelor ca noi sã pierdem bãtãlia ale unora dintre adversarii noºtri, dorinþe fireºti, în ciuda unor evaluãri ºi reglementãri nedrepte din partea unora dintre instituþiile supranaþionale, în ciuda a ceea ce aº numi punerea efectelor în locul cauzelor în discuþia noastrã de azi, în ciuda inerþiei ºi a accidentelor, acest Guvern trebuie sã-ºi continue cariera, munca, lupta. Sã fie, desigur, mai deschis ºi mai disponibil cãtre parlamentari care sunt adevãraþii mandatari ai cetãþenilor. Sã facã, în continuare, politicã naþionalã Ñ adicã numai cu faþa la poporul român Ñ, sã elimine orice tendinþã de surzenie ºi aroganþã, dar sã-ºi continue mandatul.

**În noiembrie 2000** (închei, doamnelor ºi domnilor) **poporul român a depus în urne o moþiune de cenzurã cu privire la felul cum a fost guvernatã þara. ªi la toate aceste înjositoare, într-adevãr, apãsãri ale mizeriei Ñ foamea, frigul, subdezvoltarea.** Rezultatul acelei moþiuni de cenzurã se cunoaºte. **Conform acelei moþiuni suntem noi aici.** Cei ce au fãcut acea politicã nu au dreptul sã uite ºi sã încerce inutile exerciþii de virginitate publicã, acum în opoziþie!

**Noi, cei de la putere, nu trebuie sã uitãm tot ce am promis celor ce ne-au ales, pentru cã viaþa continuã.** ªi va veni o altã moþiune de cenzurã, a poporului. **Rãmân cu partidul în care, pentru mai binele þãrii, mã aflu.** ªi aº spune, dacã-mi permiteþi, ”Cu patria la bine ºi la greu/aºa sã mã ajute DumnezeuÒ.

Stimaþi colegi, ultima intervenþie, domnul deputat Lucian Bolcaº de la P.R.M. Pentru 5 minute, stimate coleg!

## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Distinse domn prim-ministru,

Am anticipat reproºul Domniei voastre în legãturã cu momentul depunerii moþiunii de cenzurã, dar nu m-am aºteptat ca un asemenea moment sã fie taxat drept lipsit de eleganþã.

Ca toate reproºurile nedrepte, m-a durut ºi m-a marcat.

Pentru cã momentul depunerii unei moþiuni de cenzurã este condiþionat de momentul asumãrii rãspunderii Guvernului ºi dumneavoastrã aþi înþeles ºi noi am respectat sã ”înghesuiþiÒ aceastã asumare a rãspunderii Guvernului la sfârºit de sesiune, între sãrbãtori creºtineºti pe care toþi le aºteptãm, poate Ñ dacã-mi permiteþi sã fiu prezumþios Ñ tocmai în speranþa evitãrii unor discuþii. ªi discuþiile, totuºi, existã.

Domnia voastrã aþi subliniat Ñ poate cu mirare, poate cu ironie Ñ cã aceastã moþiune de cenzurã a fost semnatã de P.R.M., P.N.L. ºi P.D.

S-a vorbit despre o coaliþie, ceea ce este absolut Ñ din punct de vedere politic Ñ inexact. Nu se poate vorbi cu ironie despre acest lucru, ci cu foarte multã gravitate. Pentru cã tocmai împrejurarea cã partide care au doctrine diferite Ñ ºi noi avem doctrine, nu interese Ñ se regãsesc în acelaºi punct, la un anume moment dat, înseamnã cã punctul este fierbinte ºi punctul doare.

Existã incompatibilitãþi doctrinare între noi, dar de data aceasta ne uneºte ceea ce alegãtorii noºtri ºi noi simþim Ñ frigul ºi foamea, domnilor.

Vã rog sã aveþi în vedere împrejurarea cã, ºi îmi cer scuze, nu reþin pagini ºi detest sã citesc indicaþii bibliografice.

Aþi început actul de asumare a rãspunderii Guvernului vorbind despre funcþionarea eficientã a relaþiei Executivului cu Parlamentul ºi, daþi-mi voie sã traduc, de data aceasta, cu cifre exacte, aceasta a însemnat emiterea a peste 274 de ordonanþe de urgenþã ºi simple, faþã de numai 70 de legi, altã naturã, votate de cãtre Parlament. Cã s-a spulberat noþiunea de ”caz de excepþieÒ ºi voinþa Guvernului a devenit ”caz de excepþieÒ pentru emiterea acestor ordonanþe de guvern este o realitate. Cã nu se respectã demnitatea Parlamentului este o altã realitate, care þine de o concepþie legislativã ºi critica noastrã este nu pentru cã aþi fi încercat sã curmaþi ceea ce a fãcut vechea guvernare, ci pentru cã continuaþi ceea ce a fãcut vechea guvernare, ºi asta aþi fãcut, continuând procedura ordonanþelor de urgenþã.

Asta aþi fãcut, în cadrul unui sistem legislativ pe care în loc sã-l asanaþi îl complicaþi. ªi într-un moment de maximã miºcare a întregului nostru ansamblu legislaÑ tiv, doriþi sã-i dãrâmaþi ºi ”steaua polarãÒ Ñ Constituþia a cãrei revizuire o cereþi, spre a se da satisfacþie acelora care pot atenta prin aceasta la caracterul naþional, unitar ºi suveran al României.

Sã vã dea de gândit, domnilor, împrejurarea cã noi am semnat o moþiune de cenzurã împreunã cu Partidul Naþional Liberal ºi cu Partidul Democrat ºi sã vã uitaþi în peisajul acestei þãri ºi sã vedeþi cã alãturi de dumneavoastrã este numai U.D.M.R.-ul ºi atunci veþi realiza ce singuri sunteþi în aceastã þarã.

Vã rog sã constataþi cã aþi preluat un sistem juridic liberal. Modificarea Codului de procedurã civilã, pe care o contabilizaþi la realizãri, precum ºi Legea executorilor judecãtoreºti sunt de sorginte pur liberalã ºi nu intrã în hainã social-democratã, aºa cum nu intrã în hainã socialdemocratã legea de sorginte pur liberalã de restituire a imobilelor naþionalizate, care a dezlãnþuit o practicã de anulare, fãrã nici un discernãmânt, a tuturor caselor care au fost cumpãrate de chiriaºi. Voi încheia ºi vã voi spune cã se întâmplã drame mai mari decât la naþionalizare.

Acum o lunã de zile compozitorul Ion Cristinoiu a fost evacuat din casa pe care a cumpãrat-o, dupã ce regimul comunist i-a dãrâmat o casã aici existentã. A fost un mare compozitor ºi a murit în condiþiile alungãrii sale din casã. Dumnezeu sã-l odihneascã.

Ce a fãcut Executivul?! Nu poate interveni într-o practicã judiciarã.

Este fals! Existã o armã puternicã, cea a recursului în interesul legii, pentru uniformizarea unor situaþii care nu se mai pot tolera, dar în cursul acestui an nu s-a introdus nici unul dintre acestea.

Vã rog sã constataþi, în continuare, cã pe aceeaºi linie se vorbeºte de dorinþa Guvernului de a curma abuzurile ºi curm ºi eu timpul ºi chinul dumneavoastrã de a asculta adevãruri, pentru cã Guvernul susþine în faþa dumneavoastrã, iarãºi, daþi-mi voie sã nu dau pagina, cã pentru a curma abuzurile care s-au fãcut în perimetrul Legii 10 a modificat aceastã lege pentru a se întãri controlul. Este absolut fals, ºi o spun acum ºi aici, pentru cã, sub semnãtura domnului premier Adrian Nãstase Guvernul cere respingerea unui proiect de lege care îi oferã lui un mecanism de control. Nu vreþi sã faceþi acest control.

Eu voi încheia, voi încheia spunând cã nu o asumare de rãspundere, fãcutã în orice moment al sesiunii parlamentare, poate sã rezolve o situaþie, dar o moþiune de cenzurã poate sã o rezolve ºi sper cã va începe sã o rezolve.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã constataþi cã dezbaterile s-au încheiat. Urmeazã cuvântul de rãspuns al premierului Adrian Nãstase.

## Domnilor preºedinþi,

Stimaþi colegi,

Voi încerca sã fac numai câteva comentarii. Dezbaterea a durat destul de mult, ea va continua, probabil. Multe dintre elementele prezentate vor fi raþiuni pentruÉ, argumente pro sau contra pentru poziþii favorabile sau defavorabile.

De aceea, daþi-mi voie sã clarific numai câteva dintre aspectele care, dupã pãrerea mea, meritã o atenþie specialã. De ce am criticat depunerea moþiunii de cenzurã într-un moment care, dupã pãrerea mea, exprima o anumitã ineleganþã în relaþia dintre putere ºi opoziþie?

Guvernul nu ºi-a asumat, în principiu, rãspunderea, în general.

Conform ConstituþieiÉ

Domnul Bolcaº a plecat, aºa cã nu cred cã am sã mai rãspund la aceastã chestiune, bãnuiam cã-l intereseazã acest subiectÉ

ªi dumneavoastrã aþi plecat când am vorbit noi!

## Aveþi dreptate, am sã continuu.

Asumarea rãspunderii se face, conform Constituþiei, pe un proiect de lege, pe o declaraþie de politicã generalãÉ Sunt trei ipoteze foarte clar exprimate. Asumarea rãspunderii s-a fãcut, de data aceasta, pe o declaraþie de politicã generalã. Ca atare, aceastã declaraþie de politicã generalã urma sã fie atacatã printr-o moþiune de cenzurã. De aceea, mi s-a pãrut absolut ciudat, pentru dialogul dintre putere ºi opoziþie, sã se depunã o moþiune, pe diverse teme, fãrã sã se fi ascultat mai întâi declaraþia pe care eu urma sã o fac în Parlament.

O ºtiam de la domnul Hâncu!

38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/29.XII.2001

## **Domnul Adrian Nãstase :**

Dumneavoastrã o ºtiþi foarte bine. Eu nu o ºtiam pentru cã era cea pe care o pregãtisem cu câteva minute înainte, într-o anumitã formã. De aceea, dacã dumneavoastrã o ºtiaþi, sigur, nu pot decât sã vã invidiez pentru informaþiile ºi mai ales pentru intuiþiile pe care le aveþi.

De aceea, vreau sã vã spun încã o datã cã îmi menþin punctul de vedere pe care l-am exprimat în comentariul meu de astãzi.

De ce acum?!

Pentru cã a fost vorba de un angajament pe care l-am luat în urmã cu un an, în preajma sãrbãtorilor, pentru cã atunci s-a format Guvernul. De aceea, nu puteam sã ne asumãm rãspunderea pe un an de guvernare la trecerea a nouã luni de activitate ºi nici atunci când ar fi trecut 15 luni de activitate.

De aceea, sã mã iertaþi, sã ne iertaþi pentru aceastã consecvenþã în legãturã cu un angajament pe care vi l-am prezentat în urmã cu un an!

Vreau sã precizez un anumit lucru.

Eu nu m-am referit la o coaliþie consolidatã P.R.M.ÐP.D.ÐP.N.L. Ea nu existã încã într-o formã oficializatã, deocamdatã, cel puþin.

Am vorbit despre o coaliþie de fapt.

Nu este treaba dumneavoastrã asta!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Sigur cã nu este treaba mea, dar eu pot sã constat un anumit lucru, pentru cã, daþi-mi voie sã observ cã doctrine atât de diferite cum sunt doctrina P.R.M.-ului ºi a P.N.L.-ului pot sã-ºi dea mâna ºi în legãturã cu problemele de proprietate, ºi în legãturã cuÉ Eu vreau sã vã felicit, stimaþi colegi de la P.N.L., pentru aceastã evoluþie doctrinarãÉ

ɺi vreau sã subliniez faptul cã, într-adevãr, ideologia dumneavoastrã se pare cã a evoluat foarte mult.

De altfel, stimate domnule preºedinte Stoica, aþi luat cuvântul în numele unui drept la replicã, spunând cã s-a folosit pomenirea numelui dumneavoastrã de cinci ori. Daþi-mi voie sã vã spun cã în prima clipã m-am speriat, pentru cã de obicei pomenirea numelui se face în cu totul alte circumstanþe.

Din punct de vedere politic, probabil cã sugeraþi anumite lucruri.

Eu sunt însã mai optimist decât dumneavoastrã ºi consider cã sunteþi doar încã în convalescenþã dupã alegerile din 2000.

În ceea ce priveºte bibliografia, am sã-mi permit sã vã trimit dumneavoastrã, în mod special, o bibliografie specialã în legãturã cu discursurile dumneavoastrã legate de Partidul România Mare ºi de liderul sãu, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

L-am iertat! Cum v-am iertat ºi pe dumneavoastrã!

Vã mulþumesc! Mai am douã comentarii.

Primul dintre acestea: se dezvoltã o anumitã teorie care mi se pare interesantã Ñ cã noi suntem campioni la imagine.

Nu conteazã ce facem, evoluþia realitãþii nu conteazã, ceea ce, eventual, se întâmplã este mai curând o chestiune de imagine.

Vreau sã vã întreb dacã eliminarea vizelor, spre exemplu, pentru dumneavoastrã înseamnã doar eliminarea vizei ca atare sau doar eliminarea imaginii de vizã, pentru cãÉ

## **Din salã:**

Nu este opera dumneavoastrã!

Eu aº vrea sã vã rog sã observaþi cã, spre deosebire de unii dintre primi-miniºtrii pe care dumneavoastrã i-aþi avut ºi care lucrau 4 ore pe zi, membrii Guvernului actual lucreazã de dimineaþã pânã seara, foarte târziu, încercând sã rezolve cât mai multe dintre problemele þãrii.

De aceea, stimaþi colegi, veþi judeca prin votul dumneavoastrã dacã meritã sã continuãm acest efort sau sã mergem la o formulã nouã, o coaliþie de partide nouã, în care domnul preºedinte Stoica va fi ministru de justiþieÉ

Nu! Nu!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Édomnul Corneliu Vadim Tudor Ñ ministru de interne, domnul Traian Bãsescu va fi, eventual, prim-ministru sau ministru la transporturiÉ

Éeu cred cã se prefigureazã, cu adevãrat, o formulã interesantã de guvernare, veþi decide dacã acesta este viitorul pe care îl putem prefigura pentru lunile urmãtoare.

Ultimul comentariu ºi mã simt dator sã spun câteva cuvinte despre U.D.M.R.

Cred cã este cinstit din partea mea sã spun aceste lucruri, nu am fãcut referiri pânã acum ºi cred cã este important sã spun ceea ce cred în legãturã cu acest subiect ºi ce s-a întâmplat dupã un an de guvernare.

Avem emoþii!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Vã rog sã vã luaþi pastilele ºi sã aºteptaþi în liniºte!

Vreau sã vã spun cã nu fac parte dintre cei care am fost entuziasmaþi în vreun fel de obiectivele, acþiunile pe care le-a folosit U.D.M.R.-ul în aceºti ani, în anii de dupã 1989. ªtiþi lucrurile acestea foarte bine ºi sunt dator sã vã spun, cu sinceritate, ceea ce am gândit înainte de 2000 ºi ceea ce gândesc acum.

U.D.M.R.-ul este, fãrã îndoialã, o formaþiune politicã care are o naturã dualã, atât asociaþie etnicã, cât ºi partid sau formaþiune politicã.

Cum este la tribunal?!

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Ca atare, el are propriile sale obiective politice, dar reprezintã ºi drepturile care þin de minoritatea etnicã, de minoritatea maghiarã din România.

În ceea ce ne priveºte, vreau sã vã spun cã am apreciat în mod deosebit valoarea cuvântului dat în raporturile de colaborare pe care le-am avut cu U.D.M.R.-ul în acest an. Am avut ºi avem în continuareÉ _(Aplauze din partea grupurilor parlamentare ale P.N.L. ºi P.D.) ..._ foarte multe diferenþe în legãturã cu multe dintre problemele de legislaþie sau de executiv.

ªi cei mai mulþi dintre dânºii au acceptat limitele pânã la care putem sã mergem ºi noi am considerat cã societatea româneascã trebuie sã se modernizeze, inclusiv cu ceea ce înseamnã standarde europene în materie de drepturi pentru minoritãþi.

Dacã am folosit o anumitã formulã, am fãcut-o pentru a arãta cã, pânã la urmã, ºi unii, ºi noi, ºi alþii ar trebui sã avem, într-adevãr, aceeaºi accepþiune în legãturã cu interesul naþional.

Domnul preºedinte Mark— BŽla a vorbit foarte frumos aici ºi, ca de obicei, extrem de echilibrat, dar a evitat sã foloseascã pentru dânºii formula ”de interes naþionalÒ atunci când vorbea despre acþiunea politicã a U.D.M.R.-ului.

Sper sã ajungem cu evoluþiile de mentalitate, ºi dânºii, la utilizarea formulelor ”de interes naþionalÒ pentru România ºi noi sã înþelegem mai bine ºi într-un mod extrem de modern ºi de firesc toleranþa faþã de minoritãþi.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Ce veþi face la întâlnirea cu Victor Orban?

Am sã spun douã cuvinte despre asta. La cererea publicului voi spune câteva cuvinte despre asta.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Cum doriþi! Eu cred cãÉ pot sã vã spun doar douã cuvinte, ca sã nu vã rãpesc foarte mult din orele târzii ale acestei seri.

Ceea ce este important este faptul cã Legea statutului pentru maghiarii din strãinãtate, din punctul nostru de vedere, era deranjantã prin felul în care ea a fost configuratã, prin faptul cã nu era o lege care sã protejeze exclusiv ºi sã promoveze, sã sprijine drepturile culturale, pentru cã lucrul acesta îl facem ºi noi cu românii din strãinãtate; ea era extinsã la drepturile economice ºi sociale.

Nu aº vrea deocamdatã, înainte de semnarea memorandumului de mâine, dacã acest lucru va avea loc, sã comentez foarte mult, dar din punctul meu de vedere acesta este un element _sine qua non._ În momentul în care aceste drepturi vor fi fost eliminate din aplicarea legii, legea revine la ceea ce este ea, o lege fireascã, de sprijin pentru minoritarii de acelaºi nume dintr-o þarã din vecinãtate, ºi eu nu cred cã, în numele unui trecut încrâncenat, trebuie sã privim ºi aceastã chestiune cu încrâncenare. Trebuie sã o privim cu înþelepciune, þinând seama de interesele noastre de perspectivã ºi de faptul cã geografia zonei noastre oricum nu se va modifica în termene previzibile.

De aceea, vreau sã vã asigur de faptul cã am depus eforturi deosebite în aceste luni, sunt convins cã am fãcut destule greºeli, îmi reproºez ºi ne reproºez numãrul mare de ordonanþe de urgenþã, acest lucru esteÉ aceastã observaþie este corectã. Adeseori, în cadrul Cabinetului am discutat despre aceste lucruri, n-are rost sã vã spun care sunt raþiunile pentru care în anumite situaþii am cedat în folosirea ordonanþei în loc de proiect de lege, dar vreau sã mã angajez în faþa dumneavoastrã cã, în mãsura în care va exista un vot de încredere, vom încerca sã limitãm numãrul de ordonanþe de urgenþã, pentru cã nu cred cã se poate reproºa ceva Parlamentului în acest an, care a susþinut, legislativ, într-un mod exemplar activitatea Guvernului.

Vã mulþumesc încã o datã pentru atenþie ºi sper sã respingeþi moþiunea de cenzurã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

La cererea generalã a unui ascultãtor!

De aceea, am sã închei acest comentariu pentru a spune încã o datã aici, în faþa Parlamentului, cã acest an de guvernare, ºi pentru mine ºi pentru colegii mei, a fost în acelaºi timp o formã de a învãþa, de a practica un anumit tip de exerciþiu politic ºi de guvernare.

Sigur, sunt lucruri în care suntem în continuare în dezacord. Vom continua în mod cinstit, în mod corect, discuþiile noastre, nu ºtiu dacã se va încheia sau nu un alt protocol, dar vreau sã spun cã am apreciat în mod deosebit conduita U.D.M.R.-ului în acest an de guvernare.

În ceea ce priveºte eventuala vizitã pe care o voi face mâine la Budapesta, daþi-mi voie, dacã doriþi sã vã informezÉ

## **Din salã:**

Nu!

Vã mulþumim, domnule prim-ministru.

Sper cã aplauzele pe care le-aþi primit, unele ºi din partea stângã ºi din partea dreaptã a sãlii, par a demonstra cã aþi trecut ºi proba de guvernare ºi aþi luat încã o probã de excelenþã, pentru spiritualitateÉ

ɺi pentru umor.

Vot de respingere a moþiunii, stimaþi colegi!

Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, veþi primi douã bile. Bila albã introdusã în urna albã ºi bila neagrã introdusã în urna neagrã înseamnã vot pentru, iar bilele inversate înseamnã vot contra.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

**Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:** Ilaºcu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Vã atenþionez încã o datã Ñ noi votãm moþiunea, Ionescu-Quintus Mircea prezent deci dacã votaþi bila albã în urna albã înseamnã cã Iorga Nicolae Marian prezent sunteþi de acord cu moþiunea. Iorgovan Antonie prezent Cine vrea sã fie împotriva moþiunii trebuie sã punã bilele invers. Este clar?

Iustian Mircea Teodor prezent Kereskenyi Alexandru prezent **Domnul Valer Dorneanu:** Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Domnule secretar, Maior Liviu prezent Mai explicaþi o datã, cã lumea a rãmasÉ

Mai explicaþi o datã, cã lumea a rãmasÉ

|S—gor Csaba|prezent| |---|---| |Solcanu Ion|prezent| |Sporea Elena|prezentã| |Stãnoiu Rodica Mihaela|prezentã| |Stoica Fevronia|prezentã| |Szab— K‡roly-Ferenc|prezent| |ªelaru Rodica|prezentã| |ªtefan Viorel|prezent| |Tãrãcilã Doru Ioan|prezent| |Theodorescu Emil Rãzvan|prezent| |Toma Constantin|absent| |Tudor Corneliu Vadim|prezent| |Ungheanu Mihai|prezent| |Vajda Borbala|prezent| |Vasile Radu|absent| |Vãcãroiu Nicolae|prezent| |Vela Ion|prezent| |Verest—y Attila|prezent| |Voinea Melu|prezent| |Vornicu Sorin Adrian|prezent| |Zanc Grigore|prezent| |Zlãvog Gheorghe|prezent| |Hanganu Romeo Octavian<br>Mai strig o datã absenþii.|absent|

Domnul Belu Ioan, a revenit? Deci rãmâne absent. Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter de la U.D.M.R., a venit? Rãmâne absent.

Domnul Marcu Ioan, P.R.M. Rãmâne absent. Domnul Paleologu este absent.

Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n rãmâne absent. Domnul Petre Roman, absent. Domnul Toma Constantin, absent. Domnul Radu Vasile, absent.

Vã rog sã-mi permiteþi sã încep cu douã cazuri de forþã majorã:

Crãciun Dorel Petru prezent Oltei Ioan prezent Sonea Ion prezent Rus Emil prezent ªi cu asta am terminat, vã rog. Revin. Vã rog sã-mi permiteþi sã continuu apelul conform alfabetului. Abiþei Ludovic prezent Afrãsinei Viorica prezent.

Revin. Vã rog sã-mi permiteþi sã continuu apelul conform alfabetului.

Stimaþi colegi, numai o secundã.

Albu Gheorghe prezent Ana GheorgheÉ

Vã rog sã opriþi un pic. Rog membrii GuvernuluiÉ Domnule prim-ministru! Domnule prim-ministru Adrian Nãstase! Domnule prim-ministru, aici sunt.

Am o rugãminte, toþi membrii Guvernului, dacã se poate, undeva, în spate, ne ajutaþi foarte mult ºi vã rog sã pãstraþi liniºtea sã-ºi audã fiecare numele.

Ana Gheorghe prezent Anastasescu Olga-Lucheria prezentã

|Andea Petru|prezent| |---|---| |Andrei Ioan|prezent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentã| |Antal Istv‡n|absent| |Anton Marin|absent| |Antonescu Georghe Crin Laurenþiu|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|prezentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|prezent| |Arnãutu Eugen|absent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|prezent| |Baciu Mihai|prezent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|prezent| |Baltã Tudor|prezent| |Bar Mihai|prezent| |Bara Radu-Liviu|prezent| |Barbu Gheorghe|prezent| |Bartoº Daniela|prezentã| |Bãdoiu Cornel|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent| |Bãlãºoiu Amalia|prezentã| |Bãncescu Ioan<br>Bâldea Ioan|prezent<br>prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent| |Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor|prezent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Ioan<br>Bleotu Vasile<br>Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil<br>Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel<br>Bolcaº Lucian Augustin<br>Bšndi Gyšngyike<br>BorbŽly L‡szl—|prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent<br>prezentã<br>absent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent| |Bozgã Ion|prezent| |Bran Vasile<br>Brîzan Ovidiu|prezent<br>prezent| |Brudaºca Damian|prezent| |Bucur Constantin<br>Bucur Mircea<br>Buga Florea|prezent<br>prezent<br>prezent| |Burnei Ion<br>Buruianã-Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Canacheu Costicã<br>Cazimir ªtefan<br>Cazan Gheorghe Leonard|prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Cãºunean-Vlad Adrian<br>Cerchez Metin|prezent<br>absent| |Cherescu Pavel|prezent| |Chiliman Andrei Ioan|prezent|

## 42

Chiriþã Dumitru prezent Ionescu Dan prezent Ciontu Corneliu prezent Ionescu Daniel prezent Ciuceanu Radu prezent Ionescu Mihaela prezentã Ciupercã Silvian prezent Ionescu Rãzvan prezent Cîrstoiu Ion prezent Ionescu Smaranda prezentã Cladovan Teodor prezent Iordache Florin prezent Cliveti Minodora prezentã Iriza Scarlat prezent Coifan Viorel Gheorghe prezent Ivãnescu Paula Maria prezentã Cojocaru Nicu prezent Jipa Florina Ruxandra prezentã Crãciun Dorel Petru prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau prezent Creþ Nicoarã prezent Kelemen Hunor prezent Cristea Marin prezent Kerekes K‡roly prezent Criºan Emil prezent K—nya-Hamar S‡ndor prezent Dan Matei-Agathon prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu prezent Daraban Aurel prezent Kovacs Zoltan absent Dinu Gheorghe prezent Lari Iorga Leonida prezentã Dobre Traian prezent Lazãr Maria prezentã Dobre Victor Paul prezent Lãpãdat ªtefan prezent Dobrescu Smaranda prezentã Lãpuºan Alexandru prezent Dolãnescu Ion prezent Leonãchescu Nicolae prezent. Dorian Dorel prezent O sã votez la sfârºit. Dorneanu Valer prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Dragomir Dumitru absent Lepºa Victor Sorin prezent Dragoº Liviu Iuliu prezent Loghin Irina prezentã Dragu George prezent Luchian Ion prezent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil prezent Magheru Paul prezent Dreþcanu Doina-Micºunica prezentã Maior Dorin Lazãr prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Makkai Grigore prezent Dumitriu Carmen prezentã Man Mircea a votat, prezent. Duþu Constantin prezent Manolescu Oana prezentã Duþu Gheorghe prezent Marcu Gheorghe prezent Enescu Nicolae prezent Mardari Ludovic prezent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Marin Gheorghe Ñ P.S.D. absent Eserghep Gelil prezent Marineci Ionel prezent Fâcã Mihail prezent M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Firczak Gheorghe prezent Mãlaimare Mihai-Adrian prezent Florea Ana prezentã Mãrãcineanu Adrian prezent Florescu Ion prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Fotopolos Sotiris absent Mândroviceanu Vasile absent Frunzãverde Sorin prezent Mera Alexandru-Liviu prezent Gaspar Acsinte prezent Merce Ilie prezent Georgescu Filip prezent Meºca Sever prezent Georgescu Florin prezent Miclea Ioan prezent Gheorghe Valeriu prezent Micula Cãtãlin prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Mihalachi Vasile prezent Gheorghiu Adrian prezent Mihãilescu Petru-ªerban prezent Gheorghiu Viorel prezent Mincu Iulian prezent Gingãraº Georgiu prezent Mircea Costache prezent Giuglea ªtefan prezent Mirciov Petru prezent Godja Petru prezent Miron Vasile prezent Grãdinaru Nicolae prezent Mitrea Manuela prezentã Grigoraº Neculai prezent Mitrea Miron-Tudor prezent Gubandru Aurel prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Miþaru Anton prezent Haºotti Puiu prezent Mînzînã Ion prezent Hogea Vlad-Gabriel prezent Mocioalcã Ion prezent Holtea Iancu prezent Mocioi Ion prezent Hrebenciuc Viorel prezent Mogoº Ion prezent Ianculescu Marian prezent Mohora Tudor prezent Ifrim Mircea prezent Moisescu George Dumitru prezent Ignat Miron prezent Moisoiu Adrian prezent Ilie Aurel Constantin prezent Moiº Vãsãlie prezent Iliescu Valentin Adrian prezent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Ionel Adrian prezent Moldovan Petre prezent Ionescu Anton prezent Moldoveanu Eugenia prezentã Ionescu Costel Marian prezent Moraru Constantin Florentin prezent |Motoc Marian-Adrian|prezent|Rasovan Dan Grigore|prezent| |---|---|---|---| |Muscã Monica Octavia a votat, prezentã.||Rãdoi Ion|prezent| |Muºetescu Tiberiu Ovidiu|prezent|Rãdulescu Grigore Emil|prezent| |Naidin Petre|prezent|Roºculeþ Gheorghe|prezent| |Nan Nicolae|prezent|Rus Emil|prezent| |Nassar Rodica|prezentã|Rus Ioan|prezent| |Naum Liana-Elena|prezentã|Ruºanu Dan-Radu|prezent| |Nãdejde Vlad-George|prezent|Sadici Octavian|prezent| |Nãstase Adrian|prezent|Sali Negiat|prezent| |Nãstase Ioan Mihai|prezent|Sandache Cristian|prezent| |Neacºu Ilie|prezent|Sandu Alecu|absent| |Neagu Ion|prezent|Sandu Ion Florentin|prezent| |Neagu Victor|prezent|Sassu Alexandru|prezent| |Neamþu Horia-Ion|absent|Saulea Dãnuþ|prezent| |Neamþu Tiberiu-Paul|prezent|Savu Vasile Ioan|prezent| |Nechifor Cristian|prezent|Sãpunaru Nini|prezent| |Negoiþã Liviu Gheorghe|prezent|Sârbu Marian|prezent| |Nica Dan|prezent|Sbârcea Tiberiu-Sergius|prezent| |Nicolae Ion|prezent|Selagea Constantin|prezent| |Nicolaescu Gheorghe-Eugen|prezent|Sersea Nicolae|prezent| |Nicolescu Mihai|prezent|Severin Adrian|prezent| |Nicolicea Eugen|prezent|Simedru Dan Coriolan|prezent| |Niculescu Constantin|prezent|Sireþeanu Mihail|prezent| |Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae|prezent|Sonea Ioan|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Spiridon Nicu|prezent| |Niþã Constantin|prezent|Stan Ioan|prezent| |Oltean Ioan|prezent|Stan Ion|prezent| |Olteanu Ionel|prezent|Stana-Ionescu Ileana|prezentã| |Onisei Ioan|prezent|Stanciu Anghel|prezent| |Palade Doru Dumitru|prezent|Stanciu Zisu|prezent| |Pambuccian Varujan|prezent|Stãnescu Alexandru-Octavi|prezent| |Paºcu Ioan Mircea|prezent|Stãniºoarã Mihai|prezent| |Pataki Iulia|prezent|Stoian Mircea|prezent| |Patriciu Dinu|absent|Stoica Valeriu|prezent| |Pãun Nicolae|prezent|Stroe Radu|prezent| |Pãduroiu Valentin|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Pãºcuþ ªtefan|prezent|Suciu Vasile|prezent| |PŽcsi Francisc|absent|Suditu Gheorghe|prezent| |Pereº Alexandru|prezent|SzŽkely Ervin-Zolt‡n|prezent| |Petrescu Ovidiu Cameliu|prezent|Szil‡gyi Zsolt|absent| |Petruº Octavian Constantin|absent|ªnaider Paul|prezent| |Pleºa Eugen-Lucian|prezent|ªtefan Ion|prezent| |Pop Napoleon a votat, prezent.||ªtefãnescu Codrin|prezent| |Podgorean Radu|prezent|ªtefãnoiu Luca|prezent| |Popa Constanþa|prezentã|ªterbeþ Cornel|prezent| |Popa Cornel|prezent|Tam‡s S‡ndor|prezent| |Popa Virgil|prezent|Tãrâþã Culiþã|prezent| |Popescu-Bejat ªtefan-Marian|prezent|Târpescu Pavel|prezent| |Popescu Costel Eugen|prezent|Tcaciuc ªtefan|prezent| |Popescu Gheorghe|prezent|Teculescu Constantin|prezent| |Popescu Dorin Grigore|prezent|Timiº Ioan|prezent| |Popescu Ioan Dan|prezent|Toader Mircea Nicu|prezent| |Popescu Kanty Cãtãlin|prezent|Todoran Pavel|prezent| |Popescu-Tãriceanu Cãlin|prezent|Tokay Gheorghe|prezent| |Popescu Virgil|prezent|Tor— Tiberiu|absent| |Posea Petre|prezent|Tudor Marcu|prezent| |Predicã Vasile|prezent|Tudose Mihai|prezent| |Pribeanu Gheorghe|prezent|Tunaru Raj-Alexandru|prezent| |Priboi Ristea|prezent|Þibulcã Alexandru|prezent| |Purceld Octavian-Mircea|prezent|Þocu Iulian Costel|prezent| |Puºcaº Vasile|prezent|Varga Attila|prezent| |Puwak Hildegard-Carola|prezentã|Vasile Aurelia|prezentã| |Puzdrea Dumitru|prezent|Vasilescu Lia-Olguþa|prezentã| |Radan Mihai|prezent|Vasilescu Nicolae|prezent| |R‡duly R—bert K‡lm‡n|absent|Vasilescu Valentin|prezent| |Raicu Romeo-Marius|prezent|Vekov K‡roly-Janos|prezent|

Vã rog, membrii Birourilor permanente, la salã, sã numãrãm biluþele. Chestorii, vã rog frumos, sã se ia urnele.

## PAUZÃ

Stimate colege ºi stimaþi colegi, vã rog sã poftiþi în salã. Sper sã fiþi mai mulþi parlamentari decât ziariºti. Rugãm ºi pe membrii Guvernului sã vinã în salã, sã vinã cu încredere.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, domnul secretar Nicolae Leonãchescu vã va citi procesul-verbal cu privire la rezultatul numãrãrii bilelor.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori asupra moþiunii de cenzurã iniþiate de 189 de deputaþi ºi senatori

În temeiul art. 32 alin. 4 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile

permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate de cãtre deputaþi ºi senatori, prin vot secret cu bile, potrivit art. 34 din acelaºi regulament, asupra moþiunii de cenzurã iniþiate de 189 de parlamentari ºi au constatat urmãtoarele:

- Ñ numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 485;

- Ñ numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi: 461; Ñ numãrul total de voturi exprimate: 461;

Ñ numãrul de voturi anulate: zero;

Ñ numãrul de voturi valabil exprimate, din care:

Ñ voturi pentru adoptarea moþiunii de cenzurã: 178; Ñ voturi contra moþiunii de cenzurã: 283.

În conformitate cu prevederile art. 112 alin. (1) ºi art. 113 alin. (2) din Constituþia României, moþiunea de cenzurã se adoptã cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor, care reprezintã 243 de parlamentari.

Având în vedere cã, din totalul de 485 de deputaþi ºi senatori, au votat pentru adoptarea moþiunii de cenzurã 178, iar 283 au votat contra, Camera Deputaþilor ºi Senatul constatã cã nu a fost întrunitã majoritatea cerutã de Constituþie pentru adoptarea moþiunii de cenzurã.

Semneazã: membrii celor douã Birouri permanente. Încheiat astãzi, 21 decembrie 2001.Ò Vã mulþumesc.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Înainte de a încheia ºedinþa de azi, sã îmi permiteþi sã felicit Guvernul ºi sã îi doresc succes în anul viitor! Sã vã mulþumesc dumneavoastrã, tuturor, în numele meu ºi al colegului meu, al Birourilor permanente ale celor douã Camere, pentru activitatea desfãºuratã în acest anual!

La mulþi ani! Sãrbãtori fericite!

Sesiunea dureazã pânã în 31 decembrie. Pânã atunci, activitate în teritoriu. Încã o datã, ”La mulþi ani!Ò.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,55._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 200/29.XII.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei