Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

Declar deschise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi ºi îl invit pe domnul Haºotti sã-ºi exprime declaraþia.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi þin ca ºi de la tribunã sã vã asigur de toatã simpatia mea.

De asemenea, domnule Haºotti.

Mulþumesc, sunt convins.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea de astãzi are ca obiect audiovizualul, un capitol deschis în negocierea cu Uniunea Europeanã, în care, în locul unor progrese rapide, dumneavoastrã, puterea actualã, provocaþi scandal dupã scandal. În opinia Partidului Naþional Liberal nu este vorba de incidente izolate, ci de o acumulare progresivã ºi deliberatã de elemente negative.

Am sã le trec în revistã.

Primul lucru pe care l-aþi fãcut în materie de audiovizual, când aþi ajuns la putere, a fost sã aruncaþi la coº proiectul de modificare a Legii audiovizualului, adoptat de noi, Camera Deputaþilor, în legislatura trecutã, un proiect laborios, muncit cot la cot cu membrii Consiliului Naþional al Audiovizualului ºi cu reprezentanþii asociaþiilor profesioniºtilor de radio ºi televiziune.

În sfârºit, era un proiect amendat minuþios de Comisia Europeanã, dupã care dumneavoastrã aþi anulat totul ºi aþi luat-o de la zero, printr-un presupus ºi aºteptat proiect nou, despre care nu se ºtie nimic ºi despre care iniþiatorul, ministrul culturii, nu a putut sã ne spunã nimic la reuniunea pe teme de politici culturale de sãptãmâna trecutã.

Am reþinut doar cã reprezentanþii Ministerului Culturii deocamdatã nu au avut nici o întâlnire cu C.N.A.-ul în acest sens. Or, domnul ministru Rãzvan Theodorescu ºtie foarte bine, dupã ce a petrecut atâþia ani în C.N.A., cã problemele specifice ale domeniului sunt cel mai bine cunoscute de cei ce se confruntã zilnic cu ele.

În locul recunoaºterii muncii acelor oameni, care a condus la dezvoltarea celei mai mari pieþe de audiovizual din sud-estul Europei, dumneavoastrã aþi invalidat raportul de activitate al C.N.A. în Comisiile parlamentare pentru culturã, deºi acest raport înregistra parametri superiori anului precedent. Acum sunteþi pe punctul de a face aceeaºi greºealã cu rapoartele consiliilor de administraþie

ale radioului ºi televiziunii publice. Vã spun ºi eu, ca ºeful dumneavoastrã politic, domnul Adrian Nãstase: nu vã trebuie un scandal în plus.

Mai departe. Nu putem uita ordonanþa de urgenþã prin care practic aþi oprit C.N.A.-ul sã scoatã la concurs frecvenþele radio de mare putere, blocând practic dezvoltarea în audiovizual.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Haºotti. Domnul Napoleon Pop.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Dupã cum se ºtie, Guvernul ºi-a propus sã dezvolte economia realã, baza acesteia urmând sã fie reprezentatã de agenþii economici cu bune performanþe comerciale ºi financiare. Dacã Guvernul este serios în ceea ce priveºte restructurarea ºi privatizarea societãþilor la care statul este acþionar majoritar, atunci trebuie sã admitem cã obiectivul dezvoltãrii economiei reale vizeazã în principal creºterea ºi consolidarea sectorului privat, iar în cadrul acestuia societãþile mici ºi mijlocii trebuie ajutate sã se nascã în numãr cât mai mare ºi mai ales sã poatã sã trãiascã pentru a-ºi demonstra menirea, respectiv de a crea noi locuri de muncã, de a dinamiza procesul investiþional, de a mãri baza de impozitare, inclusiv prin realizarea de profit, de a genera clasa mijlocie, reprezentatã de întreprinzãtori curajoºi, angajaþi cu venituri confortabile, de a-ºi dezvolta piaþa internã ºi de a asigura cererea de consum prin produse ºi servicii indigene la preþuri competitive, de a-ºi asuma responsabilitãþi în creºterea economicã ºi a nivelului de trai pe care Guvernul, din motive electorale, vrea sã le concentreze în mâinile sale.

Existã doi duºmani principali majori împotriva unui sector privat viabil, care sã asigure funcþionarea economiei în parametri de piaþã: birocraþia excesivã în naºterea ºi funcþionarea I.M.M.-urilor ºi fiscalitatea excesivã, dublatã de monitorizare ºi controale abuzive, ca numãr ºi tematicã.

Aº vrea ca astãzi sã mã refer cu prioritate la birocraþia avizelor de funcþionare a I.M.M.-urilor ºi mai ales a poverii financiare pe care o implicã, înainte ca un I.M.M. sã devinã funcþionabil ºi sã devinã parte a economiei reale, asumându-ºi riscurile de piaþã.

Aspecte cum sunt: numãrul avizelor ºi procedurilor complicate de obþinere, metodologii stufoase prezentate în tomuri întregi, lipsa de unicitate în interpretarea ºi aplicarea criteriilor de acordare în teritoriu, taxe la vedere oficiale ºi mai ales ”sume împinseÒ pentru a se obþine avizele necesare, valabilitatea scurtã a acestor avize, ceea ce necesitã repetãri de mai multe ori fãrã preavize în termene utile, trebuie sã preocupe Executivul în ”defriºareaÒ acestui hãþiº imens ºi potrivnic iniþiativei private.

Mulþumesc, domnule Napoleon Pop. Are cuvântul domnul Simedru Dan Coriolan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sãptãmâna trecutã a fost o sãptãmânã încãrcatã cu evenimente politice, evenimente care au conturat ºi mai bine profilul politic al partidului de guvernãmânt, scoþând în evidenþã aroganþa, lipsa de principii, inconsecvenþa ºi clientelismul politic.

P.D.S.R. a susþinut în legislatura trecutã cã Universitatea în limba maghiarã, fãrã secþie ºi predare în

limba românã, nu poate funcþiona. Acum, din interes, susþine invers ºi prin votul majoritãþii P.D.S.R. Ð U.D.M.R. deschide calea înfiinþãrii universitãþii maghiare care, dupã ºtiinþa noastrã, se va numi Universitatea Maghiarã ”ArdeleanaÒ.

De asemenea, nu a scãpat nici ocazia sã critice modul în care U.D.M.R. încerca în legislatura trecutã sã introducã în administraþie limba maternã, iar acum, peste noapte, sunt europeni ºi toleranþi ºi toleranþa etnicã devine principiu, principiu intrat în vigoare, zic eu, nu întâmplãtor, exact în ziua în care se discuta în Parlament moþiunea simplã.

Astfel, aºa cum titra ziarul ”AdevãrulÒ, P.D.S.R. a reuºit o dublã politicã: moþiune fãrã emoþii ºi universitate fãrã românã, punând bazele unei noi coaliþii de guvernare, P.D.S.R. Ð U.D.M.R., ºi demonstrând încã o datã, dacã mai era cazul, cã politica nu are moralã.

Un alt eveniment definitoriu pentru profilul politic al P.D.S.R. s-a consumat vineri, la Snagov, într-un cadru natural protocolar. Sunt curios sã vãd dacã P.D.S.R. a achitat nota de platã la Regia Protocolului de Stat, unde marele absent de la dezbaterile parlamentare, premierul Adrian Nãstase, s-a rãstit la propriul partid, dupã cum spune presa.

Dupã ce luni de zile nu a recunoscut încãlcarea Legii funcþionarului public ºi pedeserizarea economiei ºi administraþiei publice, preºedintele P.D.S.R. ºi-a dat arama pe faþã certând liderii locali pentru cârdãºia din teritoriu cu þãrãniºtii ºi liberalii.

Nu ºtiu ce doreºte Adrian Nãstase, de ce îndeamnã, practic, la rãzboi civil, cerând ca ºi în puþinele cazuri în care se respectã legea ºi relaþiile interumane ºi profesionalismul preºedinþii de filiale sã definitiveze cu orice preþ pedeserizarea.

Mulþumesc, domnule Simedru.

Are cuvântul domnul Garda Dezideriu Coloman.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sâmbãtã, în ziua de 26 mai 2001, la Facultatea de Silviculturã din Braºov s-a organizat Adunarea generalã a proprietarilor privaþi de pãduri din România.

În ultima sãptãmânã a lunii mai, reprezentanþii proprietarilor de pãduri au venit în oraºul de la poalele Tâmpei, în speranþa cã glasul lor va fi auzit de cãtre cei care au blocat aplicarea Legii nr. 1 din 2000, cei care vor sã opreascã cu orice preþ retrocedarea pãdurilor.

Reprezentanþii comunitãþilor de averi erau nemulþumiþi de ostilitatea guvernanþilor ºi a Regiei Naþionale a Pãdurilor faþã de composesoratele ºi obºtile de moºneni ºi rãzeºi. Profesorul Prahoveanu, doctor în etnografie, ne-a arãtat cât de periculoasã este necunoaºterea formelor de proprietate de cãtre clasa politicã româneascã, care astfel devine ostilã faþã de interesele poporului român.

Invitatul Adunãrii generale, Christian Raupach, preºedintele proprietarilor de pãduri din landul Hasen, nu a înþeles cum se poate modifica o lege privind retrocedarea pãdurilor în defavoarea proprietarilor într-o þarã democraticã.

Corneliu Bãlan, primarul din comuna Horea, a prezentat principalele aspecte ale revoltei populare care s-a datorat administrãrii preferenþiale a Direcþiei silvice din Deva în detrimentul consãtenilor.

Reprezentanþii proprietarilor de pãduri din diferite zone ale þãrii au deplâns faptul cã direcþiile ºi ocoalele silvice fac exploatãri cu prioritate din pãdurile ce urmeazã sã fie retrocedate proprietarilor, fãrã ca aceºtia sã beneficieze de avantajele materiale ce s-ar cuveni normal.

Ei erau de pãrere cã la noi, spre deosebire de celelalte þãri fost comuniste, se menþine în continuare o mentalitate etatistã, imprimatã adânc în mentalitatea personalului silvic.

Adunarea Asociaþiei proprietarilor privaþi de pãduri din România a cerut insistent retragerea ordinelor Ministerelor Agriculturii din 23 aprilie ºi din 2 mai privind reducerea personalului de la Departamentul de pãduri. Totodatã, ei au protestat împotriva modificãrii Legii nr. 1 din 2000 ºi s-a cerut simplificarea procedurii pentru înfiinþarea structurilor private, care sã nu fie blocatã în Ministerul Agriculturii.

Mulþumesc, domnule Garda. Are cuvântul domnul ªtefan Baban.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea de astãzi poartã titlul ”Bãncile falimentare sunt readuse la viaþãÒ.

Un vânt rece suflã prin economia româneascã: ideea de a salva bãncile aflate în lichidare. Dupã banca ”Dacia FelixÒ, alte bãnci aºteaptã sã fie puse în circuitul bancar românesc.

Declaraþiile oficialilor care anunþau revizuirea falimentelor bãncilor comerciale pune sub semnul întrebãrii continuitatea procedurilor de lichidare deja începute.

Intenþia Guvernului României de a reintroduce banca ”Dacia FelixÒ în sistemul bancar întãreºte forþele acþionarilor altor bãnci, altor societãþi bancare pentru care au fost demarate procedurile de lichidare. Actul de care banca centralã avea nevoie pentru a accepta scoaterea bãncii ”Dacia FelixÒ din faliment reprezintã o ordonanþã de urgenþã a Guvernului, aprobatã la începutul lunii aprilie anul acesta, care dã undã verde acceptãrii plãþii cu discount cãtre principalii creditori B.N.R. ºi C.E.C. Legal, banca centralã va avea acoperire pentru ºtergerea debitelor bãncii ”Dacia FelixÒ, în schimbul unei plãþi cu mult sub valoarea lor. Banca ”Dacia FelixÒ este singura bancã pentru care se face lobby în vederea salvãrii de la faliment.

O altã bancã care se aflã în faliment încã din vara anului trecut, Banca Internaþionalã a Religiilor, are ºansa

sã revinã în sistemul bancar, dacã tot printr-o ordonanþã de urgenþã a Guvernului hotãrârea de începere a procedurilor de faliment semnatã de Tribunalul Bucureºti în data de 10 aprilie poate fi lovitã de nulitate.

De ce ºi-ar dori Guvernul oprirea lichidãrii? Rãspunsul se aflã în actuala structurã a mediului bancar. Importante bãnci cu capital de stat au fost privatizate. Este vorba de Banca Românã pentru Dezvoltare, Banca Agricolã ºi Banc Post. Cea mai mare bancã de stat, B.C.R.-ul, este în plin proces de pregãtire pentru privatizare, în urmãtoarea perioadã pregãtindu-se ºi C.E.C.-ul.

În aceste condiþii este uºor de vãzut cã Guvernul rãmâne, practic, fãrã o influenþã serioasã în mediul bancar, or, dupã cum se ºtie, o bancã sau mai multe pot face destule pentru un Guvern cu orientare de stânga, de la acordarea de credite unor întreprinderi cu risc social mare pânã la direcþionarea banilor cãtre oameni de afaceri preferaþi din rândul oamenilor din partidul aflat la guvernare. Este posibil ca salvând aceste câteva bãnci de la faliment acþionarii sã se revanºeze în viitor pentru acest serviciu. De altfel, experienþele guvernelor anterioare aratã exact acest lucru: banii dispãruþi din bãnci au avut douã destinaþii Ñ o parte s-au dus spre subvenþionarea indirectã a unor sectoare economice cum sunt agricultura sau industria petrochimicã, o altã parte au fost pur ºi simplu furaþi.

Mulþumesc, domnule Baban. Are cuvântul domnul Ilie Merce.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã evenimentele controversate ºi încã neelucidate din decembrie 1989, în România s-a declanºat o veritabilã întrecere socialistã în fabricarea de elitiºti ºi mai apoi de analiºti, de fapt singurul domeniu în care putem spune cã am obþinut oarece performanþe. Deºi aceste profesii nu figureazã în nomenclatorul de meserii, ele au fost îmbrãþiºate de tot felul de inºi ºi de aici ºi de aiurea, în general veleitari, dar cu ambiþii de a se impune cu orice preþ ca dascãli ai naþiunii.

Inapþi sã înþeleagã realitãþile ce-i înconjoarã, elitiºtii s-au acoperit de ruºine. Ei au semãnat numai vrajbã ºi urã în societatea româneascã ºi sunt primii vinovaþi de declanºarea rãzboiului românilor împotriva românilor.

Astfel, la adresa lor se vorbeºte cu scârbã, iar ei înºiºi nu se mai recunosc decât în ºoaptã. Mulþi dintre ei, nostalgici dupã gloria lor efemerã, s-au convertit ºi continuã sã trudeascã cu râvnã, în calitate de aºa-ziºi analiºti de toate felurile. Ecranele televizoarelor nu-i mai încap, iar spaþiile tipografice nu le mai ajung. Cu o calificare incertã, dar de un oportunism notoriu, aceºti analiºti se considerã atotºtiutori ºi atotcunoscãtori. Ei dau soluþii ºi verdicte implacabile despre tot ce miºcã, despre persoane, fapte ºi evenimente. Ei sunt singurii care au dreptul sã judece ºi sã dea soluþii în orice problemã, în orice domeniu. Dialogul cu ei este dificil, dacã nu chiar imposibil. Dacã cineva încearcã sã nu-i ia în seamã sau sã-i contrazicã devin furioºi. Intoleranþa lor poate merge pânã la asasinate morale ºi politice, cum au demonstrat în nenumãrate cazuri. Erijându-se în adevãraþi promotori ai democraþiei, în fapt ei submineazã valorile umane ºi morale autentice, dovedind o repulsie ostentativã faþã de forþele naþionale, faþã de interesele majore ale þãrii ºi ale cetãþenilor ei, pe care îi trateazã cu dispreþ ciocoiesc.

O persoanã avizatã care urmãreºte frecvent evoluþiile acestor politruci dirijaþi de forþe ostile României îmi spunea într-o zi cã dezastrul þãrii a crescut proporþional cu sporirea numãrului acestor lãtrãtori de meserie care, departe de a avea o calificare necesarã, nu au nici autoritate moralã sã dea lecþii naþiunii. Ei vor sfârºi mai devreme decât se aºteaptã, acolo unde le este locul, adicã în canalul deversor al societãþii. Numai aºa aceºti ”înotãtori în ape tulburiÒ, care au bulversat þara de 11 ani încoace, îºi vor încheia destinul lor binemeritat.

Mulþumesc, domnule Merce. Are cuvântul domnul Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Doresc sã ridic în faþa dumneavoastrã o problemã care, în opinia mea, este de maximã gravitate ºi reprezintã o adevãratã ameninþare la adresa democraþiei, dar ºi a parlamentarismului. Este vorba de practica tot mai des întâlnitã la actuala putere de a face din respectarea legilor o chestiune a bunului plac.

Vã reamintesc cã exact de la acest microfon, un secretar de stat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi-a permis sã declare senin cã va respecta Legea nr. 33/1996 numai dacã vor fi asigurate surse de finanþare. Chiar ºi acest mod de a pune problema mi se pare un simptom periculos al înclinaþiei guvernanþilor de a dispreþui legea ºi prin aceasta, pe cale de consecinþã, ºi pe noi, care reprezentãm Parlamentul þãrii.

Nu cred cã mai existã o altã þarã în lume unde se întâlneºte un astfel de caz. De aici pânã la dictaturã, cu toate consecinþele sale, nu mai este decât un singur pas. Într-un asemenea context ne putem aºtepta în orice moment sã fim transformaþi în simple unelte ale unui

Guvern dispreþuitor ºi grandoman, ba chiar sã fim într-o bunã zi arestaþi pentru curajul de a atrage atenþia opiniei publice asupra unor atari stãri de fapt ºi abuzuri.

Cea mai periculoasã acþiune a Guvernului în materie aparþine ministrului Octav Cozmâncã. De mai mult timp, Domnia sa se manifestã cu mai mult dispreþ faþã de lege ºi justiþie. Am în vedere atitudinea sa faþã de Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001. La numai o zi de la intrarea în vigoare a acesteia, ministrul Cozmâncã a tras sforile determinând modificarea legii, n-a fãcut-o, însã, în interesul naþional, cum ar fi fost de dorit ºi aºteptat de la un demnitar de rang înalt, ci pentru satisfacerea intereselor politice ale propriului sãu partid.

Putem deduce cu uºurinþã din cele întâmplate pânã acum cã pentru domnul Octav Cozmâncã ºi pentru subalternul sãu, Ion Fleºariu, Legea nr. 215/2001 poate fi interpretatã cum dã bine pentru interesele partidului sãu.

Din toatã legea, pentru domnul Cozmâncã este important doar articolul 152, celelalte putând fi interpretate, uitate sau trecute pur ºi simplu cu vederea. Ceea ce convine ministrului Cozmâncã este obligatoriu, dar ce este bun pentru þarã este tratat ca o bagatelã, cu dispreþ ºi lipsã de consideraþie.

Mulþumim, domnule Damian Brudaºca de la ClujNapoca.

Are cuvântul domnul Vasile Moiº.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

N-aº fi venit la acest microfon astãzi, dar s-a întâmplat o situaþie deosebitã care vi se poate întâmpla oricãruia dintre dumneavoastrã, motiv pentru care doresc sã fac aceastã declaraþie politicã.

În ziua de 24 mai, un grup de huligani, instigat ºi condus de cãtre doi consilieri P.D.S.R., Hajdu ºi Szabo, au pãtruns cu forþa în cabinetul meu parlamentar din Satu Mare, strada 1 Decembrie 1918 nr. 11, cu intenþia de a-i evacua cu forþa pe consilierii parlamentari.

ªeful de cabinet a pus în vedere grupului cã se aflã într-un cabinet parlamentar care are un regim special ºi i-a poftit pe huligani sã pãrãseascã biroul. Aceºtia au refuzat, au molestat personalul angajat al cabinetului, au scos dosarele din dulapuri, le-au controlat conþinutul ºi le-au aruncat pe jos. La fel au procedat ºi cu aparatura existentã în cabinetul parlamentar.

Consilierul Hajdu i-a apostrofat pe consilierii cabinetului parlamentar cã are dreptul sã intre ºi sã controleze orice spaþiu, în calitate de consilier P.D.S.R., ºi s-a lãudat cã a discutat cu Preºedintele Ion Iliescu, care i-a recomandat sã intre cu forþa în acest spaþiu ºi sã punã stãpânire pe el. În urma solicitãrii ºefului de cabinet au sosit mai mulþi lucrãtori de poliþie, dar au refuzat sã intervinã ºi sã-i evacueze pe intruºi.

Mai mult decât atât, poliþiºtii i-au asistat pe aceºtia când au blocat cu lanþuri ºi lacãte poarta de acces la cabinetul parlamentar, au sechestrat autoturismul proprietatea Camerei Deputaþilor, care era parcat în curte. Dupã aceastã ispravã, poliþiºtii au fost programaþi de cãtre consilierul Hajdu sã pãzeascã lanþurile ºi lacãtele ºi pe unul dintre huligani care a rãmas în curte sã pãzeascã sediul. În fine, maºina poliþiei a dus la domiciliul lor pe cei doi consilieri P.D.S.R.

Consilierii Hajdu ºi Szabo, împreunã cu primarul pedeserist al municipiului Satu Mare ºi ziariºti de la jurnalul de Transilvania, au încercat în repetate rânduri sã intre cu forþa în posesia imobilului în care se aflã cabinetul parlamentar, pentru a-l transforma în bancã popularã. În acest scop au formulat numeroase plângeri penale ºi civile împotriva deþinãtorilor de drept ai imobilului ºi au declanºat o campanie de presã deºãnþatã pentru denigrarea acestora. Aºa se explicã faptul cã ºi agresiunea împotriva cabinetului parlamentar ºi a angajaþilor sãi a fost prezentatã exact invers de cãtre ziarele care au interes sã fie ocupat acest sediu de cãtre o bancã popularã.

Îi mulþumesc domnului Vasile Moiº. Are cuvântul domnul Cristian Sandache.

## **Domnul Cristian Sandache:**

Stimate domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cea mai preþioasã experienþã politicã este aceea reprezentatã de contactul direct cu oamenii, de problemele lor concrete. Una dintre chestiunile ridicate frecvent de cãtre aceºtia este aceea a limitei celor 35 de ani, dincolo de care majoritatea absolutã a angajatorilor manifestã o atitudine de suspiciune sau chiar ostilitate. Dacã depãºeºti vârsta de 35 de ani, indiferent dacã eºti bãrbat sau femeie, eºti privit cu dispreþ sau cu un gen de milã ironicã, atunci când îþi exprimi dorinþa de a obþine un loc de muncã. Astfel de situaþii se numãrã cu miile.

Construirea capitalismului cere sacrificii ºi avem în cuprinsul istoriei exemple semnificative. Acel capitalism sãlbatic, mai cu seamã, ilustrat atât de plastic în opera lui Dickens, cu zguduitoarele imagini ale vârstnicilor cerºetori, frecvenþi locatari ai azilurilor de noapte ori îngrãmãdindu-se între zidurile închisorii datornicilor.

Existã însã o opticã mereu actualã, care, parafrazând un celebru filosof antic, porneºte de la convingerea cã omul este, de fapt, mãsura tuturor lucrurilor. Nu este drept, aºadar, ca dincolo de o anumitã vârstã sã fii considerat din start inutil. Toate ideologiile ºi argumentele pragmatismului, excepþionalismului, în sfârºit, toate ”-ismeleÒ, cu aerul lor degajat, atotcuprinzãtor, toate ifosele unor anumiþi economiºti ai momentului nu mã vor putea împiedica sã constat cã disperarea, durerea ºi umilinþa unui compatriot al meu, al nostru, pus între paranteze de un argument biologic, în fond, stupid, sunt semnale vii ºi cutremurãtoare, care trec deasupra explicaþiilor livreºti.

Poate, ca un corolar ºi al acestei mentalitãþi, din pãcate atât de rãspândite, fenomenul muncii la negru s-a extins atât de mult. Din acest punct de vedere, judeþul Iaºi, al cãrui reprezentant în Parlamentul României sunt ºi eu, deþine un trist record. Va veni, sper, ºi acea vreme când vom vedea cu toþii, indiferent de orientarea noastrã politicã, omenescul profund, dureros ºi sacru prin fragilitatea lui din fiecare existenþã chinuitã ce aºteaptã un strop de alinare, un strop de speranþã.

Mulþumim, domnule Cristian Sandache. Avem o pauzã de 10 minute.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 271, sunt absenþi 74, din care participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 48. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este întrunit. Vã supun aprobãrii constituirea unor comisii de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cele douã Camere ale Parlamentului:

1. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activitãþii ºi funcþionarea instituþiilor de medicinã legalã: Brînzan Ovidiu, Burnei Ion, Popescu Gheorghe, Ifrim Mircea, Popa Constanþa, Pataki Iulia, Florea Ana. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

2. Comisia de mediere nr. 92 pentru proiectul Legii

patronatelor: Cliveti Minodora, Cristea Marin, Timiº Ioan, Moiº Vãsãlie, Boc Emil, Mogoº Ion ºi SzŽkely ErvinZolt‡n.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

3. Comisia de mediere nr. 93 la proiectul de Lege

privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul: Popescu Kanty Cãtãlin, Þibulcã Alexandru, Zgonea Valeriu ªtefan, Leonãchescu Nicolae, Dinu Gheorghe, Cîrstoiu Ion ºi Coifan Viorel.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

4. Comisia de mediere nr. 94 la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor: Bar Mihai, Boabeº Dumitru, Selagea Constantin, Ionescu Daniel, Baban ªtefan, Birtalan çkos, Ignat Miron. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Unanimitate.

Vã

Numãraþi voturile!

Iertaþi-mã, vã rog.

Cu 39 de voturi împotrivã, legea a fost adoptatã.

Vã supun aprobãrii proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 112/1998 privind restituirea unor bunuri care au aparþinut comunitãþii minoritãþilor naþionale din România.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Cu 42 voturi contra, proiectul de lege a fost adoptat.

Câte voturi au fost pentru?

Nu are caracter organic, îmi pare rãu.

Aºa, ca sã le ºtim ºi noi!

Da, vã citesc, e corect, îmi însuºesc critica dumneavoastrã.

Vã supun aprobãrii proiectul de Lege pentru reglementarea situaþiei unor societãþi comerciale. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Cu 182 de voturi pentru ºi 42 împotrivã, proiectul a fost aprobat.

Sunt 182 prezenþi? Numãraþi!

Cereþi numãrarea!

Avem mari îndoieli cã în salã sunt 182 care au votat pentru, de aceea vã propun sã refacem votul.

Domnule Merce, puteþi sã cereþi cvorum sau vot nominal sau prezenþa, ca sã vedem cvorumul, dar nu mai puteþi cere repetarea votului.

## **Domnul Ilie Merce** _(din salã):_

Sã facem vot nominal, atunci!

Domnul Olteanu.

## **Domnul Ionel Olteanu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Regulamentul ne obligã sã acceptul votul aºa cum a fost, ca regulã a jocului democratic, atâta vreme cât nu s-a invocat o chestiune de procedurã. Neinvocându-se una din chestiunile de procedurã prevãzute de regulament, domnule preºedinte, vã propun sã treceþi la urmãtorul punct de pe ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

S-a invocat o chestiune de aritmeticã, nu de procedurã!

Supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

## **Doamna Daniela Buruianã-Aprodu** _(din salã):_

Domnule Nãstase, numãrã dumneata! Ce faci acolo?!

Am numãrat!

Vã mulþumesc.

Cu 148 de voturi pentru ºi 78 împotrivã, a fost aprobatã legea.

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu** _(din salã):_

Nu a fost votatã!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

A fost respinsã, corect!

Îmi îngãduiþi?

Da, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã invoc procedura. Am fost atent la vot ºi vã spun cã nu s-a numãrat corect. Vã rog sã mai numãraþi o datã.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Domnule coleg,

Puteþi sã cereþi cvorumul, sã facem prezenþa, conform regulamentului, dar nu puteþi sã ne puneþi sã revenim la vot. Dacã din partea grupului dumneavoastrã vrea cineva sã cearã cvorumul este liber, nu este nici o problemã

## **Doamna Daniela Buruianã-Aprodu** _(din salã):_

Spuneþi dumneavoastrã, domnule Nãstase, dacã aþi numãrat câþi sunt în salã! Sunteþi secretarul Camerei!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

S-a numãrat prea repede!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vã rog sã aprobaþi o pauzã de consultare, solicitatã în numele Grupului P.D.S.R. ( _Aplauze ale deputaþilor P.R.M. Se strigã: Bravo!)_

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Am înþeles cã se solicitã pauza în numele Grupului P.D.S.R. de cãtre un vicelider, da?

## **Domnul Ionel Olteanu** _(din salã):_

Da, domnule, care e problema?

Este problemã de procedurã, dacã mai ºtim...

Cât e pauza?

Pauza este de 20 de minute. Mulþumesc.

PAUZÃ * * * DUPÃ PAUZÃ

## Stimaþi colegi,

Reîncepem prin adoptarea proiectelor de lege care se aflã la ordinea de zi, nefãcând votul final. De la punctul 12 vom începe.

Domnul Sassu.

## Domnule preºedinte,

Considerãm cã este cazul sã continuãm cu ºedinþa de vot. Dacã vreþi sã întrerupem aceastã chestiune, eu cer convocarea liderilor grupurilor parlamentare pentru consultãri.

Da, domnule Sassu.

Deci liderii sunt aºteptaþi în birou la domnul Dorneanu. Ne revedem la 11,30.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Intrãm în ordinea de zi normalã ºi vã supun aprobãrii proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1999 pentru modificarea art. 17 lit. B din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã.

Îi dau cuvântul domnului Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 31/1999 privind modificarea art. 17 lit. B din Ordonanþa Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adãugatã sã fie respins, întrucât prevederile acestuia vizeazã Ordonanþa nr. 3/1992 care a fost abrogatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 17/2000 ºi, în consecinþã, reglementãrile propuse nu mai au obiect.

Vã propunem pentru aceastã soluþionare 3 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc.

Sunt comentarii, observaþii?

Dacã nu, vã

Deºi comisia a reþinut 3 amendamente, ele sunt doar de formã, de reactualizare a denumirii unor instituþii ale statului, în rest nu sunt probleme deosebite la aceastã ordonanþã.

Vã propunem pentru dezbaterea ei 5 minute pe total, un minut pentru fiecare intervenþie.

Este un proiect de lege care face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Supun aprobãrii propunerile comisiei. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Intrãm în discuþia raportului la proiectul de lege. La punctul 1 sunt observaþii? Nefiind, adoptat. La punctul 2 sunt observaþii? Nefiind, adoptat. La punctul 3 sunt observaþii? Nefiind, adoptat. Supun aprobãrii dumneavoastrã titlul legii. Sunt observaþii? Nu. Mulþumesc, unanimitate.

Sunt observaþii la articolul unic? Nefiind, adoptat. Trimitem legea la ºedinþa de vot final.

Supun dezbaterii dumneavoastrã proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Are cuvântul domnul Grigoraº, din partea comisiei.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege a fost respins de cãtre Senat. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor vã propune ca Ordonanþa nr. 216 pentru modificarea Legii nr. 189/1998 sã fie aprobatã, respectiv a dat soluþie de respingere a respingerii propunerii de la Senat. Aceasta, deoarece punem de acord prin acest proiect de lege textul Legii nr. 189 privind finanþele publice cu prevederile din Legea bugetului de anul acesta.

Pentru aceastã dezbatere vã propunem 10 minute timp total, un minut pentru fiecare intervenþie, ºi cu menþiunea cã suntem în prezenþa unei legi organice. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi acest proiect de lege are o istorie mai lungã. Iniþial, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, ºi respectiv Camera Deputaþilor, a aprobat respingerea acestui proiect de lege. Senatul a respins soluþia noastrã ºi, ca atare, ne-a fost trimisã pentru o nouã dezbatere.

Având în vedere cã ordonanþa ºi-a produs efectele încã de la sfârºitul anului 1999, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din Camera Deputaþilor a dat aviz favorabil, respectiv de dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de iniþiator, întrucât respingerea ei în acest moment nu mai este oportunã.

Facem menþiunea cã proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi vã propunem pentru dezbatere 5 minute dezbateri totale, un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acest proiect de lege a fost analizat în comun de cãtre Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, care au întocmit un raport favorabil de adoptare în forma prezentatã de cãtre Senat.

Vã propunem, în numele celor douã comisii, 5 minute timp total de dezbatere, un minut pentru fiecare intervenþie.

Suntem în faþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc.

Având în vedere cã proiectul propus face parte din categoria legilor ordinare ºi comisia nu a avut decât douã amendamente, vã propunem un timp general de dezbatere de 5 minute ºi luãri de cuvânt pe articole de un minut.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma reexaminãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiinþarea ºi utilizarea Fondului naþional de solidaritate, în ºedinþa din 9 mai 2001 comisia a hotãrât cã acesta nu poate fi acceptat ºi propune plenului respingerea lui, întrucât prevederile sale au fost preluate în proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/1999, reformulatã în cadrul comisiei de la Senat. Ca atare, aceastã ordonanþã este lipsitã de obiect.

Vã mulþumesc.

## ªi noi vã mulþumim.

Dacã mai sunt comentarii din partea grupurilor parlamentare în legãturã cu legea privind aprobarea ordonanþei? Dacã nu mai sunt, atunci procedãm la transmiterea pentru vot final a acestei ordonanþe, având în vedere cã propunerea este de respingere a ordonanþei.

Urmãtorul proiect de lege este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru completarea unor dispoziþii privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte sã ia cuvântul cineva?

Da, vã rog, domnule general.

## **Domnul Pavel Abraham** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº dori doar sã relev faptul cã suntem de acord cu raportul comisiei, care a fost prezentat, de respingere a ordonanþei, deoarece prevederile acesteia au fost preluate în Ordonanþa nr. 24/2000 ºi, ca urmare, ea rãmâne fãrã obiect.

Vã mulþumesc.

Da. ªi noi mulþumim iniþiatorului.

Din partea comisiei, doamna preºedinte Smaranda Dobrescu.

Ordonanþa Guvernului nr. 52/2000 prevedea introducerea în cadrul anexei Ministerului de Interne a profesiunii de arhivar. Acest lucru a fost ulterior preluat în anexa nr. 5 a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru persoanalul contractual din sectorul bugetar. Ca atare, aceastã ordonanþã, Ordonanþa Guvernului nr. 52/2000, a rãmas fãrã obiect ºi, în consecinþã, comisia v-a propus respingerea ei.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumim.

Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt comentarii în legãturã cu propunerea de respingere fãcutã în raportul comisiei, cu argumentele care au fost aduse? Dacã nu sunt, atunci propunerea de respingere va fi programatã pentru vot final.

În continuare, avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind

acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Având în vedere cã este vorba de aprobarea unei ordonanþe de urgenþã, rugãm comisia sã se pronunþe asupra timpilor pentru dezbatere.

Vã rog, doamna deputat.

Comisia vã propune sã acceptaþi un timp de dezbatere de 6 minute ºi luãri de cuvânt de un minut. Vã mulþumim.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

## Vã mulþumesc.

## Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Înainte de a vã prezenta amendamentul meu, vã rog sã-mi permiteþi sã informez cã în ºedinþa comisiei din data de 18.02 acest amendament, deºi s-a bucurat de susþinerea iniþiatorului, a Ministerului Muncii, nu a trecut. Un singur vot a decis soarta acestui amendament. În aceste împrejurãri, bineînþeles cã insist pentru prezenþa reprezentantului Ministerului Muncii, care sã-ºi confirme poziþia avutã la comisie. Este aici?

Eu am întrebat, domnule preºedinte, dacã iniþiatorul, Ministerul Muncii, este prezent, ca sã-ºi confirme poziþia avutã la comisie.

Am înþeles.

Dacã din partea iniþiatorului, Ministerul Muncii, este cineva prezent?

Iniþiatorul nu este prezent, domnule deputat.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 88/8.VI.2001

Eu am înþeles, domnule preºedinte, dar informarea poziþiei plenului poate conta extrem de mult. De aceea insist sã fie prezent la aceastã dezbatere.

În aceste condiþii, amânãm dezbaterea ºi voi ruga sã fie avutã în vedere, pentru a fi prinsã pe ordinea de zi din sãptãmâna urmãtoare, sau, cu aprobarea dumneavoastrã, dacã iniþiatorul revine pânã la închiderea lucrãrilor astãzi, sã reluãm aceastã ordonanþã pe ordinea de zi.

Trecem la punctul urmãtor, proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 157 din 2000 privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat.

Din partea iniþiatorului, Ministerul Agriculturii, dacã este cineva?

Da, vã rog.

## **Domnul Gheorghe Sin** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sunt Gheorghe Sin, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. În cadrul Programului special de aderare pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã SAPARD, România urmeazã sã beneficieze de aproximativ 150 de milioane euro anual, pe baza unor proiecte ce vor fi întocmite pentru zona ruralã.

Documentul de programare multianualã ºi de fundamentare pentru implementarea Programului SAPARD este planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, aprobat ca program operaþional prin Decizia Comisiei Europene din decembrie anul precedent.

Anul trecut a fost elaborat un Plan naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã care a fost adoptat de Parlamentul României prin Legea nr. 157/2000.

Decizia iniþiatorului Legii nr. 157/2000, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, înainte de finalizarea negocierilor cu specialiºtii Comisiei Europene privind stabilirea mãsurilor prioritare ºi a sistemului de implementare, a fost luatã în contradicþie cu recomandãrile reprezentanþilor delegaþiei Comisiei Europene în România. Acest fapt a reprezentat ºi un exces de reglementare din partea iniþiatorului Legii nr. 157, þinând cont ºi de faptul cã adoptarea acestui act normativ nu a constituit o cerinþã expresã din partea Comisiei Europene.

Avem, de asemenea, în vedere ºi faptul cã, faþã de prevederile Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, pot interveni unele modificãri de ajustãri, în sensul adaptãrii cadrului legislativ ºi instituþional. Astfel, þinând cont de dinamica derulãrii Programului SAPARD, se impune abrogarea Legii nr. 157 privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent Programului SAPARD, pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat.

Vã mulþumim ºi noi, domnule secretar de stat.

Deci iniþiatorul susþine abrogarea Legii nr. 157/2000.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preºedinte Ilie Neacºu, pe care îl rugãm sã ne spunã opinia comisiei.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a examinat proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent Programului SAPARD, pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat, ºi vã propune spre dezbatere ºi adoptare forma prezentatã de cãtre Senat a acestui proiect.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul?

Da, domnule deputat Pereº, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Din capul locului, vreau sã declar cã Grupul parlamentar al Partidul Democrat va vota pentru abrogarea Legii nr. 157/2000, dar profit de prezenþa domnului secretar de stat pentru a mã lãmuri cu câteva probleme.

Cunoaºtem, cei care am fost în legislatura trecutã, modul într-adevãr excesiv prin care ni s-a impus acest act normativ de cãtre Ministerul Agriculturii, reprezentat atunci prin domnul ministru al agriculturii Ioan Avram Mureºan. Pe de altã parte, cunoaºtem ºi cã delegaþia Comisiei Europene în România a adus peste 20 de amendamente de fond acestui proiect de lege.

Vreau sã-l întreb pe domnul secretar de stat dacã în acest nou proiect de act normativ care, probabil, va fi adus, mã rog, în discuþia Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, încã nu cunosc, pentru cã reglementarea nu este o cerinþã, expres, neapãrat, a fi adoptat de cãtre Parlament acest Plan naþional de dezvoltare a agriculturii ºi a mediului rural, aºa recomandã Comisia europeanã, pe de altã parte dacã cele 20 de amendamente s-a þinut cont de ele ºi dacã poate sã rãspundã în ce stadiu se aflã se aflã acreditarea Agenþiei SAPARD, având în vedere cã, în multe luãri de cuvânt de la acest microfon, în legislatura trecutã, ºi eu, ºi alþi colegi de ai noºtri am avertizat Guvernul trecut asupra faptului cã în 2000 România va pierde cele 150 de milioane de euro. Norocul nostru a fost cã existã posibilitatea reportãrii acestor sume pentru 2001, dacã într-adevãr, în luna noiembrie 2001, îndeplinim toate condiþiile pentru ca Agenþia SAPARD sã fie acreditatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Aceasta este, mai degrabã, o interpelare. Totuºi, rugãm sã aibã bunãvoinþa reprezentantul Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat, sã ne spunã pe scurt câteva lucruri pentru informarea noastrã, pentru cã suntem în faþa unui vot în legãturã cu aceastã problemã.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Deci urmeazã ca un nou act normativ sã fie prezentat în faþa dumneavoastrã, în locul celui prin care se abrogã Legea nr. 157. Este vorba de o adaptare la noile structuri care s-au fãcut, la o serie de modificãri care au apãrut ºi în structura Guvernului, Ministerul Integrãrii Europene, o serie de sarcini care revin atât Ministerului Agriculturii, Ministerului Integrãrii Europene, referitoare la promovarea ºi concretizarea Programului SAPARD. De aceea, Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, faþã de cel aprobat în anul precedent, nu suferã modificãri esenþiale; rãmân aceleaºi direcþii principale ºi prevederi, numai cã vor fi unele adaptãri la situaþia actualã.

În ce priveºte acreditarea Agenþiei SAPARD, noi ne-am planificat ca aceasta sã aibã loc în luna septembrie, cel mai târziu la începutul lunii octombrie. În momentul de faþã se lucreazã la elaborarea a o serie de proceduri privind derularea proiectelor ce vor fi finanþate prin Programul SAPARD.

S-au creat condiþii noi, favorabile desfãºurãrii activitãþii celor care lucreazã în cadrul Agenþiei SAPARD, prin alocarea unui spaþiu nou, în care sã-ºi desfãºoare activitatea. De asemenea, ºi Direcþia generalã de dezvoltare ruralã din Ministerul Agriculturii a fost restructuratã, în sensul de a fi îmbunãtãþitã, astfel ca toate sarcinile care-i revin pentru a pregãti derularea Programului SAPARD, începând de la sfârºitul acestui an, sã fie duse la bun sfârºit.

Noi credem, am apreciat, chiar ieri am fãcut o analizã a stadiului lucrãrilor pregãtitoare pentru acreditarea Agenþiei SAPARD ºi credem cã va putea fi chiar devansat termenul pe care l-am menþionat.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim ºi noi.

Sã dea Dumnezeu ºi în acelaºi timp suntem convinºi cã veþi avea bunãvoinþa sã verificaþi ºi amendamentele care au fost propuse atunci, probabil pentru armonizare. Vã mulþumim.

Domnul deputat Brudaºca, vã rog.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Ascultându-l pe domnul secretar de stat, am sentimentul, din nou, cã se umblã mai mult la trompetã ºi mai puþin pe acceleraþie.

Acest Program SAPARD este proba seriozitãþii noastre pentru reabilitarea agriculturii ºi a dezvoltãrii rurale. Atât de mult îºi schimbã punctul de vedere guvernãrile pe care le-am avut, inclusiv cea pedeseristã în momentul de faþã, încât proba de seriozitate care se aºteaptã de la noi este departe de a fi satisfãcutã.

Am sentimentul cã se lucreazã foarte încet ºi cã existã riscul, chiar dacã se reporteazã acele sume de 153 de milioane de euro pe anii 2000Ð2001, nu am certitudinea cã agricultura româneascã ºi dezvoltarea ruralã vor putea recupera, dupã 2002, banii rãmaºi nefolosiþi. Cred cã este momentul ca Guvernul actual sã facã dovada cã este capabil ºi de fapte, nu numai de vorbe.

Evident, având în vedere punctul de vedere al Comisiei de agriculturã, eu, personal, voi susþine aceastã adoptare a abrogãrii legii, dar solicit Guvernului ºi inclusiv domnului secretar prezent aici mai multã seriozitate în privinþa adaptãrii la cerinþele europene de preaderare a României în structurile europene.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Ne-aþi spus opinia dumneavoastrã de a susþine acest proiect de abrogare. În principiu, ar fi trebuit sã ne spuneþi opinia grupului, pentru cã suntem în dezbateri generale ºi atitudinea pe care o exprimaþi ar trebui sã fie a grupului.

Dacã din partea celorlalte grupuri parlamentare intervine cineva?

Dacã nu mai sunt intervenþii, atunci trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vã supun dezbaterii titlul, Lege pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, aferent Programului SAPARD, pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat.

Dacã în legãturã cu titlul existã comentarii? Nu existã. Dacã nu, cine este pentru?

S-a adoptat, scuzaþi-mã. S-a modificat. Articolul unic, aºa cum este el redactat. Dacã existã comentarii? Nu.

Înseamnã cã îl considerãm adoptat ºi se trimite legea pentru ºedinþa de vot final.

În continuare, la punctul 22 al ordinii de zi, este propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1996 a Fondului cinegetic ºi protecþiei vânatului, în procedurã de urgenþã.

Biroul comisiei se aflã în banca comisiei.

Invit pe domnul preºedinte al comisiei sã ne transmitã propunerea comisiei pentru timpii de dezbatere.

Propunem o orã, în total, cu douã minute pentru fiecare luare de cuvânt.

## Stimaþi colegi,

Vã cer scuze, o secundã. Îmi fac mea culpa, în primul rând, de la aceastã tribunã.

A venit reprezentantul Ministerului Muncii. Dacã nu ar fi bine sã ne întoarcem pânã a trece aici, la aceastã dezbatere, care o sã fie, oricum, o dezbatere propusã a fi mai lungã, cu aprobarea comisiei, cerându-vã, încã o datã, scuze, dacã vreþi sã revenim la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã, cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

Domnule deputat, vã rog, luaþi cuvântul. Reprezentantul iniþiatorului este.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vã amintesc cã în ºedinþa de comisie acest amendament s-a bucurat de susþinerea reprezentantului Ministerului Muncii.

Dupã cum ºtiþi din text, Ordonanþa de urgenþã nr. 173/2000 a modificat, printre altele, ºi alin. 2 lit. c) a art. 6 din Decretul-lege nr. 118/1990. Aceasta a stabilit cã beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990 vor putea beneficia anual de 12 cãlãtorii gratuite, faþã de 6 cãlãtorii dus-întors prevãzute înainte de modificare.

În esenþã, aici este vorba de o altã formulare, pentru cã cele 12 cãlãtorii la tren echivaleazã cu 6 cãlãtorii dusîntors, însã ordonanþa a lãsat neschimbatã, nemodificatã urmãtoarea literã a alineatului în discuþie, lit. d) în speþã, prin care se prevede cã, în cazul în care persoanele în discuþie nu au posibilitatea de a cãlãtori cu trenul, ºi sunt foarte mulþi în asemenea situaþie, pot folosi alte mijloace de transport, în concret mijloace de transport auto sau fluviale, accentuez: ”pe o rutã limitatã, de la domiciliu la reºedinþa de judeþÒ. Încã o datã: ”de la domiciliu la reºedinþa de judeþÒ!

Evident, aici avem de-a face cu o discriminare, pentru cã la cei care cãlãtoresc cu trenul ruta nu este limitatã, iar cei care nu au posibilitatea sã cãlãtoreascã cu trenul pot cãlãtori cu alte mijloace de transport numai pe ruta de la domiciliu la reºedinþa de judeþ.

Deci amendamentul meu are un dublu scop: în primul rând, eliminarea acestei discriminãri evidente ºi, în al doilea rând, introduce un element nou care, de fapt, se regãseºte, deci are un antecedent ºi în alte legi, cum ar fi Legea nr. 44/1994 privind drepturile veteranilor de rãzboi ºi care prevede, de fapt, posibilitatea de a se folosi aceste bilete ºi de cãtre persoanele care însoþesc pe beneficiarii Decretului-lege nr. 118/1990, bineînþeles în limita celor 12 cãlãtorii stabilite de lege. Nu mai mult, atât.

Argumentarea. Persoanele în cauzã, vorbesc de beneficiarii Decretului-lege nr. 118, in generis, sunt persoane foarte vârstnice care nu-ºi pot permite sã cãlãtoreascã singure, deci au nevoie de însoþitor. Deci, în acest context, eu am propus ºi un procedeu tehnico-legislativ, de fapt prin comasarea celor douã litere, c) ºi d), într-un singur text de lege care sunã în felul urmãtor: ”12 cãlãtorii gratuite anual, pe calea feratã românã, cu clasa I, pe toate categoriile de trenuri de persoane, cu mijloace de transport auto sau cu mijloace de transport fluviale, dupã caz, la alegere, folosirea acestora fiind posibilã ºi de cãtre însoþitor, în cadrul numãrului de cãlãtorii stabilit pentru titularÒ.

Iniþiatorul, vã rog, opinia dumneavoastrã.

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Numele meu este Petre Ciotloº, sunt secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

În ceea ce priveºte prima parte a propunerii de amendament a domnului deputat Kerekes, putem fi de acord cu modificarea de la 6 cãlãtorii dus-întors cu mijloace auto, fluviale la 12 cãlãtorii simple, cu mijloace de transport auto, fluviale, la alegere, dar în ceea ce priveºte propunerea ca sã extindem aria de cuprindere de la titularii de drepturi, pe baza Decretului-lege nr. 118, ºi la însoþitorii acestora, care sã foloseascã biletele de transport ale titularilor, nu putem fi de acord, întrucât am extinde sfera de cuprindere a acestei legi.

În consecinþã, suntem de acord cu amendamentul ca sã se acorde 12 cãlãtorii simple, dar nu suntem de acord în ceea ce priveºte suportarea transportului pentru însoþitor.

Vã mulþumesc.

Da. Domnule deputat M‡rton, vã rog.

## Doamnelor ºi domnilor,

Trebuie sã vã atrag atenþia cã acest amendament nu propune o majorare de fonduri, pentru cã se încadreazã în acelaºi numãr de 12 cãlãtorii. Este vorba de persoane în vârstã care au nevoie de o persoanã care sã-i însoþeascã ºi aceastã prevedere se aplicã în alte situaþii similare. Deci pentru alte situaþii, de exemplu, mi se pare, în cazul veteranilor de rãzboi, se aplicã acelaºi segment ºi este o discriminare între anumite categorii care au aceleaºi facilitãþi de cãlãtorie ºi altele care, cam cu aceleaºi facilitãþi, nu pot uza de aceastã situaþie.

Nu ºtiu la dumneavoastrã dacã au venit sau nu au venit, la mine, de exemplu, au venit foarte mulþi cu aceastã situaþie ºi se solicitã insistent de toate organizaþiile acestora.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Doamna preºedinte Smaranda Dobrescu, cu opinia comisiei.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Comisia nu s-a opus, în principiu, la ideea ca ºi celãlalt tip de transport, diferit de calea feratã, sã fie inclus în acest privilegiu, sã-i spunem. Deci lit. c) ºi d) din decretul-lege pot fi comasate, prin textul propus în prima parte, de cãtre domnul deputat Kerekes. Comisia, prin vot, a hotãrât, însã, cã acea categorie de persoane însoþitoare nu poate excede textului legii ºi categoriei cãreia i se adreseazã acest decret-lege. Categoria este clarã: deþinuþi politici.

Prin prezenta ordonanþã, pe care am discutat-o, am extins drepturile acordate deþinuþilor politici ºi urmaºilor acestora, lucru bun, dar trebuie sã ºtim, în acelaºi timp, cã Comisia de muncã ºi Parlamentul României, din 1990 pânã în prezent, tot introduce noi prestaþii, fãrã doar ºi poate, binecuvântate ºi bine venite, dar în acelaºi timp trebuie sã ne gândim cã, pânã la urmã, calea feratã va fi complet subvenþionatã de cãtre stat, cã toate categoriile cãrora am încercat, mai bine sau mai rãu, sã le acordãm reparaþii, în aceºti 10Ð11 ani, se extind, tot prin grija noastrã, în fiecare an. Deci, pânã la urmã, pe calea feratã vor cãlãtori doar cei maxim 4 milioane de salariaþi, pe a cãror contribuþie, bugetul ºi noi toþi, ne bazãm în mod excesiv, iar faptul cã comisia nu a fost de acord cu introducerea persoanei însoþitoare este foarte clar, întrucât ea nu are o definiþie: cine este persoana însoþitoare? Oricine poate sã fie, din familie, poate sã fie un prieten, poate sã fie o cunoºtinþã întâlnitã în garã ºi cãreia i se spune: hai, vino ºi tu, cã dupã aceea se deconteazã la C.F.R.! Or, comisia încearcã sã þinã o anumitã mãsurã ºi în aceste reparaþii, fãrã doar ºi poate meritate. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumim.

Domnul deputat Leonãchescu? Nu, v-aþi rãzgândit? Da.

Vã rog, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am avut o întâlnire cu pensionarii din Piteºti, vinerea trecutã, ºi printre ei sunt ºi oameni din aceastã categorie. Dânºii constatã cã nu pot folosi, în foarte multe cazuri, cele 12 cãlãtorii, cele 12 tichete, ºi în alte cazuri apeleazã la mijloace de transport particulare, întâmplãtoare, pentru cã orele la care sunt nevoiþi sã se deplaseze nu coincid întotdeauna cu orele, cu programul mijloacelor de transport în comun. De aceea dânºii propun ca la cerere titularul sã primeascã echivalentul în bani al celor 12 tichete de cãlãtorie, sã le poatã utiliza cum vor, când vor, inclusiv pentru plata însoþitorilor.

Deci intervenþia mea este ca sã introducem undeva, la sfârºitul acestui articol, urmãtoarea prevedere: ”La cerere, titularul va primi echivalentul în baniÒ. Vã mulþumesc foarte mult.

Vã cer scuze, domnule deputat. Suntem în situaþia de a nu putea introduce, în procedura în care ne aflãm, amendamente în plen. Este un amendament de fond, deci, în aceste condiþii, chiar dacã aþi exprimat aceastã opinie, din pãcate, nu pot consemna amendamentul.

Domnul deputat Ciuceanu, apoi domnul Birtalan çkos. Vã rog, poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Intervenþia mea va fi scurtã ºi se referã la faptul cã oamenii care, într-adevãr, sunt puºi în neputinþa de a cãlãtori singuri cer, ºi e justificatã aceastã cerere a dânºilor, ca în cadrul celor 12 bilete gratuite sã poatã oricând sã facã apel la cineva mai aproape. Deci, încã o datã, nu e vorba de un spor al celor 12 bilete gratuite, ci de convertirea lor pentru persoane care pot sã le ajute ºi care sunt necesare în cãlãtoria respectivã.

Atât am vrut sã spun.

Vã mulþumesc. Domnul deputat Birtalan çkos.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aºa cum puteþi observa ºi dumneavoastrã, sunt coautor la aceastã a doua parte a amendamentului formulat

de domnul Kerekes ºi cred cã ºi iniþiatorul ºi doamna preºedinte Smaranda Dobrescu au dreptate: nu trebuie sã extindem sfera persoanelor care beneficiazã de anumite facilitãþi. Nici nu vrem acest lucru, dar ca sã poatã sã beneficieze aceste persoane de cele 12 cãlãtorii au nevoie, în unele cazuri, de însoþitor.

Deci nu se cere nici un leu în plus de la buget, nici un leu nu se cere în plus, iar ca sã poatã sã beneficieze de un drept o persoanã vizatã, ºi anume cei care sunt nominalizaþi aici, în anumite cazuri, au nevoie de însoþitor. Cã este un membru din familie, cã este altcineva, cred cã nu se pune aceastã problemã. Dacã el are nevoie de acest însoþitor, prin aceasta nu se extinde sfera persoanelor cãrora li se adreseazã aceste facilitãþi. Sfera rãmâne aceeaºi, persoanele cuprinse aici, dar ei, ca sã beneficieze, au nevoie în unele cazuri de însoþitor. Despre aceasta este vorba numai.

Vã mulþumesc.

## ªi noi vã mulþumim.

Domnul deputat Bivolaru ºi apoi intervine preºedinta comisiei, doamna Smaranda Dobrescu. Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Orice facilitate care se introduce sigur cã este beneficã. Cel mai greu este, în schimb, sã fie aplicatã corect. Deci nu mã refer la textul de lege pe care-l vom insera, ci mã refer la acele autoritãþi care vor fi puse sã rezolve, în mod categoric, aceastã problemã.

În consecinþã, personal, sunt de acord ca aceºti beneficiari ai celor 12 cãlãtorii sã le consume, într-un fel, aceste cãlãtorii, dupã nevoile pe care le au. Sigur cã în unele situaþii, cum spuneau domnul Ciuceanu ºi ceilalþi colegi, este nevoie, poate, sã existe ºi un însoþitor, dar, pentru a nu introduce un subiectivism deosebit care va atrage ºi oarecare penalitãþi în ce priveºte însoþitorul, acesta neavând o calitate legalã, decât dacã am inventa în lege ºi aceastã calitate de însoþitor, nu ar fi nici o problemã, atunci, eu aº fi de acord ca acestui însoþitor sã-i punem o virgulã ºi sã spunem: ”membru al familieiÒ.

Vã rog, doamnã preºedinte.

Prezenta ordonanþã care modificã decretul-lege aduce niºte facilitãþi ºi urmaºilor, soþului supravieþuitor, soþiei º.a.m.d. Cu alte cuvinte, propunerea fãcutã de domnul deputat Bivolaru intrã în sensul acestei ordonanþe, adicã o facilitate de care se bucurã membrii familiei sau, probabil, cineva din familie, aºa cum ºi-a dorit iniþiatorul.

Cred cã putem accepta aceastã formulare, conform amendamentului domnului Kerekes K‡roly, dar fãrã sfârºit, sã adãugãm dupã ”persoanã însoþitoareÒ, aºa cum a propus ºi domnul deputat Bivolaru, ”membru al familieiÒ.

Dacã mai sunt intervenþii? Da, iniþiatorul amendamentului respins. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ca iniþiator, dar pot sã vorbesc ºi în numele domnului Birtalan çkos, care a fost coautor la acest amendament, acceptãm aceastã propunere a doamnei Smaranda Dobrescu.

Iertaþi-mã, domnule deputat. Scuzaþi-mã, nu am fost atent.

Deci aþi acceptat completarea?

Da. Accept completarea propusã de doamna preºedinte a comisiei.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Având în vedere procedura în care ne aflãm ºi nefiind o modificare de fond a amendamentului, putem accepta aceastã completare ca fiind procedural corectã.

În aceste condiþii,

## **Domnul Ioan Bivolaru** _(din salã):_

Comisia, dacã este de acord, poate sã revinã!

Domnule deputat, iertaþi-mã.

Domnul Bivolaru are perfectã dreptate. Deci este vorba de un amendament din partea mea ºi din partea comisiei nu a fost nici un amendament...

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvãz:**

Nu este o problemã... Dar nu este o problemã, din moment ce preºedinta comisiei a fost de acord, deci s-a exprimat în numele comisiei ºi, dacã toatã lumea a înþeles, vom respinge varianta comisiei ºi vom adopta varianta amendamentului respins, cu completarea dumneavoastrã. Deci cred cã aºa trebuie sã mergem ºi nu altfel.

Din aceastã cauzã, vã

Pe procedurã, domnule preºedinte.

Comisia s-a exprimat ºi votul comisiei, de acum, este valabil. Deci varianta pe care o supuneþi aprobãrii este varianta comisiei fãcutã acum, aici.

Comisia nu este aici, domnule Bivolaru, iar raportul comisiei este fãcut ºi predat, semnat la termen, dar, în fine...

Este valabil.

Vã supun atenþiei propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului.

Potrivit prevederilor art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice pentru a face propunerile de rigoare.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi, Stimaþi invitaþi,

În ºedinþa din ziua de 16 mai 2001, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a examinat, în procedurã de urgenþã, propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 103/1996 a fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului ºi a întocmit raportul pe care-l supune dezbaterii ºi aprobãrii plenului Camerei Deputaþilor cu o serie de amendamente. Propunem ca discuþia sã aibã loc pe parcursul a o orã, cu intervenþii punctuale pe fiecare articol de douã minute.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Nicolescu.

Dãm cuvântul iniþiatorului, domnului deputat Marian Ianculescu, care ne promite cã nu citeºte tot materialul pe care îl are.

Nu, îl prezint liber. Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Legea fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996 prevedea punerea ei în aplicare cel mai târziu pânã în septembrie 1998 de cãtre fostul Minister al Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Din diverse motive care s-au dovedit neîntemeiate, fosta conducere a Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului a întârziat în aplicarea acestei legi, a mai multor prevederi printre care ºi cele referitoare la atribuirea în termen a gestiunii fondurilor de vânãtoare. Bineînþeles cã aceastã chestiune a dat practic peste cap toatã legea, pentru cã, dupã aceea, au mai urmat alte 5 ordonanþe de urgenþã date de fostul Minister al Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, deci de fostul Guvern care, practic, au anulat prin fondul lor anumite prevederi din legea respectivã. Cu acest prilej de modificare a acestei Legi nr. 103/1996 a fondului cinegetic ºi vânãtorii, mai aducem ºi alte câteva modificãri benefice chiar ºi textului iniþial al legii, impuse pentru depãºirea dificultãþilor care s-au ivit în practica aplicãrii prevederilor acestei legi în perioada de la intrarea sa în vigoare pânã în prezent. În spiritul celor prezentate, am întocmit aceastã iniþiativã legislativã de modificare ºi completare a Legii fondului cinegetic ºi a protecþiei vânatului nr. 103/1996, cu care vã rugãm sã fiþi de acord.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Marian Ianculescu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raportul comisiei.

- Dacã la punctul 1 aveþi observaþii? Mulþumesc. Adoptat.

- La punctul 2 aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 3. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 4. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 5. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 6. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 7. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 8. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 9. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 10. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc.

## Adoptat.

- Punctul 11. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 12. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 13. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 14. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 15. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 16. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 17. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 18. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 19. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 20. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 21. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 22. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 23. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 24. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 25. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 26. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 27. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aici, probabil, s-a omis... În comisie, a fost o propunere a Grupului parlamentar din U.D.M.R. Art. 8 alin. 2 sunã în felul urmãtor: ”Atribuþiile prevãzute la lit. i), l), m), v), t), w), z) în ceea ce priveºte organizaþiile vânãtoreºti afiliate se exercitã ºi prin AGVPS din RomâniaÒ Ð ºi aici a fost propunerea noastrã Ð ”iar la celelalte atribuþii enumerate în lege autoritatea publicã centralã se va consulta în mod obligatoriu cu AGVPSÒ. Motivaþia a fost în comisie. Nu ºtiu din ce cauzã, aici nu mai apare în raport.

Vã mulþumesc. Iniþiatorul?

## Domnule preºedinte,

Ceea ce ridicã distinsul nostru coleg a fãcut obiectul unui alt punct pe care noi l-am aprobat. Distinsul nostru coleg este probabil puþin derutat, pentru cã dumneavoastrã aþi supus plenului Camerei Deputaþilor punctele din raport: 1, 2 ºi acum suntem la punctul 35. Punctul 35 din raport se referã la art. 21 ºi anume popularea cu specii de vânat inexistente º.a.m.d.; este cu totul altceva, face alt obiect. Ceea ce ridicaþi dumneavoastrã, domnule Kov‡cs, este la alt articol, la alt punct, deci la alt punct din raport care deja a fost aprobat.

Deci punctul 35 se referã la art. 21 care are urmãtoarea formulare: ”Popularea cu specii de vânat inexistente în fondurile de vânãtoare se face în baza unor studii de specialitate aprobate de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturãÒ. Acesta este obiectul punctului 35, nu ceea ce învederaþi dumneavoastrã. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Ianculescu.

Domnule Kov‡cs, vã mulþumim ºi dumneavoastrã. Punctul 35. Sunt observaþii? Nu sunt. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 36. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 37. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 38. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 39. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 40. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 41. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 42. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 43. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 44. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 45. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 46. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 47. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 48. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 49. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 50. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 51. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 52. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 53. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 54. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 55. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 56. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 57. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 58. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 59. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 60. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

- Punctul 61. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 62. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 63. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 64. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 65. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 66. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 67. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 68. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 69. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 70. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 71. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 72. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat. Punctul 73. Aveþi observaþii? Nu aveþi. Mulþumesc. Adoptat.

## Domnule preºedinte,

În numele grupului de iniþiatori þin sã mulþumesc distinºilor mei colegi din Camera Deputaþilor cã au fost de acord cu aceastã iniþiativã legislativã. De asemenea, þin sã mulþumesc colegilor mei de comisie, indiferent de grupul parlamentar, absolut toate grupurile parlamentare prezente în Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice au fost întru totul de acord, întrucât acolo a fost dezbaterea legii, aºa cum trebuie, pe fond ºi au fost acceptate amendamente de la toate grupurile parlamentare.

De asemenea, aduc mulþumiri grupului de experþi de la comisie care au depus o muncã stãruitoare extraordinarã pentru a finaliza un raport extrem de bine întocmit. Vã mulþumesc.

propun respingerea acestei iniþiative legislative ºi totodatã aveþi un aviz din partea Consiliului Legislativ care avizeazã favorabil iniþiativa legislativã de completare a actualului regim silvic ºi administrarea fondului forestier naþional.

Dacã îmi permiteþi, o scurtã motivare a acestei iniþiative legislative, care a fost ºi care este motivul iniþierii acestei completãri ºi modificãri a actualului regim silvic... Este faptul cã, acum câteva sãptãmâni, Camera Deputaþilor a modificat regimul silvic ºi administrarea fondului naþional, modificare din care, printr-o scãpare sau în mod intenþionat, s-a scãpat o idee, ºi anume cea referitoare la contractele de administrare a fondului forestier care sunt încheiate sau pot fi încheiate între ”RomsilvaÒ ºi viitorii proprietari privaþi ai pãdurilor. În acelaºi timp, s-a scãpat o referire, tot în art. 17 din legea de bazã, o prevedere referitoare la profitul, respectiv veniturile care ar trebui sã fie acordate viitorilor proprietari, venituri care se realizeazã în urma exploatãrii suprafeþelor forestiere în cauzã. Atunci, motivaþia a fost cã nu constituie obiectul legii de modificare, a Legii nr. 141. Din aceastã cauzã, noi am fãcut o altã iniþiativã ºi, aºa cum reiese foarte clar din punctul de vedere al Consiliului Legislativ, aceastã iniþiativã poate sã fie dezbãtutã, dar ca sã poatã sã prindã din urmã, ca sã spunem aºa mai prozaic, iniþiativa noastrã, a Camerei, de modificare a Legii nr. 141, dezbaterea în Senat, trebuie sã o acceptãm aici, altfel nu poate sã o prindã.

Da, vânãtorii probabil, având acum o lege, vor putea sã vâneze mai liniºtiþi.

Trecem la urmãtoarea propunere legislativã, pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998, republicatã în temeiul art. IV din Legea nr. 141/1999, privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva? Din partea comisiei sau a iniþiatorului? Vã rog, domnule çkos Birtalan.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Aveþi în faþa dumneavoastrã o iniþiativã legislativã pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei nr. 96 din 1998, republicatã în temeiul art. IV din Legea nr. 141 din 1999, privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional. Totodatã, aveþi în faþa dumneavoastrã, aþi primit un raport din partea Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice în care colegii noºtri, cu majoritate de vot,

Mulþumesc. Din partea comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu am crezut cã distinºii noºtri colegi de la U.D.M.R., dupã ce plenul comisiei a respins aceastã iniþiativã legislativã, am crezut cã nu mai insistã sã o prezinte în plenul Camerei Deputaþilor, dar procedurile parlamentare nu permit acest lucru, chiar dacã raportul este de respingere.

Eu am luat aceastã iniþiativã legislativã ca pe o simplã îmbogãþire a palmaresului iniþiativelor legislative supuse plenului Camerei Deputaþilor, nu ca altceva, pentru cã ce prevede aceastã iniþiativã legislativã cu douã articole este exact ce am votat noi cu o sãptãmânã în urmã, când, la acelaºi amendament, la acelaºi articol, am þinut cont de amendamentul Grupului parlamentar liberal, prevãzând clar cã ocoalele silvice sunt obligate sã acorde proprietarilor de pãduri profitul, atât în bani cât ºi în naturã, la cererea proprietarilor, chestiune cu care am fost întru totul de acord. A veni sã mai preluãm acelaºi lucru în altã iniþiativã legislativã, cred cã ne pierdem timpul degeaba în plenul Camerei Deputaþilor.

De asemenea, distinºii noºtri colegi de la U.D.M.R. insistã sã reintroducã o altã modificare care este pur tehnicã ºi vor ca acele contracte de administrare a pãdurilor prin ”RomsilvaÒ sã nu aibã un termen ºi sã lase la latitudinea între pãrþi. Vreau sã vã spun cã aceste contracte se fac conform Ordonanþei nr. 96 existente, care este în vigoare, corect a prevãzut legiuitorul ca aceste contracte se fac, normal, pe durata existenþei amenajamentului silvic în vigoare. Un amenajament silvic în vigoare are o duratã de viaþã de 10 ani pânã la un an. Dacã au trecut 9 ani din valabilitatea amenajamentului, a rãmas un an ºi atunci se face contractul de prestare de servicii pe un an. Deci legiuitorul a prevãzut corect ºi ceea ce doreºte Grupul parlamentar al U.D.M.R., sã se încheie contracte ºi pe un an, dar existã obligativitatea ca la o pãdure care are un amenajament nou, normal, dacã valabilitatea lui este pe 10 ani, contractul de prestãri de servicii trebuie sã fie pe 10 ani.

De aceea, v-aº ruga, distinºi colegi, sã fim de acord cu propunerea comisiei de respingere a acestei iniþiative legislative.

Da, vã rog, domnule Tam‡s S‡ndor, tot din partea iniþiatorului.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt iniþiatorul acestui proiect ºi aº vrea sã mã refer la cele spuse de antevorbitorul meu.

În primul rând, raportul comisiei a respins aceastã iniþiativã a noastrã pentru a evita legiferarea paralelã. Nu este vorba despre o legiferare paralelã, mai bine zis este vorba despre o iniþiativã care puncteazã ºi eu cred cã aduce la normalitate încheierea contractelor între pãrþi. Nu este pur tehnic ceea ce am cerut noi, mai degrabã este, eu cred, de esenþã, de fond, pentru cã în momentul de faþã Ordonanþa nr. 96 din 1998 prevede cã proprietarii particulari au dreptul sã încheie numai pentru perioada amenajamentului un contract de administrare a pãdurilor în momentul de faþã cu ”RomsilvaÒ, dar sperãm cã în viitor se va putea încheia ºi cu o structurã paralelã, structurã silvicã, cu cea a ”RomsilvaÒ, de altfel, permisã ºi de legislaþia actualã, numai cã, aºa cum v-am spus, Ordonanþa nr. 96 spune cã se poate încheia acest contract numai ºi numai pe durata amenajamentului silvic, care este de maximum 10 ani. Deci aceasta înseamnã cã, dacã în momentul de faþã nu a trecut nici un an din amenajamentul silvic, contractul încheiat, înseamnã cã eu, proprietar particular, când reprimesc înapoi pãdurea, sunt obligat sã închei un contract de 10 ani, impus prin ordonanþã sã se încheie un contract pe 10 ani, în momentul de faþã, cu ”RomsilvaÒ.

În percepþia noastrã nu este bine venitã o asemenea reglementare. Noi spunem cã s-ar putea ca peste un an, doi, sã se organizeze structuri silvice paralale cu ”RomsilvaÒ ºi deci eu, particular, azi, sã am posibilitatea, de pildã peste doi ani, sã închei un alt contract cu o altã unitate silvicã. Desigur cã sub aspectul amenajamentului silvic.

Deci modificarea noastrã în acest sens sunã în felul urmãtor: ”Contractele de administrare a fondului forestier menþionate la secþiunile II-IV din prezentul capitol se încheie pe o duratã convenitã între pãrþile contractante, care nu poate sã fie mai micã de un anÒ.

Noi credem cã este logic ºi, mai presus de aceasta, este ºi legal ca sã respectãm libertatea contractualã a pãrþilor, în speþã prima parte este proprietarul ºi, desigur, ori ”RomsilvaÒ ºi structura paralelã silvicã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã membrii comisiei mai au ceva de adãugat?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Aºa cum am spus, discuþia are loc în regim de urgenþã. Am discutat foarte mult la comisie ºi deci s-a apreciat atunci cã trebuie sã rãmânã propunerea aceasta de respingere pe care o supunem discuþiei ºi aprobãrii Camerei Deputaþilor.

Din aceste motive, ne menþinem propunerea de respingere.

Supunem aprobãrii Camerei Deputaþilor aceastã propunere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Finalizându-se dezbaterile, trimitem legea la votul final. Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 233/2000 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli privaþi pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, instalaþii pentru irigat, cu plata în produse agricole.

Conform prevederilor art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Dau cuvântul ºefului Comisiei pentru agriculturã pentru a face propunerile necesare.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ºedinþa din 23 mai anul curent, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 233 privind sprijinul acordat de stat producãtorilor agricoli privaþi pentru achiziþionarea de tractoare, combine, maºini ºi utilaje agricole, precum ºi instalaþii pentru irigat, cu plata în produse. A întocmit un raport de respingere. Propune plenului Camerei Deputaþilor respingerea acestei ordonanþe, având în vedere faptul cã toate aceste reglementãri privind sprijinirea sau cea mai mare parte din reglementãrile privind sprijinirea producãtorilor agricoli privaþi pentru achiziþionãrile amintite au fost cuprinse în Ordinul nr. 97 din 27 martie 2001 emis de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei, Pãdurilor, de fapt, ordin care-ºi exercitã influenþa la ora actualã ºi sperãm sã fie benefic în activitatea de dotare a agriculturii româneºti.

Propunem pentru discuþie în regim de urgenþã Camerei, deci în primul rând propunem Camerei respingerea ºi, doi, discuþie 5 minute, câte o intervenþie pe minut.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Vã supun aprobãrii timpul propus de comisie. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Dacã sunt intervenþii pe marginea proiectului de lege? Nefiind, trimitem la votul final.

Vã mulþumesc.

Supun atenþiei proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 214/2000 privind unele mãsuri pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a Grupului nr. 1 din Centrala Termoelectricã Mintia-Deva.

Potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Rog pe domnul Antal, preºedintele Comisiei de industrii ºi servicii, sã prezinte propunerile comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Proiectul de ordonanþã are ca scop instituirea unor mãsuri pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a Grupului nr. 1 al Centralei Termoelectrice Mintia-Deva, concretizatã prin Acordul de livrare de cãtre Federaþia Rusã în contul datoriei de 21 milioane de dolari S.U.A. de echipament energetic Grupului nr. 1 al Centralei Mintia-Deva.

Comisia noastrã, analizând în ºedinþa din 9 mai raporturile întocmite de experþi, a aprobat cu unele modificãri aceastã ordonanþã de urgenþã, drept pentru care propunem 10 minute pentru dezbateri ºi douã minute pentru intervenþii, dacã sunt, la modificãrile propuse de comisie. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte Antal. Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raportul comisiei.

Dacã la punctul 1 sunt observaþii?

Vã mulþumesc. Adoptat.

Punctul 2? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 3? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 4? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 5? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 6? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 7? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 8? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 9? Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 10? Vã mulþumesc. Adoptat. Trimitem proiectul de lege la votul final. Vã mulþumesc.

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege pen-

tru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechi. Din partea iniþiatorului? Domnule Antal, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Iniþiatorii au fost colegi de-ai noºtri din Camerã, nu Guvernul.

ªi acest proiect de lege ni s-a retrimis în comisie, pentru cã iniþial Camera Deputaþilor adoptase acest proiect de lege ºi Senatul, în ºedinþa din 23 aprilie, l-a respins. Iar în data de 4 mai, când în comisia noastrã s-a dezbãtut aceastã iniþiativã împreunã cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16 din 2001 privind gestionarea deºeurilor industriale reciclabile, în acele amendamente propuse de comisie la Ordonanþa nr. 16 am preluat ºi prevederile acestui proiect de lege, iar comisia a considerat, þinând seama ºi de punctul de vedere al Guvernului, cã scopul pentru care a fost elaborat este îndeplinit ºi, ca atare, a hotãrât sã propunã plenului Camerei Deputaþilor respingerea proiectului de Lege pentru valorificarea eficientã a exportului de fier vechi.

Prin obiectul sãu de reglementare ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte Antal. Dacã grupurile parlamentare au comentarii? Dacã nu, trimitem proiectul de lege la votul final. Vã mulþumesc.

Supun atenþiei plenului Camerei proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2000 privind unele mãsuri pentru aprobarea ºi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate ºi a altor zone cu dezechilibre economice ºi sociale.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva?

## **Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Respectivul act normativ avea ca scop declarat o serie de mãsuri pentru implementarea unui program special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate.

În momentul de faþã, în urma analizei care s-a fãcut atât la nivelul Guvernului, cât ºi în cadrul Comisiei de industrii ºi servicii, suntem de pãrere cã aceastã ordonanþã nu mai este de actualitate dintr-o serie de motive, pe care le pot expune sau le pot lãsa la latitudinea domnului preºedinte Antal.

Pãrerile noastre coincid ºi, în consecinþã, vã propunem ca sã respingeþi aceastã ordonanþã de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule Moucha. Domnul preºedinte Antal.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Permiteþi-mi ca sã vã mai dau unele detalii privind punctul de vedere al comisiei ºi motivarea respingerii acestei ordonanþe.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 18/2000 se prevede implementarea Programului special de reabilitare a unor zone cu dezechilibre economice ºi sociale prin încredinþare directã a lucrãrilor de execuþie Societãþii Comerciale ”Eurofinance VulcanÒ, deºi circumstanþele de utilizare a achiziþiei dintr-o singurã sursã, conform preve- derilor art. 16 lit. j) din Ordonanþa Guvernului nr. 12 din 1993, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi la care face trimitere textul ordonanþei, nu sunt precizate printr-o hotãrâre a Guvernului, aºa cum este prevãzut în articolul respectiv.

Societatea comercialã în cauzã este abilitatã sã realizeze implementarea programului special ºi sã elaboreze studiile de fezabilitate, ceea ce este de naturã sã-i creeze societãþii o situaþie de privilegiu care contravine principiilor elementare ale unei economii de piaþã.

Deºi titlul ordonanþei face referire la zone miniere defavorizate ºi alte zone cu dezechilibre economice ºi sociale, programul special se referã doar la zonele cuprinse în judeþele Gorj ºi Vâlcea ºi Valea Jiului, cu arie de aplicabilitate strict limitatã, specificatã în anexa la ordonanþã.

De asemenea, în Ordonanþa Guvernului nr. 18/2000 nu este precizat bugetul necesar pentru mãsurile preconizate, iar termenul de 25 de ani de realizare a programului special nu este specific programelor de dezvoltare.

În plus, prevederile proiectului de lege trebuie corelate cu obiectivele Programului de guvernare, pentru Valea Jiului fiind stabilite o serie de mãsuri care vor fi cuprinse în strategia de dezvoltare a zonei miniere Valea Jiului. Dealtfel, strategia de dezvoltare ne-a fost prezentatã sãptãmâna trecutã la sediul Guvernului.

Ca atare, propunem respingerea acestei ordonanþe, în aºa fel încât sã ne încadrãm în acea strategie care sperãm noi sã aducã o soluþionare pe mãsura aºteptãrilor în Valea Jiului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt comentarii?

Nefiind, trimitem legea spre votul final.

Vã mulþumesc.

Supun atenþiei plenului Camerei Deputaþilor proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei ºi faunei sãlbatice.

Potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Dau cuvântul Comisiei de administraþie publicã, domnului Bara, pentru a face propunerile necesare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma examinãrii proiectului de lege pentru aprobarea ordonanþei ºi avizele obþinute din partea Consiliului Legislativ ºi Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, propunem Camerei Deputaþilor dezbaterea raportului acestei ordonanþe de urgenþã, cu amendamentele cuprinse în raport.

Ca duratã, propun 30 de minute. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma reexaminãrii prevederilor art. 58 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 284 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188 din 1999 privind Statutul funcþionarilor publici, comisia a hotãrât, în unanimitate, aprobarea modificãrii acestui articol ºi reformularea punctului 3 de mai sus, conform raportului prezentat.

Având în vedere cã este un singur articol, propun Camerei durata de 5 minute pentru discutarea acestui raport.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Am þinut sã iau cuvântul în acest moment pentru a reaminti distinºilor reprezentanþi ai comisiei cã în urma rediscutãrii în plen a acestei propuneri legislative, de fapt, retrimiterea ei la comisie s-a fãcut în urma unui amendament, este adevãrat respins în primã fazã, pe care l-am fãcut la comisie.

Acum vãd cã în raportul suplimentar care s-a fãcut nici mãcar nu se mai aminteºte cã aceasta a fost istoria acestui amendament. Dar las la o parte ineleganþa redactãrii raportului, spun acest lucru mai degrabã pentru a se înscrie în stenogramã. Aº vrea sã exprim totuºi pe fond poziþia faþã de modul în care comisia noastrã a reexaminat acel amendament ºi modul în care l-a rezolvat.

Sigur cã ºtiu cã au fost discuþii aprinse ºi în prima fazã ºi în a doua ºi aº vrea sã declar în faþa dumneavoastrã cã, pentru a nu prelungi acest litigiu, deºi consider cã Legea administraþiei publice este foarte clarã în privinþa incompatibilitãþilor, eu sunt de acord cã mãcar ºi aceastã rezolvare parþialã, care exclude în fond incompatibilitatea în privinþa consilierilor locali ºi aparatului prefecturii, este ceva care sã ne dea satisfacþie în faza aceasta de aplicare a legii ºi, ca atare, voi susþine ºi eu aprobarea ei.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Mohora.

Supun atenþiei dumneavoastrã raportul suplimentar al Comisiei de administraþie publicã.

Dacã la punctul 1 sunt observaþii? Dacã nu, adoptat. Trimitem proiectul de lege la votul final.

Supun atenþiei plenului Camerei Deputaþilor proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/1999 privind valorificarea ºi transmiterea fãrã platã a unor bunuri confiscate ºi a unor bunuri provenite din cadouri devenite proprietate privatã a statului, aflate în administrarea ºi, respectiv, în custodia Regiei Autonome ”Administraþia Patrimoniului Protocolului de StatÒ.

Potrivit prevederilor art. 197 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Dau cuvântul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic pentru a face propunerile respective.

## Domnule preºedinte,

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul Consiliului Legislativ. Raportul cuprinde modificarea art. 3.

În aceastã ordonanþã de urgenþã am avut ºi un amendament, care în unanimitate a fost respins de cãtre comisie ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic propune varianta care a venit de la Senat, deci art. 3 sã rãmânã în forma venitã de la Senat, cum se prevede ºi în raport.

Având în vedere cã este un singur articol propun tot 5 minute.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma examinãrii proiectului venit de la Senat privind declararea ca municipiu a oraºului Bãileºti, judeþul Dolj, ºi avizului dat de cãtre Consiliul Legislativ, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaþilor aprobarea acestui proiect, aºa cum a venit de la Senat, având în vedere cã din noii indicatori care au apãrut privind declararea oraºului ca municipiu, în numãr de 14, marea majoritatea a acestor indicatori sunt îndepliniþi de cãtre oraºul Bãileºti ºi, deci, comisia este de acord cu declararea acestui oraº ca ºi municipiu.

Având în vedere cã este un articol unic, propun tot 5 minute.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc, domnule Bara.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã cum aþi vãzut, Comisia economicã a întocmit raport de respingere. Nu suntem de acord cu raportul comisiei, având în vedere cã acest raport nu este întemeiat. Argumentele utilizate nu au bazã legalã.

Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea I.M.M.-urilor prevede la art. 4 urmãtoarele:

”Alin. 1. Întreprinderile mici ºi mijlocii care îºi desfãºoarã activitatea în sfera producþiei de bunuri materiale ºi servicii se definesc în funcþie de numãrul mediu scriptic anual de personal.Ò Deci, sfera producþiei de bunuri materiale ºi servicii.

”Alin. 2. Nu se încadreazã în prevederile prezentei legi societãþile bancare, societãþile de asigurare ºi reasigurare, societãþile de administrare a fondurilor financiare de investiþii, societãþile de valori mobiliare ºi societãþile cu activitate exclusivã de comerþ exterior.Ò

Dupã cum se constatã, în afarã de excepþiile de la alin. 2, toate I.M.M.-urile beneficiazã de prevederile acestei legi. Economia þãrii se împarte în sfera producþiei ºi în sfera serviciilor.

În sfera serviciilor intrã ºi comerþul, alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere. A se vedea, în acest sens, Hotãrârea Guvernului nr. 53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr. 78 bis, pagina 10 ºi anexele.

Cu toate acestea, normele metodologice, încãlcând spiritul ºi litera legii conþin o prevedere care exclude comerþul de la beneficiul acestei legi.

Pe de altã parte, Ministerul Finanþelor este de pãrere cã nici alimentaþia publicã ºi nici activitãþile hoteliere nu beneficiazã de prevederile Legii nr. 133/1999.

În consecinþã, prin acest proiect de lege supus acum atenþiei dumneavoastrã, iniþiatorii, printre care mã aflu ºi eu, ºi-au propus sã aducã modificãri la art. 3 ºi 4 ale Legii nr. 133/1999, precizându-se clar cã ºi comerþul, alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere beneficiazã de prevederile acestei legi, eliminându-se orice fel de interpretãri eronate, care, aºa cum am expus anterior, se constatã chiar la nivel înalt. Ce sã mai zicem la interpretãrile greºite care ar fi posibil sã existe în teritoriu?!

Domnul Marin din partea Comisiei de reformã economicã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Propunerea legislativã pentru modificarea Legii nr. 133 pentru stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea

ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, care a fost trimisã cu adresa nr. 201 din 27.03.2000 la Comisia pentru politicã economicã, a fost luatã în dezbatere ºi comisia a hotãrât cã aceasta nu poate fi acceptatã ºi propune plenului respingerea.

Vreau sã menþionez faþã de cele spuse de iniþiator cã în cadrul comisiei a existat un amendament de respingere ºi, ca totdeauna, amendamentul de respingere se supune întâi la vot, iar acest amendament a fost admis, aºa încât propunerea legislativã a fost respinsã.

Motivarea respingerii. Potrivit clasificãrii activitãþilor din economia naþionalã, prescurtat CAEN, alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere intrã în categoria serviciilor. Deci douã dintre cele trei chestiuni care erau solicitate în propunerea legislativã, adicã alimentaþia publicã ºi activitãþile hoteliere, intrã în categoria serviciilor ºi beneficiazã astfel de facilitãþile prevãzute de Legea nr. 133/1999.

Singura chestiune care nu a fost acceptatã a fost activitatea de comerþ. Extinderea facilitãþilor prevãzute de Legea nr. 133/1999 ºi pentru activitatea de comerþ ar avea drept consecinþã încãlcarea acordurilor comerciale încheiate de România cu Organizaþia Mondialã a Comerþului, Uniunea Europeanã ºi AELS, ºi CEFTA.

De asemenea, majorarea numãrului agenþilor economici care pot beneficia de facilitãþile acordate întreprinderilor mici ºi mijlocii ar determina un efect nefavorabil asupra bugetului de stat pe anul acesta, pe care l-am votat, ºi cu consecinþe asupra deficitului bugetar programat.

De asemenea, în iniþiativa legislativã nu au fost prevãzute surse de acoperire a golului de venituri bugetare care ar fi determinat de extinderea facilitãþilor fiscale la un numãr mai mare de agenþi economici, corespunzãtor celor care activeazã în sfera comerþului.

Legea, aºa cum a fost ea conceputã iniþial, ar dori stimularea agenþilor economici mici ºi mijlocii care activeazã în sfera producþiei ºi prestãrilor de servicii, ºi nu a celor care îºi desfãºoarã activitatea de comerþ.

Domnule Marin, am rugãmintea sã vã pronunþaþi ºi asupra propunerii care a fost fãcutã de domnul Mardari, privind retrimiterea la comisie.

În legãturã cu retrimiterea la comisie, nu vom face decât sã reluãm în discuþie tematica pe care am fãcut-o ºi înainte ºi, deci, pãrerea mea este cã situaþia va fi aceeaºi, este vorba numai de o singurã chestiune, legatã de sfera comerþului, activitatea de comerþ, dacã aceasta sã fie introdusã în aceste facilitãþi, pentru motivele pe care vi le-am spus, în continuare, cred cã retrimiterea ei la comisie ar duce la acelaºi rezultat.

Da. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule Mardari. Dar în ce calitate, domnule?

## Domnule preºedinte,

Domnul vicepreºedinte al Comisiei economice a afirmat despre comerþ cã nu face parte din sfera serviciilor. Dupã informaþiile mele, este economist de meserie. Eu sunt inginer. Cu ocazia acestei iniþiative legislative am studiat ºi am descoperit, cercetând Hotãrârea nr. 53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr. 78 bis, pagina 10 ºi anexele, cã economia þãrii se împarte în producþie ºi în servicii. ªi în sfera serviciilor intrã ºi comerþul.

ªi, ca urmare, cu atât mai mult ar fi trebuit sã accepte aceastã modificare a Legii nr. 133 ca ºi întreprinderile care efectueazã, desfãºoarã activitãþi de comerþ sã beneficieze de prevederile Legii nr. 133.

În caz contrar, din cele peste 400.000 de întreprinderi mici ºi mijlocii care activeazã în prezent în România, doar 80.000 vor beneficia de prevederile Legii nr. 133.

ªi, ca urmare, Guvernul ar trebui sã spunã: da, domnule, ajutãm doar 80.000 din totalul I.M.M.-urilor. Eu insist ca aceastã iniþiativã legislativã sã fie retrimisã la comisie ºi sã lucrãm cu cãrþile pe masã, sã aducem documentaþiile ºi sã explicãm oamenilor, care probabil cã nu cunosc legislaþia. Între timp eu am reuºit sã o înþeleg sã o pãtrund ºi sunt în mãsurã sã le explic. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Mardari.

Dacã din partea grupurilor parlamentare existã observaþii?

Vã rog, din partea P.R.M.-ului.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aº putea sã am o poziþie prin care sã susþin cu argumente iniþiatorii, pentru cã am aici o serie de argumente care sunt extrem de solide. Însã, Grupul parlamentar al P.R.M. vã solicitã retrimiterea la comisie. Cred cã acolo trebuie sã dezbatem mai în amãnunþime.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Purceld. Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

De fapt, motivaþia acestui proiect de modificare a Legii nr. 133 ar fi fost normele de aplicare a Legii nr. 133 emise prin Hotãrârea de Guvern nr. 244 din 2001. Existã un principiu al supremaþiei legii. ªi, aºa cum spunea distinsul nostru coleg mai înainte aici, în art. 4 al Legii nr. 133, enunþiativ sunt date societãþile care nu beneficiazã de facilitãþi prin acest act normativ.

Deci ceea ce spunea domnul vicepreºedinte al comisiei cã, în urma dezbaterii la Comisia de economicã, cele douã, alimentaþia publicã ºi activitatea hotelierã ar fi

cuprinse în sfera, ºtiu eu, acþiunii Legii nr. 133, mie mi se pare doar enunþiativã ºi, efectiv, din textul legii eu nu pot sã-mi dau seama de acest lucru. Tocmai din acest motiv, pentru cã nici comisia încã nu e fermã pe poziþie, fac parte ºi eu dintre iniþiatori, rog ºi din punctul de vedere al Grupului parlamentar al P.D. ca acest proiect legislativ sã fie trimis înapoi la comisie. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc.

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 57/1999 privind obligativitatea avizãrii de cãtre Ministerul Tineretului ºi Sportului a schimbãrii destinaþiei sau desfiinþãrii unor baze sportive aparþinând domeniului public sau privat al statului sau unor unitãþi administrativ-teritoriale, în ºedinþa din 9 mai 2001, comisia a hotãrât cã acesta nu poate fi acceptat ºi propune plenului respingerea pentru urmãtoarele motive: conþinutul de idei al proiectului de lege a fost preluat în conþinutul art. 79 alin. 1 ºi 2 din Legea educaþiei fizice ºi sportului nr. 69 din 2000, deoarece Legea educaþiei fizice ºi sportului reglementeazã acum obiectul propus de proiectul de lege supus analizei, acesta din urmã devenind nenecesar.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul? Dacã nu, trimitem proiectul de lege la votul final cu propunerea de respingere.

Stimaþi colegi,

Colega noastrã de la Ministerul Sãnãtãþii ne cere permisiunea sã discutãm ºi proiectul de lege aflat la punctul 39, considerând cã este extrem de important.

Dacã aþi fi de acord sã mai prelungim cu 5 minute ºedinþa de astãzi...?

Da.

Vã mulþumesc.

Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii. Aveþi cuvântul, din partea ministerului.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi parlamentari,

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 22/1992, devenitã Legea nr. 114 din 1992 care se referã la finanþarea ocrotirii sãnãtãþii ºi familiei, aceasta a necesitat mai multe modificãri, determinate de prevederile Legii nr. 145/1997 ºi Legea nr. 100/1998. Este nevoie în sistemul sanitar de noi surse de finanþare, în special pentru programele de sãnãtate care se deruleazã.

În acest sens au apãrut ºi Ordonanþa Guvernului nr. 51/2000 ºi Ordonanþa Guvernului nr. 135/2000. Acestea douã au fost cuprinse în textul raportului din Ordonanþa Guvernului nr. 109 care este în faþa Domniilor voastre, însã ineditul a fost creat de Ordonanþa Guvernului nr. 135 în care, la anexã, la punctul 9, apãrea sângele ca medicament ºi în aceastã situaþie unitatea ajungea la costul de 4 milioane.

Sigur, în þãrile europene acest sistem de platã a sângelui nu existã. De asemenea, dispãrând fondul special al Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei prin Legea bugetului de stat, am gãsit normalã înlocuirea sintagmei ”mijloace extrabugetareÒ, care apare în textul Ordonanþei Guvernului nr. 109/1999 cu sintagma ”sume extrabugetareÒ pentru cã din sume se pot procura mijloace extrabugetare.

Raportat la avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi raportul Comisiei pentru sãnãtate din 17 mai 2001, supunem atenþiei dumneavoastrã aprobarea acestei ordonanþe de guvern ºi respingerea celorlalte douã, respectiv: 51/2000 ºi 135/2000, prevederile acestora fiind integrate în aceastã ordonanþã, în raport.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, doamna Luminiþa Gheorghiu. Trecem la dezbaterea pe puncte a raportului comun al celor douã comisii de buget, finanþe, respectiv, de sãnãtate.

Dacã la punctul 1 aveþi observaþii? Vã mulþumesc. Adoptat.

Punctul 2. Vã mulþumesc. Adoptat.

Punctul 3. Vã mulþumesc. Adoptat.

Punctul 4. Vã mulþumesc. Adoptat.

Punctul 5. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 6. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 7. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 8. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 9. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 10. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 11. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 12. Vã mulþumesc. Adoptat. Punctul 13. Vã mulþumesc. Adoptat.

Punctul 14, respectiv anexa la textul ordonanþei. Vã mulþumesc. Adoptat.

Cu aceasta am epuizat raportul ºi trimitem legea spre votul final.

Stimaþi colegi,

Aici se încheie lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi. Vã mulþumesc foarte mult pentru aplomb.

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 16,40._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 88/8.VI.2001 conþine 28 de pagini.**

Preþul 20.692 lei