Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·14 aprilie 2001
Camera Deputaților · MO 53/2001 · 2001-04-14
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de cãtre comisiile permanente în termenele stabilite
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã, a urmãtoarelor legi: Ñ Legea privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei pãrþi din datoria Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. cãtre stat cu contravaloarea energiei livrate în Republica Moldova; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 279/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor financiare asumate de Banca Generalã de Credit ºi Promovare Ñ BANKCOOP Ñ S.A. ce decurg din Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pen- tru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de dez- voltare industrialã, în valoare de 120 de milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 21 martie 1995; Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2000 pen- tru modificarea art. 9 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea fondului special al drumurilor publice;
· other · informare
· Informare · informare
125 de discursuri
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 242, participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 11, iar 103 sunt absenþi.
Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2001 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci; pentru avize Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 12 aprilie 2001. Acest proiect urmeazã sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci; pentru avize Ð Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 12 aprilie 2001. Urmeazã, de asemenea, sã fie dezbãtut în procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2001 pentru suspendarea aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziþiile publice, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci; pentru avize Ð Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 12 aprilie 2001. De asemenea, procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 12 aprilie 2001. De asemenea, procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru industrie ºi servicii; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 18 mai 2001.
Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ð Comisia pentru industrie ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului este 18 mai 2001.
Propunerea legislativã privind restituirea cãtre comune ºi oraºe a bãlþilor ºi lacurilor aflate pe teritoriul lor de administrare, iniþiatã de domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 18 mai 2001.
Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 20 din Legea nr. 1/2000, iniþiatã de domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului este de 18 mai 2001.
Propunerea legislativã privind atribuirea denumirii General Berthelot comunei Unirea, judeþul Hunedoara, iniþiatã de domnul deputat Ioan Timiº.
Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ð 18 mai 2001.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2001 privind prelungirea valabilitãþii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe, bãnci; pentru avize Ð Comisia pentru industrie ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ð 12 aprilie 2001. Procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului multianual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia
Comunitãþii Europene, semnat la Bruxelles la 2 februarie 2001, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ð 12 aprilie 2001. De asemenea, procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului anual de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Comunitãþii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ð 12 aprilie 2001. Procedurã de urgenþã.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 53/2001 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Compania Naþionalã de Transport al Energiei Electrice ”TranselectricaÒ Ñ S.A. privind finanþarea Proiectului pentru Compania Naþionalã de Transport al Energiei Electrice, semnat la Luxemburg la 5 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 8 decembrie 2000, primit de la Guvern.
Cu acest proiect au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, pentru avize Ð Comisia pentru industrie ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 12 aprilie 2001. Procedurã de urgenþã.
În continuare, vã informez cã puteþi sã vã exercitaþi dreptul de sesizare la Curtea Constituþionalã asupra urmãtoarelor legi... Da, spuneþi, vã rog, domnule deputat!
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vã rog sã mã iertaþi, aþi intrat în program începând cu punctul 2 sau exprimaþi numai punctul cu privire la atacarea la Curtea Constituþionalã a unor legi adoptate?
Da, este programul pe ziua de astãzi, asta facem astãzi, nu?
## Domnule preºedinte,
Informarea datã pe ordinea de zi ºi pe program... Grupul parlamentar al P.N.L. are o problemã de procedurã.
O problemã de procedurã la aceste...
La program ºi la ordinea de zi, potrivit art. 85 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor.
Poftiþi, dacã e problemã de procedurã, dar trebuia ridicatã când am început sã citesc celelalte puncte.
## Domnule preºedinte,
Întotdeauna în Camerã informarea cu privire la iniþiativele depuse se fãcea anterior ºi pe urmã era cuvântul la ordinea de zi ºi la program.
Poftiþi, spuneþi ce aveþi de spus!
## Domnule preºedinte,
Conform art. 85 alin. 3, grupul parlamentar care la Comitetul ordinii de zi ºi-a exprimat un punct de vedere divergent poate sã-ºi exprime ºi sã-ºi motiveze punctul de vedere divergent la program ºi la ordinea de zi. Vâzând aceastã situaþie ºi prevederea regulamentului, Grupul parlamentar al P.N.L. constatã o încãlcare a prevederilor regulamentului vizavi de ordinea de zi pe aceastã sãptãmânã.
Ordinea de zi pe aceastã sãptãmânã a fost aprobatã de cãtre Comitetul ordinii de zi într-o cu totul altã ordonare atât la program, cât ºi la ordinea de zi. Modificarea ordinii de zi ºi a programului se poate face la cererea Biroului permanent de cãtre Comitetul ordinii de zi. Or, eu constat cã luni, ordinea de zi a Camerei Deputaþilor, Biroul permanent nu avea înscrisã în cele 11 puncte o solicitare cãtre Comitetul ordinii de zi de a se modifica ordinea ºi programul Camerei Deputaþilor. Comitetul ordinii de zi, potrivit regulamentului, nu se poate autosesiza sau, practic, de la sine, sã facã un program ºi o ordine de zi pe care sã o aprobe pentru activitatea Camerei Deputaþilor.
Faþã de aceastã situaþie, gãsesc cã este o încãlcare gravã a regulamentului nostru ºi vã solicit retrimiterea cãtre Biroul permanent care sã stabileascã proiectul ordinii de zi ºi programul Camerei Deputaþilor, care sã fie supus Comitetului ordinii de zi, pentru cã altfel nu se poate aproba ceea ce nu s-a cerut. Comitetul ordinii de zi a aprobat, cel puþin aºa credem noi, un program care nu a fost solicitat de cãtre nimeni sau cel puþin de cineva care, potrivit regulamentului nostru, este în drept sã cearã. Faþã de aceastã situaþie, noi vã solicitãm ca acest program ºi ordinea de zi sã treacã în Biroul permanent al Camerei, sã facã programul ºi ordinea de zi în proiect ºi sã fie supus aprobãrii Comitetului ordinii de zi.
## Stimate coleg,
Eu ºtiu cã toate aceste proceduri s-au fãcut, pentru cã Secretariatul tehnic mi-a prezentat o anumitã ordine de zi sãptãmânalã. Eu nu ºtiu în ce constã obiecþia dumneavoastrã, pentru cã, dacã ºi Comitetul ordinii de zi a decis un anumit lucru, noi trebuie sã-l respectãm. Ce anume punct nu aþi fi dorit dumneavoastrã sã se discute sau sã fie inclus? În mod concret.
## Domnule preºedinte,
ªi dumneavoastrã ºi colegii mei stimaþi care sunt în Biroul permanent al Camerei cunosc cã de obicei pentru ºedinþa Biroului permanent existã o notã de probleme în care spune la fiecare: ordinea de zi ºi programul Camerei Deputaþilor pentru sãptãmâna... Vã rog sã
vedeþi, luni Ð 2.04 Ð la ora 12,30 Biroul permanent al Camerei se întruneºte ºi are urmãtoarea ordine de zi: notã privind rapoartele, constituirea comisiilor, notã cu privire... materiale... decizii, cerere comisie, solicitare, solicitare, diverse. Nu existã programul ºi ordinea de zi care sã fie supuse aprobãrii Comitetului ordinii de zi. Niciunde, Biroul permanent al Camerei nu a avut ºi nu a discutat ce va propune Comitetului ordinii de zi marþi, când s-a întrunit, în 3 aprilie, Comitetul ordinii de zi. Comitetul ordinii de zi, potrivit regulamentului nostru, nu poate, de la sine putere, sã facã un proiect pe care sã ºi-l aprobe ºi sã spunã: ”Am aprobat.Ò Dacã cineva, potrivit regulamentului, ºi anume cine, Biroul permanent nu-i solicitã...
## Stimate coleg,
În regulamentul nostru scrie cã Biroul permanent propune Comitetului ordinii de zi. Acest lucru implicã foarte limpede faptul cã acest Comitet al ordinii de zi poate sã þinã cont sau poate sã nu þinã cont de propunerea Biroului permanent, pentru cã de aceea spune cã ”propuneÒ. Dacã ar fi scris în regulament cã acest Comitet al ordinii de zi este obligat sã adopte propunerea fãcutã de Biroul permanent, ar fi fost altceva. Poate cã acest comitet nici n-ar fi existat, pentru cã atunci decidea Biroul permanent ce sã se discute. Deci eu consider cã acest comitet este suveran sã decidã ºi peste propunerea fãcutã de Biroul permanent.
## Domnule preºedinte,
Art. 29 spune în mod cert, clar ºi indubitabil ce poate sã facã Biroul permanent: întocmeºte proiectul ordinii de zi a ºedinþei Camerei Deputaþilor ºi programul de lucru. Cine are competenþa ca sã cearã Comitetului ordinii de ziÉ spune aºa la art. 31: ”Preºedintele Camerei supune spre aprobare proiectul Comitetului ordinii de zi...Ò Iar art. 80 spune: ”Proiectul ordinii de zi ºi programul se întocmesc de Biroul permanent al Camerei...Ò În nici un caz nici o atribuþie nu are Comitetul ordinii de zi.
Da. Eu ºtiu cã aºa s-a procedat. Dumneavoastrã aþi decis prin negocieri între liderii politici ºi pe urmã Camera a adoptat aceastã variantã, ca la ºedinþele Comitetului ordinii de zi sã nu participe decât preºedintele Camerei. Aici ajungem la situaþia cã numai preºedintele Camerei ºi Comitetul ordinii de zi fac aceste dezbateri. Eu nu am participat la acea ºedinþã, conform regulamentului, care nu-mi dã dreptul sã particip, dar ºtiu cã aºa s-a procedat, cum spuneþi dumneavoastrã. Dar aº vrea sã spuneþi mai concret ce anume vã nemulþumeºte, nu problema dacã s-a aprobat o anumitã ordine sau altã ordine, dacã se ºtia sau nu se ºtia despre ea. Ce anume punct nu doriþi dumneavoastrã sã fie cuprins în ordinea de zi? Care este obiecþia materialã? Nu neapãrat proceduralã, pentru cã eu ºtiu cã procedural s-au respectat niºte lucruri.
## Domnule preºedinte,
Potrivit art. 84 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, modificarea ordinii de zi ºi a programului se face numai la cererea Biroului permanent de cãtre Comitetul ordinii de zi. Noi vrem sã vedem când, unde ºi cum a fost fãcutã aceastã solicitare, de cãtre cine, pentru cã v-am citit ordinea de zi a Biroului permanent din 2 aprilie, când trebuia sã facã acest lucru ºi nu apare cã va solicita aºa ceva. Practic, înseamnã cã sunt încãlcate procedurile, ar trebui returnatã acum ordinea de zi cu programul Biroului permanent al Camerei, care sã sesizeze în mod legal Comitetul ordinii de zi pentru a fi aprobate ordinea de zi ºi programul pentru astãzi ale Camerei Deputaþilor.
## Da. Doamna deputat Afrãsinei.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La ºedinþa Comitetului ordinii de zi a participat domnul preºedinte ºi, aºa cum regulamentul nostru prevede, domnul preºedinte a supus Comitetului ordinii de zi propunerile pentru programul ºi ordinea de zi ale Camerei Deputaþilor cãtre Comitet. S-au întrunit condiþiile din regulament privind programul ºi ordinea de zi care ne-a fost propusã astãzi. A participat din partea grupului parlamentar, în calitate de lider sau vicelider cred, ºi, ca urmare, nu înþeleg ce anume se reproºeazã Comitetului ordinii de zi, atâta timp cât s-a respectat procedura.
Aºa cum vã spuneam, domnul preºedinte, conform regulamentului, a fãcut propunere cãtre Comitetul ordinii de zi privind ordinea de zi ºi modificãrile, s-au luat în considerare ºi cu aceastã ordine de zi se vine în plenul Camerei pentru aprobare.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:**
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Înseamnã cã, din nou, cu regret, trebuie sã spun cã preºedintele Camerei a încãlcat regulamentul. Ce aþi supus spre aprobare, dacã Biroul permanent al Camerei Deputaþilor pentru ordinea de zi de luni nici nu a întocmit acest proiect? De unde?
Domnule preºedinte, eu ºtiu cã se discutã ºi toate punctele de vedere se exprimã de aici de la microfon. Dar, vã repet, art. 84 spune în mod cert cã modificarea programului ºi a ordinii de zi se aprobã la cererea Biroului permanent... iar preºedintele, spune art. 31, supune spre aprobare un proiect de ordine de zi care a fost adoptat de cãtre Biroul Camerei. Când s-a întrunit biroul Camerei, când a avut pe ordinea de zi modificarea ordinii de zi ºi programului?
Domnule, mi se spune cã ieri s-a întrunit acest birou al Camerei ºi cã tot ce spuneþi dumneavoastrã cã nu s-a fãcut practic s-a fãcut.
## Domnule preºedinte,
Este perfect, Comitetul ordinii de zi s-a întrunit marþi ºi nu putea sã aprobe ceea ce a fãcut ieri Biroul permanent al Camerei.
Deci faceþi o propunere mai concretã în afarã de aceastã problemã a procedurilor care dumneavoastrã pretindeþi cã nu s-au respectat. Doriþi sã nu lucrãm astãzi, nu? Vã deranjeazã faptul cã citesc informarea cã trebuie atacate niºte legi, dacã doriþi sã le atacaþi la Curtea Constituþionalã? Sã plecãm acasã? Spuneþi, domnule!
Nu, domnule preºedinte, eu cer sã se respecte legea noastrã interioarã, care este Regulamentul Camerei Deputaþilor. Transmiteþi, Biroul permanent se poate întruni, are perfectã ordinea de zi, modificarea ordinii de zi, ºi programul de lucru pe aceastã sãptãmânã, Comitetul ordinii de zi se întruneºte ºi se adoptã.
Domnule, eu am înþeles cã lucrurile acestea s-au întâmplat ºi nu aþi fost dumneavoastrã prezenþi. Asta este o altã problemã. Domnul Bolcaº o sã ne spunã ce s-a întâmplat acolo.
Aþi vorbit de Grupul parlamentar al P.N.L., mã scuzaþi, domnule coleg Bolcaº! Pãi, dacã vicelidera Grupului parlamentar al P.D.S.R. a afirmat cã am fost prezenþi, dumneavoastrã spuneþi cã nu am fost prezenþi, nu mai înþeleg, poate nu a fost prezent regulamentul, domnule preºedinte!
Nu, dar în fond asta doriþi, ca sã suspendãm lucrãrile ca sã plecãm acasã, hai sã nu ne ascundem dupã deget!
Eu vã cer scuze, vreau sã vã informez numai, ºi veþi aprecia asupra corectitudinii intervenþiilor noastre, eventual cenzurând ºi stenograma. Prezent la Comitetul ordinii de zi... s-a hotãrât ca dupã primul punct care existã, ºi anume informare cu privire la proiectele de lege depuse, sã fie citite ºi acele legi aprobate pentru a curge termenul de atac la Curtea Constituþionalã. A fost hotãrârea unanimã, inclusiv cu votul domnului Tãriceanu, prezent, în legãturã cu aceastã situaþie. L-aº ruga pe domnul Tãriceanu, dacã greºesc, sã mã amendeze. Dacã nu, eu vã mulþumesc!
Poftiþi, domnule Tãriceanu!
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Situaþia este în felul urmãtor: am fost menþionat ca fiind prezent în calitate de vicelider la ºedinþa Comitetului ordinii de zi. Din pãcate, într-adevãr, a fost ºi votul meu acolo, dar votul meu nu a fost pentru, ci a fost împotrivã, dar mai mult de atât noi nu aveam cum sã ºtim care a fost ordinea de zi stabilitã de Biroul permanent al Camerei. Ca atare, domnule preºedinte, problema este urmãtoarea: Comitetul ordinii de zi, care s-a întrunit marþi, nu putea sã ia în discuþie modificãrile ordinii de zi stabilite de Biroul permanent al Camerei, care s-a întrunit ieri. Aceasta este problema.
Da. Domnul Bolcaº?
Recunosc cã domnul Tãriceanu are o logicã normalã. Este adevãrat, nu se putea sã se hotãrascã alaltãieri ceea ce s-a hotãrât ieri. Da. Iertaþi-mã, logica este corectã. Dacã s-ar susþine cã Biroul permanent a hotãrât ieri ºi noi am votat ordinea de zi alaltãieri, nu puteam sã votãm aºa ceva. Nu mã intereseazã ce a discutat Biroul permanent ieri, pentru cã nu a trecut prin Comitetul ordinii de zi, am tot respectul pentru discuþii, dar eu nu le-am votat, eu ºtiu ce ni s-a propus în prezenþa domnului preºedinte Valer Dorneanu ºi în prezenþa noastrã, ºi anume sã fie anunþate la punctul 2 de la ordinea de zi acestea. Am votat, îmi asum responsabilitatea votului.
Vã mulþumesc, nu mai fac altã intervenþie.
Remarca domnului deputat Bolcaº este corectã. Totuºi, atunci mã simt obligat sã fac o adãugare: modificarea ordinii de zi despre care am vorbit nu s-a discutat în ºedinþa Biroului permanent de luni. Deci atunci cred cã explicaþia vã satisface.
Eu înþeleg, în fond, care este problema, nu se doreºte sã se lucreze, nu se doreºte sã se lucreze Ð acesta este fondul problemei în discuþie! Bun. ªi, ca atare, eu suspend aceastã ºedinþã pentru o jumãtate de orã. Jumãtate de orã în care sã ne întâlnim ºi membrii Biroului permanent, ºi cu Comitetul ordinii de zi, ºi sã vedem care este situaþia ºi sã stabilim o ordine de zi, dacã doriþi dumneavoastrã, cã, de fapt, doriþi sã nu aveþi ordine de zi, acesta este adevãrul! Da.
Ne întâlnim la sala Biroului permanent.
DUPÃ PAUZÃ
Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite colegii în salã pentru începerea lucrãrilor.
Stimaþi colegi, putem continua ºedinþa noastrã.
Aº vrea, în primul rând, sã fac o informare a discuþiilor care au avut loc la Biroul permanent împreunã cu liderii grupurilor parlamentare. S-au discutat obiecþiile prezentate de Grupul parlamentar al P.N.L.
Situaþia se prezintã astfel. În primul rând, conform art. 81 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, ordinea de zi a Camerei Deputaþilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii ºi adoptãrii Camerelor. Vreau sã vã spun cã lista legilor care sã poatã fi atacate la Curtea Constituþionalã nu este o problemã care se supune dez-
baterii Camerei. Este doar o comunicare pe care Biroul permanent o face Camerei Deputaþilor.
Pentru cã nimeni, nici Camera, în plenul ei, nici un grup parlamentar nu poate sã blocheze o asemenea prevedere legalã ºi o asemenea situaþie, de fapt; legile au trecut prin procedura de adoptare prin cele douã Camere ºi este obligatoriu, este o problemã de ordine fireascã, ca sã se poatã permite sesizarea la Curtea Constituþionalã. Nu este o problemã de vot, nu este o problemã de opþiune. Este o problemã care derivã din lege. Ãsta este un prim aspect al problemei.
Al doilea aspect al problemei: la ºedinþa Biroului permanent la care s-a fãcut vorbire, domnul preºedinte Dorneanu a solicitat ca sã se propunã Comitetului ordinii de zi înscrierea unor anumite probleme pe ordinea de zi a ºedinþei de astãzi. Evident cã aceastã propunere, care, într-adevãr, nu se regãsea înscrisã pe hârtia elaboratã de Secretariatul tehnic, a fost fãcutã, nimeni nu a avut o împotrivire ºi ea s-a adoptat ºi s-a consemnat în stenogramã.
Dacã am urma punctul de vedere al Grupului liberal din Camera Deputaþilor, ar însemna ca noi sã nu putem discuta, nici în Biroul permanent ºi nici aici, absolut nimic, ar trebui sã ne scriem, sã ne facem adrese scrise între noi. De vreme ce acest punct de vedere s-a exprimat în Biroul permanent, a fost votat, este o decizie a Biroului permanent.
Al treilea element pe care l-am adus în discuþie ºi aici, în plen, este acela cã membrii Comitetului ordinii de zi sunt liderii grupurilor parlamentare. Ei reprezintã Camera Deputaþilor ºi au libertatea de a adopta o ordine de zi în care sã se regãseascã oricând mai multe puncte decât cele propuse de Birou. Ei au aceleaºi atribuþii pe care le avea înainte de adoptarea acestui regulament plenul Camerei Deputaþilor. Deci pot decide sã includã 10-15 chiar 20 de alte puncte pe ordinea de zi, chiar dacã ele nu s-ar regãsi în propunerea fãcutã de Biroul permanent. Au libertatea, de asemenea, de a stabili orice tip de program al Camerei Deputaþilor, chiar dacã propunerea Biroului permanent a fost de altã naturã. Comitetul ordinii de zi este suveran în a stabili ordinea de zi.
Pentru aceste considerente, noi considerãm cã nu existã încãlcãri de regulament ºi voi continua ºedinþa cu citirea listei legilor care vã stau la dispoziþie pentru a fi sesizatã Curtea Constituþionalã.
În conformitate cu prevederile art. 7 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:
Ñ Legea privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacul-
tura;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare ca obiectiv de interes naþional;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/2000 privind stingerea unei pãrþi din datoria Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. cãtre stat cu contravaloarea energiei livrate în Republica Moldova;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 279/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor financiare asumate de Banca Generalã de Credit ºi Promovare Ñ BANKCOOP Ñ S.A. ce decurg din Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare industrialã, în valoare de 120 de milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 21 martie 1995;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 74/2000 pentru modificarea art. 9 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acþiune comunitarã ”TineretÒ ºi plata contribuþiei financiare la acest program;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României ºi Guvernul Elveþiei ºi a Înþelegerii asupra proiectului Ñ Proiect elveþian pentru energia termicã (Buzãu, Paºcani), semnate la Bucureºti la 8 ianuarie 1999;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul pentru reforma protecþiei sociale ºi implementarea acquisului comunitar în sectorul social (Consensus III), semnat la Bucureºti la 30 decembrie 1999;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societãþii Comerciale TRACTORUL U.T.B. Ð S.A. Braºov;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susþinere a bibliotecilor din învãþãmânt;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligaþiilor bugetare unor agenþi economici din minerit;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1998 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al aviaþiei civile;
Ñ Legea voluntariatului;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2000 privind mãsurile de protecþie împotriva introducerii ºi rãspândirii organismelor de carantinã dãunãtoare plantelor sau produselor vegetale în România;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/1999 privind scutirea temporarã de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale ºi a taxei pe
valoarea adãugatã a unor cantitãþi de gaze naturale provenite din import;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea Programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercialã ”RomanÒ Ñ S.A. Braºov;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/1999 privind unele mãsuri pentru prevenirea incapacitãþii de platã;
Ñ Legea pentru ratificarea Addendumului la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova referitor la un împrumut pe termen lung pentru suma de 20 miliarde lei, semnat la Bucureºti la 1 septembrie 1993.
Grupul parlamentar al P.D.S.R. are propunerea ca domnul deputat Ioan Mircea Paºcu de la Comisia pentru sãnãtate ºi familie sã devinã membru la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Este cineva împotrivã? Nu.
Se abþine cineva? Nu.
S-a aprobat aceastã propunere.
În continuare, avem de constituit comisiile de mediere.
Pentru comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2001 privind unele mãsuri pentru accelerarea ºi finalizarea procesului de privatizare a societãþilor comerciale din turism, sunt urmãtoarele propuneri: domnul Marin Gheorghe, Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); doamna Lepãdatu Lucica-Cornelia, Grupul parlamentar P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Tudose Mihai, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Mocioi Ion, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Tunaru Raj, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Vida Iuliu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.; ºi domnul Tcaciuc ªtefan, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.
Cine este pentru? Mulþumesc. Este cineva împotrivã? Nu.
Se abþine cineva? Nu.
Aprobat.
Pentru comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinþarea, organizarea, reorganizarea sau funcþionarea, dupã caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi instituþii publice sunt propuºi urmãtorii: domnul Iordache Florin, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); doamna Lazãr Maria, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Miþaru Anton, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Bucur Mircea, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul ªnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Coifan Viorel Gheorghe, Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul Mirciov Petru, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.
Cine este pentru? Mulþumesc.
E cineva împotrivã? Nu este nimeni. Abþineri? Nici o abþinere. Aprobat.
Pentru comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuinþe prin Agenþia Naþionalã de Locuinþe: domnul Bara Radu-Liviu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Florescu Ion, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Þibulcã Alexandru, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Pleºa Eugen-Lucian, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Nan Nicolae, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al P.N.L., domnul Kov‡cs Csaba-Tiberiu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Cine este pentru? Mulþumesc.
E cineva împotrivã? Nimeni.
Abþineri? Nimeni. Aprobat.
Comisia de mediere la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 26/2000 privind autorizarea Bãncii Naþionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaþiei de retragere a depozitelor constituite la Banca ”Renaºterea Creditului RomânescÒ Ñ S.A. CREDIT BANK: domnul Baltã Tudor, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Bãncescu Ioan, Grupul parlamentar P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist); domnul Boajã Minicã, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Baban ªtefan, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Moisescu George Dumitru, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Cladovan Teodor, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Sãpunaru Nini, Grupul parlamentar al P.N.L.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Este cineva împotrivã? Nimeni. Se abþine cineva? O abþinere. Aprobat.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizãrii Unitãþii 2 din cadrul obiectivului de investiþii ”Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã 5 x 700 MWÒ: domnul Bivolaru Ioan, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); doamna Vasile Aurelia, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Chiriþã Dumitru, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Târpescu Pavel, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Miclea Ioan, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Palade Doru Dumitru, Grupul parlamentar al P.R.M.; doamna Manolescu Oana, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale.
Cine este pentru? Mulþumesc.
- Cine este împotrivã? Nimeni.
- Se abþine cineva? Nimeni.
Aprobat.
Deputaþii propuºi în comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind extrãdarea: doamna Dumitriu Carmen, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Cristea Marin, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (socialdemocrat ºi umanist); domnul Dobre Traian, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); doamna Jipa Florina Ruxandra, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Boc Emil, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Mogoº Ion, Grupul parlamentar al P.N.L.; domnul SzŽkely Ervin-Zolt‡n, Grupul parlamentar al U.D.M.R.
Cine este pentru? Mulþumesc.
E cineva împotrivã? Nu este nimeni. Abþineri? Nu sunt. Aprobat.
Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor aflate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obþinere, testare, utilizare ºi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum ºi a produselor rezultate din acestea: domnul Bara Radu-Liviu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); doamna Lazãr Maria, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Zgonea Valeriu ªtefan, Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat ºi umanist); domnul Dinu Gheorghe, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul ªnaider Paul, Grupul parlamentar al P.R.M.; domnul Oltean Ioan, Grupul parlamentar al P.D.; domnul Dobre Victor Paul, Grupul parlamentar al P.N.L.
Cine este pentru? Mulþumesc.
- E cineva împotrivã? Nimeni.
- Se abþine cineva? Nimeni. Mulþumesc. Aprobat.
Intrãm în dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 292/2000 pentru stabilirea unor mãsuri privind organizarea ºi funcþionarea Secretariatului General al Guvernului.
La prima poziþie, comisia a propus textul Camerei, deci îl considerãm adoptat.
Poziþia a doua, textul Camerei Ñ adoptat.
Poziþia a treia, textul Camerei Deputaþilor Ñ adoptat. Textul de la art. 6 alin. 3, textul Camerei Ñ adoptat. Vã supunem la vot raportul în integralitate într-o ºedinþã urmãtoare de vot pe care o vom anunþa.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii locuinþei nr. 114/1996.
Avem douã poziþii la acest raport.
- La poziþia 1, comisia de mediere ne propune textul
- Senatului.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri. Adoptat.
Punctul 2, de asemenea, textul Senatului.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.
- Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
Va fi supus ulterior într-o ºedinþã de vot.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale.
Raportul are trei puncte, trei poziþii.
- La poziþia întâi, comisia de mediere ne propune textul
- Senatului, în unanimitate.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nici o abþinere. Adoptat. La poziþia a doua, comisia ne propune un text comun care a fost votat în unanimitate de comisia de mediere. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri. Adoptat.
La punctul 3 avem textul Senatului, votat în unanimitate de comisia de mediere.
Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri. Adoptat.
Urmeazã sã fie supus în integralitate în ºedinþa de vot special dedicatã pentru acest lucru.
Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Fondului Cultural Naþional.
La primul punct al raportului comisiei de mediere avem textul Senatului, care a fost adoptat de aceastã comisie în unanimitate. Ni-l propune spre adoptare.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
La poziþia a doua, de asemenea, textul Senatului, votat în unanimitate de comisia de mediere. Ni-l propune spre adoptare.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
Poziþia 3, de asemenea, este textul Senatului, votat de comisia de mediere în unanimitate.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia a treia, de asemenea, textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia a patra ºi ultima, tot textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
Urmãtorul punct de pe ordinea de zi: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþii de locuinþã.
La prima poziþie, textul Senatului votat de comisia de mediere în unanimitate.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2, textul Senatului, votat în unanimitate. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia a treia, textul Senatului.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
Poziþia 4. Textul Senatului, votat în unanimitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat.
Poziþia a cincea, textul Senatului, votat în unanimitate de comisia de mediere.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia a ºasea, textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 7, textul Senatului, votat în unanimitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 8 Ñ varianta Camerei. Adoptatã. Poziþia 9 Ñ textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 10, textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Cine este contra? Nimeni. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 11 Ñ textul Senatului. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 12 Ñ text comun. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra. Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 13 Ñ textul Senatului, votat în unanimitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Adoptat. Votul final amânat.
Urmãtorul punct, ultimul pe ordinea de zi, este proiectul de Hotãrâre privind structura organizatoricã a Secretariatului General al Camerei Deputaþilor. Domnul secretar Niþã are cuvântul.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În temeiul prevederilor art. 29 alin. 1 lit. j) din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Biroul permanent supune astãzi Camerei Deputaþilor dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Hotãrâre privind structura organizatoricã a serviciului acesteia. Proiectul de hotãrâre urmãreºte în esenþã o mai bunã structurare a compartimentelor Secretariatului General, care sã creeze cadrul organizatoric corespunzãtor pentru simplificarea, eficientizarea, creºterea calitãþii ºi operativitãþii activitãþilor desfãºurate, prin eliminarea paralelismelor, utilizarea mai eficientã a personalului, îmbunãtãþirea circuitelor lucrãrilor ºi asigurarea unui randament sporit al serviciilor.
În fapt, structura organizatoricã propusã este axatã pe douã planuri: un plan strict profesional, de specialitate, specific, legat de expertiza în procesul legislativ, cercetare ºi documentare referitoare la teme de interes parlamentar, de asigurare a condiþiilor de specialitate pentru acþiuni de diplomaþie parlamentarã, precum ºi pe un plan care priveºte asigurarea condiþiei organizatorice, financiare ºi materiale, potrivit legii, necesare desfãºurãrii activitãþii parlamentare, la sediul Camerei Deputaþilor ºi în circumscripþiile electorale.
Potrivit proiectului de hotãrâre, Secretariatul General al Camerei Deputaþilor este structurat în trei departamente, trei direcþii generale ºi patru direcþii subordonate direct Secretariatului General, faþã de nouã departamente ºi respectiv 12 direcþii, la care se adaugã unele structuri specifice, legate nemijlocit de activitatea membrilor Biroului permanent sau de activitatea secretarului general.
Prin reducerea numãrului funcþiilor de conducere, a numãrului de departamente ºi a direcþiilor subordonate direct conducerii Secretariatului General s-a avut în vedere necesitatea creºterii responsabilitãþii conducãtorilor acestor compartimente, sporirea calitãþii managementului ºi a întregii activitãþi a Secretariatului General.
În cadrul compartimentelor prevãzute în anexa proiectului de hotãrâre, Biroul permanent poate sã organizeze, dupã caz, direcþii, sectoare, servicii, birouri, oficii, secþii ºi ateliere, potrivit unor norme pe care le veþi stabili în prealabil.
Proiectul de hotãrâre cuprinde ºi prevederi referitoare la numirea ºi eliberarea din funcþie a personalului din Secretariatul General, raporturile Camerei Deputaþilor cu Institutul Român pentru Drepturile Omului ºi cu Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, precum ºi dispoziþii privind modalitãþile de reîncadrare a personalului existent în funcþii ºi, dupã caz, în grade ºi trepte profesionale.
Dupã aceastã succintã expunere, ne exprimãm convingerea cã plenul Camerei Deputaþilor va adopta proiectul de hotãrâre în forma prezentatã.
Vã mulþumesc.
Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Da, domnul Pambuccian ºi, în ordine, vã rog sã vã înscrieþi la domnul secretar Niþã. Vã rog sã-i notaþi pe cei care se înscriu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aº dori, de la bun început, sã vã mãrturisesc cã acest proiect, pe care-l consider fãcut mult prea repede, nu cred cã satisface dorinþa noastrã de eficientizare. Dacã o sã vã uitaþi pe schema aceea, pe organigrama aceea care este la sfârºitul proiectului, veþi constata cã în subordinea Secretarului General adjunct existã o formulã extrem de confuzã, care poate sã conducã la orice
fel de structurã organizatoricã ºi care probabil cã este confuzã pentru cã a fost fãcutã în mare grabã ºi cu mari presiuni.
Un lucru pe care, de asemenea, îl consider greu de înþeles, este faptul cã o direcþie generalã care în mod normal ar trebui sã-ºi sporeascã importanþa, Direcþia generalã de informaticã ºi comunicaþii este, de asemenea, lãsatã într-o situaþie de ambiguitate totalã, în condiþiile în care probabil cã economiile, în special de hârtie ºi de alte materiale, pentru viitorul imediat, de aici pot sã vinã.
Noi am fãcut un calcul: numai cheltuielile pe care le avem pentru hârtiile acelea pe care le primim la casetã ºi care ar putea sã stea în Intranet depãºesc 400 de milioane de lei pe lunã. Or, iarãºi mi se pare ciudat cã o asemenea direcþie generalã, care, iatã, ar putea sã conducã la eficientizarea lucrãrilor Camerei Deputaþilor ºi la economii este lãsatã într-o situaþie de ambiguitate totalã.
Dacã aþi observat, o formulare care a fost în expunerea aceea de motive destul de mult utilizatã a fost legatã de o serie de miºcãri care se vor face ulterior hotãrârii pe care o vom lua noi ºi care, bineînþeles, nu mai trebuie supuse hotãrârii plenului.
De aceea, cred cã ceea ce ar trebui sã solicitãm acum ar fi un document complet, care sã ne prezinte o structurã completã, cu o gândire clarã a acestei structuri ºi din care, într-adevãr, sã reiasã în mod explicit prin ce ar fi mai eficientã aceastã nouã formulã. Nu spun cã vechea formulã este bunã, ºi eu o consider ineficientã, dar nu cred cã formula aceasta confuzã pe care o avem acum reprezintã soluþia pe care o aºteptãm, într-adevãr, de trei luni.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Da, domnule deputat. Urmãtorul înscris cine este? Domnule Sorin Lepºa, vã rog!
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
P.N.Þ.C.D.-ul mai este în Parlament?
## **Domnul Sorin Victor Lepºa:**
De 10 ori mai bine decât P.D.S.R.-ul! Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
ªtim cu toþii cã Parlamentul deþine un ultim loc în ceea ce priveºte imaginea. Aº vrea sã vã spun cã prin ceea ce s-a propus, aceastã hotãrâre, ºi aici subscriu la ce spunea ºi colegul Varujan, nu numai cã este ambiguã, dar se încearcã sã se treacã pe sub nasul nostru o anumitã hotãrâre, urmând ca deciziile sã se ia la o datã ulterioarã de cãtre alte structuri, nu de cãtre Parlament, aºa cum este normal ºi cum s-au luat, începând din 1992 încoace, pânã în ziua de astãzi.
Ce aº vrea sã remarc? În primul rând, doresc ºi vã propun ºi vã rog ca dupã aceea sã supuneþi la vot ca aceastã hotãrâre sã fie retrimisã Biroului permanent pentru o analizã mai bunã, pentru a veni ºi a ne propune exact ºi anexele, aºa cum au fost în 1997, când a fost susþinut, ºi îmi pare rãu cã a plecat domnul Gaspar, cã dânsul a susþinut pregãtirea organigramei, aºa cum se cuvine, în 1997, ºi aºa s-a fãcut.
ªi acum aº vrea sã vã spun câteva lucruri: dupã cum observaþi, pe schemã, domnul preºedinte al Camerei Deputaþilor subordoneazã Biroul permanent, lucru care pânã acum nu s-a întâmplat, nu s-a auzit de aºa ceva. Biroul permanent este cel care coordoneazã activitatea Camerei Deputaþilor. De fapt, este plenul, Biroul permanent ºi apoi preºedinte, vicepreºedinþi ºi ceilalþi.
De asemenea, se poate observa cã domnul secretar generalÉ sub dânsul apare un secretar general adjunct care are absolut totul în subordine, conform schemei prezentate de respectivii.
Aº dori acum, la concret, ºi acest lucru am sã-l spun pentru stenogramã, câteva lucruri, chiar aºa, în haosul în care este prezentatã, poate sã se þinã cont la viitoarea discuþie din Biroul permanent pentru a veni cu un alt proiect de hotãrâre în ce priveºte organigrama ºi, de asemenea, statul de funcþiuni.
Departamentul de relaþii parlamentare sã includã ºi direcþia de informare parlamentarã. O sã observaþi, de asemenea, cã a dispãrut unul dintre departamentele cu funcþionalitãþile cele mai importante în ceea ce priveºte bugetul Camerei Deputaþilor. De fapt, se desfiinþeazã un post de secretar general care se ocupa cu partea economicã ºi de buget a Camerei Deputaþilor. Aº vrea sã vã spun cã sunt de gestionat în jur la 1.000 de miliarde, mai precis vreo 995 miliarde lei. Pe de altã parte, unii dintre dumneavoastrã cunosc Ð cei care sunt mai vechi Ð care sunt impedimentele cu care se confruntã, chiar ºi parlamentarii, în ceea ce priveºte relaþia financiarã.
De asemenea, direcþia generalã pentru dezvoltare ar trebui sã rãmânã ca o simplã direcþie care sã supravegheze numai lucrãrile care se fac ºi nu trebuie sã aibã un anumit personal, pentru cã plãþile se pot include în devizele care se fac aici. Este vorba de investiþiile care sunt fãcute în Camera Deputaþilor.
Organigrama nu are prevãzut numãr de personal ºi nici defalcarea departamentelor, direcþiilor generale ºi direcþiilor pe celelalte structuri: direcþii, servicii, secþii. De aceea am ºi spus: noi nu înþelegem ce trebuie sã realizãm astãzi. Sã dãm un vot de principiu ar trebui, urmând ca alþii sã decidã pentru noi.
Din organigramã, de asemenea, rezultã cã secretariatul general adjunct se subordoneazã, cu câteva excepþii, acestor structuri, departamente, direcþii generale, direcþii, care nu este normal ºi nu s-a mai întâmplat pânã în acest moment. Cineva poate sã spunã: ”Domnule, se reduce un post de secretar general!Ò Sã nu uitãm cã la Guvern nu numai cã s-au înfiinþat ministere, s-au introdus nenumãrate posturi de secretari de stat. Eu cred cã nu este cazul sã încercãm sã creãm un haos în ceea ce priveºte funcþionarea Camerei Deputaþilor, datoritã faptului cã imaginea noastrã depinde ºi de aceste structuri ale Camerei Deputaþilor, ºi de aceºti funcþionari.
Încã o datã repet: în 1997 s-a susþinut de cãtre P.D.S.R., reprezentat atunci, cu autoritate reprezentat de cãtre domnul Gaspar, ºi plenul a aprobat atunci ca din multitudinea problemelor economico-financiare sã se creeze aceastã structurã care sã fie, într-adevãr, subordonatã unui secretar general adjunct.
Eu cred, ºi nu am sã mã mai lungesc, pentru ca sã nu abuzãm de timpul dumneavoastrã, cã este bine, ºi propun acest lucru, domnule preºedinte, sã o returnãm cãtre Biroul permanent, ca aceastã organigramã sã fie analizatã mai bine ºi, de asemenea, sã fie prezentatã în concordanþã cu ceea ce am avut întotdeauna prezentat ca o hotãrâre pentru plenul Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
Cu 7% din voturi nu puteþi!
Domnule Florin Georgescu, sã ºtiþi cã de multe ori buturuga micã rãstoarnã carul mare!
Sã nu intrãm în polemici de genul acesta, pentru cã atunci am putea sã spunem ºi noi cã o schemã mai mare era pe vremea când þara avea mai mulþi bani. Între timp a sãrãcit.
Domnul Chiliman se înscrisese la cuvânt.
Procedurã!
Bine, procedurã. Poftiþi!
Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi ºi colege,
Procedura ridicatã de grupul nostru se referã la prevederile art. 214 din regulament, care fac trimitere la articolele 80, 143 din regulament, chiar ºi la hotãrâri ale Camerei Deputaþilor. Noi ºtim cã art. 80, 143 se referã la ceea ce se înregistreazã la Camera Deputaþilor, termenele în care deputaþii, luând act cã s-a înregistrat o hotãrâre sau o iniþiativã legislativã, au dreptul sã punã amendamente.
Întrebarea este: La acest proiect Ð cã este proiect Ð unde depunem amendamentele, la comisii sau la Biroul permanent? Pentru cã ar trebui sã respectãm art. 67 alin. 2 din regulament, care spune un termen de 8 zile de la data când ne-aþi adus la cunoºtinþã acest proiect de hotãrâre, pentru cã aºa fac trimitere art. 214 la 80, art. 143, iar din regulament trimitere la art. 67 alin. 2 face art. 83.
Ne-aþi lãmurit!
Discuþiile generale se poartã în momentul când este respectatã regula regulamentului, care spune în mod cert: deputaþilor li se comunicã proiectele sau hotãrârile ºi au la dispoziþie 8 zile pentru amendamente. Unde depunem, pentru cã astãzi ne-aþi anunþat, unde depunem amendamentele ºi în ce termen?
Domnule Chiliman, vã rog! Renunþaþi la luarea la cuvânt, înþeleg, domnule Chiliman?
Poftiþi, aveþi cuvântul, domnule Chiliman!
Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,
Credeam cã o sã-i daþi un rãspuns Ñ de aceea n-am venit imediat la microfon Ñ colegului Titu Gheorghiof.
Domnule preºedinte, în referire personalã, regulamentul îmi permite sã solicit scuze de la domnul preºedinte.
Eu ºtiu cã din cauza întunecimii la unii, poate ºi ei fiind prea întunecaþi ºi în afarã ºi înãuntru, nu pot sã vadã, dar pretind scuze la ceea ce se spune.
## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,
Sigur cã sunt anumite chestiuni de procedurã care nu sunt prevãzute de regulament în cazul proiectelor de hotãrâre propuse de Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi poate cã ar trebui sã vedem exact ce se întâmplã cu amendamentele la aceste tipuri de hotãrâri. Chestiune proceduralã.
Revenind însã la fondul acestui proiect de hotãrâre, considerãm cã el încalcã o prevedere a regulamentului nostru, ºi anume art. 29 lit. j), în care se spune cã Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, printre atribuþii, supune aprobãrii Camerei Deputaþilor structura serviciilor acesteia.
În 1998 s-a fãcut acest lucru printr-un proiect de hotãrâre, acela din 10 iulie 1998, care pe lângã aceastã structurã de conducere a Camerei Deputaþilor avea în interior ºi anexele cu fiecare departament, direcþie generalã sau direcþie, în aºa fel încât ceea ce spune regulamentul, care la aceastã literã j) din art. 29 a rãmas neschimbat, sã se respecte întru totul: ”Supune aprobãrii Camerei Deputaþilor structura serviciilor acesteia.Ò Deci toatã structura serviciilor. Or, în acest proiect de hotãrâre nou care ni se propune, chiar din art. 1 se iau o parte din atribuþiile Camerei Deputaþilor care trebuie sã voteze aceastã structurã ºi se mutã la Biroul permanent, lucru care este inacceptabil din mai multe puncte de vedere.
Oricum, eu îi întreb pe colegii de bunã credinþã de aici, din salã, dacã ei pot sã spunã exact ce face Direcþia pentru informare parlamentarã, dau un exemplu, sau ce face Direcþia pentru comunicare, presã ºi relaþii publice, atâta vreme cât nu existã ºi structurile, detaliatã structura funcþionalã a acestor direcþii? Lucrul este valabil ºi pentru departamentele ºi celelalte direcþii generale.
Aºa se face cã problema pe care a ridicat-o un coleg în prezentarea anterioarã, este vorba de domnul deputat Pambuccian, ce se întâmplã cu Direcþia generalã de informaticã ºi comunicaþii, nu o înþelege nimeni, pentru cã ea nici nu apare pe aceastã schemã. ªi este simplu cã nu apare, pentru cã cei care au gândit aceastã schemã au împins aceastã direcþie, care este suportul întregii noastre activitãþi ºi care va deveni din ce în ce mai importantã, au împins-o alãturi de Compartimentul administrativ care se ocupã de curãþenie ºi aºa mai departe, de Compartimentul de pazã, de Compartimentul de P.S.I. ºi de Compartimentul de apãrare civilã. Pentru cã acesta este, de fapt, modul în care se gândeºte un suport modern de lucru, alãturi de apãrarea civilã ºi de altele. Or avea ºi altele importanþa lor, dar parcã informatica ºi comunicaþiile ar trebui tratate altminteri într-o societate care se va baza Ð din pãcate noi suntem rãmaºi în urmã Ð în viitor numai pe aºa ceva.
Ca atare, acestea sunt câteva dintre observaþiile pe care le am de fãcut, sigur, sunt mult mai multe, dacã o sã intrãm în detaliu, ºi eu cred cã, aºa cum este aceastã organigramã care se propune acum, ea este numai jumãtate din ce trebuie noi sã aprobãm. Cealaltã
jumãtate este reprezentatã de detalierea funcþionalã a fiecãrui departament, direcþie generalã sau respectiv direcþii ºi, de asemenea, mai are o chestiune care lipseºte ºi care afecteazã... Deci aceasta, aºa cum este prezentatã, încalcã art. 29 lit. j) din regulamentul nostru. Mai apare însã o problemã care þine de faptul cã Camera Deputaþilor Ñ prin natura constituþiei pe care o avem Ñ este o structurã a statului, care îºi aprobã singurã bugetul, are o autonomie totalã din acest punct de vedere, o independenþã totalã prin separaþia puterilor în stat.
Ca atare, era obligatoriu ca noi sã ne stabilim ºi un numãr total de personal, numãr total de personal care, din pãcate, nouã ne este transmis de Guvern prin Legea bugetului ºi care n-a fost aprobat de Camerã. Mãcar formal trebuie undeva sã-l aprobãm, ca sã ne respectãm acest statut pe care trebuie sã-l aibe una dintre componentele Parlamentului într-un stat în care existã o separaþie a puterilor în stat.
Ca atare, o sã ne rezervãm dreptul sã intervenim cu amendamente din loc în loc, acolo unde este cazul. Fac, totuºi, precizarea cã, faþã de prima organigramã prezentatã acum vreo trei sãptãmâni, aceastã organigramã este la un nivel superior, este mult mai bine structuratã, cu toate lipsurile arãtate, ºi cred cã legãtura aceea de la secretarul general adjunct cãtre secretarul general, care se face aºa cum este aici, este eronatã, pentru cã el, de fapt, rãspunde secretarului general ºi el nu are în subordine ºi celelalte direcþii din stânga schemei, este o chestiune de mod de tipãrire, cred, mai degrabã.
În privinþa celorlalte chestiuni pe care le avem de ridicat o sã le ridicãm în momentul dezbaterii, punctual.
În principiu, aceastã schemã, aºa cum este, nu poate fi acceptatã fãrã sã fie completatã ºi cu celelalte lucruri pe care le-am cerut, este motivul pentru care ºi la Biroul permanent noi am votat împotriva ei, în forma actualã, cerând completãrile pe care le-am spus.
Domnul Valer Dorneanu.
## Stimaþi colegi,
Am sã mã refer întâi la problemele procedurale care s-au ridicat. N-am reþinut confuzia care se face acum între legi, hotãrâri cu caracter normativ ºi cele care sunt regulamentare. Când am discutat modificarea regulamentului n-am vãzut pe nimeni sã cearã ca acest proiect sã fie avizat de vreo comisie permanentã, sã fie trimis la vreo comisie pentru amendamente ºi am trecut cu toþii la discutarea acelei hotãrâri regulamentare, pe text, unde avem posibilitatea sã ne exprimãm punctul de vedere.
Regulamentul l-aþi respectat?
Este adevãrat cã unii colegi au fãcut intervenþii din salã când aþi vorbit dumneavoastrã, eu v-am ascultat cu atenþie.
S-a spus aici cã acest proiect de hotãrâre a fost fãcut în pripã. Mã mir cã cel care a spus-o ºi care a participat la vreo 20 de ºedinþe ale Biroului permanent a putut sã spunã acest lucru ºi sã omitã faptul cã am deliberat foarte mult ºi ne-am consultat cu foarte multã lume, inclusiv cu grupurile parlamentare.
Ceea ce s-a urmãrit prin aceastã nouã structurã organizatoricã este, pe de o parte, optimizarea acesteia, pentru cã era o structurã-mamut, ºi îmi pare rãu cã domnul deputat Lepºa, pe care îl respect foarte mult, acum în postura de deputat P.D., atunci când era chestor al Camerei Deputaþilor din partea Partidului Naþional Þãrãnesc a participat direct la întocmirea unei scheme mult mai coerente decât aceasta foarte haoticã, care existã acum. Era atât de ”coerentãÒ vechea schemã, încât, dacã un serviciu de la relaþii externe trebuia sã facã un memorandum cu privire la o deplasare ºi se ducea la departamentele de la etajul nu ºtiu care, pe la buget, trebuia sã parcurgã vreo trei zile pentru obþinerea unui aviz.
N-am dorit sã facem nici o schemã care sã ne permitã desfiinþarea personalului, am dorit sã facem o schemã optimizatã, cu legãturi fireºti, cu conducere unitarã. Din acest motiv, nu se putea merge mai departe cu vreo 9 departamente, cu vreo tot atâtea direcþii generale ºi sub ele cu încã o structurã superumflatã ºi superhaoticã, dacã-mi permiteþi sã spun acest lucru.
S-a spus cã nu am detaliat structura. Eu v-aº ruga sã observaþi textul din alin. 3 al art. 1, în care se precizeazã clar cã în cadrul compartimentelor prevãzute în anexã Biroul permanent, la propunerea secretarului general, va detalia aceastã structurã.
Eu vã rog sã vã uitaþi la orice structurã aprobatã prin lege sau prin hotãrâre de Guvern, cã se opreºte la aceastã structurã organizatoricã maximalã, de nivelul departamentelor ºi direcþiilor generale. În cadrul acestora, lucrurile trebuie lãsate sã fie rezolvate de cãtre secretarul general, de cãtre directorii generali, de directorii executivi, pentru a asigura o permanentã adaptare a acestor servicii sarcinilor care revin.
Noi nu ne-am asumat nici pentru secretarul general, nici pentru altcineva sarcina de a detalia noi aceastã structurã, ci am dat tot Biroului permanent, unde sunt reprezentanþii, liderii partidelor parlamentare ºi în cadrul Biroului permanent vom putea sã stabilim o detaliere a acestei structuri mari, pe servicii, pe birouri, în mod mai flexibil, astfel încât sã existe posibilitatea schimbãrii lor în situaþiile în care activitatea nu corespunde.
Nu am dorit sã facem lucruri netransparente, numãrul maxim de personal nu în cadrul schemei organizatorice se adoptã, vã rog sã vã uitaþi la regulament! Acesta se stabileºte prin statul de funcþiuni, care, de asemenea, nu este un resort al secretarului general, ci se va aproba în plenul Camerei. ªi atunci nu mai înþeleg de ce se fac asemenea remarci.
Sigur cã în privinþa structurilor concrete se pot face discuþii, se poate vorbi dacã structura care coordoneazã activitatea de informaticã ºi comunicaþii poate sã fie distinctã de celelalte, în cadrul unei direcþii independente, subordonatã direct secretarului general adjunct. Nu ºtiu însã de ce se pun cu atâta lipsã de informare probleme cu privire la Direcþia generalã de dezvoltare. Direcþia generalã de dezvoltare nu realizeazã ea investiþiile. Dupã cum bine ºtiþi, se încheie contracte, la licitaþie, vin constructorii ºi îºi fac treaba, direcþia aceasta generalã are doar sarcina de a urmãri ºi pregãti lucrãrile, deci nu
avem nevoie de un departament supercentralizat pentru acest lucru.
Cu aceste explicaþii la nivelul discuþiilor generale, eu v-aº ruga sã aveþi, totuºi, rãbdarea de a trece peste chestiunile personale, peste lobby-ul pe care l-au fãcut diverºi directori Ð nici un director n-o sã-l vãd sã vã spunã cã, într-adevãr, nu trebuia sã fie organizatã activitatea lui la nivel de departament, el ar vrea chiar sã facã un minister separat Ð ºi încercaþi sã vedeþi care este structura cea mai optimizatã. ªi pe membrii Biroului permanent îi rog sã-ºi aminteascã de câte ori am primit materiale aºa cum le-am primit ºi de câte ori nu ºi-au exprimat cerinþa ca profesionalismul, competenþa ºi exigenþa sã-ºi gãseascã loc în structurile aparatului Camerei Deputaþilor.
Dacã nu vom adopta o structurã care sã rãspundã acestor cerinþe, activitatea noastrã nu se va putea desfãºura în bune condiþiuni.
Vã mulþumesc foarte mult pentru atenþie. ( _Aplauze._ )
Domnul Augustin Bolcaº, liderul P.R.M.
Problema discuþiilor generale cred cã trebuie sã se cantoneze la aceastã generalitate a afirmaþiilor, ºi anume: Acest proiect de hotãrâre îndeplineºte dezideratele actualitãþii, ºi anume, economia ºi funcþionalitatea sau nu? Spun cu multã simpatie colegilor mei liberali ºi colegilor mei din Partidul Democrat cã este greu sã înveþe pe propria lor piele ce înseamnã opoziþie. A fi în opoziþie nu înseamnã a face ºicane procedurale, care nu sunt totodatã chichiþe, ci înseamnã a adopta o poziþie constructivã.
Mi-e greu sã vorbesc dupã un alt jurist, eminent jurist, colegul meu Valericã Dorneanu, pentru a vã spune cã între procedura adoptãrii hotãrârilor ºi procedura adoptãrii legilor existã o diferenþiere pe care, chiar dacã regulamentul, prin trimiterea fãcutã, nu o dã explicit, textele procedurii legislative o indicã fãrã putinþã de tãgadã. Se aplicã în adoptarea hotãrârilor numai acele prevederi ale capitolelor respective care sunt compatibile cu noþiunea de hotãrâre, cu esenþa juridicã a hotãrârii.
Este greu a accepta un asemenea impediment procedural, pentru a bloca o discuþie astãzi. Este greu sã accept punctul de vedere al domnului Chiliman Ñ a cãrui experienþã, daþi-mi voie sã o spun ºi acum, o respect ºi a cãrui abilitate este de temut, pentru cei care se tem, evident Ñ de a propune restituirea, tot Biroului permanent, care a votat o datã ºi a hotãrât o datã, acestei hotãrâri, pentru a rezolva problemele ce se pretinde cã n-ar fi fost rezolvate. Este Ð ºi asta este problema opoziþiei Ð teama de votul plenului ºi de acceptarea hotãrârii majoritãþii. Or, de aceea aceste incidente procedurale eu le numesc ”chichiþeÒ ºi le resping.
Un punct de vedere constructiv în adoptarea acestei hotãrâri înseamnã discutarea pentru fiecare prevedere în parte nu a ceea ce este rãu, nu a ceea ce se pretinde cã este haotic, ci a ceea ce se poate îndrepta, ºi anume propuneri concrete, care sã fie supuse votului nostru. Noi abordãm discutarea acestei hotãrâri de pe aceste poziþii.
Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )
Domnul chestor BorbŽly are cuvântul.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Colegii meii din Biroul permanent ºtiu cã încã de la sfârºitul lunii ianuarie, începutul lunii februarie am propus discutarea schimbãrii structurii Camerei Deputaþilor, a organigramei, a statului de funcþiuni, considerând cã, în formula care a fost valabilã la acea datã, poate fi debirocratizatã ºi eficientizatã. Am avut cred cã 5 sau 6 discuþii în cadrul Biroului permanent, timp în care, probabil, grupurile parlamentare au fost informate ºi au avut posibilitatea sã depunã amendamente la aceastã structurã.
Eu cred cã ar fi pãgubos sã amânãm din nou sau sã retrimitem hotãrârea la Biroul Permanent, unde, probabil, vom ajunge la acelaºi rezultat sau la un rezultat apropiat de cel care ni se propune. Eu cred cã trebuie sã-ºi asume responsabilitatea atât majoritatea parlamentarã, cât ºi secretarul general, ca sã funcþioneze bine Camera. ªi colegii care sunt în legãturã directã cu compartimentele funcþionale ºtiu câte probleme sunt.
Deci eu propun, totuºi, sã o tranºãm astãzi, în varianta care a fost supusã, cu acel amendament, sã existe, pentru cã mi se pare justificatã propunerea, o direcþie separatã de informaþii ºi comunicaþii. ªi, evident, secretarul general adjunct este subordonat secretarului general. Aºadar cu aceste douã amendamente.
Noi nu putem sã mai aºteptãm, sã þinem în provizorat acei oameni care lucreazã la Camera Deputaþilor cu contracte civile de pe o lunã pe alta, ºtie tot personalul cã discutãm aceastã structurã, ºi sã o amânãm încã 2-3 sãptãmâni (pentru cã, probabil, înainte de Paºte nu o sã mai putem sã o discutãm) ar fi, dupã pãrerea mea, un semnal mai negativ decât, acum, sã dãm un acord de principiu, urmând ca Biroul permanent sã detalieze celelalte structuri, unde sunt reprezentate toate partidele parlamentare, sã întãrim comisiile permanente prin angajarea unor experþi, unde este justificat. ªi ºtiþi foarte bine, sunt unele comisii care din aceastã cauzã nu pot sã angajeze experþi sau consilieri, pentru cã suntem blocaþi de nevotarea structurii. ªi, evident, ceea ce am votat, de fapt, ºi au fost de acord toate grupurile parlamentare, ca prin noul regulament sã întãrim activitatea în comisiile permanente, sã întãrim grupurile parlamentare ºi sã avem o activitate mai eficientã.
Vã mulþumesc.
## ªi eu vã mulþumesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de hotãrâre. Solicitaþi un drept la replicã? Câte 1 minut pentru fiecare.
## **Domnul Sorin Victor Lepºa:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Îi mulþumesc domnului preºedinte Dorneanu cã ºi-a adus aminte Domnia sa cã, într-adevãr, am fost membru al Biroului permanent multã vreme, ºtiu foarte bine despre ce este vorba ºi de aceea am propus, vãzând în ce situaþie se gãseºte actuala organigramã, cum este ea prezentatã, revenirea ei la Biroul permanent. Eu am pro-
pus sã se vinã cu un document foarte bun, la care sã nu mai existe obiecþii, s-a dovedit clar aici cã sunt obiecþii din toate pãrþile.
ªi faptul cã în 1997, mã bucur cã a venit domnul Gaspar ºi este prezent aici, de multe ori a fost amânatã discuþia asupra organigramei pânã când s-a ajuns la o concluzie. Poate cã acea organigramã nu a fost cea mai bunã, dar haideþi sã facem una, dupã opinia mea, foarte bunã. ªi, aºa cum s-a demonstrat, sunt multe lacune, cum este ºi cu departamentul de informaþii...
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
## ”De informaticãÒ, ”de informaþiiÒ este altceva!
## **Domnul Sorin Victor Lepºa:**
De informaticã. Dar, domnule Florin Georgescu, ca sã puteþi sã aveþi un drept la replicã, vã rog sã veniþi la microfon, nu din salã!
Încã o datã, susþin ca acest document sã mai fie pritocit la Biroul permanent, urmând ca ºi grupurile parlamentare sã-ºi spunã pãrerea. Poate aceste lucruri care s-au spus aici sã devinã amendamente, poate sã se aducã ºi statul de funcþiuni, sã putem vota ceva normal.
Un vot de principiu? Pãi, toatã lumea este de acord cã Biroul permanent trebuie sã vinã cu un proiect, o propunere de organigramã.
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
Sã vinã ºi domnul Diaconescu!
Vã mulþumesc. ªtiþi cã vinul vechi e bun, dar deciziile întârziate nu sunt chiar aºa de bune. Domnul Chiliman.
## Onoraþi colegi,
## Domnule preºedinte,
Îmi pare rãu cã trebuie sã intervin, dar s-au fãcut douã afirmaþii aici care mã privesc. Prima este legatã de lit. j) a art. 29 din regulamentul nostru, care e lege. Dacã vrem sã modificãm aceastã lege, sã o spunem ºi sã o facem în mod clar, dar nu sã o facem pe sub uºã, aºa, printr-un alin. 2 la art. 1 din aceastã hotãrâre, aºa cum se doreºte de cãtre o anumitã majoritate la ora actualã.
În ceea ce priveºte afirmaþia fãcutã de domnul Bolcaº, cum cã eu aº fi spus sã se trimitã la Biroul permanent, eu n-am spus lucrul ãsta, eu am spus doar cã trebuie sã se gãseascã o procedurã regulamentarã de primire ºi de dezbatere a amendamentelor, având în vedere cã regulamentul nostru nu permite dezbaterea unor amendamente de fond în plen. Or, colegii deputaþi nu au avut ocazia sã facã amendamente. Deci e o chestiune de procedurã, eu n-am cerut sã fie retrimisã la Biroul permanent aceastã hotãrâre ºi anexele ei. Îmi pare rãu cã domnul Bolcaº nu a fost atent când am vorbit.
( _Domnul deputat Octavian Constantin Petruº solicitã sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale._ )
Au fost dezbaterile generale, s-au încheiat. Pe articole, dacã vreþi sã luaþi cuvântul.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2001
Începem cu titlul hotãrârii: ”Hotãrâre privind structura organizatoricã a Secretariatului General al Camerei DeputaþilorÒ. Dacã sunt propuneri? Nu sunt.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. E cineva împotrivã? Nu este nimeni. Abþineri? 5 abþineri. Adoptat.
Art. 1. Dacã sunt propuneri de modificare? Nu sunt. Îl supunem la vot.
Cine este pentru? Mulþumesc. E cineva împotrivã? Nimeni. Abþineri? O abþinere. Adoptat. Art. 2. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Adoptat. Art. 3. Dacã sunt propuneri? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. E cineva împotrivã? Nu. Abþineri? O abþinere. Adoptat. Art. 4. Dacã sunt propuneri de amendare? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Adoptat. Art. 5. Dacã sunt propuneri? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 3 voturi contra. Abþineri? O abþinere. Adoptat. Art. 6. Dacã sunt propuneri? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 3 voturi contra. Abþineri? O abþinere. Adoptat. Art. 7. Dacã sunt propuneri? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? 4 abþineri. Adoptat. Art. 8. Propuneri? Nu sunt. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 5 voturi contra. Abþineri? O abþinere. Mulþumesc, adoptat. Art. 9. Propuneri? Nu sunt propuneri. Voturi pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 6 voturi contra. Abþineri? Douã abþineri. Mulþumesc, adoptat. Art. 10. Domnul Pambuccian.
## Domnule preºedinte,
Bãnuiesc cã aici ar trebui sã iau cuvântul, cu toate cã vroiam sã iau cuvântul la anexã. Nu ºtiu dacã supuneþi anexa ca atare la vot, de asta doresc sã iau cuvântul aici.
Vã propun ca la anexã, în subordinea secretarului general adjunct sã se gãseascã Direcþia generalã pentru informaticã ºi comunicaþii. Aceasta e singura propunere pe care vreau sã o fac la aceastã anexã. Deci, repet, în
subordinea secretarului general adjunct Ð Direcþia generalã pentru informaticã ºi comunicaþii.
Dacã consideraþi necesar, o sã argumentez de ce. Dacã plenul ar fi de acord cu o asemenea propunere, cred cã nu are rost sã iau eu din timpul plenului cu argumente.
Domnule deputat, vorbim la anexã.
Bun, atunci revin la anexã.
Anexa aceea o sã facã parte din prezenta hotãrâre.
Sigur, dar nu ºtiam unde e potrivit sã iau cuvântul.
Domnul ministru Acsinte Gaspar. ªi deputat, evident.
**Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul:_
## Stimaþi colegi,
O problemã de tehnicã legislativã. Vã propun ca textul art. 10 sã îl trecem la art. 1 alin. 2. Dupã sintagma ”este prevãzut în anexãÒ sã spunem: ”care face parte integrantã din prezenta hotãrâreÒ, urmând ca art. 10 sã fie eliminat ºi sã se renumeroteze.
Cine este de acord cu propunerea domnului Gaspar? Mulþumesc.
Cine este împotrivã? 8 voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.
Adoptatã propunerea ºi, de asemenea, articolul, în formularea respectivã.
Art. 11, care devine art. 10. Propuneri? Nu sunt. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? 3 voturi contra. Abþineri? Douã abþineri. Adoptat, mulþumesc.
Acum trecem la anexe. Urmeazã discuþiile. Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
Dacã plenul doreºte sã voteze o formulã de tipul ”Direcþia generalã pentru informaticã ºi comunicaþiiÒ, în subordinea secretarului general adjunct, nu are rost sã argumentez. Dacã existã întrebãri, de ce direcþie generalã sau de ce sã fie informatica ºi comunicaþiile în aceeaºi direcþie generalã, pot sã argumentez. Cum credeþi de cuviinþã, nu vreau sã iau din timpul plenului.
Vã rog sã argumentaþi!
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
Consider cã este necesarã o direcþie generalã, pentru cã sunt trei chestiuni cu care aceasta se va ocupa. În primul rând, este vorba de tot ce înseamnã structura de Intranet ºi Internet a Camerei Deputaþilor ºi, probabil, ºi a Senatului, când acesta se va muta în aceastã clãdire. Actuala Direcþie generalã de informaticã ºi comunicaþii gândiþi-vã cã a realizat una din cele mai mari reþele locale care funcþioneazã la ora actualã în România. Nu este un lucru simplu, este un lucru complicat, a fost fãcut cu un efort mare ºi aceastã reþea funcþioneazã destul de bine faþã de costurile pe care le are.
## **Domnul Florin Georgescu**
**:**
Din banii publici, domnule, nu a fãcut-o de la el de acasã!
Da, dar a fãcut-o bine.
Al doilea domeniu cu care aceastã direcþie generalã urmeazã sã se ocupe este dotarea în teritoriu Ñ aici ºtiu cã au fost suficiente probleme Ñ ºi modul în care funcþioneazã în teritoriu tot ce þine de informaticã.
Iar a treia chestiune de care aceastã direcþie generalã ar urma sã se ocupe þine, pur ºi simplu, de comunicaþii. Din acest motiv eu solicitam o direcþie generalã, pentru cã sunt trei domenii de care ea urmeazã sã se ocupe.
În subordinea secretarului general adjunct, acolo unde sunt ºi alte servicii similare cu acesta, cred cã este locul potrivit. Dacã consideraþi cã mai potrivit ar fi dincoace pe organigramã, în subordinea secretarului general... Dar eu cred cã e mai bine aici, în subordinea secretarului general adjunct.
Aceasta este propunerea pe care vroiam sã v-o fac, nu vreau sã vã rãpesc foarte mult timp, am mai spus de douã ori pânã acum lucrul acesta, cred cã e destul de clar.
Vã mulþumesc.
Doamna deputat Smaranda Dobrescu. Poftiþi!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Desigur, cu toþii înþelegem care au fost motivele importante de economii care au dus la aceastã propunere de schemã. Din punctul de vedere, sã spunem, al celor care, pentru domeniul respectiv, suspinãm mai mult ºi avem mai multã aplecare, aº vrea sã vã spun cã, þinând cont de faptul cã acest Guvern a declarat cã în timp de 4 ani va face paºi importanþi cãtre aceastã societate informaticã, cã se doreºte informatizarea societãþii româneºti, cã s-a fãcut ceva în acest sens, adicã a luat fiinþã Ministerul Comunicaþiei ºi Tehnologiei, iar noi ne-am aliniat ºi am nãscut o comisie permanentã suplimentarã, aceea de comunicaþie ºi tehnologie, cred cã în acelaºi trend este necesar sã marcãm ºi noi importanþa domeniului.
Eu propun însã, tot în spiritul de austeritate în care a fost construitã aceastã schemã, sã aparã o direcþie simplã de informaticã ºi comunicaþii, în aceeaºi poziþie, adicã în subordinea secretarului general adjunct.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte,
Prea nobili ºi cinstiþi colegi deputaþi,
Eu sunt Octavian Petruº, deputat de Vaslui, sunt profesor de optimizare a proceselor.
Discuþiile care au avut loc aici îmi amintesc de o întâmplare de la Academia Românã, când se fãcea o nouã organigramã ºi profesorul Grigore Moisil spunea: ”Sã unim geografia cu geologia ºi cu geometria ºi sã-l punem ºef pe Geo Bogza!Ò
Cred cã nu este potrivit sã unim direcþia de informaticã cu alte direcþii: de pazã, control ºi alte astfel de direcþii. Eu sunt pentru un Parlament modern, un Parlament pentru secolul XXI, în care o direcþie de informaticã ºi telecomunicaþii sã fie de sine stãtãtoare. Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )
Domnul secretar Niþã.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
În primul rând, vreau sã spun cã este o organigramã, nu liberalã, superliberalã ºi mã explic, dacã vreþi, ºi îmi pare rãu pentru colegii mei de la Partidul Naþional Liberal cã nu au observat acest lucru. Pentru cã, dacã observaþi, organigrama are douã trepte importante ºi urmeazã a treia, pe care fiecare director general sau ºef de departament o detaliazã în cel mai pur stil liberal, bineînþeles, þinând cont de eficienþa muncii, de fiºa postului ºi de sarcinile pe care trebuie sã le îndeplineascã aceste direcþii generale.
Din acest motiv, cred cã propunerea privind direcþia de informaticã este binevenitã ºi atunci vã propun sã fiþi de acord ca aceasta sã fie ca direcþie separatã, sub secretarul general adjunct. ªi cred cã ar þine cont ºi de ceea ce au propus colegii de la P.D. ºi de la Partidul Naþional Liberal.
Vã mulþumesc foarte mult.
Doamna Afrãsinei ºi, pe urmã, domnul Chiliman.
Mulþumesc frumos, domnule preºedinte de ºedinþã. Intervenþia mea se referã doar la o corecturã, pe care aº vrea sã vã rog sã o aveþi în vedere. În anexã este o linie continuã, care leagã niºte direcþii, în mod incorect fãcutã, cãtre secretarul general.
Cele douã departamente ºi Direcþia generalã pentru relaþii externe, împreunã cu cele trei direcþii simple, fiindcã merg în relaþie directã de subordonare cu secretarul general, iar celelalte direcþii care sunt în subordinea secretarului general adjunct sunt separate, linia care conduce de la direcþia pentru resurse umane ºi protecþia muncii cãtre secretarul general adjunct este pusã din greºealã. Aºadar aici era observaþia mea.
Totodatã, aº vrea sã exprimãm punctul de vedere privind înfiinþarea Direcþiei de informaticã în subordinea secretarului general adjunct. Sunt de acord cã intervenþia doamnei deputat Smaranda Dobrescu ºi a domnului secretar Niþã sunt în concordanþã cu majoritatea, dacã nu chiar cu întregul grup parlamentar P.D.S.R.
Vã mulþumesc.
Domnul Chiliman.
consens cã ea ar putea sã fie o direcþie independentã. Problema este dacã este direcþie simplã sau direcþie generalã ºi dacã este subordonatã secretarului general adjunct sau subordonatã direct secretarului general. Lucrurile acestea sunt clare.
## Domnule preºedinte,
## Onoraþi colegi,
Aº dori sã vã spun cã una dintre observaþiile pe care le-am fãcut eu la dezbateri generale a fost preluatã de doamna deputat Afrãsinei, care a remarcat cã, într-adevãr, este prost redactatã aceastã schemã. Cel de-al doilea amendament pe care l-am propus, în schimb, vãd cã l-au propus ºi alþi colegi, domnul Pambuccian, doamna deputat Dobrescu... eu cred însã cã aceastã Direcþie generalã de informaticã ºi comunicaþii trebuie sã se afle în subordinea directã a secretarului general, pentru cã este suportul întregii activitãþi a Camerei Deputaþilor ºi este o activitate de o importanþã deosebitã. Deci nu cred cã ar trebui sã se afle în subordinea secretarului general adjunct. Acestea sunt douã dintre probleme.
Având în vedere dimensiunile activitãþii Camerei Deputaþilor, mai sunt douã chestiuni: primul amendament l-am fãcut la vremea respectivã, ºi era vorba despre cele trei departamente importante de activitate din Camera Deputaþilor, pentru cã sunt trei, fiind vorba de activitatea parlamentarã, de activitatea economico-financiarã ºi de activitatea tehnico-administrativã ºi de investiþii; cele trei mari departamente la ora actualã sunt aºa cum sunt prezentate în acest document ºi sunt conduse de un secretar general adjunct, la activitãþile tehnico-administrative ºi de investiþii, ºi de niºte directori, la activitãþile, dupã mine mult mai importante, parlamentarã, în primul rând, ºi economico-financiarã. Vroiam sã vã propun ca, fie secretarul general adjunct sã devinã ca denumire ºef de departament, adicã director, fie cele douã departamente, respectiv Departamentul pentru activitãþi parlamentare ºi Departamentul economico-financiar sã fie conduse de câte un secretar general adjunct. Acestea sunt observaþiile pe care le am ºi rog sã fie supuse aprobãrii plenului.
În ceea ce priveºte cele spuse de domnul deputat Niþã, cã ar fi o organigramã liberalã, organigrama nu trebuie sã aibã culoare politicã, ci ea trebuie sã fie bunã ºi funcþionalã ºi, prin propunerile pe care le-am fãcut noi aici, organigrama aceasta ar putea sã devinã mai bunã ºi mai funcþionalã în orice caz faþã de cea votatã de noi în 1998, care ºi-a dovedit în timp limitele ºi chiar inadvertenþele.
Vã mulþumesc.
Domnule Chiliman, am o rugãminte la dumneavoastrã, este ceva neclar, ºi atunci trebuie sã ºtie colegii noºtri cum votãm.
Da. V-am spus: nu existã o procedurã a depunerii amendamentelor respinse ºi, din aceastã cauzã, nu ºtiu exact care cale este cea mai bunã de ales. V-am rugat la un moment dat sã stabilim o procedurã.
În ceea ce priveºte problema acestei Direcþii de informaticã ºi comunicaþii, vãd cã se ajunge aproape la un
Din punctul nostru de vedere, al liberalilor, nu cred cã are aºa de mare importanþã dacã este direcþie simplã sau direcþie generalã, dar, atâta vreme cât la Direcþia pentru relaþii internaþionale, ºi cred cã nu trebuie sã-i spunem ”externe ºi protocolÒ, existã direcþie generalã ºi existã doi directori, ca sã se dea o anumitã importanþã directorului de protocol ºi sã nu se spunã cã este ºef de serviciu, nu vãd de ce direcþia aceasta pentru informaticã ºi comunicaþii nu ar fi direcþie generalã. Deci aceasta este o chestiune de imagine pentru Parlament, dar cred cã trebuie sã fie, în cazul acesta, sub secretarul general, ºi nu sub secretarul general adjunct.
Nu. Aici altceva trebuie sã clarificãm, pentru cã acest lucru ni l-aþi spus cu multã claritate, ºi am înþeles punctul dumneavoastrã de vedere ºi vom vedea cum votãm.
Ceea ce este puþin mai neclar este problema privitoare la secretarii generali, pentru cã nu înþelegem exact la câþi secretari generali adjuncþi ajungem în aceastã Camerã.
Parlamentul Franþei are doi ºi nu are atâtea investiþii de fãcut. Eu cred cã, dacã ar fi sã avem un secretar general, n-ar fi bine sã fie la direcþiile acestea administrative ºi tehnico-investiþionale, ci mai degrabã la activitãþile parlamentare. Este o pãrere din experienþa de aici ºi vã spun cã am încercat sã gândesc aceastã schemã, scoþând nume ºi oameni din context ºi gândindu-mã cum ar fi mai bine sã fie funcþionalã.
Avem acum o situaþie de-a dreptul anormalã, în care secretarul general, care ar fi fost bine sã fie aici, la dezbateri, a trebuit sã plece în strãinãtate ºi a numit ca locþiitor al lui un director din Departamentul pentru activitãþi parlamentare, ºi nu pe unul din cei doi secretari generali adjuncþi existenþi în momentul de faþã, aºa cum ar fi fost normal. Dar de ce a fãcut lucrul acesta: pentru cã el a gândit logic cã bine ar fi fost ca secretarul general adjunct, deci locþiitorul lui de drept, în cazul în care nu este aici, sã fie din zona activitãþilor parlamentare. Deci este, dacã vreþi, o consecinþã a unei chestiuni logice modul în care a fãcut desemnarea, chiar dacã aceastã desemnare încalcã un principiu.
Vreau sã vã spun cã, dacã gândim schema aceasta, trebuie sã încercãm sã trecem peste diferenþele acestea de partid ºi sã încercãm sã facem o schemã bunã, ºi nu pornind de la oameni sau de la ºtiu ºi eu ce alte interese ar fi, ca sã asiguri pentru unul sau altul un post de director mai general sau mai puþin general.
Deci, dupã pãrerea mea, eu mai degrabã aº propune sã existe trei secretari generali adjuncþi, respectiv Departamentul pentru activitãþi parlamentare ºi economico-financiar sã fie conduse tot de secretari generali adjuncþi.
Acum avem doi secretari generali adjuncþi ºi un secretar general. Da, este foarte interesant, însã art. 211 din regulament, alin. 2, spune: ”Secretarul general ºi secretarul general adjunct sunt numiþi ºi eliberaþi din funcþie de cãtre Camera Deputaþilor, la propunerea preºedintelui acesteia.Ò Deci pe undeva este extrem de limpede cã regulamentul ne sugereazã cã existã un secretar general ºi un singur secretar general adjunct.
## Domnule preºedinte,
Îmi permiteþi sã vã spun cã aveþi dreptate când spuneþi lucrul acesta. Într-adevãr, în regulament scrie aºa, însã fãrã sã existe nici un fel de obiecþiune la momentul când s-a numit o schemã cu doi secretari generali adjuncþi. Or, domnul ministru Gaspar era un om care ar fi sãrit imediat dacã ar fi sesizat vreo neconcordanþã cu regulamentul, aºa cum a fãcut-o de nenumãrate ori în mandatul 1996Ð2000 ºi întotdeauna cu foarte multã precizie ºi corectitudine. Cred cã ar fi fãcut-o ºi atunci, dar nu a fãcut-o ºi, ca atare, nu cred cã a avut vreun interes în momentul respectiv sã nu intervinã; dimpotrivã, dacã luãm stenograma Biroului permanent, chiar dânsul a spus cã ar fi bine sã fie doi secretari generali adjuncþi, lucru pe care un bun cunoscãtor al regulamentului nu ar fi fãcut-o. Deci nu cred cã acesta este un impediment major în aceastã chestiune. Aºa cum am încãlcat propriul nostru regulament la art. 29 lit. j), dând Biroului permanent niºte prerogative ale plenului, la alin. 3 al art. 1, nu vãd de ce n-am putea sã spunem ºi lucrul acesta, completând aceastã hotãrâre cu un articol Ñ ”Orice prevederi contrare se abrogãÒ Ñ, lucru care ne-ar permite sã privim cu mai multã uºurinþã ºi încãlcarea propriului regulament de la art. 1 alin. 3, aºa cum a fost votat.
Deci cred cã aceste lucruri sunt numai niºte argumente fãrã o mare susþinere, dacã chiar vrem sã dãm acestui Parlament o funcþionare cât se poate de logicã ºi de bunã.
Domnul Sassu.
## Mulþumesc.
Aº vrea, în primul rând, sã vã atrag atenþia cã atunci când s-a votat modificarea la art. 1 nu aþi revenit pe votul art. 1; ar fi trebuit sã fie dat votul respectiv, precum ºi eliminarea art. 10, ca lucrurile sã fie corecte ºi sã avem o hotãrâre inatacabilã. Aceasta este prima chestiune ºi, poate, într-un final vom face ºi chestiunea aceasta.
Al doilea lucru: aº vrea sã citesc din art. 1 alin. 2: ”Structura organizatoricã a Secretariatului General al Camerei Deputaþilor este prevãzutã în anexã.Ò Ñ ºi în anexã este preºedintele Camerei Deputaþilor, Biroului permanent al Camerei Deputaþilor, care fac parte, deci, din Secretariatul General, da? Mi se pare cã nu este chiar aºa ºi cred cã este puþin altfel; deci aici trebuia sã avem structura Secretariatului General, ºi nu structura de funcþionare a Camerei Deputaþilor.
Încã o datã: este prevãzutã în anexã structura ºi priviþi sus, cã se începe cu preºedintele, Biroul
permanent ºi abia dupã aceea facem chestiunea aceasta ºi cred cã trebuie sã disparã; pânã la urmã, este o chestiune normalã. Aici vorbim de Secretariatul General. Sigur cã poate sã aparã cancelaria respectivã a preºedintelui, cabinetele membrilor ºi aºa mai departe, dar, repet, este vorba de structura Secretariatului General, ºi nu putem pune pe preºedinte în interiorul schemei de funcþionare, ºi nici Biroul permanent, cu atât mai puþin.
În al treilea rând, aº vrea sã întreb ºi eu ce face Secretariatul pentru cabinetele membrilor Biroului permanent ºi al grupurilor parlamentare, pentru cã, dacã mã uit, aº fi tentat sã-l elimin, pentru cã cabinetele membrilor Biroului permanent, ca ºi cancelaria preºedintelui, ca ºi cele ale grupurilor parlamentare depind ºi lucreazã direct cu aceste structuri ºi nu vãd ce sã facã un secretariat. Poate greºesc eu, dar poate cineva sã-mi explice ce face acest Secretariat General pentru cabinete? ªi poate nu voi mai propune eliminarea.
În ceea ce priveºte chestiunea referitoare la acea direcþie generalã de informaticã despre care s-a vorbit, aº vrea doar sã spun un singur lucru: prin atribuþiile pe care le are, ea trebuie sã lucreze atât cu toate structurile interne ale Camerei Deputaþilor, cât ºi cu structuri externe, ºi mã refer la structurile administraþiei publice, ºi chiar structuri internaþionale. Deci în mod firesc, având în vedere necesitatea de a fi ºi a conlucra cu toate structurile, ea trebuie sã fie la un nivel de direcþie generalã, pentru a putea face aceste lucruri. Cu aceasta, am încercat sã dau o lãmurire la întrebarea care s-a pus aici Ð dacã este bine sã fie direcþie sau direcþie generalã.
Aº vrea, în afarã de aceastã idee de a elimina preºedintele ºi Biroul permanent din structura Secretariatului General al Camerei Deputaþilor, sã primesc un rãspuns, pentru a ºti dacã susþin sau nu desfiinþarea acestui Secretariat pentru cabinetele membrilor grupurilor parlamentare.
Domnul Niþã.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Referitor la intervenþia domnului deputat Sassu, cred cã trebuie sã atragem atenþia cã trebuia sã arãtãm relaþia de subordonare existentã între secretarul general ºi Biroul permanent ºi preºedinte. Este un lucru care, de regulã, se practicã în structura organigramelor ºi cred cã a fost foarte bine cã a fost arãtatã aºa.
De asemenea, trebuia specificat cã structura cabinetelor membrilor Biroului permanent, precum ºi cancelaria preºedintelui sunt formate din persoane, din lucrãtori care în mod evident sunt, din punct de vedere al evidenþelor, dacã nu al sarcinilor, în structura Secretariatului General ºi numãrul de personal care este coordonat de cãtre secretarul general. În al doilea rând, referitor la Secretariatul pentru cabinetele membrilor Biroului permanent ºi al grupurilor parlamentare, era necesar acest lucru, pentru cã, deºi ei sunt subordonaþi cabinetelor parlamentare, aceºti oameni au cãrþi de muncã, trebuie sã li se dea un salariu, trebuie sã plece în concediu, trebuie sã existe evidenþa concediilor medicale ºi aºa mai departe ºi atunci, pentru a avea o structurã de evidenþã unitarã, Biroul permanent a considerat cã este necesar sã avem un secretariat pentru aceºti oameni. Eu cred cã este o structurã bine venitã ºi trebuia pusã în acest context. Sper cã am fost corect ºi înþeles. Mulþumesc.
general. Iar în ceea ce priveºte Direcþia economico-financiarã, cu atât mai mult nu i se poate da altcuiva, pentru cã secretarul general este ordonatorul principal de credite. De aceea, eu cred cã au fost bine plasate din punct de vedere structural cele douã departamente.
Domnul Sassu.
Poftiþi, domnule deputat Mardari!
În primul rând, nu poate fi pus preºedintele, ºi nici Biroul permanent; este o chestiune de funcþionare ºi trebuie scoase din aceastã schemã. Spun încã o datã: aici se spune cã anexa face parte integrantã, ºi în ea se defineºte structura Secretariatului General.
În al doilea rând, în legãturã cu cãrþile de muncã ºi celelalte lucruri, acestea sunt chestiuni care privesc personalul ºi nu vãd de ce trebuie sã aibã toatã lumea un ºef, ca sã poatã sã se ducã sã-ºi ia concediul. Eu cred cã eliminãm o structurã de genul acesta. Nu mi se pare normal ca cei de la cancelaria preºedintelui, cei de la cabinetele membrilor Biroului permanent ºi de la grupurile parlamentare sã mai aibã un ºef deasupra. Ca sã ce?! Sã urmãreascã niºte cãrþi de muncã! Iertaþi-mã, dar aceasta este o chestiune de personal ºi se rezolvã la personal, la salarizare ºi aºa mai departe; nu are rost sã facem o structurã, dacã tot vorbim de chestiuni de genul acesta.
Dacã totuºi vrem sã facem o chestiune de genul acesta ºi dacã se vrea sã se rãmânã la aceastã chestiune, care este prevãzutã în regulament Ð faptul cã secretarul general este sub Biroul permanent ºi sub preºedinte, puneþi-o undeva exterior ºi spuneþi cã de acolo începe structura Secretariatului General. Deci sunt aceste douã elemente, pentru cã, altfel, ºi încã o datã spun, voi considera cã domnul preºedinte ºi ceilalþi membri ai Biroului permanent fac parte din structura Secretariatului General.
Domnul Acsinte Gaspar.
Sigur cã, din punct de vedere grafic, legãturile nu sunt bine realizate, însã plasarea Biroului permanent în aceastã organigramã este necesarã, pentru cã art. 29 lit. k) din regulament spune urmãtorul lucru: ”Biroul permanent conduce ºi controleazã serviciile Camerei Deputaþilor.Ò Deci trebuie neapãrat ca acest text sã-ºi gãseascã redarea graficã în structura organizatoricã. Pe de altã parte, Biroul permanent este condus de preºedinte. Preºedintele Camerei Deputaþilor este ºi preºedintele Biroului permanent. Deci ºi preºedintele trebuie sã aparã în relaþia care existã cu toatã structura funcþionalã. Din punct de vedere grafic, sigur cã va trebui ca legãturile acestea sã fie punctate, urmând ca de la secretarul general sã se facã legãturile strict funcþionale.
În ceea ce priveºte problema ca un secretar general adjunct sã conducã Departamentul pentru activitãþile parlamentare ºi Departamentul economico-financiar, vreau sã vã spun cã acest lucru nu este posibil, pentru cã activitatea fundamentalã a Camerei Deputaþilor este activitatea care þine de Departamentul pentru activitãþile parlamentare ºi care trebuie sã fie coordonat direct de secretarul
În contextul celor spuse de domnul Gaspar, noþiunea aceasta de secretar general adjunct nu-ºi mai are sensul. Adicã, dacã este adjunct, nu poate sã subordoneze patru direcþii, comparativ cu celelalte ºase, pentru cã în total sunt zece; iar secretarul general are în subordine ºase direcþii Ð pe secretarul general adjunct împreunã cu celelalte patru. Atunci sã i se spunã altfel: gospodar-ºef sau mai ºtiu eu cum.
Mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Haideþi, înainte de a mai da cuvântul, sã clarificãm niºte chestiuni: în primul rând, aº vrea sã observaþi faptul cã trebuie sã existe o linie continuã de la secretarul general la secretarul general adjunct, ca sã marcheze relaþia de subordonare. A doua problemã este aceea care s-a remarcat Ð trebuie sã disparã linia continuã între zona Direcþiei pentru resurse umane ºi secretarul general adjunct.
- Pentru prima problemã, sunteþi de acord? Cine este pentru? Da, mulþumesc. Cine este împotrivã? Nu este nimeni. Abþineri? Nu sunt.
- Referitor la a doua problemã, aceea cu eliminarea
- liniei continue între acea direcþie ºi secretarul general adjunct, cine este pentru? Da, mulþumesc.
- Cine este împotrivã? Nu este nimeni contra. Abþineri? Nu sunt abþineri. Bun.
- Haideþi sã votãm principiul referitor la Direcþia de infor-
- maticã ºi comunicaþii ca direcþie independentã. Cine este pentru? Da, mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã.
- Abþineri? Nu sunt abþineri.
- Caracterul direcþiei Ð direcþie generalã sau direcþie
- simplã.
- Pentru direcþie simplã, cine este pentru? Mulþumesc. Cine este contra? Douã voturi.
- Abþineri? 3 abþineri.
- S-a adoptat ideea direcþiei simple.
- Supun la vot problema subordonãrii Ð subordonare la
- secretarul general adjunct.
- Cine este pentru? Da, mulþumesc. Voturi contra? 4 voturi contra.
- Abþineri? O abþinere. Vã mulþumesc, s-a adoptat.
Deci vom avea Direcþia pentru informaticã ºi comunicaþii independentã ºi subordonatã direct secretarului general adjunct.
- Privitor la eliminarea art. 10 ºi trecerea lui în conþinu-
- tul art. 1.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Mulþumesc. Sã votãm art. 1 în integralitate. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Votul asupra anexei.
## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**
**:**
N-aþi votat legãtura directã între secretarul general ºi cel adjunct.
S-a votat! Am supus la vot ºi s-a votat pentru. Existã linia continuã între secretar general ºi secretar general adjunct.
Domnule Stroe, vã rog, poftiþi!
nizãrii ministerelor ºi Guvernului ºi gândirea organizãrii aparatului Camerei Deputaþilor. Vã mulþumesc.
## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**
Da. Avem aceastã problemã a art. 211 din regulament ºi nu mai pot sã mai intervin pe aceastã idee.
Vã supun la vot anexa. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi contra? Nu sunt voturi contra. Abþineri? 3 abþineri. S-a adoptat ºi anexa. Vã supun la vot hotãrârea, în ansamblul ei. Cine este pentru?
## **Domnul Puiu Haºotti**
**:**
Vã rog!
Deja este prea târziu!
Pentru ce, domnule Stroe?
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Am solicitat acum cinci minute cuvântul, nu mi l-aþi dat, aþi început sã treceþi la vot ºi, practic, m-aþi pus în imposibilitatea de a solicita un lucru care sã poatã fi ºi adoptat, eventual.
Ce anume, domnule Stroe?
Privitor la organigrama în ansamblul ei.
Mã refer la faptul cã cei care au lucrat în economie ºi au studiat aceastã organigramã au putut constata cã, în principiu, sunt trei categorii de activitãþi distincte: activitatea de bazã, care este cea parlamentarã, activitãþi tehnico-economice ºi activitãþi auxiliare, administrative ºi aºa mai departe.
Corect ar fi fost, dacã nu s-ar fi urmãrit un anume scop politic, sã existe doi secretari generali adjuncþi Ð unul pe probleme tehnico-economice ºi încã unul, iar secretarul general plin sã aibã în directa coordonare activitatea parlamentarã. Constat cã s-a refuzat cu obstinaþie aceastã soluþie, pe care o pun pe seama unui considerent eminamente politic, ºi, când spun acest lucru, fac o comparaþie cu ceea ce s-a întâmplat în acþiunea guvernamentalã, acolo unde ministerele, unde Guvernul este monocolor ºi fiecare ministru are cel puþin trei, patru adjuncþi, cu toate cu unul singur ar fi fost de ajuns, deoarece existã monocoloritate. La Parlament, pentru acelaºi considerent, adicã al monocoloritãþii, se urmãreºte menþinerea unui singur secretar general adjunct, în ideea cã, dacã ar fi mai mulþi secretari generali adjuncþi, ar putea avea conotaþii politice, pe care înþeleg cã dumnealor le resping, dumnealor fiind dumneavoastrã.
Am spus-o în Biroul permanent de mai multe ori ºi vã rog sã mã credeþi cã am simþit nevoia sã o spun ºi aici, pentru cã existã o mare inadvertenþã între gândirea orga-
Suntem în timpul votului. Când oamenii au ridicat mâna, nu suntem în timpul votului? Nu face nimic, nu-i nici o problemã, pentru cã, pânã la urmã, tot la vot ajungem.
Poftiþi, aveþi dreptul la cuvânt!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Vreau sã le spun tuturor colegilor cã ridicasem mâna înainte ca dumneavoastrã sã supuneþi la vot. În numele Grupului P.N.L., vã rog sã verificaþi cvorumul.
Da, sigur. Sã facem un apel nominal. Rog sã se aducã listele de prezenþã ºi vom face apel nominal.
## **Domnul Niþã Constantin:**
|**Domnul Niþã Constantin:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|prezent| |Anastasescu Olga-Lucheria|absentã| |Andea Petru|absent| |Andrei Ioan|prezent| |Andrei Zeno|absent| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|absent| |Anton Marin|prezent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|prezent| |Apostolescu Maria|prezentã| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã| |Ariton Gheorghe|prezent| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugenu|prezent| |Asztalos Ferenc|prezent| |Baban ªtefan|prezent| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|prezent| |Baltã Mihai|prezent|
## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2001
Baltã Tudor absent Dolãnescu Ion prezent Bar Mihai prezent Dorian Dorel absent Bara Radu-Liviu absent Dorneanu Valer prezent Barbu Gheorghe absent Dragomir Dumitru absent Bartoº Daniela absentã Dragoº Iuliu Liviu absent Bãdoiu Cornel absent Dragu George absent Bãlãeþ Miticã absent Drãgãnescu Ovidiu-Virgil absent Bãlãºoiu Amalia prezentã Dreþcanu Doina Micºunica absentã Bãncescu Ioan prezent Dumitrescu Cristian-Sorin absent Bâldea Ioan prezent Dumitriu Carmen prezentã Becsek-Garda Dezideriu Coloman prezent Duþu Constantin absent Bentu Dumitru prezent Duþu Gheorghe absent Bercãroiu Victor prezent Enescu Nicolae prezent Berceanu Radu Mircea absent Erdei Dol—czki Istv‡n prezent Bereczki Endre prezent Eserghep Gelil absent Birtalan çkos prezent Fâcã Mihail prezent Bivolaru Ioan absent Firczak Gheorghe prezent Bleotu Vasile absent Florea Ana prezentã Boabeº Dumitru prezent Florescu Ion prezent Boagiu Anca Daniela absentã Florescu Nicolae-Doru absent Boajã Minicã prezent Fotopolos Sotiris prezent Boc Emil absent Frunzãverde Sorin absent Bogea Angela prezentã Gaspar Acsinte prezent Boiangiu Cornel prezent Georgescu Filip absent Bolcaº Augustin Lucian prezent Georgescu Florin prezent Bšndi Gyšngyike absentã Georghe Valeriu absent BorbŽly L‡szl— prezent Gheorghiof Titu-Nicolae prezent Bozgã Ion prezent Gheorghiþã Manuela absentã Bran Vasile absent Gheorghiu Adrian absent Brînzan Ovidiu absent Gheorghiu Viorel prezent Brudaºca Damian prezent Gingãraº Georgiu absent Bucur Constantin absent Giuglea ªtefan absent Bucur Mircea prezent Godja Petru absent Buga Florea absent Grãdinaru Nicolae absent Burnei Ion prezent Grigoraº Neculai prezent Buruianã-Aprodu Daniela absentã Gubandru Aurel prezent Buzatu Dumitru absent Gvozdenovici Slavomir absent Buzea Cristian Valeriu prezent Haºotti Puiu prezent Calcan Valentin Gigel absent Hogea Vlad-Gabriel prezent Canacheu Costicã prezent Holtea Iancu prezent Cazimir ªtefan absent Hrebenciuc Viorel prezent Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard absent Ianculescu Marian absent Cãºunean-Vlad Adrian absent Ifrim Mircea absent Cerchez Metin absent Ignat Miron absent Cherescu Pavel prezent Ilie Aurel Constantin absent Chiliman Andrei Ioan prezent Iliescu Valentin Adrian absent Chiriþã Dumitru absent Ionel Adrian prezent Ciontu Corneliu absent Ionescu Anton absent Ciuceanu Radu prezent Ionescu Costel Marian absent Ciupercã Vasile Silvian prezent Ionescu Dan absent Cîrstoiu Ion absent Ionescu Daniel absent Cladovan Teodor prezent Ionescu Mihaela prezentã Cliveti Minodora absentã Ionescu Rãzvan absent Coifan Viorel Gheorghe absent Ionescu Smaranda prezentã Cojocaru Nicu absent Iordache Florin prezent Crãciun Dorel Petru prezent Iriza Scarlat absent Creþ Nicoarã prezent Ivãnescu Paula Maria absentã Cristea Marin prezent Jipa Florina Ruxandra absentã Criºan Emil prezent Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau absent Dan Matei-Agathon absent Kelemen Hunor absent Daraban Aurel prezent Kerekes K‡roly absent Dinu Gheorghe prezent K—nya-Hamar S‡ndor absent Dobre Traian prezent Kov‡cs Csaba-Tiberiu absent Dobre Victor Paul absent Kov‡cs Zolt‡n prezent Dobrescu Smaranda prezentã Lari Iorga Leonida absentã Lazãr Maria absentã Nica Dan absent Lãpãdat ªtefan prezent Nicolae Ion absent Lãpuºan Alexandru absent Nicolãescu Gheorghe-Eugen prezent Leonãchescu Nicolae prezent Nicolescu Mihai prezent Lepãdatu Lucia-Cornelia prezentã Nicolicea Eugen prezent Lepºa Sorin Victor absent Niculescu Constantin absent Loghin Irina absentã Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae absent Luchian Ion prezent Nistor Vasile absent Magheru Paul prezent Niþã Constantin prezent Maior Lazãr Dorin absent Oltean Ioan absent Makkai Grigore prezent Olteanu Ionel absent Man Mircea absent Oltei Ion prezent Manolescu Oana absentã Onisei Ioan prezent Marcu Gheorghe absent Palade Doru Dumitru absent Mardari Ludovic prezent Pambuccian Varujan prezent Marin Gheorghe prezent Paºcu Ioan Mircea absent Marineci Ionel absent Pataki Iulia prezentã M‡rton çrp‡d-Francisc prezent Patriciu Dinu absent Mãlaimare Mihai Adrian absent Pãun Nicolae absent Mãrãcineanu Adrian absent Pãduroiu Valentin prezent Mândrea-Muraru Mihaela prezentã Pãºcuþ ªtefan prezent Mândroviceanu Vasile prezent PŽcsi Francisc absent Mera Alexandru-Liviu prezent Pereº Alexandru prezent Merce Ilie absent Petrescu Ovidiu Cameliu prezent Meºca Sever absent Petruº Octavian Constantin prezent Miclea Ioan prezent Pleºa Eugen-Lucian prezent Micula Cãtãlin absent Pop Napoleon prezent Mihalachi Vasile absent Podgorean Radu prezent Mihãilescu Petru-ªerban absent Popa Constanþa prezentã Mincu Iulian prezent Popa Cornel absent Mircea Costache absent Popa Virgil absent Mirciov Petru prezent Popescu-Bejat ªtefan-Marian absent Miron Vasile absent Popescu Gheorghe absent Mitrea Miron-Tudor absent Popescu Grigore Dorin prezent Mitu Dumitru Octavian prezent Popescu Ioan Dan absent Miþaru Anton prezent Popescu Kanty Cãtãlin absent Mînzînã Ion absent Popescu-Tãriceanu Cãlin absent Mocioalcã Ion absent Popescu Virgil prezent Mocioi Ion absent Posea Petre prezent Mogoº Ion absent Predicã Vasile absent Mohora Tudor absent Pribeanu Gheorghe prezent Moisescu George Dumitru prezent Priboi Ristea absent Moisoiu Adrian absent Purceld Octavian-Mircea absent Moiº Vãsãlie prezent Puºcaº Vasile absent Moldovan Carmen-Ileana prezentã Puwak Hildegard-Carola absentã Moldovan Petre absent Puzdrea Dumitru absent Moldoveanu Eugenia prezentã Radan Mihai prezent Moraru Constantin Florentin absent R‡duly R—bert K‡lm‡n absent Motoc Marian Adrian prezent Raicu Romeo-Marius absent Musca Monica Octavia absentã Rasovan Dan Grigore absent Muºetescu Ovidiu Tiberiu absent Rãdoi Ion prezent Naidin Petre prezent Rãdulescu Grigore Emil absent Nan Nicolae absent Roºculeþ Gheorghe prezent Nassar Rodica prezentã Rus Emil prezent Naum Liana-Elena prezentã Rus Ioan prezent Nãdejde Vlad-George absent Ruºanu Dan-Radu absent Nãstase Adrian absent Sadici Octavian prezent Nãstase Ioan Mihai prezent Sali Negiat absent Neacºu Ilie prezent Sandache Cristian prezent Neagu Ion prezent Sandu Alecu absent Neagu Victor absent Sandu Ion Florentin absent Neamþu Horia-Ion prezent Sassu Alexandru prezent Neamþu Tiberiu-Paul prezent Saulea Dãnuþ absent Nechifor Cristian absent Savu Vasile Ion absent Negoiþã Gheorghe-Liviu absent Sãpunaru Nini prezent
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 53/14.IV.2001
Sârbu Marian absent Tokay Gheorghe prezent Sbârcea Tiberiu Sergius prezent Tor— Tiberiu prezent Selagea Constantin absent Tudor Marcu absent Sersea Nicolae prezent Tudose Mihai absent Severin Adrian absent Tunaru Raj prezent Simedru Dan Coriolan prezent Þibulcã Alexandru prezent Sireþeanu Mihail absent Þocu Iulian Costel absent Sonea Ioan absent Varga Attila absent Spiridon Nicu prezent Vasile Aurelia prezentã Stan Ioan absent Vasilescu Lia-Olguþa prezentã Stan Ion absent Vasilescu Nicolae absent Stana-Ionescu Ileana prezentã Vasilescu Valentin absent Stanciu Anghel absent Vekov Carol Ioan prezent Stanciu Zisu absent Verbina Dan absent Stãnescu Alexandru-Octavi absent Vida Iuliu absent Stãniºoarã Mihai absent Videanu Adriean absent Stoian Mircea absent Stoica Valeriu absent Viºinescu Marinache prezent Voicu Mãdãlin absent Stroe Radu prezent Voinea Florea absent Stuparu Timotei absent Winkler Iuliu absent Suciu Vasile prezent Suditu Gheorghe absent Wittstock Eberhard-Wolfgang absent Zãvoian Ioan Dorel absent SzŽkely Ervin-Zolt‡n prezent Szil‡gyi Zsolt absent Zgonea Valeriu ªtefan prezent. ªnaider Paul prezent
ªtefãnescu Codrin prezent **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:** ªtefãnoiu Luca absent ªtirbeþ Cornel prezent Stimaþi colegi, Tam‡s S‡ndor absent Suntem, într-adevãr, numai 161 de deputaþi, deci nu Tãrâþã Culiþã absent putem supune la vot aceastã hotãrâre în ansamblul ei, o Târpescu Pavel prezent vom supune într-o ºedinþã de vot specialã. Tcaciuc ªtefan absent Mâine la ora 9,00 ne întâlnim în ºedinþã comunã penTeculescu Constantin absent tru a începe dezbaterea Legii bugetului de stat. Timiº Ioan prezent Declar închisã ºedinþa de azi. Toader Mircea Nicu absent Todoran Pavel prezent _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,46._
Suntem, într-adevãr, numai 161 de deputaþi, deci nu putem supune la vot aceastã hotãrâre în ansamblul ei, o vom supune într-o ºedinþã de vot specialã.
Mâine la ora 9,00 ne întâlnim în ºedinþã comunã pentru a începe dezbaterea Legii bugetului de stat. Declar închisã ºedinþa de azi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#120963Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,
cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 53/14.IV.2001 conþine 24 de pagini.**
Preþul 17.736 lei