Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·26 ianuarie 2001
Camera Deputaților · MO 6/2001 · 2001-01-26
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Dezbateri asupra raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv dupã 6 martie 1945. (Amânarea votului final.)
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind regimul general al auto- nomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale
· other · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
223 de discursuri
Stimaþi colegi, Vã rugãm sã luaþi loc în salã. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din 336 de deputaþi, care reprezintã totalitatea actualã a Camerei Deputaþilor, ºi-au înregistrat prezenþa 244, sunt absenþi la lucrãri 92, din care 22 participã la alte activitãþi.
Pentru început vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint o informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente. E vorba de proiectul de Lege pen-
tru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea temporarã de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe, bãnci, iar pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.
La ordinea de zi figureazã dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv dupã 6 martie 1945.
În legãturã cu dezbaterea acestui proiect, îmi permit sã vã reamintesc câteva chestiuni regulamentare. În primul rând, faptul cã la acest proiect continuãm dezbaterile, potrivit Constituþiei, aflându-se pe ordinea de zi. Vom continua cu punctul 4 din raport, pentru cã primele 3 puncte au fost adoptate în sesiunea precedentã. De asemenea, vã reamintesc cã, potrivit regulamentului, nu se admit discuþii pe alte texte decât textele comisiei ºi nu se primesc amendamente în fond cu privire la aceste dezbateri.
Cu aceste precizãri, sã trecem la dezbaterea raportului comisiei de mediere, de la punctul 4.
Ca atare, vã consult dacã la acest punct existã obiecþii.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº** _(din salã):_
Existã o obiecþiune.
Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
## Domnilor ºi doamnelor colegi,
Poziþia noastrã este delicatã, în aceastã fazã proceduralã de dezbateri, având în vedere cã obiecþiunile noastre sunt fundamentale ºi de structurã la acest proiect de lege. Ne rezumãm însã numai la ceea ce procedura ne îngãduie.
La punctul 4 al raportului comisiei de mediere se face referire la art. 3 lit. b), când sunt enumerate persoanele îndreptãþite la restituire.
La art. 3 lit. b) se vorbeºte despre ”persoane fizice, asociaþi ai persoanelor juridice care deþineau imobilele ºi alte active în proprietate la data preluãrii acestora în mod abuzivÒ. Eu cred cã prin textul acestui articol care permite asociaþilor, ca persoane fizice, în nume propriu, sã cearã drepturi determinate asupra unor imobile determinate ce au fost în patrimoniul unor societãþi comerciale se deschide o adevãratã ”cutie a PandoreiÒ.
În primul rând, faþã de reglementãrile Codului comercial în vigoare la acea datã privind societãþile cu asocieri de persoane sau de capitaluri, drepturile persoanelor fizice ce au calitatea de asociaþi nu se pot individualiza în acest mod simplist.
În al doilea rând, aceste drepturi, cum enumerã ºi legea, se referã nu numai asupra unor imobile, ci ºi asupra unor alte active, iar dacã legea vorbeºte despre active îºi depãºeºte, efectiv, cadrul ºi obiectul propus.
ªi, în al treilea rând, pentru cã s-a adoptat, totuºi, în cursul legislaturii anterioare o lege privind tehnica legislativã, se încalcã un principiu al acestei legi de tehnicã legislativã în ceea ce priveºte corelarea unor texte de lege, ºi anume în textele urmãtoare se face vorbire despre faptul cã, în afarã de persoanele fizice care au deþinut, pot sã beneficieze de dreptul la restituire ºi moºtenitorii acestora. În materia societãþilor comerciale, deci pentru persoana asociaþilor, problemele se pun cu totul altfel ºi prin aceasta legea impieteazã asupra unor principii de bazã ºi a unor dispoziþii exprese din Codul comercial. Nu mai corelãm nimic, ci distrugem!
Din punctul nostru de vedere, textul, ca atare, de la art. 3 lit. b) este total neavenit. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## ªi eu vã mulþumesc.
Mai sunt obiecþii la...?
Doreºte ºi domnul secretar Chiliman sã intervinã în calitate de deputat.
## Onoraþi colegi,
În primul rând, o chestiune proceduralã, ºi aº vrea sã ne þinem de ea. Noi avem aici trei texte: e vorba de textul adoptat de Camerã, textul adoptat de Senat ºi textul propus de comisia de mediere. În mod procedural, noi trebuie sã susþinem ºi sã adoptãm, pânã la sfârºit, unul dintre aceste texte. Deci celelalte discuþii referitoare la persoanele care au dreptul la despãgubiri º.a.m.d. sunt la alte articole care au fost depãºite, am impresia, în desfãºurarea acestei medieri ºi noi ne aflãm la nr. crt.4 din acest raport de mediere.
Eu am venit aici sã susþin faptul cã, între textul de la Camerã ºi textul de la Senat, a apãrut o diferenþã care este menþionatã, subliniatã, scris mai gros în raportul de mediere, la lit. b), ºi anume textul propus de iniþiator, adoptat la Camerã, sunã aºa: ”Persoanele fizice, asociaþi sau acþionari ai persoanei juridice care deþinea imobile ºi alte activeÒ etc. La Senat a dispãrut cuvântul ”acþionariÒ.
Eu vã citesc din capitolul IV care se numeºte ”DespãgubiriÒ, art. 11 din Legea nr. 119/11 iunie 1948, legea naþionalizãrii comuniste, care prevede, la art. 11, în primul alineat: ”Statul va acorda despãgubiri proprietarilor ºi acþionarilor întreprinderilor naþionalizateÒ. Deci statul ºi-a luat, prin aceastã lege, o obligaþie, o lege din 1948, aceastã obligaþie care nu este încã îndeplinitã de stat. Din acest motiv, susþin ºi vã rog ºi pe dumneavoastrã sã meditaþi ºi sã adoptaþi textul Camerei Deputaþilor, în sensul ca sã fie incluºi ºi acþionarii în aceastã chestiune, în aceastã literã.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Procedurã!
Procedurã, da. Poftiþi, un minut!
Domnule preºedinte, Onorat prezidiu,
Stimaþi colegi,
Având în vedere cã vineri noi am aprobat o parte componentã a noului regulament ºi cã astãzi suntem în dezbatere ºi procedurã de vot ale unui raport de mediere, vã cer îngãduinþa de a ruga pe domnul preºedinte sã facã douã precizãri referitoare la modalitatea de lucru în care noi urmeazã sã abordãm raportul de mediere. Mã refer, în speþã, la art. 121, unde s-a introdus, dupã alin. 1, un nou alineat care precizeazã: ”Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluþiile propuse de comisia de mediere, diferite de cele adoptate iniþial de CamerãÒ. Deci, dupã ºtiinþa noastrã, ºtiinþa înþelegerii textului, acolo unde avem un text al comisiei de mediere, pe coloana 3, care diferã de coloana 1, se supune dezbaterii conform procedurii articolului de lege, adicã la art. 97, modificat, alin. 2: ”Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmeazã a fi supus votului Camerei Deputaþilor (ºi, deci, urmeazã sã fie supus un text Camerei Deputaþilor) are, de regulã, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili ºi altã duratã a intervenþieiÒ.
Nu s-a stabilit acest lucru ºi, în consecinþã, a rãmas durata de 5 minute pe care o prevede regulamentul. De asemenea, a rãmas ºi prevederea, care s-a votat, cã au cuvântul iniþiatorii, reprezentantul Guvernului (nu este cazul aici) dar are voie sã ia cuvântul câte un reprezentant al grupului parlamentar care sã-ºi spunã pãrerea respectivã vizavi de cele 3 soluþii. ªi cred cã suntem în spiritul regulamentului. Dacã greºesc, rog sã fiu corectat de domnul preºedinte.
A doua chestiune este însã puþin, aº zice eu, explicitã. Citesc la art. 121, nou alineat: ”În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobã cu majoritatea de voturi necesarã adoptãrii legii în forma finalãÒ. Legea face parte din domeniul legilor organice. Deci trebuie o majoritate calificatã pentru a accepta raportul.
Întrebarea mea este: dacã legea a fost votatã în Camera Deputaþilor, pe ansamblu, cu majoritate calificatã, a fost votatã în Senat, tot pe ansamblu, cu majoritate calificatã, rezultã, implicit, în mãsura în care mã pricep, cã ºi fiecare articol al acestei legi, când s-a votat forma finalã, a fost implicit, deci votat cu majoritate calificatã. Atunci un articol care vine la mediere ºi care a fost votat implicit prin votul final cu cele douã majoritãþi, amândouã calificate, cum îl votãm acum? Cum îl considerãm: la majoritatea celor prezenþi sau cu majoritate calificatã?
Noi am fi convinºi, dacã pãstrãm principiul ºi spiritul acestui regulament, cã un singur deputat poate sã respingã ce au votat 30 de colegi de ai noºtri în comisie, pentru cã numai dânsul este în plen ºi voteazã împotrivã, urmând ca ceilalþi sã-ºi dea votul final când îndeplineºte legitimitatea legii. Credem cã fiecare articol pe care îl supuneþi dezbaterii, domnule preºedinte, trebuie sã aibã majoritate calificatã.
Deci vã rugãm sã ne precizaþi. Unu: dacã procedura este cea pe care am descris-o pentru fiecare articol, deci intrãm în discuþii din partea fiecãrui grup pe articolele la care textul comisiei de mediere diferã de cel al Camerei. ªi a doua: dacã articolele se voteazã cu majoritate calificatã, conform raþionamentului pe care am încercat sã vi-l prezint spre a fi înþeles.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc, domnule deputat. Am sã vã rãspund la întrebãrile dumneavoastrã.
În privinþa celor 5 minute, o sã vi le respectãm. În privinþa modalitãþii de votare, adicã text cu text sau final, eu îmi permit sã vã informez cã aþi citit, oarecum pe sãrite, textul la care v-aþi referit, adicã 121 alin. 2, pentru cã, în realitate, ceea ce spune textul cã se adoptã cu majoritatea legii organice este raportul, ºi nu textele.
Uitaþi-vã, în toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobã cu majoritatea de voturi necesarã, ºi nu textele propuse. De altfel, existã în acest raport un alt articol în care se precizeazã expres cã la dezbaterea pe articole se voteazã cu majoritatea deputaþilor prezenþi, text care este aplicabil. În aceste condiþii, nu este necesar cvorumul de lucru pentru dezbaterea fiecãrei soluþii a raportului de mediere, iar cvorumul de lege organicã, cerut în acest caz, se cere doar pentru votarea finalã a raportului.
Vã rog, încã o datã, în mod foarte respectuos, sã mai citiþi aceste texte la care m-am referit.
În consecinþã, la probleme de procedurã, din câte ºtiu eu, se ia cuvântul o singurã datã ºi nu se dã dreptul la replicã.
## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_
O singurã precizare!
Mi-aþi cerut niºte explicaþii ºi vi le-am dat. Dacã insistaþi, vã rog sã o faceþi.
De altfel, nici nu e o noutate, pentru cã rapoartele de mediere întotdeauna aºa s-au aprobat ºi înainte de a modifica noi regulamentul.
Domnule preºedinte,
Cred cã îmbinãm regulamentul vechi cu cel nou, în momentul de faþã.
Cel nou spune cã raportul comisiei se adoptã cu vot organic, cum e legea în cauzã.
Deci raportul se adoptã cu vot organic. Suntem în cazul unui articol care nu-i la dezbaterea obiºnuitã a legii, ci un articol care a trecut prin Camera Deputaþilor cu votul corespunzãtor, adicã un vot organic. Deci votul respectiv, când a fost votatã legea, textul de la art. 4 a fost votat implicit cu vot organic, s-a dat votul pe total lege.
Acum, acest articol vine de la 14 colegi de ai noºtri ºi ni-l trimite înapoi sã-l examinãm. Putem noi sã-l examinãm cu majoritatea celor prezenþi? Dumneavoastrã spuneþi cã da. Dacã este, o luaþi aºa cum consideraþi. Nouã ni se pare cã nu, pentru cã este vorba de un articol care a fost votat o datã de Camera Deputaþilor cu majoritate calificatã. Pentru cã, dacã acceptãm varianta dumneavoastrã, înseamnã cã toate articolele care vor fi votate cu 10 Ñ 15 oameni, aici, în salã, nu vor avea forþa de lege pentru faptul cã sunt votate la final, din moment ce nici acestea nu au forþa de lege organicã, deºi au fost votate la final.
Vã mulþumesc pentru îngãduinþã.
Existã o obiecþie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
ªi eu vã mulþumesc. Stimate domnule deputat,
Vã reamintesc, ceea ce ºi dumneavoastrã ºtiþi, sunt convins, cã niciodatã, nici dupã regulamentul celãlalt, articolele nu s-au votat cu vot organic atunci când a fost vorba de legi organice. Nici textul Camerei, la care dumneavoastrã faceþi referinþe, nu a fost votat altfel.
ªi vã rog, încã o datã, sã vã reamintesc, sã-mi daþi voie sã vã citesc ºi eu, respectuos, cum aþi fãcut-o ºi dumneavoastrã, art. 121 nou introdus care spune cã: ”se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere a legii pe articole, numai soluþiile propuse de comisiiÒ. Deci, dacã facem referire la procedura de dezbatere pe articole, duceþi-vã la alt text unde spune cã: ”la dezbaterea pe articole se voteazã cu majoritatea celor prezenþiÒ. ªi, repet, în situaþia medierii votãm doar atunci când sunt obiecþii ºi aici, întâmplãtor, sunt obiecþii ºi de aceea o sã le supunem la vot, dar, potrivit regulamentului, începem sã votãm întâi propunerea comisiei. ªi atunci, pentru cã obiecþia a fost fãcutã la lit. b) de la art. 3, vã reamintesc de faptul cã textul Senatului a fost considerat valabil de cãtre comisie ºi, în consecinþã,
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Din salã
#15299Abþineri!
Abþineri? Scuzaþi-mã! Vã rog sã mã scuzaþi!
Deci 175 voturi pentru, 22 contra, 61 abþineri.
Cu acest scor, textul comisiei de mediere a fost adoptat cu majoritate.
Eu am cerut obiecþii la art. 3. Obiecþiile s-au fãcut numai la lit. b).
Textul de la lit. c), text comun al comisiei de mediere, care a fost votat ºi de Senat.
Voturi pentru? Deci cine este pentru lit. c) de la art. 3?
Vã rog, dar vã reamintesc cã obiecþiunile pot fi între cele douã texte. Obiecþiunile nu pot cuprinde un amendament nou. Îmi cer scuze cã vã reamintesc.
Nu pot cuprinde un amendament, dar, în acelaºi timp, obiecþiunea pe care o ridic nu trebuie sã se reducã ºi nu poate sã se reducã la sintagma: ”aleg Camerã sau aleg SenatÒ, pentru cã, din cele douã eu nu pot sã aleg unul mai rãu decât celãlalt. Eu pot sã spun cã nu sunt de acord cu nici un fel de formulare ºi atunci urmeazã ca, în votul final, raportul comisiei sã fie aprobat sau nu, cu consecinþele procedurale din regulament.
Iar eu, la acest punct 5, vã arãt urmãtoarele: art. 6 alin. 2, la care se referã, prevede: ”Mãsurile reparatorii privesc ºi utilajele ºi instalaþiile preluate de stat sau de alte persoane juridiceÒ.
Din nou, spun cã un asemenea text de lege nu poate sã aparã într-o lege care este intitulatã cã priveºte regimul juridic al unor imobile preluate, pentru cã se referã la bunuri mobile.
În al doilea rând, textul creeazã un regim de profundã inegalitate, pentru cã aceste mãsuri reparatorii privesc numai utilajele ºi instalaþile care nu au fost casate, înlocuite sau distruse. Ce facem cu proprietarii ale cãror utilaje au fost casate, înlocuite sau distruse? Vom face o altã lege specialã pentru ei? În aceste condiþii, evident cã vom vota împotriva menþinerii unui asemenea text. Vã mulþumesc.
Vã reamintesc cã întâi se supune votului textul comisiei de mediere.
Cine este pentru textele comisiei de mediere la punctul 5 referitoare la art. 6? Cine este pentru? Deci 160 voturi pentru.
Cine este împotriva art. 6, respectiv a punctului 5 din raportul de mediere?
**Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_
Maºina de vot se restituie?!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Eu i-aº spune majoritate, nu maºinã!
Sunt voturi contra? Nu.
Abþineri? 6 abþineri.
Adoptat cu majoritate de voturi.
În consecinþã,
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Abþineri? Nu sunt.
Deci cu 160 de voturi pentru ºi 69 de voturi contra ...
69. Dumneavoastrã numãraþi câþi sunteþi în grup, de regulã, dar acum au votat împotrivã 69 de persoane.
Deci haideþi sã nu ne jucãm ºi de-a numãratul! Cereþi renumãrarea votului? Deci, cu 160 voturi pentru, 69 contra, punctul 5 a fost adoptat.
Pct. 6. Sunt obiecþiuni la pct. 6 ? Nu sunt. Deci, pct. 6 a fost adoptat în unanimitate, textul Senatului.
La pct. 7 sunt obiecþiuni? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate.
Pct. 8 referitor la art. 9. Sunt obiecþiuni? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate.
Vã rog, domnule deputat! V-aº ruga foarte mult sã nu aºteptaþi sã-l votãm ºi pe urmã sã ridicaþi obiecþiunea.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº:**
Sper cã nu l-aþi votat.
Deci, 75 de voturi împotrivã.
Abþineri sunt? Nu.
Cu 180 voturi pentru ºi 75 contra, textul art. 9, în propunerea comisiei de mediere, a fost adoptat.
Întrucât s-au fãcut obiecþiuni la unul din texte Ñ ºi sunt mai multe Ñ
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Voturi contra?
Domnule Tudor,
Vedeþi cã cineva de la dumneavoastrã nu voteazã ºi pe urmã o sã-mi atrageþi atenþia cã n-am numãrat bine.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Pãi, s-a votat. Sunt tot timpul cu ochii cãtre dumneavoastrã.
Vã rog foarte mult!
Haideþi sã respectãm þinuta ºedinþei, pentru cã în timp ce un vorbitor de al dumneavoastrã se aflã la tribunã, este interzisã luarea de cuvânt din salã.
Acum, pentru cã toþi avem simþul umorului, sigur cã majoritatea este cu victoria, dar minoritatea cu gloria, aºa cã vã rog sã o primiþi ca atare.
La pct. 8, art. 9 se referã la imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în detenþia cui se aflã, se restituie în naturã în starea în care se aflã la data cererii de restituire ºi libere de orice sarcinã. Problemele sunt duble. Starea în care se aflã la data cererii de restituire reprezintã, pe de o parte, o diminuare sau o sporire a valorii în raport de drepturile proprietarului. Nicãieri, în cuprinsul legii, nu se reglementeazã modul în care proprietarul îºi recupereazã diminuarea valorii ºi nicãieri nu rezultã în cuprinsul legii dacã deþinãtorul sau cel care a fãcut investiþiile respective poate sã-ºi recupereze o asemenea valoare.
De asemenea, se naºte o problemã juridicã deosebit de complicatã printr-un act simplu de purgare de orice sarcini, dar ce facem cu cei care au aceste sarcini constituite în favoarea lor? Pe aceºtia cine, cum ºi în ce condiþii îi despãgubeºte? De aceea, textul, în redactarea aceasta ºi fãrã a avea precizãrile în cuprinsul legislaþiei cu privire la soluþionarea acestor probleme, nu poate sã fie primit; vom vota împotriva acestui text.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Din partea altor grupuri parlamentare mai existã obiecþiuni? Nu sunt.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Voturi împotrivã?
Domnule deputat Tudor,
Pentru cã sunteþi aºa bun la numãrãtoare, eu vã dau voie sã numãraþi din salã dublu.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Dar ce, aþi terminat votarea? Mai aveþi abþinerile.
A, scuzaþi! 33 voturi contra. Abþineri?
Deci, 181 pentru, 33 contra, 21 abþineri. Cu acest scor, pct. 8 a fost aprobat.
La art. 10...
## **Domnul Anghel Stanciu:**
## O chestiune de procedurã.
## Domnule preºedinte,
Având în vedere cã provenim din acelaºi bazin electoral, este vorba de circumscripþia Iaºi, vã rog sã-mi permiteþi sã vã ajut spre a nu cãdea în greºealã ºi îmi revine aceastã onoare în calitatea mea de coleg al dumneavoastrã ºi poate cã îmi revenea ºi mai mare dacã, prezent la Iaºi, ne invitaþi ºi pe noi, pe cei de la România Mare, la instalarea prefectului, dar aceasta este cu totul altceva.
Eu, totuºi, vã ajut; n-au fost nici ceilalþi prezenþi.
Este adevãrat cã este de procedurã intervenþia dumneavoastrã, dar nu se referã la aceastã lege.
Nu, este exact pe procedurã, domnule preºedinte.
Vã rog!
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Am motivat de ce îndrãznesc sã vã ajut, adicã o poziþie constructivã.
Art. 114, nemodificat, domnule preºedinte, precizeazã: ”Preºedintele Camerei îºi exprimã votul dupã cel al deputaþilor prezenþiÒ. Trebuiau colegii sã vã atragã discret atenþia, eu nu mi-am permis sã vã atrag atenþia, dar zic, totuºi, sã fim pe textul regulamentului, spre a nu putea fi contestaþi.
Vã mulþumesc pentru îngãduinþa de a vã da o sugestie, domnule preºedinte.
## Domnule deputat,
Eu am avut senzaþia cã am ridicat mâna dupã ce au ridicat toþi ceilalþi, înainte de a vã da dumneavoastrã posibilitatea sã votaþi contra, dar, dacã aºa s-a înþeles, voi fi foarte atent de aici înainte, pentru cã procedural aveþi dreptate.
La pct. 9, referitor la art. 10, dacã sunt obiecþiuni? Poftiþi!
Domnul deputat Wittstock.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Vreau sã mã refer la alin. 5 al acestui art. 10. Aici existã, dupã pãrerea mea, o problema de gramaticã. Sunã în felul urmãtor. Deci, textul comun, adoptat de comisia de mediere: ”Dispoziþiile alin. 4 se aplicã în mod corespunzãtor ºi imobilelor rechiziþionate în baza Legii nr. 139/1940 ºi distruse în timpul rãzboiului, dacã nu au primit despãgubiriÒ. Aici cred cã lipseºte subiectul la aceastã propoziþie condiþionalã, ”dacã persoanele îndreptãþite nu au primit despãgubiriÒ. Nu ºtiu, nu am dreptul sã fac amendamente în aceastã fazã, dar poate cã se gãseºte totuºi o soluþie pentru corectare.
Mulþumesc.
Mai sunt obiecþii la art. 10?
Mai este o problemã.
Vã ascult.
La acest art. 10, la alin. 5, care este textul adoptat de Senat, urmeazã sã constataþi cã acest text al alin. 5 nu putea sã formeze obiectul unei discuþii a unei comisii de mediere, pentru cã nu se raporteazã la un text adoptat contradictoriu de Camera Deputaþilor. Textul alin. 5, care prevede cã dispoziþiile alin. 4, care existã ºi la Camera Deputaþilor, se aplicã în mod corespunzãtor ºi imobilelor rechiziþionate în baza Legii 139/1940 sau distruse în timpul rãzboiului. De fapt, introduce o prevedere nouã, ceea ce nu putea sã facã o comisie de mediere.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Domnule deputat,
Vã referiþi la pct. 5 adoptat de Senat sau la pct. 5 adoptat de Camerã?
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
La alin. 5 nu existã. Nu avea ce media, este un text nou; 5 Senat; este un text absolut nou ºi textul comun este de fapt acest text nou.
## Domnule deputat,
Atâta vreme cât la alin. 5, votat de Senat, avem un text ºi la Camera Deputaþilor nu avem nici un text, nu trebuie sã mediem între cele douã Camere?
În ce mãsurã sã mediem între cele douã Camere?
Poate îºi însuºeºte Camera soluþia Senatului...
Între ceva care nu existã ºi ceva care existã? Nu cred!
Existã ºi alte obiecþii? Nu.
Deci, supun la vot textele de la pct. 9 referitor la art. 10 în varianta propusã de comisia de mediere.
Cine este pentru? 166 voturi pentru.
Voturi contra?
Stimaþi deputaþi de la P.R.M., voturi contra? 9 voturi contra.
## Abþineri?
Cu 166 voturi pentru, 9 contra ºi 65 de abþineri, textele de la pct. 9 au fost votate.
Nr.crt.10. La nr. crt.10 sunt obiecþiuni? Nu sunt. Se considerã adoptat în unanimitate.
La nr. crt.11 din raportul comisiei sunt obiecþiuni? Nu sunt. Textul se considerã votat în unanimitate.
La nr. crt.12 sunt obiecþiuni? Nu sunt. Textul a fost votat în unanimitate.
La pct. 13 din raportul comisiei sunt obiecþiuni? Nu. Textul a fost votat în unanimitate.
La pct. 14 din raport, referitor la art. 5 alin. 1 ºi 3. Nu sunt obiecþiuni. Vã rog, vã rog!
Obiecþiunile sunt de tehnicã legislativã numai ºi urmeazã sã constataþi cã este pentru prima datã când vãd într-o lege cã se face trimitere expresã ca normã de aplicabilitate la o ordonanþã a Guvernului al cãrei text nu a fost adoptat pânã la aceastã datã.
Problema este: aceastã mãsurã care face trimitere, face trimitere la un act normativ pe care prin însãºi adoptarea legii îl ratificãm implicit, ceea ce nu se poate, sau poate face trimitere la o ordonanþã a Guvernului, aºa cum va fi adoptatã ea în viitor, ceea ce iarãºi nu se poate, pentru cã ne aflãm în domeniul hazardului ºi ipoteticului. Evident cã aceastã mãsurã de protecþie putea fi reglementatã tehnic altfel, în nici un caz prin votul pentru acest text de lege nu ne putem da girul la aceastã ordonanþã de urgenþã falimentarã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate domnule deputat,
Îmi permit sã vã reamintesc cã ordonanþele intrã în vigoare din momentul publicãrii ºi funcþioneazã pânã când sub abrogate prin legea de aprobare sau sunt modificate. ## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
ªi pe urmã legea aceasta la ce face trimitere? Pentru cã nu mai funcþioneazã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule Leonãchescu, eu v-am dat cuvântul greºit.
obiecþiuni. Ori suntem atenþi la texte, ori... Pct. 14 a fost votat.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Vã grãbiþi.
## **Domnul Corneliu Ciontu**
**:**
Nu s-a votat.
Procedurã!
A, procedurã? Iertaþi-mã!
## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Ne-am grãbit puþin. Ia uitaþi-vã la poz.13! Textul Senatului a fost eliminat, iar comisia de mediere propune varianta Senatului în unanimitate. Vã rugãm sã ne explicaþi ce se întâmplã cu aceastã poziþie 13, art. 14, la care Senatul ºi-a eliminat propria propunere, iar comisia propune adoptarea Senatului ºi noi am votat.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Aþi trecut de vot, nu s-a votat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu s-a ridicat nici o obiecþiune, dar îl supun la vot.
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Este legat de problema ordonanþei, pct. 14.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
Trebuie votat; aceasta este toatã problema.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate domnule deputat,
Mie mi se pare foarte clar: rãmâne eliminat textul.
Deci, comisia ºi-a însuºit varianta Senatului, în sensul cã a eliminat textul votat de Camera Deputaþilor. Dar, apropo cã m-aþi invitat mereu sã am simþul umorului. Din acest punct de vedere aþi avut dreptate. Pentru cã s-a creat aceastã obiecþie, sunt obligat sã
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Din salã
#29471## **Din salã:**
Pct. 14.
## **Domnul Marcu Tudor**
Din salã
#29538**:**
Acum este clar cã aþi avut simþul umorului!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Mã supun observaþiei, absolut corecte, cã dupã ce am votat acest text nu se mai poate reveni asupra votului. De altfel dumneavoastrã aþi vrut sã faceþi o glumã când aþi ridicat problema.
La pct. 14 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Deci, socotim pct. 14 adoptat.
La pct. 15, domnul deputat Stoica.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
La pct. 14 am avut obiecþiuni. La pct. 14 s-au ridicat obiecþiuni fãcute de mine.
## Stimaþi colegi,
Cu toatã îngãduinþa ºi cu tot respectul pe care vi-l port, a devenit o regulã, dupã ce se voteazã, ridicaþi
173 voturi pentru. Voturi contra? Abþineri? Nu sunt abþineri.
Cu 172 voturi pentru ºi 68 contra, pct. 14 a fost votat.
La pct. 15 are obiecþiune domnul deputat Valeriu Stoica.
La care alineat?
Domnule preºedinte,
## Distinºi colegi,
Credem cã la art. 16 alin. 1, varianta Camerei Deputaþilor este cea mai potrivitã ºi, ca urmare, propunerea mea este foarte clarã ºi fermã: sã se adopte varianta de la Camerei Deputaþilor. ªi iatã de ce. Ceea ce intereseazã în legãturã cu problema unitãþilor de învãþãmânt, aºezãminte social-culturale º.a.m.d. este chestiunea folosinþei, iar nu chestiunea proprietãþii. Oricum, aceste instituþii nu devin proprietare, chiar dacã dreptul de proprietate ar rãmâne la stat, ele vor avea tot un drept de folosinþã. Aceste unitãþi nu sunt interesate de cine are dreptul de proprietate, ele sunt interesate de folosinþa bunului. Ca urmare, exceptarea acestor imobile de la restituire ºi obligarea statului la plata despãgubirilor înseamnã de fapt o împovãrare inutilã a bugetului. Bugetul va trebui sã plãteascã despãgubiri, în loc sã adoptãm formula mult mai economicoasã pentru buget Ñ se restituie proprietatea, iar unitãþile de învãþãmânt ºi celelalte continuã sã foloseascã. În redactarea Camerei Deputaþilor nu era posibilã evacuarea lor decât în ipoteza în care, prin modul de folosinþã, se distrugea bunul.
Iatã de ce, credem cã redactarea de la Camera Deputaþilor este ºi în favoarea bugetului, creeazã economii, ºi în favoarea dreptului de proprietate ºi conservã ºi interesul care s-a urmãrit aici Ñ continuitatea folosinþei acestor instituþii.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
ªi eu vã mulþumesc. La alin. 1 mai sunt alte obiecþiuni? Poftiþi! Domnul deputat Stanciu.
Îmi cer scuze!
Domnule Duvãz,
Îmi cer scuze ºi poftiþi, dintr-un gest de curtoazie.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Mulþumesc distinsului nostru coleg Duvãz ºi vã rog sã fiþi convinºi încã o datã de zicala româneascã: ”ªi drumul spre iad este pavat cu bune intenþiiÒ; ceea ce s-a întâmplat în expunerea anterioarã. Comisia de învãþãmânt a Camerei Deputaþilor, pe care am avut onoarea sã o conduc 4 ani, a tratat acest subiect cu foarte mare responsabilitate în sensul cã am solicitat de la inspectoratele ºcolare ºi de la minister, spre a avea o dublã confruntare, care este situaþia acestor imobile. Sunt circa 1.200 de localuri de ºcoli, din care, în funcþiune, în momentul de faþã, se aflã circa 850 de ºcoli, grãdiniþe. Majoritatea sunt plasate în zona Ardealului; în Iaºi, de unde sunt, este vorba de 3-4 imobile. Învaþã în momentul de faþã în aceste ºcoli, cel puþin acum un an de zile, când noi fãceam aceastã situaþie, circa 174.000 de copii. Noi nu spunem cã soluþia care s-a gândit atunci ºi care mergea pe un principiu ”restitutio in integrumÒ nu este bunã. Noi spunem cã efectele colaterale, spre a fi democraþi ºi europeni, s-ar putea sã fie groaznice. De aceea, cu toatã stima pe care o acord distinsului nostru coleg, fostul ministru al justiþiei, sã facem justiþie, dar sã nu îndreptãm o nedreptate cu alta. Cred cã nu este bunã nici una din cele trei, deoarece avem judeþe, cum este judeþul Mureº, dacã nu mã înºel, în care aproape 80% din ºcoli, inclusiv comunale, ar trebui retrocedate. Bani nu sunt nici de o parte, nici de alta.
În consecinþã, mã fac mesagerul, nu partidului din care provin, ci ”partidului ºcolii ºi al copiilorÒ sã votãm totuºi textul, pe care senatorii l-au aprobat în baza negocierilor între formaþiunile politice, spre a nu periclita ceea ce va fi mâine, adicã viitorii deputaþi, care sunt elevii de astãzi ºi care s-ar putea sã ne judece altfel.
Vã mulþumesc pentru îngãduinþa de a mã asculta ºi pentru votul dumneavoastrã dat pentru ºcoalã prin varianta Senatului.
Vã mulþumesc. Poftiþi, domnule deputat!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Cu toate cã noul regulament nu permite amendarea textului în faza în care ne aflãm, de altfel un text din mediere oricum nu putea fi amendat, în numele grupului
trebuie sã fac câteva consideraþii în noul timp regulamentar alocat ºi anume în ceea ce priveºte textul acestui art. 16, la alin. 1. Nu cred cã ar fi o uºurare a bugetului, cum a spus un onorabil ºi competent coleg al nostru, faptul cã nu s-ar acorda despãgubiri ºi cã s-ar transmite în proprietate, cã, fãrã îndoialã, aceste unitãþi bugetare ar trebui sã plãteascã de aici încolo chirii, ºi multã vreme probabil.
Cred însã cã s-a strecurat o greºealã pe care trebuie sã o consemnez. În situaþia imobilelor ocupate de unitãþi bugetare de învãþãmânt ºi sãnãtate, noi am fost constant de acord cu soluþia aceasta ca proprietarii, foºtii proprietari sã fie despãgubiþi. Tot însã ce de aici încolo curge, ºi anume o serie de alte instituþii, inclusiv partidele politice, atâtea câte sunt înscrise legal, ºi ºtim, slavã Domnului!, cã nu sunt puþine înscrise legal º.a.m.d., mi se pare un lucru care amputeazã restituirea cãtre proprietari a unui numãr mare de imobile în mod absolut incorect ºi nepotrivit.
Mai mult decât atât, pentru cã nu vreau sã revin, în alin. 2 se vorbeºte despre dispoziþia ca ministerele de resort sã aibã dreptul sã decidã ce vor restitui fizic ºi ce nu vor restitui sau mai degrabã ce nu vor restitui ºi sã transmitã Guvernului, care, printr-o hotãrâre de guvern, sã facã din aceastã decizie, sã-i zic aºa, ”literã de legeÒ. Este absolut incorect ca actualul deþinãtor sã fie cel care decide dacã înapoiazã sau nu un bun care a fost furat, de fapt, printr-un act de naþionalizare.
Cred cã era corect ca legiuitorul sã aibã ºi competenþa ºi curajul sã spunã: ºcolile nu se dau înapoi, unitãþile de sãnãtate nu se dau înapoi, restul toate se dau înapoi, chiar dacã exista prevederea cã ele se dãdeau într-un interval de timp rezonabil, pe mãsurã ce administraþia reuºea sã-ºi rezolve problema locativã.
Acesta este punctul de vedere al Partidului Democrat ºi ºtiu cã nu mai poate influenþa în acest moment legea, motiv pentru care vom vota articolul aºa cum este ºi anume pentru primele douã categorii de clãdiri din alin. 1, dar comentariul pe care l-am fãcut ºi anume faptul cã nu suntem de acord cu restul, vã rog sã fie consemnat. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Mai sunt alte obiecþiuni la alin. 1? La alin. 1 nu mai sunt obiecþiuni. S-au fãcut obiecþiuni de cãtre domnul ministru Stoica. Vã reamintesc de practica nominalizãrii din alte þãri ºi nu cred cã mai avem motive.
Domnul Stoica propune soluþia Camerei Deputaþilor, domnul deputat Stanciu, soluþia Senatului, ºi domnul deputat Duvãz, aºa cum a spus, propune un text comun care nu s-ar putea realiza acum. În ordinea regulamentarã, supun la vot textul comun al comisiei. Vã rog!
Eu m-am referit la textul comun, aºa cum este el redactat ºi pe care, repet, îl vom vota, dar l-am amendat din punct de vedere politic cu punctul de vedere al nostru.
Mulþumesc pentru precizare. Cine este pentru textul comisiei la alin. 1? Sunt voturi împotrivã? Abþineri? 37 abþineri.
Cu 37 de abþineri, textul de la alin. 1, pct. 16, a fost adoptat. Textul comisiei de mediere.
La celelalte alineate sunt obiecþiuni? Da, la alin. 2, am înþeles.
Domnule preºedinte,
Textul este cumva în scarã, adicã se întâmplã o translare pe verticalã a articolelor, alineatelor, în sensul cã la textul adoptat de Senat comisia a menþinut, de fapt, textul Senatului, iar în textul de la alin. 3 nu este textul de la alin. 3 din raportul comisiei de mediere; deci pe coloana a 3-a, propus de comisia de mediere, nu este întru totul similar cu alin. 2 de la textul Camerei Deputaþilor. De fapt, nici nu sunt puse conform procedurii tehnice de redactare a unui raport pe aceeaºi orizontalã, tocmai cã apar diferenþe; chiar esenþiale.
De aceea, eu aº interpreta cã în textul adoptat de Camera Deputaþilor nu existã alin. 3, în textul adoptat de Senat nu existã alineat corespunzãtor ºi, practic, ne-am gãsi într-un text nou care nu ar avea la bazã douã texte anterioare, decât dacã admitem cã este o reformulare a textului alin. 2 de la Camera Deputaþilor. ªi, dacã admitem prima fazã, cã nu am avut text nici în Camerã, nici în Senat, comisia de mediere ºi-a depãºit atribuþiunile, ea trebuia sã medieze între a) ºi b), o variantã a[1] sau b[1] era mai apropiatã sau mai depãrtatã. Altfel, sensul noþiunii de mediere, de medianã etc. capãtã cu totul alt înþeles. Deci admiþând cã n-a avut nici una nici alta, dacã admiteþi asta, ºi cã nu e reformularea lui 2, atunci eu aº propune ca la alin. 3 sã alegem textul Camerei, care este identic cu textul Senatului, adicã nimic. ªi, în felul acesta, ar zbura un text al comisiei de mediere care este ivit din înþelegerea Domniilor lor ºi nu din voinþa celor douã Camere.
Vã mulþumesc.
Vã rog sã observaþi, fãrã a o socoti o intervenþie de fond, cã au fost introduse la comisia de mediere la Senat douã alineate noi. În consecinþã, textul final al comisiei trebuia renumerotat. Vã rog sã mai aveþi în vedere cã o comisie de mediere, atunci când dezbate douã texte în contradicþie, contradicþie poate fi ºi când existã un text ºi altul nu existã similar, poate ca în locul acelui text sã realizeze un text de compromis, care poate fi împãrþit într-un alineat sau douã. Ca atare, eu vã propun... Mai sunt alte obiecþii? Vã rog... Pentru cã alin. 3 de la comisia de mediere este absolut legat de celalalte.
Domnule preºedinte, Domnule deputat,
Trebuie sã observaþi cã, de fapt, comisia de mediere ne-a propus o variantã pentru alin. 1, care se compune
din alin. 1, respectiv alin. 3. Evident, din punct de vedere al ideii astfel reformulate, s-a intercalat alin. 2. Deci este acea idee cã în ipostaza în care nu se justificã menþinerea pentru acel scop al acelui imobil trebuie sã fie retrocedat. Aceastã idee se regãseºte în varianta Camerei Deputaþilor, la alin. 1; deci nu este nici o noutate, este o reformulare, o reorganizare a textului de cãtre comisie. Deci se poate vota.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc. Mai sunt alte observaþii? Nu.
- Deci supun textele comisiei de mediere de la alin. 2,
- 3, 4 în formula prezentatã.
Cine este pentru? 173 voturi pentru.
- Voturi împotrivã? 63 de voturi împotrivã. Abþineri? O abþinere.
Cu 173 de voturi, 63 împotrivã ºi o abþinere, textele de la alin. 2, 3 ºi 4 ale comisiei au fost votate.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Pct. 41. Nu sunt obiecþiuni. A fost adoptat cu unanimitate.
Pct. 42. Nu sunt obiecþiuni. A fost adoptat cu unanimitate de voturi.
Pct. 43 începe de la pag.40 ºi se duce pânã la 41. Nu sunt obiecþiuni. A fost adoptat cu unanimitate. Pct. 44.
Domnule deputat Valeriu Stoica, poftiþi!
## Domnule preºedinte, Distinºi colegi,
Varianta votatã de Camera Deputaþilor ni se pare cea mai potrivitã. Iatã de ce vã solicitãm sã votaþi în favoarea variantei Camerei Deputaþilor.
Argumentaþia este simplã. Textul votat de Senat ºi propus de comisia de mediere este un text care, neprecizând cazurile în care cumpãrãtorul este de rea-credinþã, va lãsa la libertatea administraþiei ºi jurisprudenþei sã decidã când existã bunã-credinþã, când existã rea-credinþã. Experienþa ne aratã cã ºi în practica administrativã ºi în practica judiciarã, cel puþin pânã se aºazã lucrurile, pânã se creeazã o cazuisticã statornicã, apar multe soluþii contradictorii. Aceste soluþii contradictorii sunt de naturã sã discrediteze atât administraþia, cât ºi justiþia. Textul formulat de Camera Deputaþilor este mult mai riguros.
De altfel, vreau sã vã spun cã în aceastã materie a proprietãþii, tradiþia este cã buna-credinþã poate fi invocatã ca un mod de dobândire a proprietãþii în cazul bunurilor mobile. Când e vorba de bunuri imobile, buna-credinþã nu este un temei al dobândirii proprietãþii. În Codul civil, în celelalte legi civile speciale nu s-a creat pânã acum un asemenea precedent. Noi, votând acest text, creãm un asemenea precedent. ªi Grupul liberal a fost de acord cu acest text pentru a salva toate interesele în prezenþã ºi interesele proprietarilor ºi interesele cumpãrãtorilor de bunã-credinþã. Numai cã, pentru a realiza un echilibru între interesele proprietarilor ºi cele ale cumpãrãtorilor de bunã-credinþã, este nevoie sã limitãm la minimum posibil sfera arbitrarului în practica administrativã ºi în practica judiciarã. Or, textul votat de Camera Deputaþilor are aceastã virtute. El indicã situaþiile în care nu existã bunãcredinþã, deci existã rea-credinþã, într-o asemenea situaþie ºi funcþionarul administrativ ºi judecãtorul nu mai au libertatea de a aprecia ºi de a greºi. Iatã de ce noi suntem ferm în favoarea textului votat de Camera Deputaþilor ºi vã rugãm sã votaþi în favoarea acestui text.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc foarte mult.
Domnule deputat Duvãz,
Daþi-mi voie sã inversãm puþin rolurile pentru cã data trecutã tot aºa s-a întâmplat ºi ...
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,
Aº fi tentat sã spun cã cea mai bunã soluþie este cea a Camerei Deputaþilor, aºa cum a susþinut domnul ministru Stoica, pentru cã aceasta detaliazã ceea ce ar putea sã numim buna-credinþã sau reaua-credinþã, cum vreþi. Numai cã, din pãcate, acest text al Camerei Deputaþilor a conþinut un viciu pe care l-am combãtut ºi la data respectivã ºi în comisia noastrã de elaborare a acestui proiect de lege care, apoi, sigur, a fost transmis Ministerului Justiþiei pentru a fi înaintat. ªi anume, situaþia în care este tratatã o cumpãrare cu rea-credinþã, atunci când persoana îndreptãþitã a solicitat restituirea în naturã în orice mod deþinãtorului în numele statului, a Comisiei de aplicare a Legii nr. 112 etc. Deci, în situaþia în care fostul deþinãtor al imobilului, sã zicem, a sesizat o primãrie sau administratorul acestei primãrii, un fost ICRAL, ºi cumpãrãtorul nu a avut cunoºtinþã de aceastã sesizare, tezã care nu intrã, din pãcate, în textul adoptat la Camera Deputaþilor, cumpãrãtorul este considerat de rea-credinþã, cu toate cã el s-ar fi putut sã fie de cea mai bunã-credinþã. Aºa cã, vã mãrturisesc, acesta este motivul pentru care vom vota textul Senatului. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Mai sunt ºi alte intervenþii asupra acestui text? Domnul Lucian Bolcaº.
Nu sunt alte puncte de vedere, ci unul singur, care este foarte drag practicienilor dreptului. Niciodatã o lege nu trebuie ca sã indice judecãtorilor la punct ºi la virgulã care este modalitatea de aplicare a ei, ci numai sensul în care se aplicã aceasta. Buna-credinþã este ºi rãmâne unul dintre principiile fundamentale care cãlãuzesc materia dreptului civil. Buna-credinþã se prezumã, nu numai în raporturile interumane, ci în primul rând în raporturile juridice. A defini într-o lege o serie întreagã de împrejurãri, mai mult sau mai puþin discutabile, eu spun mai mult decât discutabile, ca fiind exoneratoare de aceastã prezumþie a bunei-credinþe este evident împotriva spiritului de legiferare. În aceste condiþii, ne exprimãm clar opþiunea pentru textul Senatului, care a fãcut puþinã curãþenie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Da. Vã mulþumesc.
Deci s-au înregistrat 3 obiecþiuni, una din partea domnului deputat Stoica vizând votarea opþiunii Camerei Deputaþilor, adicã a soluþiei Camerei Deputaþilor, ºi douã, de cãtre domnul deputat Duvãz ºi Lucian Bolcaº care susþin punctul de vedere al Senatului.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
La pct. 45 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.
A fost adoptat în unanimitate.
La pct. 46 nu sunt obiecþiuni. Textul a fost adoptat în unanimitate.
La pct. 47 nu sunt obiecþiuni. Textul a fost votat în unanimitate.
La pct. 48 nu sunt obiecþiuni. Textul a fost votat în unanimitate.
La pct. 49 nu sunt obiecþiuni. Textul a fost votat în unanimitate.
La pct. 50 nu sunt obiecþiuni. Textul a fost votat în unanimitate.
La pct. 51 text votat în unanimitate.
Pct. 52 cuprinzând anexa la pct. c), d), f), j) ºi k)... Înþeleg cã nu sunt obiecþiuni. A fost votat în unanimitate.
Vã rog sã constataþi cã punctele raportului au fost votate pe articole în scorurile pe care le-am anunþat. Vã informez cã în urma unei consultãri cu liderii grupurilor parlamentare am decis ca votul final asupra raportului de mediere sã se dea mâine, la ora 11,00.
În continuare ar urma sã trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi Ñ Legea privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale, dar întrucât existã uºoare discuþii, dacã raportul a ajuns la toatã lumea sau nu, luãm o pauzã de 10 minute.
Vã mulþumesc.
## DUPÃ PAUZÃ
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Poftiþi în salã ºi vã reluaþi locurile! Rog chestorii sã aducã deputaþii în salã, sã putem începe ºedinþa.
Rog comisia de fond sã se aºeze în banca ce îi este destinatã.
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Reluãm lucrãrile ºi parcurgem în continuare proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea ºi funcþionarea administraþiei publice locale.
Vã reamintesc cã dezbaterile generale au avut loc în legislatura trecutã, astfel cã preluãm dezbaterea legii de la acest moment. Potrivit regulamentului, în cazul articolelor la care nu au fost fãcute amendamente ºi nu sunt obiecþiuni, se socoteºte articolul respectiv votat, iar în ce priveºte textele unde s-au fãcut amendamente, fie de
cãtre comisie, fie amendamente respinse au loc dezbateri dupã urmãtoarea regulã: ia cuvântul câte un reprezentant al grupurilor parlamentare; fiecare poate sã se exprime în 5 minute; dupã epuizarea primei runde, la cererea unui ºef de grup parlamentar, preºedintele poate aproba încã o alternanþã. Cu aceste precizãri, vã propun sã trecem la dezbaterea legii.
Asupra titlului legii dacã existã discuþii cu privire la propunerea comisiei sesizate în fond? Nu sunt. Supun atunci aprobãrii dumneavoastrã titlul legii.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? O abþinere. Titlul legii a fost adoptat în unanimitiate. La art. 1 dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Articolul a fost votat în unanimitate.
La art. 2 dacã sunt discuþii pe marginea propunerii fãcute de comisie? Nu sunt.
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Noi avem o observaþie mai degrabã cu privire la redactarea articolului. Dupã tehnica de redactare a legii, ni se pare cã nu sunã tocmai corect acest alin. 3 ºi v-am propune o reamenajare topicã: ”Aplicarea dispoziþiilor alin. 2 nu trebuie sã aducã atingere posibilitãþii de a recurge la consultarea locuitorilor...Ò ºi textul, dupã aceea, curge.
Aºa cum este formulat: ”Dispoziþiile alin. 2 nu aduc atingere...Ò nu este de esenþa redactãrii textelor legale ºi de aceea noi nu ne opunem în ceea ce priveºte fondul articolului, dar ni se pare cã redactarea nu este corectã.
Pentru stenogramã repet propunerea noastrã: ”Aplicarea dispoziþiilor alin. 2 nu trebuie sã aducã atingere posibilitãþii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau orice altã formã de participare directã a cetãþenilor la treburile publice, în condiþiile legiiÒ.
În esenþã, n-am schimbat fondul articolului, ci numai redactarea lui.
Am reþinut, domnule deputat. Din partea comisiei?
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Noi credem cã redactarea textului în formula pe care comisia a adoptat-o este mai clarã; ”nu trebuieÒ este o expresie care lasã posibilitãþi de interpretare.
De aceea, noi ne susþinem textul aºa cum l-am formulat ºi cum este menþinut în raport.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Vã mulþumesc.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Abþineri?
Deci, cu 146 de voturi pentru, 56 contra ºi 3 abþineri, alin. 3 a fost votat în formularea comisiei.
La alin. 4.
Aveþi obiecþiuni?
Aveþi, domnule deputat? Aþi avut amendament respins?
## **Domnul Vasile Moiº**
**:**
Nu. Dar este vorba de amendamentul comisiei.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Dar comisia nu are nici un amendament la alin. 4.
## **Domnul Vasile Moiº**
**:**
S-a renunþat la cuvântul ”numaiÒ ºi s-a introdus sintagma...
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Cum sã aibã, dacã nu era în Parlament?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Sã respectãm, totuºi regulamentul!
Deci, dacã nu s-au fãcut amendamente, doar dacã aveþi o chestiune de redactare. Atât.
## **Domnul Vasile Moiº**
**:**
De redactare.
Poftiþi! La alin. 4.
## **Domnul Vasile Moiº:**
Vã cer iertare. Nu doresc sã propun modificarea pe fond a textului. Dar colectivitatea localã este definitã în dicþionare în mod diferit. Vã rog sã luaþi un dicþionar explicativ al limbii române ºi sã luaþi un dicþionar francez, indiferent de care, ºi veþi vedea cã definiþiile diferã.
De aceea, v-aº propune o corecturã de redactare: ”În sensul prezentei legi, prin colectivitate localã se înþelege totalitatea...Ò, pentru cã altfel greºim, dãm o definiþie proprie, fãrã sã facem precizarea cã: ”În sensul prezentei legi, prin colectivitate localã se înþelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorialãÒ. Chestiune de redactare, domnule preºedinte.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Domnule preºedinte, vã rog, procedurã!
Problemã de procedurã. Un minut, domnule deputat. Domnul deputat Marcu.
Vã mulþumesc. Tudor Marcu.
Domnul deputat Marcu Tudor.
Aþi zis cã sunteþi cu ochii pe noi, dar ºi noi suntem pe dumneavoastrã!
O rugãminte. Noi nu putem sã ieºim dintr-un mic impas. Cei mai mulþi dintre noi nu au fost în vechea legislaturã, în care s-au discutat, votat ºi pus amendamente la multe din legile pe care le votãm ulterior.
Cum ne conducem dupã noul regulament?
Unii oameni care n-au fost acolo, dar care simt cã dacã ar fi fost ar fi adus amendament, nu mai au cuvânt? De ce i-au trimis în Parlament alegãtorii lor? Trebuie sã ieºim din impasul acesta. Daþi soluþii!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Soluþia a dat-o regulamentul.
Deci,
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
## Domnule preºedinte,
Este adevãrat cã ºi moneda are douã feþe. ªi multe lucruri au mai multe feþe.
Dumneavoastrã ne-aþi convins la regulament acum câteva zile cã, în baza art. 66, dacã am reþinut bine, din Constituþie, se preiau legile din vechea legislaturã ºi continuã în aceastã legislaturã nouã.
Astãzi ne-aþi pus în faþa unui lucru deosebit de interesant: cã se preiau, dar nu în totalitate. ªi spun acest lucru, domnule preºedinte, cã raportul, pe care sunt convins cã-l aveþi în faþã, are douã pãrþi, în esenþa sa. O primã parte care cuprinde amendamente acceptate, ºi are o a doua parte, care cuprinde amendamente respinse.
Nici dintre cele acceptate... nu sunt în totalitate deputaþii, care le-au fãcut la vremea respectivã, prezenþi în aceastã legislaturã ºi nici la cele respinse nu sunt în totalitate deputaþii, ale cãror amendamente au fost respinse, prezenþi.
Regulamentul despre care faceþi vorbire, ºi pe care l-am aprobat acum câteva zile, dã dreptul iniþiatorului sã intervinã.
La un articol de lege iniþiatorul este cel care a fãcut amendamentul. Dar acesta nu este în Parlament, aºa cum nu este în Parlament nici cel care vrea sã se exprimã pentru, pentru cã nu mai este în Parlament.
ªi atunci ne gãsim într-o situaþie de tranziþie, în care noi vã propunem, grupul nostru parlamentar, ºi cred cã oricare om care înþelege sã aibã bunã-credinþã în a discuta un text de lege ca, aºa cum ne însuºim automat textul de lege al comisiei, care poate sã provinã dintr-un amendament al unui coleg deputat care nu mai existã ca deputat, aºa sã avem dreptul, cei care considerã cã un amendament respins meritã sã fie susþinut, sã ºi-l însuºeascã, chiar dacã nu este autorul amendamentului respectiv. Pentru cã altfel este clarã o discriminare care contravine Constituþiei. Nu preluãm în totalitate raportul, ci preluãm numai pãrþi din el care nu sunt ºi nu reflectã voinþa fostului corp legislativ.
Sper cã existã înþelegere în acest sens ºi existã ºi soluþii bune acolo unde alte forþe politice Ñ nu are sens sã le nominalizez Ñ aveau alt punct de vedere.
Acest raport este fãcut Ñ de ce sã n-o spunem? Ñ de o anumitã majoritate, iar minoritatea de atunci, vã reamintesc, domnule preºedinte, sper cã nu aþi uitat, deºi timpul este scurt, minoritatea parlamentarã era P.D.S.R., P.R.M., P.U.N.R. ºi ApR. Multe din amendamentele respinse atunci aparþin deputaþilor acelor grupuri parlamentare. Sã-i respectãm, mãcar, acceptând ºi colegii de la P.D.S.R. sã susþinã amendamentele foºtilor lor colegi ºi la ceilalþi, care erau atunci în opoziþie.
Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi sper cã aceastã procedurã nu aduce atingere voinþei de exprimare a tuturor celor care au ceva de spus.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate domnule deputat,
Ce problemã vreþi sã ridicaþi? Altceva decât s-a vorbit?
## **Domnul Nicolae Leonãchescu**
**:**
Altceva.
Aº vrea sã-i reamintesc domnului deputat Stanciu faptul cã regulamentul este de imediatã aplicare. Aº vrea sã-i mai reamintesc cã acest raport a fost trimis, tocmai din respect faþã de noii deputaþi, faþã de noile comisii, în comisia de fond care, potrivit celor discutate în Biroul permanent, dacã avea alte soluþii, putea sã facã un raport suplimentar. Nu s-a fãcut. Ca atare, mergem pe raportul existent.
Poftiþi, domnule deputat!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Raportul comun al celor douã comisii s-a întocmit în urma unor ºedinþe care au avut loc în 1999, iar ultima, pe 22 martie 2000.
Vã rog sã vã uitaþi pe adresa înaintatã cãtre Biroul permanent ºi veþi constata ºirul de ºedinþe în care s-a elaborat acest raport comun. Or, din 22 martie 2000, când s-a întocmit ultima formã a acestui raport comun, ºi pânã astãzi, într-o lume dinamicã, au intervenit multe schimbãri care cer dreptul a fi reflectate în proiectul de lege pe care-l discutãm.
Aceasta este procedura la care fac apel: sã îmbunãtãþim o imagine juridicã a fostei coaliþii guvernamentale, prin programul actualei coaliþii guvernamentale, care nu-ºi gãseºte reflectare în proiectul supus discuþiei în totalitate.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate domnule deputat,
Vã reamintesc cã, indiferent de data raportului, Constituþia îl situeazã în rândul acelora care-ºi continuã procedura parlamentarã.
Regret cã n-aþi ascultat explicaþia pe care i-am dat-o domnului deputat Stanciu, potrivit cãreia noi am trimis deja raportul la actuala comisie care, dacã ar fi intervenit în actualitatea de care vorbiþi dumneavoastrã Ñ evenimente care schimbau soluþiile Ñ, putea sã întocmeascã un raport suplimentar ºi n-a fãcut-o.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Raportul are douã pãrþi, domnule preºedinte: o parte pentru ”admiseÒ ºi una pentru ”respinseÒ.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã reamintesc cã, dacã cei care au propus amendamente ºi au fost respinse nu mai sunt, numai cei care ...
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Unde scrie în regulament aceastã chestiune?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vã mulþumesc foarte mult. Puteau fi repuse de grupul parlamentar în aceastã perioadã ºi, nu vã supãraþi, socotesc cã deja se abuzeazã de dreptul de intervenþie pe motive de procedurã, repetându-se, practic, acelaºi lucru.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Domnule preºedinte,
De ce nu vreþi sã ieºim din impas?
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Domnule preºedinte,
Vã rog sã-mi daþi cuvântul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V-am dat cuvântul pentru procedurã. Cuvântul vi l-am dat un minut ºi aþi vorbit 5 minute. Vã rog eu frumos, lãsaþi-l...
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Domnule preºedinte,
În calitate de vicelider al grupului, vã cer permisiunea sã exprim....
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Ce sã exprimaþi?
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
...sã exprim o doleanþã a grupului, în calitate de vicelider al grupului, pe procedurã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu. Aþi vorbit tot pe procedurã, tot în numele grupului parlamentar ºi aþi epuizat dreptul acesta.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Am altã chestiune. Conform regulamentului.
Nu, nu!
## Domnule deputat,
Consider un abuz ceea ce faceþi. Nu puteþi, de câte ori vã aduceþi aminte de o chestiune de procedurã, sã luaþi de 7 mii de ori cuvântul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
S-a propus un amendament de cãtre Grupul parlamentar al P.R.M., de redactare cu privire la schimbarea noþiunii de ”colectivitate localãÒ.
Vã rog sã vã pronunþaþi!
## **Domnul Ioan Mihai Nãstase**
**:**
Domnule preºedinte,
Vã rog sã-mi daþi cuvântul pentru procedurã!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Am dat grupului parlamentar de cel puþin 6 ori cuvântul pentru procedurã.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Avem voie sã cerem pauzã!
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Lãsaþi-ne ºi pe noi sã ne spunem punctul de vedere!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat Tudor,
Dacã ºtiþi sã vã exprimaþi ºi cunoaºteþi regulamentul, veniþi aici ºi exprimaþi-vã aºa de coerent, cum se exprimã colegii dumneavoastrã!
Constat, cu mare regret, cã sunteþi campion în luat de cuvânt din salã, în comentarii.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Domnule preºedinte,...
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Lãsaþi-ne ºi pe noi sã ne spunem punctul de vedere!
Vã reamintesc faptul cã numai preºedintele dã cuvântul!
Domnule preºedinte, ...
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vi l-am dat, a doua oarã nu vi-l mai dau. Nu vã supãraþi!
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
## Domnule preºedinte,
Fãrã a face abuz, voiam sã solicitãm în numele grupului o pauzã, spre a ne consulta vizavi de aceastã nouã modalitate de reluare a unei legi.
În aceste condiþii, în care refuzaþi sã ne exprimãm punctul de vedere, grupul nostru parlamentar pãrãseºte sala ºi vã las pe dumneavoastrã sã vã asumaþi rãspunderea acestui lucru.
Nu am luat cuvântul decât o singurã datã ºi v-am spus cã este incorect ce faceþi ºi vã spun ºi acum.
Domnul deputat Nãstase, pentru probleme de procedurã. Vã rog!
## **Domnul Ioan Mihai Nãstase:**
## Stimate domnule preºedinte,
Vã rog sã reþineþi cã noi am votat
.., noi am votat Programul Guvernului Nãstase deabia în urmã cu douã zile. Or, acest raport trebuie pus în concordanþã cu acest program de guvernare pe care l-am votat.
Ceea ce avem aici vine în contradicþie cu elementele programului de guvernare pe care l-am votat. M-aº referi doar la douã lucruri: comisia de administraþie judeþeanã ºi delegaþia permanentã judeþeanã. Or, dacã nu punem de acord aceste lucruri cu Programul Guvernului Nãstase, înseamnã cã noi ieri am votat un program ºi astãzi votãm programul P.N.Þ.C.D.-ului.
Aceste douã lucruri trebuie sã le coroborãm. Daþi-ne voie sã coroborãm cele douã elemente din Programul Guvernului Nãstase ºi acest raport!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Domnule deputat,
Vã rog sã observaþi, în partea din stânga sãlii sunt reprezentanþii Guvernului. Deci, lãsaþi-i pe dumnealor sã aprecieze dacã proiectul de lege este în concordanþã sau nu.
Domnul deputat Viorel Hrebenciuc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Dacã-mi permiteþi, pentru cã a fost atacat Programul Guvernului Nãstase, vreau sã-i asigur pe distinºii colegi de la România Mare cã Guvernul Nãstase s-a pus de acord cu comisia ºi cu grupurile parlamentare asupra acestui proiect de lege.
Deci, în acest context, problema cu comisia judeþeanã, pe care o ridicã domnul Ioan Mihai Nãstase, este la un capitol ulterior ºi o sã vedeþi cã va fi eliminat, ca sã fie în deplinã concordanþã, exact cum doriþi dumneavoastrã. Reprezentantul Guvernului este aici de faþã ºi poate sã vã confirme acest lucru.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Domnule vicelider Stanciu,
Aº avea marea rugãminte, care este în concordanþã cu stilul elegant al dumneavoastrã, sã explicaþi colegilor dumneavoastrã din bancã faptul cã, potrivit disciplinei regulamentare, se ia cuvântul la cerere ºi la aprobarea preºedintelui ºi cã nu este în concordanþã cu nici o regulã, nici cu conduita nescrisã, permanenta pãlãvrãgealã din scaun ºi exprimarea cuvântului de acolo.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Vã rog sã ne permiteþi! Suntem un grup parlamentar!
Deci, dacã aveþi ceva de comentat, þineþi cont de rugãmintea pe care v-am fãcut-o.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
## Domnule preºedinte,
Eu am posibilitatea ºi disponibilitatea sufleteascã de a-mi cere scuze cã am vorbit fãrã microfon.
Sper sã aveþi ºi dumneavoastrã acea disponibilitate de a recunoaºte cã aici este un for de dezbatere. Noi am cerut Ñ ºi voiam sã cer ºi aþi auzit ºi fãrã microfon Ñ sã ne permiteþi strict conform regulamentului o pauzã spre a ne consulta, între noi colegii, asupra acestei modalitãþi noi, dupã pãrerea noastrã, evident. Pentru cã chestiunea cu unanimitatea de vederi credeam cã am eliminat-o în Õ89.
Dacã o lege se preia în totalitate, cu amendamente acceptate ºi respinse, sau se preia selectiv? Pe ce criterii? ªi atunci, ne vom sfãtui între noi ºi vom stabili dacã participãm Ñ ºi în felul acesta ne asumãm responsabilitatea asupra acestei legi Ñ, sau, aºa cum aþi fãcut ºi dumneavoastrã, P.D.S.R.-ul, 4 ani, alãturi de P.R.M., vom pãrãsi sala.
Asta este chestiunea. Ne consultãm. Dupã consultãri vã vom expune punctul nostru de vedere, dacã vom mai participa la discuþii sau nu. Nu este aici vorba nici de o orã, nici de încrâncenare, nici de altceva. Aveþi suficientã majoritate sã votaþi orice.
Deci, nu vã fie teamã cã va fi invers. Nouã ne e teamã cã vom vota prost ºi nu bine pentru þarã. Vã mulþumesc pentru înþelegere.
Daþi-ne 15 minute pentru consultãri!
## Domnule deputat,
Pauza dumneavoastrã este regulamentarã ºi o sã v-o dãm.
Am rugãmintea ca în aceastã pauzã sã chibzuiþi dacã luãm cuvântul ca în Parlament sau dacã luãm cuvântul ca pe stadion.
În al doilea rând, înainte de a lua pauza, totuºi, a cerut cuvântul, pentru probleme de procedurã, ºi domnul deputat Chiliman.
Deci, veþi avea pauza dupã aceastã intervenþie.
Onoraþi colegi, n-aº fi vrut sã intervin.
O sã încerc sã fiu cât se poate de precis ºi scurt în ce voi spune acum.
Sunt amendamente depuse individual de colegi din fosta legislaturã, care nu mai existã la ora actualã în Parlament. N-au intrat.
Aceste amendamente respinse ale lor nu mai pot sã fie susþinute, pentru cã au fost fãcute acolo în nume propriu. Dacã erau fãcute atunci în numele grupului parlamentar din care fãceau parte, puteau sã fie astãzi preluate de grupul parlamentar respectiv.
Ca atare, nu pot sã fie susþinute decât amendamentele respinse ai cãror autori mai sunt în Parlament.
Nu putem sã invocãm acum o culpã a grupurilor parlamentare din legislatura anterioarã, care au depus amendamentele în nume propriu al deputaþilor, ºi nu în numele grupurilor, pentru a susþine acum aceste amendamente care nu mai au susþinãtori din punct de vedere strict regulamentar.
Ca atare, trebuie sã ne întoarcem la regulament, acolo unde existã amendamente respinse, ai cãror autori sunt în continuare parlamentari pot sã le susþinã. Celelalte nu mai pot fi susþinute.
Deci, pauzã 15 minute, la cererea Grupului parlamentar al P.R.M.
DUPÃ PAUZÃ
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã poftiþi în salã ºi vã reluaþi locurile!
Rog reprezentanþii P.R.M.-ului, care sunt aici, sã le aducã aminte colegilor dumnealor cã au trecut 15 minute ºi sã-i invite în salã.
Domnule secretar Mohora,
Vã rog sã veniþi în salã sã reluãm lucrãrile. Stimaþi colegi,
Vã rog sã vã ocupaþi locurile din salã ºi sã reluãm lucrãrile, pentru cã mai avem puþine minute pânã la terminarea programului de lucru.
**Domnul Marcu Tudor**
**:**
Eu am crezut cã preºedintele Camerei are voie, pentru pãstrarea ordinii în Camerã, sã încerce dirijarea dezbaterilor cãtre o conduitã civilizatã.
## **Domnul Lucian Augustin Bolcaº**
**:**
Este corect ºi vã rugãm sã continuaþi în acest mod.
Domnule preºedinte, ...
Vã rog frumos sã vã consultaþi cu ºeful grupului dumneavoastrã parlamentar, domnule deputat.
Vreau sã-i cer domnului preºedinte Valer Dorneanu scuze, pentru cã într-o exprimare anterioarã m-am exprimat cã conduce execrabil. Îmi pare rãu pentru cuvântul ãsta ºi mi-l retrag. Asta am vrut sã zic.
## Vã mulþumesc.
Acceptãm aceastã explicaþie cu bucurie ºi cu speranþa cã vom continua în mod regulamentar lucrãrile.
Vã rog, domnule Bolcaº!
Are cuvântul ºeful Grupului parlamentar P.R.M., domnul deputat Lucian Bolcaº, liderul grupului.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Cer scuze întotdeauna pentru orice incident intervine, cu voia sau fãrã voia noastrã. Înþelegem sã ne asumãm toate greºelile pe care le-am sãvârºit, dar, în acelaºi timp, solicitãm domnului preºedinte sã-ºi menþinã imparþialitatea care-l caracterizeazã ºi atunci când are de fãcut afirmaþii cu privire la grupul nostru parlamentar sã se derobeze de responsabilitatea pe care o are ºi sã-ºi exprime deschis punctul de vedere, ca orice parlamentar, aºa cum îi permite regulamentul.
Este o invitaþie la fair-play din partea noastrã.
În al doilea rând Ñ ºi aceasta este problema cea mai importantã: în urma dezbaterilor pe care le-am avut, colegii mei ºi cu mine am reþinut ideea care a fost afirmatã Ñ ºi sper cã stenograma o consemneazã Ñ, cã acest raport a fost înaintat noii comisii de specialitate care a avizat-o fãrã nici un fel de obiecþiune.
Având în vedere cã ºi noi avem în aceastã comisie un numãr de 5 reprezentanþi care nu au cunoºtinþã de acest aviz, solicitãm ca sã se punã la dispoziþia Camerei procesul-verbal ce s-a încheiat cu acest prilej ºi avizul scris al comisiei.
Este o solicitare regulamentarã. Pânã atunci, vã rugãm sã dispuneþi suspendarea dezbaterilor.
## Domnule deputat,
În ceea ce priveºte imparþialitatea mea, eu o sã mai meditez.
## Vã mulþumesc foarte mult.
În ceea ce priveºte cererea de fond, eu vreau sã vã reamintesc urmãtorul lucru: proiectele de legi aflate pe ordinea de zi a Camerei îºi continuã, potrivit Constituþiei, procedurile de la faza în care s-au oprit.
Din acest punct de vedere, noi nu aveam obligaþia sã mai trimitem raportul întocmit comisiei. Deci, nu aveam aceastã obligaþie nici dupã regulament, ºi nici dupã Constituþie.
Am fãcut-o, totuºi, dintr-o deplinã siguranþã ºi dintr-o eleganþã, dacã vreþi. Cu precizarea cã, acolo unde comisiile au de fãcut amendamente suplimentare, în raport de evoluþia evenimentelor social-politice, cum aþi spus dumneavoastrã foarte bine, sã facã un raport suplimentar. ªi am menþionat în Biroul permanent cã, acolo unde nu existã asemenea situaþii ºi comisia îºi însuºeºte raportul, sã-l retrimitã la comisii.
Deci, dacã dumneavoastrã nu sunteþi suficient de elucidaþi, puteþi cere, dupã regulament, restituirea raportului de la comisie, dar nu altceva. Pentru cã noi n-am cerut comisiei sã redacteze procese-verbale ºi alte formalitãþi, comisia nu redacteazã procese-verbale, vã reamintesc. Comisia redacteazã un raport sau un raport suplimentar atunci când, în urma retrimiterii din plen, are de fãcut completãri sau modificãri.
Vã mulþumesc.
Procedurã sau ce? Poftiþi!
## Domnule preºedinte,
Cu tot respectul care vi-l datorãm toþi în aceastã Camerã, pentru cã v-am votat, ºi grupul nostru parlamentar v-a votat, aþi avut practic o mare majoritate, câteva voturi împotrivã, ºi v-am votat în primul rând pentru ceea ce reprezenta Valer Dorneanu: garanþia cã procedurile vor fi respectate, ca un om care a vegheat, din partea Consiliului Legislativ, la acurateþea legilor ºi, respectiv, a avizelor care le primesc. Vã rog sã încercãm împreunã sã ne respectãm informându-ne corect. Stenograma este aici de faþã ºi dumneavoastrã cred cã aþi afirmat, dacã nu m-a înºelat auzul, cã actuala comisie s-a întrunit, deci a luat în dezbatere, sau a examinat acest raport ºi l-a menþinut în totalitate.
Ca preºedinte de comisie, îmi permit sã vã informez cã nici o ºedinþã de comisie nu se desfãºoarã fãrã a supune plenului comisiei ordinea de zi votului, evident, al comisiei, ºi fãrã a se întocmi un proces-verbal al comisiei ºi o sintezã a lucrãrilor comisiei, care în maximum douã zile sunt deja înaintate spre departamentele-cadru. Deci, cred cã dacã dumneavoastrã aþi avut eleganþa sã o înaintaþi la comisie, aºa cum aþi precizat chiar acum câteva minute, comisia, normal, s-a întrunit ºi, normal, a redactat un proces-verbal. Colegul nostru, domnul lider Bolcaº, în urma discuþiei cu grupul, a avut sugestia sã ne precizeze comisia dacã într-adevãr a respectat metodologia de þinere a comisiei ºi nu v-a pus pe dumneavoastrã, preºedintele Camerei, într-o posturã puþin nefericitã de a ne dezinforma vizavi de aceste lucruri. Sã vedem dacã este adevãrat asta sau nu! Pentru cã, în funcþie de asta, vom ºti cum sã procedãm în continuare nu numai ca grup, dar ºi noi, celelalte comisii. Nu vom mai face procese-verbale, ne vom întruni când dorim ºi vom face ce vom considera noi, pe principiul întãririi rolului comisiilor.
Închei având rugãmintea sã ne precizeze distinºii colegi din comisie dacã, într-adevãr, au primit acest material, dacã l-au analizat ºi dacã l-au menþinut în totalitate, consemnându-se, evident, acest lucru în procesulverbal, pe care avem amabilitatea ca dânºii sã-l prezinte acum sau, dacã nu pot acum, mâine dimineaþã.
Vã mulþumesc pentru înþelegere.
Domnul vicepreºedinte al comisiei.
## **Domnul Radu-Liviu Bara:**
## Stimaþi colegi,
Noi, în momentul când am început sã discutãm aceastã lege la începutul lui octombrie ºi am avut discuþiile generale, cel puþin o parte din vechii membri ai Comisiei de administraþie mai sunt ºi acum. Din 27 câþi au fost atunci am rãmas vreo 9.
În momentul când aceastã lege a ajuns în plenul Camerei Deputaþilor, noi, biroul comisiei, ne-am adunat ºi am discutat legea în ansamblu. Ce modificãri ar mai putea sã aparã în acest birou, aveþi ºi dumneavoastrã reprezentant. În urma discuþiilor care le-am avut în cadrul biroului, s-a constatat cã de fapt nu sunt niºte schimbãri de fond, fiecare în grupul nostru. Deci, noi am discutat în grupul nostru ºi colegii de la liberali sau de la U.D.M.R., ca sã spun numai ce mi-aduc eu aminte acum, au discutat în grupul lor. ªi atât. Aveþi niºte amendamente deosebite, de fond, care sã modifice înþelesurile? N-au fost. A trecut o sãptãmânã, n-am primit nici un amendament ºi am considerat cã nu sunt amendamente. Deci, repet, în biroul comisiei am discutat aceastã problemã.
În mãsura în care pe dumneavoastrã vã satisface acest lucru, asta este o altã problemã. ªi n-au fost modificãri. Cum ºi acuma spun: dacã se va întoarce la comisie, cum cereþi dumneavoastrã, sã ºtiþi cã modificãri de fond nu sunt, dacã v-aþi uitat puþin pe raport, ºi cred cã sunteþi de acord. Faþã de cum a venit legea, iniþial, în 1999, am returnat-o de douã ori, dacã vã aduceþi aminte, la Guvern. Din amendamentele fãcute la aceastã lege, 220 de amendamente, peste 180 au fost acceptate, ºi îmi pare bine cã este aici domnul Leonãchescu care a fost în vechea comisie ºi ºtie cât am discutat aceastã lege, vreo 2-3 luni de zile, dacã nu mai mult, ºi pânã la urmã eu cred cã, indiferent chiar dacã am face ºi acest lucru, sã ºtiþi, modificãrile nu ar fi absolut deloc esenþiale. Pentru cã dacã erau, în aceastã sãptãmânã, reprezen-
tanþii dumneavoastrã, reprezentanþii noºtri, ai celorlalte partide, apãreau cu niºte amendamente.
Deci, asta am vrut sã vã spun, cã mie mi se pare chiar cã interveniþi numai ca sã întârziem, sã ºtiþi, pentru cã legea la ora actualã, ºi ºtiþi aºa bine, mai ales cã au intrat acum dupã alegerile locale, tot ce înseamnã consiliile noi, tot ce înseamnã viceprimarii noi care sunt aleºi în funcþii ºi ºtiþi cum stau pe posturile respective. Haideþi sã discutãm legea! Sunt ferm convins cã vor fi probleme, vor fi multe modificãri pe care dumneavoastrã credeþi sã le propuneþi, sau altcineva. Sigur, s-ar putea ca, în decurs de un an de zile sau un an jumãtate, dacã nu ºi mai repede, sã mai modificãm dacã eventual vor apãrea probleme. Dar, oricum, legea trebuia aplicatã nu acum, ºi cred cã sunteþi de acord cu mine, ci imediat dupã alegerile locale.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Marcu Tudor**
**:**
Sã ne spunã dacã s-a întocmit proces-verbal la comisie!
Parcã am convenit cã discutãm civilizat, la tribunã! Domnul R‡duly.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#79899Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Doresc sã vã propun ca, de la dezbaterile dincolo de regulament, sã revenim la dezbaterile în spiritul regulamentului. Drept urmare, pe baza art. 134 din regulament care spune cã: ”Preºedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuþia CamereiÒ, în numele Grupului parlamentar U.D.M.R. solicit ca sã revenim la raportul pe care-l discutãm ºi sã supuneþi la vot, domnule preºedinte, sistarea dezbaterii la aceastã problemã.
Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Dupã regulament, sunt obligat sã supun la vot aceastã cerere. Poftiþi!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Am ridicat mâna înaintea colegului R‡duly ºi, de aceea, îmi permit, cu voia dumneavoastrã, sã ridic o problemã de principiu la urma-urmei.
## Domnule preºedinte,
Eu v-aº întreba dacã la aceste proiecte de legi, la aceste rapoarte, dacã se mai pot depune, practic, amendamente. Conform noului regulament nu se mai pot depune amendamente la rapoarte. Eventual, la propunerile legislative elaborate de comisii, dar nu e cazul. În amândouã situaþiile, deci, înseamnã cã la toate proiectele care ne-au fost depuse pânã acum nu se mai pot face amendamente, practic. Decât cele care se permit conform noului regulament, de redactare.
Eu mã întreb atunci: dacã 60% dintre colegii care existã la Camerã la aceastã datã pot beneficia de dreptul Domniilor lor de a participa la dezbateri? Pentru cã doar 30% dintre foºtii parlamentari mai sunt aici ºi poate 5% sunt cei care au depus amendamente. Înseamnã cã toatã activitatea Camerei se va reduce la contribuþia a 5% dintre parlamentari. Consider cã nu este normal. ªi atunci trebuie gãsitã o soluþie la aceastã chestiune. Înseamnã cã pânã la depunere de noi iniþiative noi nu mai putem depune amendamente. Eventual, pentru situaþiile care au fost înaintate rapoarte, ºi noi avem rapoartele, sã se gãseascã o soluþie de excepþie.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimate domnule deputat,
Eu v-aº ruga sã recitiþi regulamentul ºi veþi vedea cã acesta conþine ºi soluþii pentru ceea ce propuneþi dumneavoastrã, întrucât am fãcut un lucru suplimentar faþã de ce ne cerea Constituþia, trimiþând oarecum suplimentar raportul, nu oarecum, ci sigur fãrã a avea obligaþie, la comisie... Eu socotesc cã discuþiile interminabile care se poartã pe aceastã temã sunt inutile ºi
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Aþi fost anunþat dumneavoastrã ? Vã rog!
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Am lucrat în Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic în ultimii 4 ani. ªi, aºa cum aþi primit materialul, ultima datã am discutat în plenul comisiei, în martie 2000, tema pusã astãzi în discuþie. Ceea ce a fãcut biroul comisiei, eu, personal, nu ºtiu, pentru cã timp de 4 ani noi n-am avut nici un reprezentant în biroul acestei comisii. Foarte multe probleme au fost rezolvate acolo ºi asta înseamnã cã biroul comisiei ºi-a depãºit atribuþiile. Eu doresc sã cer în continuare procesul-verbal al ºedinþei în care comisia a discutat în faza finalã acest proiect, pentru cã chiar Domniile voastre aþi primit o adresã cu o datã de 4 octombrie. Deci, este vorba de un termen, dacã vreþi, ”arhaicÒ, în raport cu programul electoral, în raport cu noile condiþii politice.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Vã mulþumesc.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
## Stimaþi colegi,
Reluãm dezbaterea. S-a fãcut la alin. 4 un amendament de redactare de cãtre domnul deputat Leonchescu, prin care se cere înlocuirea sintagmei ”colectivitate localãÒ.
Cine este pentru acest amendament? Este un amendament de redactare. Dacã nici de la P.R.M. nu este nimeni pentru acest amendament, constat... Pãi, eu pentru cine vorbesc, nu vã supãraþi! Eu am crezut cã vorbesc la microfon ºi mã aude toatã sala. Am supus la vot amendamentul colegului dumneavoastrã, amendament de redactare cu privire la alin. 4.
## Domnilor colegi,
Oricât pare de paradoxal, i-am comunicat domnului preºedinte acum o sãptãmânã, la începutul sãptãmânii, cã este o acusticã foarte proastã, sau instalaþia este foarte proastã, ºi rog pe domnul preºedinte, public, sã solicite corpului tehnic sã rezolve aceastã problemã. Eu nu ºtiu dacã dumneavoastrã mã auziþi, dar vã spun cã într-o anumitã zonã a sãlii nu se aude ce spune domnul preºedinte, cu toatã deferenþa.
Admit aceastã explicaþie...
ªi rugãm sã se rezolve aceastã treabã. ªi de aceea apar ºi niºte desincronizãri.
De exemplu, acum, domnule preºedinte, ...
Am înþeles, domnule deputat.
M-aþi auzit, da? Bine, domnule preºedinte. Mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Da. Repet:
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Guvernul are voie sã vorbeascã?
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului numai dacã solicitã. Are voie sã vorbeascã, dar n-am vãzut cã vrea sã ia cuvântul. Pentru cã a dat explicaþia potrivitã reprezentantul comisiei.
## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretat de stat la Ministerul Administraþiei Publice:_
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Definirea colectivitãþii locale fãcute prin alin. 4...
O clipã, domnule secretar de stat. Am rugãmintea, pentru stenogramã, sã vã prezentaþi.
Sunt Fleºariu Ionel, secretar de stat la Ministerul Administraþiei Publice.
Definirea ”colectivitãþii localeÒ fãcutã de alin. 4 al art. 3 este determinatã de faptul cã în alin. 1 al acestui articol se foloseºte noþiunea de ”colectivitate localãÒ. În consecinþã, era necesar sã se spunã ce se înþelege prin ”colectivitate localãÒ. Ca atare, s-a dat aceastã definiþie. Vreau sã vã relev faptul cã ºi în actuala Lege a administraþiei publice locale, Legea 69 din 1991, la art. 1 alin. 3, este datã exact aceeaºi definiþie ºi legea a funcþionat foarte bine pânã la ora actualã. Nu este necesar sã se precizeze cã: ”în sensul prezentei legi, prin colectivitate localã se înþelege...Ò ºi aºa mai departe, pentru cã, repet, este o urmare fireascã a faptului cã se foloseºte aceastã sintagmã în alin. 1.
înþelesului propriu-zis. De aceea, vã propunem o altã redactare, pãstrând esenþa articolului: ”În sensul prezentei legi, prin autonomie localã se înþelege autonomia administrativã ºi financiarã exercitatã pe baza ºi în limitele prevãzute de legeÒ. De ce aceastã formulã? Pentru cã aºa cum este redactat articolul, ”autonomia localã este administrativã ºi financiarã, fiind exercitatã pe baza ºi în limitele prevãzute de legeÒ, mi se pare cã este un text scris, conceput de cineva care nu are pregãtirea necesarã pentru exerciþiul tehnicii legislative, a redactãrii textelor de lege. Dacã este un text de lege în aceastã formulã, art. 4 alin. 1 nu ne face cinste nici unuia dintre noi. Nu þinem neapãrat sã schimbãm lumea, dar cel puþin din punct de vedere al limbii române avem pretenþia ca aceste texte sã fie redactate corect. Suntem pentru acest articol, dorim sã-l votãm dar daþi-i ºi o formã corespunzãtoare din punct de vedere al limbii române.
Mulþumesc. Din partea comisiei.
## **Domnul Radu-Liviu Bara:**
Vot · Amânat
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Nu s-a înþeles. Noi suntem de acord, dar nu s-a înþeles.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Domnule deputat,
Procedurã n-aveþi, replicã la replicã nu aveþi. Vã rog eu frumos! Am avut ºi discuþii directe ºi personale cu membrii grupului dumneavoastrã ºi i-am rugat sã nu depãºim...a înþeles foarte bine ºi vã mãrturisesc cã ºi sala a înþeles.
Vot · Respins
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
art. 3 a fost adoptat cu majoritate de voturi.
La pct. 5, alin. 1. Ce fel de amendament aveþi?
De redactare.
Vã rog!
## Domnule preºedinte,
Vã cer scuze. Mi se pare cã acest text, art. 4 alin. 1, dacã veþi avea rãbdarea sã-l lecturaþi, o sã ajungeþi la concluzia, la care am ajuns ºi noi, cã nu este corect redactat din punct de vedere al topicii frazei române ºi a
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Noi de la formularea fãcutã de cãtre Senat am introdus ºi ”autonomia financiarãÒ; n-are rost sã mai explic de ce. Între timp a apãrut Legea finanþelor publice, Legea finanþelor publice locale. În ceea ce spunea dânsul, domnul coleg, ”în sensul prezentei legiÒ, nicãieri nu am folosit. Normal cã în sensul legii respective, care o discutãm. Noi nu putem în legea asta sã ne referim la o altã lege. ”În sensul prezentei legiÒ, normal al acestei legi, nu în sensul... dacã ar fi o altã lege care peste 3 zile ar apãrea ºi ar da o altã definiþie la autonomia localã, probabil cã atunci ar trebui cã ”în sensul legii respectiveÒ. Deci, noi ne menþinem cum am votat în comisie. Mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Respins
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Dacã sunt abþineri? O abþinere.
Deci, amendamentul a fost respins.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
La alin. 2 dacã sunt obiecþiuni. Domnul deputat Nãstase.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Consider cã acest alin. 2 trebuie reformulat în felul urmãtor: ”Administraþia localã priveºte normele de organi- zare, funcþionare, competenþele ºi atribuþiile, precum ºi gestionarea resurselor ºi a activitãþilor ce se desfãºoarã, conform legii, pe raza comunei, oraºului ºi a judeþului, dupã caz.Ò Deci, ºi ”a activitãþilorÒ, iar ”normele de organizareÒ, nu ”organizareaÒ.
Sã socotim acest amendament de redactare. Comisia, aveþi vreo pãrere?
Nu vã supãraþi, sigur, propunerea fãcutã de domnul coleg priveºte normele. Vã dau un singur exemplu. Ce înseamnã armata. Ce norme sunt la armatã, pe zona respectivã? Care norme? Cum le pot aplica? Mã înþelegeþi? Organizarea, ca atare, funcþionarea, nu normele de organizare. Eu pot ca ºi primar... normele de organizare, ale cui? Ale armatei din unitatea respectivã? Normele, într-un cadru al unui act tehnic? Atunci da. Dar aici, cel puþin, nu vãd. Comisia îºi menþine punctul de vedere.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Supunem la vot amendamentul domnului deputat Nãstase.
## **Domnul Anghel Stanciu**
**:**
Am depãºit programul de activitate.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Gata! Supunem la vot ºi am terminat. Voturi pentru? 62 voturi pentru. Împotriva amendamentului? 144. Abþineri? O abþinere.
Cu 144 voturi împotrivã, 62 pentru ºi o abþinere, a fost exclus.
Vot · approved
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul per- manent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.
Vã mulþumesc foarte mult pentru astãzi!
Declar închisã ºedinþa ºi mâine continuãm lucrãrile la ora 8,30 potrivit programului aprobat.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,10._
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**
> Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,
> cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 6 /26.I.2001 conþine 20 de pagini.**
Preþul 14.780 lei