Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor senatori, vã invit în sala de ºedinþe. Bunã ziua!

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 5 aprilie 2001, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori secretari Constantin Nicolaescu ºi Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de doamne ºi domni senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 100 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile plenului colegii care sunt în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, aºa era aprobarea, iar 9 colegi, de asemenea, absenteazã motivat, 3 fiind membri ai Guvernului ºi 6 colegi fiind plecaþi în delegaþie, respectiv domnii Bindea, Frunda, Lupoi, Prisãcaru, Sârbulescu ºi Ion Solcanu.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi este: lucrãri în plen, cele înscrise în ordinea de zi, sigur, între orele 9,00Ð19,00.

Avem o ordine de zi, în situaþia în care va fi epuizatã vom trece la lucru pe comisii pentru a studia raportul la proiectul Legii bugetului de stat.

În ordinea de zi avem înscrise mai multe proiecte de lege.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii?

Dacã nu sunt observaþii îl

- Avem douã chestiuni organizatorice: în primul rând,

- Grupul parlamentar U.D.M.R. a solicitat înlocuirea unui coleg dintr-o comisie de mediere.

- Vã rog sã faceþi aceastã propunere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenþei neloialeÉ Grupul parlamentar U.D.M.R. propune în locul domnului senator Eckstein-Kov‡cs PŽter pe domnul senator Pusk‡s Balint-Zolt‡n.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci domnul senator Pusk‡s Balint, în locul domnului senator Eckstein-Kov‡cs.

Dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Solicitare admisã de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 11 voturi contra ºi douã abþineri.

Deci, stimaþi colegi, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, au fost depuse mai multe legi ºi, potrivit obligaþiei constituþionale, sunt dator sã vi le prezint în plenul Senatului:

Ñ Legea privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacul-

tura;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei pãrþi din datoria Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. cãtre stat cu contravaloarea energiei livrate în Republica Moldova;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 279/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor financiare asumate de Banca Generalã de Credit ºi Promovare Ñ BANKCOOP Ñ S.A., ce decurg din Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de Dezvoltare Industrialã, în valoare de 120 de milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 21 martie 1995;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2000 pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice;

- Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în discuþie raportul Comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale.

Din comisia de mediere au fãcut parte domnii senatori Rebreanu, Zanc, Hoha, Florescu, Constantinescu, Iuliu Pãcurariu ºi Kereskenyi.

Vã rog, domnul senator Zanc sau doamna senator Rebreanu, vã rog.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã la punctul 1 din raport comisia de mediere a aprobat punctul de vedere al Senatului, deci nu trebuie sã-l votãm.

La punctul nr. 2, la art. 1, punctul 3, comisia de mediere ne propune un text comun.

Dacã sunt observaþii legate de acest text?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 3, text Senat.

Dacã sunt alte observaþii la acest proiect de lege? Dacã nu sunt

Mulþumesc.

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/1998.

A plecat domnul Zanc? De ce?

Vã rogÉ

Credeam cã v-aþi supãrat.

Deci, de asemenea, poziþia nr. 1 în raport, colegii noºtri au impus punctul de vedere al Senatului, poziþiile nr. 2, 3, 4, punctul de vedere al Senatului, deci, pe cale de consecinþã, vã rog sã observaþi cã toate textele în divergenþã au fost aprobate în comisia de mediere în varianta datã de Senat.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, sã luãm act de acest raport al comisiei de mediere.

Aprobat de plen cu 91 de voturi pentru ºi se pare cã 3 colegi þin mai mult cu deputaþii, douã contra ºi o abþinere. _(Comentarii din salã)._

Poate mai avem ceva, domnul senator.

Poziþia numãrul 5 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la

proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii locuinþelor nr. 114/1996.

Din partea Senatului au participat în comisia de mediere domnii senatori Sin, Pricop, Balcan, Alexandru Ionel, Zlãvog, Fabini ºi Eckstein.

Domnul BalcanÉ, nu, cã aveþi o poziþie extrem de grea.

Vã rog, deci, un domn senator sã fie prezent dintre cei enumeraþi. _(La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Viorel Balcan)._

Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã cele douã texte în mediere au fost acceptate în comisia de mediere în varianta Senatului.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei de mediere. Textele sunt toate în varianta Senatului.

Aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, douã voturi contra ºi douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind reorganizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului.

A fost aprobat textul Camerei Deputaþilor, cele 4 articole s-au votat în unanimitate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Poziþia numãrul 1 în raport, art. 3 alin. 3 dacã sunt intervenþii la textul propus de comisia de mediere, text în varianta Camerei Deputaþilor?

Dacã nu sunt vã rog sã votaþi.

Text aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 2 din raportul comisiei de mediere, art. 3 alin. 4, un text comun, în unanimitate.

Observaþii?

Dacã nu sunt vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 85 de voturi pentru, 6 contra ºi

- 3 abþineri.

- Art. 4 alin. 3, poziþia 3 în raport, textul Camerei. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 8 contra ºi douã abþineri.

Poziþia nr. 4, art. 6 alin. 3, text în varianta Camerei. Observaþii?

Nefiind, vã rog sã votaþi.

- Aprobat de plen cu 81 de voturi pentru, 9 contra ºi

- 3 abþineri.

-

- tra ºi douã abþineri.

- Mulþumim.

- Am epuizat rapoartele comisiilor de mediere.

8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/14.IV.2001

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/1999.

Dacã sunt iniþiatori?

Vã rog, domnule secretar de stat Mãrãºescu, în partea stângã.

Domnul ministru, vã rog.

Oferim posibilitatea sã rãmâneþi de stânga. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Nicolae Ion Anton Mãrãºescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Tineretului ºi Sportului:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã solicitãm sã adoptaþi aviz de respingere pentru proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/1999 privind obligativitatea avizãrii de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului a schimbãrii destinaþiei sau desfiinþãrii bazelor sportive aparþinând domeniului public sau privat al statului, întrucât în art. 79 din Legea nr. 69, adicã Legea educaþiei fizice ºi sportului, aflatã în vigoare, sunt preluate în totalitate prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 57/1999.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul senator Oprescu, aveþi cuvântul.

## Aceeaºi este ºi pãrerea comisiei.

Raportul este fãcut în sensul acesta. Propun plenului Senatului respingerea proiectului de lege din motivele prezentate de domnul ministru.

Deci dumneavoastrã susþineþi respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 57/1999?

Noi da.

ªi noi tot aºa.

Deci ºi iniþiatorul, ºi comisia noastrã sesizatã în fond. Deci raportul este negativ.

Asta o spun pentru staff-ul Senatului, care bãnuiesc cã a muncit foarte mult în aceastã sãptãmânãÉ

Unde este raportul acela negativ, pentru cã la noi nu îl gãsim?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Ba da, este o frazã pe rândul 7: ”Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege ºi a hotãrât în unanimitate respingereaÒ.

Domnilor colegi, dacã sunt intervenþii legate de acest proiect de lege?

Dacã nu sunt intervenþii, atunci

La poziþia 8 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/1999 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã.

Vã rog, din partea Ministerului Justiþiei este prezent domnul secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice, vã rog, domnul senator Predescu.

Vã rog, domnule ministru, în calitate de iniþiator, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei:_

## Stimate doamne,

## Stimaþi domni senatori,

Prin Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã a fost reglementatã, în principal, procedura de declanºare a urmãririi penale a membrilor Guvernului pentru fapte sãvârºite în exerciþiul funcþiei lor.

În stabilirea acestei proceduri s-a þinut seama de dispoziþiile constituþionale, precum ºi de cele cuprinse în Regulamentele Camerelor privind urmãrirea penalã a membrilor Guvernului ºi cele privind ridicarea imunitãþii parlamentare în cazul în care aceºtia au ºi calitatea de senatori sau deputaþi.

Legea nu a stabilit infracþiuni noi, dar în art. 6 se precizeazã în mod expres cã ”intrã sub incidenþa acesteia faptele sãvârºite de membrii Guvernului în exerciþiul funcþiei lor ºi care, potrivit legii penale, constituie infracþiuniÒ.

Dupã încheierea dezbaterilor parlamentare asupra acestui proiect de lege, prin Memorandumul încheiat cu confederaþiile sindicale din 21 aprilie 1999, Guvernul s-a angajat sã completeze Legea rãspunderii ministeriale cu douã infracþiuni specifice activitãþii membrilor Guvernului.

În acest sens a fost adoptatã ordonanþa de urgenþã pe care acum vã rugãm sã o transformaþi prin votul dumneavoastrã în lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator.

## Domnilor colegi,

Comisia juridicã, dezbãtând proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/1999 pentru completarea Legii nr. 115/1999, a adoptat raport de admitere cu amendamente de redactare în anexa nr. 1 ºi a prezentat ºi amendamentele respinse în anexa nr. 2, amendamentele formulate de domnii senatori Antonie Iorgovan ºi Vasile Duþã. Ca obiect de reglementare au fost introduse douã noi infracþiuni, specifice activitãþii membrilor Guvernului, ºi anume: împiedicarea prin ameninþare, violenþã ori prin folosirea de mijloace frauduloase a exercitãrii cu bunãcredinþã a drepturilor ºi libertãþilor cetãþeneºti; prezentarea cu rea-credinþã de date inexacte Parlamentului sau Preºedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister pentru a ascunde sãvârºirea unor fapte de naturã sã aducã atingere intereselor statului.

Pedepsele sunt prevãzute în textele care fac obiectul reglementãrii.

Comisia a primit avize favorabile de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru administraþie publicã ºi de la Consiliul Legislativ.

Cu aceste observaþii, vã rugãm sã fiþi de acord cu raportul Comisiei juridice.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra primului amendament...

Da?

Vã rog, domnul senator Duþã.

Era domnul de la televiziune, de aceea nu v-am observat. Îmi cer scuze.

Împreunã cu domnul Iorgovan, noi am formulat un amendament care considerãm cã-ºi are rostul în aceastã ordonanþã pentru cã, de fapt, pânã la urmã, ea a fost adusã în faþa noastrã ca legea sã-ºi întregeascã ansamblul ºi puterea de coerciþie asupra celor care sãvârºesc infracþiuni, deci asupra miniºtrilor, ºi am introdus acolo ºi am dat câteva exemple despre infracþiuni posibile. E vorba de implicarea în anumite licitaþii ºi textul cred cã dumneavoastrã îl aveþi. S-au dat exemple clare pentru cã am considerat noi cã marile carenþe care au fost pânã acum în ministere au fost pornite de la aceste infracþiuni, pentru cã pânã la urmã sunt infracþiuni.

## Mulþumesc.

Dacã sunt ºi alte intervenþii? Da, domnul senator Antonie Iorgovan, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Este adevãrat, la Comisia juridicã am semnat ºi eu, alãturi de domnul coleg, acest amendament. Pe de altã parte, nu am reuºit sã conving Comisia juridicã ºi n-aº vrea acum sã fac pe avocatul în Senat, eu rãmân însã la pãrerea, este o chestiune de principiu sã se consemneze, fie ºi numai pentru istorie, cã nu putem sã scoatem o lege noi, dacã am ajuns la putere, P.D.S.R.-ul, care sã fie de naturãÉ, deci sã lãsãm sã se înþeleagã cã ne-ar deranja dacã se introduc sancþiuni specifice, mai precis, infracþiuni specifice pentru miniºtri.

Aºa cum a spus domnul coleg, marile tâlhãrii în aceastã þarã, ºi vorbeºte cineva care mai ºtie ce se

întâmplã prin ministere, au plecat de la miniºtri. Poate cândva vom face luminã. Una dintre aceste tâlhãrii este legatã de modul în care s-au fãcut licitaþiile ºi nu mai departe decât în gazeta de astãzi, vã rog sã vã uitaþi ºi dumneavoastrã, este o pozã cu staþiunile de pe Valea Oltului care au fost vândute pe nimic. ªi atunci întrebarea este: mãrºãluim tot aºa, ca langustele, sau la acest ceas al istoriei punem stop ºi introducem în Legea responsabilitãþii ministeriale o infracþiune specificã pentru domnii miniºtri, pentru cã e bine sã se ºtie, ministrul vine de la _minister_ , care înseamnã servitor.

Pe cine servesc domnii miniºtri? Interesul naþional sau propriul buzunar? Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi, domnule secretar de stat.

Noi considerãm cã nu e necesar sã fie introduse în textul ordonanþei de urgenþã ºi alte infracþiuni care, de fapt, sunt prinse ºi în Codul penal ºi în cadrul unor legi speciale.

Domnul senator Predescu, vã rog, în numele Comisiei juridice, dacã doriþi, sau în nume propriu?

## Domnule preºedinte,

Textul amendamentului, adicã al noilor incriminãri sunã astfel: ”Faptul de a folosi funcþia sa pentru a favoriza câºtigarea unei licitaþii, acordarea ilegalã a unor autorizaþii sau a altor facilitãþi în scopul obþinerii de bani, bunuri sau altor foloase necuvenite pentru sine ori pentru altulÉÒ

Asemenea modalitãþi de sãvârºire a unei fapte ilicite care, datoritã gravitãþii ºi celorlalte condiþii prevãzute de legea penalã, constituie infracþiune se regãsesc în partea specialã a Codului penal.

”Pentru a obþine pentru sine sau pentru altulÒÉ Se cunoaºte cã avem traficul de influenþã, avem infracþiunea de abuz în serviciu împotriva intereselor cetãþenilor sau împotriva interesului public, avem infracþiunea de luare de mitã ºi alte infracþiuni pe care legea Codul penal le prevede pentru modalitãþi de sãvârºire a unor astfel de fapte.

Noi am apreciat, majoritatea membrilor comisiei, cã nu este cazul a se introduce aceastã nouã infracþiune, pentru cã nu este specificã activitãþii unui membru al Guvernului. Este o activitate generalã pe care dacã un membru al Guvernului o sãvârºeºte intrã sub prevederile legii penale generale.

Deci, neavând caracter specific nu poate completa faptele penale prevãzute de Legea rãspunderii ministeriale care este o reglementare specialã privind modalitãþile de activitãþi pe care le are la dispoziþie ºi le poate sãvârºi numai un membru al Guvernului.

Prin urmare, asemenea fapte nu rãmân nepedepsite dacã sunt sãvârºite, pentru cã baza sancþionãrii se regãseºte în alte infracþiuni cuprinse în Codul penal. Acesta a fost considerentul pentru care, repet, majoritatea membrilor comisiei nu au acceptat aceastã completare la ordonanþa care face obiectul dezbaterilor.

De aceea, ne menþinem punctul de vedere al majoritãþii membrilor comisiei.

Vã mulþumesc.

Doriþi cuvântul la dezbateri generale?

Pentru cã am trecut la dezbaterea unui amendament, de aceea vã întrebÉ

Vã rog, domnul senator Honcescu.

Colegul nostru, domnul senator Predescu, spunea cã nu este o infracþiune specificã miniºtrilor. Ultimii 4 ani ne-au arãtat cã, în general, aceasta este o infracþiune, cum spune colegul, super specificã, sunt foarte multe exemple prin care secretari de stat, miniºtri au contribuit direct, într-un fel sau altul, fiind sau nefiind membri în comisia de licitaþie, la trucarea sau la câºtigarea unor licitaþii într-un mod, cum se spune aici, fraudulos.

Chiar dacã aceastã infracþiune este prevãzutã în Codul penal mi se pare cã introducerea ei în Legea rãspunderii ministeriale, completarea acestei legi ar fi un semnal extraordinar pentru miniºtri, pentru demnitari, sã ºtie cã sunt vizaþi în mod special ºi din acest punct de vedere.

De aceea eu susþin acest amendament. Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi, o frazã doar.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rugãmintea era ca doar sã facem intervenþii la dezbateri generale, pentru cã, dupã aceea, îi vom ruga pe colegi sã prezinte amendamentul ºi o sã-l

Exprimarea mea cred cã, poate, n-a fost completã ºi atât de explicitã încât sã lãmureascã pe deplin lucrurile ºi de aceea s-a ajuns la aceastã posibilã concluzionare.

A influenþa o licitaþie, a facilita, ºtiu eu, o scutire, o altã..., a înlesni ceva într-o activitate de licitaþie, de privatizare sau de orice fel de activitate, domnilor colegi, e la îndemâna oricãrei persoane, nu e specific numai unui ministru. Un prefect nu poate, un parlamentar nu poate?! ªi atunci nu e specificã ministrului, membru al Guvernului.

Exemplul dat... Secretar de stat nu e membru al Guvernului, el este categorie de funcþionar public de altã naturã, deþine o funcþie publicã ºi are un alt regim...

Prin urmare, cred cã este clar cã nu e o activitate specificã activitãþii unui ministru. Oricine poate sãvârºi asemenea fapte ºi pe acestea toate le prevede Codul penal pentru oricine.

## Domnule preºedinte,

Cu mare îngãduinþã v-aº cere ca acest amendament sã fie votat pentru faptul cã nu cuprinde numai problematica licitaþiilor, e vorba de scutirea de anumite taxe cãtre stat, e vorba de reeºalonãri ºi paraeºalonãri asupra debitelor pe care le are cãtre stat ºi, de fapt, pentru bugetul pe care vrem sã-l adoptãm. Deci sunt multe posibilitãþi de a eluda, dacã vreþi, legea prin influenþa pe care o fac miniºtrii.

Rugãmintea este sã susþinem acest amendament.

Vã mulþumesc.

Vã reamintesc, stimaþi colegi, cã ne gãsim la dezbateri generale.

Domnul senator Oliviu Gherman, vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ceea ce mã priveºte cred cã Comisia juridicã a analizat în mod judicios ºi soluþia adoptatã de comisie este potrivitã, deoarece dacã într-o asemenea lege specialã noi introducem elemente specifice ori aceste elemente sunt exhaustive, ori dacã sunt simple exemplificãri, pot sã creeze breºe care sunt extrem de periculoase prin reversul legii.

Prin urmare, cred cã modul în care a fost abordatã problema de cãtre Comisia juridicã este foarte judicios, deoarece Codul penal acoperã, în realitate, asemenea, infracþiuni, iar enumerarea ori este exhaustivã, ori dacã este exemplificativã poate sã creeze anumite goluri de care se poate profita.

Deci, în principiu, cred cã soluþia adoptatã este o soluþie judicioasã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vã rog.

Eu mã raliez colegului meu de comisie, distinsul senator Ion Honcescu. Cred cã nu s-a înþeles... Chiar nu vãd cui îi este fricãÉ Am impresia cã deja cineva se gândeºte cã vor fi condamnaþi miniºtrii.

Cred cã aceastã prevedere poate avea ºi un caracter preventiv ºi nu vãd de ce, dacã existã textul acolo, cuiva trebuie sã-i fie fricã de aºa ceva, chiar dacã ar fi oarecum în plus. Nu vãd de ce atâta vâlvã. Cred cã e bun amendamentul.

Pentru dumneavoastrã pot exista ºi reglementãri paralele, nu?

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã declar închise dezbaterile generale la acest proiect de lege, rugându-vã sã observaþi cã au fost formulate 4 amendamente. Am înþeles cã 3 amendamente sunt acceptate de comisie, în comisie, iar un amendament a fost respins. Întrucât nu am acest amendament, vreau sã-i rog pe domnii senatori...

Este în anexã. E în coloana verticalã, în filele cu anexa nr. 2, coloana..., pagina 2 a anexei nr. 2.

Anexa nr. 1, nu anexa nr. 2.

Nu aveþi anexa nr. 2? V-o dau eu.

Rugãmintea este sã fie prezentatã de cãtre iniþiator. Nu e la dosar. Nu-i nimic.

Pentru a pune la vot într-o anumitã ordine amendamentele formulate, în conformitate cu prevederile regulamentului, doresc sã întreb dacã amendamentul respins exclude amendamentele acceptate de comisie. Nu au legãturã.

Am înþeles din dezbaterile generale cã este vorba de o nouã faptã penalã.

Sigur.

## Bun.

În aceastã situaþie, vom trece la discutarea celor 3 amendamente acceptate de cãtre comisie ºi, în final, vom discuta ºi îl voi ruga pe domnul senator Duþã dã prezinte amendamentul respins de comisie.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului înscris la punctul 1 în raportul Comisiei juridice, formulat la lit. b) a art. 6[1] .

Sunt intervenþii?

Vã rog.

Stimaþi colegi, vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului prezentat de Comisia juridicã la art. 6[1] lit. b).

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi douã abþineri. Poziþia 2 art. 6[2] alin. 1. Intervenþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Aprobat de plen cu 94 de voturi pentru, 8 împotrivã ºi o abþinere.

Poziþia 3 din raport, art. 6[3] .

S-a eliminat, trimiþându-l la dreptul comun, care este chiar mai sever.

De acord, iniþiatorul?

Suntem de acord, pentru cã prescripþia care era prevãzutã era mai micã decât cea prevãzutã în Codul penal. Era în favoarea...

Da.

## Intervenþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra acestui amendament.

Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru, 5 împotrivã ºi 3 abþineri.

Domnul senator Duþã, vã rog sã vã prezentaþi amendamentul.

## **Domnul Vasile Duþã** _(din salã):_

Nu am amendamentul la mine.

Eu, doresc, dacã-mi îngãduiþi, domnule preºedinte, o explicaþie simplã. Camera Deputaþilor adoptase formula: ”Dacã a adus o atingere intereselor statului sau a produs...Ò Noi am menþinut formula din ordonanþã: ”... de naturã sã aducã atingere intereselor statuluiÒ. Pentru cã, în principal, textul are caracter preventiv. El trebuie sã previnã, nu sã intervinã dupã ce s-a sãvârºit fapta, ci sã preîntâmpine sãvârºirea faptei ºi, prin urmare, ºi pericolul pe care îl prezintã trebuie avut în vedere. De aceea am modificat, am adus acest amendament, pentru o protecþie sporitã.

## Mulþumesc.

Domnule secretar de stat, sunteþi de acord cu acest amendament ºi cu celelalte?

## **Domnul Alexe Costache Ivanov:**

Sigur. ªi cu celelalte.

Luaþi-l ºi prezentaþi-l. Cum vreþi sã-l discutãm ºi sã-l

Sau cel puþin daþi amendamentului caracter retroactiv.

Domnule preºedinte, îl citesc eu, dacã îmi daþi voie.

Nu. Lãsaþi sã-l susþinã dânsul, cã are o voce plãcutã. Nu. Dânsul trebuie sã se pronunþe.

”Constituie, de asemenea, infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 5 la 20 de ani ºi interzicerea unor drepturi fapta unui membru al Guvernului de a folosi funcþia sa pentru a favoriza câºtigarea unei licitaþii, acordarea ilegalã a unor autorizaþii sau a altor facilitãþi, în scopul obþinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite pentru sine ori pentru altul.Ò Acesta este textul. ”Banii, valorile sau orice alte bunuri care au fost primite pe nedrept se confiscã, iar dacã acestea nu se gãsesc condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.Ò

Mulþumesc.

Sunt domni senatori care doresc sã intervinã pe acest amendament? Mai doreºte cineva?

Domnule secretar de stat, vã rog sã vã pronunþaþi.

Noi considerãm cã textul este cuprins în cea mai mare parte în Codul penal. Se vorbeºte de interzicerea unor drepturi Ñ fapta de a folosi funcþia pentru a favoriza câºtigarea unei licitaþii. Fapta este încadrabilã în infracþiunea de abuz sau acordarea ilegalã a unor autorizaþii sau a altor facilitãþi. De asemenea, latura obiectivã a acestei infracþiuni este cuprinsã în sfera infracþiunii de abuz, iar atunci când aceste activitãþi sunt sãvârºite în scopul obþinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, evident cã subiecþii respectivi, dacã sunt membri ai Guvernului, vor putea fi traºi la rãspundere fie pentru trafic de influenþã, fie pentru luare de mitã.

Atâta vreme cât aceste elemente sunt cuprinse în latura obiectivã a unor infracþiuni care sunt în prezent prevãzute în partea specialã a Codului penal, noi considerãm cã nu este util sã existe reglementãri paralele.

Vã rog sã vã ocupaþi locul, domnule senator. Sã-l ascultãm pe domnul senator Predescu din partea Comisiei juridice ºi dupã aceea sã ascultaþi argumentele la ce vreþi sã rãspundeþi.

Doriþi sã interveniþi, domnule senator Predescu?

## **Domnul Ion Predescu:**

## Da.

## Domnule preºedinte,

Pe lângã cele arãtate mai existã un pericol deosebit pentru practica judiciarã, ºi anume: dacã în text înscriem ca modalitãþi facilitarea unei licitaþii sau favorizarea ei, obþinerea unei adeverinþe sau eliberarea ei, sau o facilitate fiscalã, sunt ºi alte multe modalitãþi prin care se pot sãvârºi fapte ilicite. Atunci, cel care este chemat sã aplice legea spune: ”Stai, domnÕe, cã legiuitorul a înþeles sã incrimineze numai licitaþia, autorizaþii ºi facilitãþi.Ò Pe celelalte nu a înþeles sã le incrimineze. Pe de o parte.

Staþi, domnule, puþin! Nu gândiþi aºa! Înseamnã cã nu sunteþi dintre cei care aplicã legeaÉ

În plus, ce ar zice cel care aplicã legea? Pãi, aceasta este o reglementare specialã, derogatorie de la reglementarea generalã, care este dreptul comun, Codul penal. Pentru membrii Guvernului, iatã cã legiuitorul a înþeles numai aceste 3 modalitãþi sã le incrimineze. Celelalte scapã incriminãrii. Nu le regãsim pentru calitatea lui de membru al Guvernului.

V-ar conveni o asemenea interpretare care ar fi riguros formal juridicã ºi logicã? Nu v-ar conveni. Pãi, nu ne convine nici nouã, care apãrãm interesul general.

Motiv pentru care aceastã infracþiune consideratã în plus ºi mai severã, dimpotrivã, nu ajunge sã fie mai severã, mai incriminatorie, ci favorizantã.

De aceea, e de naturã sã perturbe practica judiciarã în aplicarea ºi interpretarea unitarã a legii penale. De aceea ne-am opus.

Pentru celãlalt considerent de la punctul 4, aceeaºi paginã 2, ”banii, valorile ºi bunurile se confiscãÒ, avem prevederea generalã 118 ºi urmãtoarea din Codul penal în orice infracþiuni, nu numai în acestea.

Prin urmare, nu este cazul sã venim la fiecare infracþiune cu repetarea reglementãrilor deja existente. Nu se practicã nicãieri aºa ceva, nicidecum la noi, care avem un sistem judiciar cu care ne lãudãm de câteva secole, sã ºtiþi, nu din zilele acestea.

Mulþumesc.

Sunt intervenþii? Domnul senator Duþu. Mai doriþi o intervenþie, a cincea.

Domnule preºedinte, nu mã numesc Duþu, ci Duþã. Rugãmintea mea este sã-mi pronunþaþi corect numele.

Mulþumesc. De acord.

ªi rugãmintea mea este sã respectaþi regulamentul, acolo unde spune, foarte strict, cã aveþi dreptul sã aveþi o singurã intervenþie la fiecare articol.

Domnule preºedinte, este posibil.

Eu nu am ºtiut ordinea de zi, dacã vreþi o scuzã, pentru cã azi am luat-o din casetã, dar nu asta este problema.

La amendamentul respectiv vreau sã complez faptul cã aceastã ordonanþã de fapt a fost fãcutã la intervenþia sindicatelor care au punctat efectiv acest subiect. ªi a doua problemã este reeºalonarea unor debite, plãþi, cãtre stat care se fac Ñ ºtim foarte bine Ñ cu mari favoritisme. Cum pot fi amendate de legea penalã? Fac menþiunea cã este o lege specialã care nu cred cã ar avea un caracter din acesta, negativ, dacã includem acest amendament.

Mai sunt intervenþii? Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este foarte exactã analiza fãcutã de domnul vicepreºedinte al Comisiei juridice, dar ºi speculativã, pentru cã celelalte infracþiuni sunt prevãzute inclusiv în cele 3 amendamente pe care noi le-am aprobat deja ºi mai sunt ºi altele în aceastã lege, aºa cã nu rãmân suspendate aceste 3Ð4 prevederi propuse în acest amendament.

Dincolo de aceastã chestiune, ”cui îi e fricã de Virginia Wolf?Ò Ce se întâmplã cu chestiunea asta? Susþinem prin tot felul de speculaþii posibilitatea de a scãpa printre degete sancþionarea unor fapte pe care le cunoaºtem destul de bine? Aº vrea sã mi se rãspundã de cãtre Ministerul Justiþiei ºi de domnul vicepreºedinte al comisiei câþi miniºtri sau secretari de stat care se fac vinovaþi de fapte incriminate de acest amendament au fost sancþionaþi pânã acum. De ce nu au fost sancþionaþi? Pentru cã prevederile menþionate aici, care se pun în balanþã cu acest amendament, au existat în Codul penal ºi în Codul de procedurã penalã. De ce nu au fost folosite ºi aplicate? Ne este teamã sã prevedem expres ºi exact anumite fapte pe care le poate pedepsi o asemenea lege care se referã la rãspunderea ministerialã, nu la altceva?!

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Vã

rog. În susþinerea amendamentului? Vã rog.

În susþinerea amendamentului ºi un argument relativ simplu. Domnul Antonie Iorgovan spunea cã se face ºi istorie în acest moment. Ei bine, daþi-mi voie sã vã spun ºi sã-i întreb pe toþi cei care nu vor sã susþinã amendamentul de câte ori, în recenta istorie a acestui deceniu, a fost invocatã lipsa Legii rãspunderii ministeriale pentru a acoperi matrapazlâcuri.

Poftiþi, domnule senator Grigore Zanc.

Eu cred cã în aceiaºi termeni se poate pune problema dacã introducem amendamentul aici. Chestiunea este sã funcþioneze instanþele în mod corect ºi normal.

Existã prevederi în Codul penal? Dacã nu s-au aplicat, putem sã punem încã în 10 legi tot felul de prevederi, cã se poate întâmpla la fel. Eu cred cã nu are rost sã încãrcãm cu amendamente o lege care în comisie mã gândesc cã a fost judicios gânditã ºi s-a adoptat respingerea acestui amendament. De ce trebuie sã ne prevalãm acum de tot felul de reglementãri numai ca sã facem precizãri pe care alte instanþe nu le-au respectat? Problema este sã respecte legea cei care judecã.

Da.

Vã rog. Domnul senator Carol Dina. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Cu scuzele de rigoare, eu consider cã Legea rãspunderii ministeriale trebuie sã conþinã în mod clar ºi indubitabil rãspunderile sub care îºi desfãºoarã activitatea ministerele ºi miniºtrii.

Drept urmare, dacã noi azi nu reuºim sã elucidãm aceste responsabilitãþi, cred cã nu ar fi greºit sã solicitãm retragerea acestui proiect de lege ºi sã se stabileascã exact rãspunderea, astfel încât sã nu mai fim obligaþi, în analiza faptelor, sã ne referim ºi la alte acte normative. Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã vã reamintesc cã discutãm un amendament, nu legea pe fond. S-au încheiat dezbaterile generale.

Domnul secretar de stat mai doreºte sã intervinã?

Aº dori sã spun cã în textul legii pentru responsabilitatea ministerialã Ñ noi discutând azi doar o ordonanþã pentru completarea Legii privind responsabilitatea ministerialã Ñ existã o trimitere expresã în care se aratã cã, de regulã, miniºtrii, în exercitarea atribuþiilor care le revin, rãspund potrivit legii penale.

Legea penalã existentã li se aplicã. Deci din punct de vedere al structurii legislative nu este util sã existe reglementãri paralele.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte Predescu, mai doriþi sã interveniþi în numele comisiei sau nu?

Doresc sã subliniez cã ceea ce s-a invocat suplimentar este problemã de aplicare a legii, nu de legislaþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

## **Domnul Ion Predescu:**

Poate nu au înþeles amendamentul, domnule preºedinte.

## **Domnul Grigore Zanc** _(din salã):_

Trebuia supus votului întâi amendamentul comisiei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mã bucur cã îmi faceþi aceastã recomandare, dar aº vrea sã ºtiu ºi eu cum aº putea supune votului un amendament al comisiei de respingere a unui amendament propus de un senator.

Este interesant ºi poate pentru regulamentul viitor vom prevedea aceastã chestiune.

Am înþeles cã grupurile parlamentare, pentru delectare, nu pentru altceva, solicitã o listã. Sigur. Pentru toate grupurile parlamentare dispun sã fie eliberatã câte o listã. Bãnuiesc cã aþi înþeles ce aþi votat, cã aºa s-a votat. Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra proiectului de lege cu cele 4 amendamente aprobate de plen. Repet caracterul organic al legii ºi necesitatea ca ea sã întruneascã 71 de voturi pentru.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Aprobatã de plen cu 97 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc.

Poziþia de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/2000 pentru modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã. De asemenea, caracterul legii, organicã.

Vã rog, domnule ministru.

În evoluþia societãþii româneºti au apãrut unele situaþii ce impun modificarea de urgenþã a unor dispoziþii din Codul penal ºi din Codul de procedurã penalã în vederea combaterii unor noi forme ale fenomenului infracþional ºi pentru îmbunãtãþirea activitãþii instanþelor judecãtoreºti.

Dezvoltarea societãþii româneºti nu poate fi conceputã fãrã existenþa unei economii naþionale fundamentatã pe soliditatea sistemului energetic naþional, menþinerea siguranþei circulaþiei pe cãile ferate, rutiere, navale ºi aeriene, precum ºi fãrã valorificarea potenþialului sectorului agricol.

Aceste puternice sectoare ale economiei naþionale sunt în prezent subminate de grupuri de infractori care, sfidând legile statului, provoacã distrugeri de mari dimensiuni prin actele ilicite grave ce lovesc în interesele întregii societãþi.

În ultima perioadã, organele judiciare se confruntã cu recrudescenþa infracþiunilor de furt, îndeosebi privind componentele care asigurã funcþionarea sistemului energetic ºi cele fãrã de care nu este posibilã funcþionarea normalã a sistemului de irigaþii, iar pagubele cauzate prin astfel de fapte sunt de dimensiuni alarmante prin consecinþele produse asupra economiei naþionale.

În scopul preîntâmpinãrii ºi combaterii cu maximã urgenþã ºi eficienþã a furturilor ce pericliteazã principalele domenii ale economiei naþionale, se impune tragerea la rãspundere ºi pedepsirea severã a acelora care sustrag componente ale reþelelor de înaltã tensiune, ale sistemelor de irigaþii, ale sistemelor ori dispozitivelor de semnalizare, alarmare, ori de alertare în caz de incendiu, care sustrag un mijloc de transport sau orice alte mijloc de intervenþie la incendiu sau în caz de dezastru a instalaþiilor de siguranþã ºi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval ºi aerian ºi a componentelor mijloacelor de transport al bunurilor a cãror însuºire pune în pericol siguranþa autovehiculelor ºi a persoanelor pe drumurile publice, precum ºi sustragerea produselor petroliere sau a gazelor naturale din conducte, depozite ori cisterne, indiferent de valoarea acestora, deoarece trebuie luatã în calcul, cu precãdere, funcþia pe care fiecare din aceste componente o îndeplineºte în sistemul tehnologic din care face parte.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege ºi-a propus sã rezolve douã probleme. În raport de constatarea creºterii infracþionalitãþii, de agravare a efectelor produse de faptele penale, de pagubele sporite înregistrate în unele domenii de activitate ºi în unele sectoare ale activitãþii, am modificat ºi completat art. 209 din Codul penal privitor la þiþei ºi alte produse petroliere, componente ale reþelelor electrice ºi alte asemenea instalaþii sau dispozitive.

Noi, în aceastã privinþã, am admis ºi un amendament de completare propus de câþiva colegi: Radu Vasile, Radu Constantin, Victor Apostolache, Ilie Plãticã-Vidovici, adãugând textului lit. h), dupã cum se constatã din anexã.

Pe de altã parte, reglementarea a intervenit ºi asupra modalitãþilor de executare a pedepsei: suspendarea condiþionatã a pedepsei, executarea pedepsei la locul de muncã. ªi aici a venit cu un element care pe noi ne-a contrariat. De la 12 ani, maximul pedepsei prevãzute de lege pânã la care se admite posibilitatea stabilirii de cãtre instanþã a unei asemenea modalitãþi de executare a pedepsei, plafonul a fost ridicat la 15 ani închisoare.

Ne-a contrariat, pentru cã aceastã intervenþie prin lege era în contradicþie flagrantã cu scopul urmãrit de completarea art. 209 ºi cu argumentele justificative la înãsprirea pedepselor la aceste infracþiuni calificate, motiv pentru care noi am modificat proiectul, menþinând plafonul maxim de 12 ani la pedeapsa prevãzutã de lege pânã la care se poate acorda suspendarea executãrii sau executarea la locul de muncã.

Aceasta este, în fond, modificarea operatã de comisie la câteva texte. A intervenit apoi problema de consecinþã a acordãrii textelor Codului penal cu aceastã modificare, adicã a operãrii modificãrilor ºi a punerii de acord cu întreaga reglementare pentru a fi unitarã, concordantã, în Codul penal, cu privire la aceste reglementãri, adicã cele privind modalitãþi de executare a pedepsei: suspendarea executãrii pedepsei, în cele douã modalitãþi, sau executarea la locul de muncã.

Din aceste motive, gãsiþi în anexele noastre amendamentele reconsiderate ºi le susþinem în ultima formã a raportului pe care l-a prezentat Comisia juridicã. Am dat aceastã explicaþie pentru a se înþelege cã intervenþia Comisiei juridice este pentru a realiza scopul pe care ºi l-a propus aceastã intervenþie legislativã de modificare ºi completare a Codului penal, care sã nu fie contradictorie: pe de o parte, constatã cã a crescut infracþionalitatea sau demonstreazã un grad de pericol social deosebit prin modalitãþile de sãvârºire, instalaþii ale economiei naþionale sunt cu precãdere preferate de infractorii deosebit de periculoºi, iar pe de altã parte, creãm um regim ºi mai favorizant prin ridicarea plafonului la 15 ani, pânã la care se poate acorda suspendarea executãrii pedepsei sau pedeapsa la locul de muncã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Declar deschide dezbaterile generale.

Sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Vã rog, domnul senator Popa, apoi domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

În raport nu figureazã poziþia unor senatori din Comisia juridicã care s-au opus acestei diminuãri de la 15 la 12 ani. Eu voi explica de ce ne-am opus ºi care sunt consecinþele. Normal ar fi trebuit ca opunerea noastrã sã fie trecutã ca sã ne susþinem amendamentul sau sã susþinem textul iniþial.

Chestiunea este foarte simplã. La furt calificat, trebuie explicat: în timpul nopþii mai multe persoane pot fura bunuri insignifiante, 1 kg de cartofi. Sunt pline ziarele de fapte minore, pedepsite cu închisoarea datoritã textului. Or, acest text dãdea posibilitatea ca judecãtorul, într-un caz minor, neînsemnat, fãrã pericol social, sã aplice pedeapsa cu suspendarea. Aceasta era problema pentru care Camera Deputaþilor ºi noi, câþiva senatori, am susþinut prevederea cu 15 ani.

Consider cã neincluderea în raport a poziþiei noastre ne prejudiciazã, noi neputând sã ne susþinem aceastã poziþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vorbesc în nume personal, deoarece am înþeles cã nu existã un punct de vedere exprimat al grupului. Deci, dacã este un coleg care vorbeºte în numele grupului, evident, m-aº înscrie dupã.

Aveþi prioritate, domnule preºedinte. Se poate?

Vreau sã fac o precizare.

Avem la comisii 3 sau 4 proiecte de modificare a Codului penal ºi a Codului de procedurã penalã. Din pãcate, în toate aceste proiecte existã modificãri substanþiale referitoare la intervale, fie intervale privitoare la detenþie, fie privitoare la amenzi. Mai mult chiar, în unul din proiecte se prevede un raport maxim-minim de 500, ceea ce este absolut inadmisibil. Este vorba de o amendã care merge de la 1 milion la 500 milioane.

Vreau sã precizez cã, dupã pãrerea mea, Codul penal este un organism viu, care are legile lui perfect justificate ºi de ansamblu. Or, modificãri la aceste raporturi fãcute sectorial pot afecta Codul penal în principiu ºi în ansamblu, deoarece Codul penal nu poate fi atât de divers ºi atât de diferit de la un punct la altul, încât sã acceptãm asemenea modificãri.

De aceea, eu sunt de acord cu punctul de vedere al comisiei, anume, acela de a nu modifica mereu niºte limite care au un efect de dizolvare a aspectului de organism a Codului penal în ansamblul sãu.

De aceea, eu cred cã comisia s-a orientat în mod judicios sã nu producã aceste modificãri care, în general, pot afecta structura de organism a Codului penal ºi aceastã observaþie va fi adevãratã ºi la celelalte 3 proiecte care vizeazã Codul penal ºi Codul de procedurã penalã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor,

Acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 207/2000 are, dacã vreþi, douã prevederi distincte. Una se referã la incriminarea unor fapte antisociale, infracþiuni, care au gãsit o aplicabilitate mai deasã în ultima perioadã. Mã gândesc, în primul rând, la furtul din conducte, furtul de þiþei, care, în opinia iniþiatorului, trebuie sã aibã un regim sancþionator mai aspru ºi, din acest punct de vedere, grupul nostru parlamentar susþine atât proiectul de lege, cât ºi poziþia comisiei.

Cu privire la cealaltã problemã controversatã Ñ ºi aici mã adresez domnului secretar al Comisiei juridice Ñ într-adevãr, împreunã cu colegul Popa, am fãcut amendament, respectiv am argumentat pentru pãstrarea limitei maxime de 12 ani, forma adoptatã de Camera Deputaþilor, pentru care instanþa poate sã ia mãsura suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei, respectiv sã dispunã executarea prin muncã. Este vorba de o infracþiune, de o atingere a valorilor sociale apãrate de cãtre legea penalã. Aceste atingeri, sigur, pot sã fie de limite diferite, în funcþie de circumstanþele în care s-a sãvârºit fapta, în funcþie de personalitatea fãptuitorului.

Legea, în cazul furtului ºi al furtului calificat, prevede o diferenþã foarte mare între limita minimã ºi limita maximã a pedepsei, în momentul de faþã, limita minimã fiind de 2 ani, limita maximã fiind de 15 ani, în cazul furtului ºi al furtului calificat. Datoritã felului în care este redactat furtul calificat, cred cã peste 95% din faptele de furt sãvârºite se încadreazã în furtul calificat, unde limita maximã este 15 ani.

Eu înþeleg cã, într-o situaþie socialã în care fenomenele de furt au luat-o razna, dacã vreþi, sunt în creºtere, atât legiuitorul, cât ºi unii membri majoritari în Comisia juridicã au hotãrât sã înãspreascã condiþiile în care se poate dispune executarea pedepsei prin muncã sau suspendarea ei.

În acelaºi timp, arãt cã prin textul de lege existã posibilitatea ca, în afara unor infracþiuni la care se aratã numai limita maximã, de 12, versus 15 ani, ceea ce este în discuþie, deºi pedeapsa maximã nu este de 15 ani, noi, totuºi, datoritã gravitãþii acestor infracþiuni, sã spunem cã, în cazul acestora, nu se poate dispune suspendarea executãrii pedepsei. Începând cu violul, pânã la alte infracþiuni pe care le considerãm grave, într-adevãr, am prevãzut fie maximum 15 sau 12 ani, respectiv la aceste infracþiuni sã nu se poatã dispune.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, înainte, dacã-mi îngãduiþi....

Da, sigur, vã dau cuvântul înainte, dar sã închidem dezbaterile generale.

Nu, înainte de texte.

Da, vã rog!

Doresc sã subliniez cã observaþia celor doi colegi senatori, membri ai Comisiei juridice, nu este întemeiatã potrivit regulamentului. Dânºii nu au formulat un amendament, ci au susþinut teza Guvernului ºi a Camerei Deputaþilor, iar comisia a adoptat un alt punct de vedere. Comisia a formulat amendament ºi, cu majoritatea voturilor, l-a promovat. Adicã, în loc de ”maximum 15 aniÒ, comisia a redus la ”maximum 12 aniÒ.

Nu-i împiedicã nimic sã susþinã în plen maximum de 15 ani la dezbaterea acestor texte, dar, repet, nu au fãcut amendament, pentru cã nici nu puteau face. Au susþinut textul venit de la Camera Deputaþilor. Or, aceasta nu este amendament.

Deci, potrivit regulamentului, nu aveam ce sã înscriem ca anexã la raportul comisiei.

## Da, mulþumesc.

Sigur, nu este necesar sã fie înscris, nu era un amendament, dar atunci când discutãm de 12 ºi 15 ani, fiecare înþelege ce crede, dacã nu citeºte textul cu atenþie, pentru cã varianta cea mai grea este varianta cu 12 ani, nu cu 15 ani.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu voi mai repeta ce au spus colegii mei. Aºa este. Vreau sã atrag atenþia Senatului numai asupra încã unui aspect care nu a fost menþionat aici. Dumneavoastrã, ca meseriaº, mã înþelegeþi ºi mai bine, domnule preºedinte Tãrãcilã.

Existã pericolul ca un om, furând o pâine, sã fie condamnat 6 luni închisoare, cu executare în regim de detenþie ºi, în cele mai multe cazuri, dupã 6 luni de detenþie, l-am scos din închisoare hoþ de buzunare calificat.

Da, este înãsprire,... adicã menþinerea cum a fost pânã acum. Pentru cã, vedeþi, pânã cum ziceam ”s-a dublat, s-a triplat infracþionalitateaÒ, cu maximum 12 ani, ºi acum vrem sã reducem infracþionalitatea, ridicând maximul la 15 ani. Eu asta nu am priceput ºi nu voi putea pricepe.

## Bun!

Domnule secretar de stat, vã consult dacã susþineþi amendamentele promovate în Comisia juridicã a Senatului sau poziþia Guvernului, la acest proiect de lege.

Alte intervenþii dacã mai sunt?

Dacã nu, declarãm închise dezbaterile generale ºi sã trecem la dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente. Le discutãm numai pe cele din forma finalã, din anexa finalã, domnule senator Predescu.

Trebuie sã fac remarca cã aceastã ordonanþã a fost redactatã în septembrie. Deci, în concordanþã cu actuala politicã penalã a Guvernului, care doreºte limitarea numãrului de infracþiuni specifice, arãtate astãzi, suntem de acord cu amendamentul propus de comisie, care este un text mai aspru, în comparaþie cu cel care exista în textul iniþial.

ªi este textul în vigoare astãzi, ºi a fost ºi pânã acum.

Da, vã rog. Dacã mai sunt intervenþii la amendamentul prevãzut în anexã, la poziþia 1, condiþiile în care poate fi dispusã suspendarea, în sensul reducerii limitei de la 15 ani la 12 ani?

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de Comisia juridicã. Amendament aprobat de plen, întrucât a întrunit 58 de voturi pentru, 30 contra ºi 5 abþineri.

Poziþia nr. 2 în raport. Dacã sunt observaþii?

Este acelaºi.

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Este acelaºi, domnule preºedinte. Se aplicã pânã la capãt.

Nu trebuie sã le votãm? Eu sunt de acord cã se aplicã, dar asta e legea.

Dar sã nu voteze cumva...

Aprobat de plen cu 57 de voturi pentru, 33 contra ºi 5 abþineri.

Poziþia nr. 3 în raport. Sunt doar corelate textele între ele.

Domnule preºedinte,...

Da, vã rog!

Aici sunt posibile douã soluþii. Prima este cea legalã juridic ºi, logic, obligatorie. A doua este o soluþie de excepþie ºi, ca sã o calific ºi mai exact, de favoare. Pentru furtul calificat, în care instanþa aplicã o pedeapsã, adicã aceea care trebuie executatã pânã la doi ani, se poate da ºi suspendarea sau executarea la locul de muncã, dar pericolul este altul. Pentru o infracþiune cu urmãri ºi de o periculozitate, prin comitere, prin persoana infractorului, prin urmãrile produse, instanþa, când ºtie ea, în înþelepciunea ei, mult comentatã ºi mult discutatã ºi contestatã în opinia publicã, îi dã doi ani, ca sã poatã sã-i dea, ca urmare, ºi executarea la locul de muncã.

Prin urmare, nu facem ce trebuie fãcut, cu consecvenþã ºi rigoare. De aceea, sunt pentru eliminarea acestei pãrþi a textului.

Domnul senator Gherman doreºte intervenþie pe o problemã de procedurã.

Bãnuiesc cã vã însuºiþi amendamentul. Sau nu?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

În conformitate cu regulamentul, iniþiatorul nu poate introduce un amendament decât dacã acest amendament este preluat de unul dintre colegi. Prin urmare, din punct de vedere formal, amendamentul nu are, deocamdatã, nici un fel de relevanþã din punct de vedere al votului nostru.

Sau este acordarea legii Ñ reglementãri ºi reglementãri Ð în concordanþã cu modificãrile operate. Acest text rãmâne în discordanþã cu modificãrile operate.

Dar este text aprobat în Camera Deputaþilor.

Este, da.

La acest amendament de la poziþia a treia, considerãm necesar sã fie eliminatã ultima frazã din textul amendamentului, ºi anume: ”executarea pedepsei la locul de muncã poate fi dispusã în cazul infracþiunilor de furt calificat prevãzute în art. 209 alin. 3, dacã pedeapsa aplicatã este închisoare de cel mult doi aniÒ.

Care este explicaþia? În cazul infracþiunii prevãzute de art. 209 alin. 3, deci furt calificat, pedeapsa poate sã ajungã pânã la 18 ani, deci este nelogic ca într-o asemenea ipotezã sã se poatã dispune ca executarea pedepsei sã fie fãcutã la locul de muncã. Deci, solicitãm eliminarea ultimei fraze.

Dar dacã este varianta aceea spusã de domnul senator Iorga, cu pâinea?

Vã rog, domnule preºedinte Predescu.

ªi este text în varianta venitã de la Guvern, de la iniþiator.

Exact. ªi nu mai este concordant cu varianta noastrã.

ªi este text în contradicþie totalã cu Regulamentul Senatului, care spune cã amendamente nu pot fi fãcute în plen.

Domnule preºedinte, acesta este de concordanþã de reglementare. Înseamnã cã aici, la articolul acesta, adoptãm un text contradictoriu.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/14.IV.2001

Sunt de acord cu dumneavoastrã, dar vorbeaþi despre magistraþi. La rândul lor, magistraþii ar putea sã comenteze în acelaºi fel despre modul în care noi...

Nu... Nu... Magistraþii nu se ocupã de legiferare. Ei trebuie sã aplice legile.

ªi este mai procedural sã rãmânã legea contradictorie?

Sigur, în momentul de faþã avem o contradicþie în text.

Lãsaþi, cã sunt altã putere, ºi noi sã ne vedem de treaba noastrã.

Ei cu puterea lor, noi cu puterea lipsitã...

Vã rog!

Medierea nu poate legifera, domnule preºedinte.

Existã argument.

Nu susþineþi ce nu trebuie, vã rog! Nu sugeraþi lucruri care nu pot fi fãcute.

Textul, în prima variantã, aºa cum a fost votat de Camera Deputaþilor, este concordant, având toate corelaþiile care se impuneau,...

Nu, dar mai avem încã o problemã, domnule preºedinte Predescu: cã iniþiatorul nu poate promova astfel de amendamente.

Sigur, asta este problema.

... dar, prin reducerea de la 15 la 12 ani, ultima parte trebuie eliminatã, pentru cã nu se mai justificã.

Nu mai concordã, domnule preºedinte. Vã rog sã se înþeleagã acest lucru.

Deci prima variantã, a Camerei Deputaþilor, cu pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, se acorda ºi cu infracþiunea de furt calificat prevãzutã de art. 209 alin. 3, dar acum, când s-a schimbat de la 15 la 12 ani, ca executarea pedepsei sã se poatã dispune la locul de muncã numai dacã este pedeapsa pentru furtul simplu, deci ºi când pedeapsa nu este mai mare de 12 ani, ultimul alineat ar trebui sã fie eliminat, pentru cã ar face...

Nu, este ultima parte de text, nu este alineat. Este ultima parte a textului, domnule ministru, nu este alineat nou.

Da, ultima parte a textului.

Domnule preºedinte, vã rog sã eliminãm, ca sã facem un lucru serios.

Executarea pedepsei la locul de muncã. De acord, dar nu este foarte corect, nu este procedural.

Îl promovãm noi... ºi oricare constatãm. Eu cred cã e ºi datoria dumneavoastrã sã constataþi lucrul acesta.

Dar eu l-am întrebat pe domnul senator Gherman dacã ºi-l însuºeºte. De aceea am ºi întrebat.

Dar mi-l însuºesc eu, pentru cã ºi eu sunt senator.

Deci înþeleg cã vi-l însuºiþi dumneavoastrã, ca urmare...

Da.

... a argumentelor prezentate de domnul secretar de stat în ºedinþa Senatului, argumente determinate de necesitatea corelãrii textului la acest articol din lege.

Cu întreaga reglementare operatã, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur, în primul rând, vã

La poziþia a patra avem amendamente acceptate de cãtre comisie. Bãnuiesc cã domnii senatori care le-au formulat le susþin. La litera h).

Dacã sunt intervenþii?

Iniþiatorul, de acord?

De acord.

Nu! Nu se poate!

Nu s-a înþelesÉ

Dar sunt 109 voturi exprimate. Deci cum s-a pus repede?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, amendamentul este acceptat de cãtre comisie, este susþinut ºi de iniþiator.

Dacã mai sunt alte intervenþii?

Vã reamintesc, stimaþi colegi, caracterul organic al acestei legi ºi deci necesitatea ca ea sã întruneascã cel puþin 71 de voturi pentru a putea fi promovatã.

Stimaþi colegi, se pare cã, de data aceasta, o sã supun proiectul de lege la vot. Bãnuiesc cã se va vota aºa cum s-a discutat ºi la legea anterioarã, pe înãsprirea sancþionãrii faptelor penale, ºi nu pe reducerea pedepselor.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Da, vã rog sã prezentaþi o listã, întrucât proiectul de lege a cãzut în Senat, pentru a vedea, efectiv, cum a votat fiecare, pentru cã am discutat pânã acum despre justiþie, despre faptele penale grave care se întâmplã în România, despre necesitatea întãririi rãspunderii ministeriale, dar, se pare cã, prin vot,É

Nu s-a înþeles, domnule preºedinte. Vã rog sã mã scuzaþi.

Cum sã nu înþeleagãÉ?!

A fost prea repede.

É cã în vot am procedat altfel.

Vã rog frumosÉ A fost prea repede. Refaceþi votul.

Vã rog, acceptaþi refacerea votului.

Solicitaþi refacerea votului?

Nu!

Da!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. eu solicit ca votul sã fie refãcut ºi, cu siguranþã, fiecare, dând dovadã de aceeaºi conºtiinþã, cum am votat în urmã cu un minut, vom vota la fel.

Nu, nuÉ O primã problemã,

Da, vã rog, domnul senator Kov‡cs.

O problemã de procedurã, domnule preºedinte.

Eu îmbrãþiºez poziþia dumneavoastrã, sã ºtim cine ce poziþie are, ºi solicit ca votul sã fie nominal. Verificãm ºi cvorum-ulÉ Este un vot fãrã discuþii.

Nu, voi scoate listã imediat, iar lista o voiÉ

Eu am solicitat votul nominal.

Nu vã supãraþi, nu puteþi sã solicitaþi vot nominal, pentru cã încãlcaþi regulamentul.

Nu este regulamentar, domnule preºedinte.

Deci, dacã ne întoarcem la Regulamentul Senatului, veþi observa cã modalitatea de vot este cerutã de Biroul permanent, care o supune spre aprobare plenului, în alte condiþii decât cele pe care le avem în mod obiºnuit.

ªi înainte de dezbaterea proiectului ºi nu la un vot în timpul dezbaterii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi înainte de dezbaterea generalã.

Dar bineînþeles cã se înregistreazã votul ºi va fi pus la dispoziþia grupurilor parlamentare ºi a mass-media. Deci nu ca ameninþare, dar fiecare are dreptul sã cunoascã cum am votat.

Deci, prin votul dat de plenul Senatului, revenim la votul final pe proiectul de lege.

Repet caracterul organic al acestei legi ºi necesitatea ca ea sã întruneascã 71 de voturi pentru.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci vã rog sã votaþi.

- Deci votul electronic, în acest moment, înregistreazã

- 81 de voturi pentru, 25 contra ºi o abþinere. Deci proiectul de lege este adoptat.

- Acest vot este contestat, potrivit regulamentului, de

- vreun grup parlamentar?

Nu.

Mulþumesc. Sã mergem mai departe. Proiectul de lege este admis.

Listã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã da. Vã rog sã prezentaþi o listã.

Invit domnii senatori în salã.

Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 82/1999.

Vã rog, domnule ministru.

Invit domnii senatori în salã.

Aveþi cuvântul, domnule ministru, pentru a prezenta expunerea de motive.

Personalul militar din Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi unitãþile subordonate, cât ºi din Serviciul Independent de Protecþie ºi Anticorupþie din cadrul Regiei Autonome ”MultiproductÒ, precum ºi din Direcþia medicalã îºi desfãºoarã activitatea în condiþii dificile ºi cu un grad de periculozitate sporitã. Asigurarea pazei deþinuþilor se desfãºoarã în condiþii de supraaglomerare a spaþiilor de detenþie ºi precaritate a sistemelor de siguranþã, cu un personal redus numeric. România deþine unul dintre cele mai scãzute raporturi deþinutÐpersonal; 9 la 1.

Contactul nemijlocit cu deþinuþii genereazã un pericol deosebit, agravat de faptul cã un procent semnificativ dintre condamnaþi au afecþiuni psihice, cu manifestãri

violente, cadrele din sistem confruntându-se cu acþiuni ostile din partea acestora, cum ar fi: atac asupra personalului, agresiuni verbale, nesupuneri, tentative de evadãri sau evadãri.

Pericolul prezent în activitate se prelungeºte ºi în afara serviciului, fiind înregistrate multiple situaþii în care foºtii deþinuþi au ameninþat, lovit sau tâlhãrit cadre care au lucrat în penitenciare.

Toate aceste condiþii deosebit de grele sunt comparabile cu cele ale militarilor din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne ºi Serviciul Român de Informaþii, iar, în unele situaþii, chiar mai grele.

Dacã pentru militarii din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne ºi Serviciul Român de Informaþii, dupã 1990, s-au acordat grupe de muncã, prin modificarea ºi completarea Decretului nr. 247/1977, pentru cadrele din sistemul penitenciar au rãmas în vigoare vechile prevederi ale decretului menþionat, prin care numai o parte dintre subofiþeri beneficiazã de grupa a II-a de muncã, majoritatea cadrelor militare fiind încadrate în grupa a III-a, care presupune condiþii normale de muncã.

Având în vedere faptul cã personalul militar din Direcþia Generalã a Penitenciarelor, unitãþile subordonate acesteia, Regia Autonomã ”MultiproductÒ, din Direcþia medicalã, precum ºi personalul militar din cadrul Serviciului Independent de Protecþie ºi Anticorupþie îºi desfãºoarã activitatea în condiþii de muncã deosebit de grele, a fost elaborat acest proiect de Ordonanþã a Guvernului pentru modificarea ºi completarea Decretului nr. 247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II ºi III de muncã, pe care vã rugãm sã-l aprobaþi.

Mulþumesc, domnule ministru.

Vã rog, doamna preºedinte Simona Marinescu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Considerând justã încadrarea în grupele I, II sau III de muncã a personalului militar din Direcþia Generalã a Penitenciarelor ºi unitãþile subordonate acesteia, am avizat favorabil proiectul de lege.

Aº vrea însã sã fac o singurã menþiune. De la 1 aprilie 2001, grupele I, II sau III de muncã se numesc condiþii speciale, condiþii deosebite ºi condiþii normale de muncã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, comisie sesizatã în fond.

Raport aprobat de plen cu 89 de voturi pentru, douã contra, douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/1998.

- Aveþi cuvântul, domnule ministru. Succint, vã rog, însã.

Colaboratorii externi folosiþi de ministere sunt plãtiþi în baza anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preºedintelui ºi Guvernului României, precum ºi a personalului Preºedinþiei, Guvernului ºi a celorlalte organe ale puterii executive, potrivit cãreia aceºtia pot beneficia de o indemnizaþie lunarã de pânã la nivelul salariului de bazã minim brut pe þarã, stabilitã în raport cu perioada de colaborare ºi importanþa lucrãrilor efectuate.

Salariul minim de bazã pe þarã se acordã pentru muncã necalificatã. Ministerele folosesc însã pentru elaborarea proiectelor de coduri ºi a unor acte normative importante specialiºti de înaltã calificare din domeniul dreptului, cadre didactice din învãþãmântul superior juridic, cercetãtori ºtiiinþifici, magistraþi sau alþi specialiºti valoroºi, a cãror colaborare nu poate fi plãtitã ca muncã necalificatã.

Având în vedere cã programul legislativ al Guvernului este stabilit pe elaborarea unor proiecte de coduri ºi alte acte normative importante, s-a creat necesitatea adoptãrii unei reglementãri pentru plata corespunzãtoare a colaboratorilor externi folosiþi de ministere.

Mulþumesc mult.

Vã rog, doamnã preºedinte.

Cu acest proiect de lege, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a fost sesizatã în fond. Raportul comisiei este favorabil.

Aº vrea sã adaug doar cã, deºi ordonanþa Guvernului are o oarecare vechime, este în vigoare din anul 1998, sunt câteva coduri care nu au avut mai multe ºanse, ca, de exemplu, Codul muncii, care nu existã nici astãzi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Raport aprobat de plen cu 92 de voturi pentru, 3 contra, douã abþineri.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1999.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

Având în vedere faptul cã Decretul nr. 127/1980 privind autofinanþarea activitãþii Direcþiei Generale a Penitenciarelor...

Îl invit pe domnul preºedinte Predescu. Vã rog! Vã rog, aveþi cuvântul. Îmi cer scuze.

...a Penitenciarelor a fost aprogat prin Legea nr. 7/1998, este necesarã emiterea unui act normativ care sã reglementeze modul de finanþare a Direcþiei Generale a Penitenciarelor ºi a unitãþilor subordonate.

Este necesarã ºi precizarea cã Direcþia Generalã a Penitenciarelor are personalitate juridicã ºi este învestitã cu calitatea de ordonator secundar de credite, iar unitãþile din subordine au calitatea de ordonator terþiar. Aceasta va conferi dreptul Direcþiei Generale a Penitenciarelor de a acorda delegare de competenþe ordonatorilor terþiari, de a încheia contracte pentru achiziþii de bunuri ºi servicii, precum ºi de folosire a forþei de muncã speciale.

În proiect se mai prevede cã finanþarea Direcþiei Generale a Penitenciarelor ºi a unitãþilor subordonate se face din venituri extrabugetare ºi alocaþii de la bugetul de stat. Veniturile extrabugetare se realizeazã din activitãþi proprii, din activitãþi agricole ºi cele ale Regiei Autonome ”MultiproductÒ, de sub autoritatea Ministerului Justiþiei.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule preºedinte Predescu.

Domnule preºedinte,

Raportul comisiei este favorabil, fãrã amendamente. Aþi reþinut cã reglementarea se referã la stabilirea regimului surselor proprii pentru desfãºurarea activitãþii de cãtre Direcþia Generalã a Penitenciarelor.

Este întru totul justificatã ºi din punct de vedere juridic, ºi economic, ºi al resurselor reduse pe care urmeazã sã le primeascã de la susþinerea bugetarã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã sunt intervenþii la dezbateri generale?

Întrucât nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Raportul comisiei a fost aprobat de plen cu 84 de voturi pentru, 5 contra ºi o abþinere.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra proiectului de lege. Caracterul legii este de lege ordinarã.

Stimaþi colegi, vã rog sã votaþi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/1999.

- Aprobat de plen cu 88 de voturi pentru ºi 5 contra. Mulþumesc.

Sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2000, organizarea activitãþii de expertizã tehnicã, judiciarã ºi extrajudiciarã. Vã rog, domnule ministru.

Evoluþia actualã a societãþii noastre, adoptarea Constituþiei ºi a Legii de organizare judecãtoreascã impun abrogarea dispoziþiilor devenite anacronice ale Decretului nr. 79/1971 care reglementa pânã acum modul de executare a expertizei contabile ºi expertizei tehnice.

Prin proiectul de ordonanþã se are în vedere necesitatea reglementãrii distincte a douã mari compartimente ale expertizei tehnice, ºi anume expertiza judiciarã ºi expertiza extrajudiciarã. Se are în vedere coordonarea ºi îndrumarea din punct de vedere administrativ a activitãþii de cãtre Ministerul Justiþiei, funcþionarea în cadrul tribunalelor a unor birouri locale pentru expertize, necesitatea stabilirii unor condiþii identice de dobândire a calitãþii de expert, posibilitatea efectuãrii expertizelor extrajudiciare în mod individual de cãtre experþi constituiþi în societãþi comerciale ºi, pentru aceste considerente, vã rugãm sã transformaþi ordonanþa pe care v-am prezentat-o în lege.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte.

Raportul comisiei este fãrã amendamente, domnule preºedinte.

În conþinutul raportului se gãseºte menþionat cã, la dezbateri doi colegi, domnii senatori PŽter EcksteinKov‡cs, aliniindu-se ºi domnul senator Nicolae-Vlad Popa, au susþinut unele modificãri. Rãmâne de vãzut dacã le susþin în plen sau nu. În rest nu avem observaþii sau amendamente.

## Da, vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã în nume propriu sau în numele grupurilor?

Vã rog, domnul senator Alexandru Ionel, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Nu am depus în termen amendamente la acest proiect, dar din acest motiv doresc sã fac câteva aprecieri la dezbaterile generale, referitor la unele lipsuri ale acestei ordonanþe pe care urmeazã sã o aprobãm, ºi anume mã refer la art. 15 unde se precizeazã cã efectuarea expertizei tehnice judiciare se realizeazã în aºa fel încât sã nu poatã fi refuzatã decât pentru motive temeinice.

Eu vã sesizez faptul cã ar fi trebuit precizat ºi posibilitatea apariþiei unor cazuri de incompatibilitate a experþilor, ºi anume, atunci, aceºtia au obligaþia sã se recuze în situaþia respectivã.

De asemenea, la art. 20 ar fi trebuit sã se precizeze ºi urmãtoarele situaþii, ºi anume: existã posibilitatea ca relaþiile dintre pãrþile aflate în proces pentru care se realizeazã expertiza tehnicã sã fie foarte încordate ºi pot genera violenþe, În aceastã cauzã, instituþiile statutului trebuie sã asigure ajutorul ºi protecþia corespunzãtoare expertului numit în caz de necesitate.

De asemenea, ar trebui sã aparã ºi posibilitatea accidentãrii expertului în timpul efecutãrii expertizei ºi care sã fie consideratã accident de muncã ºi sã fie tratatã, bineînþeles, în conformitate cu legislaþia în domeniu.

O ultimã intervenþie ar fi aceea cã, de regulã, expertizele se realizeazã în timpul liber al expertului sau în zilele de sãrbãtoare ºi, în mod normal, onorariul acestora ar trebui sã fie majorat corespunzãtor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Întrucât amendamentele respinse nu sunt susþinute în plen,

Domnule preºedinte, ministerul mai are la numãrul...

ªi poziþia 14 este tot a ministerului...

Vã propun sã luãm din ordinea de zi proiectul înscris la poziþia 14, respectiv proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 177/2000 pentru completarea Legii notarilor publici.

Ne declarãm de acord cu respingerea ordonanþei de urgenþã care a fost emisã de cãtre Guvern în scopul completãrii Legii notarilor publici.

Bun. Comisia noastrã?

Raportul nostru este de respingere a ordonanþei, în acord cu soluþia pronunþatã de Camera Deputaþilor, tot de respingere a ordonanþei.

Da, mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la dezbaterile generale? Este proiect de respingere.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 7 abþineri.

Mulþumesc.

Domnul ministru mai are proiectul de lege înscris pe ordinea de zi la poziþia 60, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comerþului.

Nu, nu! Suntem în bloc de acord cu ele.

Cu toate? Da?

Da.

Mulþumesc.

Textul de la art. 25.

Proiectul are ca obiect reglementarea perfecþionãrii cadrului existent de naturã sã contribuie la soluþionarea competentã a litigiilor care, potrivit art. 25 din lege, prevãd cã trec în competenþa tribunalului cererile de radiere a unor înmatriculãri sau menþiuni din Registrul comerþului, formulate de persoane care se considerã prejudiciate prin înregistrãrile efectuate.

Vã rugãm, domnilor senatori, sã adoptaþi acest proiect de lege, pentru cã are o importanþã practicã mare pentru buna funcþionare a Registrului comerþului, cât ºi a societãþilor comerciale, în ansamblu.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente ºi cu menþiunea cã au avut loc dezbateri îndelungate cu toþi cei interesaþi, participanþi la aceste dezbateri.

Am luat în considerare toate amendamentele primite de la membrii Senatului, de la senatori ºi grupuri, ºi ele se regãsesc în anexa la acest raport.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?

Vã rog, domnul senator Alexandru Ionel.

## Domnule preºedinte,

De data aceasta am depus amendamentele în termen, însã comisia are dreptate când mi-a argumentat faptul cã o parte din ele nu se referã la textele pe care Guvernul le-a înaintat spre amendare. De aceea, faptul cã textul Comisiei juridice aprobat la art. 25 diferã de al meu, eu sunt de acord cu acest text ºi-l susþin, iar la art. 52, fiind identic cu textul propus de mine, îl susþin în continuare ºi sunt de acord cu propunerea comisiei.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

## Dacã sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole. Întreb pe reprezentanþii iniþiatorului, domnul ministru, dacã sunteþi de acord cu amendamentele formulate? În bloc sau doriþi intervenþii pe unele dintre ele?

Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã propunþaþi prin vot. Textul, în varianta propusã de Comisia juridicã, a fost adoptat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, un vot contra ºi 5 abþineri.

Poziþia 2, în raport. Adoptat text Camera Deputaþilor, dar la Camerã spune cã se abrogã.

Deci mergeþi în varianta Camerei, da?

Da.

Cã noi adoptãm textul... cã aþi abrogat textul... Iniþiatorul, îl consult...

## **Doamna Nicoleta Iliescu Ñ** _consilier în Ministerul Justiþiei :_

E bine... abrogarea... cã s-a întâmplat ºi pentru judeþul Ilfov...

Deci se abrogã textul Camerei Deputaþilor?... Este abrogat la Camerã... este aceeaºi soluþie...

Se abrogã al nostru, al Guvernului...

Adicã, s-a menþinut abrogarea...

Pentru cã, între timp, s-a înfiinþat Registrul comerþului...

Deci textul iniþiatorului se abrogã de cãtre Camera Deputaþilor ºi se menþine de cãtre Senat...

De acord, dar doar cã la noi în soluþie scrie ”adoptat text...Ò ºi de aceea am spus... este o soluþie asta, de abrogare... credeam cã este o altfel de greºealã...

Supun, la poziþia a doua din raport, soluþia propusã de Comisia juridicã, respectiv abrogarea textului propus de iniþiator.

Abrogarea textului existent în lege, soluþie aprobatã ºi de cãtre Camera Deputaþilor, aprobatã de plenul Senatului cu 64 de voturi pentru, un vot contra ºi 7 abþineri. Poziþia trei din raport, art. II, text Camera Deputaþilor. Dacã sunt intervenþii?

Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Soluþie adoptatã cu 79 de voturi pentru, un vot contra ºi 7 abþineri.

Dacã mai sunt alte intervenþii pe textul legii sau în susþinerea unor amendamente?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei.

Adoptat de plen cu 87 de voturi pentru ºi 9 abþineri.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra proiectului de lege, în ansamblu, cu precizarea caracterului organic al acestei legi.

Proiect de lege aprobat de plen cu 86 de voturi pentru ºi 9 abþineri.

Vã mulþumesc, foarte mult, domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

ªi noi vã mulþumim, domnule ministru.

Revenind la ordinea de zi. Dacã putem sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 15, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 34/2001, constituirea comisiei de privatizare SIDEX Ñ S.A. Galaþi.

Vã rog, domnule secretar de stat.

Comisia economicã, domnul preºedinte Mircea Dan Popescu.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Iacob Zelenco Ñ** _secretar de stat la Autoritatea_

Mã numesc Iacob Zelenco ºi sunt secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În conformitate cu Ordonanþa de urgenþã nr. 88/1999 comisiile pentru privatizare sunt constituite numai din reprezentanþi ai insituþiilor implicate.

Având în vedere stadiul actual al procesului de privatizare a S.C. SIDEX Ñ Galaþi, atent monitorizat de organismele financiare internaþionale, precum ºi poziþia strategicã a acestui obiectiv în economia României, Guvernul a hotãrât sã formeze o comisie de privatizare din care sã facã parte reprezentanþi ºi ai altor instituþii implicate, de la alte ministere.

De asemenea, din comisie s-a prevãzut sã facã parte reprezentaþi la nivelul cel mai înalt, adicã miniºtrii ministerelor respective.

De asemenea, s-au prevãzut în ordonanþa de urgenþã respectivã ºi supleanþi, persoane care sã poatã sã înlocuiascã persoanele respective.

Vreau sã mai precizez doar cã, în prezent, comisia lucreazã ºi se ocupã de privatizarea acestui obiectiv important.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, domnule preºedinte Mircea Dan Popescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia economicã a luat în dezbatere proiectul de act normativ. Vreau sã vã învederez faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cã prin natura dispoziþiilor sale proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, cã am propus plenului prin raportul întocmit adoptarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri, însã, în acelaºi timp, vreau sã învederez plenului Senatului faptul cã în cadrul discuþiilor care au avut loc în cadrul Comisiei economice au fost puncte de vedere diferite. Unul dintre acestea a fost cel al domnului senator Paul Pãcuraru care a ºi depus o notã pe care cred cã o aveþi cu toþii, la raportul comisiei, prin care solicitã preºedintelui Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului ca la prezentarea raportului în plenul Senatului sã prezinte situaþia la zi a mãsurilor stabilite de Comisia pentru privatizare a S.C. SIDEX Ñ S.A. Galaþi.

M-am simþit dator sã vã învederez acest fapt, pentru cã existã puncte de vedere diferite, ºi aceasta a fost hotãrârea comisiei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?

Dacã nu,

- 4 abþineri.

Poziþia 16 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 20/2001.

Vã rog, aveþi cuvântul.

În legãturã cu aceastã ordonanþã de urgenþã fac urmãtoarele precizãri. Administrarea societãþilor comerciale printr-un adminstrator unic a fost aprobatã prin Ordonanþa de urgenþã nr. 49/1999. Aceastã ordonanþã luatã în discuþie în cadrul Parlamentului nu a fost aprobatã, ea a fost respinsã prin Legea nr. 136 din 2000. S-a ajuns astfel la situaþia cã, de fapt, acest sistem funcþiona fãrã a mai avea o bazã legalã. Mai mult decât atât, administrarea societãþilor comerciale, în condiþiile în care Ordonanþa nr. 49 producea efecte fãrã a fi promulgatã, ca ºi prin lege, se fãcea în baza acestei ordonanþe, în baza Legii nr. 31/90, precum ºi în baza Legii nr. 66/1993 privind contractul de management cu completãrile ºi modificãrile ulterioare. Aceasta a creat o serie de disfuncþionalitãþi în conducerea corectã a societãþilor comerciale ºi de aceea s-a luat mãsura de cãtre Guvern de a abroga aceastã ordonanþã de urgenþã ºi, prin abrogarea ei, implicit, societãþile comerciale rãmân sã fie conduse în conformitate cu Legea nr. 31/1990.

Supun aprobãrii dumneavoastrã ºi susþinem ca aceastã ordonanþã sã fie abrogatã.

Mulþumesc.

Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Menþionez faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ cã, prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege are caracter de lege ordinarã, cã membrii Comisiei economice propun plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege fãrã modificãri, în forma trimisã de Guvern.

În acelaºi timp, sunt dator sã vã învederez faptul cã, în cursul dezbaterilor, domnul senator Dorel Constantin Onaca împreunã cu domnul senator Constantin Bîciu au propus urmãtorul amendament: ”Administratorii unici care ºi-au îndeplinit criteriile de performanþã stabilite prin contractul de administrare vor fi pãstraþi în noile consilii de administraþie.Ò Amendamentul a fost respins, întrunind 3 voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã, argumentul principal fiind acela cã Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului nu trebuie obligatã prin lege sã numeascã anumiþi oameni în consiliul de administraþie.

Aceste numiri se vor face numai pe bazã de profesionalism, în domeniul respectiv, în scopul îmbunãtãþirii actului de administrare, iar acei administratori care au dovedit pânã în prezent competenþã pot fi evident selecþionaþi în continuare la societãþile respective.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi sau doar la amendamente?

Aveþi cuvântul, domnul senator Onaca.

Din punctul meu personal, domnule preºedinte, stimate doamne ºi domni senatori, încheierea ne satisface pentru cã, într-adevãr, dacã acei administratori care au dovedit bunã-credinþã ºi, bineînþeles, un management bun, ei pot fi menþinuþi, suntem de acord cã aceºti domni, bineînþeles, sã nu fie impuºi prin lege.

Dacã ei au dovedit a fi... E punctul meu de vedere, poate colegul meu Bîciu are alt punct de vedere... Mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Domnul Constantin Bîciu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Dorel-Constantin Onaca** _(din salã):_

Adicã îmi retrag amendamentul...

Da, mulþumim...

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 20/2001, în discuþie acuma, are un caracter periculos la adresa economiei naþionale. ªi am sã mã explic de ce. Ea vine ºi pedepseºte prin destituire pe toþi directorii, managerii, pe administratorii unici care pânã acum ºi-au vãzut de treabã ºi au reuºit sã-ºi aducã societãþile comerciale prin aceastã perioadã de tranziþie în condiþii bune pânã astãzi.

Deci se înlocuieºte prin aceastã ordonanþã de urgenþã alegerea managerilor, directorilor sau administratorilor prin numire, care numire, trebuie sã recunoaºtem, nu este întotdeauna obiectivã. Ca sã facem puþinã istorie ºi este necesar acest lucru, vã reamintesc cã declinul economiei româneºti a început o datã cu alegerea directorilor în 1990, 1989Ð1990, pe alte criterii decât cele profesionale. În 1991, prin Legea nr. 31/1990 care se invocã în ordonanþa de urgenþã, apar în AGA ºi în consiliile de administraþie tot felul de categorii socioprofesionale, respectate la locul lor de muncã, cum ar fi asistente medicale ºi profesori, ºi aceasta la societãþi comerciale cu un grad foarte înalt de tehnicitate, aceste categorii socioprofesionate, vã spuneam, respectate la locul lor de muncã, dar fãrã nici o legãturã cu activitatea pe care urmau sã o desfãºoare în aceste societãþi.

Acum, prin Legea nr. 66/1993 s-a încercat stoparea acestor abuzuri, s-a încercat ºi prin Legea nr. 49/1999. Se revine în acest moment la situaþia din 1991 când, din nou, în consiliile de administraþie ºi în AGA apar profesori de limba românã, pot sã dau cazuri concrete, o voi face într-o interpelare, la societãþi unicat în Europa.

Amendamentul propus de noi, ca administratorii unici ºi managerii care ºi-au îndeplinit criteriile de performanþã sã fie pãstraþi, nu este deloc restrictiv.

Deci el lasã posibilitatea APAPSÐului sã-ºi numeascã în AGA pe cine doreºte, sã-ºi numeascã în consiliul de administraþie pe cine doreºte, dar sã pãstreze acolo pe adevãraþii profesioniºti.

Cu ce mai este periculoasã aceastã ordonanþã de Guvern? Este periculoasã ºi prin faptul cã induce ideea cã în România nu poþi promova profesional decât dacã ai apartenenþã politicã ºi acest lucru este grav pentru toþi ºi mai ales foarte grav pentru tineret.

Da, mulþumesc.

Domnul senator Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Noi, în comisie, am fost împotriva adoptãrii acestei ordonanþe pentru cã motivaþia cã APAPSÐul nu ar fi dispus de cadrul legislativ pentru soluþionarea problemei managementului este cu totul ºi cu totul inexactã, în opinia noastrã, deoarece ºi prevederile Legii nr. 31/1990, cât ºi prevederile Legii nr. 66/1993, dãdeau cadrul legislativ de soluþionare a acestei probleme.

Ca orice lucru pe care noi l-am considerat inutil, el se dovedeºte ºi mai costisitor, pentru cã aceste consilii de administraþie, acum numite, sunt incomparabil mai scumpe. Rãmâne sã vedem dacã sunt ºi mai eficiente decât formele de conducere cu administrator unic... ªi se pot face suficiente demonstraþii, ºi fundamentând în acest sens chiar calcule...

Deci opinia noastrã este cã, pânã la urmã, a fost o problemã de politicã ºi de veºnic amestec al politicii în management, pentru cã trebuiau înlocuiþi niºte conducãtori ºi niºte manageri de societãþi sau administratori de societãþi comerciale cu alþi manageri o datã cu câºtigarea alegerilor.

ªi, din acest punct de vedere, susþinem întru totul ideea cã selecþia pe criterii profesionale este incomparabil superioarã celei privind numirile care se fac, numirile sunt absolut arbitrare, sunt pe relaþii, pe colegialitãþi, pe prietenii, pe afinitãþi politice, pe orice alte criterii doriþi decât cele profesionale, ºi rezultatele au fost întotdeauna vizibile, pentru cã, repet, întotdeauna noi am fost împotriva amestecãrii politicului în management, considerând cã cele douã domenii sunt distincte, sunt separate, nu au nimic comun unul cu altul ºi, ori de câte ori unul influenþeazã pe altul, lucrurile derapeazã ºi derapeazã în rãu.

Noi suntem pentru respingerea acestei ordonanþe de urgenþã.

Da, vã rog, domnul senator.

În favoarea ordonanþei sunt lucruri care sunt la vedere pentru toþi... Sunt chestiuni practice pentru toþi cei care au fost implicaþi sau sunt implicaþi în aplicarea Legii nr. 31/1990.

Legea nr. 31/1990, de altfel, prevedea din start, de la prima ei variantã, toate posibilitãþile de administrare a unei societãþi. Deci nu excludea problema administratorului unic. Ulterior s-a revenit cu o ordonanþã care nu-ºi avea nici un sens în viaþa realã a întreprinderilor. Eu consider cã eliminarea acelei prevederi cu administratorul unic este bine venitã, pentru cã Legea nr. 31 oricum prevede acest lucru, se poate lucra cu administrator unic, cu consiliul de administraþie, cu administrator persoanã juridicã, nu se exclude nici una din variante ºi nu are nici o legãturã ceea ce ceilalþi colegi au adus în acest moment, ca argument, în respingerea acestei ordonanþe.

Eu cred cã abia acuma se pune ordine în legislaþie ºi lãsãm Legea nr. 31/1990 sã-ºi facã efectele aºa cum trebuie.

Da, mulþumesc, domnule senator Munteanu. Dacã mai sunt intervenþii? Vã rog, domnule senator.

Vreau sã spun antevorbitorului meu cã ordonanþa de urgenþã exclude orice formã de conducere a societãþilor ºi lasã numai varianta consiliului de administraþie. Deci exclude varianta de administrator unic, atât ca persoanã fizicã, cât ºi ca persoanã juridicã. Citiþi cu atenþie ordonanþa, ºi impotriva acestui lucru am protestat noi. Mulþumesc.

Da.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?

Dacã nu, închidem dezbaterile generale.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã vã pronunþaþi, dacã doriþi, asupra discuþiilor ºi amendamentelor, a unui amendament, cã numai colegul Bîciu îl susþine.

Faþã de cele ce s-au spus aici, aº vrea sã mai precizez încã o datã cã aceastã ordonanþã de urgenþã a mai trecut o datã prin Parlament, ºi nu a fost aprobatã. Pe de altã parte, practica ne-a arãtat cã, de regulã, unde au fost administratori unici s-au înregistrat aspecte total nedorite ºi negative în ceea ce priveºte conducerea societãþilor, pentru cã decizia aparþinea unei singure persoane, ºi se înlocuieºte aceastã conducere, care era la discreþia unei singure persoane, cu o conducere colectivã, pentru cã, în cadrul societãþilor comerciale, Autoritatea pentru Privatizare este unul din acþionari, este adevãrat, acþionarul majoritar, dar din consiliul de administraþie fac parte reprezentanþi ai celorlalþi acþionari.

Deci se asigurã o conducere mult mai eficientã ºi un caracter mai democratic ºi cu asigurarea unui profesionalism mai ridicat.

Pe de altã parte, în Ordonanþa de urgenþã nr. 296 prin care este înfiinþatã Autoritatea Ñ ºi care va fi supusã aprobãrii câteva puncte mai încolo Ñ se prevede sarcina pentru noua autoritate sã-ºi exercite dreptul de administrare ºi obligaþia de a administra societãþile comerciale în calitatea sa de acþionar principal.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat Zelenco.

Îl consult pe domnul preºedinte Mircea-Dan Popescu dacã doreºte, suplimentar, sã mai prezinte câteva argumente.

Nu, vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Închidem dezbatrerile generale.

Îl rog pe domnul senator din Grupul parlamentar P.R.M. Bîciu sã prezinte amendamentul, cu precizarea cã acest amendament a fost respins de comisia sesizatã în fond.

Aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, amendamentul este ca administratorii unici care ºi-au îndeplinit criteriile de performanþã sã fie menþinuþi în consiliile de administraþie.

Dacã iniþiatorul doreºte sã se pronunþe în concret asupra amendamentului?

Da.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Deja acest lucru s-a produs, pentru cã se aplicã în continuare criterii de profesionalism. Vreau sã vã spun cã administratori unici funcþionau numai la 144 de societãþi din 1444 de societãþi, acþiunea este aproape încheiatã. Ordonanþa ºi-a produs efecte ºi n-am înregistrat pânã acum nici un protest din partea vreunui administrator unic. Ba, din contrã, ne dãdeau telefoane sã ne întrebe ºi chiar sã grãbim numirea consiliilor de administraþie. Deci, dacã existã vreun asemenea caz, singur el are dreptul sã se îndrepte împotriva noastrã dacã se simte lezat cã el ºi-a îndeplinit mandatul ºi contractul de management ºi cineva l-a lezat în drepturile sale.

Dar vreau sã fac precizarea cã pânã acum nu am primit nici o reclamaþie în acest sens.

Comisia sesizatã în fond?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

ªi noi ne menþinem punctul de vedere. Administratorii unici care ºi-au dovedit competenþa nimic nu-i exclude ca sã fie menþinuþi în noile consilii de administraþie.

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã pe acest amendament?

Vã rog, domnule senator Honcescu.

nevoie sã se facã bilanþul activitãþii lor Ð au fost realeºi ca preºedinþi de consiliu de administraþie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã ne pronunþãm asupra amendamentului respins de Comisia economicã, întrucât domnul senator Bîciu l-a susþinut ºi în plen.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus de domnul senator Bîciu.

Amendamentul a fost respins întrucât a întrunit 43 de voturi pentru, 51 contra ºi o abþinere.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/1997 privind destinaþia sumelor încasate de Fondul Proprietãþii de Stat în cadrul procesului de privatizare a societãþilor comerciale la care statul este acþionar.

Invit colegii din Comisia pentru privatizare, domnul senator Carol Dina.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Zelenco.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 59/1997 conþine o serie de reglementãri de naturã financiarã cu privire la funcþionarea fostului Fond al Proprietãþii de Stat, actuala Autoritate pentru Privatizare.

Ulterior emiterii ordonanþei de urgenþã a Guvernului respective au apãrut alte reglementãri care au schimbat destinaþia sumelor în cauzã, dar unele prevederi mai sunt încã de actualitate. În aceastã situaþie considerãm cã unele articole, într-adevãr, nu-ºi mai au aplicabilitatea, aºa cum s-a discutat ºi în comisie, dar propunem sã se menþinã prevederile de la alin. 2 art. 4 ºi, respectiv, art. 5 din ordonanþa de urgenþã respectivã.

Da, mulþumesc.

Pentru colegii senatori de la P.R.M. care au depus acest amendament, aº vrea sã-i asigur sau sã le confirm cã în judeþul Mehedinþi doi din administratorii unici au fost realeºi sau au fost numiþi în consiliul de adminsitraþie ºi sunt preºedinþi de consiliu de administraþie. De aceea, cazul care s-a dat exemplu de cãtre un coleg, cu un director, cu un profesor în consiliul de administraþie, poate sã fie adevãrat, pot fi excepþii de genul acesta. El poate fi remediat fãrã nici o probelmã. De aceea eu vã rog sã aveþi încredere cã selecþia se va face în mod corect pe bazã de profesionalism ºi Ð aºa cum spunea ºi domnul secretar de stat Zelenco Ð nu existã contestaþii, iar administratorii unici care au dovedit competenþã Ð nu a fost

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

## Domnilor senatori,

## Domnule preºedinte,

Comisia a luat în discuþie solicitarea adresatã prin ordonanþa de urgenþã ºi aprobã proiectul de lege sub forma prezentatã de domnul ministru Zelenco, cu amendamentul cã în discuþii am reþinut Ð aºa cum e prevãzut în anexã Ð numai textul alin. 2 de la art. 4, întrucât art. 5 conþine elemente care nu-ºi mai gãsesc locul în aceastã ordonanþã.

Drept urmare, rog Senatul sã valideze raportul sub forma prezentantã de comisie.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/14.IV.2001

Da. Numai puþin. Imediat vã dau cuvântul. În primul rând, vreau sã întreb dacã acest proiect de lege a trecut prin Camera Deputaþilor sau nu.

Nu ºtiu, eu nu am fost, nu am participat. Nu cunosc.

Dacã a trecut prin Camera Deputaþilor sau nu, nu are importanþã. Doar dacã... sã ºtim ce avem de fãcut în viitor.

Nu a trecut.

## Nu a trecut.

V-aº ruga, domnule secretar de stat, mie nu îmi este foarte clar, în condiþiile în care se eliminã din 5 articole 5 ºi nu rãmâne decât un alineat la art. 4, nu-mi dau seama cam cum va arãta legea asta.

Sunteþi de acord cu amendamentele, cu discuþiile purtate în comisie?

Suntem de acord cu amendamentele respective, mai puþin eliminarea art. 5, care se referã la abrogãri de acte normative. Dacã acest articol este eliminat înseamnã cã acele acte normative care au fost abrogate ar reintra în drepturi, ar produce efecte ºi ar avea grave disfuncþionalitãþi, în condiþiile actuale. De exemplu, art. 8 din legea nr. 55 prevedea niºte facilitãþi. Ele nu mai pot fi acordate. Scoaterea lui de sub incidenþa abrogãrii ar însemna cã sunt aplicabile prevederile articolului legii respective în continuare.

ªi, într-adevãr, menþinerea acelui alineat de la articolul respectiv este necesarã din aceeaºi cauzã. Pentru cã el produce efecte în continuare ºi...

## Da, mulþumesc.

Declar deschise deazbaterile generale. Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare? Da.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

Aº dori doar o întrebare pentru domnul secretar de stat. Dacã poate sã prezinte acum Senatul cât estimeazã Autoritatea pentru Privatizare cã va obþine din privatizãri în 2001? Dacã aveþi în momentul de faþã o estimare privind veniturile pe care le obþineþi din privatizare, ca sã vedem pe urmã ºi destinaþia sumelor?

Nu are legãturã.

Nu cunosc cifra exactã pentru cã s-a modificat de mai multe ori de la prezentarea bugetului, dar vreau sã vã

spun cã destinaþia sumelor în acest moment este bugetul de stat. Dupã ce ne reþinem cheltuielile, totul se varsã la bugetul de stat ºi noi rãmânem cu sold zero.

Da.

Dacã sunt ºi alte intervenþii la dezbaterile generale? Dacã nu mai sunt alte intervenþii, sã trecem la dezbaterea pe articole.

La art. 1 comisia noastrã sesizatã în fond propune eliminarea.

Îl consult pe domnul secretar de stat dacã este de acord.

Sunt de acord. Pentru cã aceste cote prevãzute la lit. a), b), c), d) nu se mai aplicã. Aºa cum am arãtat mai înainte...

Bun. Sunteþi de acord cu eliminarea.

Sunt de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt intervenþii,

Art 2 Ñ eliminare. Poziþia Guvernului?

De acord.

## Intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Eliminare aprobatã de plen cu 100 de voturi pentru ºi douã voturi contra.

Art. 3 Ñ eliminare.

Poziþia Guvernului?

De acord.

Sunteþi de acord cu eliminarea.

Da, da.

Intervenþii din partea domnilor senatori?

Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 95 de voturi pentru, douã voturi contra, douã abþineri. La art. 4, comisia noastrã sesizatã în fond ne propune eliminarea alin. 1 ºi 3.

De acord.

De acord. Intevenþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Amendament aprobat de plen cu 98 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

Domnule preºedinte, v-aº ruga, înainte sã supuneþi votului art. 5, sã-mi permiteþi sã dau unele explicaþii.

Staþi puþin cã încã nu am ajuns la el. Imediat. Deci suntem la art. 4. Alin. 2 îl pãstraþi: ”Sumele aferente ratelor devenite scadente...Ò

Da.

La acest alineat, domnule preºedinte? Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, vã rog sã observaþi cã acest act normativ...

Numai puþin! La art. 4 alin. 2.

Mã scuzaþi!

Eu trebuie sã recunosc cã nu reuºesc sã înþeleg cum va arãta acest act normativ. Dupã ce am eliminat...

Staþi, nu-mi furaþi ideea!

... ºi a rãmas un amendament. Deci actul normativ va începe cu ”art. 1... Sumele aferente...Ò ºi aºa mai departe. Adicã cred cã suntem într-o situaþie uºor ilogicã. ªi rog, poate Comisia pentru privatizare va reuºi sã ne explice, dar în rest nu cred cã este posibil sã avem un act normativ care sã înceapã de la art. 4 alin. 2.

Pãi nu. Se va renumerota. Dar toatã ordonanþa nu va avea decât un alineat ºi nu va face trimitere la nimic ºi eu aºa act normativ de 11 ani n-am vãzutÉ

La asta mã refer, domnule preºedinte, nu la numerotare. Sigur cã se va renumerota. Dar pe conþinut nu va înþelege nimeni nimic.

Da. Dar ºi reprezentantul Executivului este de acord.

Domnule preºedinte, vã rog sã observaþi cã acest act normativÉ

Staþi, staþi puþin! Sã ne pronunþãm asupra alin. 2 al art. 4. Sã ºtim ce rãmâne din act. Deci dumneavoastrã, Executivul, sunteþi de acord sã rãmânã.

Da.

Bun. Alte intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt, el va rãmâne ºi îl vom supune la vot în final.

Art. 4, deci acest articol, la renumerotare va fi art. 1, cã e singurul admis pânã acum, va avea un singur alineat, acesta, legat de sume.

La art. 5É

Vã rog, domnul senator Carol Dina, aveþi cuvântul. Comisia propune eliminarea.

Domnule preºedinte,

Vã rog sã observaþi cã acest act normativ este purtat în Parlament din 1997 ºi datoritã dorinþei de a elimina balastul n-a mai fost rãbdare ca Guvernul, respectiv Autoritatea pentru Privatizare, sã vinã cu un act normativ nou, proaspãt, prin care actul pe care îl discutãm astãzi ar fi trebuit sã nu facã obiectul discuþiei noastre. Drept urmare, ne aflãm în faþa unui hibrid ºi nu avem alte soluþii decât sã pãstrãm aceste pãrþi din lege pânã când apare legea care reglementeazã pe fond situaþia distribuþiei fondurilor provenite din privatizare. Asta este explicaþia pentru care legea apare, într-adevãr, fãrã cap ºi fãrã coadã.

Cu privire la art. 5 Ñ domnul ministru Zelenco nu ºtie Ñ noi am discutat cu oamenii de specialitate din Autoritatea pentru Privatizare, care au subscris la eliminarea art. 5. Dacã dânsul apreciazã cã unele dintre acestea pot fi reþinute, noi nu avem nimic împotrivã.

Vã daþi seama cã, în momentul în care noi eliminãm art. 5, toate aceste acte normative reintrã în vigoare, cã ele sunt abrogate de ordonanþã? Aºa propuneþi? Menþineþi amendamentul de eliminare sau nu?

Da, da.

Îl menþineþi. Domnul secretar de stat?

Eu susþin sã rãmânã art. 5 care se va transforma în art. 2 ºi aceste acte normative sã rãmânã abrogate aºa cum au fost. Pentru cã altfel înseamnã cã ele încep sã producã efecte ºi încurcã de tot procesul de privatizare.

Nu putem reintroduce art. 8, sã reintre în vigoare, când se lãsa cu titlu gratuit 60% la dispoziþia societãþilor comerciale, de exemplu. Pentru cã ele nu sunt abrogate prin alt act normativ. Aici au fost abrogate. Am menþinut din corpul ordonanþei, sigur, un alineat, care, într-adevãr, produce efecte ºi era absolut necesar sã-l menþinem.

Bun. Dacã sunt intervenþii? Domnul senator Pãcuraru.

blocheazã mecanismul legislativ.Ò Comisia, prin preºedintele ei, spune Ñ haideþi sã gândim un pic! Ñ, dimpotrivã, sã se elimine. Mie îmi este foarte greu, la ora actualã, pentru cã înseamnã cercetare. Deci trebuie sã luãm acte normative pe care nu le avem, legea x, legea y etc., sã vedemÉ Este o chestiuneÉ ªi staff-ul tehnic, deci cu un aviz, pentru cã avem un staff-ul tehnic, dacã este sã mã exprim aºa, un departament legislativÉ Deci, aici, sunt probleme, pânã la urmã, de ordin strict tehnic. Nu ºtim dacã nu greºim mergând dupã comisie sau dupã Guvern.

Deci este bine sã se punã de acord comisia ºi Guvernul, ºi oamenii care sunt în departamentul nostru sã-ºi facã datoria. Este, repet, impardonabil ca aici sã ni se ofere scene de acest gen.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, îmi permit sã observ cã nici mãcar art. 4 alin. 2 pe care l-am votat cumva sau pe care comisia propune sã-l susþinemÉ

Nu l-am votat.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

É suspendat, aºa, în gol, nu mai are nici un fel de efect. Solicitarea pe care o fac este, pentru ca nu cumva sã cãdem în ridicol cã votãm un act normativ care nu mai ºtim nici noi ce înseamnã, totuºi Comisia pentru privatizare împreunã cu Autoritatea pentru Privatizare sã revadã pe fond acest proiect ºi sã-l retrimitem astãzi la comisie pentru cã este o confuzie totalã în ceea ce priveºte acest act normativ.

Da. Sunt de acord, în aceastã situaþie, sã oprim dezbaterile la proiectul de lege. Nu-l returnãm, pentru cã nu a apãrut nici un element nou care sã impunã un vot al plenului Senatului ºi returnarea la comisie a proiectului de lege. Deci dezbaterile la acest proiect de lege au curs pânã la art. 4 inclusiv, rãmânând, deci, în corpul legii, doar alin. 2 al art. 4.

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi voie! Înainte de a sista discuþiile, am o propunereÉ

Doar pe procedurã dacã aveþi. În rest, discutaþi la comisie.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

De ce? Este o dezbatere aºa de frumoasã, aºa de uºoarãÉ Totul s-a eliminatÉ Unde vedeþi dumneavoastrã confuzia nu ºtiu.

Nici vorbã de aºa ceva. Da. Vã rog, domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule preºedinte,

Ridic o problemã de principiu, de cum se lucreazã la noi. Om fi noi, P.D.S.R.-ul, la guvernare, dar nu avem voie sã venim în faþa plenului Senatului cu o situaþie de acest gen, impardonabilã. Guvernul are o poziþie diametral opusã faþã de comisia noastrã, unde suntem majoritari. Propun sã se trimitã înapoi ºi sã vinã Ñ în general, nu numai în aceastã situaþie Ñ cu lecþia bine învãþatã ºi unii, ºi alþii. Altfel, eu voi cere sancþiuni. Vã mulþumesc.

De acord, dar nu avem motiv sã returnãm proiectul de lege la comisie. Deci GuvernulÉ

Domnule preºedinte, nu vã supãraþi. Noi asistãm aiciÉ Nu e de joacã. Indiferent pe cine trimite Guvernul, vine un secretar de stat, care secretar de stat spune: ”Oameni buni, dacã se admite amendamentul comisiei se

Nu. Am o propunere: sã se permitã amendamente din partea senatorilor la acest proiect de lege.

Nu se poate, nu vã supãraþi! Suntem în dezbatere legislativã.

Nu acum. Pentru data viitoare.

Nu, nu! Vã adresez rugãmintea sã respectãm legea pe care am votat-o în sesiunea extraordinarã, Regulamentul Senatului.

Mã tem cã în acest caz nici data viitoare nu vom avea ce dezbate.

Nu-i nimic. Va da Guvernul o altã ordonanþã. Vor fi soluþii.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra sistãrii discuþiilor, solicitare formulatã de domnul senator Antonie Iorgovan. Aprobatã de plen cu 83 de voturi pentru, 14 contra ºi o abþinere.

V-aº ruga însã sã revedeþi acel alin. 2, pentru cã el nu înseamnã nimic. Alin. 2 la art. 4 spune cã se menþin reglementãrile legale în vigoare. Pãi alea ºtim toatã lumea cã se menþin.

Domnule preºedinte, o sugestie pentru comisie ºi pentru reprezentantul Guvernului. Nu împiedicã nimic dacã vin cu un supliment explicativ la raport.

Domnule preºedinte, vreau ºi eu sã iau cuvântul.

Da, vã rog. Dar dupã ce am discutatÉ

Noi am analizat în comisie acest act normativ ºi am considerat cã el este perimat, nu mai corespunde etapei actuale. Am fãcut mai mult decât trebuia. Trei rânduri de discuþii cu domnul ministru Zelenco ºi cu specialiºtii dumnealor ºi, deºi ºi nouã ni s-a pãrut cã aceastã formã de prezentare este nu numai confuzã, dar ºi insuficientã, am dat iniþial soluþia pentru respingerea ordonanþei de urgenþã. La insistenþele dumnealor, am acceptat sã pãstrãm forma aceasta, cu alin. 2 din art. 4, înþelegând cã în acest mod sprijinim derularea legalã a acelor acte normative în vigoare care produc efecte. Dacã astãzi reprezentantul Guvernului se dezice de ceea ce am discutat nu e în regulã ºiÉ

Nu, nu, dimpotrivã! A susþinut sã rãmânã.

Nu, nu, nu! Tocmai cã la art. 5, deci, în continuare, mã refer la ansamblu, la art. 5 discuþiile au fost de a-l anula, pentru cã nu mai are raþiune sã existe în acest act normativ. Deci noi probabil cã vom reanaliza în comisie ºi marea majoritate a susþinut sã respingem acest act normativ ºi probabil cã aceasta vom face fãrã sã mai avem animozitãþi cu Guvernul.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Sigur cã puteþi sã dispuneþi în conformitate cu regulamentul comisiilor, sã invitaþi reprezentanþii Executivului ºi sã vã faceþi chiar ºi un nou punct de vedere pe care îl puteþi prezenta în plen. Dar proiectul de lege rãmâne în ordinea de zi a Senatului.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1998 care are raport negativ.

É Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilitãþi la plata preþului acþiunilor ºi la plata unor obligaþii bugetare, în scopul privatizãrii Societãþii Comerciale PETROMIDIA Ñ S.A. Constanþa. Vã rog, domnule secretar de stat.

Susþinem raportul negativ în legãturã cu aceastã ordonanþã de urgenþã, dar vreau sã fac urmãtoarea precizare: la punctul urmãtor existã altã ordonanþã de urgenþã care modificã aceastã ordonanþã de urgenþã. Deci în mãsura în care aceea va rãmâne în vigoare, aºa cum este ea propusã, într-adevãr, suntem de acord cu abrogarea acesteia.

Da, vã rog, domnule preºedinte.

Ca sã facem o micã explicaþie colegilor senatori: pentru privatizarea Societãþii Comerciale PETROMIDIA a fost o tentativã iniþialã de privatizare cu societatea turcã AKMAYA ºi s-a emis Ordonanþa de guvern nr. 64. Întrucât contractul de vânzare-cumpãrare nu a mai fost perfectat, actul normativ respectiv nu mai are valabilitate ºi comisia propune respingerea lui.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Deci raportul este negativ pe aceastã ordonanþã. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei noastre.

Aprobat în unanimitate cu 87 de voturi, situaþie în care va trebui sã transformãm proiectul de lege din proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1998 în proiect de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilitãþi la plata preþului acþiunilor ºi la plata unor obligaþii bugetare, în scopul privatizãrii Societãþii Comerciale PETROMIDIA Ñ S.A. Constanþa, iar la articolul unic sã trecem ”se respinge ordonanþa de urgenþãÒ.

Deci

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 248 modificã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului precedentã, care a fost respinsã. În cadrul analizãrii în comisie, s-a propus

Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64. transformarea acestui act normativ în lege separatã, în act normativ de sine stãtãtor. Suntem de acord cu acest lucru.

Da, vã rog, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 248/2000 a fost elaboratã ca urmare a reluãrii procesului de privatizare al Societãþii Comerciale PETROMIDIA Ñ S.A. ºi ea reprezintã actul normativ în temeiul cãruia se deruleazã contractul de privatizare al acestei societãþi în prezent. Deºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 248 este intitulatã ”de modificare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64Ò, ea reprezintã un act normativ de sine stãtãtor, întrucât preia facilitãþile acordate unui investitor cu care contractul de privatizare a fost reziliat ºi le acordã în integralitate noului investitor. În aceastã situaþie, se impune o serie de modificãri în textul ordonanþei care sã nu afecteze fondul acesteia, dar care sã asigure respectarea normelor de tehnicã legislativã.

Având în vedere cele prezentate, Comisia pentru privatizare avizeazã favorabil proiectul de lege ºi prezintã un amendament ºi, respectiv, o nouã formulare a textului. Acest amendament are urmãtorul conþinut: ”Guvernul va informa anual Parlamentul asupra modului de îndeplinire a obligaþiilor contractuale ale investitorului ºi asupra situaþiei economico-financiare a Societãþii Comerciale PETROMIDIA Ñ S.A.Ò

Cu acest amendament, comisia avizeazã favorabil proiectul de lege, mai cu seamã cã rezilierea acestui contract ar avea consecinþe deosebit de grave pe plan economic ºi social ºi ar putea declanºa procese internaþionale care sã compromitã credibilitatea autoritãþilor române.

## Da.

Vã rog, domnilor senatori, dacã la dezbaterile generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã? Aici cred cã sunt mai multe chestiuni ºi v-aº ruga sã vã pronunþaþi asupra lor atât pe fondul proiectului de lege, pe fondul ordonanþei, ºi pe faptul cã de data aceasta comisia chiar a fãcut o ordonanþã nouã. Nu la amendamente.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Matei.

Ca argument la aprobarea Ordonanþei nr. 248 cu amendamentele propuse de comisie: eu am studiat împreunã cu colegii contractul respectiv ºi aº vrea sã arãt avantajele în condiþiile în care se aprobã ordonanþa ºi dezavantajele în cazul în care se respinge. În cazul în care se respinge ar însemna practic anularea contractului cu actualul cumpãrãtor, actualul deþinãtor al pachetului majoritar cu implicaþii ulterioare din partea Guvernului. Privatizarea PETROMIDIA a însemnat:

1. Stoparea declinului financiar datorat în special operãrii rafinãriei sub capacitate, ceea ce a condus la datorii totale de circa 340 de milioane dolari S.U.A., datorii ce urmeazã sã fie achitate de cumpãrãtor.

2. Asigurarea a circa 4.000 locuri de muncã.

Mulþumesc. Dacã sunt alte intervenþii? Vã rog, domnul senator Carol Dina.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Privatizarea nu este un scop în sine, ci un proces strategic prin care statul vizeazã dezvoltarea eficientã a economiei.

În România, procesul de privatizare este haotic, de cele mai multe ori subordonat unor interese oculte, de grup.

Deºi s-a privatizat numai 20% din valoarea acþiunilor statului, în care capitalul autohton deþine 90%, abuzurile ºi ilegalitãþile au fost caracteristicile dominante ale acestui proces.

În sutele de societãþi comercile care au fost privatizate, nu se regãsesc revigorarea producþiei, efectele economice ºi asigurarea cerinþelor sociale.

Prin inginerii financiare, în fapt abuzuri ºi ilegalitãþi, aºa-ziºii investitori români ºi strãini au transferat o parte a avuþiei naþionale în propriile lor averi.

Acest jaf a fost posibil cu complicitatea autoritãþilor prin diverse modalitãþi care au favorizat activitatea infracþionalã.

V-aº ruga, domnule senator, sã vã referiþiÉ

Imediat ajung la obiect.

É sunt de acord cu dumneavoastrã, dar nu suntem la declaraþii politice.

Imediat.

Dacã vreþi sã o prindem în articolul unic, o prindem. Vã rog, luaþi cuvântul.

Vã mulþumesc.

Sunt cunoscute scandalurile mediatizate privind privatizarea multor obiective ale economiei naþionale.

Domnul prim-ministru Adrian Nãstase declara cu revoltã ºi sinceritate, citez: ”Din pãcateÉÒ

Deci v-aº ruga respectuos sã vã referiþi la textul ordonanþei ºi vã promit cã în prima ºedinþã vã dau cuvântul sã susþineþi declaraþia politicã.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Privatizarea Combinatului petrochimic PETROMIDIA, una dintre cele mai moderne rafinãrii din Europa, se înscrie în nota caracteristicã a privatizãrilor din România, ºi anume înstrãinarea fãrã discernãmânt a averilor statului cu consecinþe economice dãunãtoare, incalculabile, care pericliteazã strategia naþionalã de extracþie ºi prelucrare a petrolului, cândva, nu demult, simbol naþional.

Acest combinat, estimat la o valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, a fost practic cedat cumpãrãtorului la semnarea contractului de vânzare-cumpãrare ºi plata unui avans ridicol de numai 2,6 milioane dolari, fãrã alte garanþii proprii asiguratorii.

Comisia pentru privatizare, în unanimitate, îngrijoratã de tendinþele actuale ale perioadei postprivatizare, a propus Senatului acest amendament, prin care Guvernul României sã gestioneze cu rigoare obligaþiile asumate de cumpãrãtor, ca o mãsurã care sã previnã noi situaþii dãunãtoare intereselor româneºti.

Vã mulþumesc.

În acest mod am explicat de ce am propus Senatului includerea amendamentului privind gestionarea de cãtre Guvern a contractului de la Petromidia.

Care? Art. 2, vã rog? Cã nu-mi este foarte clar. Cã vine în contradicþie cu raportul favorabil al comisiei, de aprobare a ordonanþei.

Da.

Deci nu este un raport de respingere, este altceva. Vã rog, domnul senator Sergiu Nicolaescu.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã înþelegeþi, eu nu înþeleg forma. Eu nu reuºesc sã înþeleg forma, adicã sã gestioneze Guvernul ºi sã controleze Parlamentul, într-o lege pe care o dã Parlamentul, eu nu o înþeleg.

Da, vã rog, domnul senator Nicolescu.

## Domnule senator,

## Domnule preºedinte,

În primul rând, recunosc cã sunt începãtor la acest microfon, dar vreau sã-mi explic ºi de aceastã datã, ca ºi Biroul permanent, aceastã îndoialã, cã eu nu înþeleg. Pe de o parte, abrogãm o ordonanþã ºi introducem o altã ordonanþã care de fapt modificaÉ

ªi înþeleg un singur lucru, cã facem o lege pentru fiecare investitor.

Deci dãm facilitãþi, noi nu mai avem o lege a privatizãrii care este valabilã pentru toþi investitorii ºi facem lege pentru fiecare.

ªi, de fapt, am luat cuvântul ca sã spun cã, totuºi, se pare cã încercãm în continuare sã aprobãm ordonanþa care acoperã niºte lucrãri ºi sunt, de asemenea, puþin mirat, colegii noºtri în comisie spun una, de fapt, la microfon, ºi pe hârtie se scrie altceva.

Deci, dacã suntem hotãrâþi sã oprim anumite lucruri care nu s-au fãcut bine, hai sã propunem oprirea lor în contextul legii, în contextul regulamentelor noastre ºi mie mi se pare anormal ca astãzi sã venim cu o ordonanþã pe care am respins-o ºi, în acelaºi timp, exact acelaºi text sã devinã lege. A fost aºa de mult comentatã aceastã privatizare, încât eu sunt derutat, dacã vreþi, de modul în care vrem sã lãmurim în Senat aceastã privatizare.

## Da, mulþumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Onorat auditoriu,

Vã rog sã mã credeþi, sunt într-o ceaþã totalã ºi anume credeþi-mã, nu mai înþeleg nimic, deoarece modul în care ne-a fost expusã nouã aceastã ordonanþã sunã cam în felul urmãtor:

”Fraþilor, aprobãm un jaf, cã dacã nu-l aprobãm trebuie sã plãtim faptul cã nu l-am aprobat!Ò Cam asta este formularea care ne-a fost supusã.

Deoarece, în mod evident, din punct de vedere al privatizãrii, aceasta constituie unul din eºecurile, sau dacã vreþi, unul dintre jafurile care au fost legalizate.

Pe de altã parte, mi se spune, staþi fraþilor cã, dacã nu aprobaþi, atunci trebuie sã plãtim nu ºtiu ce daune celor care au câºtigat aceastã privatizare.

Vã rog sã mã credeþi, de aceea am spus cã sunt într-o ceaþã, deoarece oricare dintre voturile mele este un vot absolut, un vot, credeþi-mã nejustificat ºi antinaþionalist: ºi da, ºi nu.

Nu mai pricep: dacã voi vota ”daÒ pentru ordonanþã, înseamnã cã, cu mare entuziasm, aprob jaful; dacã votez ”nuÒ, votez cu mare entuziasm faptul cã jaful nu se aprobã, în schimb trebuie sã plãtim daune pentru cel care a câºtigat aceastã licitaþie.

Credeþi-mã, acest gen de a fi puºi în faþa unor situaþii imposibile ne creeazã imense dificultãþi.

Ce sã votezi? Sã votezi ”daÒ? Sã votezi ”daÒ înseamnã cã ºtiu sigur cã aceasta a fost o mare afacere fãcutã pe uºile din spate, în privinþa privatizãrii acestui combinat, dacã votez ”nuÒ, sã spun ”nuÒ, nu se mai face privatizarea respectivã, plãtim toate daunele ºi ce facem în continuare?

Deci suntem puºi între Scylla ºi Carybda ºi nici unul din voturile pe care le-aº da, deci eu prefer sã spun..., sã mã dau absent în aceastã dezbatere, pentru cã oricare dintre voturi este un vot în care eu sunt culpabil. Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Cine doreºte sã mai intervinã?

Vã rog, domnul senator, sã mai dãm ºi la Grupul parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte,

Cel puþin sub aspectul coerenþei legislative, eu am o mare nedumerire.

Noi adineauri am aprobat o lege care respinge o ordonanþã de urgenþã.

Acum suntem pe cale sã aprobãm o lege care aprobã ordonanþa de urgenþã, care modificã ordonanþa de urgenþã ce tocmai a fost respinsã printr-o lege.

Spuneþi-mi cum va suna aceastã în ”Monitorul OficialÒ sã ºtiu ºi eu ce-i spun lui mama.

Da, deci atunci vã adresez rugãmintea, în numele colegului dumneavoastrã de partid, domnul senator Carol Dina, care a prezentat amendamentele în anexã, cã dacã ar fi rãmas ordonanþa în varianta iniþialã, aveaþi perfectã dreptate în ceea ce aþi afirmat.

În momentul de faþã, amendamentele date, vã rog sã observaþi, prezentate la comisie ºi susþinute, vizeazã tocmai transformarea acestei ordonanþe în sensul în care dumneavoastrã aþi vorbit.

Vã rog, domnul senator Bãdulescu.

## Domnule preºedinte,

Sã nu lãsãm sã se creeze o stare de confuzie. Noi, ca sã ajungem cu aceste jocuri ale Guvernelor, ne-am adresat Departamentului legislativ din Senatul României.

ªi soluþia datã este aceasta pe care v-o prezentãm. Deci nu încercaþi sã insinuaþi altceva decât realitatea.

Deci se pare cã PETROMIDIA a ajuns ºi în staff-ul Senatului.

Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã susþin nedumerirea colegilor mei, atât cei din Grupul P.D.S.R., cât ºi ceilalþi, din Grupul P.R.M., care au luat cuvântul la acest proiect de lege, întrucât ne aflãm într-o situaþie hilarã.

Existã susþinerea verbalã a preºedintelui comisiei, deci a reprezentantului comisiei care elaboreazã raportul, care susþinere verbalã este în contradicþie cu raportul pe care l-a semnat comisia prezidatã de colegul nostru, domnul Dina.

Eu resping din start amendamentele care pun în sarcina Guvernului toate acele mãsuri de precauþie pe care comisia doreºte sã le ia, mãsuri care de altfel sunt îndreptãþite.

Sigur cã acest contract prezintã niºte probleme. Noi acum nu analizãm contractul.

Sigur cã aceste facilitãþi s-ar putea sã fie excesive.

Avem în vedere, dacã vreþi, comparaþia sumelor pe care s-a angajat sã le plãteascã AKMAYA pentru aceste facilitãþi, vizavi de sumele pe care s-a angajat sã le plãteascã actualul cumpãrãtor pentru aceleaºi facilitãþi.

Dar acum nu analizãm aceasta, noi acum suntem pe conþinut, iar amendamentul acesta, pe care comisia ni-l propune, nu doreºte sã spunã decât un singur lucru: asupra acestui contract avem foarte multe semne de întrebare ºi atunci haideþi sã punem Guvernul ca un responsabil suplimentar pentru îndeplinirea obligaþiilor de cãtre cumpãrãtor. Nu putem accepta acest lucru. În consecinþã vã propun, stimaþi colegi, sã returnãm la comisie acest raport, ca sã punã în acord punctul de vedere pe care îl exprimã aici cu punctul de vedere exprimat verbal la microfon.

Dacã, într-adevãr, susþinerea pe care aici am auzit-o din partea domnului senator Dina, ºi este corectã, ca ºi celelalte puncte de vedere ale colegilor mei sunt acelea de respingere, atunci raportul suplimentar pe care-l face comisia va fi un raport de respingere ºi armonizãm foarte bine punctele de vedere verbale cu cele scrise.

Altfel, rãmânem în aceastã situaþie confuzã în care raportul prezentat de comisie nu este pus de acord cu discuþiile pe care le purtãm aici.

De aceea, vã rog sã acceptaþi propunerea de a returna comisiei, pentru a armoniza ceea ce spun cu ceea ce scriu.

Da, vã rog. Alte intervenþii? Vã rog, domnule senator.

Sunt senator de Constanþa. PETROMIDIA se aflã în judeþul Constanþa. În 1989, deci înainte de revoluþie, reprezenta jumãtate din producþia industrialã a judeþului Constanþa ºi, aºa cum s-a spus ceva mai înainte aici, 3% din P.I.B.-ul României.

În cazul când acest combinat îºi reia producþia la capacitate numai în ceea ce priveºte rafinarea de petrol reajunge sã dea 3% din P.I.B.-ul României, nemaipunând la socotealã petrochimia.

Eu cred cã se transformã o problemã economicã, care þine de relansarea economicã a judeþului Constanþa ºi de relansarea economiei þãrii, într-o problemã politicã, pentru cã persoana care a participat la privatizare ºi al cãrei nume nu s-a pronunþat aici se numeºte Dinu Patriciu.

Deci trebuie sã pronunþãm acest nume, sã nu ne ascundem, sã nu ne fie fricã cã Dinu Patriciu a cumpãrat pachetul majoritar de acþiuni.

Nu conteazã când, eu expun din punct de vedere economic ce înseamnã pentru România ºi ce înseamnã pentru judeþul Constanþa.

Aveþi curajul sã mergeþi la Nãvodari!

Populaþia din Nãvodari s-ar revolta dacã acest combinat ajunge în situaþia de acum câteva luni, sã nu mai producã sau sã producã aproape numai la avarie.

În acest moment, aproape cã ºi-a reluat la rafinare capacitatea întreagã.

Problema este: privatizãm în România sau nu privatizãm? Aceasta este problema care se pune.

Cred cã existã tendinþa sã îndepãrtãm privatizarea din România. Numai cu câteva ore în urmã, la toate emisiunile televizate s-a vorbit despre privatizarea combinatului de la Reºiþa.

Nu s-a spus cã investitorul este John sau Jake. S-a spus cã investitorul este investitorul american, tot timpul. Parcã am avea ceva cu americanii! Nu cu John sau Jake, care a fãcut privatizare mai bunã sau mai rea.

Este vorba de privatizare ºi trebuie sã fim atenþi pe ce cale mergem: privatizãm sau nu privatizãm România. Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, deºi intervenþia a fost generalã, nu a fost pe amendamentele propuse de comisie.

Da, domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Eu aº vrea sã spun cã, dacã tot am fost provocat, Dinu Patriciu este bãnãþean de-al meu ºi între procesele pe care le-am dus în spate sunt ºi unele ale lui Dinu Patriciu.

Deci nu este vorba de cum îl cheamã pe cel care este în spatele privatizãrii, este o persoanã, este un român sau un strãin, aici sunt chestiuni, pânã la urmã, de logicã juridicã.

Aºa cum s-a spus de oameni care nu sunt specialiºti în drept, e posibil, din punct de vedere logic, ca întâi sã aprobãm un proiect de lege, sã aprobãm un raport care sugereazã sã respingem o ordonanþã, ºi s-a votat acest lucru, apoi, imediat, ni se propune sã aprobãm un proiect de lege, prin care proiect de lege se modificã ordonanþa pe care tocmai am abrograt-o?

Deci nu merge din punct de vedere tehnic, juridic aºa ceva.

Prin urmare, ori revenim la votul iniþial sau, dacã nu se mai revine la votul iniþial ºi rãmâne ordonanþa iniþialã abrogatã, atunci cea de a doua nu mai poate sã aibã ca titlu ordonanþã privind modificarea ordonanþei care nu mai este în vigoare.

Deci trebuie sã fie vorba de altã ordonanþã, alt act juridic, iar acest lucru, fãrã supãrare, dar nu putem sã-l facem noi ”pe piciorÒ, aici, când înþeleg cã nu existã un punct de vedere nici mãcar în comisie. Deci chiar preºedintele comisiei are opinie oarecum divergentã cu cea a comisiei.

ªi atunci, domnule preºedinte, ceea ce s-a spus aici cred cã este un lucru de bun-simþ pânã la urmã.

Trebuie sã se clarifice, înainte de toate, comisia cu ea însãºi, sã se clarifice comisia pe de o parte, cu reprezentantul Guvernului pe de altã parte.

ªi apoi sigur cã noi trebuie sã decidem. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Mai sunt Ñ numai puþin Ñ mai sunt 3 colegi senatori care au solicitat cuvântul, dar nu are rost sã mergem cu dezbaterile mai departe, pentru cã avem o problemã de clarificat între noi în acest moment. Putem sã dãm un vot în plen în cunoºtinþã de cauzã, având în vedere faptul cã prima ordonanþã am respins-o ºi cea de a doua pe care o dezbatem acum de fapt o modificã pe cea respinsã.

De aceea este soluþia propusã de domnul senator Doru Bãdulescu, asupra cãreia îl rog pe domnul secretar de stat sã se pronunþe, în sensul dacã este de acord cu returnarea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei ce în urmã cu cinci minute am respins-o la comisie, pentru a veni cu o nouã formã, pentru cã trebuie sã veniþi cu niºte amendamente, stimaþi colegi.

Cãci trebuie modificatã inclusiv legea de aprobare a ordonanþei. Pânã acum noi am discutat numai despre ordonanþa aceea, care crea niºte facilitãþi legate de AKMAYA sau nu, nu are importanþã.

În momentul de faþã noi avem douã lucruri de modificat: pe de o parte este ordonanþa primã, iar în al doilea rând este proiectul de lege pe care trebuie sã-l dezbatem.

Vã rog.

În principiu noi nu avem nimic împotrivã ca sã...

Deci dacã nu aveþi nimic împotrivã, sã înþeleg eu, cã ºi eu votez. Deci dumneavoastrã ºtiþi sã le daþi soluþia acum, ”pe piciorÒ.

Da, deci nu am nimic împotrivã cu aceastã, sã spunem, nu în sens preiorativ, inginerie de tehnicã judiciarã, în sensul cã se abrogã prima ordonanþã, iar cea de a doua devine ordonanþã...

Nu vã supãraþi, domnule secretar de stat, legea este egalã pentru toþi, scrie în Constituþie, iar dumneavoastrã sunteþi ºi înalt demnitar al statului român.

Nu cã nu aveþi nimic împotrivã, dumneavoastrã susþineþi, cã sunteþi iniþiator.

## Mã scuzaþi, reformulez.

Deci suntem de acord sau îmi exprim acordul în legãturã cu ceea ce s-a propus de cãtre comisie, ca sã se elimine prima ordonanþã de urgenþã, în condiþiile în care a doua ordonanþã de urgenþã se transformã într-un act de sine stãtãtor care nu mai face referire la ordonanþã, care nu mai avea rost.

Menþinerea acestei ordonanþe de urgenþã ºi aprobarea ei mie mi se pare cã se justificã, cel puþin din urmãtoarele puncte de vedere:

Aceastã ordonanþã de urgenþã prin care se reglementa procesul de privatizare al...

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule secretar de stat, s-a aruncat un balon, un colac de salvare în ocean ºi nu vreþi sã-l vedeþi! Sigur nu aveþi soluþii acum.

Da, stimaþi colegi,

Am dreptul la cuvânt, domnule preºedinte.

Sigur cã da, poftiþi! Sunteþi preºedintele comisiei.

Eu am impresia cã în mod deliberat se încearcã deturnarea de la fondul problemei.

Deci Comisia pentru privatizare a primit un act de la Guvern ºi se solicitã continuarea procesului legislativ, ceea ce am ºi fãcut.

Ne-am consultat cu reprezentantul Guvernului, deci noi prin dânsul vedem Guvernul.

Mai departe, am obþinut avizele favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia economicã ºi Consiliul Legislativ.

În al treilea rând, constatând cã sunt lucruri oarecum fine în modul de departajare a acestor acte normative, am solicitat Departamentului legislativ sã ne prezinte modul de soluþionare ºi acesta este modul pe care noi l-am prezentat.

Acum, pe fond. Comisia pentru privatizare, constatând cã în acest moment, ºi bineînþeles cu agrementul Guvernului, rezilierea contractului ar reprezenta... Numai puþin, ºi eu am vorbit în contradictoriu pentru a susþine amendamentul pe care comisia l-a propus, anume ca Guvernul sã gestioneze acest contract.

Aceasta este toatã problema, deci nu este nici un fel de contradicþie în ceea ce noi am prezentat.

Deci comisia susþine avizarea favorabilã a ordonanþei ºi prin cuvântul meu am susþinut amendamentul.

Domnule preºedinte, vã rugãm sã vã pronunþaþi. Atunci când v-am oferit cuvântul, v-am rugat sã vã pronunþaþi asupra solicitãrii formulate de un coleg în sensul returnãrii la comisie, pentru a veni cu un punct de vedere suplimentar, cã este necesar, ascultaþi-ne!

Trebuie sã modificaþi, cel puþin sã aveþi douã amendamente la proiectul de lege.

Cã pânã acum aþi discutat numai despre ordonanþã, dar inclusiv titlul ordonanþei este altfel!

## Domnule preºedinte,

Mã iertaþi cã intervin, trebuie sã înþeleagã ºi domnul preºedinte, pentru cã pânã la urmã toþi trebuie sã învãþãm câte ceva din tehnica juridicã în acest Parlament.

Nu putem noi sã adoptãm o ordonanþã care se cheamã: ”pentru modificarea ordonanþei nr. 64/1998Ò; ca sã modificãm un act normativ el trebuie sã fie în vigoare. Deci nu se poate modifica un mort.

Ordonanþa nr. 64/1998 este moartã prin votul nostru, deci ea a intrat în istorie, este pasiv legislativ.

ªi atunci ordonanþa aceasta nu se poate chema ”de modificare a ordonanþeiÒ, aceasta este problema de fond pe care o punem noi în discuþie.

Vã rog, aveþi cuvântul, dar scurt, vã rog. Nu are rost, soluþia este uºor de rezolvat.

Am asistat la o refacere a cuvântului domnului preºedinte ºi înseamnã cã eu nu m-am fãcut înþeles. Eu am spus cã este un viciu de formã. ªi acest lucru nu este înþeles.

Nu avem nimic, cum a spus ºi un domn senator, nimic cu Dinu Patriciu. Pe domnul Dinu Patriciu îl cunosc de când era copil ºi tatãl lui era unul din cei mai mari petroliºti din România, deci nu se pune problema cã este liberal, cã este altceva, este o cunoºtinþã foarte bunã, cel puþin atâta, problema politizãrii este tocmai aºa cum aþi ridicat-o dumneavoastrã, domnule senator. Adicã sã încercãm sã spunem cã este liberal ºi de aceea se respinge.

Este o chestiune de formã, este pur de formã ºi din partea comisiei mai degrabã aº aºtepta un angajament cã într-o sãptãmânã vine din nou legea bunã, pusã aici ºi votatã.

Nu afecteazã cu nimic producþia S.C. PETROMIDIA, pe care, PETROMIDIA, aºa cum este ºi în judeþul Constanþa, nu iubiþi judeþul Constanþa mai mult decât iubim noi judeþul Constanþa!

Deci este o chestiune de formã pe care trebuie sã o respectãm. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, haideþi sã încheiem discuþia, pierdem timpul degeaba!

Vã rog, da.

Domnule preºedinte, eu vãd o ieºire din acest impas. Haideþi sã respingem ºi aceastã ordonanþã, pentru cã nu scãpãm de ea, ea rãmâne o ordonanþã de modificare.

Deci a doua ieºire din impas, cãci prima a fost propusã de un coleg în sensul cã sã-i lãsãm pe colegii de la comisie sã mai reflecteze ºi peste o sãptãmânã sã vinã sã luãm o decizie finalã.

De acord. Haideþi sã respingem ºi aceastã ordonanþã ºi sã vinã Guvernul cu un nou proiect legislativ care sã reglementeze în esenþã chestiunea pentru care ne chinuim acum.

Da, vã rog, a mai solicitat cineva. Vã rog. Domnul senator Constantinescu.

## Domnule preºedinte,

Din pãcate, ne-am afla cumva într-un punct foarte periculos dacã am suspenda, am respinge ºi aceastã ordonanþã.

Eu propun sã sistãm discuþiile pe aceastã ordonanþã, mã raliez propunerii domnului senator Bãdulescu ºi propun comisiei sã se adreseze Guvernului pentru a modifica titlul ordonanþei respective, având în vedere ºi o observaþie care þine de o afirmaþie care s-a fãcut. Cele douã ordonanþe nu sunt absolut identice. Prima se referea la privatizarea unui pachet de acþiuni reprezentând 65,323% din capitalul social al societãþii, a doua se referã la un pachet de acþiuni de 69,991% din capitalul social al societãþii comerciale respective ºi deci va trebui sã avem în vedere ºi acest aspect sau comisia sã aibã în vedere, ºi Guvernul, ºi acest aspect la momentul reanalizãrii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Eu vã rog sã observaþi în anexã cã titlul ordonanþei se modificã ºi devine Ordonanþã privind acordarea unor facilitãþi la plata preþului acþiunilor ºi la plata unor obligaþii bugetare, în scopul privatizãrii Societãþii Comerciale PETROMIDIA.

Deci nu mai are titlul... Este prevãzut în anexã, nu am comentat, ca sã nu rãpim timp.

Deci, vã rog, domnule senator, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra propunerii formulate de domnul senator Doru Bãdulescu.

Aºa putem sã discutãm fãrã finalitate încã o orã. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra propunerii returnãrii actului normativ la Comisia pentru privatizare. Propunere agreatã de plen cu 73 de voturi pentru, 7 contra ºi douã abþineri.

V-aº ruga sã observaþi cã în momentul în care aþi modificat actul normativ se impune sã modificaþi ºi proiectul de lege, cã nu aveþi nici un amendament pe proiectul de lege ºi trebuie cel puþin douã, legate de titlul legii ºi de articolul unic. Acolo trebuie sã prindeþi toate amendamentele acestea.

Deci se amânã, va fi reluat în dezbateri atunci când vom reveni în Senat, dupã discuþiile din buget.

Proiectul de Lege înscris la poziþia 20, privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinþarea A.P.A.P.S.-ului.

Vã rog.

Printre primele mãsuri luate de Guvernul instalat la sfârºitul lunii decembrie a fost ºi aceea de a reorganiza activitatea Fondului Proprietãþii de Stat, care a fost transformat într-o instituþie subordonantã Guvernului, sub denumirea de Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

În aceste condiþii, se schimbã inclusiv conducerea instituþiei respective ºi, totodatã, prin ordonanþa de urgenþã respectivã, s-au prevãzut ºi unele sarcini noi pentru aceastã instituþie, cum ar fi: administrarea, în calitate de acþionar, a participaþiilor statului ºi, de asemenea, controlul postprivatizare.

Ca urmare, aceastã ordonanþã era absolut necesarã, astfel încât noua instituþie sã-ºi poatã desfãºura activitatea în concordanþã cu legile existente ºi în prezent în domeniul privatizãrii.

Da, mulþumesc.

Vã rog, domnilor preºedinþi.

## Domnule preºedinte,

Comisiile reunite pentru privatizare ºi Comisia economicã ale Senatului au luat în dezbatere proiectul de lege menþionat ºi au hotãrât sã propunã plenului Senatului spre adoptare textul Camerei Deputaþilor, fãrã modificãri. De asemenea, avem avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Singurul diferend...

O singurã menþiune! Prin natura dispoziþiilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Acesta ar diferendul cu Camera Deputaþilor, întrucât în Camerã proiectul de lege s-a votat cu cvorumul necesar pentru legi ordinare.

Da.